Completare la un post mai vechi de-al meu + cateva lucruri pe care le-am mai prins la

practica pana acum. Nu o sa discut despre toate intr-un post, lumea isi pierde interesul
in postari de peste 2000 de cuvinte (unii si mai repede).
Electrocardiograma este o metoda de monitorizare non-invaziva a activitatii electrice
a inimii (miocardului) cu ajutorul unor electrozi care capteaza polarizarea/depolarizarea
camerelor inimii (atrii si ventricule). Pentru moment o sa scriu doar despre procedura in
sine.
Avem mai multe tipuri de aparate pentru masurarea EKG (de repaos, de efort, holter),
cu particularitatile lor. Am putea adauga aici si monitoarele cu configuratii de 3-4-5
electrozi.

Pentru masurarea unei electrocardiograme standard de repaos cu 12

derivatiivom avea nevoie de montarea a 4 electrozi pe membre si 6 precordiali (pe
piept, in zona inimii). Explic imediat de ce ai 12 derivatii, dar 4+6 electrozi.
In primul rand, se recomanda efectuarea EKG-ului de repaos cu un pacient calm,
asezat pe spate, cu o perna subtire sub cap. Pacientul trebuie calmat daca e agitat
si trebuie rugat sa NU vorbeasca si sa NU miste mainile sau picioarele. Evident, se
explica procedura, necesitatea efectuarii procedurii, se obtine acceptul, ne spalam pe
maini inainte de-a pune mana pe pacient etc.

Cei 4 electrozi de membre sunt codati color, de regula, sau codati color (rosu,
galben, verde, negru) + inscriptionati (cu R/RA= dreapta, L/LA= stanga, LF= piciorul
stang, RF= piciorul drept). Cei 6 electrozi precordiali sunt codati color (rosu,
galben, verde, maro, negru, violet) si/sau numerotati (V1V6 sau D1D6).
Ei trebuiesc pozitionati pe cat posibil cat mai aproape de incheieturile pacientului
(distal de trunchi pe membru), preferabil pe proeminente osoase (nu pe muschi
pentru a scadea posibilitatea unor interferente). Daca se monteaza mai sus, trebuie
mentionat acest lucru pe EKG. Asta daca avem clesti (sau alte feluri de conectori care se
pot prinde de extremitatile membrelor). Daca avem doar electrozi din aceia de unica
folosinta, se monteaza pe zona de la incheietura mainii (deci pe interiorul mainii)
si pe partea interioara a piciorului, in zona de imediat de deasupra fluierului piciorului.
Se accepta si montarea electrozilor pe trunchi (deci daca nu avem clesti): in zona
bazinului pentru membrele inferioare (pe crestele iliace sau un pic mai jos) si pe
varfurile umerilor pentru brate (pe acromion). Aici exista opinii diferite din cauza
posibilitatii existentei unor modificari in amplitudinea unor unde de pe EKG. Atata
timp cat spitalul unde lucrezi are in ghidul sau de proceduri recomandarea
sa fie pozitionati electrozii pe membre, ii pozitionezi pe membre. Personal,
am vazut electrozii montati pe torso doar pe pacientii care vin cu ambulanta. Un studiu
despre pozitionarea electrozilor in alta parte decat pe membre si efectele acestui
lucru aici.

Nu te speria de culori (alb-negru-rosu-verde), asa e la americani. Crazy americans.

Daca pacientul are un membru (sau mai multe) amputat(e), se recomanda pozitionarea
electrodului (sau clestelui) cat mai distal pe ciotul ramas din membru.
Incepem pozitionarea intotdeauna de la mana dreapta (R). Ca mnemonic pentru a
tine minte la inceput cum sa-i pozitionezi, ar fi util Ride Your Green Bike (red, yellow,
green, black). Sau pur si simplu te gandesti la semafor + negru (rosu, galben, verde,
negru).
Cei 4 electrozi de pe membre corespund la 6 derivatii pe EKG: 3 bipolare
(formate din diferenta de potential pol negativ/pol pozitiv din masuratorile a 2
electrozi) si 3 augmentate (formate folosind un cuplu de electrozi ca pol negativ si un al
treilea electrod ca pol pozitiv).
Avem I, II, III (sau DI, DII, DIII sau D1, D2, D3 pe unele aparate), formate: I din
diferenta de potential intre mana dreapta si cea stanga (RL), II din diferenta de

potential intre mana dreapta si piciorul stang(R,LL), III din diferenta de potential intre
mana stanga si piciorul stang(L,LL). aVR (augmented vector right) este format din
diferenta de potential dintre cuplul L, LL (pol negativ) si R, aVL (augmented vector left)
are cuplul R,LL (pol negativ) si L (pozitiv), aVF (augmented vector foot) are cuplul R,L
(pol negativ) si LL (pol pozitiv).
Aici pot mentiona pentru curiosi faptul ca aceste masuratori sunt bazate pe triunghiul
lui Einthoven si legea lui Einthoven, lege care spune ca voltajul net din derivatia II va fi
intotdeauna egal cu suma voltajelor nete din I si III (II = I + III). Sau I + (-II) + III = 0.
Voltajul net il masori adunand lungimea undelor Q, R si S din complexul QRS dar e
ceva ce poate voi discuta ulterior e irelevant pentru inceput. Mai multe aici.
Se observa ca derivatia de pe piciorul drept (neagra, RL) este nefolosita in masuratori.
Electrodul respectiv e folosit de aparat doar ca referinta sau pentru corectarea unor
erori de interferenta, nu direct. Deci e important sa fie pozitionat corect!
Pozitionarea electrozilor precordiali pentru EKG:

Pozitionarea electrozilor precordiali (foto via EMS12Lead, unde puteti vedea si

pozitionarea electrozilor in situatii speciale: V4R, posterior plus niste explicatii):
V1 si V2 se pozitioneaza imediat langa stern (stanga/dreapta), in spatiul al 4-lea
intercostal. V4 se pozitioneaza in spatiul al 5-lea intercostal (pe cat posibil), pe linia
medio-claviculara. V3 se pozitioneaza pe diagonala V2-V4, la mijlocul distantei dintre
V2 si V4. V5 si V6 se pun pe aceeasi linie orizontala cu V4, pe linia axilara anterioara,
respectiv mediana.
Conform American Heart Association:
V1, fourth intercostal space at the right sternal border; V 2, fourth intercostal space at
the left sternal border; V3, midway between V2 and V4; V4, fifth intercostal space in the
midclavicular line; V5, in the horizontal plane of V4 at the anterior axillary line, or if
the anterior axillary line is ambiguous, midway between V 4 and V6; and V6, in the
horizontal plane of V4 at the midaxillary line.
Ministerul Sanatatii, in ghidul sau de proceduri pentru asistentii medicali
generalisti recomanda acelasi lucru:
pentru realizarea unui contact bun ntre tegument i electrozi, acetia se ung cu un
gel bun conductor de electricitate;
montarea electrozilor se face astfel:
la nivelul membrelor
rou mna dreapt
galben mna stng
verde picior stng
negru picior drept
n zona precordiala, fixarea se face astfel:
V1 in punctul parasternal drept situat n spaiul IV intercostal, pe marginea
dreapt a sternului;
V2 punctul parasternal stng , situal n spaiul IV intercostal , pe marginea
stng a sternului;
V3 situat ntre punctele V2 i V4;
V4 situat n spaiul V intercostal pe linia medio-clavicular stng;
V5 situat la intersecia de la orizontala dus din V4 i linia axilar anterioar
stng;
V6 situat la intersecia dintre orizontala dus din V4 i linia axilar mijlocie stng.
Personal, am vazut V1 si V2 pozitionate pe undeva pe deasupra sfarcurilor (lateral,
adica), V3 pozitionat pe apendicele xifoid, V5 si V6 pozitionate la nimereala, V4 pus sub
sfarc, desi sfarcul era pozitionat mult lateral (de, nu toate corpurile sunt la fel).
Raspunsul primit daca am avut nesimtirea sa atrag atentia ca parca nu e chiar cum am
citit: Ce stii tu? Esti elev! Oricum, iti spun eu, nu conteaza. Ei bine,un studiu
stiintific publicat in 2014, facut la Spitalul General al Universitatii Medicale din
Viena( Medizinische Universitt Wien) arata ca niste devieri de pozitionare de aproape 5

cm (adica f. putin) duc la inregistrarea unui cu totul alt tip de complex, ce ar putea duce
la probleme in diagnosticarea anumitor probleme cardiace.
Cum pozitionam electrozii V4, V5 si V6 la femeile cu sani mari? V4, V5 si V6 sub san.
V3 pe san (in functie de pozitia lui V4).
Ideea e ca asa se cam duce naibii pozitionarea in spatiul 5 intercostal la unele paciente.
Cu electrozi din aia de unica folosinta (care se lipesc, nu cu ventuza) e doar un pic mai
usor.
AmericanHeartAssociation zice (in ghidul sau din 2007):
Placement of precordial electrodes in women with large breasts remains problematic.
Electrodes are most commonly placed beneath the breast, which should reduce
amplitude attenuation caused by the higher torso impedance in women and,
intuitively, would seem to favor reproducibility of positioning during routine practice.
Conversely, one study has suggested that reproducibility of ECG measurements is
slightly increased when electrodes are positioned on top of the breast. Another study
using precisely ascertained electrode placement has suggested that precordial
potential attenuation by the breast is very small. Yet another study has found
attenuation only in V3 and an increase in voltage in V5 and V6 when electrodes are
placed over the breast; this may result from V5 and V6 being correctly placed at the
level of V4 rather than more inferiorly when V4 is positioned under the breast.
For the time being, it is recommended that electrodes continue to be placed
under the breast in women until additional studies using electrodes placed on top
of the breast are available.
Societatea pentru stiinta si tehnologice cardiologica (SCST) din UK zice:
When recording an ECG from female patients it is convention to place the V4, V5 and
V6 electrodes beneath the left breast when breast tissue overlies the correct anatomical
positions. There is some evidence to suggest that the positioning of these electrodes
over the breast may not significantly attenuate the signal, but further supporting
evidence is needed to warrant a change in this recommendation.
In NHS, se pare ca asta e consensul (alt exemplu):

In cazul in care EKG-ul are artefacte urate, trebuie sa verifici:

 prezenta oricaror campuri electrice in zona si, pe cat posibil, inchiderea aparatului sau
mutarea lui departe de aparatul pentru electrocardiograma. Vinovatii de serviciu: aer
conditionat, televizoare, poate si telefoane (dar mai rar). Aparatele au si un filtru
(cateodata ascuns in meniu) invata aparatul si invata cand sa apesi butonul de filtrare!
verificarea pozitionarii, contactului electrod-piele (foloseste cu incredere gelul!) si se
poate indeparta parul pacientului daca e prea mult (desi asta e mai dificil de facut in
Romania)
se incearca recalmarea pacientului. In caz de nevoie, ajuta prezenta unui coleg/colege,
care sa il calmeze in timp ce se inregistreaza EKG-ul. La nevoie (in caz de artefacte
foarte mari) colegul poate sa si ajute la tinerea pacientului fix eu am avut un caz de
alcoolic ciung, care nu statea neam. 2 barbati abia l-am tinut si tot a iesit un EKG cam
praf.
Se recomanda introducerea urmatoarelor date pe EKG (din ce am vazut eu, la noi
se accepta si scrise cu mana, nu introduse din meniul aparatului, dar asta depinde de
spital si sectie): nume, prenume, ora si data inregistrarii, cine a facut inregistrarea,
medicamentele pe care pacientul le ia (ex: Digoxin) si varsta (+ eventual inaltime si
greutate).
Atat pentru moment, am depasit limita de atentie a majoritatii cititorilor (1500 de
cuvinte). Daca observa cineva o greseala sau stie ceva diferit (si are si surse de
incredere) sa comenteze cu incredere, nu cenzurez nimic.
Drepturi imagine: latodis-med.com
By Cristianin AMG, medicinaOctober 9, 20151,807 Words2 Comments

O discutie cu o proaspata
absolventa de postliceala despre
examenul de absolvire, scoala
si motivatie
L.E. Cum nu toata lumea e interesata de ce scrie mai jos, pun aici explicatia pentru
pozitionarea electrozilor precordiali pentru EKG. Am completat informatiile de mai jos
intr-un articol mai nou.

Pozitionarea electrozilor precordiali (foto via EMS12Lead, unde puteti vedea si

pozitionarea electrozilor in situatii speciale: V4R, posterior plus niste explicatii):
V1 si V2 se pozitioneaza imediat langa stern (stanga/dreapta), in spatiul al 4-lea
intercostal. V4 se pozitioneaza in spatiul al 5-lea intercostal (pe cat posibil), pe linia
medio-claviculara. V3 se pozitioneaza pe diagonala V2-V4, la mijlocul distantei dintre
V2 si V4. V5 si V6 se pun pe aceeasi linie orizontala cu V4, pe linia axilara anterioara,
respectiv mediana.
Conform American Heart Association:
V1, fourth intercostal space at the right sternal border; V 2, fourth intercostal space at
the left sternal border; V3, midway between V2 and V4; V4, fifth intercostal space in the
midclavicular line; V5, in the horizontal plane of V4 at the anterior axillary line, or if
the anterior axillary line is ambiguous, midway between V 4 and V6; and V6, in the
horizontal plane of V4 at the midaxillary line.
Ministerul Sanatatii, in ghidul sau de proceduri pentru asistentii medicali
generalisti recoanda acelasi lucru:

 pentru realizarea unui contact bun ntre tegument i electrozi, acetia se ung cu un
gel bun conductor de electricitate;
montarea electrozilor se face astfel:
la nivelul membrelor
rou mna dreapt
galben mna stng
verde picior stng
negru picior drept
n zona procedural, fixarea se face astfel:
V1 in punctul parasternal drept situat n spaiul IV intercostal, pe marginea
dreapt a sternului;
V2 punctul parasternal stng , situal n spaiul IV intercostal , pe marginea
stng a sternului;
V3 situat ntre punctele V2 i V4;
V4 situat n spaiul V intercostal pe linia medio-clavicular stng;
V5 situat la intersecia de la orizontala dus din V4 i linia axilar anterioar
stng;
V6 situat la intersecia dintre orizontala dus din V4 i linia axilar mijlocie stng.
Personal, am vazut V1 si V2 pozitionate pe undeva pe deasupra sfarcurilor (lateral,
adica), V3 pozitionat pe apendicele xifoid, V5 si V6 pozitionate la nimereala, V4 pus sub
sfarc, desi sfarcul era pozitionat mult lateral (de, nu toate corpurile sunt la fel).
Raspunsul primit daca am avut nesimtirea sa atrag atentia ca parca nu e chiar cum am
citit: ce stii tu, esti elev? oricum, iti spun eu, nu conteaza. Ei bine,un studiu stiintific
publicat in 2014, facut la Spitalul General al Universitatii Medicale din
Viena( Medizinische Universitt Wien) arata ca niste devieri de pozitionare de aproape 5
cm (adica f. putin) duc la inregistrarea unui cu totul alt tip de complex, ce ar putea duce
la probleme in diagnosticarea anumitor probleme cardiace.
Cum pozitionam electrozii V4, V5 si V6 la femeile cu sani mari? V4, V5 si V6 sub san.
V3 pe san (in functie de pozitia lui V4).
Ideea e ca asa se cam duce naibii pozitionarea in spatiul 5 intercostal la unele paciente.
Cu electrozi din aia de unica folosinta (care se lipesc, nu cu ventuza) e doar un pic mai
usor.
AmericanHeartAssociation zice (in ghidul sau din 2007):
Placement of precordial electrodes in women with large breasts remains problematic.
Electrodes are most commonly placed beneath the breast, which should reduce
amplitude attenuation caused by the higher torso impedance in women and,
intuitively, would seem to favor reproducibility of positioning during routine practice.
Conversely, one study has suggested that reproducibility of ECG measurements is
slightly increased when electrodes are positioned on top of the breast. Another study
using precisely ascertained electrode placement has suggested that precordial
potential attenuation by the breast is very small. Yet another study has found
attenuation only in V3 and an increase in voltage in V5 and V6 when electrodes are
placed over the breast; this may result from V5 and V6 being correctly placed at the

level of V4 rather than more inferiorly when V4 is positioned under the breast.
For the time being, it is recommended that electrodes continue to be placed
under the breast in women until additional studies using electrodes placed on top
of the breast are available.
Societatea pentru stiinta si tehnologice cardiologica (SCST) din UK zice:
When recording an ECG from female patients it is convention to place the V4, V5 and
V6 electrodes beneath the left breast when breast tissue overlies the correct anatomical
positions. There is some evidence to suggest that the positioning of these electrodes
over the breast may not significantly attenuate the signal, but further supporting
evidence is needed to warrant a change in this recommendation.
In NHS, se pare ca asta e consensul (alt exemplu):

Si articolul initial: Ileana m-a intrebat acum cateva luni ceva in legatura cu o afirmatie
de-a mea de pe blog. Am mai discutat una-alta despre scoala (ea era anul 3 la alta
postliceala) si experientele din spitale. Acum cateva saptamani a dat si luat (evident)
examenul de finalizare a studiilor postliceale de Asistent Medical Generalist. Am rugat-o
sa imi scrie cate ceva despre experienta asta si scoala.
I-am pus si cateva intrebari cu o anumita importanta pentru mine.
1.

Stiu, e o intrebare care pe mine ma enerveaza, dar am ajuns la concluzia ca are o

anumita valoare si raspunsul onest pe care-l dai la ea. Asadar: de ce te-ai hotarat
sa faci o postliceala pentru a deveni Asistenta Medicala, in conditiile in
care ai facultate + master in spate in alt domeniu?

Toata viata am cautat sa fac o meserie care sa-mi placa, sa imi aduca satisfactii
personale si sa nu ma faca sa ma simt epuizata la sfarsitul zilei, evident facultatea si
masterul nu au fost in domeniul in care ar fi trebuit.
1.

De ce nu ai dat la facultate?

La momentul respectiv nu mai aveam timp sa invat materia pt examenele de la

facultate, plus ca a doua facultate se plateste, asa ca

1.

Ti-a fost greu sa jonglezi intre viata personala si scoala + practica la o

varsta la care nu mai esti chiar fara nici o grija (i.e. dupa liceu)?

Nu e atat de greu sa jonglezi intre una si alta, dar e foarte stresant. Te streseaza
diriginta sa vii la scoala, de la servici nu poti sa lipsesti prea multrezultatul e un
mare stress.
1.

In cate spitale si cate sectii ai facut practica in astia 3 ani? Ai avut

vreun loc preferat? Ai vreo mentiune speciala despre vreo persoana
intalnita in acest timp?

In anul 1, am vazut Spitatul Sf Pantelimon, 2 sectii: ortopedie-chirurgie si

gastroenterologie, am fost la un singur stagiu in astea 2 sectii. In anul 3 am fost la
Municipal, dar (am fost dezamagita) dupa ce am vazut ca la Neonatologie nounascutii fumeaza pasiv (camera de fumat e relativ aproape de camera in care sunt
tinuti nou-nascutii si se putea simti miros de fum de tigare). Detest spitatul, nu as
putea lucra niciodata la chirurgie, miroase a friptura de carne de om si dupa asta
trebuie spalat instrumentarul ori eu nu ma fac asistenta ca sa spal carne si sange de
pe niste fiare, spal vase acasa si imi ajunge. Mentiuni speciale? Mai bine nu
1.

Stiu ca nu a trebuit sa platesti postliceala (ai dat un examen de admitere separat

pentru asta). Daca ar fi trebuit sa platesti scoala, ti-ar fi parut rau pentru
banii platiti dupa 3 ani de zile raportandu-te la educatia pe care ai
primit-o? Intreb asta tocmai pentru ca ai vazut cum e si sa faci o facultate, un
master, cred ca stii ce inseamna sa citesti/inveti/retii la cateva materii intr-un
semestru cateva sute de pagini/materie.

Am platit un singur an pentru ca am facut intrerupere si am pierdut locul fara taxa.

Daca ar fi trebuit sa platesc toti cei 3 ani, ar fi fost o investitie extrem de proasta,
scoala romaneasca m-a dezamagit si de data asta. Educatia pe care am primit-o isi
merita timpul pierdut prin autobuze, bani nu merita.
1.

Am o alta intrebare, acum ca ai terminat postliceala: daca ai sti tot ce stii

acum despre scoala ta, ai mai da din nou aici, ai da la alta postliceala
sau te-ai duce la facultate?

Daca as avea 18 ani, as da la facultatea de asistenti, daca as fi tot in situatia de acum,

as opta tot pt scoala asta. Nu merita sa platesti bani pentru cat de putin se invata
(exista materii la care nu am avut profesor, nu stiu cine mi-a pus notele alea si mai
erau si note proaste!)
1.

Mentionezi (mai jos) faptul ca ti-ai luat anumite informatii despre tehnici de
nursing de pe un site al unei clinici private. Crezi ca la scoala ti s-au predat
toate informatiile teoretice necesare pentru a deveni o Asistenta
Medicala bine-pregatita?

S-ar putea ca la scoala sa se fi predat tehnicile respective, sau macar unele, dar o
singura data in 3 ani. Parerea mea e ca tehnicile sunt de baza la un asistent medical,

nu nevoile cu care ne asasineaza de la madam Titirca cetire si pe care o detest si ale

carei carti regret ca le-am cumparat, au o gramada de lipsuri.
1.

Ce materii ti-au placut, ce materii nu ti-au placut?

Mi-a placut mult Semiologia medicala, mi se pare fascinanta. Nu mi-au placut

materiile predate de dirigintele mele, sunt cele mai neplacute ore petrecute la scoala.
Si ar mai fi o materie sau doua predate de persoane care nu aveau ce cauta la catedra.
1.

Exista materii la care regreti ca nu ti s-a predat MAI MULT (asta daca a
fost cazul eu, personal, am aceste regrete)?

Administrarea medicamentelor cred ca ar trebui sa se studieze in toti cei 3 ani.

1.

Iti place meseria de Asistent Medical? IN afara de practica, ai si un curs de

recoltare sange, ai si experienta acumulata chiar muncind intr-o clinica (in anii 23). Ai avut timp sa-ti formezi o opinie cinstita.

Eu cred ca imi place. Pana acum cele 3 motive de la intrebarea 1 s-au verificat. Dar
are si multe provocari, nu e pentru oricine.
1.

Te vezi facand aceasta meserie pana la adanci batraneti?

Ma vad facand aceasta meserie, dar nu ma vad in acelasi loc, in timp o sa simt nevoia
sa invat ceva nou, sa fac altceva, norocul e ca ai multe optiuni.
1.

Eu nu sunt niciodata multumit cu ce stiu si cu cate pot face. Plus, sunt destul de
realist. In momentul asta sunt sigur ca nu sunt pregatit pentru a face fata oricarei
situatii in orice sectie dintr-un spital mare. Nu te simti jignita de intrebare, e mai
degraba pentru a-mi oferi un termen de comparatie pentru peste un an. Tu te
consideri pregatita pentru orice ca AMG, dupa tot ce ai invatat pana
acum?

In momentul de fata, nici un asistent debutant nu ar trebui sa se simta pregatit pt a

lucra intr-un spital. Desigur sunt unii care au facut mult mai multa practica in spital
si au invatat foarte multe lucruri. Dar sunt foarte putini acestia care chiar stiu ceva.
Eu nu ma arunc in apa daca stiu ca am sanse sa ma inec. Din pacate, unii nu sunt
constienti ca se pot ineca si pe ei si pe bolnavul de langa ei
1.

La final: ai vreun profesor sau profesoara careia vrei sa-i multumesti

in mod special (nu trebuie sa-mi dai un nume, o materie e suficienta)?

Nu imi vine nimeni in minte.

Si 2 paragrafe despre absolvire, colegi si meseria de Asistent Medical.

Cum am absolvit noi scoala

A venit in sfarsit marea zi in care dam examenul scris. Ca pe cel practic (care e de fapt
un examen oral) l-am promovat toti cu note mari, indiferent de cati bani am dat sau
nu pentru asta. Se dau subiectele, incepem redactarea, incep si capetele sa se intoarca
in spate, in lateral care pe unde poate. Vine prin clase si o persoana anume care le da
voie supraveghetorilor sa ne lase sa ne inspiram de la vecinul, dar in liniste. Adica mi
se spune pe fata ca daca ni se da voie, atunci sa il las pe vecinul de banca sa se inspire
din lucrarea mea. Eu credeam ca pentru asta poti fi dat afara din examen, nicidecum
ca unii chiar trebuie sa-i lase pe altii sa copieze dupa ei. Asta a fost in clasa in care am
dat eu examen. L-am lasat sa se uite in lucrarea mea, sa-si completeze cu ce nu stia ca
asa am primit instructiuni (a stiut si el la unele intrebari, nu era chiar pe langa total).
Tipul a zis ca va lucra ca asistent la un cabinet stomatologic, probabil al cuiva din
familie, si sper din tot sufletul sa dezinfecteze ca lumea instrumentarul medicului, ca
sa nu imbolnaveasca lumea de hepatite B si C din cauza lui.
In alte clase a fost supraveghere pe bune, adica nu aveau voie sa intoarca capul nici 5
grade. Probabil in clasele alea nu a fost nimeni dintre cei care au dat bani pentru o
promovare asigurata.
Inca ceva care m-a marcat in ziua examenului practic. O colega de la alta clasa a
spus cu o vadita siguranta de sine si superioritate ca ea de multe ori nu a aspirat cand
a facut o injectie. Am intrebat-o de unde stie pe unde ii trec venele pacientului
respectiv. Ea a raspuns ca nervul sciatic nu trece pe unde faci injectia si prin urmare
riscul sa lezezi nervul e nul. I-am spus ca nu aspiri pentru nerv, ci pentru vasele de
sange. Nu sunt sigura ca a inteles. Sper sa nu fi inteles nici eu bine treaba cu
neaspiratul ei cand faci o injectie, mai ales ca e o viitoare asistenta medicala!

Noi (oamenii) nu suntem la acelasi nivel!

Anul I, primul stagiu de practica.
Asistenta o lasa pe o colega de la alta clasa sa recolteze sange unui pacient, fara ca ea
sa fie de fata, noroc ca pacientul avea niste vene ca niste conducte. Fatuca de vreo 20
de ani se apuca sa ii recolteze, foarte stangaci, habar nu avea in ce ordine sa faca
procedura asta. M-am oripilat. Totusi pacientul a scapat cu bine. Mai tarziu, i-am
spus ca daca vrea sa invete sa recolteze sa imi spuna, pentru ca o pot invata eu.
Data viitoare cand ne-am intalnit, fatuca asta imi spune ca cineva care e la acelasi
nivel cu ea, nu are cum sa o invete pe ea. Am ramas muta. Greseala a fost a mea. Mam oferit sa o invat ceva ce ea nu vroia sa invete. Noi doua, draga fatuca, nu vom fi
niciodata la acelasi nivel. Mai intai, fiindca la momentul acela, erau vreo 15 ani
diferenta intre noi. In astia 15 ani, eu am terminat o facultate de 5 ani, un master de 2
ani, am facut un curs de recoltari de sange in strainatate, am recoltat sange in spital 6
luni tot in strainatate. Si crede-ma ca nivelul la care am invatat eu Arta de a lua
sange nu exista inca in scolile romanesti.
Anul II, reusesc sa imi gasesc de munca ca asistenta, eu nefiind inca asistenta.

La servici, vad o asistenta care recolteaza sange unui pacient. Am simtit ca mi se face
rau, parca mi s-a tras o perdea gri in fata ochilor. Fata asta avea un mod de a infige
acul in pacient cu o miscare care m-a facut sa ma gandesc ca a invatat recoltarea intrun club de biliard. Ulterior s-au mai primit multe reclamatii la firma, ca fata
respectiva sparge venele, chiar si dupa ce i s-a atras atentia ca tehnica ei nu este
corecta.
Meseria de asistent medical nu este pentru oricine.
Sunt la servici si ii fac EKG unei paciente cand medicul cu care lucram vede cum am
plasat electrodul V3 si imi spune ca nu e bine, ca trebuie sa fie in linie dreapta cu V2 si
V4. Mi-a explicat pe scurt despre ce e vorba si am apreciat extraordinar de mult faptul
ca m-a corectat, ca nu m-a lasat sa fac prost. Uite ca mai sunt si oameni care
apreciaza calitatea si tin ca lucrurile sa fie facute ca la carte.
Zilele trecute ma duc cu baietelul meu sa i se recolteze exudat faringian si exudat
nazal. In cartea lui Florian Chiru nu este prezentata tehnica recoltarii exsudatului
nazal. Eu am gasit-o intr-un ghid de recoltare de la Medlife, pe care l-am gasit pe
internet si mi l-am downloadat. Asistenta care i-a recoltat exsudatul nazal i-a sters
amandoua narile pe dinauntru cu acelasi tampon, apoi l-a bagat in eprubeta. Va las
pe cei interesati sa cautati singuri cum era corect.
Intelege ca de modul in care tu ca asistenta sau asistent recoltezi o proba, depinde
tratamentul pe care medicul il da pacientului. Recoltezi gresitgresit va fi si mai
departe.
Daca tot te-ai apucat sa faci o meserie, macar fa-o ca lumea! Informeaza-te, lucreaza
responsabil! Sau las-o balta si fa altceva pentru care ai mai multa inclinatie. Cum teai simti tu, daca ar trebui sa platesti pentru o analiza care va iesi prost pentru ca
asistentei nu-i pasa cum isi face meseria. Si acum sper ca iti dai seama ca o asistenta
care nu-si face treaba bine, chiar isi merita salariul ala de mizerie.
Problema e ca datorita lor nivelul salarizarii ramane atat de scazut. Pentru ca daca ar
fi mai multi asistenti foarte buni, nivelul salarizarii ar creste.
Pentru ca n-as fi eu daca nu as oferi niste informatii suplimentare:
La partea cu 1 tampon in ambele nari sau 2 tampoane (1/nara) e adevarat ca n-am
gasit nici eu nici o mentiune clara in manualul de Nursing.
Am cautat ghidul pentru recoltarea probelor biologice de la Medlife. Scrie clar: daca pe
recomandare se specifica doar examenul bacteriologic al exsudatului nazal dintr-o
anumita nara (stanga sau dreapta) se pregateste doar un tub; daca pe
recomandare se specifica examen bacteriologic al exsudatului nazal din
ambele nari, se pregatesc doua tuburi de exsudat cu mediu de transport.

Pe site-ul unei clinici private zice - recoltarea trebuie sa se faca din fiecare nara cu
un alt tampon. Synevo nu zic nimic de tampane diferite pentru nari diferite, dar zic
ca Se recomanda recoltarea produsului patologic pe 2 tampoane: un tampon simplu
din care se va efectua extemporaneu un frotiu ce va fi colorat Giemsa pentru
diagnosticul rinitei alergice. un tampon prevazut cu mediu de transport pentru
efectuarea culturii.
Manualul de Recoltare al SPITALULUI CLINIC JUDETEAN DE URGENTA BRASOV
zice cu tamponul faringian se sterg fosele nazale, apoi tamponul se introduce in
eprubeta. 1 tampon in ambele fose?
Manualul de Recoltare probe al Spitalului Clinic Judetean de Urgent Cluj zice: - cu un
tampon umectat in ser fiziologic steril se sterg pe rand ambele camere nazale
anterioare; tamponul se roteste de cel putin 5 ori in fiecare nara, apasand egal si
ferm peretele vestibulului nazal.
M-am enervat, m-am dus si pe site-ul unui spital de stat din Anglia: Procedure for nose
swab: If the nose is dry, moisten the swab in sterile 0.9% saline solution beforehand.
Insert the swab into the anterior nares and direct it up into the tip of the nose and gently
rotate. Both nares should be swabbed using the same swabto obtain adequate
material.
Center for Disease Control din America zice ca, la nasal swab regulile ar fi 6. Rotate the
swab against the anterior nasal mucosa for 3 seconds. 7. Using the same swab,
repeat for other naris.
Uite asa trebuie sa invatam noi sa facem ceva corect in conditiile avem la
dispozitie informatii contradictorii.