25.11.

2016

TeologiamileniuluiIIIoteologieaprovocarilor?

TeologiamileniuluiIIIo
teologieaprovocarilor?

TeologiamileniuluiIIIoteologieaprovocarilor?

Esteteologiaostiinta?

Intrebarea:Esteteologiaostiinta?,estemaiactualaazi,ca
oricand. Raspunsul la aceasta intrebare depinde de modul
in care se pronunta teologia la problemele lumii
contemporanesiimplicitfelulincarechipullumiiactualeva
fi reflectat in spectrul dinamismului problematicii religioase.
Spun aceasta pentru ca am convingerea ca daca vorbirea
despre Dumnezeu, adica teologia Mileniului III nu va fi una
caresaprovoacelumeaviitoare,nemaiacceptandsafiedoarunaprovocata,asacum
afost,inmaremasura,panaacum,viitoruleicastiintaacademica,serioasa,vaficu
totulproblematic,greumailuanduseactdeprezentaei.

Chipul schimonosit al lumii contemporane, cat si al celei viitoare, de cele mai

abominabile pacate care sunt expresia indepartarii de Dumnezeu, si a refuzului,
constant si constient de aL avea pe Acesta in cunostinta si judecata ei, pretinde in
mod imperios o teologie capabila sa raspunda la intrebari, la reflectii, la nelinisti, la
explozii ale constiintei, la bulversari in planul ontologiei personale etc. O lume a
irationalitatiisigolitadeunsenssuperiorspiritualcazutaprininstrainaredeDumnezeu
si care se ascunde mereu in fata Adevarului absolut si a chemarii Acestuia, precum
odinioara Adam, in rai: "am auzit glasul Tau si mam temut, caci sunt gol si mam
ascuns"(Gen.

3,10),esteconfruntatacuochemareinsistentasicuprovocareade
a privi in fata adevarul sau falsitatea doctrinelor ei, in raport cu
Absolutuldivin.

Constatarea facuta de Apostolul Pavel a starii morale a lumii sale consemnata in

Epistola catre Romani 1, 28: "Si pentru ca nau incercat saL aiba pe Dumnezeu in
http://www.crestinortodox.ro/religie/teologiamileniuluiiiiteologieprovocarilor69433.html

1/10

25.11.2016

TeologiamileniuluiIIIoteologieaprovocarilor?

cunostinta,asasiDumnezeuialasatlamintealor,jarajudecata,safacacelecenu
secuvine:Plinifiinddetoatanedreptatea,dedesfranare,deviclenie,delacomie,de
rautate, de pizma, de ucidere, de cearta, de inselaciune, de purtari rele, barfitori,
graitori de rau, uratori de Dumnezeu, ocaratori, semeti, trufasi, laudarosi, nascociiori
de rele, nesupusi parintilor, neintelepti, calcatori de cuvant, fara dragoste, fara mila.
acestia.suntvrednicidemoarte.",sicareestevalabilasilumiiincareastazitraim,
constituiesemnaluldealarmatrasteologieisiteologiloracestuiinceputdemileniuin
constientizarearoluluisiaimplicariilorinviatalumiicontemporane.

Decearataastaziatatdehidoschipulacesteilumi,dacainmijloculeiexistateologie
si teologi, vorbirea despre Dumnezeu, cat si cei chemati sa o rosteasca, este o
intrebare provocatoare si poate singura care se va pune teologiei acestui veac. Nu
cumvateologiaafostpanaacummaimultprovocata,decataprovocat,tocmaipentru
ca a fost mai mult stiinta? Dar ce trebuia sa fie sau ar trebui sa insemne teologia
prezentului,catsiaviitorului,esteintrebarealacarevoiincercaunraspunsincelece
urmeaza.

Teologiacastiintapozitiicritice.Dintotdeaunateologiaafostconsiderataostiinta
ca si filosofia, dealtminteri. De fapt, Platon si Aristotel considerau filosofia cea mai
inaltastiinta.Caraspunsprobabil,Tomad'Aquinonumeste,pedealtaparte,teologia
"regina a stiintelor", teologia revelata incoronand adevarurile metafizice sau teologia
naturala,desprecareelsustineacaderivadinobservatiaempirica.

Indefinitiaeiclasica,stiintaindemnaoricesubiectdefinitclar,carecontinecunostinte
valabile, transmisibile de la o generatie la alta. De aceea, stiinta nu sa limitat la o
singurametodologiespecificafiecarestiintaelaborandusicontinutulprintrometoda
adecvatasubiectuluipropriu.

Darcandempirismulspeculativacontrazis,inlocsaaccepteRevelatiadivinasicand
tomismulaluatinfinaluncursmaiputinconvingator,auaparutvocicriticelaadresa
definitiei tomiste a teologiei. In acest sens, Karl Barth a reactionat pana la extrema
opusa: teologia, afirma el, nu a fost niciodata regina stiintelor, nici macar o stiinta
teoretica.Maimult,K.Barthcondamnafilosofiaintoto,celputininprimelesalescrieri,
ignorand realitatea absoluta. Cautarea filosofica a cunoasterii transcendente era
respinsa de K. Barth ca fiind arbitrara si gresit indrumata. Dumnezeu, insista el,
trebuiesafiecunoscutnupecalecognitiva,ciprintrunraspunspersonalalcredintei
laRevelatiadivinadialectica.PentruaLcunoastepeDumnezeu,filosofultrebuiesa
http://www.crestinortodox.ro/religie/teologiamileniuluiiiiteologieprovocarilor69433.html

2/10

25.11.2016

TeologiamileniuluiIIIoteologieaprovocarilor?

inceteze,defapt,samaifilosofeze,cisaincercesadevinateolog.Barthintuia,astfel,
defapt,oaltadimensiuneateologiei,decatceadepurastiinta,aceeacontemplativa,
darpecarenapututsaoabordezeniciodata.

K.Barthnusamultumitnumaisarespingateoriaconformcareiateologiaautenticaisi
elaboreazaafirmatiilepebazauneiexaminariinductiveaexperienteireligioase,dara
siinsistatcateologianuconstituieunstudiurational,stiintific.Pentruel,rolulfilosofiei
in slujba teologiei este nul, limitanduse la prezentarea nepotrivirilor si
inconsecventeloralternativelorspeculativealerevelatiei.

In ciuda zeloaselor insistente a unor teologi ai secolului al 19lea ca teologia sa fie

socotitaostiintasiaefortuluisustinutaaltorteologiaiveaculuial20leadeaocalifica
drept "o stiinta", in cel mai strict sens al cuvantului, K. Barth se pronunta din nou
aratandca,inaintedeanul1686niciunsavantprotestantnuanumitteologia"stiinta".
Teologia, sustine acelasi teolog, isi are propria metoda distinctiva si nu poate prelua
pentru sine metodele concrete ale altor domenii de activitate ea trebuie sa impuna
respect, ca si celelalte discipline de studiu, prin fidelitatea cu caresi aplica propria
metodologie.

Problemadacateologiatrebuiesafieconsideratadreptstiintasaudacatrebuieprivita
catotalindependentasauneangajatafatadeasanumitelestiinteneteologice,cumar
fi filosofia, istoria sau antropologia, spre exemplu, a ridicat si ridica importante
probleme critice, Barth, spre exemplu, respinge teologia din randul stiintelor pe
considerentulcateologianurecunoastepentrueaautoritatea"conceptuluiuniversalal
stiintei in vigoare astazi". Mai mult, el considera ca normele recunoscute ale stiintei
suntirelevanteincazulteologiei.

Teologul Hendrick G. Stoker are o alta parere despre teologie, ca stiinta, decat a
exprimat K. Barth. Stocker distinge teologia ca fiind scientia prima inter pares, sau
prima stiinta dintre toate celelalte, deoarece ea "se ocupa cu adevaruri absolute". A
spune ca teologia este prima intre stiinte fiindca ea se intereseaza de Dumnezeul
autorevelatsiderelatiaLuicurealitateacreataesteprobabilmaipotrivitdecatsafie
numita regina a stiintelor, si cu siguranta mai potrivit decat sa fie numita regina din
motivelearatatedeTomad'Aquino.

Daca,totusi,teologiaisipermitesafienumitastiinta,eanusipoateasumatotodata
obligatiadeasesupuneaprecierilorsubpostulatulnormelorvalabilepentrucelelalte
http://www.crestinortodox.ro/religie/teologiamileniuluiiiiteologieprovocarilor69433.html

3/10

25.11.2016

TeologiamileniuluiIIIoteologieaprovocarilor?

stiinte, adica de a se accepta ca adevar general valabil doar acela care se supune
argumentatiei logice, rationale, in concordanta cu rezultatele exacte ale cercetarii
stiintifice. Din acest punct de vedere, afirmatia lui Gordon H. Clark "indiferent daca
teologia este sau nu o stiinta, daca indeplineste sau nu celelalte cinci norme, ea nu
poateviolanormelelogicii,decatinschimbuldureriideanuaveanimicdespuslumii
deafara",estetotalgresita.inacestsens,iidamdreptateluiK.Barth.carespuneaca
"in calitate de teolog, el nu poate scapa de necesitatea (uneori n, n.) de a incalca
logica, contradictia, coerenta". Adevarurile transcendente cu care opereaza nu pot fi
supuseintotdeaunalegilorlogicii,ratiunii,metodelorempiricedecercetare.

Dacaaliniereateologieiinrandulcelorlaltedisciplineumaneimplicadincapullocului
ideea ca in fiecare domeniu cu care teologia vine in contact, ea trebuie sasi
conformezecontinutullaceeacespunfilosofii,istoriciisaupsihologiiinacelmoment,
atunci, certificandusi legitimitatea stiintifica in felul acesta, nu siar semna teologia
propriuleicertificatdedeces,seintreabaCarlHenry.

K. Barth chiar avertizeaza impotriva tendintei de "cedare ravasitoare, chiar

distrugatoare, a teologiei in fata conceptului general de stiinta", intrucat, spune el
"teologianusepoatepuneintrunraportsistematiccualtestiinte,deoareceeanuse
poateconsideracafacandpartedintruncosmosordonat,cidoarcasubstitutintrunul
neordonat".Barthare,aici,numaiinpartedreptate,asertiunealuiramanandvalabila
doarincazulincareteologiei,incalitatedestiinta,isarceresasialiniezerezultatele
cercetarii ei, rezultatelor cercetarii stiintifice si sai fie acceptate doar acelea care
raspundexactitatiistiintifice,dupaometodologiedoarempiricaastiinteimodeme.Din
acest punct de vedere teologia nu este stiinta si nici nusi poate revendica acest
postulat.

Teologia poate fi numita "stiinta" doar in sensul ca ea opereaza cu adevarurile

absolute,dedincolodefrontiereleperceptiei,intrunmodsistematicdeprezentarea
lor, urmarind prin aceasta o singura finalitate, si anume, facilitarea intelegerii lor de
catre crestini, in scopul ordonarii vietii acestora, in tendinta lor spre comuniune cu
Dumnezeu.

Dar intro lume, in care civilizatia moderna se agita permanent in legatura cu

legitimitateaultimaaangajamentelorspiritualesimorale,incarepiataideilorfilosofice
este supraincarcata in care intelepciunea seculara este, in cazul cel mai bun,
agnosticainceprivesterealitateasupranaturaluluiincarestareadespiritprioritarain
http://www.crestinortodox.ro/religie/teologiamileniuluiiiiteologieprovocarilor69433.html

4/10

25.11.2016

TeologiamileniuluiIIIoteologieaprovocarilor?

cercurileeducationaleeste,implicitoriexplicit,naturalista,iarateismulgeneralizat,din
sistemul educational, este rareori combatut de massmedia intrun secol in care
scrierile religioase au inclus titluri precum Religion wilhout Revdation, de Julian
Huxley, The Illusion of Immortality de Corliss Lamont si The Gospel of Christian
Alheism de Thomas Altizer, o teologie, care sa fie perceputa doar ca stiinta, nu mai
este competitiva. Pentru a se impune si provoca ea trebuie sa infatiseze si o alta
dimensiune, cea contemplativa, de traire a adevarului revelat, de mult parasita de o
insemnatapartedintreteologi.

De fapt, asa cum arata filosoful crestin francez JeanLuc Marian, destinul intregii
teologii se joaca in distributia diferita a accentelor intre cele doua componente ale
vocabulei"teologie"caatareteologiculsepoateconstituiinprincipiucateologicsau
ca teologic. Este vorba, asadar de a vorbi despre Dumnezeu plecand de la logosul
nostru(teologos)saudeavorbidespreElplecanddelaDumnezeu,lasanduLmai
intai sa rosteasca El insusi, dupa propriul Sau Logos, pentru ca apoi sa imitam in
logicanoastramanifestareaLui.

Asadar,arexista,dinacestpunctdevedere,douatipurideteologie:
1. "theologia rationalis, naturalis" care vorbeste despre Dumnezeu, pe masura
logosuluinostru,oteologiefilosofica,metafizicasistiintificaaratiuniicarepleacade
lasinesidelaexperientalumii

2."theologiarevelata,divina,supernaturalis"carevorbestedelaDumnezeu,
o teologie care adreseaza ratiunii si lumii autorevelarea biblica, sacramentala,
ecleziala a Logosului. In istoria crestinismului aceste doua tipuri de teologie sau
confruntatsisemaiconfruntasiastazi.

Respingand, din manastiri, pe reprezentantii teologiei monastice inteleasa ca

"intelepciune" experimentala, finalizata in "gustarea" mistica a lui Dumnezeu, sco
lasticii au mutat teologia ca "stiinta" (scientia) in universitati, transformando intrun
demers pur intelectual, delimitata de Scripturi, de Liturghie si viata spirituala.
Rupanduse astfel coerenta mistagogica a teologiei patristice sau pus bazele unui
adevaratdivortintreexperientaemotionalaacredinteisiinterpretareaeiintelectuala,
intre"devotio"si"doctrina",ceeaceaconduslapendulareaintrescolasticasipietism,
intrerationalismsisentimentalismreligios.Inacestcaz,transformarilediscursuluiteo
logic sunt discutate exclusiv din perspectiva modificarii paradigmelor epistemice si
culturalealediferitelorepociistorice,delaiudeocrestinismlapostmodernism,trecand
http://www.crestinortodox.ro/religie/teologiamileniuluiiiiteologieprovocarilor69433.html

5/10

25.11.2016

TeologiamileniuluiIIIoteologieaprovocarilor?

prin Origen, Toma d'Aquino, Luther si protestantismul liber iluminist. Pana astazi,
plecand de la statutul ei universitar, si in confruntare cu teoriile moderne ale stiintei
(pozitivismul logic, filosofia analitica, rationalismul critic, teoria criticii etc), teologia
occidentala accentueaza insistent dimensiunea epistemica si statutul de "stiinta" al
teologiei.Astfel,saajunsinOccidentdelateologiacastiinta(teoreticadeductiva)la
stiintacateologie.

Teologiacontemplatiesitraire.Demersulacestuisubcapitolnuvizeazaelucidarea
siconcluzionareacelorafirmateanterior,ciinterpretareasipropunereadesolutionare
a unei situatii critice actuale, drama teologiei contemporane academice moderne
generatadeaporiileinsurmontabileaparuteprintransformareaeidoarindisciplinade
studiuuniversitara.Asadar,diagnozaacesteicaderiinneautenticitateasipropunerea
unui remediu pentru depasirea impasurilor structurale ale mentalitatii culturale
moderne,reflectateincrizateologieiacademicecontemporaneurmaresterevenireala
modul autentic de teologhisire al Bisericii vechi si al Sfintilor Parinti ca "deslusire" si
"traireaTainei"estescopulreflectiilorcareurmeaza.

Pentruexemplificareasfacereferiredoarlaunuldinteologiicrestinismuluiveaculuide
auralBisericii,sianumelaSfantulGrigoriedeNazianz.

Pentru el, teologia este un act spiritual rezultata dintro experienta spirituala,
contemplativaatrairiimisteruluitreimic.Eaeste,deci,apofaticasitreimica.Pentruel,
conditiasinequanonaputinteiteologhisiriidespreDumnezeuestecaleacuratiriide
patimi. In acest sens, el spune: "Este lucru mare a vorbi despre Dumnezeu?! Dar si
maimareestesatecuratipetineinsutipentruDumnezeu,casafiiluminatdelumina
cunostintei. Vrei sa devii candva teolog si vrednic de dumnezeire? Inaltate prin
vietuire.CastigaprincuratirepeCelPreainalt.".

Asadar, potrivit acestei viziuni, crestinismul, ca si teologia, este o scoala a

contemplatiei in care fiecare crestin, dar mai ales teolog isi are, sau isi poate avea,
partea sa la experienta misterului trait intrun mod diferit si de intensitati diferite, pe
masuracuratiriisale.AcestfaptesteilustratmagnificdeGrigoriedeNazianzintratatul
sauDesprePreotie,inCuvantuldeaparare,darmaialesdeexplicareafugiisalein
Pont,dupahirotonireasaintrupreot:"Trebuiesafiueuinsumimaiintaicurat,casa
potcuratipealtii.Safiueuintelept,casainteleptescpealtii.Safiueulumina,casa
luminezpealtii.SafiueuaproapedeDumnezeu,casapotapropiadeElpealtii.Sa
fiueusfant,casapotsfintiipealtii".
http://www.crestinortodox.ro/religie/teologiamileniuluiiiiteologieprovocarilor69433.html

6/10

25.11.2016

TeologiamileniuluiIIIoteologieaprovocarilor?

Sintetizat spus, profilul ideal al teologului, care trebuie sa faca in vremurile de acum
teologie, si nu doar stiinta, pentru a putea provoca lumea prozaicului cotidian si a fi
perceput de ea, sar putea prezenta cam asa: "Teolog adevarat este acela care
marturisestedespreceeaceavazutelinsusidinDumnezeu.Teologulesteacelacare
vorbestedespreDumnezeunudinceeaceacititsauauzitdespreEl,cidinceeace
vedeel.Teologulcomunicasireflectaluminadumnezeiascadupacemai"intaiinsusi
Dumnezeusareflectatinel".

Inacelasicontext,socotescpotrivitsaamintescsifaptulcateologulautenticnupoate
sa fie decat omul prin excelenta al rugaciunii. In acest sens Sfantul Evagrie Ponticul
scria: "Daca esti teolog (daca te ocupi cu contemplarea lui Dumnezeu) roagate cu
adevaratsidacaterogicuadevarat,estiteolog".

Altfel spus, teologia nu rezulta dintro tesatura conceptualista, desi ea presupune si

studiu aprofundat si sistematic, stiintific, in cele din urma, ci ea este mai ales un act
spiritual,careinseamnarugaciune,contemplatie,asceza,experientaliturgica,studiu,
cunoastere a lumii si a omului. O teologie conceptualista este si o teologie nihilista,
negandrelatiadinrtrecredintasiviata.

Desprinsdedimensiuneaverticalaaacesteiexperienteduhovnicestivii,necalauzitde
spiritualitateacontemplativaaParintilordiscursulteologicdevineorice,numaiteologie
si marturie autentica a Bisericii, nu. In acest caz, teologia se dizolva in antropologie,
eclesiologia in sociologie, dogmatica se transforma in filosofie religioasa, exegeza
biblicainfilologiesicriticaliterara,liturgicainistorieaartelor,predicainretoricagoala,
moralaintruncodetic,conventional,formalistsaupietist,canoaneleinjurisprudenta
etc.Singuraexperientaduhovniceascasinuunsimpluconformismexterior,purformal
cu textul biblic, cu formulele dogmatice sau tipicul liturgic, transforma teologia in
marturieexistentialaviesioferagarantiaunitatiieifiintiale.

Totusi, din cele aratate mai sus, nu trebuie insa, sub nici o forma, inteles faptul ca
SfintiiParinti,BisericaOrtodoxa,ingeneral,sarpronuntanumaipentruoteologiepur
spirituala,harismatica,antistiintificasiantirationala.SfintiiParintisiBisericaOrtodoxa
concep teologia atat ca experienta contemplativa a realitatilor dumnezeiesti prin
curatire, rugaciune, iluminare, meditatie, cat si propovaduirea convigatoare a acestei
experiente, si aprofundarea si sistematizarea stiintifica din ratiuni didactice si

http://www.crestinortodox.ro/religie/teologiamileniuluiiiiteologieprovocarilor69433.html

7/10

25.11.2016

TeologiamileniuluiIIIoteologieaprovocarilor?

apologeticeacontinutuluiacesteipropovaduiri,totulinperspectivaslujiriiomuluisia
intreguluiunivers.
Altfel spus, mai rezumativ, notiunea completa a teologiei poate fi reprezentata ca un
"tetraedru", alcatuit din 4 dimensiuni fundamentale constitutive: contemplativa,
kerigmatica, epistemica si diaconica, dintre care prima, orientata pe verticala
nediscursivaaapofatismului,asiguraidentitateapropriuzisareligioasasiteologicaa
ei,iarcelelaltetrei,discursivesiorientatepeorizontala,suntindispensabileancorarii
sitranspuneriiacestuimesajinlume.
Asadar, pastrand continuitatea cu traditia vechii Biserici, Biserica Ortodoxa
promoveaza o teologie a prezentului, atat epistemica, cat mai ales diaconica si de
traireaadevaruluirevelat,exprimataintroviesicontemplativateologhisire,darcare
tineseamaderealitatileexistenteiumane.
In concluzie, fara o teologie stiintifica bine dezvoltata, pentru care opineaza si Carl
Henry, dar in acelasi timp si traita si marturisita intro vie si autentica experienta cu
Dumnezeu, Biserica nu va putea face fata, acum, la inceput de Mileniu trei, dar mai
ales in viitor, problemelor, interogatiilor si contestatiilor lumii contemporane,
secularizata,careiaestechematasaivesteasca"EvangheliaslaveiluiHristos"(2Cor.
4, 4). Iar, teolog, astazi, nu mai poate fi decat acela care depaseste nivelul pur
discursiv si conceptual al stiintei sale, convertindul in limbajul nascut din intalnirea
personala, a experientei personale cu Dumnezeu, intrucat raul teologic poate sa
rezidenuinstiintacaatare,ciinseparareaeidebazacontemplativavie,doxologica.
CentralitatealiturgicsacramentalaaMisteruluiinadevaratateologieatragedupasine
o rasturnare radicala a pretentiilor metodelor stiintifice de a controla calea spre
adevarul existentei ea face ca demersul teologic autentic sa fie cel practic, al unei
mistagogiiliturgicesicontemplativealcareiscopeste"trairea"si"simtireaTainei"care
aredreptscoppotentareaeimistica,iarnureducereaeispeculativa,abstracta.
Ethosulteologicesteunulalexcentrariidesinealteologuluisialrecentrariiratiuniisi
cuvintelorsalepemisteruldenegraitalRatiuniisiLogosuluidivin,Elinsusiviuintro
existentialitateextatica,ceaaSfinteiTreimi.Adevaratateologieestelegatadecisivde
putintatransgresariicircularedelacuvintelaCuvantul,sidelaCuvantul,dinnou,la
cuvinte.Inacestcaz,teologiasescriemereu"plecanddelaunaltuldecateainsasi,
deturnandulpeautordelasineinsusisifacandulsascriechiarinafaralui,pentruca

http://www.crestinortodox.ro/religie/teologiamileniuluiiiiteologieprovocarilor69433.html

8/10

25.11.2016

TeologiamileniuluiIIIoteologieaprovocarilor?

trebuiesascrienudespreceeaceestesaustie,invedereaaceeacevreael,ciin,
pentrusiprinceeaceprimestesiinniciuncaznustapaneste".
Asadar,teologianupoatevizaaltprogresdecatpropriaeiconvertirelaCuvantuldivin,
incarecazeadevinedoxologica,valorificandCuvantulintroautenticatraireaLui.Ea
nuesteunlucrucaretinepursisimpludeinvataturasieruditie,chiardacariscamsa
pierdemmultdinbogatiatraditieiteologicedacadispretuimeruditiateologiaestemai
degrabasimtireamintiicredincioaseingemanatacudreaptaasezareainimii.Teologia
este incercata si vadita intro viata care traieste aproape de taina lui Dumnezeu in
Hristos, intro viata care pastreaza pentru toti oamenii o marturie data tainei care e
obiectulcredinteinoastresicare,pecatestedeslusita,trezesteininimaosimtirede
infioratamirarecareeluminaincarevedemlumina.
Credem ca numai aceasta poate sa fie teologia Mileniului III, singura in fata careia
lumeasemaipoateintreba,rascolitafiindprinmirare.
Pr.conf.dr.StelianTofana

.
mi place 5 de persoane apreciaz asta.

http://www.crestinortodox.ro/religie/teologiamileniuluiiiiteologieprovocarilor69433.html

9/10