Atacul de panica este un acces brusc de frica intensa sau anxietate (stare afectiva caracterizata prin

neliniste psihomotorie, teama nedeslusita, fara obiect) care cauzeaza simptome ingrijoratoare, dar
care nu ameninta viata: batai accentuate ale inimii, dificultatea respiratiei, sentimente de pierdere a
controlului sau de moarte iminenta. In mod obisnuit, dureaza de la 5 la 20 minute si poate fi cauzat
de circumstante stresante sau poate aparea pe nesteptate.
Organismul are un sistem de raspuns la frica, care pregateste individul pentru a face fata unei
situatii sau pentru a se feri de pericol. Atacul de panica survine atunci cand acest sistem
reactioneaza exagerat sau cand nu este necesar. In timpul atacului de panica, sistemul nervos
reactioneaza ca atunci cand se are de a face cu o situatie amenintatoare de viata. Acest raspuns
cauzeaza simptome fizice si sentimente ingrijoratoare.
Tulburarile legate de panica se diagnosticheaza atunci cand o persoana are atacuri de panica
repetate, este ingrijorata de eventualitatea unuia nou si evita locuri care ii pot cauza un atac. Exista
posibilitatea ca un om sa aiba atacuri de panica fara sa dezvolte o tulburare legata de panica,
aceste atacuri aparand cu tulburari de anxietate.

Cauze
Sus

Cauza exacta a tulburarilor legate de panica nu este cunoscuta. Se crede ca este rezultatul
unui dezechilibru intre substantele chimice ale creierului (neurotransmitatori).
De asemenea, poate fi transmisa de la o generatie la alta (genetic). Copii cu parinti cu astfel
de tulburari au sanse de 8 ori mai mari decat altii sa dezvolte boala. Un risc crescut il au si
cei care au parinti cu depresie sau tulburari bipolare. Tensiunea nervoasa (de exemplu
pierderea unei relatii) poate declansa simptome ale tulburarilor de panica.
Exista posibilitatea ca un om sa aiba atacuri de panica fara sa dezvolte o tulburare legata
de panica. Atacurile de panica pot fi determinate de:
- ingestia unei cantitati mari de alcool sau intreruperea brusca a consumului de alcool
- ingestia unor cantitati mari de bauturi cofeinizate
- fumatul excesiv (creste mult cantitatea de nicotina din sange)
- folosirea unor medicamente (ca cele pentru tratamentul astmului si bolilor de inima) sau
intreruperea brusca a unui tratament medicamentos (pentru anxietate si insomnie)
- folosirea drogurilor, cocaina sau marihuana
- un nivel mare al stresului timp indelungat (stres cronic)
- o nastere in trecutul apropiat
- o operatie cu anestezie generala
Atacurile de panica se pot asocia sau pot fi cauzate de o anumita conditie medicala:
- disfunctii tiroidiene (hipertiroidism - exces de hormoni tiroidieni)
- afectiuni cardiace, prolapsul de valva mitrala (valva mitrala prezinta un defect care ii
deterioreaza functionarea normala)
- tulburari neurologice (epilepsie)
- astm bronsic (stare patologica in care exista o nevoie intensa de aer, evacuarea acestuia
din plamani facandu-se cu greutate)
- afectiuni pulmonare (bronhopneumonia obstructiva cronica)

- intreruperea medicatiei pentru bolile cardiace

- depresia
- anxietate, stres post-traumatic sau tulburare obsesiv-compulsiva.

Factori de risc
Printre factorii de risc se numara:
- antecedente familiale de tulburari cauzate de panica. Persoanele care are un membru al
familiei cu astfel de tulburari au sanse de 8 ori mai mari decat altii sa dezvolte boala. Un risc
crescut il au si cei care au parinti cu depresie sau tulburari bipolare.
- consumul de bauturi alcoolice, droguri, fumatul, cafeina si bauturile cafeinizate
- anumite medicamente ce declanseaza atacuri de panica, ca cele pentru tratamentul
astmului si bolilor cardiace
- prolapsul de valva mitrala
- atacuri de panica neasteptate in antecedente
- episod major de depresie
- femeie la menopauza.

Simptome
Principalul simptom al atacurilor de panica este sentimentul coplesitor de frica si anxietate
alaturi de alte reactii fizice. Simptomele apar brusc, surprinzator si intensitatea maxima
dureaza in jur de 10 minute. In timp ce majoritatea simptomelor dispar in 30 minute, altele
au nevoie de o ora sa dispara complet. Exista posibilitatea ca o persoana sa aiba atacurile
de panica unul dupa altul pe o perioada mai lunga de timp si sa para un atac continuu.
Daca simptomele sunt continue si nu dispar intr-o ora exista posibilitatea sa nu fie un atac
de panica si atunci trebuie consultat imediat medicul specialist.
Atacurile de panica pot debuta in urma unui eveniment stresant sau fara cauza aparenta.
Pot fi asociate cu medicatii (ca cele pentru bolile cardiace) sau cu anumite conditii medicale
(hipertiroidism):
- respiratii rapide (hiperventilatie), dispnee (dificultati de respiratie) sau senzatie de sufocare
- batai rapide, puternice sau neregulate ale inimii
- angina pectorala (durere in piept)
- transpiratie
- greata sau epigastralgii (dureri de stomac)
- vertij (ameteala), tremor, nesiguranta
- acufene (tiuituri in urechi)
- frisoane sau valuri de caldura
- frica de moarte si pierderea controlului
- senzatie de detasare de propria persoana sau de realitate.
Atacurile de panica pot incepe fara o cauza sau pot fi legate de anumite situatii, cum ar fi un
restaurant aglomerat sau pe stadion. Cateodata doar gandul la o situatie anume poate
cauza anxietate severa. Oamenii care au frecvente atacuri de panica invata sa evite
situatiile de care le este frica ca vor declansa un atac sau cele din care nu pot scapa usor
daca intervine un atac. Daca tiparul de evitare si anxietate este sever, se poate transforma

in agorafobie (fobie de spatii deschise). Simptomele atacului de panica pot fi similare cu

cele ale infarctului miocardic. Din acest motiv, multi oameni cauta tratament medical de
urgenta. Daca cineva are angina pectorala (dureri in piept) sau alte simptome de infarct
miocardic, trebuie dus imediat la serviciul de urgenta pentru tratamentul specific.
Atacurile de panica nu sunt obisnuite la copii sau adolescenti. Copiii care au tulburari legate
de panica sau atacuri de panica au si alte simptome in afara celor prezentate mai sus. Lor
le poate fi frica de lucruri comune, de exemplu insecte sau se ingrijoreaza din cauza unor
monstrii sau atunci cand merg la culcare singuri. Acesti copii pot refuza sa mearga la scoala
sau devin foarte suparati cand se despart de parinti.
Tulburarile legate de panica constau in episoade de atacuri de panica. Nu oricine care are
atacuri de panica dezvolta o tulburare. O persoana este diagnosticata cu tulburare daca are
cel putin doua atacuri pe neasteptate plus frica sau ingrijorarea ca poate avea si altele
evitand situatiile care le-ar putea declansa.

Mecanism fiziopatologic
Se poate diagnostica tulburarea legata de panica dupa cateva atacuri neasteptate si frica
continua ca ar putea avea si altele. Aceste atacuri determina simptome de la usoare sau
severe si dureaza mai putin de 30 minute. Primul atac apare fara avertizare in timpul unei
activitati normale (mersul pe strada, mersul la cumparaturi). Senzatia este de confuzie, ca
ceva cumplit se va intampla. Apare nevoia de a parasi locul si de retragere intr-o zona
sigura (masina, casa). Alaturi de acestea apar simptome fizice: dificultatea respiratiei, batai
puternice ale inimii, dureri in piept. Intensitatea maxima a simptomelor dureaza cam 10
minute. Simptomele atacului de panica pot fi similare cu cele ale infarctului miocardic. Din
acest motiv, multi oameni cauta tratament medical de urgenta.
Atacurile de panica pot fi declansate de o anumita actiune (se utilizeaza prea multa
cofeina), situatie (mare aglomeratie) sau fara cauza aparenta. Persoanele care au trecut
printr-un atac de panica dezvolta frica de a mai trece prin aceasta experienta (anxietate
anticipativa) si evita activitatile sociale (agorafobia). Aproximativ jumatate din persoanele
care au tulburari legate de panica au agorafobie. Izolarea interfereaza cu serviciul si cu
relatiile interpersonale, in special cu rude si prieteni apropiati.
Alte caracteristici comune tulburarilor legate de panica sunt:
- folosirea de droguri sau alcool (pentru inhibarea fricii si creerii unui fals sentiment de
curajde a fece fata situatiilor dificile)
- depresie
- fobii (frici nejustificate)
- tulburari legate de anxietate (stres posttraumatic)
- relatii dificile cu persoane cu pozitii sociale, datorita anxietatii intense
Primul atac de panica survine in timpul unei activitati de rutina si, pentru multe persoane,
coincide cu o perioada a vietii lor incarcata de stres (o boala ce ameninta viata, un accident,
terminarea unei relatii, separarea de familie). Cateodata primul atac de panica apare dupa
nastere.
Este posibil ca primul atac sa survina ca o reactie la droguri, nicotina sau cafeina. Dar,
odata ce s-a rezolvat problema ce a determinat atacul, acestea pot reveni.
Expertii considera ca circumstante stresante pot da nastere la un ciclu de atacuri de panica
la oamenii cu predispozitie la tulburari legate de panica.

Atacurile de panica recurente pot fi de la usoare la severe si pot continua ani de zile, in
special cand este asociata si agorafobia. Pot exista perioade lungi de timp fara atacuri, dar
si perioade cu atacuri frecvente.
Tulburarile legate de panica pot urma toata viata, dar simptomele se pot controla cu
tratament. Majoritatea oamenilor cu aceasta problema se recupereaza cu tratament si duc o
viata normala. Poate recidiva in cazul in care tratamentul este intrerupt prea devreme.

Consult de specialitate
Sus

Se face atunci cand:

- atacuri de frica intensa sau anxietate survin fara motiv
- survine un atac de panica sau ingrijorarea ca va apare un viitor atac de panica, ingrijorare
care interfera cu activitatile zilnice
- apar simptome ocazionale fara o cauza anume (ca si dificultatile de respiratie sau dureri
precordiale).

Medici specialisti recomandati

Sus

Urmatorii medici pot diagnostica atacul de panica si pot colabora pentru tratarea lui si a
tulburarilor cauzate de panica:
- medicul specialist in medicina de urgenta
- medicul de familie
- medicul generalist
Tratamentul pentru atacul de panica poate fi stabilit si de:
- medicul psihiatru
- psiholog
- Asistent social cu pregatire speciala in tulburari cauzate de panica
- consilier
Sanatorii, spitale, clinici, agentii familiale au programe de tratament pentru persoane cu
tulburari cauzate de panica.

Expectativa vigilenta
Sus

Este dificil de deosebit simptomele atacului de panica de cele ale infarctului miocardic sau a
unei alte probleme medicale serioase. Daca o persoana are simptomele atacului de panica
trebuie sa consulte un medic pentru a inlatura alte cauze medicale.

Investigatii
Sus

Tulburarile cauzate de panica sunt diagnosticate pe baza antecedentelor medicale si a

examinarilor. Medicul cere informatii despre simptome dupa care ausculta inima, verifica
tensiunea arteriala si poate cere alte analize medicale. De asemenea, va elimina alte boli
care au simptome similare (infarct miocardic, prolaps de valva mitrala, hipertiroidism).

Tratament
Sus

Tratament - generalitati
Tulburarile cauzate de panica pot fi controlate medicamentos (antidepresive) si prin
consiliere (terapia comportamentala). Tratamentul eficace reduce numarul si frecventa
atacurilor de panica, scade anxietatea si imbunatateste calitatea vietii. Daca atacurile de
panica au un factor cauzal anume (reactie medicamentoasa) nu este neaparat necesar
tratament, acestea oprindu-se dupa inlaturarea cauzei (oprirea medicatiei cu ajutorul
medicului). Cateodata atacurile de panica pot continua si dupa inlaturarea factorului cauzal
si pot determina tulburari cauzate de panica.
Tratament initial
Depinde de severitatea atacurilor de panica, de frica si anxietatea la gandul unui nou atac,
de prezenta agorafobiei alaturi de tulburarile cauzate de panica.
In general, tratamentul initial include:
1. Consiliere:
- terapie comportamentala, care se concentreaza pe modificarea tiparului de gandire si
comportament (este cea mai eficienta terapie pentru tulburarile cauzate de panica)
- terapie de demascare, un tip deterapie comportamentala, ce se bazeaza pe confruntarea
cu obiectul sau situatia care cauzeaza frica. Este eficienta in tratarea agorafobiei sau
anxietatii legate de un anumit loc sau situatie.
2. Tratament medicamentos
Cele mai utilizate medicamente folosite in tratamentul tulburarilor cauzate de panica sunt:
- inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei: Fluoxetina (Prozac), Sestralin, Paroxetina. Daca
aceste medicamente sunt ineficiente sau nu pot fi administrate din cauza efectelor
secundare se pot incerca alte antidepresive.
- antidrepresive cu efecte neurotransmitatoare combinate, cum ar fi Venlafaxin
- benzodiazepine: Alprazolam (Xanax), Diazepam (Valium), Lorazepam, Clonazepam sunt
prescrise singure sau combinate cu un antidepresiv.
Benzodiazepinele sunt folosite pentru combaterea rapida si pe termen scurt a simptomelor
si pot face parte din tratamentul de intretinere singure sau combinate cu antidepresive.
Antidepresive mai putin utilizate in tratamentul tulburarilor cauzate de panica sunt:
antidepresive triciclice precumImipramina, Disipramina sau Clomipramina si inhibitori ai
monoaminoxidazei, precum Izocarboxazid.
Dupa inceperea medicatiei simptomele incep sa se amelioreze dupa cateva saptamani.
Daca aceasta ameliorarea nu este observata in 6-8 saptamani, se poate incerca o doza mai
mare de medicament.
Tratament de intretinere
Consta in continuarea sau schimbarea masurilor luate initial, consiliere si medicatie.
In timpul tratamentului initial, o medicatie de scurta durata precum benzodiazepinele pot fi
prescrise pentru rezolvarea simptomelor imediate. Medicatia de scurta durata cel mai
probabil se va opri atunci cand intervine medicatia de lunga duratasi starea generala se
imbunatateste.

Se va monitoriza in continuare pacientul pentru a se descoperi daca au aparut alte

probleme asociate cu tulburarile cauzate de panica (depresie, probleme cu droguri sau
alcool). Aceste situatii vor necesita tratament.
O parte importanta a tratamentului de intretinere o reprezinta administrarea medicamentelor
conform prescrierii. Adesea oamenii care se simt mai bine dupa o perioada de timp renunta
la tratament nemaivazandu-i utilitatea. Odata cu oprirea medicatiei simptomele revin, deci
este importanta continuarea planului de tratament. Atacurile de panica recurente pot fi de la
usoare la severe si pot continua ani, mai ales cand este prezenta si agorafobia. Pot exista
perioade lungi fara atacuri de panica sau momente cand ele sunt frecvente. Chiar dupa
oprirea tratamentului, atacurile parand a fi sub control, ele pot reveni. Este important ca o
persoana sa identifice semnele prevestitoare si factorii ce declanseaza atacurile de panica
si sa caute tratament cat mai devreme.
Tratament in cazul agravarii bolii
Daca atacurile devin severe si continua sa revina, este necesara spitalizarea pana pot fi
controlate. De asemenea, poate fi necesara o scurta internare in spital daca atacul de
panica se suprapune peste alta problema medicala, precum agorafobia si depresia, pentru
ca aceasta combinatie este dificil de tratat.
Daca medicatia nu ajuta, doctorul poate prescrie alte medicamente sau o combinatie de
mai multe medicamente. Consilierea poate fi adaugata la tratament. Aceasta include terapia
comportamentala care se concentreaza pe modificarea tiparului de gandire si
comportament sau terapia de demascare, care este un tip de terapie comportamentala ce
se bazeaza pe confruntarea cu obiectul sau situatia care cauzeaza frica. Daca consilierea
nu functioneaza, este nevoie de una mai intensa, mai frecventa sau de alt tip de consiliere.
Iar daca consilierea este singurul tratament, se adauga medicatie.
De retinut!
Medicamentele folosite pentru tratarea tulburarilor cauzate de panica pot preveni atacurile
de panica, dar nu inlatura frica de un posibil nou atac. Consilierea este cea mai buna pentru
inlaturarea fricii. Frica in sine poate cauza un nou atac de panica.
Dureaza cateva saptamani sau poate chiar mai mult, pentru ca medicatia sa devina pe
deplin eficienta. Poate fi nevoie de incercarea mai multor tratamente pana la gasirea
aceluia potrivit.
Cei care sufera de tulburari cauzate de panica au risc de suicid daca sufera si de depresie
sau de alta tulburare de personalitate sau de dispozitie. Acestea au un impact semnificativ
asupra relatiilor sociale si asupra calitatii vietii. Diagnosticul si tratamentul acestor conditii
care apar alaturi de tulburarile cauzate de panica sunt esentiale.
Tratament ambulator (la domiciliu)
Pacientul poate sa reduca numarul atacurilor de panica in cazul tulburarilor cauzate de
panica si poate reduce severitatea simptomelor cand chiar se produce un atac prin:
- reducerea anxietatii prin activitati de scadere a tensiunii nervoase si prin scaderea
nivelului de stres din viata zilnica
- efectuarea de exercitii de relaxare care implica 10-20 minute de respiratii profunde si
exercitii de relaxare musculara efectuate in fiecare zi

- exercitii fizice care imbunatatesc respiratia si rata cardiaca de cateva ori pe saptamana
- restrictii la alcool si cofeina (sau eliminarea lor)
- inscrierea la terapie de grup, precum sunt cele organizate de asociatii de specialitate
- o alimentatie echilibrata care include alimente proaspete, hranitoare si evitarea celor cu
continut mare in zahar si grasime.
Ajutorul pentru membrii familiei
Cand o persoana are un atac de panica, intreaga familie sufera. Ceilalti membrii se simt
frustrati, obositi (pentru ca preiau unele responsabilitati) sau izolati din punct de vedere
social pentru ca persoana bolnava restrictioneaza activitatile familiei. Terapia familiala, un
tip de consiliere care implica intreaga familie, poate ajuta toti membrii familiei.
Tratament medicamentos
Medicatia pentru tulburarile cauzate de panica este folosita pentru tinerea sub control a
simptomelor atacului de panica, reducerea numarului acestora si a severitatii, redecerea
anxietatii si fricii asociate cu aparitia unui atac nou. Medicamentele sunt eficiente atunci
cand se asociaza consilierea si tratamentul ambulator (exercitii de relaxare).
Medicamente folosite:
- inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei
- benzodiazepine
Medicamente folosite pentru tratarea tulburarilor cauzate de panica:
- antidrepresive cu efecte neurotransmitatoare combinate
- antidepresive triciclice
- inhibitori de monoaninoxidaza
Asociatiiile specializate recomanda ca pacientii sa fie tinuti sub observatie daca apar cazuri
de crestere a anxietatii, atacuri de panica, agitatie, iritabilitate, insomnie, impulsivitate,
ostilitate si manie. Copiii trebuie urmariti mai atent pentru aceste manifestari, dat fiind faptul
ca ei nu-si pot controla manifestarile la fel de bine ca si adultii si de aceea au un risc mai
crescut de suicid. Antidepresivele sunt recomandate, dar sub supravegherea medicului si in
caz ca apar reactii ingrijoratoare trebuie contactat un medic.
De retinut!
Tulburarile cauzate de panica sunt tratate atat medicamentos cat si prin consiliere cum ar fi
terapia cognitiv-comportamentala, care se bazeaza pe modificarea unor comportamente si
moduri de gandire. Cand aceste doua terapii sunt combinate, atacurile de panica survin mai
rar decat daca s-ar folosi doar o singura terapie. Dupa inceperea tratamentului, simptomele
ar trebui sa se reduca in decurs de cateva saptamani. Daca nu se observa ameliorari in 6-8
saptamani, atunci trebuie crescute dozele sau schimbat madicamentul. Majoritatea
medicamentelor folosite se vor administra continuu pentru mai mult de un an si doar dupa
aceea se pot reduce dozele gradat pe parcursul catorva saptamani. Daca dupa intreruperea
tratamentului, reapar simptomele, se va relua tratamentul pentru inca cateva luni. Unii
pacienti pot ramane sub medicatie o perioada mai lunga de timp pentru a putea controla
simptomele. De asemenea, se va evalua prezenta unei stari asociate care poate dauna
tratamentului, cum ar fi depresia sau abuzul de substante nocive.
Nu exista in momentul actual nici un fel de tratament chirurgical.

Alte tratamente
- consilierea: Terapia cognitiv-comportamentala este cea mai eficienta in tratamentul
atacurilor de panica.
- terapia de expunere , un tip de terapie cognitiv -comportamentala
- terapia familiala, ajuta pe cei apropiati sa inteleaga ce inseamna atacurile de panica si sa
mentina relatii bune. Materiale ajutatoare ca si casete video, carti si materiale audio ajuta in
lupta impotriva atacurilor de panica si anxietatii
- grupurile de suport sunt de obicei locuri bune in care se impartasesc informatii, idei de
rezolvare a problemelor si emotii in relatie cu atacurile de panica. Exista si forumuri de
discutie, realizate on-line pe internet.
- exercitii de relaxare. Pot fi folositoare pentru reducerea anxietatii si a stresului. Acestea
includ:
- exercitii de respiratie
- relaxare musculara progresiva, care reduce tensiunea musculara prin relaxarea grupelor
individuale de muschi
- masaj, la nivelul umerilor si a gatului
- aromaterapie, care foloseste uleiuri aromatizate (uleiuri esentiale) din plante si care
promoveaza relaxarea
- yoga, tai chi, si qi-gong sunt forme de exercitii de meditare. Acestea necesita de obicei
instruiri speciale.
- activitatile de relaxare psihica, ajuta la relaxarea mintii si sunt de obicei combinate cu cele
de relaxare musculara. Acestea includ:
- antrenamente autogene sunt folosite pentru a aduce corpul intr-o stare normala dupa un
stres
- hipnoza pregateste creierul pentru sugestii care inlatura stresul sau schimba modul de
reactie la situatiile stresante
- meditatia implica o respiratie regulata cu frecventa redusa si dureaza 15-20 minute
- imagini artistice ghidate (vizualizare): Prin puterea imaginatiei se ajunge la relaxare si
reducerea tensiunii nervoase cauzate de stres. Corpul raspunde la imaginile proiectate in
minte. Se folosesc exercitii simple pentru relaxare si reinvigorare.
- terapia prin muzica, relaxeaza corpul, imbunatateste starea de spirit si schimba mersul
zilei.
- terapia prin umor a devenit tot mai acceptata ca mod de reducere a stresului si pentru
stimularea sistemului imunitar al organismului.