Anafomia

anima/e/or

domesfice

vol. III

11

1. ANGIOLOGIA
(ANGIOLOGIA)

Angiologia se define~te ca fiind studiul sistemelor care participa ~i asigura

circulatia sangelui ~i a limfei in organism. Ambele sisteme, sanguin sau
cardiovascular ~i limfatic sunt constituite dintr-o componenta vehiculata, lichida,
reprezentata de sange sau de limfli ~i 0 componenta vehiculanta conducatoare,
reprezentata de cord, vasele sanguine ~i vasele limfatice. Mentinerea structurii
normale a componentei vehiculate este indeplinita de 0 serie de formatiuni anexe
hematopoetice ~i hematolitice.
Sistemul cardiovascular reprezentat de inima, artere, retele capilare ~i vene
asigura deplasarea sangelui prin vasele sanguine la tesuturi ~i organe, in vederea
realizarii schimburilor nutritive ~i respiratorii celulare, a transportului honnonilor ~i a indepartarii produ~ilor toxici de degradare.
Sangele, tesut lichid circulant de culoare ro~ie-deschisa (cand este saturat
cu oxigen) sau ro~ie-inchisa (cand transporta bioxid de carbon) este format
dintr-o componenta denumita plasma, in care sunt dispersate elementele figurate
reprezentate de: de hematii sau eritrocite, leucocite, trombocite. Formatiunile
anexe importante ale sistemului cardiovascular sunt reprezentate de organele
hematopoetice care produc elementele figurate ale sangelui ~i organele hem atolitice care participa la distrugerea acestor celule. In prima categorie se incadreaza in esenta, maduva osoasa ro~ie, timusul, bursa lui Fabricius etc., iar in a
doua categorie - splina ~i nodurile limfatice.
Componenta vehiculanta a sistemului cardiovascular este alcatuita dintr-un
organ central contractil (cordul sau inima) ~i 0 serie de vase sanguine, din care
unele centrifuge, denumite artere, imping ~i transporta sangele de la cord spre
diverse tesuturi ~i organe iar altele, denumite vene sunt centripete, prin ele
sangele din reteaua capilara se reintoarce la cord. Arterele majore reprezentate de
aorta ~i trunchiul pulmonar i~i au originea in ventriculii cordului (stang ~i
respectiv drept). Vasele centripete mari reprezentate de venele cave ~i venele
pulmonare care se nasc din confluarea unor trunchiuri venoase, se termina prin
varsare in atriile cordului (drept ~i respectiv stang).
Circulatia sanguina la animalele domestice se desfli~oara intr-un sistem de
vase sanguine complet inchise (cu rare exceptii in splina, in maduva osoasa, in
nodurile limfatice ~i placenta, unde sangele inunda spatiile intercelulare). Prin
contractia ritmica a cordului se asigura pomparea permanenta a sangelui in doua
circuite distincte, mica ~i marea circulatie (Fig. 1)

12

V. Cotolan,

R. Palicica.

J-a

. Carmen Ganta,

V.

Enciu

co
"'-~

FIG. 1. SCHEMA CIRCULA TIEl SANGUINE DEFD.TrVE.

COMPLETA, LA MAMIFERE

DlJl3LA $1

1- Ventriculul stiing; 2- Atriul stiing; 3- Aorta descendenta; 4- Trunchi

abdominala; 6- Trunchiul celiac; 7- Trunchiul mare mezenteric; 8- A.
iliaca externa; 10- A. pudenda externa; 11- A. carotida; 12,13,14- Sis<.emul port hepatic; 12- V.
porta; 13- Reteaua vasculara intrahepatica; 14- Vv. sushepatice; 15- Y. iliaca externa; 16- V. cava
caudal a; 17- Atriul drept; 18- V. jugulara; 19- V. axilara; 20- V. subcuranara abdominala; 21- V.
toracica interna; 22- V. cava craniala; 23- Ventriculul drept; 24- A. pulmonarii; 25- V. pulmonarii
A-H- Structura peretilor vase lor; A- Structura elastica a peretelui aonei; B- Artera de calibru
mare, de tip muscular; C- Artera de calibru mic; D- Arteriola; E- Venula; F - Vena de calibru mic;
G- Vena de calibru mare cu sistem valvular; H- V. cava caudala

Mica circulatie sau circulatia pulmonara incepe prin trunchiul pulmonar

din ventriculul drept. Prin ramificatiile acesteia, sangele incarcat cu CO2 ajunge
in reteaua perialveolara unde are loc hematoza. Din reteaua perialveolara, prin
venele pulmonare sange1e oxigenat se reintoarce din nou la cord, in atriu1 stang.
In mica circulatie retinem ca arterele pulmonare transporta sange venos, iar
venele aduc la cord sange oxigenat.
Marea circu1atie incepe din ventriculul stang prin aorta, de unde sangele
este expediat prin ramificatiile acesteia in tot corpul pana in reteaua capilara. De
la acest nivel, sangele se reintoarce prin vene din ce in ce mai mari, se
conflueaza in ultima instanta in venele cave, craniala ~i caudal a, in atriul drept.
Acest sistem de circulatie a sangelui, dublu ~i complet se stabile~te definitiv
dupa na~tere, datorita aparitiei respiratiei pulmonare ~i a activitatii tubului

13

FIG. 1 BIS. SCHEMA STRUCTURII PERETELUI VASELOR SANGUINE DE

CALIBRU MIJLOCIU ~I MIC
A- Artera; A ~ Arteriola; B- Vena; C- Anastomoza
arteriovenoasa;
1- Endoteliu; 2- Strat
subendotelial; 3- Membrana elastica intern a; 4- Tunica medie (musculoasa); 5- Tunica extern a
(adventicea); 6- Membrana elastica extern a; 7- Valvule venoase endoteliale

14

v. C%/an,

R. Paficica,

Valentina Hri/cu, Carmen Can/ii, V. Enciu

digestiv. EI are ca baza morfologica dezvoltarea

cordului ~i arcurile aortice la vertebrate.

ontogenetica

~i filogenetica

1.1. Cordul (Cor)

Cordul sau inima (Cor, cadis, cardiae) este un organ musculos, coniform,
cu varful orientat ventrocaudal.
Acoperit de sacul pericardic, este situat
aproximativ in partea mijlocie a toracelui, asimetric fata de planul median.
Varful cordului u~or deplasat spre stanga fat a de planul median. Varful cordului
u~or deplasat spre stanga, se afla la 1 cm de fata dorsala a sternului, in planul
coastei a VI-a. Fata de diafragm, are 0 distanta de 3-5 cm la bou ~i 8 cm la cal.
Marginea craniala este limitata de planul coastei a III-a, iar cea caudala de
marginea posterioara a coastei a VI-a. Baza cordului este situata pe linia care
une~te mijlocul coastelor IV-VI. La carnivore, rozatoare ~i pasari, cordul are
axullongitudinal
situat aproape paralel cu fat a dorsala a sternului (Fig. 2).

FIG. 2. PROIECTIA
ORIFICIILOR CARDIACE
a- Orificiul pulmonar; b- Or(ficiul
atrioventricular
drept (tricuspid);
c- Orificiul aortic; d- Orijlciul
atrioventricular stang (mitral); eTrunchiul pulmonar; fAorta
descendenta; g- V. cava cranialii;
h- V. cavii cauda Iii; i- Diafragmul
I-IO- Coastele I-X

Anatomia

animalelor

domestice

vol.

111

15

1.1.1. Pericardul (Pericardium)

Reprezinta un complex de Invelitori fibroase de forma unui sac conic, care
acoperii la exterior cordul ~i delimiteaza In jurul acestuia 0 cavitate pericardiaca,
e compune dintr-o parte extern a fibroasa ~i una interna seroasa (Fig. 3).

FIG. 3. SCHEMA CORDULUI

a- Atrium dextrum; b- Ventriculus dexter; c- Conus arteriosus; d- A. pulmonalis; e- Atrium sinistrum; f- Ventriculus sinister; g- Aorta; h- V. cava cranialis; i- V. cava caudalis; j- Vv.
pulmonales; 1- Pleura pericardica; 2- Pericardiumjibrosum;
2'- Fascia endothoracica; 2"- Lig.
sternopericardiacum;
3- Pericardium serosum -lamina parietalis; 4- Pericardium serosum -lamina viscera lis (Epicardium); 5- Cavum pericardii; 6- Endocardium;
7- Trabeculae septomarginales; 8- Trabeculae carneae; 9- Mm. papillares; 10- Chordae tendineae; ll- Ostium atriovendextrum; 13- Anulus jibrosus atrioventriculare
triculare sinistrum; J 2- Ostium atrioventriculare
sinister; 13'- Anulus jibrosus atrioventriculare
dexter; 14- Valva atrioventricularis
sinistra; 15Valva atrioventricularis
dextra; 16- A.1Julijibrosi arteriosi; 17- Ostium aortae; 18- Ostium trunci
pulmonalis; 19- Auricula dextra et sinistra; 20- Tuberculum intervenosum; 2 J - Fossa ovalis; 22Ostium venae cavae cranialis; 23- Ostium venae cavae caudalis; 24- Ostium sinus coronarii; 25Vv. pulmonales; 26- Lig. arteriosum

16

V. COlolan, R. Palicica,

Valentina Hri/cu, Carmen Ganla, V. Enciu

Pericardul fibros (Pericardium fibrosum). Deriva din septul mediastinal

al fasciei endotoracice, se insera pe originea marilor vase, continuandu-se prin
baza sa cu adventicea aortica ~i a trunchiului pulmonar, iar prin varf cu
ligamentul sternopericardic pe stern (14-15 cm lungime la ecvine ~i taurine) ~i
ligamentul frenopericardic, pe portiunea aponevrotica a diafragmei (la suine ~i
carnivore). Fata externa a sacului fibros este acoperita de pleura pericardiadi.
Fata interna a sacului pericardic este captu~ita intim de pericardul seros.
Pericardul
seros (Pericardium serosum). Este un sac complet inchis
format din doua lame, lama parietala, in contact intim cu sacul fibros ~i lama
viscerala sau epicardul, in contact cu mu~chiul cardiac pe toat~ suprafata sa de
la varf la baza, unde se rasfrange continuandu-se cu precedenta. Intre aceste doua
lame seroase se delimiteaza cavitatea pericardidi, umpluta cu 0 redusa cantitate
de lichid galbui pericardic. In partea dreapta a masei atriale, intre venele
pulmonare ~i v. cava caudala, se observa un spatiu mai larg al cavitatii
pericardice, denumit sinusul oblic al pericardului. Caudal originii aortei ~i arterei
pulmonare, de asemenea facand legatura intre compartimentul drept ~i stang al
cavitatii pericardice, se gase~te sinusul transvers al pericardului, aceste spatii
contin 0 cantitate mai mare de lichid pericardic.

1.1.2. Conformatia extern a a cordului

Dupa indepartarea pericardului, masa conidi a cordului apare cu 0 baza
(Basis cordis), larga, de la nivelul direia se desprind marele vase ~i un varf
(Apex cordis), mai mult sau mai putin rotunjit. Suprafata cordului este brazdata
de trei ~anturi, unul transversal ~i doua longitudinale. $antul transversal sau
coronar (Sulcus coronarius) imparte conul cardiac, la toate speciile, in doua
portiuni inegale, una dorsal a ocupata de masa atriala ~i alte ventrala, reprezentata
de ventricule.
Masa atriaBi (Atrium cordis). La exterior are forma unei semilune cu concavitatea in jurul originii marilor vase. Fata convexa este orientata spre dreapta
~i corespunde deci fetei atriale a cordului; prezinta un ~ant interatrial ~ters, care
delimiteaza atriul drept (situat uneori anterior) de atriul stang (situat posterior).
Extremitatile masei atriale se prelungesc continuandu-se spre stanga cu auriculele drept ~i stang. Fata concentrica, concava este congruenta originii marilor
vase. Varful auriculelor orientate spre baza trunchiului pulmonar corespund ~i
marcheaza fata auriculara (sau stanga) a cordului.
Atriul drept este marcat dorsocranial de deschiderea v. cave craniale ~i a
v. azigos drepte, iar caudolateral de orificiul v. cave caudale ~i a sinusului coronar. Fata concentrica, concava, incadreaza originea aortei, iar extremitatea craniala se prelunge~te mult, recurbandu-se spre stanga pana la baza trunchiului
pulmonar, sub forma auriculului drept (Auricula dextra) cu marginile festonate
(Fig. 5).
Atriul stang prezinta in peretele caudodorsal - 6 vene largi, reprezentand
orificiile vene10r pulmonare (Ostia venarum pulmonarium). Fata concentrica este
de asemenea concava, congruenta originii aortei pe care 0 depa~e~te in stanga

AnalD

animalelor

17

domestice vol. III

--9 I

FIG. 4. CORDUL LA CAL

(FAT A AURICULARA)
a- Ventriculus dexter; a '- Conus arteriosus; b- Ventriculus sinister; c- Margo ventricularis
dexter; d- Margo ventricularis sinister; e- Apex cordis; f- Auricula dextra; g- Atrium sinistrum;
g'- Auricula sinistra; h- Sulcus coronarius;
i- Sulcus interventricularis
paraconalis
et a.
paraconalis;
R. paraconalis venae cordis magna; j- Aorta; 1- Truncus brachiocephalicus;
mAa. pulmonales dextra et sinistra; n- V. cava cranialis; 0- A. costocervicalis;
0 '- Truncus
costocervicalis dexter; p- A. cervica/is profunda; r- A. vertebra lis; s- A. subclavia sinistra; t- A.
thoracica interna; u- Vv. pulmonales; v- Lig. arteriosum (Ductus Botalli)

i'-

18

v. Cotofan,

!}. Palicica, Valentina Hritcu, Carmen Gantii., V. EnCiu

FIG. 5. MASA ATRIAL.\ LA CAL

(SECTIUNE ORIZONTALA)
a- Atrium dextrum; b- Atrium sinistrum; c- Aorta; d- Truncus pulmonalis;
e- A. coronaria
sinistra; f- V. cava caudal is; g- Vv. pulmonales;
h- V. azygos dextra; i- V. cava cranialis: jOstium venosum; 1- Mm. pectinati; m- Septum interatriale; n- Tuberculum intervenosum

prin auriculul stang, pana la baza trunchiului pulmonar. Baza atriilor este
suprapusa peste baza masei ventriculare.
Masa ventriculara (Ventriculus cordis). Este foarte dezvoltata, cu marginile rotunjite, u~or aplatizate lateral, prezentand doua fete, doua margini, 0
baza ~i un varf.
Fata atriala sau dreapta (Facies atrialis) este parcursa de la baza spre apex,
la toate speciile, de ~antul longitudinal interventricular subsinuos.
Fata auriculara sau stanga (Facies auricularis) este strabatuta oblic de ~antullongitudinal interventricular paraconal (Sulcus interventricularis paraconalis).
~antul paraconal separa fata auriculara a cordului in doua portiuni inegale, dintre
care una anterioara, apartinand ventriculului drept ~i alta posterioara sau stanga,

Anatomia

animate/or

domestice

vol. III

19

apartinfu1d ventriculului stang. Marginea ventriculului drept, situata cranial este

con'texa in ambele sensuri ~i cu 0 directie oblid ventrocaudala. Marginea
ventriculului stang este orientaHi caudal (exceptand carnivorele, rozatoarele ~i
asame), rectilinie dar mult mai groasa. l-a rumegatoare, suine ~i carnivore, la
aces: :Qj"el se gase~te ~antul longitudinal intermediar. Baza cordului este
'on:i::ata In dreapta de masa atrial a (Atrium cordis), iar In stanga de originea
2o::ei si a trunchiului pulmonar, invelite partial de auriculele masei atriale.

1.1.3. Conformatia interioara a cordului

Cordul prezinta la interior 4 cavitati neregulate ~i inegale, dintre care doua
cavitati atriale, dispuse dorsal ~i doua cavitati ventriculare, situate ventral. Cele
doua parti ale cordului, dreapta ~i stanga sunt separate intre ele de septul cardiac
(Septum cordis), care prezinta 0 portiune interventriculara ~i alta interatriala, mai
subtire ~i care prezinta In centru fosa ovala (Fossa ovalis).
Atriul drept (Atrium dextrum). Ocupa partea anterioara ~i dreapta a bazei
cordului, fiind situat deasupra orificiului atrioventricular respectiv. Prezinta 0
portiune sinusala neteda (Sinus venarum cavarum) ~i 0 prelungire anterioara in
fund de sac. Aceste doua portiuni sunt despartite de creasta terminala (vestigiul
valvei sinusului venos embrionar), care corespunde la exterior cu ~antul terminal
(Fig. 6).
Cavitatea atriala prezinta un fund de sac anterior, un perete posterior, un
perete concentric, un perete excentric, un plafon ~i un plan~eu. Fundul de sac
anterior reprezinta cavitatea auriculului drept ~i are 0 arhitectura areolara, determinata de prezenta unor reliefuri musculare (m. pectinati). Peretele posterior
(sau septal) este constituit de fata anterioara a septului interatrial, prezinta 'in
centru fosa ovala, delimitata de un inel fibros (Limbus fossae ovalis). Peretele
concentric (sau stang) este neted ~i uniform. Peretele excentric prezinta reliefuri
neregulate, iar posterior un larg orificiu reprezentand deschiderea venei cave
caudale, avand la animalele tinere 0 redusa valvula, ventro-caudal se observa
orificiul sinusului coronar (avand, de asemenea, 0 valvula - Valvula sinus
coronarii), pre cum ~i numeroase orificii ale venelor coronare mici (Foramina
venarum minimarum). Plafonul, neregulat, se continua cu peretele drept.
Prezinta orificiul venei cave craniale (delimitat caudal de tuberculul intervenos)
~i orificiul venei azigos. Orificiul venei cave craniale este flancat cranial de
creasta terminal a, care se continua curb spre dreapta cu tuberculul intervenos.
Podeaua este partial perforata de orificiul atrioventricular drept (Fig. 7).
VentriculuI drept (Ventriculus dexter). Este 0 cavitate conica, situata in
partea anterioara a masel ventriculare, cu baza 'in vecinatatea ~antului coronar.
Cavitatea ventriculului, larga ~i anfractuoasa este incomplet despartita prin
creasta supraventriculara, situata la baza cuspidei angulare a valvei atrioventricui are drepte, 'in doua portiuni inegale, una corespunde orificiului atrioventricular ~i alta, mai mica, are aspect de infundibul conic, situat dorsal ~i denumit
conul arterial (Fig. 8).

20

V. Corofan, R. Palicica,

Valentina Hrircu, Carmen Ganrii, V. Enciu

--

FIG. 6. BAZA CORDULUI

LA CAL (SECTIUNE

___
i

ORIZONTALA)

a- Atrium sinistrum; b- Atrium dextrum; c- Ostium trunci pulmonalis; d- Ostium aortae; e- Valva
aortae; f- Ostium a. coronaria dextra; g- A. coronaria sinistra; h-h'- Valva atrioventricularis
sinistra
(Valva bicllspidalis);
h- Cusp is parietalis;
h '- Cusp is septalis;
i-i"Valva
atrioventriclllaris
dextra (Valva tricusipdalis);
i- Cusp is parietalis; i '- Cuspis angularis; i"Cuspis septalis; j- Trabecula septomarginalis;
l- V. cava caudalis

. Peretele anterior, concav, prezinHi spre baza lui 0 proeminenta numita

mu~chiul marele papilar (Musculus papilaris magnus) de la care se deta~eaza
cordajele tendinoase (Chordae tendineae) pentru cuspida angulara a valvei
tricuspide (Fig. 8).
Peretele posterior (sau septal), convex ~i de forma triunghiulara, prezinta
doua denivelliri numite m. papilar secundar (in dreapta) ~i m. papilar subarterial

Ana/omia

animalelor

domestice

vol.

III

21

FIG. 7. SECTIUNE SAGlTALA PRIN CORDUL DE CAL

l-Aor/a ascendenta; 2-Crosa ~ortica; 3-Trunchiul brahiocefalic; 4-Valvule sigmoide aortice; 5Pere/e/e a/riului stiing; 6-Vv. pulmonare; 7,7'-Valva bicuspida (7-cuspida craniala; 7'-cuspida
caudala); 8-Valva tricuspida; 8'- Cuspida craniala In secJiune; 9- Orificiul venei cave craniale;
10- Artera pulmonara; 11- Valvulele sigmoide ale a. pulmonare; 12- V. cava craniala; 13- !lan/ul
coronar cu pachetui vascular; 14- Pere/ele ventriculului drept; 15- Mm. papilari; 16- Mm.
17- Septul interventricular;
18- Peretele ventriculului stang; 19- Cordaje
septomarginali;
tendinoase; 20- Varful cordului

22

V. COlofan, R. Palicica,

Valentina Hritcu, Carmen Gantii, V. Enciu

FIG. 8. CORDUL LA CAL

(SECTlUNE PRIN CORDUL STANG)
b- Mm. pectinati;
c- Trabecula septomarginalis;

a- Ventriculus sinister;
d- M. papillaris
sinister; f'subatrialis; e- Chordae tendineae; j: Cuspis parietalis valvae atrioventricularis
Cusp is septalis; g- Atrium sinistrum; g '- Auricula sinistra; h- Vv. pulmonales; i- Bulbus aortae;
1- Valvula semilunaris sinistra; m- Truncus pulmonalis;
n- Truncus brachiocephalicus,'
0- A.
subclavia sinistra; p- M. papillaris subauricularis;
r- Sulcus interventricularis
paraconalis; sLig. arteriosum (Botalli)

Anatomia animalelor

domestice

23

vol. 111

FIG. 9. SCHEMA TOPOGRAFIEI

SCHELETULUI
CARDIACE

~I FIBRELOR

MUSCULARE

j,2- lnelele fibroase atrioventriculare;

3,4- 1nelele fibroase aortic ,~ipulmonar; 5- Oriflciul venei
cave craniale; 6- Orijlciul venei cave caudale; 7- Orijlciile venelor pulmonare (circumscrise de
fibre proprii circulare); 8- Cordaje tendinoase; 9- StraUd profund de fibre care formeaza mm.
papilari; 10- "Vartejul cardiac "; 11- Fibre unitive superficiale ventriculare; 11 '- Fibre unitive
atria Ie; 12- Fibre proprii ven/riculare; 12 '- Fibre proprii atriale
Fibrele musculare unitive superficiale sun/ reprezen/ate prin linii groase continui; la nivelul
varfidui cordului formeaza un vartej, dupa care se continua In stratul profund, reprezentat prin
!inii Intrerupte. Fibrele proprii sunt reprezentate prin linii subliri continui.

24

11:C%/an,

R. Palicica,

Valentina Hri/cu, Carmen Ganla, 11:Enciu

(in stanga), de la care se desprind cordajele tendinoase ale valvei tricuspide.

Suprafata interioara a peretilor, exceptand conul arterial este accidentata
de numeroase reliefuri, denumite stalpi sau "pilieri". Cele mai mari proeminente,
mu~chii papilari (M. papillares) sau stalpii de ordinul I, in numar de 3, au fost
descrise anterior. Trabeculele septomarginale (Trabecula septomarginalis) sau
stalpii de ordinul II, in numar de 2-3, pornesc de pe septul interventricular,
orientandu-se ventrocranial catre peretele anterior pe care se prind bifurcat. Spre
varful ventriculului, numeroase ridicaturi (Trabeculae carneae), sau stalpii de ordinul
III, confera cavitatii ventriculare un aspect areolat.
Baza ventriculului este dominata de doua mari orificii, atrioventricular
drept ~i orificiul trunchiului pulmonar, separate de creasta supraventriculara.
Orificiul atrioventricular drept (Ostium atrioventriculare dextrum) este larg, oval
~i oblic in sens ventrocranial; este inchis de 0 duplicatura endocardiaca triplu
incizata, care formeaza trei "limbulite" sau cuspide, care alcatuiesc impreuna
valva atrioventriculara dreapta sau tricuspidala (Valva atrioventricularis dextra),
cuspida parietala este cea mai mare ~i situata in partea dreapta (pe peretele
anterior), cuspida septala este situata caudal, iar cea angulara, lateral stanga, la
baza crestei supraventriculare. Baza cuspidelor amintite este inserata pe circumferinta orificiului atrioventricular, iar varfurile ~i fata ventrala a lor, "se tes" cu
corzile tendinoase emise de pe extremitatea libera a mu~chilor papilari. Orificiul
trunchiului pulmonar (Ostium trunci pulmonalia) este situat in stanga, cranial ~i
intr-un plan superior fata de orificiul atrioventricular. Prezinta 0 valva - valva
pulmonara (Valva trunci pulmonalis), constituita din trei valvule semi lunare
(Valvulae semilunares), intermediara, dreapta ~i stanga, din care cea intermediara corespunde val-vulei semi lunare anterioare. Aceste trei valvule sunt comparabile cu trei cuiburi de randunica, reunite in triunghi ~i care prezinta fiecare: 0
margine convexa solid ata~ata la conturul orificiului; 0 margine libera, mai
sub tire (Lunulae valvularum), care are in centru cate un mic nodul fibros
ARANTIUS, apoi 0 fata inferioara neteda ~i convexa; 0 fata superioara sau
arteriala, foarte concava care delimiteaza impreuna cu peretele arterial trei pungi
valvulare denumite sinusul trunchiului pulmonar sau sinusurile Valsalva.
Atriul stang (Atrium sinistrum). Prezinta un perete anterior, unul concentric
sau stang, unul excentric sau drept, un fund de sac caudal ~i 0 podea (Fig. 6 ~i 8).
Peretele anterior corespunde fetei caudale a septului interatrial, are in
centru 0 u~oara depresiune (Fossa ovalis).
Peretele concentric prezinta un relief muscular care se continua ~i pe
plafon, despartind cavitatea atriala propriu-zisa de cavitatea auriculului stang.
Peretele excentric (sau drept) se continua confundandu-se cu plafonul, la
nivelul caruia se deschid 6 orificii ale venelor pulmonare (Ostia venarum pulmonalium).
Extremitatea caudala reprezentata de auriculul stang, este captu~ita de
numeroase reliefuri carnoase (m. pectinati). Podeaua este partial ocupata de
orificiul atrioventricular stang.
Ventriculul stang (Ventriculus sinister). Ocupa toata partea caudala a
masei ventriculare, de la ~antul coronar pana la varful cordului.

Ana/omia animalelor

domes/ice

vol. III

25

Peretele anterior (sau septal) este mai gros In centru, iar la animalele tinere
de ferma ~i la carnivore prezinta 0 zona fibroasa - vestigiu embrionar al
orificiului interventricular PANIZZA.
Peretele posterior este concav ~i denivelat de numeroase reliefuri de ordinul III. In mod special se disting doua reliefuri enorme, rotunjite, reprezentate de
mu~chii papilari: subauricular
sau stang, subatrial sau drept. Exista, de
asemenea, doua sau mai multe trabecule septomarginale, dintre care unul mai
mare, porne~te de pe septul interventricular ~i se prinde bifid, la baza mu~chilor
papilari (Fig. 8).
Varful ventriculului corespunde varfului cordului, iar baza prezinta doua
orificii mari. Orificiul atrioventricular stang (Ostium atrioventriculare sinstrum)
este cel mai caudal dintre orificiile cardiace, are 0 forma ovala, cu diametrul
mare orientat transversal ~i prezinta 0 valva bicuspida sau mitrala (Valva atrioventricularis sinistra). Aceasta valva este "decupata" de 0 fisura transversala In
doua "limbulite" sau cusp ide, din care una anterioara sau septala ~i alta posterioara sau parietala. Fata ventriculara a valvelor este "tesuta" cu numeroase
ramificatii ale cordajelor tendinoase, desprinse din mu~chii papilari. Orificiul
aortic (Ostium aortae) este situat Intr-un plan superior, la stanga ~i Inaintea orificiului precedent, de care este separat printr-o structura fibroasa (Trigona fibrosa)
~i un pinten muscular redus, situat la baza cuspidei septale atrioventriculare.
Elementul de Inchidere este format de valva aortica (Valva aortae), compusa din
3 valvule semilunare: septal a, dreapta, stanga.

1.1.4. Structura cordului

Cordul este constituit din fibre musculare cardiace (miocardice), formatiuni fibroase conjunctive, tesut nodal, vase ~i nervi. Este acoperit la exterior, de
epicard, iar la interior apare captu~it de foita endocardiaca.
Structurile fibroase. Sunt reprezentate de 4 inele (Anuli fibrosi), care
circumscriu orificiile: atrioventriculare, aortic, pulmonar. Marginile lor septate,
tangente, delimiteaza In partea dreapta ~i stanga cate un trigon fibros (Trigona
fibrosa). Inelele of era puncte de insertie fibrelor musculare cardiace ~i trimit
fibre concentrice care intra In alcatuirea cuspidelor valve lor atrioventriculare.
Spre mar~inea libera aceste fibre "se tes" cu acelea disociate din cordajele tendinoase. In grosimea inelului aortic sunt prezente doua structuri cartilaginoase
(Cartilago cordis) Cilre, laboyinele ~i cabalinele Inaintate In varsta, se osifica
formand."oasele cardiace" (Ossa cordis);-Fibrele inelelor aortic ~i pulmonar, la
punctul de tangenta se Incruci~eaza legandu-se reciproc In numita chiasma a
inelelor arteriale.
Fibra musculara miocardiaca este elementul de baza al structurii
cordului.
Fibrele atriale contribuie la formarea peretilor masei atriale ~i sunt
reprezentate de fibre unitive (sau superficiale) ~i fibre proprii (sau profunde).
Fibrele unitive sunt dispuse aproape orizontal, In plan superficial, inserandu-se
pe inelele fibroase atrioventriculare, dupa care trec de pe un atriu pe celalalt sub

26

V. Cotolan, R. Palicica, Valentina !fritcu, Carmen Ganta, V.Enciu

forma a doua benzi (dreapta ~i stanga). Fibrele proprii (sau profunde) au originea
pe inelele fibroase, dupa care se orienteaza spre plafonul atriului, trecand in
peretele opus.
Fibrele ventriculare se impart, de asemenea, in proprii ~i comune.
Cele doua sisteme de fibre sunt situate inca pe trei straturi "intretesute"
intre ele: superficial, mijlociu, profund.
Stratul superficial este reprezentat de fibre comune oblice unitive, care au
originea pe inelele fibroase atrioventriculare, coboara spre varful cordului, trecand de pe un ventricul pe altul, iar la nivelul apexului formeaza 0 bucla (Vortex
cordis), riisfrangandu-se apoi la fat a profunda a stratului de fibre proprii, in fata
interna a ventriculului opus, unde contribuie in cea mai mare parte 1a formarea
mu~chilor papi1ari. De 1a acest nive1 pornesc cordajele, care se ins era pe
scheletul cuspidelor valva Ie.
Stratul mijlociu este format din fibre proprii. Au aspectul uno I' anse cu origine ~i insertia pe inelele fibroase atrioventriculare, formand cate un sac propriu
pentru fiecare ventricul.
Stratul pro fund tapeteaza fat a interna a ventriculelor ~i este format din
ultima portiune a fibrelor ascendente - continuare de 1a nivelul varfului cardiac
a fibrelor comune (Fig. 9).
Tesutul nodal (sau sistemul excitoconductor al cordu1ui). Este considerat
ca tacand parte din miocard. Caracterizat prin conservarea proprietati1or embrionare, respectiv contractia automata ~i ritmica, este format dintr-o portiune dispersata - reteaua Purkinje - plasata sub forma unei retele fine subendocardice,
pre cum ~i 0 portiune aglomerata, voluminoasa. Acest ultim grup este format din
nodulul sinoatrial, nodul atrioventricular
~i fasciculul atrioventricular. Nodul
sinoatrial (Nodus sinuatrialis s. Keith-Flack) este situat in peretele atriului drept
in grosimea crestei terminale in apropierea orificiului venei cave craniale, in
vecinatatea nodulului un ganglion neurovegetativ (Ggl sinuatriale), emite fibre
postganglionare ce patrund in nod.
Nodulul atrioventricular
(Nodus atrioventricularis
s. Aschoff-Tawara),
situat la baza septului interatrial in plan~eul atriului drept in apropierea
deschiderii sinusului coronar, are 0 forma oval-alungita (6-10 mm lungime la
cabaline) ~i prezinta in vecinatatea lui de asemenea un ganglion nervos atrioventricular. Se continua direct, tara 0 clemarcatie cu fasciculul atrioventricular
(Fasciculus atrioventricularis
s. Hiss), acesta din urma este scurt, rotunjit sau
aplatizat, sub forma unui trunchi comun ce traverseaza inelul atrioventricular
drept de la dreapta la stanga pana la marginea superioara a septului interventricular, unde se imparte in doua ramuri, dreapta ~i stanga (Crus dextrum et sinistrum), ramurile parcurg un traiect subendocardiac, spre varful cordului, scindandu-se in ramuri septale ~i ramuri septomarginale
care prin intermediul
plierilor omonimi ajung in peretele ventricular dispersandu-se
in reteaua
PURKINJE (Fig. 10).
Endocardul (Endocardium).
Este 0 tunica endoteliala care tapeteaza
cavitatile cordului, continuandu-se cu intima arterelor ~i venelor. Endocardul se
imparte in stang (sau posterior) ~i drept (sau anterior), fiecare ciiptu~e~te

Anatomia

animalelor

domestice

vol. III

27

FIG. 10. SCHEMA TOPOGRAFI~I $1 DISTRIBUTIEI SISTEMULUI

EXCITOCONDUCA TOR AL CORDULUI
(TESUTUL NODAL)
1- Nodus sinuatrialis s. Keith-Flack; 2- Nodus atrioventricularis
s. AschofJ-Tawara; 3- Truncus
fasciculi atrioventricularis
8- Rete Purkinje

s. Hiss; 4- Crus dextrum; 5- Crus sinistrum;

6, 7- RI~ septomarginales;

compartimentele respective, cu toate anfractuozitatile lor.

Endocardul drept (sau venos) are 0 tenta u~or ro~iatica ~i contribuie la
formarea cuspidelor valvei tricuspidale ~i a valvulelor sigmoide, se continua cu
endartera trunchiului pulmonar, cu endovena cavelor ~i sinusului coronar.
Endocardul stang (sau arterial) are 0 culoare galbuie, contribuie la formarea cuspidelor mitrale ~i a valvulelor semilunare. 0 valvula este formata, deci,
dintr-un schelet fibros (provenit din cordajele tendinoase ~i inelele fibroase),
acoperit pe ambele fete de endoteliul endocardiac.

28

v. Cotolan, R. Palicica,

Valentina Hritcu, Carmen Ganta, V. Enciu

1.1.5. Vascularizatia cordului

Cordul este irigat la toate speciile de doua artere coronare, stanga ~i
dreapta (A. coronaria sinistra et dextra).
Artera coronara dreapta se desprinde din partea craniala a bulbului
aortic, trece pe fat a dreapta a trunchiului pulmonar, pe sub auriculul drept ~i
apare in ~antul coronar, parcurge spre dreapta ~antul coronar pana la originea
~antului subsinuos, un de se termina prin ramura interventriculara subsinuoasa (la
ecvine ~i suine), care urmare~te ~antul omonim ~i 0 ramura redusa orizontala, a.
circumflexa dreapta. Sub auriculul drept emite 0 ramura constanta destinata
conului arterial pulmonar (Fig. 11)
A. coronara stanga este intotdeauna mai mare decat precedenta ~i se
desprinde in acela~i plan, dar din partea stanga a sinusului aortic, intretaie
bordura caudala a trunchiului pulmonar, iar la nivelul ~antului interventricular

FIG. 11. SECTIUNE TRANSYERSAL6..

PRIN BAZA CORDULUI LA CAL

a- Valvula atrioventrlculara
dreapta; b- Valvula atrioventriculara
stanga; c- Orificiul aortic .yi
valvulele semilunare; d- Orificiul pulmonar ~i valvulele semilunare; e- A. coronara dreapta; f- A.
coronara stanga; 1'- A. circumjlexa stanga

29

Anatomia animalelor domestice vol. III

paraconal se imparte in: r. circumflex a, r. interventriculara

paraconala. Din
trunchiul comun al coronarei stangi se desprind ramuri pentru peretele concentric
al atriului stang pre cum ~i 0 puternica ramura septala. Pe bordura ventriculului
stang se desprinde de asemenea artera marginii ventriculului stang (bovine,
ovine, suine ~i carnivore) (Fig. 12).
Se observa ca exista un tip de vascularizatie bilateral (eq ~i su) in care cele
doua artere coronare sunt aproximativ egal dezvoltate, artera subsinuoasa se
na~te din a. coronara dreapta ~i un tip predominant stang, in care teritoriul de
distributie a arterei coronare stangi este mult mai mare iar artera subsinuoasa se
na~te din a. coronara stanga (Ru, ca) (Fig. 13 ~i 14).

FIG. I2. CORDUL LA

BOU
(FAT A AURICULARA)
a- Margo ventricularis dexter;
b- Margo ventricularis sinister; c- Apex cordis; d- Sulcus
interventricularis paraconalis;
e- Sulcus marginis ventricularis sinister; I- Sulcus coronarius; g- Atrium sinistrum; hAtrium dextrum; i- Aorta; jTr. brachiocephalicus; 1- Tr.
pulmonalis; m- Vv. pulmonales; n- V.azygos sinistra; 0V. cava cranialis; r- A. subclavia sinistra; s- Lig. arteriosum

30

v. COlofan, R. Palicica,

Valentina Hrilcu, Carmen Ganla, V. Enciu

Arterele mari ~i mijlocii sunt de tip muscular elastic, iar arterele mai mici
de tip muscular; sunt dotate cu numeroase dispozitive de reglare hemodinamica
(pernite ~i celule musculare epiteloide). Nu exista anastomoze interarteriale.
Zonele de distributie ale diverselor ramuri ventriculare sunt delimitate unele de
altele i'n arii distincte pana la nivelul capilarelor. Miocardul este irigat i'ntr-un

FIG. 13. BAZA CORDULUI LA VACA.

(SECTIUNE ORIZONTALA.)
a- Auricula dextra; b- Mm. pectinati; c- Trabecula septomarginalis;
d- M. papillaris magnus; eValva atrioventricularis
dextra, cuspis parietalis; f- Ostium atrioventriculare
dextrum; g- Mm.
dextra, cusp is septalis; i- Sinus coronarius; jpapillares parvi; 11- Valva atrioventricularis
conjluenla venei azygos stdngi cu sinusul coronal'; 1- Valva atrioventricularis
sinistra; m- Cuspis
parietalis; n- Ostium atrioventriclliare
sinistrunz; 0- Cuspis septalis; p- Auricula sinistra; r,sSinus trunci pulmonalis;
s '- Valvula semi/unaris dextra; s"- Valvula semi/unaris sinistra; tOstium a. coronaria dexlra; u- Ostium a. coronaria sinistra; v-v"- Valva aortae; v- Valvula
semi/unaris sinistra; v'- Valvula semi/unaris dextra; v"- Valvula semi/unaris septalis

Anatomia animalelor

domestice

31

vol. III

FIG. 14. CORDUL LA VAcA (A) SI LA OAIE (B)

(FAT A AURICULA tzA)
a- Ventriculus dexter; b- Ventriculus sinister; (;- Sulcus marginis ventricularis sinister; d- V. cava
caudalis; e- V. cava crania lis; J- TI: brachiocephalicus;
g- Arcus aortae; h- T,: pulmollalis; iAtrium sinistrum et auricula sinistra; j- Auricula dextra; 1- V. azygos sinistra; m- Vv. pulmonales

veritabi1 sistem terminal, obliterarea unei ramuri determina ischemia sau necroza
zonei respective.
Sistemu1 venos a1 cordu1ui este reprezentat de trei vene principa1e: v.
cardiaca mare, v. cardiaca medie, micile vene cardiace.
Marea vena cardiaca (V cordis magna) este situata in silonu1 interventricular paraconal ~i ~antul coronar.
Vena cardiaca mijlode (sau v. interventricu1ara subsinuoasa) este situata in
~antul subsinuos, conflueaza cu precedenta ~i formeaza "sinusu1 coronar".
Venele cardiace mid (Vv, cordis minima) recolteaza sangele exc1usiv de
1a peretele ventricu1ului drept ~i se deschid direct in atriul drept. rntre afluentii
~i radacinile venelor cardiace exista numeroase anastomoze veno-venoase.
Vasele limfatice ale inimii recolteaza limfa din trei retele limfatice: subepicardica, miocardiaca, subendocardiaca.
Reteaua subepicardiaca
prezinta
numeroase "stome" prin care este drenat ~i recirculat lichidu1 pericardic. Vasele
limfatice converg in nodul1imfatic traheobronhic stang ~i mediastinal mediu.

1.1.6. Cordulla

animalele domestice

La ecvine. Cordul in timpul diasto1ei, are forma general a a unui can bont
a carui inaltime este aproape egala cu 1argimea bazeL Greutatea .lui variaza,
dependent de talie, rasa ~i starea de antrenament, intre 1,30-5,000 kg. Fete1e

32

11:

Co/alan,

R.

Palicica,

Valentina Hri/cu, Carmen Gan/ii,

11:

Enciu

laterale (atriaHi ~i auriculara) sunt u~or aplatizate, iar tesutul gras subepicardic
este situat preponderent in jurul ~antului coronar, are 0 culoare galbena ~i 0
consistenta moale, uleioasa (Fig. 4).
Atriile sunt mai mari dedit la rumegatoare ~i prezinta marginile auriculare
putin festonate (mai ales auriculul drept). Caracteristica este prezenta v. azigos
drepte, care se varsa in v. cava craniala, tipul de vascularizatie coronariana este
bilateral

La bovine. Cordul este mai deplasat in partea stanga, unde se afla 5/7 din
volumullui.
Marginea craniala atinge coasta a III-a, iar cea caudala coasta a
VI-a. Marele ax formeaza cu sternul un unghi de 70, varful cordului este situat
la 4 em inaintea diafragmei, iar baza in treimea mijlocie a coastelor 3-5. Volumul
cordului este proportional mai mic decat la cal, iar aspectul este conic cu varful
ascutit. Grasimea subepicardicii este de culoare alba ~i de consistenta ferma
(variaza in functie de rasa ~i starea de intretinere), marginea ventriculului stang
este "ornata" de prezenta v. cardiace caudale. Atriile sunt mai mici decat la cal,
In partea caudaHi a atriului stang se deschid doua sinusuri venoase pulmonare
largi (sinusurile stang ~i caudal), iar pe plafonul atriului, pe parte a dreapta, sunt
2-3 vene pulmonare mai mici. Auriculele sunt mai mici, dar eu marginile adanc
festonate (Fig. 14). Tipul de vascularizatie coronariana este predominant stang.
In sectiunea sagitaHi se observ~ prezenta 111 ventriculul drept a unui
puternic mu~chi septomarginal, la animalele adulte, se remarca existenta a doua
oase cardiace, reprezentand osificarea trigoanelor fibroase (Lower) drept ~i stang
din jurul orificiului aortic. Ambele oase au 0 forma triunghiulara,
u~or
neregulata, fiind mai mare ~i mai alungit cel drept.
La ovine ~i caprine. La oaie, cordul este mai alungit decat la bovine dar,
spre deosebire de acestea, prezinta varful rotunjit (Ia capra este ascutit) ~i situat
la distanta de fata superioara a sternului ~i de diafragm, ligamentul sterno- ~i
frenopericardic sunt lungi. Marginea ventriculului stang prezinta 0 v. cardiaca
caudala mai micii la oaie ~i oblica spre stanga. La capra, vena este mai mare ~i
rectilinie. Ramura interventriculara subsinuoasa este mai mica la oaie decat cea
de la bou ~i capra. Mentionam de asemenea, ca raportul de lungime dintre aorta
ascendenta, lung a la capra ~i trunchiul comun brahiocefalic (scurt) este inversat
la oaie (Fig.14).
La snine. Cordul este mai putin deviat spre stanga (3/5), dar marele ax
este mai Inclinat pe stern decat la rumegatoare, varful cordului este In contact cu
diafragma In planul coastei VII. Greutatea lui variaza dependent de varsta ~i rasa.
Privit in ansamblu, cordul la porc este mai scurt ~i mai globulos decat la
rumegatoare. ~antul interventricular subsinuos, este u~or deviat caudal in timp ce
~antul paraconal este foarte oblic in sens cranial; ramura interventriculara
subsinuoasa se na~te din a. coronara dreapta; venele pulmonare conflueaza initial
In doua sinusuri venoase largi, caudal ~i drept. Auriculul drept este redus (nu
atinge baza arterei pulmonare); ~lUriculul stang este mai dezvoltat ~i cu marginile
festonate. La baza cordului se remarca originea separata din crosa aortica, a
trunchiului brahiocefalic ~i a arterei subclaviculare stangi.

Anatomia

animalelor

domestice

33

vo/. III

FIG. 15. CORDUL LA PORC

(FAT A AURICULARA)
a- Aorta; b- Tr. brachiocephalicus;
c- A.
subclavia sinistra; d- Tr. pulmonalis; eLig. arteriosus; f- V. cava cranialis; gV. cava caudalis; h -Atrium sinistrum et
auricula sinistra; i- Auricula dextra; jVentriculus
dexter;
1- Ventriculus
sinister;
m- Sulcus interventricularis
paraconalis;
nSulcus
marginis
ventricularis sinister

La carnivore. La caine ~i pisidi cordul are marele ax aproape paralel cu

fat a superioarii a sternului, baza In treimea inferioarii a coastei a IV-a iar varful
la nivelul cartilajelor costale VII-VIII. Ligamentul sternopericardic se inserii pe
portiunea sternalii a diafragmei, formand lig. frenopericardic. La pisicii cordul
este globulos, cu varful rotunjit, iar pe marginea ventriculului stang sunt prezente
artera ~i vena omonima, pre cum ~i numeroase ramuri ventriculare pe fata
subsinuoasii. Artera interventricularii
subsinuoasii
provine la fel ca la
rumegiitoare din ramura circumflexii a arterei coronare stangi, nu atinge apexul
(la pisicii este mai mare ~i se ramificii arboriform), uneori la pisicii (12%) sunt
prezente douii artere subsinuoase, una din a. coronarii dreaptii ~i alta din a.
coronarii stfmgii. Auriculele sunt mari, putin festonate ~i Inconjoarii baza
trunchiului pulmonar. Din crosa aorticii se desprind, la fel ca la porc, doua artere:
a. brahiocefalicii, a. subc1avicularii stangii. Vena azigos dreapta se deschide pe
vena cavii cranialii (Fig. 16).
La iepure. Cordul are marginea ventriculului
drept paralelii cu fata
superioarii a sternului. Cantitatea de griisime subepicardicii este redusa, iar forma
generalii a cordului este alungita, cu varful ascutit. In atriul drept se deschid douii
vene cave craniale (in cea dreaptii se varsii v. azigos). A. brahiocefalicii ~i a.
subc1avicularii se desprind asemaniitor ca la carnivore.

34

V. C%lan,

R. Palicica,

Valentina Hri/cu, Carmen Gan/a, V. Enciu

FIG. 16. CORDUL LA

CAINE
(FATAAURICULARA)
a- Ventriculus dexter; b- Ventriculus sinister; c- Atrium
sinistrum; d- Atrium dextrum; e- Sulcus
interventricularis
paraconalis;
j~
Aorta; g- A. subclavia
sinistra; h- Tr. brachiocephalicus; i- Tr. pulmonalis; j- V.
cava cranialis; 1- Vv. pulmonales

La pasari. Cordul se caracterizeazii prin volumul sau relativ mare, comparativ cu tali a (1-1,4% din greutatea corporalii). Este situat pe linia mediana, la
intrarea in cavitatea toracicii, intr-o pozitie paralelii cu fata superioarii a
sternului. Marginea ventriculului
drept este u~or concavii ~i orientatii spre
dreapta, marginea ventriculului stang este mult convexii ~i orientatii spre stanga.
Fata atriala, cu v. cardiacii mijlocie este orientata dorsal. Privit in ansamblu,
cordul de pas are se caracterizeazii prin masa ventricularii mare ~i de forma unui
con ascutit, in varful ciiruia se giise~te intotdeauna 0 cantitate redusii de grasime
(Fig. 17).
Orificiul atrioventricular drept este inchis de 0 valva simp la, de forma unei
lame musculare, desprinsii de pe septul interventricular. Atriul drept, dezvoltat,
are peretii netezi, iar la nivelul siiu se deschid orificiile celor douii vene cave
craniale ~i a venei cave caudale cu un sistem valvular dublu. Aorta ascendenta
emite succesiv doua truhchiuri brahiocefalice, dupii care formeaza crosa aortica
dreaptii.

Anatomia

animalelor

domestice

vol. III

35

FIG. 17. CORDUL LA

CURCAN
(FATA VENTRALX,.)
a- Ventriculus dexter; a '- Atrium
dextrum; b- Ventriculus sinister; b 'Atrium sinistrum; c- Aorta; d- A.
brachiocephalica
sinistra; d'- A.
brachiocephalica
dextra; e- Aorta
descendens; f- A. pulmonalis; g- A.
carotis communis sinistra; g '- A.
caroUs communis dextra; h,h '- Vv.
pulmonales;
i- V cava cranialis
dextra

1.2. Arterele (Arteriae)

Sistemul arterial este reprezentat de vase care pornesc centrifug de la cod,
trunchiul pulmonar din ventriculul drept ~i aorta din ventriculul stang. Se
ramifica arboriform, diminuand treptat in volum, pana la tesuturile respective
unde formeaza retele vasculare fine ~i capilare arteriale. Denumirea de artere
(Arteriae) deriva din combinatia cuvantului "aer" cu "tereo" = contine, adica
vase ce contin aer. Dupa moarte, sangele este expulzat din artere in reteaua capilara ~i vene, motiv pentru care arterele la disectie sunt goale, lipsite de sange.
La 0 artera deosebim: 0 origine, reprezentata de locul de unde se desprinde din artera precedenta, de calibru mai mare; un traiect, aratand directia ~i
raporturile vasului fat a de organele invecinate; de obicei sunt urmarite spatiile
conjuctive dintre organe impreuna cu vene satelite ~i cordoane nervoase.
Ata~area traiectului arterial fata de 0 vena este ajutata de 0 teaca conjunctiva
comuna ~i este importanta pentru facilitatea circulatiei venoase. Colateralele
sunt ramuri arteriale de calibru mai mic, care se desprind din vasul principal ~i
terminalele, care reprezinta continuarea simpla sau multipla a arterei intr-o alta
regiune, nivel la care i~i schimba ~i numele.

36

V. COlolan, R. Palicica,

Valentina Hrilcu, Carmen Ganla, V. Enciu

Colateralele arteriale se pot desprinde din va suI magistral in unghiuri

diferite. Originea in unghi ascutit pastreaza nemodificata viteza de circulatie ~i
presiunea sanguina. Originea in unghi drept sau in unghi obtuz reduce
proportional viteza de circulatie a sangelui. Sunt intalnite frecvent aceste ultime
modalitati de desprindere, in sistemul nervos ~i glandele endocrine. Traiectul
vasului poate sa fie rectiliniu sau flexuos. Flexuozitatile
arteriale pot sa
constituie rezerve de traiect (exemplu a. lingual a, a. faciala, aa. vezicale etc.),
dar pot constitui ~i mecanisme hemodinamice complexe sau de scurtcircuitare
tennica. Astfel, a. testiculara realizeaza numeroase spire in jurul venelor
testiculare, sangele arterial in acest caz se race~te incalzind sangele venos care
se intoarce de la testicul. Traiectul unei artere principale poate sa fie insotit de
"arterele satelite" in derivatie sau de retele "admirabile" in derivatie. Aceste
artere se desprind din vasul magistral printr-un pedicul care se ramifica succesiv
in mai multe artere ce urmeaza un traiect paralel cu vasul principal ~i sunt
ata~ate intim peretilor venelor satelite. La extremitatea distala a regiunii arteriale
satelite conflueaza din nou in vasul magistral. Mecanisme speciale pot sa inchida
vasul principal, derivand circulatia prin reteaua admirabila satelita, miqorand
astfel presiunea sanguina. Acest tip de rete Ie sunt plasate de obicei pe traiectul
arterelor care iriga organe delicate, sensibile la cre~terea presiunii sanguine, mai
ales la speciile care urca ~i coboara rapid pe verticala (pasari, delfin, giram etc.).
Anastomozele arteriale reprezinta legaturi intre doua sau mai multe
artere. Exista anastomoze prin convergenta (doua artere se unesc pentru a da un
vas de calibru mai mare); anastomoze directe, cand doua vase de calibru egal se
unesc cap la cap; anastomoze transversale ~i anastomoze mixte dnd se realizeaza veritabile retele arteriale. Anastomozele arterio-arteriale sunt adevarate
supape de siguranta, ele permitand irigarea teritoriului tributar in cazul cand se
produce 0 intreru'pere a circu'latiei pe vasul magistral. In caz de necesitate
anastomozele pot fi create ~i chirurgical. Anastomozele
arteriovenoase
se
realizeaza intr-o arteriola ~i 0 venula cu rolul de a scurtcircuita un anumit
teritoriu, fie pentru a proteja organul de "0 inundare" cu sange dnd presiunea
sanguina cre~te, fie de a diminua afluxul de sange in organele a carol' activitate
variaza periodic (glande endocrine) sau de a proteja sangele de temperaturi
foarte scazute, sunt intotdeauna dotate cu sisteme de inchidere ~i deschidere.
Structura. Vasele sanguine arteriale (ca ~i cele venoase) sunt alcatuite
dupa un model trilamelar: tunica externa, mijlocie, ':nterna. Tunica externa
(adventicea), la to ate tipurile de vase este reprezentata printr-o patura conjunctiva, rezistenta in care se gasesc vase sanguine ~i filete neurovegetative. Tunica
mijlocie (sau media), mai groasa, caracterizeaza diferential arterele ~i venele,
precum ~i diferitele tipuri de vase intre ele. Astfel, media arterelor este formata
din tesut elastic (in vasele de calibru mare) ~i fibre musculare netede (in cele de
calibru mai redus). Structura elastica a vaselor de calibru mare are importanta
functionala. Travaliul cordului este potentat, ta~nirea intermitenta a sangelui in
momentul sisto lei ventriculare se transforma astfel intr-o forta de propulsie
continua.
La interior arterele ~i venele sunt captu~ite de tunica interna (endartera,

Anatomia

animalelor

domestice

vol. 111

37

respectiv endovena sau intima), endoteliul suprapus peste 0 membrana bazala ~i

un strat de fibre elastice. Posibilitatile de retragere a intimei pe limitanta elasticii
interna sunt deosebit de importante pentru capacitatea de obliterare a unui vas,
sectionat corect in interventiile chirurgicale.

1.2.1. Trunchiul pulmonar (Truncus pulmonalis)

Are originea in orificiul pulmonar, la baza ventriculului drept (corespunzator spatiului intercostal III). Prezinta un diametru de 4-5 cm ~i un perete
elastic, gros de 3-4 mm. De la acest nivel se recurbeaza caudal, venind in raport
cu aorta (in dreapta); dupa 8-10 cm la speciile mari, sau 3-4 cm la speciile mici
se termina prin a. pulmonara, dreapta ~i stanga. Este acoperit in cea mai mare
parte de insertia sacului pericardic. La ie~irea din pericard, un cordon elastic (lig.
arterial), reprezentand un vestigiu al canalului arterial, leaga trunchiul pulmonar
de aorta.
Artera pulmonara dreapta (A. pulmonaris dextra). Patrunde in pulmonul
drept, sub ~i inaintea bronhiei principale, apoi urmare~te lateral bronhia pana la
nivelul ramurilor sale terminale. La origine emite a. lobului cranial care se imparte intr-o ramura ascendenta ~i una descendenta; a. lobului mediu (sau a lobului cardiac), precum ~i a. lobului accesoriu. Adevarata continuare a arterei pulmonare drepte este artera lobului caudal. Din arterele lobare se desprind ramuri
segmentale, care la randullor emit ramuri subsegmentale ~i respectiv, terminale.
Arterele terminale emit direct capilare acinoalveolare care vor forma 0 retea in
jurul alveolei pulmonare.
Artera pulmonara stanga (A. pulmonalis sinsitra). Emite a. lobului cranial, cu ramuri segmentale ascendente ~i descendente ~i a. lobului caudal (Fig. 18).

1.2.2. Aorta (Aorta)

Este cel mai voluminos vas arterial (4-6 cm diametru ~i 0 grosime de 4-6
mm), larg, cu un perete elastic de culoare galbena, se proiecteaza in treimea dorsala a spatiului IV intercostal. Are originea la baza ventriculului stang, in orificiul aortic, dupa care prezinta 0 dilatatie fusiforma - bulbul aortic - alcatuit in
interior de trei dilatatii ampul are egale, corespunzatoare valvulelor semilunare,
formand sinusul aortic. De la acest nivel, pana la terminale, aorta prezinta trei
portiuni: aorta ascendenta, de la origine pana la emiterea trunchiului brahiocefalic; dupa care se curbeaza caudal spre stanga, formand crosa sau carja
aortica (Arcus aortae), care atinge fata ventrala a vertebrei T7; de la nivelul unde
Se desprinde prima artera intercostala arcul aortic se continua cu aorta descendenta.
Aorta ascendenta. Este acoperita in totalitate de insertia sacului pericardic. La baza ei, din sinurile aortice se desprind arterele coronare dreapta ~i
stanga. La ie~irea din sacul pericardic, la rumegatoare ~i cabaline din aorta

38

v. Corofan, R. Palicica,

Valentina Hrircu, Carmen Ganra, V. Enciu

ascendenta se desprinde un voluminos trunchi comun - trunchiul brahiocefalic,

a carui origine limiteaza lungimea portiunii ascendente a aortei (Fig. 19).
1.2.2.1. Trunchiul brahiocefalic
(Truncus brahiocephalicus)
Denumit ~i trunchi comun brahiocefalic se intinde de la arcul aortic pana
in apropierea aperturii craniale a cavitatii toracice, unde se termina prin a.
subc1aviculara dreapta ~i trunchiul bicarotic. La rumegatoare ~i ecvine dupa un
traiect de 4-6 cm trunchiul brahiocefalic
emite intr-un unghi ascutit, a.
subclaviculara stanga. Trunchiul bicarotic se dirijeaza cranial (printre cele doua
artere subc1aviculare), pentru a se termina bifid, cranial fata de planul primei
coaste, prinftrterele carotide comune dreapta ~i stanga (Fig. 20).
1.2.2.1.1. Artera carotida comuna
(A. carotis communis)
CeIe doua art ere carotide comune se separa intr-un unghi foarte ascutit,
fiecare se situeaza initial pe fata ventrala a traheei, apoi urmeaza un traiect
ascendent pe marginile dorsolaterale ale traheei, pana la extremitatea craniala a
regiunii cervicale sub aripa atlasului, dorso-lateral fata de laringe, unde se
termina in trei ramuri, respectiv: a. carotida externa, a. carotida interna, a.
occipitala. Pe tot traiectul, a. carotida comuna emite ramuri musculare dorsale ~i
ventrale, ramuri esofagiene ~i traheale, precum ~i arterele tirodiene, caudala ~i
craniala (Fig. 20).
Artera tiroidiana caudaIa. Este inconstanta la bovine ~i caprine, se
desprinde in planul polului caudal al glandei tiroide, in care se termina,
realizeaza anastomoze cu a. tiroidiana craniala ~i emite ramuri traheale.
Artera tiroidiana craniala. Mai voluminoasa, se desprinde in planul
primului inel traheal, dirijandu-se oblic catre polul cranial al glandei tiroide.
Emite numeroase ramuri pentru tiroida ~i 0 lunga ramura, in sens caudal (r.
laringiana caudala), paralela cu n. recurent. In traiectul sau emite in sens cranial:
a. faringiana ascendenta, care prin ramuri palatine ~i faringiene iriga mu~chii ~i
mucoasa faringelui; r. cricotiroidiana ~i a. laringiana craniala care la randul ei se
divide intr-o ramura dorsala ~i alta ventrala destinata irigarii laringelui.
1.2.2.1.1.1. Artera carotidii extern a

(A. carotis
.
\/ Este cea mai voluminoasa
dintre externa)
terminalele arterei carotide comune,
reprezentand de fapt adevarata continuare a acesteia. Se distribuie in esenta la
toate formatiunile din regiunea capului. Se dirijeaza cranio-dorsal pe fata intern a
a m. digastric ~i m. stilohioidian, apoi pe fata externa a stilohialului, caudal de
marginea posterioara a condilului mandibular, unde se termina prin a. maxilara
~i a. temporala superficiala. In traiectul ei, emite trei colaterale: trunchiuI
linguofacial, ramura maseterica, a. auriculara caudala (Fig. 2I~

;:...
::t

~
<::>

:;,
1:;'

(J

s::,

::t

Ca:
.......
<' """'

2-

~
"-

<::>

...

])

~
::!
~
'"

...

r;'

~
..:
;?.

2::

FIG. 18. SCHEMA MICII CIRCULATII

A- A. pulmonalis;

B- Vv. pulmonales;

C- Trachea; D- Alveoli pulmonis

et rete perialve~laris;

E- Aorta descendens;

F- V. cava cranial is

lJJ

\0

'.j::.

FIG. 19. MASA

ATRIALA SI
ORIGINEA
VASELOR MARl LA
CAL
1- Tr. pulmonalis;
2Aorta ascendens; 3- Arcus aortae; 4- Aorta descendens; 5- Lig. arteriosus; 6- A. intercostalis; 7- Tr. brachiocephalicus; 8- Tr. bicaroticus;
9- A. subclavia dextra;
10- A. subclavia sinistra; 11- A. axillaris;
12,13- Tr. costocervicalis; 14- A. cervi calis
profunda; 15- A. thoracica interna; 16- A. vertebralis; 17- A. cervicalis superficialis;
18- A.
carotis communis;
19V. cava cranialis; 20- V.
azygos dextra; 21- V.
cava caudalis; 22- Vv.
pulmonales; 23- Atrium
dextrum; 24- Auricula
dextra; 25- Atrium sinistrum;
26- Auricula
sinistra

:";

~
~~
,;:':

~
~
c;.
C;.
,~

it~
~
5'
~
~
'<~.

'"

,I::

(j
~
~
~
;:,:

FIG. 20. SCHEMA TRUNCHIULUI BRAHIOCEFALIC

MAMIFERELE DOME STICE:

LA

A- Cal; B- Rumegatoare; C- Pore; D- Carnivore

1- Arcus aortae; 2- Tr. brachiocephalicus;
3- A. subclavia dextra; 4- Tr. bicaroticus; 5- A. carotis communis dextra; 6- A. carotis communis sinistra; 7- A.
subclavia sinistra

~
;:,:

.....
,~(

:";
t>:I
;:,:

'"

~.

Anatomia animalelor domestice vol. III

FIG. 21. ARTERELE MARII CIRCULATII LA CAL (SCHEMA)

1- A. carotis communis; 2- A. vertebralis; 3- A. thyroidea cranialis; 4- A. masseterica caudalis;
5- A. masseterica oralis; 6- A. transversa faciei; 7- A. facialis; 8- A. labialis mandibularis; 9- A.
labialis maxillaris; 10- A. lateralis nasi; 11- A. dorsalis nasi; 12- A. angularis oculi; 13- A. auricularis rostralis; 14- A. carotis intern a; 15- A. occipitalis; 16- A. cervicalis profunda; 17- A.
scapularis dorsalis; 18- A. cervicalis superficialis; 19- A. circumflexa humeri cranialis; 20- A.
circumflexa humeri caudalis; 21- A. thoracica interna; 22- A. brachialis; 23- A. trallsversa cubiti; 24- A. mediana; 25- A. collateralis ulnaris; 26- A. subclavia sinistra; 27- Arcus-aortae; 27'Aorta thoracica; 28- Aa. intercostales dorsales; 29- A. musculophrenica; 30- A. epigastrica cranialis; 31- A. circumflexa ilium profunda; 32- A. pudenda externa; 33- A. iliaca externa; 33 '- A.
femoralis; 33 "- A. poplitea; 34- A. circumflexafemoris medialis; 35- A. saphena; 36- A. caudalis
femoris; 37- A. tibialis cranialis; 38- A. tibialis caudalis; 39- R. perforans ad arcus plantaris
superficialis; 40- A. metatarsea dorsalis Ill; 41- A. tarsea perforans; 42- Rr. plantares superficiales; 43- A. renalis sinistra; 44- A. testicularis; 45- A. mesenterica caudalis; 46- A. glutaea
caudalis

,.&.- ~
Al--~~A

I~

:"'::

Q
:g,
i:l
.::s

P--'

I:1

"
_L LA CAL (DUpA
'<:'::> PREPARAT DE COROZIUNE)
CAPULUI

.;:;..

6'-

(")
.~
Q

A.
Rr. occipitales;
12- A. 7'-,
auricula~is
caudalis;
12' 7"
A. -A.
stylomastoidea;
12"- Rr.
auriculares
12 "'- Rr.caudalis;
auriculares
Rr. vertebral's;
thyroideill'- 7-11A. pharyngea
apcendens;
R. laryngeus
6audalis;
laryngea cranialis;
8-' A.
condylaris;laterales;
9- A. meningea
1 0mediales; 13- R. massetericus; Y 4, 14'- Trun~us linguofacialis; 15- A. palatina ascendens; 16- A. lingualis; 17- A. labialis mandibularis; 18-

~
Q

A.
facialis; 25-19-R. A.
sublingualisi l'{teralis;
20- A. labialis
maxillaris;mandibularis;
21- A. angularis;
22- A.
nasi,' 23-medialis;
A. dorsalis
24- Truncus
incisivus,'
pterygoideus
26- A. alve,olaris
26'- A.oculi,'
mentalis;
27-lateralis
R. pterygoideus
28- nasi,'
A. maxillaris,'
;29Truncus temporalis superficialis; 30- A. auricularis rostralis; 31- A. transversa faciaei,' 32- A. tympanica rostralis,' 33- A. meningea media;
34- A. temporalis profunda cauaalis; 35- A. temporalis profunda ro~tralis; 36- A.buccalis, 37- A.' palatina minor,' 38- A. palatina major; 39A. sphenopalatina;
40- A. infraorbitalis; 41- A. ophtalmica externa; 41'- Aa. ciliares; 42- A. supraorbitalis; 43- A. lacrimalis; 44- A. malaris;
44'- A. palpebralis superior medialis

~i3"(

1- A. carotisl communis;

FIG. 22. ARTERELE

2- A. carotis intern a; 3- A. occipitalis;

4- A. ,carotis externa; 5- A. thyreoidea

caudalis;

77'

6- A. thyroidea cranialis;

:"'::
tl"J
::s
(")

i:i'

Anatomij} animalelor

domestice

vol. III

43

Ii

fJl1lchiul liguofacial (Tr. linguofacialis).

Absent la unele specii,
truncl1iul linguotaclal se tlesprinde in unghi drept sub m. stilohioidian, trece
lateral de faringe ~i ventral de stilohial, un de se termina prin a. linguala ~i a.
faciala. A. faciala trece in continuare peste tirohial la fat a mediala a m.
pterigoidian
medial, de unde parcurge incizura vasculara a mandibulei,
continuandu-se
superficial
in regiunea fetei. In traiectul sau trunchiul
linguofacial emite a. palatina ascendenta, ce se desprinde in unghi drept in
treimea mijlocie a stilohialului ~i se ramifica in peretele faringelui.
~A. linguaHi se deta~eaza in unghi ascutit, imediat dupa emiterea prece2 cm de la origine) urmare~te bordura ventrala a stilohialului
dentei (la bovine
dupa care intretaie ceratohioidul angajandu-se cu un traiect flexuos pe fat a

Ii

mediala a m. bazioglos, pana in apropierea varfului limbii. Emit.~ r,amuri

pertoi?iene,
numeroase
dorsale oral
preacum
profunda
a limbiU
. A. faciaHi
urmare~teramuri
marginea
a m.~i a.
master,
insotita
de canalul
parotldian ~i v. omonima, pentru ca la nivelul orificiului infraorbital sa se
termine prin a. laterala a nasului (la taurine ~i ovine) ~i a. angulara a ochiului. A ..
faciala la cab aline emite: in spatiul intermandibular a. sublinguaU'Lcare la polul
cranial al glandei mandibulare perforeaza m. milohioidian, dupa care insotqte
canalul glandei pe plan~eul cavitatii bucale; r. maseteridi oraHi, pentru m.
maseter; a. labiomandibulara se desprinde la nivelul marginii inferioare a m.
depresor a-buzei inferioare, pe care 0 urmarqte pana la nivelul comisurii buzelor
un de emite a. angulara a gurii ~i 0 ramura anastomotica pentru a. mentala.
A. labiomaxilara se deta~eaza in dreptul crestei faciale, urmarind un
traiect rostra:rpentru a se ramifica in buza superioara, unde se anastomozeaza la
trunchiul arterial palatolabiaW
~. lateral a a nasului, terminala a arterei faciale este situata paralel ~i la
2 cm"'VeIitral de marginea inrerioara a ridicatorului propriu a buzei superioare, in
traiect emite a. dorsala a nasului ~i se anastomozeaza cu a. infraorbitara.
~
ochiului, a doua terminala a facialei, se dirijeaza de la
ori-f~infraorbit.a
I ~mura~Eeterica
arr.,~
su m. ndiciitor
(R. massetericus)
nasolabial, spre
se desprinde
unghiul medial
sub forma
al ochiuiiJrunui
truntfiTComun la nivelul insertiei proximale a m. stilohioidian, se imparte intr-o
ramura laterala (maseterica) ~i una mediala (pterigoidiana), pentru m. pterigoidian medial.
Artera auriculara caudal~ (A. auricularis caudalis). Se deta~eaza in
sens dorsocaudal, trece printre acinii glandei parotide spre baza pavilionului urechii unde se termina ramificandu-se in: r. auriculara laterala, r. auriculara intermediara, r. auriculara mediala. Aceste ramuri sunt situate la fata caudala a pavilionului auricular, urmarind marginile omonime ale acestuia, 0 ramura occipitala iriga musculatura cervicoauriculara ~i tesutul adipos de la baza urechii.
A. auricularaprofunda
este ocolaterala mai voluminoasa, se angajeaza
intre conductul auditiv ~i procesul mastoid unde emite: r. pentru tesutul adipos ~i
pentru m. scutoauricular; a. stilomastoidiana ~i a. timpanica caudala, care patrund in urechea medie epuizandu-se in membrana timpanica. Pe parcurs mai
1

emite numeroase ramuri parotidien:-J

I.

../J,_

44

V. COlolan, R. Palicica,

Valentina Hrilcu, Carmen Ganla, V. Enciu

\Artera
temporaHi superficiaHi (A. temporalis superficialis),
Este cea
mai tedusa dIll terminalele carotidei externe. Dupa un traiect ascendent de 2 cm,
intre acinii glandei parotide ~i punga guturala (la ecvine) se termina prin a.
auriculara rostrala ~i a. transversa a fetei.
_A. auriculara
rostrala
urca caudal articulatiei temporomandibulare,
inaintea conchiei auriculare, patrunde sub cartilajul scutiform pentru a se ramifica terminal in m. temporal. In traiect, emite ramuri parotidiene ~i musculare
pentru mu~chii fronto- ~i scutuoauricular.
A. transversa fete~ situata sub articulatia temporomandibulara, camutlata
initial de acinii glandei parotide ~i limfocentrul parotidian, urmarqte marginea
inferioara a arcadei zigomatice ~i creasta faciala, terminandu-se diferit la animalele domestice. La toate speciile emite 0 r. articulara, precum ~i r. maseterica
ce se dirijeaza oblic, ventrorostral, in masa mu~chiului maseter. Ultima artera, a.
incizura coronocondiliana impreuna cu n. maseterin ~i se anastomozeaza la a.
tr ]lsversa a fete!) ~
.'
Artera maxilara (A. maxillaris). Prin calibrul sau, constituie continuarea .
sigmoida, se considera deta~ata din a. temporala profunda caudala, trece prin#
7direcla
a carotidei externe la fata profunda a regiunii subsfenoidale. Traiectul sau ,.
la
poate fi guturala
sistematizatse in
trei portiuni:
gutural,pana
intraosos,
orbitaralar(Fig.
2~).
. ecvine
Portiunea
intinde
de la origine
la orificiul
aboral;'
descrie 0 dubla intlexiune din care prima este cu convexitatea in jos. Colaterale.
A. alveolara mandibulara,
care se desprinde ventral, la jumatatea primei
'Curburi, se orienteaza intre m. pterigoidian medial ~i mandibula unde patrunde
prin orificiul mandibular in canalul mandibulei, ajunge in planul orificiului
mentonier unde se imparte intr-o ramura rostrala (profunda) distribuita caninilor
~i incisivilor inferiori ~i 0 alta superficiala,~.
mentoniera,
destinata motul}li
barbiei ~i buzei inferioare ~i care se anastomozeaza cu a. lablOmandibulara. In
traiectul ei intraosos emite numeroase ramuri dentare la molarii ~i premolarii
inferiori. Ramurile pterigoidiene, in numar de doua sau trei, se distribuie m.
pterigoidian intern ~i m. pterigoidian extern, pre cum ~i m. ridicator al valului
palatin~~timpanica
rostrala
(lipse~te la rumegatoare),
insotind coarda
timpanului in sens dorsal, intra in urechea medie, unde se anastomozeaza cu a.
timpanica caudala din a. auriculara caudala. A. meningica medie, desprinsa in
unghi obtuz, se dirijeaza dorsocaudal, patrunzand in conductul parietotemporal,
apoi pe fat a externa a durei mater, unde se anastomozeaza cu a. meningica
caudala. La rumegatoare, lip sind a. carotida interna, a. maxilara emite doua
ramuri
pentru
reteaua admirabila
epidurala.
A. temporala
profunda
caudala se desprinde in unghi drept, ca ultima colaterala dorsala a traiectului
gutural al maxilarelor, se ramifica in m. temporal ~i emite 0 puternidi ramura
sigmoida care se va anastomoza cu a. transversa a fetei.
Portiunea intraosoasa a arterei maxilare, plasata in interiorul conductului
alar, emite urmatoareIe''Colaterale:
a. temporala profunda rostrala, a. oftalmica
externa. A. temporala profunda rostrala parase~te conductul prin gaura alara
mica ~i se ramifica in m. temporal. A. oftalmicii externa parase~te conductul
prin gaura alara rostrala plasandu-se in interiorul periorbitei, intre m. dreptul

Anatomia

animalelor

domestice

vol. III

45

dorsal ~i m. retractor al globului ocular un de realizeaza 0 inflexiune spre orificiul

etmoidal prin care patrunde In craniu cotLtinuandu-se cu a. etmoidala ex-aTna.
Aceasta din urma, trece prin lama ciuruita a etmoidului distribuindu-se mucoasei
etmoidale ~i cornetului nasoturbinal, emite 0 a. meningica rostraHi care se va
anastomoza la arcul meningeal (la rumegatoare ~i suine patticipa la formarea
retelei admirabile epidurale rostrale). In traiectul-ei orbitar; a. oftalillica externa
emite 0 multitudine de ramuri: ramura anastomotica cu a. oftalmica intern a din
care se na~te a. centrala a retinei, a. ciliare posterioare, lungi ~i scurte care perforeaza sclerotica distribuindu-se tunicii musculovasculare;
aa. episclerale; rf.
musculare pentru mu~chii globului ocular, aa. conjun'ctivale posterioare pentru
sacii conjunctivali; a. supraorbitara sau frontala, iriga m. orbicular al pleoapelor,
sinusul frontal ~i se anastomozeaza la a. temporala superficiala; a. lacrimala
pentru glandele lacrimale ~i arterele palpebrale laterale, pentru unghiul extern ~i
jumatatea extern a a pleoapelor superioara ~i inferioara.
Portiunea orbitara a arterei maxilare emite In sens ventral 0 singura colaterala, a. bucala, dupa ce se termina bifid In doua ramuri inegale: a. infraorbitara
(dirijata dorsal) a. palatina descendenta, mai mare, reprezentand adevarata s~
continuare. A. bucala cunoscuta Inca ~i sub numele 'de buccinatorie, dupil ce
depa~e~te tuberozitatea maxi lara se situeaza la marginea, ventral a a m. malar
participand la toate speciile la irigarea m. buccinator, glandelor molare inferioare
~i mucoasei vestibulului bucal.
Artera infraorbitara reprezinta terminala mica a a. maxilare, parcurge
conductul maxilar pana la orificiul infraorbitar, unde se Imparte Intr-o 'ramura'
profunda distribuita caninilor ~i incisivilor superiori ~i 0 r. superficiala, care se
anastomozeaza In planul orificiului infraorbitar la a. nazala laterala; In traiect
emite ramuri dentare, molare ~i premolare. Sub periorbita, din a. infraorbitara se
desprinde a. malara care se situeaza pe plan~eul orbitei unde emite ramuri pentru
sacul lacrimal ~i caruncului lacrimal ~i apoi la unghiul medial al pleoapelor emite
ramuri palpebrale mediale ~i se anastomozeaza cu a. angulara a ochiului.
Artera palatina descendenta dupa un scurt traiect se termina prin a.
sfenopalatina ~i a. palatina mare. Caudal fat a de protuberanta maxila-,\. din a.
palatina descendenta se desprinde In sens ventral a. palatina mica, pentru valul
palatin ~i glandele stafiline. A. sfenopalatina patrunde prin gaura nazala In cavitate a nazala In care se distribuie prin ramuri nazale caudale, laterale ~i septale
pentru mucoasa cavitatii nazale. A. palatina mare dupa ce strabate .conductul
palatin, se situeaza pe plafonul cavitatii bucale, In ~antul omonim pe care 11
parcurge In sens rostral pana In apropierea arcadei incisive unde se anastomozeaza cu simetrica ei formand numita arcada arteriala incisiva, sustinuta de
clapete fibrocartilaginoase speciale.
Pe tot traiectul ei, emite numeroase ramuri transversale care, prin anastomoze multiple, contrib,uie la realizarea unui bogat plex palatin, cu proprietati
erectile. Din arcada incisiva amintita se desprinde trunchiul palatolabial (sau
incisiv), care strabate conductul incisiv In profunzimea silonului gingivolabial
superior, unde se anastomozeaza simetric, In grosimea buzei superioare cu
arterele labiomaxilare dreapta ~i stanga.

V. Catafan. R. Palicica, Valentina Hritcu, Carmen Gantii, V.Enciu

1.2.2.1.1.2. Artera carotida intern a

(Arteria carotis intern a)

La ecvine este reprezentata de ramura intern a a trifurcatiei carotidei

nune ce iriga exc1usiv encefalul. Se orienteaza oblic dorsorostral spre baza
niului (cuprinsa intr-o plica a peretelui posterior al pungii guturale), strabate
lfluentul venos subsfenoidal, descriind 0 inflexiune caudala spre orificiul
otic (in portiunea anterioara a gaurii sfa~iate), prin care intra in cavitatea
niani'i. Aici realizeaza din nou 0 inflexiune dubla (cu prima convexitate
niala), dupa care strabate sinusul venos cavernos. La nivelul celei de a doua
buri realizeaza 0 puternica anastomoza intercarotica caudala (la ecvine,
nivore), dupa care traverseaza duramater ~i se termina prin doua ramuri, a.
ebrala rostrala ~i a. comunicanta caudala care se anastomozeaza
cu
letricele lor realizand "poligonul hipofizar" (Circulus arterious cerebri). Din
asta anastomoza se desprind ramurile cerebrale pentru irigarea encefalului.
Artera cerebrala rostrala, care apare ca 0 terminala directa din carotida
~rna ~i contribuie la formarea sfertului rostral al "cercului hipofizar", prin a.
nunicanta rostrala, cele doua artere cerebrale rostrale simetrice se leaga intre
, dorsal de chiasma optica. Emite urmatoarele ramuri: a. oftalmica intern a
;ote~te nervul optic); a. etmoidala interna, situata in fosa etmoidala unde se
lstomozeaza cu a. etmoidala externa ~i emite ramuri omonime; a. coroidiana
trala, insote~te tractusul optic in sens caudal ~i se termina in plexurile
oide ale ventriculilor 1, II ~i III, ramuri corticale ~i ramuri centrale (profunde)
g. 23 ~i 24).
Artera cerebrala medie (sau a. silviana). Este 0 colaterala voluminoasa
lata in ~antul Sylvius. Trece pe fata laterala a emisferelor emitand ramuri
ticale centrale, precum ~i ramuri pentru corpul striat.
Artera cerebrala caudaIa. Se desprinde din ramura comunicanta caudala,
e une~te a. carotida interna cu a. bazilara, se situeaza ventral fata de lobii
:ipitali ai cortexului ~i emite: I. coroidiana caudala, rr. corticale, rr. centrale,
'ostrala a cerebelului.
La rumegatoare a. carotida interna lipse~te ca terminala a carotidei
nune, existand doar 0 portiune intracraniana, reconstituita din confluarea
~lelor admirabile epidurale.

~.

1.2.2.1.1.3. Artera occipitala

(Arteria occipitalis)

-La carnivore se na~te in trunchi comun cu a. carotida externa, iar la porc,

Jreuna cu a. carotida interna, la ecvine se deta~eaza separat, constituind cea de
reia terminala a carotidei comune.Se
dirijeaza spre aripa atlasului, pe
rginea caudala a pY\lil:giiguturale (in rosa atlasului se anastomozeaza cu a.
tebrala), apoi urmare~te margine a caudala a procesului paracondilian, sub m.
ic cranial al capului, un de se termina printr-o ramura occipitala distribuita
sculaturii cefei.

46

V. COfofan, R. Palicica,

Valentina Hrifcu, Carmen Ganfii, V. Enciu

1.2.2.1.1.2. Artera carotida intern a

(Arteria carotis intern a)

cC\

La ecvine este reprezentata de ramura interna a trifurca!iei carotidei

comune ce iriga exc1usiv encefalul. Se orienteaza oblic dorsorostral spre baza
craniului (cuprinsa intr-o plica a peretelui posterior al pungii guturale), strabate
confluentul venos subsfenoidal, descriind 0 inflexiune caudala spre orificiul
carotic (In por!iunea anterioara a gaurii sf.~iate), prin care intra in cavitatea
craniana. Aici realizeaza din nou 0 inflexiune dubla (cu prima convexitate
craniala), dupa care strabate sinusul venos cavernos. La nivelul celei de a doua
curburi realizeaza 0 puternica anastomoza intercarotica caudala (la ecvine,
carnivore), dupa care traverseaza duramater ~i se termina prin doua ramuri, a.
cerebrala rostrala ~i a. comunicanta caudala care se anastomozeaza
cu
simetricele lor realizand "poligonul hipofizar" (Circulus arterious cerebri). Din
aceasta anastomoza se desprind ramurile cerebrale pentru irigarea encefalului.
Artera cerebrala rostraHi, care apare ca 0 terminala directa din carotida
interna ~i contribuie la formarea sfertului rostral al "cercului hipofizar", prin a.
comunicanta rostrala, cele doua artere cerebrale rostrale simetrice se leaga intre
ele, dorsal de chiasma optica. Emite urmatoarele ramuri: a. oftalmica interna
(inso!e~te nervul optic); a. etmoidala interna, situata in fosa etmoidala unde se
anastomozeaza cu a. etmoidala externa ~i emite ramuri omonime; a. coroidiana
rostrala, inso!e~te tractusul optic in sens caudal ~i se termina in plexurile
coroide ale ventriculilor I, II ~i III, ramuri corticale ~i ramuri centrale (profunde)
(Fig. 23 ~i 24).
Artera cerebrala medie (sau a. silviana). Este 0 colaterala voluminoasa
situata in ~an!ul Sylvius. Trece pe fa!a laterala a emisferelor emi!and ramuri
corticale centrale, precum ~i ramuri pentru corpul striat.
Artera cerebrala caudala. Se desprinde din ramura comunicanta caudalii,
care unqte a. carotidii interna cu a. bazilara, se situeaza ventral fa!a de lobii
occipitali ai cortexului ~i emite: r. coroidiana caudala, IT. corticale, IT. centrale,
a. rostrala a cerebelului.
La rumegatoare a. carotida interna lipse~te ca terminalii a carotidei
comune, existand doar 0 por!iune intracraniana, reconstituita din confluarea
re!elelor admirabile epidurale.
1.2.2.1.1.3. Artera occipitala
(Arteria occipitalis)

~.

-La carnivore se na~te in trunchi comun cu a. carotida externa, iar la porc,

impreuna cu a. carotidii interna, la ecvine se deta~eaza separat, constituind cea de
a treia terminala a carotidei comune.Se
dirijeaza spre aripa atlasului, pe
marginea caudala a pY1!l"giiguturale (In rosa atlasului se anastomozeaza cu a.
vertebrala), apoi urmare~te marginea caudala a procesului paracondilian, sub m.
oblic cranial al capului, unde se termina printr-o ramura occipitala distribuita
musculaturii cefei.

~.

FIG. 23. ARTERELE CAPULUI LA CAL

1- A. carotis communis; 2- A. occipitalis; 3- A. carotis interna; 4- A. carotis externa; 5- A. masseterica aboralis; 6- A. auricularis caudalis;
7- R. azjricularis lateralis; 7'- R. auricularis medialis; 8- Truncus temporalis superjicialis; 9- A. auricularis rostralis; 10- A. transversa faciae;
11- R. sigmoideus; 12- R. massetericus oralis; 13- A. temporalis profunda aboralis; 14- A. temporalis profunda rostra lis; 15- A. tympanica
rostraliiS; 16- A. meningea media; 17- A. maxillaris; 18- A. alveolaris mandibularis;
19- Rr. pterygoidei
medialis et lateral is; 20- A.
ophtalmica; 21- A. sphenopalatina;
22- A. buccalis; 23- A. palatina minor; 24- A. palatina major; 25- A. infraorbitalis;
26- Truncus
linguofacialis; 27- A. facialis; 28- A. labialis mandibularis; 29- A. lingualis; 30- R. massetericus rostralis; 31- A. thyreoidea cranialis; 32A. thyreoidea caudalis; 33- A. condylaris; 34- A. meningea caudalis; 35- A. vertebral is; 35'- Rr. occipitales
a- Trachea; b- Gl. thyroijlfta; c- M sternotyroideus; d- M omohyoideus; e- M cricopharingeus; f- M thyreopharingeus; g- M thyreohyoideus;
h- M stylohyoideus;
M digastricus,
venter oralis; j- M styloglossus;
k- M occipitohyoideus;
1- M palatophar-ingeus;
m- M
pterygopharingeus;
n- M. buccinator; 0- M. longus capitis; p- M. obliquus capitis caudalis

i:

./.

-.l

48

v. COlolan, R. Palicica,

Valentina Hrilcu, Carmen Ganla, V. Enciu

FIG. 24. AR1;ERELE CAROTIDA INTERNA SI VERTEBRALA LA CAL

a- A. carotis communis; b- A. carotis interna et anastomosis intercarotica; c- A. occipitalis; d,fA. vertebralis; e- R. occipitomuscularis;
g- A. spinalis mediana; h- A. basi/aris; i- A. cerebelli
rostralis; j- A. cerebelli caudalis; 1- Rr. ad pontem; m,n- Circulus arteriosus cerebri; 0- A. cerebri
rostralis; p- A. cerebri media; r- A. cerebri caudalis

Anatomia

animalelor

domestice

vol. III

49

Colaterale: ramuri pentru glanda mandibulara; a. condiliana, deta~ata sub

procesul paracondilian, patrunde in cavitatea craniana prin gaura omonima distribuindu-se dureimater; a. meningiana caudala patrunde in conductul parietotemporal, pe fa!a laterala a procesului paracondilian, unde se anastomozeaza cu
a. meningicii me die, pe traiect emite ramuri musculare pentru m. temporal. (Fig.
25, 26, 27, 28 ~i 29).
La cal ~i porc, a. occipitala, in fosa atlasului, prime~te 0 puternica ramura
anastomotic a de la a. vertebrala. Din motive comparative, se considera ca de la
nivelul acestei anastomoze, a. occipitala este 0 continuare a arterei vertebrale.
Dupa primirea acestei anastomoze artera trece prin orificiul alar, intra in canalul
vertebral prin gaura vertebral a laterala ~i se imparte in ramuri echivalente,
craniale ~i caudale, care se anastomozeaza cu congenerele lor pentru a forma, in
sens rostral, a. bazilara, iar in sens caudal a. spinala ventrala.
1.2.2.1.2. Artera subclaviculara

subclavia)
r~ A~tera subclaviculara (Arteria
stanga este
0 colaterala a arterei brahiocefalice la
eCVllle ~i rumegatoare, sau a crosei aortice la suine ~i carnivore. Ea descrie 0
u~oara convexitate dorsala intre foi!ele mediastinului precardiac, in raport cu fa!a
stanga a traheei ~i venei cave craniale. La marginea craniala a primei coaste, la
fel ca simetrica ei, se continua curb cu a. axilara.
Artera subc1aviculara dreapta este una din terminalele arterei brahiocefalice, aproximativ rectilinie ~i mult mai scurta dedt simetrica ei. In traiectul
lor ambele artere emit urmatoarele colaterale dorsale, trunchiul costocervical, a.
cervicala profunda ~i a. vertebrala ~i colaterale ventrale, a. cervicala superficiala
~ia. toracicii interna.
Trunchiul costocervical se dirijeaza catre spa!iul II intercostal (l~ ecvine),
sub care se termina prin a. intercostala suprema ~i a. dorsala a spetei. In partea
dreapta trunchiul costocervical se desprinde in comun cu a. cervicala profunda.
A. intercostal a suprema trece pe sub articula!iile costovertebrale pana la
coasta a V-a (la ecvine) sau a III-a (la rumegatoare) ~i emite succesiv arterele
intercostale III-V (Fig. 30).
A. dorsala a spetei iese din cavitatea toracica prin spa!iul al II-lea
intercostal (la ecvine) sau la marginea anterioara a primei coaste (la rumegatoare
~i carnivore), intre m. din!at ventral ~i m. romboid se imparte in patru ramuri
principale: r. dorsocraniala, intre m. splenius ~i m. semispinal al capului; r.
ventrocraniala, intre m. splenius ~i m. seratul ventral cervical; r. ventrocaudala,
intre inser!iile scapulare ale tn. romboid ~i m. seratul ventral; r. dorsocaudala,
pentru m. trapez toracal ~i m. marele dorsal.
A. cervicala profunda se na~te in unghi drept ~i parase~te cavitatea
toracica prin primul spa!iu intercostal (la ecvine) sau cranial primei coaste (la
rumegatoare ~i suine). Emite a. intercostala dorsala I ~i se divide intr-o r.
superficial a, plasata intre m. splenius ~i m. semispinal ~i 0 r. profunda, cu traiect
ascendent, situata intre lama ligamentului cervical ~i m. semispinal; in lungul

50

V. Cotafan, R. Palicica,

Valentina Hritcu, Carmen Ganta, V. Enciu

vertebrala, a. dorsala a spetei ~i a. occipitala (Fig. 3 .

gatuluiArtera
realizeaza
numeroase
anastomozein unghi
succesiv~c
ramuri
dorsale din
a.
vertebrala
se desprinde
asc , t sub
extremitatea
proximala a primei coaste, in raport intim cu ggl. cervicotoracic (ggl. ortosimpatic),
trece pe sub procesul transvers vertebral VII C, dupa care parcurgand toate
gaurile transverse ale vertebrelor cervicale ajunge in fosa atlasului unde se
anatomozeaza cu a. occipitala. Dupa anastomoza amintita, in orificiul alar emite
a. cerebrospinala care prin gaura vertebral a laterala a atlasului ajunge in canalul
vertebral unde impreuna cu congenera ei prin bifurcare simetrica contribuie la
formarea arterei bazilare ~i spinale ventrale. Pe traiect, a. vertebrala emite ramuri
musculare dorsale ~i ventrale, pentru musculatura profunda a gatului ~i ramuri
spinale care se anastomozeaza succesiv la a. spinala ventrala ~i a. spinala
dorsala. In canalul alar mai emite ramuri pentru mu~chii oblici ai capului, pentru
dreptii dorsali ~i m. splenius.
A. bazilara nascuta din anastomoza rostrala a ramurilor arterelor vertebrale se situeaza ventral fata de bulb apoi in ~antul interpenducular unde se anastomozeaza la "cercul arterial" cerebral. Trunchiul bazilar emite succesiv arterele cerebeloase caudale, a. labirintica ~i ramuri pontine. In sens caudal, doua
ramuri spinale se anastomozeaza in unghi ascutit rezultand a. spinala ventral a
situata in ~antul median ventral al maduvei ~i care la nivelul gaurilor de conjugare prime~te succesiv anastomoza ramurilor spinale desprinse pe tot parcursul
canalului rahidian din arterele: vertebrala, intercostale, lombare, sacrale.
~
toracica
a, ramura
puternica costale,
deta~atapana
sub laprima
curb~aza
caudal pe intern
fata intern
a a cartilajelor
nivelulcoasta,
insertieise
diafragmei un de se termina prin a. musculofrenica ~i a. epigastrica craniala.
Emite urmatoarele colaterale: rr. perforante, parasesc cavitatea toracica distribuindu-se mu~chilor pectorali; rr. mamare (carnivore); rI. timice; rr. mediastinale; a. pericardofrenica, precum ~i ramuri intercostale ventrale care se anastomozeaza caudal fata de coaste cu aa. intercostale dorsale ale tuturor coastelor
sternale.
A. epigastrica craniala parase~te cavitatea toracica plasandu-se
la
marginea laterala a mu~chiului dreptului abdominal unde se anastomozeaza cu a.
epigastrica caudala, din arcada epigastrica se desprind numeroase ramuri
costoabdominale ventrale.
A. musculofrenica este situata la fat a mediala a arcului hipocondral intre
insertiile diafragmei ~i m. transvers al abdomenului. Emite rr. ascendente
intercostale ventrale ~i ramuri pentru m. transvers al abdomenului.
A. cervicala superficial a se na~te in planul primei coaste ~i se dirijeaza
cranioventral spre baza jgheabului jugular unde se imparte in doua ramuri, I.
deltoidiana (descendenta care insote~te v. cefalica in ~antul pectoral lateral, ~i r.
prescapulara (ascendenta) care patrunde pe sub m. cleidobrahial in limfocentrul
cervical superficial. Emite ramuri pentru m. omohioidian, m. cleidocefalic, m.
subclavicular, m. scalen ~i m. pielos cervical. 0 ramura fina ~i lunga insote~te
dorsal v. jugulara externa ~i se distribuie succesiv in m. pielos cervical, pre cum

ji nodurilor limfatice superficiale ji pielii regi~

::0-

~
t:)

0:li
15'
t:)

.
e...

'"

c'"
g.
:li
'"

~
;::;.

'"

g.

FIG. 25. ARTERELE CAPULUI LA VAcA (DUpA PREPARAT DE COROZIUNE)

1- A. carotis communis; 2- A. occipitalis; 3- A. pharyngea; 4- A. condylaris; 5- A. meningea caudalis; 6- A. palatina ascendens; 7- A.
vertebralis; 8- A. carotis externa; 9- A- auricularis caudalis; 9'- R. auricularis intermedius; 10- Tr. linguofacialis; 11- A. masseterica
caudalis; 12- A. facialis; 13- A. sublingualis; 14- A. profunda linguae; 15- A. labialis mandibularis superjicialis; 15'- A. labialis mandibularis
profunda; 16- A. submentalis; 17- A. labialis maxillaris; 17'- A. angularis oris; 18- A. angularis oculi; 19- A. lateralis nasi rostralis; 20- A.
infraorbitalis; 21- A. lateralis nasi caudalis; 22- A. dorsalis nasi; 23- A. lacrimalis; 24- A. buccalis; 25- Rr. rostrales ad rete mirabile
epidurale rostrale; 26- A. temporalis profunda; 27- A. transversa faciei; 28- A. temporalis superjicialis; 29- A. cornualis dorsalis; 30- Aa.
palpebrales laterales; 30'- A. palpebralis inferior lateralis; 31- A. cornualis ventralis; 32- Aa. pterygoideae; 33- A. alveolaris mandibularis;
34- A. auricularis rostralis; 35- R. occipitalis

Vl

52

v.

C%fan, R. Palicica, Valentina Hri/cu, Carmen Gan/ii, V.Enciu

FIG. 26. RETELELE ADMIRABILE EPIDURALE LA BOU

1- Rete chiasmaticum; 2- Rr. rostrales ad rete mirabile epidurale rostrale; 3- A. carotis
cerebralis; 4- Rr. caudales ad rete mirabile epidurale rostrale; 5- Rete mirabile epidurale
caudale; 6- A. condylaris; 7- Rr. intervertebrales; 8- A. occipitalis; 8'- R. descendens; 8"- R.
anastomoticus cum a. vertebralis; 9- A. carotis externa; 10- A. carotis communis
a- Sulcus. chiasinatis; b~ Foram'en' orbilorutundum; c- Foramen ovale; d- Fissura
petrooccipitalis; e- Meatus acusticus intern us; f- Canalis n. hypoglossi; g- Foramen alare; hMeatus temporalis; j- Foramen jugulare

Anatomia, animalelor

domestice

vol. III

FIG. 27. CERCUL ARTERIAL CEREBRAL

SI ARTERELE

CEREBRALE

LA BOU

1- A. carotis cerebralis; 2- R. communicans caudalis; 3- A. cerebri rostralis; 4- A. cerebri media;

5- A. chorioidea rostralis; 6- A. cerebri caudalis; 7- A. cerebelli rostralis; 8- A. cerebelli
10- Rr. ad pontem; 11- Rr. ad medullae oblongata; 12- A.
caudalis; 9- Rr. mesencephalii;
basi/aris; 13- Rr. ad chiasma opticum; 14- Rr. ad trigonum olfactorium
a- Bulbus olfactorius; a '- Gyrus olfactorius lateralis; a" - Gyrus olfactorius medialis; b- Chiasma
opticum;
c- Tuber cinereum;
d- Corpus mamillare;
e- Pedunculus
cerebralis;
f- N.
oculomotorius;
g- Pons; h- N. trigeminus; i- N. abducens; j- N. intermediofacialis;
1- N.
vestibulocochlearis;
m- N. glossopharyngeus;
n- N. vagus; 0- N. accesorius; p- N. hypoglossus;
r- Lobus piriformis; s- Cerebellum; t- Pyramis; u- Medula spinalis

54

v. Cotofan,

R. Palicica,

Valentina Hritcu, Carmen Gantii, V. Enciu

FIG. 28. ARTERELE CAPULUI LA GAIE

1- A. carotis communis; 2- A. carotis externa; 3- A. occipitalis; 4- A. lingualis; 5- Tr. temporalis
superficialis;
6- A. maxillaris; 7- A. transversa faciaei; 8- A. labialis maxillaris; 9- A. labialis
mandibularis; 10- R. laryngeus caudalis; 11- R. laryngeus cranialis; 12- A. thyroidea cranialis;
12'- R. pharyngeus,' 13- R. glandularis; 14- A. auricularis caudal is,' 15- R. auricularis medialis,'
16- A. temporalis superficialis; 17- A. alveolaris mandibularis; 17'- R. pterygoideus; 18- A. palatina ascendens; 19- A. lingualis; 20- A. sublingualis,' 21- Rr. rostrales ad rete mirabile epidurale
rostrale,' 22- A. ophtalmica externa, r. muscularis,' 23- A. malaris; 24- A. dorsalis nasi; 24'- A.
lateralis nasi,' 25- A. sphenopalatina,' 26- A. palatina major,' 27- A. cornualis; 28- A. lacrimalis;
29- A. buccalis,' 30- A. infraorbitalis
a- M. masseter; b- M buccinator,' c- Pars molaris m. buccinator,' d- M pterygoideus medialis,'
e- M .femporalis, f- Gl. lacrimal is,' g- M obliquus ventralis,' h- M pterygopharyngeus;
i- M palatopharyngeus,' j- M styloglossus,' k- M hyoglossus; 1- M ceratohyoideus,' m- M genioglossus,'
n- M geniohyoideus; 0- M stylohyoideus; p- M hyopharyngeus; r- M thyrohyoideus,' s- M sterx~ M. sternonohyoideus; t- M thyreopharyngeus,'
u- M. digastricus,' v- M. occipitohyoideus,'
thyroideus; y- Gl. thyreoidea,' z- M cricothyroideus
A- Gl. sublingualis monostOmiitica,' B-L1m. rettopharyngei
mediales; C- Lnn. retropharyngei
laterales; D- Gll. buccales dorsales,' E- Corpus linguae; F- Stylohyoideum;
G- Cartilago
thyreoidea,' H- Trachea

Anatomia

animalelor

domestice

vol. III

FIG. 29. SCHEMAARTERELOR

SUPERFICIALE
MAMIFERELE DOMESTICE

ALE CAPULUI LA

a- A. carotida comuna; b- A. carotida extern a; c- A. occipitala; d- A. carotida intern a; I-A.

condilica; 2- A. meningiana caudala; 3- A. faringiana ascendenta; 4- A. palatina ascendenta; 5A. laringiana craniala; 6- R. maseterica aborala; 7- A. auriculara caudala; 7'- A. auriculara
rostrala; 8- A. transversala a fefei; 9- A. cornuala; IO- Aa. palpebrale
laterale; IO '- R.
temporala; 11- Tr. linguofacial; I2- A. faciala; 13- A. linguala; I4- A. sublinguala; I5- A.
labiornandibulara;
I6- A. labiomaxilara; 17- A laterala a nasului; I8- A. angulara a ochiului;
19- A. dorsala a nasului; 20- A. infraorbitala; 21- A. rnalara; 22- A. vertebrala

56

v. Cafalan, R. Palicica,

Valentina Hrifcu, Carmen Ganfa, V. Enciu

FIG. 30. ARTERELE DIN REGIUNEA CERVICALA LA CAL

(SCHEMA)
1,2- Tr. brachiocephalicus;
3- A. subclavia sinistra; 4- A. intercostalis suprema; 5- Tr. costocervi calis; 5'- A. scapularis dorsalis; 6- A. cervicalis profunda; 6'- A. thoracica intema; 7,9- A. vertebralis; 7'- A. cervicalis superficialis; 8- A. carotis communis; 10- A. occipitomuscularis;
11- Tr.
temporalis superficialis; 12- A. carotis externa; 13- A. thyroidea cranialis; 14- A. thyroidea caudalis; 15. A. masseterica caudalis; 16- R. massetericus oralis; 17- A. facialis; 18- A. labialis mandibularis; 19- A. labialis maxillaris; 20- A. lateralis nasi; 21- A. dorsalis nasi; 22- A. carotis interna

1.2.2.1.3. Artera axilara

(Arteria axillaris)
Reprezinta continuarea directa a arterei subclaviculare la nivelul marginii
craniale a primei coaste. Este situata medial fata de articulatia umarului, in
spatiul conjunctiv axilar, pe care 0 depa~e~te caudal recurbandu-se ventral, sub
capul humerusului unde emite a. circumflex a humeral a craniala, continuandu-se
terminal cu a. brahiaUi (Fig.32 ~i 33). Emite in traiectul ei mai multe colaterale:
- a. toracica extern a distribuita musculaturii pectorale ~i mamelelor
pectorale la suine;
- a. suprascapulara se desprinde cranial fat a de articulatia umarului
angajandu-se in interstitiul dintre m. subscapular ~i m. supraspinos;
- a. subscapularaeste
cea mai importanta colaterala a arterei axilare. Se
deta~eaza in unghi drept, in spatiul conjunctiv dintre m. subscapular ~i m.
marelui rotund. 'Emite, la randul ei, urmatoarele colaterale: a. toracodorsala,
ramura lunga pentru m, marele dorsal; a. circumflexa hUplerl:i1a caudala, care

::0...

"
:Ol

0::i
\:5'

"
:Ol

~
(\)

0"
...,

::i

(\)

::;.

;:;.
(\)

,,:

~
t:2

FIG. 31. ARTERELE GATULUI LA CAL

(DUpA PREPARAT DE COROZIUNE)
a- A. ca,rotis communis dextra; a'- A. thyreoidea cranialis; a"- Rr. musculares; b- A. occipitalis;
b' - R. glandularis; c- A. carotis externa; c' - R. glandularis; d- A. carotis interna; e- A. condylaris;
f- R. occipitalis;
g- A. meningea caudalis; h- R. anastomotic us cum a. occipitalis;
i- R,
descendens; i' - Rr. musculares; j- A. vertebralis; 1- Rr. ventrales; m- Rr. musculares laterales; nRr. spinales; 0- Rr. musculares dorsales; p- A. cervicalis profunda; r- A. scapularis dorsalis, ramus
dorsocninialis

FIG. 32. ARTERELE

MEMBRULUI TORACIC
LACAL
1- A. subclavia; 1'- A. axillaris; 2- A. suprascapularis; 3A. thoracica externa; 4- A.
circumjlexa humeri caudalis;
5- A. circumjlexa humeri cranialis; 6- A. subscapularis; 7A. circumjlexa scapulae; 8- A.
thoracodorsalis; 9- A. brachialis; 10- A. profunda brachii;
11- A. bicipitalis; 12- A. transversa cubiti; 13- A. col/ateralis radialis; 14- A. col/aleralis
ulnaris; 15- A. mediana; 15'A. profunda antebrachii; 16A. interossea cranialis; 16'- A.
interossea recurens; 17- A. radialis; 17'- Arcus palmaris
profundus; 18- A. radialis
proximalis; 19- R. palmaris;
20- A. palmaris; 20'- A. digitalis palmaris communis II;
21- A. metacarpea dorsalis
III; 22- A. metacarpea palmaris III; 23- A. digitalis palmaris propria III lateralis; 24- R.
dorsalis phalangis proximalis;
25- R. dorsalis phalangis mediae; 26- Arcus terminalis

FIG. 33. ARTERELE

AXILAJ~A SI
BRAHIALA LA CAL
a- A. axillaris; b- A. brachialis; c- A. suprascapularis; d- A. subscapularis;
e- A. circumjlexa humeri
caudalis; f- A. circumjlexa
humeri cranialis; g- A. thoracodorsalis; h- A. profunda brachii; h' - A. col/ateralis radialis; i- A. bicipitalis; j- A. col/ateralis
ulnaris; j '- A. nutricia humeri; 1-A. transversa cubiti; m- A. mediana; n- A. interossea communis,' 0- A.
profunda antebrachii
1- M subscapularis; 2- M
supraspinatus; 3- M coracobrachialis; 4- M biceps
brachii; 5- M teres major;
6- M latissimus dorsi; 7M. tensor fasciae antebrachii; 8- M triceps brachii,
caput mediale,' 9- M jlexor
carpi radialis; 10- M
extensor carpi radialis; 11M jlexor carpi ulnaris,' 12M jlexor digitalis profundus

VI

00

(j
o
~~
,::

?:1

'tl
!2..

c;.
c;.
,~

~
'"
~
~
SJ'

'~
....
"
,~

Q
...,

;::

'"

::

(j
~

'::

....

,~<

~
~
"
i:1'

Anatomia

animalelor

domestice

vol. III

inconjoara fata laterala a articulatiei umarului pe sub m. micul rotund, m. deltoid

~i m. infraspinos realizand prin anastomoza cu a. circumflexa humerala craniala
un cerc arterial in jurul articulatiei umarului pentru care emite numeroase
ramuri; a. circumflexa
scapulara
colaterala puternicii ce emite ramuri atat
pentru mu~chii de pe fata extern a a spetei, cat ~i pentru cei de pe fata interna, IT.
musculare destinate tricepsului brahial;
- a. circumflexa humerala craniala se angajeaza intre cele doua portiuni
ale m. coracobrahial,
apoi sub extremitatea
proximal a a bicepsului
se
anastomozeaza cu a. circumflexa humeral a caudala. Din cercul arterial realizat in
jurul articulatiei umarului se desprind numeroase ramuri articulare care
contribuie la formarea retelei periarticulare, precum ~i pentru bursele sinoviale
subtendinoase, subscapulara, infraspinoasa ~i bicipitala.
1.2.2.1.4. Artera brahiala
(Arteria brachialis)
Reprezinta continuarea arterei axilare. Are un traiect aproximativ rectiliniu
la fata intern a a bratului, pe care 0 intretaie intr-un unghi ascutit in sens
ventrocranial, trece apoi craniomedial fata de ar~iculatia cotului sub care se
termina prin a. interosoasa comuna ~i a. mediana. In traiedul ei humeral emite
urmatoarele colaterale: a. profunda a bratului, a. bicipitala, a. colaterala ulnara,
a. de nutritie a humerusului, a. transversala a cotului. A. profunda a bratului se
desprinde in sens caudal, in unghi drept, sub insertia humerala a m. marele
rotund. Este 0 artera de calibru mare care se divide in IT. ascendente ~i
descendente distribuite m. triceps brahial. 0 ramura lunga care insote~te distal n.
radial in regiunea bratului ~i antebratului la ecvine, poarta denumirea de "a.
colaterala radiala".
A. bicipitala, fin a, iriga bicepsul brahial abordandu-l in treimea distala.
A. de nutritie a humerusului,
foarte fina, uneori se desprinde din a.
colaterala ulnara ~i abordeaza orificiul de prin ordin al humerusului.
A. colaterala ulnara urmare~te marginea ventral a a portiunii mediale a
tricepsului brahial acompaniind n. ulnar. Trece caudal fata de epitrochlee, nivel
la care emite ramuri pentruarticulatia
cotlllui, dupa care se -angajeaza in interstitiul dintre m. flexor carpoulnar ~i m. extensor carpoulnar, impreuna cu n. ulnar
~i vena omonima, proximal pisiformului se anastomozeaza prin convergenta cu
o ramura superficiala din a. palmara sau din a. mediana formand ceea ce se
nume~te "arcul supracarpian". La acest nivel, a. colaterala ulnarii mai emite 0 a.
carpiana dorsala, care dupa ce inconjoarii extremitatea distala a procesului
stiloid a ulnei trece pe fat a dorsala a regiunii carpului anastomozandu-se
la
reteaua carpiena dorsala.
A. transversa a cotului trece pe fat a craniala a cotului, intre tendonul bicepsului brahial ~i lig. capsular, apoi pe fata craniala a radiusului, lateral extensorului
carporadial', emile 0 ramura Tunga de anastomoza cu a. colaterala radiala dupa care
se epuizeaza in reteaua dorsala a carpului.

60

v. COlolan, R. Palicica,

Valentina HrilCU, Carmen Canla, v. Enciu

A. interosoasa
com una se deta~eaza In unghi drept In planul arcadei
radioulnare proximale, pe care 0 traverseaza In sens lateral, dupa care se termina
specific prin: a. interosoasa craniala ~i a. interosoasa laterala. A. interosoasa
recurenta se anastomozeaza cu a. colaterala radiala, ramura descendenta din a.
produnta a antebratului. A. interosoasa craniala emite ramuri musculare pentru
mu~chii craniali ai antebratului, iar a. interosoasa lateraBi urmare~!e spatiul
interosos radioulnar In sens distal pana la reteaua carpiena dorsala. In arcada
radioulnara, a. interosoasa comuna mai emite arterele de nutritie ale radiusului
~i ulnei, pre cum ~i 0 a. interosoasa
caudala a ci'irei dimensiune ~i origine
variaza specific (Fig. 33).
1.2.2.1.5. Artera mediana
(Arteria mediana)
La to ate mamiferele domestice, prin volumul ~i direqia sa, reprezinta
continuarea directa a a. brahiale constituind de fapt va suI principal al regiunii
antebratului (exceptand felinele). Este situati'i caudomedial radiusului, In interstitiul conjunctiv dintre m. flexor carporadial ~i m. flexor pro fund al falangelor,
acompaniata de doua vene mediane ~i n. median. Proximal carpului se termina
prin doua ramuri inegale, a. radiala ~i a. palmara,
Colaterale: a. profunda a antebratului, constanta la to ate speciile, deta~ata
imediat sub a. interosoasa, se distribuie mu~chilor caudali ai antebratului; a. radiali'i
proxnnala, deta~ata In treimea mijlocie a antebratului (numai la ecvine), se dirijeaza
oblic spre fata palmara a carpului unde formeaza reteaua palmara. Din aceasta retea
se desprind ramuri ~i pentru fata dorsala a carpului. Din reteaua carpiena dorsala se
desprind In sens distal arterele metacarpiene dorsale II ~i III (Fig. 33).
A. radiaIa la toate speciile se desprinde din a. mediana in unghi ascutit,
sub tendonul m. flexor carporadial, se angajeaza In compartimentul medial al
tecii superficiale palmare a carpului pana la extremitatea proximaUi a metacarpului II, un de se termina prin doua ramuri inegale, 0 r. superficiala, fina, de
anastomoza Cll a. metacarpiana dorsala II, 0 r. laterala profunda, mai putemica,
care prin anastomoza cu ramura palmara din a. colaterala ulnara realizeaza, sub
carp, arcul palmar pro fund, situat Intre m. interosos median ~i fata palmara a
metacarpului principal. Din acest arc se desprind spre distal arterele metacarpiene palmare (la toate speciile I-IV, II ~i III la ecvine), care parcurg fata
palmara a metacarpului anastomozandu-se la extremitatile distale ale acestora
Intr-un "trunchi colector" care conflueaza In a. digital a proprie laterala (sau In a.
digitala comuna la alte specii). La extremitatile proximale ale metacarpelor rudimentare, din "arcul palmar profund" se desprind Intotdeauna urmi'itoarele artere:
doua ramuri superficiale dorsale, mediala ~i laterala, pentru anastomoza cu aa.
metacarpiene dorsale; doua ramuri superficiale palmare Insotitoare ale tendo anelor flexorilor ~i nervilor palmari. Ramura mediala, scurta ~i groasa, realizeaza
uneori la cal arcul palmar superficial prin anastomoza cu a. palmara, doua ramuri
profunde, mention ate anterior, reprezentate de aa. metacarpiene palm are II ~i
III (Fig. 34).

Anatomia

animalelor

domestice

61

vol. III

FIG. 34. ARTERELE AUTOPODIULUI

TORACIC LA CAL
(FATA MEDIALA)
a- A. mediana; a '- Rr. ad rete carpi dorsale; b- A.
radialis; b '- Arcus palmaris profundus;
c- A.
palmaris; c' - Arcus palmaris superficial is; d -A.
collateralis ulnaris; e- Arcus supracarpeus; f- A.
digitalis palmaris communis II; g- A. metacarpea
dorsalis II; g '- A. metacarpea palmaris II; h- A.
digitalis
propria
medialis;
i- A. phalangis
proximalis; j- A. coronal is; 1- R. dorsalis falangis
mediae; m- R. dorsalis phalangis distalis; n- R. ad
arcus
terminalis;
0- R. tori digitalis
(R.
cuzinetului); p- Arcus solearis (A. circumflexa a
piciorului); r- Refeaua arteriala podofiloasa
1- Mflexor
carpi ulnaris; 2- M. flexor carpi
radialis; 3- M. extensor carpi radialis; 4- Tendo
m. flexor digitalis superficialis;
5- M interosseus
medius; 6- Fascia digiti palmaris; 7- Aponeurosis
palmaris; 8- M. lumbricalis

o
47-

62

V. Corofan, R. Palicica, Valentina Hrircu, Carmen Ganrii, V.Enciu

FIG. 35. ARTERELE MEMBRULUI TORACIC

LAOAIE
1- A. axillaris; 2- A suprascapularis; 2'- R. prescapularis; 3- A. subscapularis; 3'- A. thoracodorsalis; 4- A. circumflexa humeri caudalis; 5- A. circumflexa humeri cranialis; 6- A. profunda brachii; 7A. brachialis; 7'- R. muscularis; 8- A. collateralis
ulnaris; 9- A. bicipitalis; 10- A. transversa cubiti; 11R. cutaneus; 12- A. interossea communis; 13- A.
mediana; 13'- R. muscularis; 14- A. radialis; 15- A.
palmaris; 16- Rr. carpei dorsales; 17- R. palmaris
superficialis; 18- R. palmaris profundus; 19- A. digitalis palmaris communis 11; 20- A. digitalis palmaris
communis 111; 21- A. digitalis palmaris propria III
abaxialis
a- M supraspinatus; b- M subscapularis; c- M teres
major; d- M- latissimus dorsi; e- M triceps"brachii,
caput longum; f- M triceps brachii, caput me.1iale; gM coracobrachialis; h- M biceps brachii; i- M
extensor
carpi radialis; 1M
flexor carpi
carpi radialis;
ulnaris; j-m-Mlizexor
J!!P. flexor digitalis superficialis, pars superficialis; m/'- Tenao'm~flexor digitalis superficialis, pars superficial is; m" - Tendo m.
flexor digitalis superficial is, pars profunda; 0- Tendo
m. flexor digitalis profundus; p- Tendo m. extenSflT
digitalis communis; r- Lig. metacarpeum transversum
superficidle; s- Lig. anulare digiti

Anatomia

animalelor

63

domestice vol. III

A. palmara reprezinta adevaratacontinuare

a a. mediane, se angajeaza in
interiorul marii teci palmare a carpului (canalul carpian), medial fata de tendo anele flexorilor, pe care ii insote~te ~i in regiunea metacarpului pana la arcul palmar superficial.
La ecvine, a. palmara dupa ce prime~te confluenta ramurii superficiale din
a. radiala, imediat sub carp, se continua cu a. digital a palmara comuna II,
acompaniata pe fata mediala a tendoanelor flexorilor de v. omonima ~i de n. palmar medial. Proximal de carp, sub tendonul m. flexor carpoulnar, din a. palmara
sau din a. mediana se desprinde 0 ramura superficiala de anastomoza convergenta cu a. colaterala ulnara.
A. digitala palmara comuna II, proximal fat a de marii sesam~izi, se termina prin cele doua artere digitale proprii II ~i III, mediala ~i laterala. In traiectul
ei distal poate sa receptioneze trunchiul colector al arterelor metacarpiene care
in majoritatea cazurilor conflueaza la a. digitala proprie III laterala.
Aa. digitale proprii III, mediala ~i laterala, la cal au un traiect simetric
coborand pe marginea tendoanelor flexorilor pentru a se termina in planul
falangei distale, in canalul solear prin numitul "arc terminal". In traiectullor
emit urmatoarele colaterale: a. falangei proximale cu ramura palmara ~i dorsal a,
desprinsa in treimea mijlocie a falangei; a. falangei medii, cu ramura dorsala ~i
palmara care se anastomozeaza de asemeni realizand un cerc arterial pro fund in
regiunea coroanei; a. cuzinetului palmar, se na~te proximal fat a de precedenta
in unghi ascutit spre cuzinetul palmar; pe marginea caudala a fibrocartilajului
complimentar emite a. circumflexa a coroanei care realizeaza un cerc arterial
superficial in planul bureletului cutidural, (coroana); a. dorsala a falangei distale
se desprinde la nivelul incizurii procesului palmar ~i urmare~te ~antul parietal; a.
palmara a falangei distale realizeaza 0 anastomoza transversal a pe fata palmara
a ligamentului sesamoungual.
Din arcul terminal intraosos iau na~tere numeroase ramuri perforante
dorsale, care la suprafata falangei distale formeaza 0 bogata retea vasculara in
corionul podofilului. Ramurile ventrale ale acestei rete Ie ajung la marginea
soleara a falangei unde prin anastomoza succesiva formeaza a. circumflexa a
piciorului, dupa care se inflexeaza pe fata soleara contribuind la formarea retelei
arteriale din corionul velutos.
unchiul brahiocefalic

la animalele

domestice

La rumegatoare.
Dupa un scurt traiect, trunchiul brahiocefalic emite,
intr-un unghi foarte ascutit, a. subc1aviculara stanga. La ovine, trunchiul comun
brahiocefalic este mult mai lung, iar aorta ascendenta, mai scurta, la caprine
situatia este inversata.
Colateralele arterei subc1aviculare se remarca prin trunchiul comun costocervical cu a. cervicala profunda in planul primului spatiu intercostal ~i parase~te
cavitatea toracica cranial fata de prima coasta.
A. intercostala suprema emite arterele intercostale I-III, iar a. toracica
extema este constanta, bine dezvoltata ~i contribuie la irigarea musculaturii pectorale.

64

V. Cotofan, R. Palicica,

Valentina Hritcu, Carmen Ganta, V. Enciu

A. carotida com una prezinta numai doua terminale, a. carotida externa

~i a. occipitala. A. tiroidiana craniala este mai dezvoltata decat la cal ~i emite

prin a. faringiana ascendenta ramuri palatine, tonsilare ~i faringiene; la ovine ~i
caprine aceste ramuri se desprind din a. palatina ascendenta.
A. occipitala este de asemenea mai dezvoltaHi ~i supline~te prin colateralele ei lipsa a. carotide interne, patrunde in craniu prin gura condiliana unde
participa la formarea retelei admirabile epidurale caudale. A. carotida extern a
prezinta colate.rale ~i terminale asemanatoare celor de la ecvine.
Trunchiullinguofacial
este scurt la bovine. La oaie ~i capra, din cauza
absentei arterei faciale, nu exista un trunchi linguofacial, a. linguala fiind emisa
direct din carotida externa. A. palatina ascendenta la bovine este 0 colaterala a
arterei occipitale, a. lingual a emite ~i a. sublinguala.
A.auriculara rostrala, dezvoltata la rumegatoare, urea printre articulatia
temporomandibulara ~i baza urechii, recurbandu-se rostral spre unghiul extern al
ochiului unde se termina prin arterele palpebrale laterale ~i a. lacrimala. In
traiectul ei emite: r. auriculara mediala, r. meningeala (in conductul parietotemporal), a. cornuala, (care formeaza la baza procesului cornual un plex arterial
pentru structurile cheratogene, la capra), a. dorsala a nasului.
A. transversa a fetei emite 0 puternica ramura maseterica ce se
anastomozeaza cu a. temporala profunda. La ovine ~i caprine este deosebit de
dezvoltata continuandu-se in sens rostral peste suprafata m. maseter cu arterele
labiale maxilara ~i mandibulara.
A. maxilara, ca urmare a lipsei conductului alar, ramane pe tot parcursul
ei extraosoasa. Ramurile pterigoidiene preced ca origine artera alveolomandibulara, lipse~te a. timpanica rostrala existand in schimb 0 artera caudala a
retelei admirabile epidurale.
A. temporala profunda la oaie ~i capra este formata dintr-un singur
trunchi care se rami fica in m. temporal, la bovine se desprinde din a. bucala.
Ramurile rostrale pentru reteaua admirabila desprinse din a. maxilara
intra in craniu prin gaura orbitorotunda
~i formeaza 0 "rete a admirabila"
epidurala rostrala, care se anastomozeaza spre inainte cu a. meningica rostrala,
iar caudal se continua cu reteaua admirabila epidurala caudala provenita din
anastomoza aa. vertebrale cu aa. condiliene. Din aceasta rete a se desprinde un
scurt "trunchi Garotic intern", care dupa strabaterea dureimater se termina prin
comunicatantele anterioare ~i posterioare, ce formeaza "cercul arterial cerebral"
(circulus arteriosus cerebri), sau numitul poligon hipofizar din care se desprind
arterele cerebrale.
A. malara este de asemenea mai dezvoltata ~i emite art era pleoapei a III-a
~i a. angulara a ochiului, care se continua cu a. dorsal a a nasului, la oaie ~i capra
se continua cu a. laterala a nasului.
A. oftalmica extern a prezinta pe traiectul ei 0 retea admirabila
patrunde in cutia craniana prin gaura orbitorotunda
pentru dereteau~.dmirabila
epidurala
care
oftalmica,
la origine
em:ite 0curamura
A. axilara
se continua
a. brahiala
la ni elul emiterii arterei
circumflexe humerale craniale, nu prezinta particularitati.
A. circumflexa humeral a

Anatomia

animalelor

domestice

vol. 111

caudaEi este insa mai dezvoltaUi ~i asemanator cu cea de la suine ~i carnivore,

din ea se deta~eaza 0 a. colaterala radiala care insote~te n. radial in regiunea
bratului ~i antebratului. Din aceasta ramura se desprinde a. antebrahiala craniala
(lipse~te la cab aline) care insote~te nervul cutanat antebrahial lateral pe fata
dorsala a autopodiului ~i se continua cu a. digitala dorsala comuna III plasata
medial fat a de tendoanele mu~chilor extensori.
A. interosoasa comuna este mai dezvoltata, emite a. interosoasa craniala
care la nivelul arcadei radioulnare distale se va termina divergent printr-o r.
dorsala ~i 0 r. palmara. R. dorsala contribuie la formarea retelei carpiene dorsale,
impreuna cu ramurile desprinse din a. radiala ~i a. colaterala ulnara. Din aceasta
retea se desprind in sens distal a. metacarpiana dorsala III (vas de calibru
important) situat in ~antul de pe fata dorsala a metacarpului ~i care in spatiul
interdigital conflueaza prin a. interdigitala la a. digitala palmara comuna III.
Din a. interdigitala se desprind aa. digitale dorsale proprii axiale III ~i IV. In
traiectul sau, a. metacarpiena dorsala prime~te succesiv doua ramuri perforante,
proximala, din arcul palmar profund ~i distala, din arcul palmar superficial.
R. palmara a arterei interosoase craniale traverseaza in sens palma~
arcada radioulnara distala, pentru a se anastomoza cu a. colaterala ulnara
contribuind la fel ca la toate speciile la formarea arcului palmar profund.
A. radiala se deta~eaza din a. mediana in treimea proximala a antebratului, proximal fata de carp emite 0 ramura dorsal a ~i una palmara care vor
contribui la formarea retelelor vasculare omonime. Dupa parcurgerea tecii
superficiale palmare a carpului, (retinaculul flexor) participa la formarea arcului
palmar pro fund impreuna cu ramura palmara a arterei interosoase dorsale. In
sens distal din arcul palmar pro fund se desprind arterele metacarpiene palmare
II, III ~i IV. La extremitatea distala a metapodiului aceste artere conflueaza prin
arcul palmar superficial la a. palmara, la care concura ~i ramurile superficiale
palmare din a. radial a ~i a. interosoasa
(ramurile superficiale
amintite
acompaniaza nervii palmari).
A. palmara reprezinta adevarata continuare a arterei mediane prin teaca
palmara profunda a carpului, (canalul carpian), medial fata de tendoanele
flexorilor, pana in regiunea distala a metopodiului. Retinem, deci, lungimea
considerabila a arterei palmare la rumegatoare. Dupa primirea confluentei
arcului palmar superficial vasul magistral se continua-peste tendoanele {lexorilor
cu a. digitala comuna palmara III. Din arcul palmar superficial se desprind la
rumegatoare, in sens distal, trei artere digitale palmare comune II, III ~i IV
(Fig. 35).
A. digitaHi palmara com una II trece medial fat a de onglonul rudimentar
la nivelul caruia se termina prin a. digitala proprie
~i a. digitala palmara
proprie III abaxiala, care pe partea laterala a degetului III emite ramuri
falangiene ~i pentru cuzinetul palmar (tor)terminandu-se
la nivelul falangei
distale prin r. dorsala ~i r. palmara. A. digitala palmara comuna IV pe fata
excentrica a degetului rudimentar emite a. digitala proprie V dupa care se
continua cu a. digitala palmara proprie IV abaxiala, care se comporta asemanator
cu congenera el.

II

Anatomia

animalelor

domestice

65

vol. III

caudaHi este insa mai dezvoltata ~i asemanator cu cea de la suine ~i carnivore,

din ea se deta~eaza 0 a. colaterala radiala care insotqte n. radial in regiunea
bratului ~i antebratului. Din aceasta ramura se desprinde a. antebrahiala craniala
(lipsqte la cabaline) care insotqte nervul cutanat antebrahial lateral pe fata
dorsala a autopodiului ~i se continua cu a. digitaHi dorsala comuna III plasaUi
medial fat a de tendoanele mu~chilor extensori.
A. interosoasa comuna este mai dezvoltata, emite a. interosoasa craniala
care la nivelul arcadei radioulnare distale se va termina divergent printr-o r.
dorsala ~i 0 r. palmara. R. dorsala contribuie la formarea retelei carpiene dorsale,
impreuna cu ramurile desprinse din a. radiala ~i a. colaterala ulnara. Din aceasta
retea se desprind in sens distal a. metacarpiana
dorsala III (vas de calibru
important) situat in ~antul de pe fat a dorsala a metacarpului ~i care in spatiul
interdigital conflueaza prin a. interdigitala
la a. digital a palmara comuna
Din a. interdigitala se desprind aa. digitale dorsale proprii axiale III ~i IV. In
traiectul sau, a. metacarpiena dorsala prime~te succesiv doua ramuri perforante,
proximala, din arcul palmar profund ~i distala, din arcul palmar superficial.
R. palmara a arterei interosoase craniale traverseaza in sens palmar
arcada radioulnara distala, pentru a se anastomoza cu a. colaterala ulnara
contribuind la fel ca la toate speciile la formarea arcului palmar profund.
A. radiala se deta~eaza din a. mediana in treimea proximala a antebratului, proximal fat a de carp emite 0 ramura dorsala ~i una palmara care vor
contribui la formarea retelelor vasculare omonime. Dupa parcurgerea tecii
superficiale palmare a carpului, (retinaculul flexor) participa la formarea arcului
palmar pro fund impreuna cu ramura palmara a arterei interosoase dorsale. In
sens distal din arcul palmar pro fund se desprind arterele metacarpiene palmare
II, III ~i IV. La extremitatea distala a metapodiului aceste artere conflueaza prin
arcul palmar superficial la a. palmara, la care concura ~i ramurile superficiale
palmare din a. radiala ~i a. interosoasa
(ramurile superficiale
amintite
acompaniaza nervii palmari).
A. palmara reprezinta adevarata continuare a arterei mediane prin teaca
palmara profunda a carpului, (canalul carpian), medial fata de tendoanele
flexorilor, pana in regiunea distala a metopodiului. Retinem, deci, lungimea
considerabila a arterei palmare la rumegatoare. Dupa primirea confluentei
arcului palmar superficial vasul magistral se continua peste tendoanele flexorilor
cu a. digitala comuna palmara III. Din arcul palmar superficial se desprind la
rumegatoare, in sens distal, trei artere digitale palmare comune II, III ~i IV
(Fig. 35).
A. digitala palmara comnna
trece medial fata de onglonul rudimentar
la nivelul caruia se termina prin a. digitala proprie
~i a. digitala palmara
proprie III abaxiala, care pe partea laterala a degetului III emite ramuri
falangiene ~i pentru cuzinetul palmar (tor)terminandu-se
la nivelul falangei
distale prin r. dorsala ~i r. palmara. A. digitala palmara comnna IV pe fata
excentrica a degetului rudimentar emite a. digitala proprie V dupa care se
continua cu a. digitala palmara proprie IV abaxial a, care se comporta asemanator
cu congenera el.

III.

II

II

66

V. Cotolan, R. Palicica,

Valentina Hrifcu, Carmen Gantii, V. Enciu

A. digitaHi palmara comuna III este vasul magistral al regiunii digitale,

intretaie in plan superficial tendoanele flexorilor (acompaniata la rumegatoarele
mici de un diverticul sinovialin care este cuprins ~i cordonul nervos) pentru a se
situa in spatiul interdigital de unde se continua prin bifurcare cu arterele digitale
palmare proprii III ~i IV axiale, care se vor termina la nivelul falangelor distale
prin "arcurile terminale".
La suine. A. subclaviculara stanga se na~te separat din crosa aortica,
trunchiul brahiocefalic se term in a in planul primei coaste prin a. subclaviculara
dreapta ~i un scurt trunchi bicarotic. A. toracicii extern a impreuna cu ramurile
perforante din a. epigastrica craniala contribuie Ia irigarea mamelelor pectorale
~i abdominale.
A. carotida comuna se termina sub aripa atlasului prin a. carotida externa
~i un trunchi comun format din a. occipitala ~i a. carotida interna. A. occipitala
este asemanatoare cu cea de la rumegatoare, cu mentiunea ca a. condiliana se
desprinde din a. carotida interna A. carotida intern a este mai redusa decat la
ecvine, patrunde in craniu prin portiunea anterioara a gaurii sfa~iate unde emite
ramuri care structureaza 0 rete a admirabila epidurala. La aceasta retea participa
~i a. condiliana, pre cum ~i rr. spinale din a. vertebrala care intra in canalul
rahidian prin orificiile C 1-2.
A. faciala este foarte redusa, urmare~te fat a mediala a m. pterigoidian medial, continuandu-se in spatiul intermandibular cu a. submentoniera, la nivelul
ramurii mandibulare emite doua reduse ramuri faciale. Regiunea fetei la porc
este irigata de ramuri desprinse din a. infraorbitala, a. buccinatorie (care emite
aa. labiale), a. mentoniera ~i a. malara.
A. linguala se na~te separat din a. carotida externa inaintea arterei faciale,
emite a. sublinguala.
A. axilara este mai lunga ~i emite un foarte puternic trunchi subscapular,
din care se vor desprinde urmatoarele artere: suprascapulara, circumflexa a
spetei, circumflexa humerala caudala (care emite la fel ca la rumegatoare a.
colaterala radiala), toracodorsala, a. circumflexa humeral a craniala.
A. mediana se termina in treimea superioara a antebratului prin a. radiala
~i a. palmara, la acest nivel emite a. interosoasa comuna. A. palmara, asemanator
rumegatoarelor, coboara pana in regiunea distala a metacarpelor trecand prin
teaca palmara profunda, unde prime~te anastomoza arcului palmar superficial,
din care se desprind de asemenea trei artere digitale comune II, III ~i IV. A.
digitala palmara comuna III este mai dezvoltata ~i coboara in interstitiul dintre
degetele principale unde se termina bifid prin arterele digitale palmare proprii
axiale III ~i IV. Aa. digitale palmare comune II ~i IV in spatiile interdigitale
respective vor emite fiecare arterele digitale palmare proprii abaxiale III ~i IV,
precum ~i ramurile proprii axiale II ~i respectiv V.
A. radiala asemanator cu cea de la bovine, emite sub carp 0 ramura pentru
arcul palmar pro fund ~i 0 ramura superficiala, lunga pentru arcul palmar
superficial (Fig. 36).
A. interosoasa comuna este deosebit de dezvoltata ~i se divide in a.
interosoasa craniala ~i caudala. A. interosoasa craniala participa impreuna cu a.

Anatomia animalelor domestice vol. III

67
FIG. 36. ARTERELE AUTOPODIULUI
TORACIC LA ~OU (A), PORC (B) SI
CAINE (C)
1- FATADORSALA~ 11- FATA
PALMARA
1- A. antebrachialis superficialis cranialis, r.
lateralis; 1'- R. medialis; 2-5- Aa. digitales
dorsales communes I-IV; 6- Aa. digitales
dorsales propriae; 8- A. collateralis ulnaris;
9- A. ulnaris; 10- R. dorsalis ab 8; 11- A.
digitalis dorsalis Vabaxialis; 12- R. carpeus
dorsalis ab 8 s. 9; 13- R. carpeus palmaris ab
8 s. 9; 14- A. interossea cranialis; 15- R. carpeus dorsalis ab 14; 16- A. interossea caudalis; 17- R. interosseus ab 14 s. 16; 18- R.
carpeus palmaris ab 16 s. 17; 19- R. palmaris; 20- R. profundus; 21- R. superficial is;
22- A. mediana; 23- A. radialis; 24- R.
carpeus dorsalis; 25- Rete carpi dorsale; 26Aa. metacarpeae dorsales I-IV; 27- R. carpeus
palmaris ab 23; 28- R. palmaris profundus ab
23; 20 cum 28- Arcus pamaris profundus; 29R. palmaris superficialis ab 23; 21 cum 29Arcus palmaris superficialis; 30- Aa. metacarpeae palmares I-IV; 31- Rr. perforantes
proximales; 32- Rr. perforantes distales; 3336- Aa. digitales palmares communes I-IV; 37A. digitalis palmaris V abaxialis; 38- Aa.
interdigitales; 39- Aa. digitales palmares propriae; 40- Rr. palmares phalangis proximalis

"
6

1.

II.

II

0\

00

~
~
:g,
I:)
":s

~
"\l

e..
;:;.
;:;.
"I:)

~
<il
~
::S.

I:)

FIG. 37. ARTERELE LA PORC (SCHEMA)

1- Aort.a ascendens; 1'- A. subclavia sinistra; 2- Arcus aortae; 2'- Aorta thoracica; 2"- Aorta abdominalis; 3- A. bronchoesophagea; 4- A.
thoracica interna; 4'- Rr. intercostales; 5- A. epigastrica cranialis; 6- A. thoracica lateralis; 7- A. abdominalis cranialis; 8- A. coeliaca; 9A. mesenterica cranialis; 10- Aa. renales; 11- A. testicularis s A. ovarica; 12- A. mesenterica caudalis; 13- A. circumflexa ilium profunda;
14- A. epigastrica caudalis; 15- A. vesicalis media; 16- A. profunda femoris; 16'- Truncus pudendoepigastricus; 16"- A. circumflexa femoris
medialis; 17- A. epigastrica caudalis superficialis s R. preputialis; 18- R. scrotalis ventralis; 19- A. dorsalis penis; 20- A. iliaca interna; 21A. umbilicalis; 22- A. caudalis mediana; 23- A. prostatica; 24- A. sacralis mediana; 25- A. glutaea caudalis; 26- A. pudenda interna; 27- A.
iliaca externa; 28- A. poplitea; 28'- A. caudalis femoris; 29- A. tibialis cranialis; 29'- A. metatarsea dorsalis III; 30- A. tibialis caudalis; 31A. saphena; 31 '- A. plantaris lateralis; 32- A. carotis communis; 33- A. thyreoidea caudalis; 34- A. thyreoidea cranialis; 35- A. scapularis
dorsalis; 36- A. subscapularis; 37- A. cervicalis superficialis; 38- A. brachialis; 39- A. profunda brachii; 40- A. collateralis ulnaris; 41- A.
interossea cranialis; 42- Aa. digitales dorsales communes; 43- A. occipitalis; 44- A. carotis externa; 44'- A. carotis interna; 45- A. auricularis
caudalis; 46- A. auricularis rostralis; 47- A. ophtalmica externa; 48- A. alveolaris mandibularis; 48'- A. mentalis; 49- A. facialis; 50- A.
buccalis; 50'- A. lateralis nasi; 51- A. cervicalis profunda; 52- A. vertebralis; 53- Aa. intercostales dorsales

~
~~.
";::

~
~
"
;::.

Anatomia

animalelor

domestice

vol. III

69

radia1i:'i~i a. co lateral a ulnara la formarea retelei carpiene dorsale, din care se

deta~eaza distal arterele metacarpiene dorsale II, III ~i IV, care prin spatiile
intermetacarpiene, prin ramuri perforante proximale ~i distale, se anastomozeaza
la aa. metacarpiene palmare ~i la a. digitala palmara comuna III. A. interosoasa
caudala este situata in spatiul interosos antebrahial, iar la nivelul arcadei distale
emite 0 ramura dorsala, care participa la reteaua carpiana dorsala ~i 0 ramura
palmara ce va conflua cu r. omonima a arterei colaterale ulnare pentru a participa
sub carp, sub musculatura interosoasa palmara, la formarea arcului palmar
pro fund. Din arcul palmar pro fund se deta~eaza trei artere metacarpiene palmare
II, III ~i IV, care se vor anastomoza distal cu a. digitala palmara comuna III.
Ramura palmara a arterei colaterale ulnare, dupa ce formeaza arcul palmar
profund, emite 0 ramura superficiala ce va forma, impreuna cu ramura simetrica
din a. radiala, arcul palmar superficial.
La suine, a. interosoasa comuna are un calibru sensibil egal cu cel al a.
mediane, pe tot traiectul, trunchiurile principale ale arterelor interosoasa caudala,
mediana ~i radiala sunt acompaniate de 4-5 art ere satelite, mai mici in calibru,
care conflueaza distal in vasul magistral (Fig. 37).
La carnivore. La caine ~i pisica, trunchiul brahiocefalic
~i a. subclaviculara stanga se desprind ca la suine. Colateralele arterei subclaviculare se
nasc inaintea primei coaste, a. vertebraHi precede ca origine, trunchiul comun al
arterelor costocervicale cu a. cervicala profunda. A. toracidi interna este foarte
dezvoltata ~i prin ramurile ei perforante participa la irigarea mamelelor
pectorale. Arterele
carotide comune se desprind succesiv din trunchiul
brahiocefalic, mai inHli cea stanga, apoi cea dreapta, iar sub aripa atlasului
fiecare se termina in doua ramuri, a. carotid a intern a ~i trunchiul comun al
arterelor carotide externe cu a. occipitaHi. La pisica a. carotida interna se na~te
in comun cu a. carotida externa. A. linguala se desprinde separat din carotida
externa ~i emite dorsal 0 puternica a. palatina ascendenta. A. faciala trece prin
incizura vasculara a mandibulei, inaintea m. maseter, unde emite succesiv
arterele labiale dupa care se termina prin a. angulara a ochiului iar la pi sica, prin
a. labiala maxilara. A. temporala superficiala este foarte dezvoltata, in regiunea
temporala emite: arterele palpebrale laterale, numeroase ramuri pentru m.
temporal.
A. maxilara la caine prezinta acelea~i portiuni ca ~i la cabaline. La pisica
canalul alar lipse~te, iar ventral sfenoidului a. maxilara formeaza 0 retea
admirabila din care se desprind dorsal arterele generatoare ale retelei epidurale
precum ~i a. meningica medie.
A. infraorbitara
insotitoare a nervului omonim este foarte dezvoltata la
ambele specii, emite a. dorsala ~i a. laterala ale nasului.
A. axilara ~i a. brahiala prezinta traiectul ~i colateralele ca la bovine.
Mentionam ca a. colaterala radiala, desprinsa din a. subscapulara este mai scurta,
iar a. antebrahiala superficiala este 0 continuare a arterei brahiale superficiale
care se na~te din a. brahiala, opus a. colaterale ulnare. A. antebrahiala
superficiala
se continua pe fata craniala a antebratului ~i carpului pana in
treimea proximal a a metacarpelor unde se termina prin trei artere digitale dorsale

70

v.

Cotolan, R. Palicica, Valentina Hritcu, Carmen Ganta, V.Enciu

comune II, III ~i IV din care la randul lor se vor desprinde arterele digitale
dorsale proprii II-V.
A. colateraBi ulnadi este scurta, se epuizeaza sub olecran. La carnivore
este inlocuita de a. ulnad. care se na~te din a. interosoasa com una urmarind
marginea caudala a ulnei.
A. median a in regiunea carpului se continua cu a. palmara care in treimea
proximala a metacarpelor prime~te confluenta arcului palmar superficial. Din
arcul palmar superficial se desprind 4 artere digitale palmare comune (I-IV) care,
prin bifurcare in spatiile interdigitale, vor emite aa. digitale palmare proprii I-V.
A. radiala se prezinta asemanator cu cea de la bovine ~i suine cu
mentiunea ca atat arcul palmar pro fund, cat ~i cel superficial se formeaza in
treimea proximala a metapodiului. Din arcul palmar pro fund se nasc patru aa.
metacarpiene palmare (I-IV), care se anastomozeaza la arterele digitale palmare
comune (Fig. 36).
Reteaua carpiana dorsala emite in sens distal patm artere metacarpiene
dorsale (I-IV), care se anastomozeaza pe de-o parte cu. aa. digitale dorsale
comune (din a. antebrahiala superficiala), iar pe de alta, in sens palmar, cu aa.
metacarpiene palmare ~i aa. digitale palmare comune.
1.2.2.2. Aorta descendenta
(Aorta descendens)
Dupa atingerea plafonului caviUitii toracice in planul vertebrei T VI, crosa
aortica se continua cu aorta descendenta,
urmeaza un traiect caudal, ce
perforeaza diafragma prin orificiul aortic (intre m. pilieml stang ~i intermediar
stang) dupa care se continua pe plafonul cavitatii abdominale pana la ultima
ertebra lombara uude se termina prin patm artere iliace, doua externe ~i doua
'nterne, precum ~i a. sacrata mediana. Orificiul aortic a diafragmei delimiteaza
aorta toracica de aorta abdominaUL
Aorta toracica este in raport la dreapta cu v. azigos ~i conductul toracic,
iar in stanga, cu v. azigos stanga (la bovine ~i suine), dorsal se invecineaza cu
lantul ganglionar paravertebral. Aorta toracica emite colaterale parietale (aa.
intercostale dorsale ~i a. frenica craniala) ~i colaterale viscerale (a. bronhoesofagiena) (Fig.38).
Aa. intercostale dorsale (Fig. 39) se desprind din aorta intre foitele mediastinale ale pleurei~i se angajeaza prin spatiul intercostal, caudal articulatiei
costovertebrale, unde se termina printr-o ramura dorsaIa ~i una laterala. Ramura
dorsala sau ramura dorsospinala emite in planul gaurii de conjugare 0 ramura
spinala ce contribuie la intarirea a. spinala-ventrala,
dupa care se continua in
jgheabul vertebrocostal,
in musculatura extensoare a rahisului in care se
distribuie. Ramura laterala reprezinta ceea ce se denume~te a. intercostala
dorsaHi, situaUi in incizura caudala a coastei, intre mm. intercostali, apoi intre m.
intercostal intern ~i fascia endotoracica (acompaniind n. intercostal), pentm a se
anastomoza distal cu a. intercostal a ventral a corespondenta din a. toracica
intern a sau a. musculofrenica.
Caudal fata de ultima coasta sternal a, ramurile

Anatomia

animalelor

domestice

vol.

III

FIG. 38. SCHEMA ARBORELUI

RESPIRATOR ~I A
CIRCULA TIEl PULMONARE
1- Traheea; 2- Bronhie primara; 3Bronhie
lobara;
4- Bronhie
segmentala; 5- Bronhie subsegmentala; 6Bronhie
terminala;
7- Bronhiola
respiratorie; 8- Canal alveolar; 9- Sac
alveolar; 10- Lobul pulmonar
A Aorta descendenta; B- Artera
pulmonara; C- Vena pulmonara
a- Trunchiul bronhoesofagian;
b- A.
bronhica; c- A. segmentala; d- V segmentala; e- Ramura trofica perilobulara; f- Retea perialveolara;
g- Retea
subpleurala

]-

72

V. Co{ofan, R. Palicica,

Valentina Hri{cu, Carmen Gan{a, V. Enciu

intercostale se prelungesc in musculatura abdominaHi ventrala.

Ultima
artera intercostala,
situata posterior
ultimei coaste, denumita
a. costoabdominaBi,
participa
la mgarea
mu~chilor abdominali
ventrali.
La
carnivore ~i suine, ramuri perforante
din arterele intercostale participa la
irigarea mamelelor.
A. frenid craniaBi este reprezentata de doua ramuri desprinse in
planul orificiului aortic, iriga pilerii ~i
pleura diafragmatica.
A. bronhoesofagiana,
singura
colaterala viscerala a aortei toracice,
se desprinde in planul coastei VI, iar
uneori se poate na~te din aa. intercostale dorsale IV-VI, simpla sau
uneori pereche, r. bronhica
~i r.
esofagiana se pot desprinde separat.
FIG. 39. SCHEMA DISTRIBUTIEI
ARTERELORINTERCOSTALE
Ramura esofagiana se dirijeaza caudal,
a- Aorta; b- Ductus thoracicus; c- V. azygos;
bifurcandu-se intr-o ramura esofagiana
d- A. intercostalis dorsalis; e- R. latera lis; fdorsala ~i una ventrala care in lungul
R. dorsalis; g- R. spinalis
esofagului se anastomozeaza cu ramuri
omonime din a. celiadi. R. bronhidi, dupa ce a emis rr. pleurale, pericardice ~i
limfonodale, se termina prin doua sau trei ramuri lungi care insotesc ramificatiile
bronhice, realizand numeroase anastomoze in jurul acestora. La nivelul
bronhiilor terminale, in spatiile interlobulare arterele bronhice se continua cu
ramuri fine, flexuoase, perilobulare care se anastomozeaza subpleural in reteaua
subpleurala cu ramuri desprinse din aa. intercostale ~i a. frenica.
Aorta abdominala.
Este situata sub ~i in stanga corpurilor vertebrelor
pana in planul vertebrei Ls unde se termina prin aa. iliace ~i a. sacrata mediana.
In partea dreapta vine in contact cu v. cava caudala ~i cisterna limfatica. Emite
colaterale parietale ~i viscerale.
Colateralele
parietate sunt reprezentate
de urmatoarele
ramuri: a.
abdominala craniala (la suine ~i carnivore), aa. lombare, a. frenica caudala. A.
frenica caudala la rumegatoare se na~te din a. celiac a, la pore, a. abdominal a
craniala se desprinde cranial arterelor renale. Aa. 10mb are in numar de 5 sau 7
perechi, in spatiile intervertebrale se bifurca in r. dorsospinala ~i r. laterala sau
intertransversala. Ramura dorsospinala emite ramura spinala ~i ramura dorsal a,
musculara, destinata masei comune. Ramura intertransversala
se continua
lateroventral distribuindu-se
musculaturii iliopsoatice, mu~chilor ventrali ai
abdomenului, precum ~i pielii regiunii.
Colateralele viscerale sunt reprezentate, in sens craniocaudalla toate speciile
de: a. celiaca, a. mezenteridi craniala, aa. suprarenale, aa. renale, aa. gonadice.

Anatomia

animalelor

domestice

.,

vol. III

.J

FIG. 40. SCHEMA

DISTRIBUTIEI ARTEREI
CELIACE LA CAL
a- Aorta abdominalis; b- A. lienalis; cA. gastrica sinistra; d- A. hepatica; eR. esophageus; f- R. viscera lis; g- A.
gastroepiploica
sinistra;
hA.
pancreaticoduodenalis
cranialis; i- A.
gastrica dextra; j- Rr. pancreatici: 1-A.
gastroepiploica
dextra

1.2.2.2.1. Artera celiaca

(Arteria celiacii)
Se na~te pe fata ventral a a aortei, in unghi drept, intre insertiile abdominale ale pilierilor diafragmei unde, dupa un traiect de 2-11 cm, se termina prin
trei ramuri principale: a. splenica, a. gastric a stanga, a. hepatica (Fig. 40).
Artera splenicii (sau lienala) se dirijeaza spre stanga, angajandu-se in
ligamentul gastrolienal ~i hilul splinei (la ecvine ~i suine) pe care il urmare~te
continuandu-se cu a. gastroepiploica stanga intre foitele marelui epiplon. Emite
ramuri splenice ~i ramuri gastrice. La to ate speciile a. gastroepiploica stanga
intre foitele marelui epiploon se anastomozeaza cu a. gastroepiloica dreapta.
Artera gastrica stanga se dirijeaza spre cardia unde se imparte intr-o ramura parietala, ce se ramifica pe fat a diafragmatica a stomacului ~i 0 r. viscerala
situata pe fat a omonima. Din r. parietala se desprinde 0 lunga ramura esofagiana
care se intoarce pe esofag anastomozandu-se in cavitatea toracica cu ramuri din
trunchiul bronhoesofagian.
Artera hepatica urmare~te marginea craniala a pancreasului, ventral venei
cave caudale, intre foitele ligamentului hepatogastric. Patrunde in hilul hepatic
ramificandu-se impreuna cu ramurile venei porte in lobii ficatului, cu diferente
specifice. In traiectul ei, emite a. cistica, rr. pancreatice, a. gastrica dreapta ~i ~.
gastroduodenala. Ultima se imparte in a. pancreatoduodenala
craniala (ce
urmare~te mica curbura a duodenului in sens caudal) ~i a. gastroepiploica
dreapta. Din arcada gastroepiploica se desprind numeroase aa. gastrice scurte
destinate irigarii marii curburi a stomacului. In peretele gastric se realizeaza, de
asemenea, numeroase anastomoze intre aa. gastrice scurte ~i ramurile parietale ~i
viscerale din a. gastrica stanga, precum ~i anastomoze longitudinale intre
ramurile arterelor gas trice stangi ~i ale arterei gastrice drepte.

74

V. Cotolan, R. Palicica,

Valentina Hritcu,- Carmen Gan{a, V. Enciu

1.2.2.2.2. Artera mezenteriea eraniala

(Arteria mezenteriea cranialis)

Cea mai mare colateraUi visceraUi se desprinde din aorta, caudal de artera
celiaca, dupa un scurt traiect se termina, de asemenea, prin trei fascicule principale: stang, drept, anterior. Ramurile arteriale desprinse din fasciculele respective i'n apropierea micii curburi a tubului intestinal se bifurca fiecare i'ntr-o ramura directa ~i una indirecta. Ramura directa urmare~te mica curbura a organului i'n
directia tranzitului intestinal, iar ramura indirecta, i'n sens contrar circulatiei
continutului intestinal. Prima ramura indirecta, a arterei mezenterice craniale, a.
pancreatoduodenala
caudala se anastomozeaza cu ramura corespondenta din a.
celiaca, ultima ramura directa se anastomozeaza, la toate speciile, cu prima
ramura indirecta din a. mezenterica caudala. In lungul tubului intestinal, ramurile
directe ~i indirecte i'ntre foitele marelui mezenter realizeaza 0 arcada arterial a,
anastomotica, plasata i'n apropierea micii curburi sau la distanta mai mare de
aceasta, i'n functie de specie, din care se desprind numeroase art ere "perpendiculare" ce arboreaza peretele intestinal de-o parte ~i alta a acestuia.
Fasciculul stang este reprezentat la toate speciile de arterele jejunale, fasciculul drept sau a. ileocecoeolicii este destinat irigarii ileonului cecului ~i
colonului ascendent, iar fasciculul anterior reprezinta trunchiul comun al arterei
coHee drepte ~i arterei coliee medii pentru colonul transvers.
1.2.2.2.3. Arterele celiaea ~i mezenterica

eraniala la animalele domestiee

A. celiaea. La ecvine. Artera splenicii parcurge un traiect oblic spre

stanga (initial, pe fata dorsala a pancreasului) pana la baza splinei unde se
angajeaza i'n hilul splinei pe care 11urmare~te pana aproape de varful organului,
de unde se continua cu a. gastrooepiploica stanga, i'ntre lamele marelui epiploon.
In traiect, emite: rr. pancreatice, rr. splenice, rr. gastrice. Acestea din urma, dupa
ce parcurg ligamentul gastrospelnic ating jumatatea stanga a marii curburi a
stomacului la irigarea caruia contribuie. A. gastroepiploica stanga i'ntre foitele
marelui epiplon se anastomozeaza cu a. gastroepiploica dreapta, din arcada
arteriaUi anastomotica rezultata se desprind rr. gastrice ~i epiploice.
A. gastricii stanga se dirijeaza spre cardia, unde se i'mparte i'ntr-o r. parietala, situata pe fata diafragmatica a stomacului ~i 0 r. viscerala care se ramifica
pe fata caudala a organului. Din trunchiul comun al arterei gastrice stangi se
desprind rr. pancreatice, iar din ramura viscerala se desprinde a. esofagiana care
urmarqte esofagul i'n cavitatea toracica (Fig. 40).
A. hepatica se orienteaza oblic spre dreapta urmarind initial capul
pancreasului, apoi mica curbura a stomacului i'ntre lamele micului epiploon.
Patrunde i'n hiluLhepa,t~ ramificandu-sepln spatiile interlobulare ~i perilobulare
paralel cu ramificatiile venei porte ~i ale canaliculelor biliare omonime. Din aa.
perilobulare
se desprind ramuri intralobulare
ce conflueaza i'n capilarele
sinusoide ale sistemului port. In traiectul ei, a. hepatica emite: rr. pancreatice, a.
I

\",-~

~anga

Ana/omia

animalelor

domes/ice

vol. 111

75

gastrica dreapta (care se angajeaza pe mica curbura a canalului piloric contribuie

la irigarea acestuia), a. gastroduodenala (care la nivelul bulbului duodenal se
imparte in a. pancreaticoduodenala
craniala ~i a. gastroepiploica dreapta), a.
pancreatico-duodenala
craniala (situata pe mica curbura a portiunii descendente
a duodenului, se anastomozeaza cu ramura indirecta a primei art ere jejunale,
numita a. pancreatoduodenala
caudala). A. gastroepiploica
dreapta dupa ce
traverseaza bulbul duodenal, intre foitele marelui epiploon, concura la formarea
arcadei epiploice (Fig. 40).
La rumegatoare. A. celiaca este voluminoasa ~i lung a, la oaie ~i capra se
desprinde in trunchi comun cu a. mezenterica craniala. In principiu, ~i la rumegatoare trunchiul celiac se imparte in trei ramuri: splenica, gastrica stanga,
hepatica.
A. splenica nascuta in comun cu a. ruminala dreapta, se orienteaza spre
stanga abordand splina in interiorul careia se ramifica terminal. A. gastrica
stanga se orienteaza pe fata dreapta a antrului ruminal, pana la foios, apoi pe
mica curbura a cheagului unde se anastomozeaza cu a. gastrica dreapta din a.
hepatica. La marginea dorsala a foiosului emite a. reticulara accesorie (pe fat a
dreapta a retelei), apoi a. gastroepiploica stanga, care urmare~te marea curbura
a cheagului intre lamele marelui epiploon, pentru a se anastomoza cu gastroepiploica dreapta.
A. hepatica, dupa ce emite a. gastrica dreapta ~i a. gastroduodenala, se termina prin doua ramuri hepatice, dreapta ~i stanga. A. gastrica dreapta pe mica
curbura a duodenului se orienteaza spre pilor, apoi pe mica curbura a canalului
piloric unde se anastomozeaza cu a. gastrica stanga. A. gastro-duodenala
se
imparte in a. gastroepiploica dreapta cu traiect descendent ~i a. pancreaticoduodenala craniala, orientata caudal ~i destinata portiunii descendente a
duodenului ~i lobului drept al pancreasului.
A. ruminala stanga se poate desprinde in trunchi comun cu a. splenica ~i,
frecvent, cu a. gastrica stanga, la bordura superioara a sacului dorsal al
rumenului emite a. reticulara, dupa care se angajeaza pe fata dreapta a antrului
ruminal, apoi prin ~antul transversal cranial trece in partea stanga, in ~antul
longitudinal stang. A. reticulara se situeaza pe partea stanga ~i emite fr. reticulare
~i fr. esofagiene (Fig. 41 c).
A. ruminala dreapta se desprinde uneori separat din a. celiaca sau in
comun cu a. splenica, parcurge ~antullongitudinal
drept pana la nivelul ~antului
ruminal caudal, unde trece in partea stanga, bifurcandu-se in cate 0 r. dorsala ~i
o r. ventral a, care ocupa ~anturile coronare respective.
La suine. A. celiaca se termina prin a. splenica ~i a. hepatica. Inainte de
bifurcare, emite a. frenica caudala.
In apropierea originii, a. splenica emite a. gastrica stanga dupa care se
angajeaza in hilul splinei pe care 11urmare~te pana in treimea mijlocie, de unde
se imparte in doua ramuri, a. gastroepiploica
stanga ~i r. splenica. La polul
superior al splinei, a. splenica emite artera diverticulului gastric. Extremitatea
stanga a marii curburi este irigata de 0 ramura retrograda din a gastroepiploica

(Fig. 41 B).

~'inga

Anatomia

animalelor

domestice

vol. III

75

gastrica dreapta (care se angajeaza pe mica curbura a canalului piloric contribuie

la irigarea acestuia), a. gastroduodenala (care la nivelul bulbului duodenal se
imparte in a. pancreaticoduodenala
craniala ~i a. gastroepiploica dreapta), a.
pancreatico-duodenala
craniala (situata pe mica curbura a portiunii descendente
a duodenului, se anastomozeaza cu ramura indirecta a primei artere jejunale,
numita a. pancreatoduodenala
caudala). A. gastroepiploica
dreapta dupa ce
traverseaza bulbul duodenal, intre foitele marelui epiploon, concura la formarea
arcadei epiploice (Fig. 40).
La rumegatoare. A. celiaca este voluminoasa ~i lunga, la oaie ~i capra se
desprinde in trunchi comun cu a. mezenterica craniala. In principiu, ~i la rumegatoare trunchiul celiac se imparte in trei ramuri: splenica, gastrica stanga,
hepatica.
A. splenica nascuta in comun cu a. ruminala dreapta, se orienteaza spre
stanga abordand splina in interiorul careia se ramifica terminal. A. gastrica
stanga se orienteaza pe fata dreapta a antrului ruminal, pana la foios, apoi pe
mica curbura a cheagului unde se anastomozeaza cu a. gastric a dreapta din a.
hepatica. La marginea dorsala a foiosului emite a. reticulara accesorie (pe fata
dreapta a retelei), apoi a. gastroepiploica stanga, care urmare~te marea curbura
a cheagului intre lamele marelui epiploon, pentru a se anastomoza cu gastroepiploica dreapta.
A. hepatica, dupa ce emite a. gastrica dreapta ~i a. gastroduodenala, se termina prin doua ramuri hepatice, dreapta ~i stanga. A. gastrica dreapta pe mica
curbura a duodenului se orienteaza spre pilor, apoi pe mica curbura a canalului
piloric unde se anastomozeaza cu a. gastrica stanga. A. gastro-duodenala
se
imparte in a. gastroepiploica dreapta cu traiect descendent ~i a. pancreaticoduodenala craniala, orientata caudal ~i destinata portiunii descendente a
duodenului ~i lobului drept al pancreasului.
A. ruminala stanga se poate desprinde in trunchi comun cu a. splenica ~i,
frecvent, cu a. gastrica stanga, la bordura superioara a sacului dorsal al
rumenului emite a. reticulara, dupa care se angajeaza pe fata dreapta a antrului
ruminal, apoi prin ~antul transversal cranial trece in partea stanga, in ~antul
longitudinal stang. A. reticulara se situeaza pe partea stanga ~i emite rr. reticulare
~i rr. esofagiene (Fig. 41 c).
A. ruminala dreapta se desprinde uneori separat din a. celiaca sau in
comun cu a. splenica, parcurge ~antullongitudinal
drept pana la nivelul ~antului
ruminal caudal, unde trece in partea stanga, bifurcandu-se in cate 0 r. dorsala ~i
o r. ventrala, care ocupa ~anturile coronare respective.
La snine. A. celiaca se termina prin a. splenica ~i a. hepatica. Inainte de
bifurcare, emite a. frenica caudala.
In apropierea originii, a. splenica emite a. gastrica stanga dupa care se
angajeaza in hilul splinei pe care 11urmare~te pana in treimea mijlocie, de unde
se imparte in doua ramuri, a. gastroepiploica stanga ~i r. splenica. La polul
superior al splinei, a. splenic a emite artera diverticulului gastric. Extremitatea
stanga a marii curburi este irigata de 0 ramura retrograda din a gastroepiploica

(Fig. 41 B) ..

76

V. COlo/an, R. Palicica,

Valentina Hri/CU, Carmen Ganta, V. Enciu

,,,,"
...

......

"I \ \

I \

II

" I
I

FIG. 41. SCHEMA DISTRIBUTIEI ARTE_REI CELIACE LA CAINE (A), PORC (B)
$1 RUMEGATOARE (C)
a- A. coeliaca,' b- A. lienalis,' c- A. gastrica sinistra,' d- A. hepatica,' e- A. ruminalis sinistra,' fA. gastrica dextra,' g- A. gastroepiploica dextra,' h- A. duodenalis cranialis,' i- A. gastroepiploica
sinistra,' j- A. omasoabomasica

A. gastrica stanga emite in apropierea originii ei 0 artera destinata

diverticulului gastric ~i apoi doua ramuri esofagiene, se distribuie fetei viscerale
a stomacului unde realizeaza multiple anastomoze cu ramuri gastrice din arcul
gastroepiploic.
A. hepatica in apropierea hilului hepatic emite succesiv 3 ramuri hepatice,
dreapta, mediala ~i stanga.
A. gastrica dreapta emite, spre deosebire de alte specii, 0 ramura
parietala puternica dupa care urmare~te mica curbura a stomacului pana la cardia
unde realizeaza 0 anastomoza cu ramura esofagiena din a. gastric a stanga. A.
gastroepiploica dreapta ~i a. pancreatoduodenala
craniala nu prezinta particularitati.
La carnivore
A. splenica este lunga, urmare~te fata viscerala a
stomacului intre foitele ligamentului gastrolienal (foarte lung la carnivore), de
unde se curbeaza pe marea curbura, la distanta de aceasta, continuandu-se cu a.
gastroepiploica stanga:'Remarcam, deci, ca a. splenica nu se angajeaza in hilul
splinei, in traiectul ei, emite insa numeroase ramuri gastrolienale lungi, care se
dirijeaza spre hilul splinei unde se Impart in ramuri lienale ce abordeaza splina
~i ramuri gastrice lungi ce se reintorc spre marea curbura a stomacului la irigarea

Anatomia animalelor domestice vol. III

FIG. 42. ARTERA CELIACA LA OAIE

A- FATA DREAPTA; B- FATA STANGA
1- A. coeliaca; 2- A. lienalis; 3- A. ruminalis dextra;
3'- A. coronaria dextra ventralis; 3"- R. epiploicus;
3"'- A. coronaria sinistra ventralis; 31V- A. coronaria
sinistra dorsalis; 4- A. gastrica dextra; 5- A. gastroepiploica dextra; 6- A. gastrica sinistra; 7- A. reticularis;
8- A. ruminalis sinistra; 8'- R. reticularis; 9- A. gastroepiploica sinistra
a- Rumen, saccus dorsalis; a' - Rumen, saccus ventralis; a" - Saccus cecus caudoventralis; a"'- Saccus cecus
caudodorsalis; alV- Atrium ruminis; b- Reticulum; cOmasum; d- Duodenum; e- Oesophagus; e '- Cardia; fAbomasum; h- Omentum minus; i- Omentum majus

77

-J
00

~
~
:g,
i:l
.;"

~
"0
e..
(';.
(';

i:l

FIG. 43. ARTERA

MEZENTERICA
CRANIALA LA CAL
a- A. mesenterica cranialis; b- A. iliocecocolica
(fasciculul drept); c- Aa .
jejunales
(fasciculul
stang); d- A. colica dextra
(fasciculul anterior); e- A.
colica ventralis; f- A. colica dorsalis; g- A. ileonica (din b); h- A. cecalis
medialis; i- A. ceca lis lateralis; j- A. pancreaticoduodenalis caudalis; 1- A.
~olica media; m- A. mesenterica caudalis

~
~
~
S

i:l

~
~~.

::::

(j
i:l
...,

:'!
'"
;"

c:J

i:l

;"
....

i:l,

~
~
;"

'"

~.

Anatomia animalelor domestice vol. III

caruia contribuie. Acest comportament al ramurilor gastrolienale constituie 0

rezerva de traiect ce permite mobilitatea splinei in marile modificari de volum
ale stomacului.
A. gastric a stanga traverseaza cardia, dupa care se angajeaza pe mica
curbura a stomacului, nivella care se anastomozeaza in plin canal cu a. gastriea
dreapta.
A. hepatica, dupa emiterea succesiva a 3 ramuri hepatice, se termina
deasupra bulbului duodenal in a. gastrica dreapta ~i a. gastroduodenala. A. gastricii dreapta urmare~te mica curbura a canalului piloric unde se anastomozeaza
cu a. gastric a stanga. Datorita acestei anastomoze, stomacul carnivorelor este
flancat de doua arcade arteriale: una pe mica curbura, alta pe marea curbura. A.
pancreatoduodenala
craniaHi, pe mica curbura a duodenului, in grosimea
lobului drept al pancreasului, se anastomozeaza cu a. pancreatoduodenala
caudala din a. mezenterica craniala. Lobul stang al pancreasului este irigat de 0
puternica ramura desprinsa din a. lienala in planul fetei viscerale a stomacului
(Fig.41A)
A. mezentericii craniala.
La ecvine. Fasciculul stang este format din 18-20 aa. jejunale, care se
dirijeaza divergent intre foitele marelui mezenter spre mica curbura a anselor
jejunale. Prin anastomoza ramurilor jejunale directe ~i indirecte, se na~te 0
arcada arterial a puternica din care se desprind, spre mica curbura, ramuri
perpendiculare care se distribuie ambelor fete ale jejunului. Ramura indirecta a
primei artere jejunale se anastomozeaza cu a. pancreaticoduodenala
craniala din
a. celiaca. Ramura directa a ultimei jejunale se anastomozeaza cu a. ileoniea
mezenterala.
Fasciculul drept format din a. ileocecocoHcii, asigura irigarea colonului
ascendent, cecului ~i ileonului (Fig. 43).
Dupa un traiect relativ scurt se imparte in a. ileocecala ~i a. coliea. A.
ileocecala se bifurca in a. ileonicii mezenterala, situata pe mica curbura a
organului ~i a. cecala comuna, care la randul ei se bifurca in r. cecala mediali'i
~i r. cecala laterala (care emite ~i 0 ramura pentru crosa cecala). Artera coHcii,
denumita ~i a. coHcii ventrala, urmare~te mica curbura a colonului ventral pana
la nivelul ansei centrale (curbura pelvina) unde se anastomozeaza in plin canal
cu a. coliea dorsala.
Fasciculul anterior este reprezentat de trunchiul comun al a. colice drepte
~i a. colice medii. A. coHcii dreapta (sau dorsala la cal) este situata pe mica
curbura a colonului dorsal acompaniata de venele omonime ~i lantul de noduri
limfatice colice. A. coHcii medie se distribuie colonului transvers, ampulei colice
~i se anastomeaza in sens caudal cu 0 ramura indirecta din a. mezenterica
caudala (Fig. 43).
La rumegatoare. A. jejunalii reprezinta de fapt continuarea directa a a.
mezenterice craniale, in lungul ghirlandei jejunale emite proximal 0 lunga
ramura colaterala, situata dorsal fata de vasul magistral in apropierea ultimei ture
excentrice a colonului, apoi, succesiv, numeroase colaterale perpendiculare care
se vor anastomoza etajat intre ele nascand astfel 0 arcada arteriala jejunalii

80

V. Cola/an, R. Palicica, Valentina Hrilcu, Carmen Ganla, V.Enciu

fete ale
jejunului,
ultima ramura
directa
se anastomozeaza
\1 distribuie
multipBi. ambelor
Din aceasUi
arcada
se despfind
spre mica
curbura
ramuri care cu
se
\ a. ileonica mezenterala.
~

proximala a colonului, pre cum ~i turele centripetale ale colonului ascendent. A.

A. ileocolica emite ramuri colice ~i a. cecala. Ramurile colice iriga ansa
cecala se distribuie
cecului ~i emite arterele ileonice mezenterala
~i
hntimezenterala, ultima este plasata in grosimea lig. ileocecal (Fig. 44 C).
\
Arterele colice drepte se desprind din portiunea proximala a a. ileocolice

~i
se distribuie
ale colonului
~i na~te
ansei dintr-un
distale a trunchi
acestuia,comun
fiind
bmologate
cu a.turelor
colica centrifugale
dreapta. A. colica
medie se
distdbuic eOI:nUIUi 'ransvcrs i ultimei poetiuni a ansei distalc a e010nn1ui.
r1h

8
a

Fig. 44. ARTERA MEZENTERICA ~RANIALA LA CAINE (A),

PORC (B), RUMEGA TOARE (C)
a- A. mesenterica cranialis; b- A. jejunalis; c- A. colica dextra; d- A. ileocecocolica

Ana/omia

animalelor

domes/ice

vol. III

81

'}

In sens caudal, ramura directa a a. colice medii se anastomozeaza cu a. colica

stanga din mezenterica caudala. La ovine, ultima tura excentrica a colonului
ascendent (fiind mult Indepartata de prima tura centripetala) este irigata de
ramuri co lice desprinse din ramura colaterala a a. jejunale.
La suine, la fel ca la rumegatoare, a. mezenterica craniala coboara In
lungul anselor jejunale, la distanta de mica curbura a jejunului ~i emite succesiv
12-13 rr. jejunale care se anastomozeaza Intre ele formand a arcada jejunala
simp la, situata la distanta de mica curbura. Din aceasta arcada pornesc a
multitudine de ramuri perpendiculare, extrem de fine ~i lungi, care abordeaza
mica curbura a jejunului. Ultima ramura a a. jejunale se anastomeaza, de
asemenea, cu a. ileonica.
Fasciculul drept (a. ileocecocolica) se desprinde din artera mezenteriea
craniala In unghi drept, urmeaza un traiect rectiliniu pana In vecinatatea
orificiului ileocecal unde se' bifurea In a. ileocecala ~i a. colica ventrala. Ultima
iriga ansele concentrice ale colonului anastomozandu-se cu a. colica dreapta. A.
colica dreapta se desprinde proximal de fasciculul drept In trunchi comun cu a.
coliea medie, iriga turele excentrice ale colonului ascendent ~i, respectiv, colonul
transvers (Fig. 44 B)
La carnivore. A. mezenterica craniaHi se desprinde din aorta foarte
aproape de trunchiul celiac, cob'oara printre foitele marelui mezenter pana In
apropiere de jonctiunea ileojejunala, unde se termina prin anastomoza cu a.
ileoniea mezenterala. Pe tot parcursul ei, emite spre stanga 9-10 ramuri jejunale
catre mica curbura a jejunului, unde se formeaza arcada jejunala (Fig. 44 B).
A. ileocolica se deta~eaza In apropierea originii mezentericei craniale, spre
dreapta, unde atinge fat a mediala a colonului ascendent In apropierea orificiului
ileocecal. Din acest vas se desprind la mica distanta de origine, In sens cranial,
una sau doua ramuri reprezentand a. colica medie care se distribuie colonului
transvers ~i prin ramura indirecta se anastomozeaza cu a. coliea dreapta care
iriga ultima portiune a colonului ascendent. Urmeaza succesiv, a. colica ventrala
(destinata primei portiuni a colonului ascendent), a. ileocecala ~i a. ileoniea.
Ileonul la carnivore, la fel ca la rumegatoare este cuprins Intre doua artere
ileonice, mezenterala ~i antimezenterala.

1.2.2.2.4. Artera mezenterica caudala

(Arteria mesenteric a caudalis)
Se desprinde In unghi drept ~i caudal fata de a. mezenterica cranial a, la a
distanta ce variaza specific (1-15 cm), dupa un traiect de 1-4 cm se curbeaza
Intre foitele micului mezenter ~i mezorect, continuandu-se dorsal fata de rect
prin a. rectala craniala. In traiectul ei emite 13-14 ramuri lungi ~i voluminoase
(la ecvine) care la nivelul micii curburi a colonului formeaza a arcada
anastomotica. Ramurile perpendiculare desprinse din aceasta arcada abordeaza
colonul descendent, alternativ, de-o parte ~i alta. Ramurile colice ale a. arterei
mezenterice caudale, incluzand ~i prima ramura care se anastomozeaza cu a.

82

V. C%lan,

R. Palidea,

Valentina Hri/cu, Carmen Gan/a, V. Enciu

speciilor, a. mezenterica caudala este simpla ~i cu un traiect relativ rectiliniu.

cohca A.medie,
omologate
cu a. cohcasuine
stanga
de la alte reprezinta
specii. Lapractic
restul
coHeasunt
stanga
la rumegatoare,
~i carnivore
ramura indirecta sau craniala a a. mezenterice caudale, ramura directa 0 con-

medie.
Arterele suprarenale. La animalele domestice glandele suprarenale pot fi
irigate de 2-3 aa. suprarenale, al caror numar ~i origine variaza specific. Aa.
stituie a. rectala craniala care se va anastomoza in cavitate a pelvina cu a. rectala
suprarenale
craniale se desprind din a. frenica caudala ~i a. celiaca la ecvine,

\;

~i suine), aa. suprarenale

caudale se desprind la to ate speciile din arterele
.Irumegatoare,
~i II(la rumegatoare
~i carnivore)aa. sau
direct din aorta
suine ~i carnivore,
suprarenale
medii abdominala
se nasc din (la
aa.carnivore
lombare
renale.
1.2.2.2.5. Arterele renale
(Arteriae renales)

I~i au ongmea de 0 parte ~i alta a aortei, caudal arterei mezenterice

craniale. A. renal a dreapta la majoritatea speciilor se desprinde mai cranial fata
de cea stanga, la rumegatoare, a. renala stanga este mai lunga. Fiecare artera
renala patrunde in hilul rinichiului unde se imparte in artere interlobare. La to ate
speciile, aa. interlobare genereaza aa. arcuite din care se nasc arterele specifice
structurii renale. Din ramurile capsulare se desprind aa. suprarenale caudale.
~
f\

1.2.2.2.6. Arterele

gonadice

Originea lor variaza specific, la rozatoare se desprind din aa. renale, sau imediat
de acestea
la carnivore,
iar la rumegatoare,
putin
cranial
/) caudal Sunt
reprezentate
de aa. testiculare
la mascul suine
~i de ~i
aa.ecvine,
ovariene
la femela.
fat a de a. mezenterica caudala.
A. testiculara (A. testicularis). Se dirijeaza caudoventral sustinuta de un
mezou vascular pana la inelul vaginal, unde intra in interiorul tecii vaginale pe
care 0 parcurge pana la polul cranial al testiculului, iriga preponderent testiculul
in care se distribuie realizand un "desen" vascular specific; emite ramuri pentru
epididim ~i portiunea vaginal a a canalului deferent (Fig. 45).
A. ovariana (A. ovarica) este 0 artera omoloaga cu a. testiculara ~i are 0
origine asemanatoare cu acelea~i variatii specifice, se dirijeaza ventrolateral pe
plafonul cavitatii abdominale, apoi la marginea craniala a ligamentelor largi
abordeaza hilul ovarelor, la acest nivel, emite 0 ramura uterina (pentru varful
cornului uterin) ~i 0 ramura tuboovariana din care se nasc ramuri tub are pentru
,oviduct ~i ramuri ovariene ce abordeaza hilul ovarului. In sens caudal, ramura
uterina a a. ovariene se anastomozeaza cu 0 ramura craniala din a. uterina.
I
In traiectul lor, arterelegonadice
prezinta 0 multitudine de flexuozitati
'spiroidale, efectuate in jurul venelor omonime satelite. Numarul de flexuozitati
este caracteristic speciei ~i nu prezinta variatii individuale, reprezinta 0 rezerva

FIG. 45. ARTERELE

ORGANELOR GENITALE LA:
TAUR (A), ARMj\SAR (B), VIER
(C) $1 CAINE (D)
1- Aorta abdominalis; 2- A. testicularis;
3- Rr. sacrales; 4- A. caudalis mediana;
5- A. mesenterica caudalis; 6- A. sacralis mediana; 7- A. iliaca externa; 8- A.
circumflexa ilium profunda; 9- Tr. pseudoepigastricum;
10- A. epigastrica
caudalis; 11- A. vesicalis media; (Su.,
Car.); 12- A. pudenda externa; 13- R.
scrotalis ventralis; 14- A. epigastrica
caudalis superficialis;
15- A. dorsalis
penis cranialis; 16- Rr. preputiales; 17A. cremasterica; 18- A. penis cranialis;
19- A. iliaca interna; 20- A. umbilicalis;
21- A. deferentialis;
22- R. uretericus;
23- A. vesicalis cranialis; 24- A. glutea
caudalis; 25- A. iliolumbalis; 26- A.
glutea cranialis; 27- A. obturatoria; 27'A. iliacofemoralis;
28- A. penis media;
29- A. pudenda interna; 30- A. prostatica; 31- R. deferentialis; 32- A. vesica lis
caudalis;
33- R. uretericus;
34- R.
urethralis; 35- A. rectalis media; 36- A.
perinealis dorsalis; 37- A. urethralis;
38- Rr. deferentiales caudales; 39- A. perinealis ventralis; 40- A. recta lis caudalis; 41- R. scrotalis dorsalis; 42-A. penis; 43- A. bulbi penis; 44- A. profunda
penis; 45- A. dorsalis penis
a- Rectum; b- Ureter; c- Vesica urinaria;
d- Urethra; e- Testis; f- Epididymus; gDuctus deferens; h- Prostata; h '- Gl. vesicularis; h"- Gl. bulbourethralis; i- Canalis urogenitalis; f- Ampulla ductus deferentis; k- Penis; m- Processus vaginalis; n- Preputium; 0- M. retractor penis;
p- Lnn. inguinales supeificiales s. scrotales

""

l:l

a
;3j

;:;.

l:l
;,:

i
!2..

'"

0""'

.,.,
C)

;3j

'"

~
r;"

'"

"

g.
.....

:::::

00

FIG. 46. ARTERELE

ORGANELOR GENITALE
LA: VAcA (A); lAP A (B);
SCROAFA(C)$ICATEA(D)
I

1- Aorta abdominalis; 2- A. ovarica; 3- R. tubarius; 4- R. uterinus;

5- A. mesenterica caudalis; 6- A.
sacralis mediana; 7- A. iliaca extern a; 8- A. circumflexa ilium profunda; 9- Tr. pudendoepigastricutn; 10- A. epigastrica cauda lis;
11- A. vesica lis media; 12- A. pudeflda externa; 13- A. mammaria

ca!fdqlis
Eq); 14A. A.labialis
vetzfralis (Bo.,
(Su, Car.);
mam-

mqria cranialis;
14'- R. anastom6ticus
cum a. circumflexa
ilium

.j::>.

~
61

~"
.;:s

~
medi'tlis;
prffufda

00

16- Rr.15-mammares;
A. mammaria
17(Bo);

Rr.
. qd Inn.
sup.; 18lumMlis,'
19- ing.
A. iliaca
interna;A.
20- Tr. pudendoumbilicalis;
21- A .
uterina; 22- R. uretericus; 23- A.
vesicalis caudalis; 24- A. glutea
caudalis; 25- A. iliolumbalis; 26A. glutea cranialis; 27- A. obturatoria; 28- A. clitoridis media;
29- A. pudenda intern a; 30- A.
vaginalis; 31- R. uterinus,' 32- A.
vesicalis caudalis; 33- R. uretericus; 34- R. urethra lis; 35- A. rectalis media; 36- A. perinea lis dorsalis,' 37- A. urethralis; 38- A.
vestibularis; 39- A. perinealis ventralis; 40- A. rectalis caudalis; 41-

'cl
e..

r;'

."

r;'

~
~
;:s

~.

"
(j
"

'...,

."

..,

~
~
;"

G
"

.'"
;"

'...,

R.
42- A. clitoridis;laNalis
43- A. dorsalis;
bulbi vestibuli;
44- A .
profu'nda clitoridis; 45- A. dorsalis clitoridis

t>J
;"

"

::::.

Anatomia

animalelor

domestice

85

vol. III

scurtcircuitare
hormonalii,
transmuralii
(Fig. 46).
de traiect, mecanism
hemodinamic
de scurtcircuitare

termica (a. testicularii) ~i de

~nii

emite aa. lomhare __

luteana caudala si un \

86

V. C%lan, R. Palicica, Valentina Hri/cu, Carmen Cantii,

v.

Enciu

La iapa, r. genitala a arterei obturatoare se continua cu a. mediana a clitorisului

(singurul vas ce iriga acest organ).
Proximal, la nivelul gatului iliului, din a. obturatoare se desprinde in unghi
ascutit, in sens ventrocranial, a. iliacofemnral~care
inconjoara gatul iliac ~i
pMrunde intre m. vastullateral ~i m. dreptul femuralla irigarea carora contribuie.
Aa. sacrale (I-IV) se desprind succesiv din a. gluteana caudala la nivelul
fiecarei gauri subsacrale, emit ramuri care patrund in canalul rahidian, precum ~i
IT. dorsale pentru musculatura crupei (Fig. 49 I ~i II).
A. caudaUi mediana la ecvine apare ca 0 continuare directa a arter~i.gluteene caudale III Ianul vertebrei S In regmrtea COZll, pe tata ventrala a
corpurilor vertebrelor coccigiene, emite . caudala dorsolaterala ~i a. caudala
ventrolaterala,
situate dorsal ~i respectiv ventrolateral
fata de procesele
transverse coccigiene.
A. pudenda intern~reprezinta
la to ate speciile cea. de a 2-a terminal a a
artere1 iliace interne destinata irigarii organelor din cavitatea pelvina.
La ecvine se deta~eaza in unghi foarte ascutit sub articulatia sacroiliaca, in
trunchi comun cu omhilicala, a1catuind ceea ce a fost numit ~i trunchiul
pudendoombilical. Dupa un traiect de 4-5 cm, emite a. ombilicala, dupa care se
continua pe fata interna a lig. sacrosciatic. La fata dorsala a portiunii semipenate
a m. obturator intern, dorsal crestei ischiatice perforeaza lig. sacrosciatic, dupa
care intra din nou in cavitatea pelvina, caudal crestei ischiatice, pe fat a dorsala
a ischiului, impreuna cu n. pudend ~i v. omonima. La nivelul arcadei ischiatice
se termina prin a. penisului sau a. bulbilor vulvei (la femele). In traiectul ei,
emite urmatoarele colaterale: a. ombilicala, a. prostatica (la mascul), a. vaginal a
(la femela); r. vestibulara, a. perineala.
A. ombilicala, la animalele mature este aproape obliterata, reprezinta
vestigiul arterei ombilicale din circulatia fetala, la marginea cranial a a ligg.
laterale ale vezicii emite 0 fina ramura flexuoasa reprezentand a. vezicala
craniala. In traiect mai emite a. deferentiala (la mascul) ~i r. ureterala mijlocie.
A. prostatica la mascul reprezinta artera principala a organelor din
ventromedial pe sub glandele veziculare spre marginile laterale ale glandei
prostate. Emite ramuri pentru canalul deferent, ampulele deferentiale, r. ureteral a
/caVitatea
deta~eaza
in planulIT. gatului
vezicii
urinareglanda
orientandu-se
caudala, a.pelvina,
vezicala secaudala,
r. uretrala,
veziculare
~i pentru
prostata,
in sens dorsal emite a. rectala medie destinata ampulei rectale.
A. vaginala (omoloaga cu a. prostatica) se desprinde la extremitatea
craniala a vaginului, ata~andu-se peretilor laterali ai acestuia, unde se imparte in
trei ramuri: r. craniala, reprezinta ramura uterina ce se situeaza lateral fata de
gatul ~i corpul uterin unde se anastomozeaza cu ramuri ale arterei uterine; r.
vezicala caudal a, care emite ramuri ureterale ~i uretrale; r. caudala emite IT.
vaginale, precum ~i a. rectala medie.
R. vestibulara se na~te caudal fata de precedenta, trece ventrolateral de
vestibulul vaginalimpreuna
cu n. pudend, emite IT. vestibulare ~i vaginale.
A. perineala emite ramuri pentru buzele vulvei ~i 0 a. rectal a caudala sau
anala care se anastomozeaza cu a. rectala medie.
J

Anatomia animalelor domestice vol. III

---

-- -.
..

FIG. 47. ARTERELE MEMBRULUI

PELVIN LA

CAL
1- Aorta abdominalis; 2- A. iliaca interna; 3- A. iliaca
externa; 4- A. glutea caudalis; 4' Rr. sacrales; 5- A.
umbilicalis; 6 A. caudalis mediana; 7 A. glutaea
cranialis; 8- A. pudenda interna; 8' A. prostatica; 8"- A.
rectalis caudalis; 8''' A. perinealis ventralis; 9- A.
obturatoria; 10 A. iliacofemoralis; 11- A. iliolumbalis;
12- A. circumflexa ilium profunda; 12'- A. cremasterica;
13- A. profunda femoris; 13' A. circumflexa femoris
medialis; 14- A. epigastrica caudalis; 15- A. pudenda
externa; 16- A. epigastrica caudalis superficialis; 17- A.
dorsalis penis; 18- A. circumflexa femoris lateralis; 19 A.
femoralis; 20- A. genus descendens; 21- A. poplitea; 22A. caudalis femoris; 23- A. saphena; 24- A. comitans n.
tibialis; 25- R.. anastomoticus cum a. caudalis femoris
distalis; 26- A. tibialis cranialis; 27 A. tibialis caudalis;
27'- R. anastomoticus cum a. saphena; 28- a. plantaris
medialis; 29 A. plantaris lateralis; 30- Arcus plantaris
profundus; 31- A. tarsea perforans; 32- A. metatarsea
dorsalis III; 33- Rr. superficiales; 34- Aa. metatarseae
plantares II-III; 35- A. digitalis plantaris propria; 36- Rr.
dorsales phalangis proximalis; 37- Rr. dorsales phalangis
mediae; 38- Rr. dorsales phalangis distalis

88

v.

C%fan, R. Palicica, Valentina Hri/cu, Carmen Gan/ii, V.Enciu

Fig. 48. ARTERELE MEMBRULUI PELVIN LA CAL

1- Aorta abdominalis; 2- A. iliaca externa; 3- A. iliaca intern a; 4- A. circumflexa ilium profunda;
5- A. testicularis; 6- A. cremasterica; 7- A. profunda femoris; 8- Truncus pudendoepigastricus;
9- A. epigastrica cauda lis; 10- A. pudenda externa; 11- A. femoral is; 12- A. caudalis femoris;
12'- A. saphena; '13- A. genus descendens; 14- A. umbilicalis; 15- A. pudenda externa; 15'- A.
proslatica; 15"- R. urethralis; 16- A. obturatoria; 16'- A. penis media; 16"- A. dorsalis penis; 17A. iliacofemoralis; 18- A. glutaea cranialis; 19- A. glutaea caudalis; 20- A. iliolumbalis; 21- M
iliacus; 22- M transversus abdominis; 23- Fascia lomboiliaca; 24- M rectus abdominis; 25- M
sartorius; 26- M. vastus medialis; 27- M rectus femoris; 28- M. tensor fasciae latae; 29- M.
pectineus; 30- M adductor major; 31- M gracilis; 32- M. semimembranosus; 33- Penis; 34- M
obturatorius intern us; 35- M obturatorius internus, pars semipenata

Anatomia animalelor domestice vol. III

FIG. 49. ARTERELE

SACRALE SI COCCIGIENE LA BOU {I)

SI CAL (II)
1- Aorta abdominalis; 2- A. iliaca externa dextra; 3- A. iliaca interna dextra; 4- A. saeralis
mediana; 4'-4IV- Rr. sacrales; 5- A. caudalis mediana; 5'- Rr. caudales; 6- Aa. caudales
ventrolatera[es; '7- Aa. caudales dorsolaterales; 8- A. glutea caudalis; 8'- A. sacralis lateralis
A- Os sacrum; A '- Ala sacralis; B- Vertebrae coccygeae; a- Foramina sacralia pelvina; bPromontorium; c- Processus haemalis; d- Processus transversus

90

v. Cotofan,

R. Palicica,

Valentina Hritcu, Carmen Ganta, V. Enciu

FIG. 51.ARTERELE
MEMBRULUI PELVIN
LABERBEC

FIG. 50. ARTERELE

SPA TIULUI POPLITEU
Sf ALE REGIUNII
CAUDALE A GAMBEr
LACAL
1- M gastrocnemius,
caput
laterale; 2- M gastrocnemius,
caput mediale; 3- M popliteus;
4- M extensor pedis lateralis;
5- Mflexor pedis longus; 6- M
flexor digitalis pedis superficialis
a- A. femoralis; b- A. caudalis
femoris; c- Aa. surales; d- A.
poplitea; e- A. tibialis cranialis; f- A. tibialis caudalis; gA. saphena; h- A. nutricia tibiae; i- A. comitans n. tibialis;
j- R. anastomoticus; 1-A. plcmtaris medialis; m- R. anastomoticus cum a. saphena; n- A.
plantaris lateralis; 0- A. maleolaris caudalis lateralis

1- Aorta abdominalis; 2,2'A. iliaca externa; 3,3'- A.

iliaca intern a; 4- A. sacralis
mediana; 4'- Rr. sacrales; 4"A. caudalis mediana; 5- A. testicularis,' 6- A. circumflexa ilium
profunda; 7- A. umbilicalis; 7'- A.
vesicalis
cranialis;
8- A. ductus
deferentis; 9- A. iliolumbalis;
10- A.
obturatoria;
11- A. glutaea cranialis;
12- A. glutaea caudalis; 13- A. pudenda
interna; 14,14',14"- A. prostatica; 15,15'- A. urethralis; 16- A.
dorsalis penis; 17- A. profundafemoris;
18- Truncus pudendoepigastricus;
19- A. epigastrica caudalis; 20- A. pudenda
externa; 21- A. abdominalis
caudalis; 22,23- Rr. scrotales
ventrales; 24- A. epigastrica caudalis superficialis;
25- A.
femoralis; 26- A. caudalis femoris proximalis; 27- A. saphena;
27'- Rr. cutanei; 27"- Rr. calcanei; 28- A. genus descendens;
29- A. plantaris medialis; 30- A. plantaris lateralis
A- Vertebrae lumbales; B- Os sacrum; C- Symphysis pelvina;
D- Tibia
a- Ureter; b- Ductus deferens; c- Vesica urinaria; d- Gl.
vesicularis; e- Penis; f- Processus vaginalis; g- M gracilis; hM semimembranosus;
i- M sartorius; j- M vastus medialis; 1M rectus femoris; m- M. transversus abdominis; n- Anulus
vaginalis; 0- M tensor fasciae latae; p- Tendo calcaneus
communis; r- M fibularis tertius

Anatomia

animalelor

domestice

vol. III

91

A. peniana, terminala a arterei pudende interne la toate speciile, se

continua cu a. dorsala a penisului (foarte redusa la cal), emite artera bulbilor
penisului
cavernos. p~ntru
LJa iapa
tesutul
este spongios
omoloaga ~i cu
a. profunda
artera bulbilor
a penisului
vulveipentru
care baza
iriga corpului
tesutul
eJ.:eticil respectiv.
'
~ {La rumegatoare. Aorta abdominala se termina pnn 5 ramun: aa. iliace
_~xterile ~a. iliace interne, a. artera sacrata
. ~ La capra, arterele iliace se
desprind intr-un trunc 1 comun (a. iliaca comuna), care se bifurca dupa un traiect
sc\trt (Fig.15l) .
. .. A. sacrata mediana este situata in cont;nmlrp~ ~nrtp.; c1escende pe fata
ve~trala a sacml11; deJa varful caruia se continua cu a. caudala mediana situata
in ~antul hemal. In spatiile intervertebrale emite rr. caudale care se anasto~in.oze~za succesiv, nascand ventral ~i dorsal fata de procesele transverse arterele
caudale ventro ~i dorso laterale. Ramurile arteriale caudale realizeaza numeroase
anastomoze arteriovenoas~nd
"c6Ipu5culii caudali".
A. iliaca interna este mult mai lunga decat la ecvine terminandu-se caudal
fata d~isch-~n
a pudenda interna si respectiv a. glutea caudala.
-Umaceste motive, a. ombilicala, a. iliolombara, a. lutee craniala, a. prostatica
~i a. vaginala sunt colaterale a e arterel 1 lace mterne (Fig. 52).

-=-----.

- --.~~~

Fig. 52. ARTERELE ILIACE LA BOD

1- Aorta abdominalis; 2- A. iliaca extern a dextra; 3- A. circumflexa ilium profunda; 4- A. femoralis; 5- A. profunda- femoris; 6,7- A. circumflexa femoris lateralis; 8- Tr. pudendoepimedialis;' 11- A. iliaca interna; 12 -A.
gastricus; 9- R. obturatorius; 10- A. circumflexafemoris"
glutea crania lis; 13- A. sacra/is mediana; 14- A. prostatica s. vaginalis; 15- A. pudenda interna;
16- A. glutea caudalis

92

V. Catalan, R. Palicica, Valentina Hritcu, Carmen Ganfa, V.Enciu

A. ombilicala se desprinde in unghi ascutit, orientandu-se ventrocranial

spre polul apical al vezicii urinare, dupa un traiect de 8-10 cm emite a. uterina
(la vaca), principal a artera a uterului la toate speciile.
A. uterina (omoloaga cu a. deferential a la taur) are un calibru de 3-5 mm
care variaza dependent de starea fiziologica a uterului. Descrie 3-4 flexiuni largi
atingand partile laterale ale corpului uterin unde se termina in doua ramuri
primare, anterioara ~i posterioara. Ramura primara anterioara se trifurca in
ramuri secundare, din care doua laterale ~i una mediala. Ramurile secundare emit
ramuri terti are lungi, care parcurg flexuos peretele uterin de la mica spre marea
curbura a coarnelor uterine, in sens cranial se anastomozeaza cu ramura uterina
din a. ovariana. Ramura primara posterioara emite, de asemenea, trei ramuri
secundare, una craniala, ce se anastomozeaza la ramura primara anterioara, una
mijlocie care pe fata ventral a a corpului uterin se anastomozeaza cu simetrica ei,
in sens transversal ~i 0 ramura caudala care iriga colul uterin ~i se anastomozeaza la ramura craniaHi a arterei vaginal~
f;r iIiolombara are acela~i teritoriu de distributie ca la alte specii. A. glutea cranial a este reprezentata cel mai frecvent de doua ramuri puternice destinate mu~chilor glutei, prima ramura emite ~i ramurile sacrale I ~i II. A. obturatoare ~i a. iliacofemurala lipsesc, teritoriullor de distributie fiind suplinit prin
dezvoltarea arterelor circumflex a femurala mediala ~i respectiv circumflex a
femurala laterala. A. vaginala este ultima colaterala a arterei iliace interne,
atinge peretii vaginului continuandu-se in sens cranial cu 0 a. uterina din care se
desprinde a. vezicala caudala, r. ureteral a ~i uretrala, precum ~i arterele rectala
medie ~i caudaIa. A. prostatica la taur are acela~i teritoriu de distributie ca la
alte ~iU
, A. pndenda interna spre deosebire de iapa se termina prin a. dorsala a
,Qi.torisului ~i a. bulbilor vulvei. Pe traiect mai emite a. vestibulara ~i a. perineala
ventrala, care a mve u arca el ischiatice emite a. labiala dorsala dupa care se
continua in sens ventral cu 0 lunga ramura mamara, destinata sferturilor
posterioare ale mamelei. La taur ~i berbec a. pudenda interna se termina prin
artera penisului, la baza corpilor caverno~i emite a. bulbilor penisului ~i a.
peniana profunda, dupa emiterea acestor ramuri se continua cu a. dorsala a
penisului care, la nivelul primei curburi a flexurii sigmoide a penisuhii, se
anastomozeaza convergent cu congenera ejJ ~
La suine. Arterele iliace sunt asemanatoare in general cu cele ale
rumegatoarelor. A. uterina desprinsa tot in trunchi comun cu a. ombilicala, in
apropierea coarnelor uterine emite 3-4 ramuri primare care se anastomozeaza
intre ele formand 0 arcada arteriala uterina din care pornesc ramuri spre coarnele
uterine ~i corpul uterului, in sens cranial arcada se anastomozeaza cu r. uterina
din a. ovariana, iar ramura caudala se anastomozeaza cu a. vaginala. Terminalele
pudendei interne la scroafli ~i vier sunt asemanatoare celor de la rumegatoare.
La carnivore. Aorta abdominala se termina in planul vertebrei L4 prin 3
ramuri, doua artere iliace externe ~i 0 artera iliaca comuna. A. iliaca comuna,
dupa 3-4 cm, se termina de asemenea prin 3 ramuri, respectiv, aa. iliace interne
~i a. sacrata mediana. A. pudenda intern a emite 0 puternica artera vaginala

Anatomia

animalelor

domestice

vol. III

care, prin ramura ei uterina, extrem de lunga, parcurge

mentele late ale coarnelor uterine pentru a se anastomoza
ramura uterina a arterei ovariene.

93
in sens sagital ligala varful acestora eu

1.2.2.2.8. Artera iliaca extern a

r~amura
~
.terminaHi externa
(Arteriaa aortel
iliaca extern
abdommale,
a)
a. IlIaca extern a este
situata la marginea aperturii pelvine craniale, inaintea trunchiului venos omonim
pana la nivelul inelului femural, de unde se continua cu a. femurala. In traiectul
ei, emite urmatoarele colaterale: a. eircumflexa iliaca profunda, a. deferentiala
sau a. uterina (la ecvine) a. profunuaferriuffiTa.
La ecvine. A. circuilifIeXa'lTiaca profunda este prima colaterala a arterei
iliaee ext erne uneori putandu-se na~te direct din aorta. Se dirijeaza oblie ventrolateral spre unghiul extern al iliului unde se bifurca intr-o 1'. craniala ~i 0 r.
ventrala. R. craniala patrunde ~i se ramifica in mm. abdominali inferiori, r. ventrala, mai lunga, parcurge fat a mediala ~i m. tensor al fasciei lata distribuindu-se
mu~chiului respectiv ~i nodului limfatic subiliac.
A. uterina, corespunzand arterei deferentiale de la mascul se angajeaza la
iapa intre foitele ligamentului larg pana la marginea laterala a cornului uterin, unde
se bifurca intr-o ramura craniala ~i 0 ramura caudala. Ramura craniala, conform
normei comune, se anastomozeaza cu r. uterina a arterei ovariene, iar cea caudaHi
eu ramura uterina a arterei vaginale. A. deferentiala (a. cremasterica) este foarte
redusa ~i iriga canalul deferent, cremasterul intern ~i cordonul testicular la armas~

1-A:. femuraHi profunda este un trunchi arterial comun des prins proximal
fat a de inelul femural ~i care, dupa un scurt traiect de 3-4 cm, se termina prin a.
circumflexa femurala mediala ~i trunchiul pudendoepigastric. J:runchiul..pudendoepigastric se dirijeaza dorsal fata de inelul feinural spre margirre'<tc-auCIafa-ainelului inghinal profund, unde se termina prin a. epigastrica caudala ~i a.
pudenda externa. A. epigastrica caudala urmare~te plan~eul eavitatii abdominale
in lungul marginii laterale a m. drept abdominal unde se anastomozeaza cu a.
epigastrica craniala. Mentionam ca in apropierea originii poate emite 0 a.
vezicala medie (la suine ~i carnivore) ~i a. cremasterica (la bovine, suine ~i
carnivore). A~a cum am mentionat, ,arcul anastomotic epigastric prime~te la
randullui numeroase anastomoze ale ramurilor ventrale lombar,U
pudenda extern a este mai dezvoltata decat a. epigastrica, trece prin
traiectul inghinal, caudomedial fata de procesul vaginal sub inelul inghinal superficial se termina in a. subcutanata abdominala (a. epigastrica caudala superficiala) ~i a. craniala a penisului. A subcutanata abdominaUi emite la masculi a.
preputiala, iar la femele, a. mamara craniala ~i respectiv a. mamara caudala.
A. circumflexa femurala mediala se dirijeaza prin inelul femural in sens
ventrocaudal intre m. pectineu ~i portiunea mediala a m. iliac, apoi pe fata
mediala a femurului se curbeaza caudolateral in musculatura caudomediala a
coapsei, la acest nivel realizeaza numeroase anastomoze cu a. glutea caudala ~i

fA.

a. femurala caudal~~/

Anatomia

animalelor

domestice

93

vol. III

care, prin ramura ei uterina, extrem de lunga, parcurge

mentele late ale coarnelor uterine pentru a se anastomoza
ramura uterina a arterei ovariene.

in sens sagital ligala varful acestora cu

1.2.2.2.8. Artera iliaca externa

r~amura
~
.terminala externa
(Arteriaa iliaca
aortei extern
abdominale,
a)
a. iliacil externa este
situata la marginea aperturii pelvine craniale, inaintea trunchiului venos omonim
pana la nivelul inelului femural, de unde se continua cu a. femurala. In traiectul
ei, emite urmatoarele colaterale: a. circumflexa iliaca profunda, a. deferentiala
sau a. uterina (la ecvine) a. profunnafeITiuRiTa.
La ecvine. A. circumneialTiaca profunda este prima colaterala a arterei
iliace externe uneori putandu-se na~te direct din aorta. Se dirijeaza oblic ventrolateral spre unghiul extern al iliului unde se bifurca intr-o r. craniala ~i 0 r.
ventrala. R. craniala patrunde ~i se ramifica in mm. abdominali inferiori, r. ventrala, mai lunga, parcurge fata mediala ~i m. tensor al fasciei lata distribuindu-se
mu~chiului respectiv ~i nodului limfatic subiliac.
A. uterina, corespunzand arterei deferentiale de la mas cuI se angajeaza la
iapa Intre foitele ligamentului larg pana la marginea laterala a cornului uterin, unde
se bifurca intr-o ranmra craniala ~i 0 ramura caudala. Ramura craniala, conform
normei comune, se anastomozeaza cu r. uterina a arterei ovariene, iar cea caudala
cu ramura uterina a arterei vaginale. A. deferentiala (a. cremastericil) este foarte
redusa ~i iriga canalul deferent, cremasterul intern ~i cordonul testicular la armas~

1-A. femurala profunda este un trunchi arterial comun desprins proximal

fat a de inelul femural ~i care, dupa un scurt traiect de 3-4 em, se termina pl'in a.
circumflexa femurala mediala ~i trunchiul pudendoepigastric. Trunc..biul.pudendoepigastric se dirijeaza dorsal fata de inelul fe-mural spie margirrectca\lifaJa -ainelului inghinal profund, unde se termina prin a. epigastrica caudala ~i a.
pudenda externa. A. epigastricil caudala urmare~te plan~eul cavitatii abdominale
In lungul marginii laterale am. drept abdominal unde se anastomozeaza cu a.
epigastrica craniala. Mentionam ca in apropierea originii poate emite 0 a.
vezicala medie (la suine ~i carnivore) ~i a. cremasterica (la bovine, suine ~i
carnivore). A~a cum am men-tionat, arcul anastomotic epigastric prime~te la
randullui numeroase anastomoze ale ramurilor ventrale 10mbarU
pudenda extern a este mai dezvoltata decat a. epigastrica, trece prin
traiectul inghinal, caudomedial fata de procesul vaginal sub inelul inghinal superficial se termina in a. subcutanata abdominala (a. epigastrica caudal a superficiala) ~i a. craniala a penisului. A subcutanata abdominala emite la masculi a.
preputial a, iar la femele, a. mamara craniala ~i respectiv a. mamara caudala.
A. circumflexa femurala mediala se dirijeaza prin inelul femural in sens
ventrocaudal intre m. pectineu ~i portiunea mediala a m. iliac, apoi pe fata
medial a a femurului se curbeaza caudolateral in musculatura caudomediala a
coapsei, la acest nivel realizeaza numeroase anastomoze cu a. glutea caudala ~i
c

fA.

a. femurala caudal~~/

94

V. Cotolan, R. Palicica,

Valentina Hri!cu, Carmen Gantii, V. Enciu

A. femuraHi. Reprezinta continuarea directa a iliacei externe in regiunea

femurala, parcurge trigonul femural, cuprins intre inelul femural ~i inelul marelui
adductor, de unde se continua cu a. poplitee. In trigonul femural, este acoperita
de limfocentrul inghinal pro fund ~i acopera la randul ei v. femurala. In traiect
emite urmatoarele colaterale: a. circumflexa femurala laterala, a. safena, a.
descendenta a genunchiului, a. femurala caudala.
A. circumflexa femuraHi Iaterala (la cal este formata numai de 0 singura
ramura descendenta) i~i are originea sub inelul femural, in unghi ascutit, se
dirijeaza cranial intre m. sartorius ~i m. marele psoas pentru a aborda spatiul
conjunctiv dintre m. vastul medial ~i m. dreptul femural la irigarea carora
contribuie.
A. safena se deta~eaza in segmentul distal al trigonului femural pe care 11
parase~te situandu-se la fata interna a m. gracilis, acompaniat de v. ~i n. safen,
pana pe fat a mediala a gambei unde se imparte intr-o r. craniala ~i 0 r. caudala.
Ramura caudala este mai dezvoltata, urmare~te radacina caudala a venei safene
pana la extremitatea distala a tibiei unde se anastomozeaza la ecvine cu a. tibiala
caudala. Dupa realizarea acestei anastomoze se termina in teaca plantara a
tarsului (retinaculul flexor) prin doua aa. plantare, laterala ~i mediala0
(Aa. plantare, laterala ~i mediala in marea teaca plantara a tarsulm parcurg
marginile tendonului flexorului profund al falangelor, satelite nervi lor plantari,
pana sub tars unde se anastomozeaza transversal intre ele, prin ramuri profunde,
realizand "arcul plantar profund" la care participa ~i a. tarsica perforanta.
Ramurile superficiale ale aa. plantare, foarte fine, se continua medial ~i lateral
fata de tendoanele flexorilor, pana la extremitatea distala a metapodiului unde se
anastomozeaza la a. digitala proprie laterala. Din arcul plantar profund se
desprind spre distal aa. metatarsice plantare
~i
care sunt mai dezvoltate
decM ramurile superficiale amintite. Toate aceste ramuri se anastomozeaza distal
printr-un trunchi colector (uneori, succesiv) la ramura perforanta distala a arterei
metatarsice dorsale III. Ramura caudala a arterei safene se distribuie pielii din
regiunea mediala a gambei.
A~ descendenta genunchiului se orienteaza ventrocranial printre m.
sartorius ~i m. gracilis, pe fata mediala a articulatiei genunchiului, nivel la care
se distribuie arboriform.
A. femurala caudala este ultima colaterala a arterei femurale desprinsa la
nivelul inelului m. adductor mare. Se situeaza intre m. biceps femural ~i m.
semitendinos (spatiul conjunctiv popliteu) unde se termina prin n. ascendente ~i
descendente: n. ascendente iriga musculatura propulsoare, caudolaterala a
coapsei, in care realizeaza numeroase anastomoze cu arterele amintite; n. descendente; contribuie la irigarea limfocentrului popliteu ~i m. gastrocnemien; 0

II III

ramura lunga insotitoare a ,J!:: tibial se anastomozeaza proximal calcaneului,

convergent
la a. safen~.
) iff"distal a. femurala angajandu-se intre mm. gastroA. popHtee.
Comn1ua
cnemieni, apoi pe fat a caudala a lig. capsular al articulatiei, in spatiul interosos
crural se termina prin a. tibiala craniala ~i a. tibiala caudala.
Pe traiectul ei emite urmatoarele colaterale: aa. proximale ale genun-

Anatomia

animalelor

domestice

vol. III

chiului, mediaUi ~i laterala (destinate epifizei distale a femurului), a. medie a

genunchiului (ce abordeaza incizura intercondiliena a femurului), aa. distale ale
genunchiului, lateral a ~i mediala (destinate epifizei proximale a tibiei).
A. tibiaHi caudala se angajeaza initial sub m. popliteu, apoi intre m.
flexor medial ~i lateral al degetelor, proximal fat a de tars strabate f~scia gambiera formand 0 dubla inflexiune la care se anastomozeaza a. safena. In traiectul
ei emite rr. musculare pentru mu~chii caudali ai gambei, precum ~i a. de nutritie
a tibiei.
A. tibiala craniala reprezinta adevarata continuare a arterei poplitee in
partea craniala a tibiei pe sub m. tibial cranial pana la extremitatea distala a
gambei, de unde se continua pe fata dorsala a tarsului cu a. dorsala a piciorului.
Pe traiectul ei emite a. de nutritie a fibulei, rr. musculare pentru mu~chii craniali
ai gambei ~i a. interosoasa a gambei, la bovine ~i suine. La extremitatea distal a
a tibiei emite aa. maleolare craniale, lateral a ~i mediala, pre cum ~i 0 ramura
superficiala fina care insote~te tendoanele mu~chilor extensori.
A. dorsala a piciorului la nivelul conductului tarsi an (cuboscafocunean),
emite a. tarsica perforanta, dupa care se continua cu a. metatarsica dorsala III. In
traiect emite a. tarsice dorsale, lateral a ~i mediala, pentru irigarea regiunii
dorsale a jaretului.
A. tarsica perforanta parcurge conductul tarsian in sens plantar ~i se
anastomozeaza sub tars la arcul plantar profund; in interiorul conductului emite
numeroase ramuri destinate sinovialelor mediotarsiene ~i oaselor tarsiene.
A. metatarsica dorsala III, la ecvine reprezinta principala artera a
regiunii metapodiului, este situata in ~antul vascular dorsolateral al extremitatii
proximale a metatarsului principal, apoi intre acesta ~i metatarsul rudimentar IV,
la extremitatea distala a caruia se continua cu 0 ramura perforanta distala.
Aceasta din urma trece pe fata plantara a spatiului interosos metatarsian, proximal fata de marii sesamoizi, prime~te anastomoza aa. metatarsice plantare ~i
formeaza 0 a. digitala plantara comuna III ce se termina prin cele doua aa. digi-

'#=

tale plantare proprii, mediala ~i laterala asemanatoare ca topografie ~i colateral~.

cu cele de la membrul tora~
~.
La rumegatoare. A. iliaca externa este asemanatoare ca traiect ~i topografie cu cea de la ecvine, dar difera prin originea ~i calibrul colateralelor emise.
A. circumflexa iliaca profunda este mult mai dezvoltata decat la ecvine,
mai ales prin ramura ei ventrala care se distribuie ~i mu~chiului vast lateral ~i
drept femural, datorita lipsei a. iliacofemurale la aceasta specie. A. femurala
profunda este de asemenea dezvoltata atingand in calibru (la oaie ~i capra)
artera femurala, emite 0 ramura obturatorie care patrunde de jos in cavitatea
pelvina ~i participa la irigarea m. obturator ~i a organelor de pe planseul cavitatii
jlelvine. A. pudenda extern a nu participa la lrigarea penisului, emite la masculi
rr. preputlale, -a.cremasterica ~i a. scrotal a ventrala.
ca, a. udenda extern a
este mai dezvoltata fiind artera principala a ugerului. Sub inelul inghma se
-----imparte in doua ramuri: a. mamara caudala, a. subcutanata abdominala. A.
mamara caudala emite ramuri pentru parte a laterala a sferturilor caudale ale
ugerului, pentru nodullimfatic inghinal superficial (In. retromamar) ~i primqte

96

v. Cotolan, R. Palidea,

Valentina Hriteu, Carmen Gantii, V. Enciu

anastomoza ramurii mamare a arterei pudende interne.

A. subcutanata
abdominalli emite 0 a. mamara mediala care prin ramurile craniale ~i caudale
iriga partea mediala a mamelelor ~i apoi 0 a. mamara craniala care emite
numeroase ramuri ventrale pentru partea externa a mamelelor anterioare. A.
subcutanata abdominala prime~te la vaca anastomoza unei ramuri mamare din
ramura descendenta a arterei circumflexe iliace profunde.
A. femurala, a. poplitee ~i a. tibiala craniala sunt asemanatoare celor de la
ecvine. A. circumflexa femurala laterala este mult mai dezvoltata prezentand
3 ramuri: ascendenta, transversa, descendenta. Ramura transversa se angajeaza
intre vastullateral ~i m. dreptul femural, r. descendenta sau a. femurala craniala
abordeaza interstitiul dintre vastul medial ~i m. dreptul femural (insotita de n.
femural), iar ramura ascendenta
supline~te teritoriul de irigare al a.
iliacofemuralei de la ecvine.
A. safena la rumegatoare, porc ~i carnivore este mult mai voluminoasa,
reprezentand vasul principal al regiunii caudale a gambei. Proximal ca1caneului,
nu realizeaza anastomoze cu a. tibial a caudala, ci se termina in teaca plantara a
tarsului prin doua art ere plantare, mediala ~i laterala.
A. plantara mediala este mai dezvoltata sub tars realizeaza arcul plantar
pro fund impreuna cu plantara laterala ~i a. tarsici'i perforantii. Din arcul plantar
profund se Clesprind distal 5 artere: 2 superficiale, reprezentand fiecare ramurile
superficiale plantare mediala ~i laterala ~i 3 aa. metatarsice plantare II, III, IV.
Ramura superficiala din a. plantara mediala este mai dezvoltata. La extremitatea
distala a metatarsului cele 3 aa. metatarsice plantare impreuna cu IT. superficiale
primesc anastomoza unei ramuri perforante distale din a. metatarsica dorsala III
realizand astfel arcul plantar superficial ~i totodatii cea de a doua legiitura
anastomotici'i intre sistemul arterial dorsal ~i plantar al metapodiului. Din arcul
plantar superficial se desprind 3 artere digitale comune: a. digital a plantara
comuna II (relativ redusa), a. digitala plantara comuna III (de calibru mare), a.
digitala plantara comuna IV (redusa). Aa. digitale plantare comune II, III ~i IV
sunt asemanatoare ca traiect ~i sistem de distributie celor de la membrul toracic
(Fig. 53 ~i 54).
A. tibiala caudala (la rumegatoare, suine, carnivore) este redusa in volum,
epuizandu-se in musculatura caudala a gambei.
A. dorsala a piciorului, dupa emiterea arterelor tarsice laterala ~i mediala
~i a ramurii perforante (pentru arcul plantar profund) se continua cu a.
metatarsidi
dorsala
care, plasata in ~antul intermetatarsian
dorsal, sub
tendoanele extensorilor, prin a. interdigitala se anastomozeaza in spatiul interdigital la a. digitala plantara comuna III, dupa care emite aa. digitale proprii
axiale.
La suine. A. iliaca extern a este asemanatoare celei de la rumegatoare (Fig. 51).
A. safena se termina la fel ca la rumegatoare prin aa. plantare mediala ~i
laterala. Aa. plantare"realizeaza
prin ramurile lor profunde sub tars, arcul
plantar pro fund impreuna cu a. tarsici'i perforanta. Din acest arc se desprind trei
art ere metatarsice plantare II, III ~i IV. Ramura superficiala din a. plantara
mediala, mult mai dezvoltata, nascuta proximal arcului plantar profund, la

III

Anatomia animalelor domestice vol. III

FIG. 53. ARTERELE DORSALE ALE ACROPODIULUI

LA VAcA
a- A. metatarsea dorsalis III; b- A. interdigitalis; c- A. digitalis
propria IV axialis; c' - A. digitalis propria III axialis; 1'- R.
dorsalis phalangis proximalis; g- R. dorsalis phalangis mediae
1- Tendo m. extensor digitalis pedis lateralis; 2- Tendo m.
extensor digitalis communis; 3- Tendo m. extensor digiti III
proprius; 4"- Portio colateralis digiti IV m. interossei medii; 8Ligg. colateralia axialia

Fig. 54. ARTERELE DIGITALE PROPRII AXIALE LA VAcA

a- A. metatarsea dorsalis III; b- A. interdigitalis; c- A. digitalis propria IV axialis; c '- A. digitalis
propria III axialis; d- R. superficialis; e- A. digitalis plantaris communis III; e' - A. digitalis
plantaris communis II; f- R. plantaris phalangis proximalis; 1'- R. dorsalis phalangis proximalis;
g- R. dorsalis phalangis mediae; h- R. tori digitalis axialis
.
2- Tendo m. extensor digitalis communis; 3- Tendo m. extensor digiti III proprius; 4- M.
interosseus medius; 4'- Portio interdigitalis digiti III m. interossei; 5- Anulus tendineus m.flexor
digitalis superficialis; 6-Tendo m. flexor digitalis profundus; 7 - Vaginafibrosa digiti manus s.
Retinaculum flexorum s. Lig. anulare digiti,' 8- Lig. collaterale axiale; 9- Lig. interdigitale
distale; 10- Lig. interdigitale proximale

98

v. Cotolan,

R. Palicica,

Valentina Hritcu, Carmen Gantii, V. Enciu

/1

FIG. 55. ARTERELE

AUTOPODIULUI PELVIN LA CAL

(A)
SI BOU (!3)
1- FATADORSALA~II-FATA
PLANTARA
(LEGENDA LA FIG. 56)

/1.

Anatomia

animalelor

domestice

99

vol. III

extremitatea distaHi a metopodiului se anastomozeaza cu aa. metatarsice plantare

rezultand arcul plantar superficial. Din acest arc se nasc arterele digitale plantare
comune II, III ~i IV din care rezulta arterele digitale plantare proprii.
A. dorsala a piciorului, dupa ce emite aa. tarsice ~i ramura perforanta, se
continua cu a. metatarsica dorsala III. Aa. metatarsice dorsale II ~i IV provin din
ramurile perforante proximale ale aa. metatarsice plantare corespondente. Aa.
metatarsice dorsale se continua distal cu aa. digitale proprii care, printr-o ramura
perforanta distala se anastomozeaza la aa. digitale plantare comune (Fig. 55 A ~i B)
La carnivore. A. subcutanata abdominala, nascuta din a. pudenda
extern a, este voluminoasa ~i participa la irigarea mamelelor inghinale ~i abdominale. A. epigastrica caudala emite pe plan~eul cavitatii abdominale, 0 ramura
dorsala, pentru polul cranial al vezicii urinare.
A. safena, la nivelul gambei emite 0 r. craniala ~i una caudala. R. craniaIa
se ramifica in aa. digitale dorsale comune II-IV, care se vor continua cu aa.
digitale dorsale proprii. Ramura caudala se termina prin aa. plantare, care vor
realiza arcul plantar profund din care se desprind, spre distal, aa. metatarsice
plantare II-IV, a. plantara mediala, prin ramura superficiala, se continua cu aa.
digitale plantare comune II-IV, care, dupa anastomoza cu aa. metatarsice plantare, vor da na~tere la aa. digitale plantare proprii axiale ~i abaxiale (Fig. 56).

1.3. VENELE
(Venae)
Venele sunt vase sangvine cardiopete care i~i au ongmea in capilare,
aducand sangele din intreg organismulla cord. La fel ca la sistemul- arterial, ~i
aici se disting venele micii circulatii (sau pulmonare) ~i venele mari~ circulatii.
Venele au peretii mai subtiri decat arterele ~i inextensibili. In stare de
plenitudine sunt proeminente, sau turtite atunci dnd cantitatea de sange scade.
Numarul venelor este cu mult mai mare decat al arterelor, 0 artera fiind adesea
insotita de 2~sau mai multe vene. De asemenea, calibrul venelor depa~e~te pe cel
al arterelor. In numeroase locuri, prezinta dilatatii fusiforme, enorme sau plexuri
venoase largi. In acest context rezulta ca sistdmul venos are 0 capacitate mai
mare decat sistemul arterial ~i, respectiv, presiunea sanguina in vene este cu mult
mai mica decat in artere. Datorita acestui fapt, este necesar sa existe organe ca
splina, ficatul, pulmonii, pielea etc., care formeaza adevarate "depozite sangvine" ce pot introduce sau scoate din circulatie, rapid, cantitati variabile de
sange, dupa necesitati.
Majoritatea venelor poseda la interior sisteme valvulare formate de obicei
din doua valvule a~ezate fat a in fata. Sinusurile valvulare, de forma unor
buzunare adanci, sunt orientate totdeauna in directia inimii.
Cele mai numeroase valvule sunt plasate in venele membrelor, unde
sangele circula antigravitational. Exista ~i vene care pot prezenta la anumite
intervale sfinctere musculare, dispozitive ce permit acumularea rapida de sange,