Sunteți pe pagina 1din 7

www.matematicon.ro

Bacalaureat Model subiecte Bacalaureat 2012 M1

Subiecte rezolvate – Model subiecte Bacalaureat 2012, M1

Gasiti mai jos rezolvarea detaliata a subiectelor model Bacalaureat 2012, M1 Subiectul I 1. Determnati
Gasiti mai jos rezolvarea detaliata a subiectelor model Bacalaureat 2012, M1
Subiectul I
1.
Determnati numarul elementelor multimii A={xZ
x
 1
 24
}.
Rezolvare:
x
 1
 24
-24  x + 1  24
 1  -25  x  23  x[-25, 23].
A = [-25, 23]  Z = {-25, -24, -23,
, -1, 0, 1,
, 22, 23}.
Card A = 49 (multimea A contine 49 elemente).
2.
Determinati coordonatele punctelor de intersectie ale dreptei y = 2x – 1 cu parabola
y = 2x 2 -3x + 1.
Rezolvare:
Coordonatele punctelor de intersectie ale celor doua grafice sunt date de solutiile sistemului:
 y
2x
1
 y
2x
1
 y
2x
1
2
2
2
y
2x
3x
1
2x
 
1
2x
3x
1
2x
5x
2
0
 
2x 2 - 5x + 2 = 0,  = 25 – 16 = 9, x 1,2 =
5  3  x 1 = 2, x 2 =
1 .
4
2
1
  x
2 sau x
1  x 
2
  x 
sau
2 3
y
2
.
y
2x
1
y
 0

Deci punctele de intersectie sunt M(2, 3) si N

1

2

,0

.

www.matematicon.ro

www.matematicon.ro

3. Rezolvati, in multimea numerelor reale, ecuatia

Rezolvare:

3 1  7x
3
1
7x

1

 

x

.

Indicele radicalului fiind impar nu se impun conditii expresiei 1 + 7x.

  3 3  1  7x   1 x 3 1 
 
3
3
1
7x
 
1
x
3 1  7x
 1 
x
 3
 1 + 7x = 1 + 3x 2 + 3x + x 3 
x 3 + 3x 2 - 4x = 0 
 3
 x(x 2 + 3x – 4) = 0  x 1 = 0 sau x 2 + 3x – 4 = 0,  =9 + 16 = 25, x 2,3 =
5  x 2 = -4, x 3 = 1.
2
Deci x 1 = 0, x 2 = -4, x 3 = 1. S = {-4, 0, 1}.
4. Se considera multimea A ={1, 2,
, 10}. Determinati numarul de submultimi cu 3 elemente
ale multimii A, submultimi care contin exact 2 numere impare.
Rezolvare:
Multimea A contine 5 numere impare si 5 numere pare. O submultime a lui A care contine 3
elemente dintre care exact 2 sunt numere impare va contine si un numar par.
Numarul submultimilor lui A care contin exact un numar par este C 1 5 = 5. Completam fiecare
5
 4
din aceste submultimi cu 2 numere impare in C 2
= 10 moduri.
5 = 1
 2
Deci, in total, numarul submultimilor lui A care contin exact 2 numere impare este 5·10 = 50.
5.
Determinati ecuatia mediatoarei segmentului [AB], unde A(1, -2) si B(3, 4).
Rezolvare:
Mediatoarea segmentului [AB] este dreapta perpendiculara pe segment care trece prin
mijlocul lui.
x
x
1 
y
 y
 2  4 = 1
A
B
A
B
Fie M mijlocul segmentului [AB]  x M =
=
3 = 2 si y M =
=
2
2
2
2
 M(2, 1).
y
 y
4
 2
B
A
Daca m este panta dreptei AB atunci m =
6 = 3.
x
 x
= 3
 1 = 2
B
A

1

1 .

Fie m' panta mediatorei segmentului [AB]. Atunci m' = - m = - 3

1

Ecuatia mediatorei segmentului [AB] este y - y M = m'(x - x M ) y – 1 = - 3 (x – 2)

www.matematicon.ro

www.matematicon.ro

3y – 3 = - x + 2 x + 3y – 5 = 0.

6. Stiind ca x

0,

Rezolvare:

 

2

si cos 2x =

1

3

, calculati sin x.

Stim ca, cos 2x= cos 2 x - sin 2 x si sin 2 x + cos 2 x = 1 cos 2x = 1 - 2 sin 2 x 2 sin 2 x = 1 – cos x

1 2 1  2 sin 2 x = 1 -  2 sin 2
1
2
1
 2 sin 2 x = 1 -
 2 sin 2 x =
sin 2 x =
1 
sin x
= .
3
3
3
3
 
1
x
 0,
sin x > 0  sin x =
=
3 .
2
3
3
Subiectul II
 x
my
m
2 z
0
2
1. Se considera sistemul de ecuatii
mx
m
y
 
z
0
unde mR.
2
m
x
 
y
mz
0
a) Determinati valorile lui m pentru care determinantul matricei sistemului este nul.
b) Aratati ca, pentru nici o valoare a lui m, sistemul nu are o solutie (x 0 , y 0 , z 0 ) cu x 0 , y 0 , z 0
numere reale strict pozitive.
c)
Aratati ca rangul matricei sistemului este diferit de 2, oricare ar fi mR.
Rezolvare:
2
m
m 
  1
a)
Matricea sistemului este A =
 m
m
2 1
m
2 1
m
2
2
2
2
1
m
m
1
m
m
1
m
m
1
m
m
1
1
1
i)
2
det(A) =
m
m
1
m
m
2 1
= (1 + m + m 2 )
m
m
2 1
2
m
1
m
m
2 1
m
m
2 1
m
1
0
0
2
ii)
m
m
1
m
2
 (1 + m + m 2 )
m
m
m
1
m
=(1 + m + m 2 )
=
2
2
1
m
m
m
2
2
2
m
1
m
m
m
m(1
m)
1
m
 m
1
= (1 + m + m 2 )
=(1 + m + m 2 )(1 - m)(1 - m)
=
1
m
2 m(1
m)
1
 m
m

= (1

= - (1 - m 3 ) 2 .

+ m + m 2 )(1 - m) 2 (-m 2 - 1 –

m) = - (1 + m + m 2 ) 2 (1 - m) 2 = - [(1 + m + m 2 )(1 - m)] 2 =

det (A) = 0 - (1 - m 3 ) 2 = 0 m = 1.

i) am adunat la prima linie celelalte 2 linii, ii) am scazut prima coloana din celelalte doua.

www.matematicon.ro

=

www.matematicon.ro

b) Daca det(A) 0 atunci sistemul are solutie unica solutia banala (0, 0, 0) m 1 sistemul

are solutie unica (0, 0, 0).

Daca m = 1 sistemul devine

x

x

x

y

y

y

 

z

 

z

 

z

0

0

0

care se reduce la o singura ecuatie cu 3 necunoscute:

x + y + z = 0 care nu poate avea solutii strict pozitive (suma a oricaror 3 numere strict pozitive este tot un numar strict pozitiv, deci diferit de 0).

1 1 1 1 1
1 1
1 1
1

c)

Daca m = 1 det(A) = 0 si toti minorii de ordinul 2 sunt de forma

0 rang A = 3. 2.

= 1 – 1 = 0. Deci toti

minorii de ordin 2 sunt nuli rang A = 1.

Daca m 1 det(A) Deci mR rang A

2. Pe multimea R se defineste legea de compozitie x*y = 2 (x + y – xy + 1).

a) Verificati daca legea de compozitie „*” este asociativa.

b) Aratati ca legea de compozitie „*” admite element neutru.

c) Rezolvati ecuatia x*x*x = 3.

Rezolvare:

Mai intai sa aducem la o forma mai simpla expresia prin care este data legea de compozitie:

1

1

1

1
1
expresia prin care este data legea de compozitie: 1 1 1 1 1 x*y = 2

1

x*y = 2 (x + y – xy + 1)= 2 (x – xy + y – 1 + 1 +1)= 2 [x(1 – y) – (1 – y) + 2]= 2 [(1 - y)(x – 1) + 2]=

1

2

1

=

a) asociativitatea:

Fie x, y, zR oarecare

(1 – y)(x – 1) + 1 = - 2 (x – 1)(y – 1) + 1.

1

1
1

(x*y)*z = - 2 (x*y – 1)(z – 1) + 1 = - 2 [(- 2 (x – 1)(y – 1) + 1) – 1](z – 1) + 1 =

- 2 [(- 2 (x – 1)(y – 1) + 1) – 1](z – 1) +
- 2 [(- 2 (x – 1)(y – 1) + 1) – 1](z – 1) +

1

1

1

4 (x – 1)(y – 1)(z – 1) + 1

1

=

- 2 [- 2 (x – 1)(y – 1)(z – 1)] + 1 =

1
1

1

- 2 (x – 1)[- 2 (y – 1)(z – 1)] + 1 =

1

x*(y*z) = - 2 (x – 1)(y*z – 1) + 1 = - 2 (x – 1)[(- 2 (y – 1)(z – 1)+1) -1] + 1 =

1
1

1

4 (x – 1)(y – 1)(z – 1) + 1

1

1

=

Deci (x*y)*z = x*(y*z) x, y, zR legea ”*” este asociativa.

b)

Fie eR si xR oarecare. e*x = x - 2 (e – 1)(x – 1) + 1= x - 2 (e – 1)(x – 1) – (x – 1)=0

1

(x – 1)[- 2

1

(e – 1) - 1]= 0 xR - 2 (e – 1) - 1= 0 -

1

2 e +

1

2 - 1= 0 - 2 e -

1

1 =0 e = -1

2

Deci xR avem (-1)*x = x. Verificam ca x*(-1) = x xR.

www.matematicon.ro

www.matematicon.ro

1

x*(-1) = x - 2 (x – 1)((-1) – 1) + 1= x 2(x – 1) + 2 = 2x 2x – 2 + 2 – 2x = 0 0 = 0

adevarata.

Deci e = -1 este elementul neutru al legii „*”.

c) x*x*x = 3

Deci x*(-1) = x xR.

1

4 (x – 1)(x – 1)(x – 1) + 1 = 3

1

4 (x – 1) 3 = 2 (x – 1) 3 = 8 x – 1 = 2

 x = 3 Am aplicat direct formula determinata mai sus – la demonstrarea asociativitatii
 x = 3
Am aplicat direct formula determinata mai sus – la demonstrarea asociativitatii legii – privind
compunerea a 3 numere.
Subiectul III
1. Se considera functia f: R  R, f(x) = x 3 - 3x + 2.
f(x)
a)
Calculati x
lim
.
f(
 x)
b) Demonstrati ca functia f este descrescatoare pe intervalul [-1, 1].
c) Determinati mR pentru care ecuatia f(x) = m are trei solutii reale distincte.
Rezolvare:
a) f(-x) = - x 3 + 3x + 2.
3
2 
3
2 
3
x
 1 
 1 
3
2
3
2
3
f(x)
x
3x
2
x
x
x
x
1
 
0
0
lim
=
lim
=
lim
=
lim
=
= -1.
x
f(
 x)
x
x
3 
3x
2
x
3
2 
x
3
2 
 
1
0
0
3
x
 
1
 
1
2
3
2
3
x
x
x
x
b) Studiem semnul lui f'(x) pe R.
f'(x) = 3x 2 - 3. f'(x) = 0  3x 2 - 3 = 0  x 2 = 1  x 1,2 =  1, f(-1) = -1 + 3 + 2= 4, f(1)= 1 – 3 + 2= 0
lim
f(x) = -  , x
lim f(x) = +  .
x
x
-
- 1
1
+ 
f'(x)
+
+
+
+
0
-
-
-
0
+
+
+
+
+
4
+ 
f(x)
- 
0
Pe intervalul [-1, 1] f'(x)  0. Deci f este descrescatoare pe intervalul [-1, 1].
c)
Solutia1. Observam ca x f(x) = -  , f(-1) = 4, f(1) = 0 si x
lim
lim f(x) = + 
Analizand tabloul de variatie al functiei f observam ca dreapta de ecuatie y = m taie graficul
functiei in 3 puncte distincte daca m(0, 4).
Cele 3 solutii vor fi x 1 (-  , -1), x 2 (-1, 1) si x 3 (1, +  ).

www.matematicon.ro

www.matematicon.ro

Solutia 2. Consideram functia g: R R, g(x) = f(x) – m, mR. g'(x) = f'(x) si

lim g(x)= x

x

lim f(x)= - , g(-1)= f(-1) – m = 4 - m, g(1)= f(1) - m= - m si x

lim g(x)= x

lim f(x)= +

x

-

- 1

1

+

g'(x)=f'(x)

 

+

+

+

0

-

-

-

0

+

+

+

+

g(x)=f(x) - m

-

g(x)=f(x) - m -  4 - m -m + 

4 - m

g(x)=f(x) - m -  4 - m -m + 

-m

g(x)=f(x) - m -  4 - m -m + 

+

Ecuatia g(x)=f(x) – m are 3 solutii distincte daca pe intervalele (-  , -1),
Ecuatia g(x)=f(x) – m are 3 solutii distincte daca pe intervalele (-  , -1), (-1, 1), (1, +  ) functia
g(x) isi schimba semnul (folosim sirul lui Roll).
Astfel cum x
lim g(x)= -  trebuie ca g(- 1) >0  4 – m > 0  m < 4.
Atunci avem o solutie x 1 (-  , -1),
Daca g(- 1) >0 trebuie ca g(1) < 0  - m < 0  m > 0. Atunci avem o solutie x 2 (-1, 1).
Daca g(1) < 0 , cum x
lim g(x)= +   avem o solutie x 3 (1, +  ).
Deci daca m(0, 4) ecuatia f(x) = m are 3 solutii x 1 (-  , -1), x 2 (-1, 1) si x 3 (1, +  ).
1
2
n
2. Se considera sirul (I n ) n1 , I n = 
(1
 x
)
dx .
0
a) Calculati I 2 .
b) Demonstrati ca sirul (I n ) n1 este convergent.
c) Demonstrati (2n + 1)I n = 2nI n1 , pentru orice n  2.
Rezolvare:
1
x 3
x 5
1
1 8
2
2
2
4
a) I 2 =
 1
(1
 x
)
dx =
 1
(1
2x
x
)dx = 
x
2
= 1 - 2 3
+
0
0
3
5 = 15
 
5  
0
b)
Pentru a arata ca sirul (I n ) n1 este convergent trebuie sa aratam ca este monoton si marginit.
1
1
n  1
2
n
2
n
 1
2
n
2
n
2
 1
(1
 x
2 )
dx - 
(1
 x
)
dx =
 1
[(1
 x
)
(1
x
)
]dx = 
(1
 x
)
(1
x
1)dx =
I n1 - I n =
0
0
0
0
1
2
n
= - 
x
2 (1
 x
)
dx < 0 deoarece:
0
1
2
2
n
x[0, 1] 
x 2
 0 si (1 - x 2 ) n 
0. Deci x 2 (1 - x 2 ) n 
0  
x
(1
x
)
dx 
0 
0
1
2
2
n
 - 
x
(1
x
)
dx
 0 
I
n1 - I n  0 
 nN, n  1  sirul (I n ) n1 este
I n
I n1 
0
descrescator.
1
2
n
x[0, 1] 
(1 - x 2 ) n 
0 
(1
 x
)
dx 
0 
I n 
0  nN, n  1  sirul (I n ) n1 este
0

marginit inferior de 0. Deci sirul (I n ) n1 este descrescator si marginit inferior rezulta conform Teoremei lui Weisstras ca sirul este convergent.

c) I n =

1

0

(1

x

2

)

n

1

dx =

0

(1

x

2

)(1

x

2

)

n 1

1

0

(1

x

2

)

n 1

1

0

x

2

(1

dx =

dx -

x

2

)

n 1

dx =

=

I n1

1

-

0

x

2

(1

x

2

)

n 1

dx

1

I n = I n1 -

0

x

2

(1

x

2

)

n 1

dx

I n = I n1 +

1

2n

1

0

x[ 2nx(1

x

2

)

n 1

]dx

www.matematicon.ro

1

2n

1

2n

1

I n = I n1 +

0

0

x[(1

 

0

I

I n = I n1 +

x

2

n

www.matematicon.ro

)

n

]'dx

I n = I n1 +

1

x(1

2n

2nI n = 2n I n1 - I n (2n +

dx

1)I n = 2nI n1 , n 2.

x

2

)

n

1

0

1

0

(1

x

2

)

n

  1)I n = 2nI n  1 ,  n  2. x 2

www.matematicon.ro