Sunteți pe pagina 1din 3

Morfopatologie Lp 3

Alexandra Lostun

Inflamatiile
Este o reactie complexa a organismului impotriva diferitilor agenti patogeni exo si
endogeni si impotriva leziunilor tisulare produse de acestia.
Inflamatia sta la baza celor mai multe boli intalnite in practica medicala, procesul
inflamator avand rolul de vindecare a organismului, dar formele grave ale acesteia precum si
complicatiile ei putand sa determine chiar si moartea organismului.
Semnele inflamatiei acute (semne celsiene au fost descrise de Celsius prima data):
- Roseata
- Tumefactia
- Caldura
- Durere
- Lezarea functiei
Calor et dolor, rugor et tumor si functio lesa.
Ca si denumire, inflamatiile au la sfarsit sufixul -ita
Ca si patomecanism inflamatia este o reactie vasculara exudativa si infiltrativ
proliferativa, declansata de alterari tisulare produse de agentul patogen. In cursul inflamatiei nu
apar fenomene noi ci se produce doar accentuarea unor procese fiziologice (ex: cum este
extravazarea serului/ celule sanguine, fagocitoza).
Ca si etiologie., exista factori exogeni mecanici, fizici (radiatii, caldura), chimici, corpi
straini, infectii cu microorganism, dar si factori endogeni necroza tisulara (arsuri), depozite de
complexe imune, etc.
In evolutia reactiei inflamatorii se disting 3 faze :
1. Alteratia tisulara are rolurile :
- triger important al procesului inflamator,
- contribuie la constituirea barierei timpurii in propagarea inflamatiei;
-rol deosebit in eliberarea mediatorilor chimici care amplifica mecanismele reactiei inflamatorii
2. Faza vascular-exudativa se caracterizeaza prin tulburari microcirculatorii, fagocitoza, formarea
exudatului inflamator, exudatul inflamator are rolul de a dilua substantele cu efect nociv in
focarul inflamator, aduce in focarul inflamator anticorpi nespecifici, fragmente de complement,
mediatori chimici, medicamente si altele, asigura aparitia microfagelor si macrofagelor in focarul
inflamator.
3. Faza proliferativa
In functie de caracterul procesului inflamator, inflamatiile pot fi:
a. Inflamatia alterativa se caracterizeaza prin predominanta fenomenelor de alteratie tisulara, cele
exudative si proliferative fiind absente sau foartet discrete
b. Inflamatiile exudative se caracterizeaza prin predominanta fenomenelor vasculare-exudative si
in functie de natura exudatului avem :
- Infl seroasa
- Infl fibrinoasa
- Infl purulenta

- Infl putrida (cangrenoasa)


- Infl hemoragica
c. Inflamatiile productive predomina procesele infiltrativ-proliferative majoritatea acestora au o
evolutie cronica.

Pericardita fibrinoasa
e o inflamatie acuta si exudativa-fibrinoasa.
Exudatul contine putin lichid, multa fibrina,leucocite predomina polimorfonucleare
neutrofile (caracteristice inflamatiei acute), macrofage, eritrocite.
Cauze febra reumatismala, infarctul miocardic, uremie, carcinomatoza.
Consecinte se soldeaza cel mai frecvent cu organizarea exudatului fibrinos si formarea
unor aderente intre foitele pericardice, iar ulterior cu obliterarea sacului pericardic. Cu timpul in
membranele seroase sclerozate se depun saruri de Calciu si conduce astfel la aparitia
insuficientei cardiace cronice progresive.
Macroscopic epicardul este opac, suprafata este neregulata acoperita cu depozite albegalbui de fibrina sub forma de vilozitati, acestea aparand datorita miscarilor cordului. Inima
capata un aspect paros sau in limba de pisica (cord vilos). Depozitele de fibrina sunt flasce si se
desprind usor.
Microscopic pe suprafata epicardului se observa depozite de fibrina colorate eozinofil,
care formeaza o retea in ochiurile careia se gasesc elemente leucocitare si eritrocite, iar in stratul
subiacent avem hiperemia vaselor, edem, infiltrat inflamator cu leucocite neutrofile, limfocite,
macrofage.

Abcesul hepatic
Abcesul este o cavitate cu continut de puroi care rezulta din necroza prin ramurire a
tesutului cu infiltrat granulocitar ft bogat = proces numit supuratie. In fct de calea de vehiculare a
agentilor patogeni, abcesele pot fi :
- Pioenice (pe cale arteriala)
- Pileflebitice (pe cale venoasa)
- Colangitice (pe cale biliara)
Macroscopic Abcesele pioenice care apar de cele mai multe ori in contextul unei
septicemii sunt multiple, au dimensiuni mici de 3-4 mm si au o forma rotund-ovalara, dar pot sa
apara si sub forma unui singur abces mare, periferic sub capsula Gilsson si deobicei, fara
membrana piogena.
Abcesele pileflebitice sunt multiple, mari cu diametrul de 5-6 cm, net delimitate de capsula
piogena, de forma rotunda/neregulata. O forma particulara este abcesul areolar Chauffard ce este
caracterizat prin existenta a multiplelor cavitati purulente care comunica intre ele.
Abcesele colangitice puroiul e de culoare verzuie, iar uneori procesul supurativ este extins
la nivelul intregului ficatului acesta putand fi comparat cu un burete imbibat in puroi de culoare
verzuie. Abcesul poate fi :
2

- recent are limitele imprecise, perete neregulat din cauza tesuturilor necrozate;
cronice se formeaza dupa incetarea fenomenelor de supuratie cand se constituie o capsula
conjunctiva care e captusita de o membrana piogena => e bine delimitat.
Microscopic puroiul este alcatuit din numeroase polimorfonucleare, granulocite
neutrofile, putine hematii, piocite (neutrofile alterate incarcate cu grasime), hepatocite necrozate,
fibrina, germeni patogeni. Membrana piogena este reprezentata de tesut de granulatie
(fibroblaste, fibrocite, vase de neoformatie, infiltrat inflamator). In jurul abceselor se constata
hepatocite cu leziuni distrofice, vase hiperemiate, infiltrate inflamatorii.

Apendicita acuta flegmonoasa


este o inflamatie exudativa purulenta ce infiltreaza intreg peretele apendicular, are tendinta de
perforare si extindere peritoneala a infectiei in lipsa interventiei prompte si de aceea este o
urgenta chirurgicala.
Etiologic obstructie prin fecaloame, calculi, tumori, paraziti, proliferare microbiana de
colibacili, staphilococi, streptococi, iar la copii diferiti samburi.
Macroscopic apendicele e marit de volum, hiperemiat, cu seroasa mata ce prezinta pe
alocuri depozite de culoare alb-cenusie. La sectionare peretele e ingrosat, se poate rupe cu
usurinta (friabil), iar in lumen se gaseste puroi.
Microscopic mucoasa peretelui apendicular poate prezenta zona ulcerate (lipsa de
substanta), celelalte straturi ale peretelui apendicular sunt infiltrate de numeroase
polimorfonucleare neutrofile. Se constata si hiperemia accentuata si hemoragie. In lumenul
apendicului se identifica numeroase polimorfonucleare neutrofile, piocite, celule necrozate,
hematii, fibrina. Mezoul este hiperemiat, infiltrat cu leucocite, iar pe seroasa se constata depozite
fibrino-leucocitare.

Leptomeningita purulenta
este o inflamatie acuta exudativa, frecvent intalnita la nivelul sistemului nervos central. Are
un prognostic rezervat din cauza posibilitatii difuziunii procesului inflamator cu interesarea
tesutului cerebral si a sistemului ventricular.
Etiologic poate fi determinata de meningococ, pneumococ, streptococ, stafilococ,
hemofilus influenzae, e. coli.
Macroscopic encefalul si MS apar marite de volum si congestionate, iar LCR-ul poate
fi tulbure/purulent. Leptomeningele (DM+A) apare mat, ingrosat, acoperit uneori de membrane
si depozite purulente cu aspect diferit in functie de agentul infectios.
Microscopic meningele ingrosat contine vase congestionate, edem sub forma de
exudat colorat slab acidofil, numeroase polimorfonucleare neutrofile, rare limfocite
mononucleare, filamente de fibrina. Straturile externe ale cortexului cerebral sau ale maduvei
spinarii pot prezenta infiltrate inflamatorii in jurul vaselor hiperemiate.