Sunteți pe pagina 1din 13

PATRIARHIA

BISERICA ORTODOxA
BULETINUL
APARE

ROMIN

OFICIAL AL. PATRIARHIEI

LUNAR

J ABONAMENTUL

INSTITUTUL

ROM1NA

BIBLIC

SI

DE

MISIUNE

ORTODOXA

ROMINE

17,50 LEI

ANUAL

COMITETUL DE REDACTIE
PRESEDL

TE:

P.F. JUSTINIAN,
MEMBRI:

Patriarhul

Bisericii

Ortodoxe

Romine

P.C. Pr. ALEXANDRU IONESCU, Vicarul Sfintei Arhiepiscopii a Bucurestilor


P.C. Pr. CONSTANTIN
NONEA, Vicarul Sfintei Arhiepiscopii a IasiIor.
P.C. Pr. TRAIAN BELASCU, Vicarul Sfintei Arhiepiscopii
a Sibiului.
p.e. Pr. N. NICOLAESCU, Consilier al Sfintei Arhiepiscopii
a Craiovei.
P.C. Pr. GH. COTOSMAN, Vicar al SI. Arhiepiscopii a
Tim!soarel.
REDACTOR RESPONSABIL:
P.C. Pr. I. GAGIU, Director al Administrat:ei

BISERI,CA
ORTODOXA
ROMNA
BULETINUL. OFICIAL AL PATRIARHIEI RaMINE

Patriarhale.

COLABORATORI:
Inalt Prea Sfintitii Mitropoliti, Prea Sfintitii Episcopi;"
Profesorii Institutelor TeoIogice, Seminariilor Monaha~e ~j
scolilor de cintareti bisericesti;
Prea Cucernici! Consilieri administrativi patriarhaH si eparhiali;
protopopii, preotii, candidatii la titlul de magistru
si doctor o teologic, etc.
MANUSCRISELE NEPUBL/CATE NU SE RESTITUIE.
COLABORATORII
SiNT
RUGATI SA;SI PASTREZE
COPIE DUPA MANUSCRISELE PE CARI: LE TRiMIT
REDACTIEI REVISTEI "BISERICA ORTODO;). A ROMINA.

ANUL

Nr

LXXVI

1-2

IANUARIE-FEBRUARIE 1958

J!A.NUSCRISliILE, CARTILE, COMUNICARILE OFICIALE ALB


EPARHIILOR, REVISTELE PERIODICE, ABONAMENTELE SI ORI
CE FEL DE CORESPONDENTA
PRIVITOAItE LA REVISTA. SE
TRIMIT PE ADRESA: EDITURA INSTITUTULUI BmLlC SI DE mSIUNE ORTODOXA,-STR. ANTIM Nr. 29, RAIONUL N. BALCESCU,
BUCURESTI, CU MEN'fIUNEA:
PENTRU <BISERICA ORTODOXA.
ROMINA.,. - BULETINUL OFICIAL AL PATRlARHIEI
ROM.INIJ.

R E D A G If 1 ASI
BUCURESTI

STRADA

A D M 1 N 1 ST R A If 1 A:
ANTIM

Nr. 29

RAIONUL N. BALCESCU

T
,

170

.-.

Ontodox!l. ROItlInA

-----

a devenit aCUm unitard, prin trecerea JZvd/1Jmintul teologic de toate


gradele sub privegherea sa directd, prin reasezare monahtsmului pe fitgasurt patT!lstlce,,prinrestaurarea nwitnr.monumen l! 'istori'r.e bfser.icesfi
cu sprijinul larg si generos al statului, prin zidi 1 de mdrete catedrale'si
sute de biserici in orasele si satele /drii, prin p {[carea cdrtilor de slujbit
vistelor
si de rugaciune,
bisericestia pentru
manualelor
cler sididacfice
popor.pentr studenti si elevi .si a re-

f
,

Recunostlnta datoratd celor ce au fdc cu putintd aceste inf(fptuirt


sporette in sufletele clericilor si credinci ,ilor ortodocsi devotamentul lor
sincer fatd de statul nostru democrat-pa, ular, fatd de crmuitorii intelepti I
di Republicii POpulare Ramine. De a -eea, orice actiune menifii s(f dUC(f
la intdrirea statului si la prop(fsirea .drii este sprijini/d C'Utoatd cdldura
inimii de toti slujitorii $i inchindta i sfintelor altare ortodoxe.
Incredinjati cd alegerile de de tati in sfaturile populare de la 2 martie
1958 reprezintd o treaptd in urc ul spre continua inflorire a patriei noa- I
stre dragi, clericii ,<;icredincio$' Biserio.ii Ortodoxe Romine vor fi aldturi
de toli cetalenii Republicii Pa Iare Romine, alegind ca gospodari di sa1
telOl', oraselor, raioanelor ,<;iregiunilor tdrii pe candidafii Frontului Democratiei Pdpulare, cdrora e revine misiunea de mare cinste de a Contribuimunceste
la fdurirea
vietiin iru
nice
$i fericite, spre care ntizuieste si pentru
care
intregul
popor.
REDACTIA

"

.1
I

SFINTII TREI IERARm

IN CULTUL CRESTIN

II
'1

Scolile de invatamint teologic ale Bisericii Ododoxe Romrne praznuieso


la 30 ial!1uarie pomenirea cea de preste an a Patroni-1or lor ceresti, Sfintii
Trei Ierarhi Vas-i1ecel Marre, arhiepiscopul Cezareei din Capadocia (t 379)
Grigore de Nazianz sau Teologul (t 389 sau 390) si Ioan Gura de Aur,

p.atriarhulConstantinopolului(t 407).

mult framintatul

l'

Rareori s-a 1Intimp.Jatsa se intilneasca, sa straluceasca pe cerul ace.


lelasi epoci si 'sa activeze rn' slujba aceleiasi institutii- o as.emenea intrelta
constelatie de luceferi lum.inosi,ca ceea a Sfi'ntil.orParinti, Mari Dasdli
a'i lumii (crestine) si Ierarhi, ,pe care ii sarrbatorim in aceasta' zI. TI/'aind
tust!rei in aceeasi vreme

,.I

.,

secol al patrulea, plin de atttea

mari figuri istorice, de prefaeielrisi de evenimente deC'isiveptmtru destinul


de mai tirziu al Bisericii crestine
dar adivind in puncte diferite ale crestinatatii' rasaritene de atunci si cu mijloace si metode diferifu, Sfimt!t Trei
IeU1arhiau lasat Biserrldi'o zestre de o valoal1"eincomparabila, care repre~
zinta agonisita de mult pret a genjului sia mintii lor lumi.nafie,a vietii
lor pilduito'a,re prin sfin.tenia el si a muncii lor melstovite si creatoare,
din ale carei bogate roade s-au infruptat toate generatiile orestine ae dupa
el si care lumineaza si astazi rndeosebl cararile vietii noastre, ale celor ce
srntem, sau ne .pregatim sa fim, ca si ei, slujitori ai Domnului. Contemporani, prieteni (doi dintre ~I) si cu o format''eintelectua.Ia si duhoV'niceasd
asemanatoare, tlnsuftetitl tustrel de aceiasi ideal si zel crestin, daI!'cu firi
'deoseblte si activrmdin medii si conditii deosebi'k, Sfintii Ierarhi si Pamint{
sarbatorritl astazi .au pus imensele lor resurse, talente si puteri de munca in
slujba Bisericii lui Hristos, pe care au s-Iujit-o prna ,Ia moarte, cu devota~
ment netarmurit, cu abnegatie totala si cu jertfelnicle exemplaia pentru
slujitorii Domnului din toate timpurile ~i locurile. Activitatea lor rodnica,
bogata si multilaterala; se completeaza si se tmtregeste tn chip fericit una
pie alta. SubUI~ ~i profunda cugetall'1eteologica rn explicarrea Sfintei' Soripturi si rnadrnclrea, formularea si apararea rnvataturrli de credil!1taortodox'a',
cultura vasta si cuvtnt rntraripat tn propovaduirea Evangheliei, fapta si
trrai,nedernalta ~i irepr~abila tinuta crestina, nazuimta si sbradanie necon.
tenita spre des.avtrsir4.ealor rnsisi si apastoritilor lor, si pentru instaurarea
pacii, a dreptatil si a iubill'licrestine rn lume: lataI numai citeva flori ain
buchetul rnmiresrriat ,al calitatilol1 si al vll/'futilor care au ridicat pe ac~ti'
trei Mari Dascali .a'i'lumii (crestine) si ierarhi rn pretuirea, admiratia si'
veneratfa posteritatli si prin care el au tnlesnit si au grabit triumful corn'.

1. AceastA. lucra-re reprezint!!. dezvoltarea CUv1ntulu4 festiv rostit! la siLrb!l.torirea Patronului Institutului Teologic din Bucuresti (30 Ianuarie 191.18).

ti

172

Biserica

Orto<loxa

Romina

plet si definitiv al crestinismului, caruia i-au dat, mai ales prin opera lor
scrisa, un prestigiu cultural !nentrecut.
Dar despre toate aceste laturi si aspecte ale vietii si activitatii Sfintilor
Trei Ieralfhi, amintite aci doar n fuga, ,au tratat, rnd pe rnd si mai pe
la1rg,vorbitorii din anii trecuti. De aceea, vom spune, n cele ce urmeaza,
cteva cuvimtedespre o fata mai putin cunoscuta a personalitatii si operei
acestei vener:abile treimi de luceferi ai crestil!latatH patristice si anume
despre roIul lor n cultul crestin.
1.
REALIZARI ALE SFINTILOR TREI IERARHI IN DOMBNlUc
CULTULUI CRESTIN
1. Sfintii Trei Ierarhi ca mi<1estrlai nugadttnii si ndrumatIori ai vietii
religioase crestine. Intre vllftutile alese care au mpodobit chipul sufletesc
al Sfintilor .nostiriPaLroni si care le-au ,adus aureola sfinteniei, ridicndu-i
n C'instlreapoporului drept credincios, este si evlavia sau reHgi-ozitatealor.
Toti trei au fost nu numai:straluciti teologi si carturalfi, vrednici ierarhi si
luptatori penbru mai bine pe tarm social, ci si oameni de profunda si
sincera pietate, de aleasa si curata tra'ire si simtire religioasa, zelosi practicanti si apologeti ai rugaci,u:nii pifin care lfIepunem n legatura cu Dum'.
nezeu. Nimeni n-a iubit mai mult dec,t ei ;rugaciunea, n-a practicat-o mai
des si mai cu ,rvna, n-a vorbit mai bine si mai flfumosdespre 'foloasele, necesitate-a si nsemnatatea rugaciunii ,n viata religioasa, cum au facut-o ei
in opera lor scrisa ,2. Preocuparea si dragostea lor pentru' lfugaciune, ,pentru asceza si contemplatie, nazuinta lor fie,rbint'e sp'fe desavrsirea morala sispirituala i-a si facut pe toti trei, sa caute, n tinerete, Hnistea si 'Singuratatea dim diferitele sihastrii 3, de unde ,a trebuit sa fie 'smulsi, fara voia
lor si chemati la posturi de comanda, de raspundere si de lupta, n mijlocul
lumii si ~n vltoarea vietii sociale. Dar si in mijlocul lum:'i ei au ramas de
fapt, mai departe, calugari desavrsiti si maestri nentrecuti ai prefectiunii
crestine, prin viata lor de continua si nepatata ctlstitate si nfri,nare, de
asceza, post, priveghere si IfUgaciune4.
De aceea. au lasat tagmei monahale, n care s-au si integrat temporar,
acea pretioasa comoara de Q"er;!uli,
nd.uma,ri si sfaturi cu' privire la viata
calugareasca, formulate de Sf. Ioan n unele dim scrierile sale, n care
elogiazasuperioritatea vietii monahale 4 bls, dalr;majaleS de Sf. Vasile, n

-------

2. Pentru Sf. Vasi~~ vezi P1'IIwl'tele ~[ona.haJe (comp. !Vechile RindUieR BIe
~Il
mon.aha.Je, dupa ed. rus!!. a episcopului Teofan, M1I.n. Dobrusa, 192,9, p. 349
si urm.; pentru Si. Ioan vezi de ex. textele hrisostom~e adunate in vOlumUlI
MargarItare. trad. de Serban si R.adu Greceanu, Cuvint 17 (Despre J,'UgacI.une), ed.
m.a, Buc. 1872, p. 130-140 si in Oarte CIIse nUDltl!fteImpii.rttrea die griu a Sfintului
Ioan Gura de Aur, tr~d. de Mltrop. Grlgore, Buzau 183~ Cu'Vintele 8-11 (Despre
J,'Ugaclune), p. 59 'sl urm.
'
3. Si. Vasile si Si. Grigore pe maJiullrtu.lui IrJ's din Pont, Si. Grtgore ,singur
In miiln1l.stf.reaSi. Tecla din Se;~ucla ,Isaurlei ,si apoi la ATj/a1l1~Si. Ioan In .mUll1tLI
A.nUohlel, intre 6J1ti 374-380.
4. Vezi' 1n aceast!!. pr.!vint!!. ma.! Silea' P. Humbertclaude, La doctrine ascetl!que de Salnt Bl$lle de cesa.ree, Paris 1932 si L. Meyer" 8aI,nt Jean ChrY80stoD1i6
IDBttre de perfectton chr6tieune, Paris 193'4.
4i bls. Impotriva ~r
ce d1sp~
viata. mo~
(la. Jl,figne, P.G.. t.

Regulile sal~ mari si micF (sau Reguli pe s,curt si Reguli pe larg) 5. A,,-estea din utrma constituiesc pna astazi pravila fundamentala a vietii calugaresti de obste, caPe a servit, mai mult sau mai putin, ca model pentru
Pravilele mtocmite de toti malrii ntemeietori, ctitoni'si organizatori de manastiri saU de obstii monahale de tip chinovitic, de mai trziu (SI. Ioan
Cassia1nsi Cuviosul Benedict n Apug"Sf. Sava, Sf. Tieodorsi Iosif Studitul,
Sf. Petru si Atanasie Atonitul n Rag,arit, s. a.). In ele, Sf. Vasile reglementeaza, n amanuntime si cU precizie, traiul si activitatea calugarilor n
manastiri, fixndu-Ie ca preocupare de capetenie .rugaciunea, alaturi de munca
inte!ectuala s.i manuala, si ntocmind chiar programul zilnic de rugaciune
n comun, cu rnduiala sfintelor slujbe cal1'etlrebuiesc savrsite, cu ceasurile
de adunare .pentru slujba si cu indicarea rostului fieca,ruia din ele 6. Acest

prog"m con,Utui...m"'ul,e,d,ul "",moitu.w' ,. d",r.s"'" ,i iolndata

sursa din care se alimenteaza pna ,astazi ,spiritualitatea monahala ol'ltodoxa'1.


Dar Sfntul Vasile da ndrumari, ramase clasic~, si despre felul ~um
trebuie facuta rugaciunea pa'rticulara sau pil'sonala, aratnd mecesitatea si
foloasele ei '(Rndu::elile monahale, cap. 1), precum si despre mpartasirea
cu Sfitntele Taine (Vezi mai ales Sori'Soarea89 si Regulile monahale mici
172 si 309) 8. Acelasi lucru 11face si Sf. Ioan Gura de AUil',n multe din
scrierile sale. Caci si din posturile de lna.\ta I1'aspuiOdere,
care .Ji s-aU lJ.credintat 'mpot"vu voinl,i 10' ,i 1>"e'" lolusi le-au iI""t"t en p""",in\' dUp'
aceea, Sfintii Tl1'eiIera:rhi ramn mai departe acei,asipracticanti zelosi
ai rugaciunii, regenerndu-si, cu 'ajutorul ei, fortele strflelesti irosite n lupta
lor drza cU pac.atul si cU raul moral din lume. Ei practica atit rugaciunea
p"tieul".
( sona,,), in putin'l. 10<ce",uri d, ,aga< " liui,t" dt ,i p'
cea publica (oficiala) ,~n calitatea lor de sfintiti slujitori si iconomi sau
chivernisitori ai taineloll lui Dumnezeu (comp. 1 Cor. IV, 1). Tustrei aU
meritat, au dobndit si au cinstit, ca putitni dintre slujitorii Domnului, cea
mai :nalta treapta a sacerdotiului crestin: ,aceea de arhiereu, dupa ce "Ustrasera mai nainte, pr.intr-o a~tivitate stralucita si bine cunoscuta, cele doua
tpt, dedeal' "",,,donal" """ d. diacon ,i cea de p""t (Iud_bl
SI.
Ioan, la Antiohia, Siriei, ntre 381-397)) 9. In calitatea lor de arhierei, ei
s-au impus n cinstiil'ea si n .admiratia contemporaiililor, prin pietatea si
il'espectul cu care se apropiau de cele sfinte, prin demnitatea, patrunderea
,i ,dinta en e'" sluji,", pdn caidu" rug.ciunii io< si pdn Mago,'e,
cu care si vor fi ndeplinit toate obligatiile de principali savirsitori' ai
cultului public.
Q. Sfintii Trei Ierarhi ca autori ai Liturghiltor ortodoxe. Da,r ceva mai
mult: Sfintii Trei Ielfarni au trait ntr-o epoca de importanta deci.siva pentru
dezvoltarea si evolutia ulterioara a cultului crestin, n serviciul caruia ei
XLVII, col. 319-386), Oompa.ratie intre 1Dl r~e 1J11Dlmo11i8h (ibidem, col. 387-392),
SorIMrI1le ci\,tre OJlJnpiada (Ibidem, t. LII), si aJltelJe.

5. :Mtgne,P. G., t. xxxn.

6. Vezi mai ales Regula mare 37.


7. vezi mal a.'1eSVf\CbI1eR1nduie1l o.le vietii ~,
trad. rom. cit. f:1upr8t.
p. 351-352.
8. Despre regu1i1!e ,prlvltoa.re ~a rugMlune in PraviJ'3. Sfintului Vasi~e vezi
si Veclille Rindute1l ale vietii mona.ba1e, p. 349 si :urm.
9. Despre e.ct1'Vitatea. SftDltulul' Ioan ca. dla.con si p.reotl8. Antiohia, vezi
QhrysostomUlS Baur, J)er hel1!lge Johanne8 Chry80stomo8 und seine ZeU:, voI. 1,
MUnchen 1929, iP. 122 si UrUl.

1,

\
r,

t
'1

Biserica Ortodoxa i'tomtn!

174

tndruinirl patoraie

f\

au pus pirestigiul ,si eleganta culturii lor profunde si multilatarale, pf'<:um


si nentrecutelor lor talente literare si oratorice; nu este deci de m:,ra,reca
crestilnatatea ortodoxa i-a piretuit mai ales ca mari maestri ai rugaciunii
si ca socoteste pe doi dintre ei -:- Sf. Vasi,le si Sf. Ioan - caalltori ai
formulalfUlui (textului) celor mai importante si mai sfinte rugaciuni ale
cultului ortodox: cele :doua Sfinte Liturghii care le poarta numele si care
se savrsesc si astazi n bisericile ortodoxe de pretutindeni.
Cnd spunem nsa ca Sf. Vasile cel Mare si Sf. Ioan Gura de Aur
snt autorii titurghiilor puse sub numele lor n Lituirghierul ortodox,
nu trebu'ie sa ntelegem prin aceasta ca ei ar fi alcatuit tntreaga rnduiala
a Liturghiei si textul tuturor ,rugaciuniiOlfei, asa cum le avem astazi. De
la ei,sau :din vremea lor, nu p'rovine de, fapt dect partea din LituI:ghia
de azi.cuprinsa ntre lecturile biblice (Apostol si Evanghelie) si Rugaciunea
amvonului, parte care rep,rezinta elementul originar, de provenienta siriana si capadociana, n Liturghia noastra. Partea de la nceput (pna la
Apostol) si cea de Ia sHrsit (otpustul), precum si unele elemente din restul
Liturgh'ioejnoa.stre (ca Heruvicul, Crezul si AxiO'tIul) snt ,adaose iPosterioare celor doi Sfinti Parinti si reprezinta dezvoItalri proprii si mai Urzii
ale lI"ituluiliturgic bizantin.
De altfel, conform traditiei consemnata n lucrarea cu titlul Despre
predania dumnezeiestei Liturghii,atrihuita patriarhului Proclu al C-polului
din sec. V, ,att Sf. VasiIecit si Sf. Ioan n-au facut altceva dect sa prelucrezesi ndeosebisa prescurteze- unul Ia Gezareea Capadociei, celalalt
la Constantinopol

Liturghia

ntrebuintata

n vremea

lor n mai tot

Rasaritul crestin, adica Liturghia mai veche a Sfntului apostol Iacob, care
mai ales din p,ridna lungimii excesive a unq<radin ll"ugaciuniIeei, nu mai
cort'spundea nivelului de religiozitate (mai scazut) si nici condi,tliIor istorice din v,rE;mealor 1'0.Ceea ce apartine Sfntului Vasile si Sfntului Ioan,
din formulaml actual al Liturghiilor atribuite detradj,tie lor, este, 1n pl1"imul
rnd, pa,rtea cuprinzind rugaciunile citite n taina de catre preot pentru
sfintirea DarUl1"iIoI'
(de Ia Cu vrednicie .si cu dreptate... pna Ia ecfonisul
Si ne da moua cu o gura si cu o in'ima...) si oare alcatuiesc reca' ce numim, cu un termen tehnic, anarora-ua euharistica, adica' partea cea mai
veche si totodata centrala si esentiala a Litull"ghieicrestine. Era n Biserioa
veche obiceiul (continuat multa vreme n Bis. siriene) ca, n c.adrulll"nduielii
10. Vezi n.p! 1tclpatMos<II'
't'l. 9.Cat,As,'toopyC"".(Mlgn~, P.G., t. LXV, col. 849
B-852 B): DupA ce .spune cii. ce!le dintii formulare de Liturgb:ill au fost alcil.tutte
de Sf. Clement, episcopul Romei si de Sf. Iaoob, eplSlcopul IerusaJ:lmutut PseudoProclu adaugil.: Dar malf In urma, Mare'e Vasi:le, vazind Indolenta si aplecarea
cil.tre ce1lede jos a oamenlltor,. care pentru aceasta se p14ctiseau de lung;lmea Lilturgb:iei (nu cii. o socotea ,prea ~cil.roallA si l11ngil.,ci vrind BiI. JnUi.ture !plictiseala
si a celor ce ,.se rugau si a celor ce ascUJltau, !pricinuita de lungimea tlmpulul),
a orinduilt s1i.se citeascil. mai pe scurt:... Da.r lara.s!, nu dupil. mu':t timp, .P!I.rIntere
nostru Ioan ce~ cu iIlmba de aur, preocupat cu mult zel de mintuirllll oUor ca
un pli.stOI', avind in vedere sll!lbiciunea firii omenesti. a hotart a1i. smulgil. din
ril.dil.clnil.orice pretext diavolesc. De aceea, a si t!l.iat multe si a hotil.riIt sil. se
ail.v1rseascil. (Liturghllll.) mal pe scurt, pentro ca nu cumVlal putin cte puti!n Oa'
menll, cil.rora le !place o oarecare libertate si mal ales lenevie. amil.gitl de !nse''ii.clunea. vr!I.jma.sulul, sil. se depil.rteze de 'o astfe~ de predante lIipostollcil.si dumnezellIBCiI.,..:o.Dup1i. unii (ca de ex. Cbrys, BaUir, Op. cit" voI. n, Mt1nchen 193Q, p.
65), e posibil ca a.nafora din Liturghla Sfintului Ioan a1i. fie, ch.ifa1oasa. precum o
prezlntil. Pseudo...p.rocl1J;,o prescurtare l8J anaforei dim. Llturghia SfIntului V6SI1e,
adusil. de Sf. Grlgore de Nazian2;, din Cezareea 'la C.pol, In cei doi an! cit '8. pli.storlt
Biserica ortodox1i. de acolo.

fixe (stabile)

j date

173
.

'

a Liturghlel, 6a

:;0:: auvp''''

'. ~o

pe tema generala sau pe .schema traditionala si compuse de diferiti ii-

itu,ghl~il~<Is~~ i,~'hI, ilustri .,fi ~Ie!a"~ s.au cepu'ati'. loc c""uca',a"'a,


t morala SIsp.1lntuala.Opara liturgica a Sfmtllor V,asileSI Ioan consta deci,

'.

.
.

'.

tnprimul rnd n prescuda!rea si ,remanierea, ntr-un stil personal, a vechei


anafore a Liturghlei Sfntului Iacob, care n forma ei originara p,rovine
chiar de Ia S'fintii Apostoli. Sfintii nostri Ierarhi nu .snt deci nov'atori' n

acest domeniu; ei nu creiaza propriu-zis alnaforenoi, originale, ci se mentin


n cadll"ulsi pe temeiul vechii traditii crestitne pastrate peste tot pna atunci,

pas'<lod"tlel lega'",' cu I,,,,o'o!si !"n,mlt'od ",",,,tiH'" u,ma'oa'" o

Lit\11rghiede ori,gine apostoIica trecuta doar prin filtrul uriaselor lor perso, nalitati, att de multilateral. nzesbr:ate.
Prin aceste precizari, oerute de adevarul istoric, nu se milcsoreaza
I, nici m,ri'ol Slintiloc V"'tle Oi Ioan, p<lviti de "adi ti, ca ao'ori .i Li'm.
ghiBor care le p03l!.t1:anumele, si nici respectul care se cuvine att lor cit
si operei lor. Caci, cu toate ca, n stadiul aotu'3.1al evolutiei rnduielii
lor, Liturghiile noastre .eplrezlnta de fapt o opera bimilenall"a,colectiva si
..

1.

anonima, a ~isericii of,todoxe, adica 8 reprezentantilo\1 ei cei mai ilustri in

materie de traire si de creatie euhologica,t01usi, pao:tea lor cea mai importanta pmvine, neschimba,ta, din epooa Sfintilor Vasile cel Mare si Ioan
Gura de Aur si poa,rta amprentele' per.sonalita,tii,si influentei acestora, ea
fiind acceptata, generalizata in mtrebuintall"ea ntregei B!serlci ortodoxe
si consfatuita de ea, pentl!"ufrumusetea si valoarea ei, ca un textus receptus, adica definitiv,si nemodificabiI.
Si IDitr-adevar, att contempo1'81niilor ct si documente posteor.loare
confirma .contributia oelor doi mari Palrinti bisericestil, si' mai ales pe a
Sfl11tuluiVa,sile, la forma,rea Liturghiei noastre. Astfel, Sfintul Grlgore
de Nazianz, n cuvntarea sa funebra tinuta Ia putina veme dupa moartea
Sfntului Vasile, spune ca acesta a campus, ntre altele, si formul,are de
rugaciuni (si) rnduiala altarului (EUx'OOV fila'ta~ELC;,[ 1tal J Eu1toajlltn 'tOU

1,
II
II

~itfA.a'toc;)11. In biografia Sfintului Vasrle, atribuita lui Amfilohle, episcop


de Iconiu (t. 0.,403), ni se ,tstoriseste ca, ,Ia hilrotonla sa de episcop, Sf.
V,asile .s~a rugat lui Dumnezeu, sase zile 'n si.r sa-I nvrednioea.sca a savrsi Jertfa cea nesngeroasa cu pmpll"iile sale cuvinte. In a saptea zi Mntuitorul i s-ar fi a.ratat n vis, mpli.nindu-i dorinta. Scul~ndu-se din somn,
Sf. Vasile a nceput a vorbi si a scrie, inspirat: Sa se umple gul'\a mea
de lauda, ca sa cnt marirea Ta, Doamne..., si celelalte rugaciuni din rnduiala LitUl1"ghiei!
12.
.
,
Nu exista texte contemporane sau posterioare care sa afirme si despre
Sf. Ioan Gura de Aur aoelasi lucru, adica sa confirme patemitatea sa asupra Liturghiei ca.e i poarta numele. Dar daca. n-avem izvoall"e directe, care
sa aHrme categoric autenticitatea Liturgh:ei abribuite de traditie Sfntului
Ioan, acea,sta este confirmata indirect de mele Liturghii nkebuiiiltate la

------

11. Ouvint de J:a.oda la. Sf. :Vasile, S4, (Migne, P.G., t. XXXVI, col. 541 C)'.
Comp. si Sf. Grigore de Nyssa, CUvint de llauda pentru fratele ~
(Ibidem, t.
XLVI, col. 808).
12. (pseudo.) AmfUobie, v-ta
Sfintti1ul ,VasHe, P.G.. t. XXJX.. col. CCCICCCII. Rugii.ciunea mentlonatii. In ci!taitul aceeta o aflam si In formuJIaT:Wde azi al
LiturgbJei Sfintului Ioaoob, dUpll. lmp~e,
darllll reprezIIIltil. aci una dintre
Influentel8 tlrzl! a.Ie LitJurghiei bizantlne (vezi! Dom p::aclde de Meester, artlc.
Lif;urg1e8 grecques, dn DLctionnaire d'Archedlogie chretienne et de Liturgle, 1'00.
de F. Cabrol si H. LelCl!n'Cq,t. VI, col. 1607).

II
,,
. !
\ !
.,
,>

t
t76

fii,gerica Ortodoxa ltOlI1tni.

eterodocsii rasalI"iteni (monofiziti si nestorieni), carora bilurghia Sfintului


Ioan le-a servit ca sursa sau ca model, cum este de ex. lf'ugaciunea euha.
risca dilll anafora-ua celor lQ Apostoli, folosita la iacobitii sirieni, sau
ai!1aforelepuse sub l11umelelui Teodor de Mopsuestia si al lui Nestorie, fo.
losite la Nestorienii peI"sal11i
13; aceasta tnsemneaza ca Liturghla Sfntului
Ioan, care a sell"vitca prototip al acestor ,Liturghii, exista nainte de sec.
V-VI, cnd .sirienii iac<JIbitisi persanii nestorieni .se despart de Biserica
ortodoxa, stiut fiind ca, dupa aceasta data, eterodocsii rasariteni It1Umai
mprumuta nimic de ]a ortodocsi 14.
O dovada indireda n favoa,rea autenticitatii: Liturghiei ortodoxe a
Sfntului Ioan o constituie si interesul neobisnuit de mare, pe care l-a nutrit
acest Sfnt Parinte fata de Sfnta Liturghie si care se vede cu prisosinta
Doenorma cantitate de pasaje, formule, exp;resii,aluziuni si texte dilll formulaml Liturghiei' timpului .sau, citate sau 'P"esaratecaar.gumente si ilu.
strari a,le ideilor sale n vasta-i opera omiietica. Sfintul Ioan considera deci
textul Sfil1tei Liturghii ca cel mal pretios si temeinic tezaur ,de 'argumente;
pe call"ele putea invoca n favoarea ,ildeilOl1
expuse n cuvntarile sale si de
aceea el se refell"amai la tot ,pasul la acest text, ca la o martUll"iea traditiei
crestine vechi si generale; iar aceste referinte snt asa <le multe, lllct pe
n
baza lor unii istorici ai Liturghiei au putui' l!'eConstituvrnduiala si
pa:rte - formul alf'ul sau textul rugaciuniiOll" din Liturghia timpului sau 15,
dupa cum altii au putut reconstitui anul litUlI"gjc,
pe baza pll"edicilorsi panegiricelor rostite de Sf. Ioan la diferite sarbatori 116,sau sistemul pericopelor
biblice citite la cult, pe baza omiiiiiOll"sale exegetice 17. Si cu toate ca' nu
avem de la Sf. Ioan ni~io ,Iucrall"eanume consacrata ex,plicalf'iiSfintei ~i.
turghli, totusi, judednd ,dupa fragmentele citate si comentate de el n imens'a-i opera omiietico-exegetica, Sf. Ioan ,a fost unul' din cei mai genrali
interpreti ai Liturghiel si ndeosebi! un neii!1trecutteoretician al doctninei
despre Jertfa euharlstica; el considera mparlas~rea'cu Sfintele Taine centrul si culmea vietii spirituale crestillle, iar respectul pentru Sfnta Euharistioetemeiul si esenta adevaratei evlavii crestnel1oS.
Studii si cercetari ma~ noi de filologie si critica~IIteraiI'a aU 'descoperit
n
textul rugaduniior din If'tnduiala t.iturghiei Sfntului Ioan si cea II
-------

177

'Indrum~ri
I

I
I

-1

I
1

1596si urm.

15. Vezi, de ex.: F'. Probat Die antIiJocben1scbMesse nachden Schrltten deil
helliges JohalU1es ChrY90StomU8 dargestdUt, 1nZeitschrift fUr kathollsche Theologljil,
vn (IDIlsbruck 1883), p: 250-303; Aceiasi, Uturgle des IV. Ja.qrh1DldeJ:'ts unul deren
Reform, MlJDs.ter 1893, p. 156 si urm.; F'. Brlghtman, Ea.stem LltorgI.es, Oxford
1896, 470-481; J. HansseDS, Instlttitlones Uturglcae de rltUms orientailib1lS. t. n
(Romae 1930), iP. 44o.~
si 445-447; Chrys. Baur, Op. cI:t:.,.voI. 1, p. 154-166
si voI. n, 64-72.
16. Vezi A. Baumstark, Daa KlrchenJahr In An'tioch1en, !n R6m1sche Qua.rta~;
sehrlft;, 11 (1897), 31'-66 si 13 (1899), 305-323.
17. VezB, de ex., A. Rablts, Dle alttle8tamentllcben LektIonen der gr1echlschen
IUrcbe, 1n Nachrlchten der ~tlnger
Ges. PhN..hlst. KIasse (1915); 28-136.
18. Vezi Pr. Gh. TlIea, EvlJavla. euharlstlcii. dnpi sr. Ioan Oara de Aur, 1n
StudII Teologlce, 1957, nr. 9-1Q. p. 632 si urm.

,..

').

':'"'
' ~

."..
., ..

pastorale

Sfntulu:' Vasile. dar mai a:es n textul anaforelor acestor doua; Liturghii.
gllldirea si stilul proprii acestor Parinti bi,sericesti, precum si evidente
nrudiri sau ana,logii de fond si de forma ntre aceste anafore de o parte
si ntll"escrierile autentice ale Sfntului Ioan si ale Sfll1tuluiVasile de
.alta 19.
Nu este de mirare daca slujitorii bisericilor pastorite de acesti ilustri
,ierarhi si' ma,ri teologi au luat ca model si si-au nsusit modul si formula.rul ntrebuint.at de arhipastorii lor, pentll"u savrsirea Sfintei Litwrghii.
mod c.a;fe se va fi distins fata de cele mai vechi, prin profunzimea de
simtire si de cugetare teologica a continutului lor, ca si prill1frumusetea.
~Ieganta si maiesbria expresiei lor stilistice si vell"bale.IlI1deosebia.nafora
Sfntului Vasile este remarcabHa prin avntul inspi.ratiei, prin orizontul la;fg
al cererilor cuprinse n ea (n partea numita diptice, adica rugaciunea de
mijlocire generala pentru B:serica. de dupa sfintirea Damrilor), ca si prin
frumusetea literara a expresiei: ... Pe ce:! bUinintru bunatate ti pazeste,
pe cei ,rai, bUl1iti fa, cu bunatatea Ta. pomeneste, Doamne, pe poporul ce
sta nainte si pe cei ce pentru binecuvntate pricini nu s-au ntmplat aici,
si-I miluieste pe dnsii si pe .noi, dupa mult:mea milei Tale. Cama!rile lor
Leumple de tot binele; casniciiie lor ro pace si .ntru unire le pazeste; pe
prunci creste:j, tineretele le ca Iauzeste, batrnetele le ntareste, pe cei slabi
desuflet mbarbateaza-i, pe cei risipiti aduna-i, pe cei rataciti ntoarce-'i si-:
mpreuna cu sfnta Ta soborniceasca si apostoleasca Biserica. Pe cei bntuiti de duhuri Inectn'atei slobozeste;ou cei ce caIatoresc pe ape si pe
uscat mpreuna caIatoreste; vaduvelor le ajuta, pe orfani i apara, pe cei
robiti i izbaveste, pe cei bolnavi i tamaduieste. Adu-TI' amil11te,Doamne,
si de cei ce SInt n judecati, n nchisori, n prigoniri, n ,amara robie si
tn orice fel de necaz, lI1evoiesi stll"mtorare.Adu-Ti aminte, Dumnezule.

si de to\.i cei ce au tll"ebu::nta demall.eaT.amilostivire.

13. Vezi Dr. A. Baumstark, Dfjj ChryaostomosDtur~


unei ilie syrlscbe Lltu.tgfe des Nestorios, 1n voi. Xpuaoa~oI'L"d.Studi e r1cercbe Intomo .. 8. Glovamd
CrIsostomo .. cura. del eomttato per U XV ceo.e,enado deDa stU JI1011e (407--1907).
Roma 1908, p. 771-857; AceIasi, Zor Urgeschlcbte dI;Ir ChrysostolDOlQlturgle, in Theo
Iogle und Glaube, 5 (1913), 299-313 si 392-395.
14. Mai pe larg despre autenticltatJea Liturghiel SfintuIuD Vasllie si cea a.
SfintUlui Ioan, vezi l'a Dom PL de Meester, artlc. si dict. cit. supra, t. VI, col.

~
..-

--r

"

.t

de cei ce ne iubesc

si de cei ce lI1eulI"ascpe noi, si de cei ce ne-au poruncit noua nevrednicilor


sa ne rugam pentru dlnsii. Adu-Ti aminte, Doamne, Dumnezeul nostru.
.si de tot poporul Tau si peste toti varsa mila Ta cea bogata, tmp.Jinind
tuturor cererile cele spre mntuire. Si pe cei ce nu i-am pomenit, diill
nestHnta sau uif.a1re,5aU pentlru multimea numelor, Tu nsuti i pomeneste,
Dumnezeule,Cela ce stii v,rstasi numireafiecaruia,Cela ce stii pe fioecare
din pntecele maicii lui. Caci Tu esti, Doamne, ajutatorul celor fara de
~jutor, nadejdea celor fara de nadejde, izbavitorul celor nviforati, J.imanul
celor ce caIatore9C pe ape, doctorul celor bolnavi. Insuti, tuturor toate le
fii, Ce\.a cestii pe fiecare si cererea lui, casa si 'trebuinta lui...~ 20.
Alaturi de marea si f.rumoasa rugaciune pentru sfintirea apei din rnduiala Aghiazme:' mari (facerea SlI1tului Sofronie, patriarhul Ierusalimului), anafoI'a liturghie! bizantine a Sfntului Vasile reprezinta una din
cele mai. superbe creatii ale geniului liturgic ortodox. De aceea. pe buna
dreptate s-a facUJtde catre specialisti! propunerea pentru valorliica1rea ei,
prin lI"eve:nirea
la vechea pr,actica cresti\na de a se citi aceasta rugaciune n
11\1tregime
cu voce tare ,de catre liturghis.itdri, macar l11chip demonstratii/o
la anumite ocazii solemne, pentru a fi pusa n evidenta si sezisata de
..catre credinciosi frumusetea si importanta ei din punct de vedere dogmatic,

-------

.'

19. Vezi de ex. Sophle ADwniladtS, PIIwe de la UturgIe


'JeU;re8 grecq1ie8, Leiden 1939. p. 87-137.
20. uturgh1er, Buc. 1956, p. 225-226.

I
I

daG8 la. tradttlon des


B,O.R. -12

I . II

-'~
.

BisericaOrtodoxaR:

0Jntn!.

l'

:c eSlologic, ca una care ex .

d.e Sf. Vasile, Jnfa~~~~t'le


taina de catre preot:

'

"

TlI"isaghi<Jll1ului:,Dum~1 CI/ e ~n

. I

LitlNghieIntrebuinI~v1. e IhnestJ...22. Si 'cu toate ca cea ~eu e ~I

-al tBcestuimare Sf /a. .e ex. ed. r0!TI'de Sib;u 1902). Piresti .el IOtul~1
C.optilor monofiziti ~ins~ I:rrh.. ~reshn ~u facut c-asi n rituf'~ituteo!oglc'
rglc ~I
;glne mai noua care
~Ip sa J se atnbue ~ anafora euharist'
sarbatorile Mi~tuit~r fU'p-rJ~~eelem.ente s.ill"ienesi care entr ~c~'td~~on-

~,

.,'

de Aur) 27. Asemenea exorcisme existau od:ll1ioarasi n alta Iredactie

greceasca pusa sub numele Sffntului' Grigore de Nazia,nz, dar ele au iesit
din fntrebU'intall"e27 bls.
,Multe
din rugac.iun.ile sl~j'~Ior zil~ice .cuprinse n Ceaslovul ~rtodox
Sint de asemenea atnbUlte Sfmtllor Vasile SI IoalO. Asa de ex.: RugaclUnea
,a-opta 'dintre R:ugaciunille dimineti,~ (<<JDoamne,nu ma Jiopsipe mine de biflele Tau cel ceresc...), in Ceaslovul romnesc este ntitulata a Sntulul

\
I

~ I

Ioan Gura de Aur (Ceaslov, Buc. 1945, p. 7-8); iar Sfntului Vasile i SlOt

cel~ d~u~ rug~ciuni de la ~frsitul Mijloc~a$.uluiI Dtim~e~eule,


I,Cela~ribui:te:.
vesmc SI fara de' Inceput... SI: Cela ce tnmlti lum:ina... IbIdem,
~

. In acelasi rit litu~ ~I SI :1'"~OCaz1U?imai solemne.


e Um a a la
Sfn.tului Vasile, care e~'c eXista o alta asemenea ianafora, usa su
tulul Vasile si care
!et debf~Pt o ~relucraJ'e a anaforei bizant! b no;ele
anului' 'bisericesc 23 E~"'~Vre UJ/nteaza I'a, Copti n cea mai -ro ne a ftn~
Sfntului Vasile si -Sftl1tlSt de .asemenea I/'edactii grecesti ale r~pa'1'"t~ a
C:0ptii egiptent de rit '1it u u~,G~lg(t'e ~e Nazialflz,'ntrebuintate od~ .rgh~llor

I
,

_}

,
I

mahomedani) 23bl~rgs l~.a e~and~n (probabil 'nainte de cu 1,?loarla


ca si n cel al Bi '. !. 10 '~,I~U!
liturgic al Sirieni,lor iacob~e:rlll"ear~trei Sfinti Ierall"hf~~lc~abl~Jll1lenev
exista anafore eUharisti~1 (~?~o.rlmai nainte sfin .t . Ae pas!reaza, de asemenea o UJt:u e. a l"jUIte
,

ta n desuetudine2tl

e, Intrebulntata odinioa-ra la Sirien'.. ~ghl~.~ Da:


"
11 laco ItI, aZI'
DatorIta prestigiului lor d auto:I,al dlf~ntelor rugaciuni din cultul rt:od
ales. de mesteri nentreoure 1!1an ~e~arhJ, liturghisitot'i si toolo . o
ox~
mele .Sfin.tului. Vasile si al ~}Ar~,a~lUnii, tradita a pus ndeo:~'. da~ ~al
fa.te I~ dJferitele slu'be
I In u UI.Ioan multe din rugaciunii
,1 su ~u:
RmdmaJ.a Impartasiri{ sJn~e tC;~It~IUJortodox. Astfel unele rue J~tre.b1I1~-.
21 .
a r.. uIte acestor doi Sfilrlti 26 ia,r sff~C't~
~In
UturJl'hIe.V~ Pr. P. V1ntllescu Functi
,rJ
U aslle'

3: ~fintiJ Trei lenarh,)ca

p. 81), rugaciunea de la sfrsitul Mijloceasului III (<<Doamne Dumnezeule,


Cela ce dai pacea Ta oamenilor..., Ibidem, p. 90), rugaciunea de la sCirsitu! ~easUolui VI (<<~umnezeule ~i Doamne al puter~lor...,~ I~id., P: ~),
rugaclUnea de la Sflrsltul CeasulU1 IX, care se JntJrebUllOzeazaSI la SfUS1tul
Mijloceasuluj IX (<<Stapne, Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru..., Ibid., p. /25"126 si 1,29), rugaciunea care se citeste (benevol) la

.,

'sftrsitul Vecerniei (Ibidem, p. 141), una di;ntre rugaciunile p.aveceN~itel


celei ma,ri (<<Doamne,Doamne, Cela ce ne-ai izbavH de toata sageata ce
zboara ,n zi..., ibidem, p. 155).
4. Text~ ~lInsc!ierile. Sfi~or Trei Ierarhi ,ntrebui.ntate .in :cultul orfu.
dox. Se a11ilbUi'e
SfmtulUi VasIle un scurt CUVintde pova~Ulrecatre preot
(de autenticitate ndoielnica), ion care se dau excelente ndrumari despre
p.l/'ega,tj.rea..p:.eotului ,pentru. Sfnta Litur~h~ie si d~s'plI"evatitudi~ea I~i n
tImpul sluJm~28. Acest CUVint, care se tJparea odmloara n Llturghlerele
sIave 29 si se tipareste nca tin LitUi/'ghierul grecesc de azi 30, ar fi aJ.catuit,
d~pa unele .indicatii, ~e ~fi~tul Vasile n .a,nui ~75, c'a o circ';1laTa destinata
sa se dea In copIe fiecaruI preot nou hl;rotomt 31, el constItUind astfel o
dovada a g.rijii pe care o puma marele ierarh pentru slujirea corecta si
demna a Sf'i.ntei Liturghii de catre ~reotii ~parhiei sale.
Doua dintre Cuvintele de nvatatura ale Sfntului Ioan Gura de Aur
aTIume unul pentru Sfinta 'si marea Joi, iar altul pentru Duniinica :Srin.
-------

si

22. vez~cE~~~,~~~ras
d'h ';ev. Bis. ~r" R~Otloglca
sau comunitara
8'
rlceaacablzantIna.
zantUta a zugravIP.or la v' , passlm si mal ales p 29
23. Ambele 'ed<?:ar::Ut! 1936, p. 330.
'
. Grecu, Cil.rtl ~ Pictura b~.
'

t. vn, Roma.e1754
'

de :roA. Assemanl, Codex

dotius, IAturgiannn'
p. 45-133 (in limba copta I Uf:urgJeus EccIesIae UnJve~'
(numai in trad. la orientell.ium coUectlo, ed. IT (s trad. laitina) si de EUl!. Re:na.u~
co'l. 1629-1656 si t tinx~ote
la p. 152-294; .rep.1'Od~urt
1847), t. 1;, p. XCU-cvr
a Sfintului Vaslle'l
T VI, col. 677-700. O descr1er e si ia Migne, P.G., t. XXXI
ricii Ol'll~ta!e..., ~ ~v . Tamavschl,
Desprece~ maJ.e a .rtndul,elf.1ILlturghiel copt~,
23 bls. Editata . Oandela". ~. 1893, p. 548-555 I~te
LiturghU aI,e BJse..
P.G., t. 31 'lI 36
,cu trad. '-al, la RenaUdotius S d 5.612.
24. Vezi F.' Brlghtman
' e . 'li voI. cit. si la Mlgne,
25. Editata in ,.
Op. cit., p. LVID-LIX I LXX
PJ'aJesa.nctit:lcatorum SI1'18.CaSI cu trad. Datina d:
III si urm.
p. 719 si urnr.
syriaca Sanctt Joannls citry_~'i"
j COdrlngton, Liturgla'
26. Vezi Ru
I
' n voI. XpU1oo'tolmlct
XII (a.l'e Sfintu'ur'
si VI (~Ie SfintuJui Vasile
Toan) dinlll~nte de tmParti!.slr~' ~~lunUe
IT, VUI, IX X si'
,
lturghler, ed. Buc.' 1956.

,I

..'-.~

f,Gura

ti.u,rglc ~I anume nceputul rugaciun" I.~.'tpur-

naipte sfi1nti>te_ ~s:e m c:~'t1!lvortodox ~. adica Litwrghia Daru~i a trel~


(Dialogul) episco ul
atL?Ulta de tradItIe Sfntului Gri ore
Jor mal.
ghierului O:rlodox gar Romei (t ~04), totusi, nu lipsesc eifi' ~e L",!-are
Grigore de Nazianz (~ p~n aceasta sfftllta Liturghie sub lfIum~1aSf' Itu.r;.

1 71}

,este
privi,t ca autor al cunoscutelor Rugaciuni de exorcizare numite MoI )iftele sau Blestemele '/Sfintului IVasile P;entru cei ce patim~c
de la
f di.avol si pentru toata neputinta, care se citesc lO bisericHe noastre in ziua)
~
pOI?e~ilr'iac~t~i
(1 i~nuari~),
Sm~t.a Liturghie
~apt, primele
treI smt aunbUlteSffn~
SfIntuluI
VasIle, ~upa
Iar urmatoarele
patru(deSfmtului:
Ioan

per~tll sff~tul~!' altar, alaituri de S/nI nndu~

sftl1t, Care ntre Sf, t-" T ImPd~1clntarii

IndrumA.rl pastorale

1, t uri ca.SI ~e celIaIt.!,n vesminte arhleresf ~atll SI

tmd lI"ulou cu un

...,~:.

...

Traditia icono
frp~n ul comvunltar al Ortodoxiei 21.
pnma in.'
Sfintii nostri Patrr?
ca or!o~oxa asaza si pe cel de al treil'
mall"ilor 'ier.athi zu ~I .~ adIca P7. Sf. Origore de Nazianz _ :a ~Intre'

,;",,:,,"

'

.
.'
. .
l It UrO'ic
poet
6' ,
IC SI
mai ales
chi'pul cel mai fericit ..t
-

bIlor
ziti),
cel~r
r~lor
cazu

1n

~. 302 1f' urm., precum Si Rug. I si n dupA. Imparti!.slre (ale SfintuJ\11 Vasile),
Ibidem,
sau In Ceas1ov,Buc. 1945, p. 378 si urm.
27. Vezi MdlltfelnW, ed. Buc. 1950, p. 442 si urm.
2,7bls. Vezi fragmentele ed. Ja M!gne, P.G,. t. XXXVI, col. 783-734.
.
28. lT<;"pctrr8AI1'"
1t"h~.[oph. text grecesc la MIgne. Pl.G, t. XXXI, colL 1685-1688
(intre 8QJ'Ier,:Jede autentiC1tate Indolelnlca aloe'Sfintulu" VaslIe) si in Sintagma. dumnezelesUlor si sfintelOr ~ane...,
ed. .dc G. A:..Ra.l1Is si M. PotIl. t. IV, Aten'a 1854,
p. 391-392. Traducerea s ava constltwe cap. 24 din Cormcla''a Knlga. O trad. rom.
vezi J,~ Gha1adle, ep. de ArgeIJ. Uturg'!ca., Buc. 1877, p. 194; alta }a Nic. MIl'aS,
Canoanele
in80tJte
comentarii, trad. ,rom. de U. KovlnciC!
'lI Dr. Nic. BIserIe!:I
Popovml, Ortodoxe
voI. II. part.
2, p.de259-260.
29. Vezi de ex. Slujebnlcul t'p. de Macarle la 1508.
30. Vezi de ex. Dumnezeiasca Liturghie (grec.), Atena 1924, p. 100.
31. Vezi Nlc. MJr.as. Op. si voI. cit., p. 260.
.
32. Vezi de ex.. MolitfelnicU'l rom., Buc. 1950, p. 457 si 463 si Pe.ntlcostaru1
rom., ed. V-a a Sf. Sinod, Buc. 1953. p. ,14. Cuvintul pentru Sfintele Past;1 se tipa_
r~te si in editiile mal noi lIlae Llturghlerulul grecesc (vezi de ex. ed. cit. supra,
pag. 62-63).
.

II

III;

"

--rI

180

telor

Pasti

0& OrtodoxA. RoIl11a&


BIBeri

au

v Vt

in acest '. . ca~a a. consacrare liturgica in


T.i.. ~ ~!Ie'". b!~i, In.inte de Imp"'" '." cullul..ortodox. fiind cii!

dox" s' h\nd ~p.nl' 'C, .,." In ~ilttel:ic ':"'."'__'10' cu Sfinle~


lui 10; pen" "mueet.. si v.I""",. dld'ct~. s' .,n Pentic..l"ul "'t e
I~
'cu s' """.1' . continut"
meni. d.nllul~,,!.no-<.Ioiic.n ;nlr,t .. Inl"b ..
. u.
viciuid:~ _.nl. Sfintilo,T"i I.",hi c" ..~tn :.tu.'",c' mult. ,"O
alli Sfin~,"..c~ 1~I.n In rindul.l. dil.;it.I~:"~ o os!l. ,i ,,1 1, ",:
dinope'l' ;;.'~'n,t'.s, se,ii"'ei bi icesti".'ril .I~Jb.. .Iat"" !de cel. '"~
men.. t'~
u." 'oan fi..,.". InB"vr.n:1,'~' s, ,p""",1. As.. d. 'X
dtvind:"u" ."~I.In":ebuint...d. .K'.I si inahnlile 100I.duei". A.~'
T,'od) . man..bn,.',,"d men\ionaleIn un.1 ~u.ul ododox,In ""viclui
,itnice,.of' '1 fi,c~bl. lie In ,nu..it. mo'::c:'t'"~'"
dd. ...luai
(m,i .,le"
(In.cbilii
an',In
... "')' .. no~". '!' bi.eeicasi d. .eev' ~n..t
'indui,l, olujbe!"
A~stea 'dipentru }nvatatura si induhovn:cir~~JUI.l

cele din .1\ ~r'. eu-'?OI .dun.l. ,1 t"du ;:'"..ro.rt"'" d" m"',I"'i
colectl' cu'.-u 'rl' P""li si ..,,,Iri 'i d..~
~?mn...I..Imp"una,~
jucal nn ro' ' u .Prolo"e (Viet;l. prescurt:t",m cc~s""" m,i .1.. "'
Dac' dld~p"m ..n, In is'",i, spieiluelit
'1..'1' Sf,nt,I",)". c.ce au

Nadan,
.:''' ~umero".I.poeeil,oii 1"'" """,.h,l. romIn.sll.
saorare litur r~.Ifdmtre cei-dintii poeti cre~tin~e al~ .Sfintului Grigore de
af '"mo,..!;' ce .n cullul~"slin. In sehimb .ces- "!",un, u., cap...t con.
cea , Invi""~ C~n~~",:. ,mno,"fic. din ,Iujb I ~h~1 ,,:,1. aulo,,1 indl,ect

. ~'."..

Domnu'ui,i din
vi.rtl ooro./ '~'SCOPde M,iuma (,ec J,il)SI~VOt"LI...
. ,lcatult d.
Sflntnl eoon:" ce. ,,1.. (<Iio-i,losSe n, ... .
aceIaSI veac

~a ~e ve~liml...) e alca.tuitd ' ~~r tI doilea (<<ZiuaI,n-

S'. G'i o...de "m~ .. ...p',a dinc.teb"

'.'

o,n D.masehinultn

unlui .~. 'a'baN'~"nz la Con.',ntinopol In r'd.ca (p,negi,ic) tinu d.


Mf..., P. G.. 1.1o~~
penku' prim, d," tn R",'~:'fr' cind Nast",,~, Dom.
cuvInta'1 al. 5\' t IXVI.,:,,1.312 ,i une)' ,1 d ., . 25. d""""""oe (v.,i
6&1,1
i 1..nu.. Goga" pen"" ';'baIo"
se 'n;;pi". din dau.
Incepcbfa, ~u XXXV,001.396 s' mm.). Amin ea. Pesl.,.. (Ibid.m, col.
produse 'ex"na,cu~"leI. SfI~I~luiGei
,i condouac...,n.1e men\lon.l'
..,.1. pesl. 60 dm cuvtnte"'e-su
D. ,IIC,im ~1U~~se pasaj. ".

,..~

'

1n haina Imnului de acesH doi melozi, ira

''''iOO''

N"i.n' n.eu cu""",,1


t d,c"e ..1.del06p,,,'e.
1m""c,l.

I eun'

";::-;-_

n";"._ oi.. ~_'

'''''''''tuJ ;;::.v-:',~

din...,

t'" din_;,.

_.

,; ~
.,

In~

..~v:.A':';,In.
""'" '''', .. 051,
':,"' _.

de '"" la

""':;'. Sua ,

: "_'_

s:"""" .. """... ... SI....: 'd"":;.111"""'"


oi

-. A_'
_

..~ . ~oan""""'"
.'~ .:::'""',
... ,(ci
la EV'3IDgheUa
Sftntull
Postu.!..mall'e)
. 570.::.'

'".~1_(~..
""""':"p
,..
:;"

.. .. " ee
I

eronull St.

"

.,.,. Bv.de..n:.,:;:. decIUt.. "".:;. din~..


"",.~. _ro ~_..dL R_, "de bA"_.."""'"
,.~
' de ,,"" de ..
..r,;.'~, eamtu ..1854 (4,.
N
In ""'" ...
~
,

_ __

CU o m.i",tel.

c",.t.. Li,,,,,hiei, de< cel pn\'n p<e-

impun.toee. le cel. m.i !neenm.l.

p",nice

.1.

Domnulu;,".
I
5. SfintIIT"I le""'" s' eullu' Sflntilo'M,rtlri. C. i_hi ,i sflntill
I .Iuji'",i, .m SI. Ioan cii ,1 SI. V..ile ,.eu dis"''' Inl" .1I.1e,,i p,in
"ri). ,1 ...n(la ''* 1.'0 d. cultulSlOn\lIo<
Moriid.pe W' I.'u pnctic.'
'cu pi.tel., I.eu d...oll,' si I.anIn'"muse\.' >eiup","'ip,," 10' pe,.on."
! si pein.I,",uei"le ",.dict.pa..,.i'"
tiI. d. .i 1. ,dunO,'1eII'''"''''

I d. 1, ,ni",..,it.

,.t..h.l.
s' cel.lol" cuvm,.n delaud, ~nn'. d. Sf.Ioan l' d'r l' muc.n'"
"ntiohieni seu din ,It. p'<li,c, SI. Ign,ti. T.ofo,nl (17oct.), SI. .p-P
I B.hyl..
i,n.). SI. FiI..O",u.Lucion(7
soldaliJu"ntin
,1
(1 ang.). (24
SI.P.I,ghi,
(8 001.). Sfinti.' Rom.ni,n.),
(18 'SI.
nov.).
luli,n (26 dec.).
M,xi..in
(m"tirii'!,
petimpullui
lull.n Apoot.lul),
SI.mu_il'
"",.nlce.

l'

I
,,

.nual. ,le ,c"lOO'm,rliri, In ca" .i .Iogi... vhiulile

,ceslo" ,i Inde,mni pe c.-ed;.n<iosi


.'.i imi" ,i .'.i cin,I..,ca ". E ".
I1 deahst.cunoscut..d.
.x.. mAc.l,si
.dm;..,\i.
cere opi.l.t.
unt". 1iSI.
Ioan ,.t'
"p.l. cuv",",i deleud~";
ayM si pe
suflud.'
d..ven."\i~
de SI. Apootolp,v.l. .mulul ,1 mod.lul ,'u, ca"i, i.. co."c"t cel'

:L

prosdok' si Donmina (20 ,pr.), Sf. Verl..m. (31 m,i), Silnlil Macahei

Eu,~,tie,i Melell..Foo;',.Dro.id,. B'~'''' TecI" ,.. ..". Acer"i lucru


an facuI Sf. Va"l"a

Sr'nl" 40 Mue'DOe>.
SI. v...l..m,

SUnbta. SI. Qo<doe.

Mi,gne,
P. G.,,i t.,llii"
XXXV,
col. 911-934.1169-.1194
~i t. XXXVI,
ol. 257-2&2).
,Sf.
M'm,nl.
p'ecum,i
SflnlulGrigo'"deN..i,n,
Inccin~'
S,,,,.
I
,Iilor M,c.bei, , SfintuluiClp,i.n. eau Sfin\iI" M"ti~ In ..,,."1 (v.';
.
I

DO'meeil. dea"bit. ,i.' cI,lig" In .ceast. p,;vinl' m'i ,1'" SI. 10,"
Gu'" d. Au', ,tii 1. Antiohi' ci' " 1. Consta.linopol. L. An'iohi' el ,,1'
c.1 ~~r'.ac.~I. din mI..., .,i "tnvi"a..cultul .unO<'
Sfinli m,di... ~;t.li ..au
. negb101'p'" ,'uuc'. c, S,. B,byl" s' SI. F,logon". E cnnoscu'a dO''''\'
fi.rhi~I.., m,i tulur" c..nt,,'" m"i cr..ti~.. din ~ec. IV de , ~ve, ..u
' dob..d. "orm"l. eau "..1. mo.,t. d. merb," Ma<,1", Con.l,nl"opolul,
O", .non.Infi"p~t dupa t?cet
yeo:secu\iilo<.
.",vtnd propei" s;; madiei
loc.II. t"bu" .,., ceul. 00 ,It. p"l'- In,mt. ... v.ni'" Sf1ululniIn,n l'
Cons',ntinopol(397) 'u"."" .du" aci ,1 depu'" In hise,ic' Sfintilo,

cel. maitn~':,,"n.
'!""~ d. SI. 10.. D..:" u~" ""o,,cI .fi,..a ca
Oii.p,n.gid", :, . S~ "'~'o<Ii ,lcatuiesco "I~!"n'. pent;Us',batort'.
compnn.,;imoo. f'" G"W". Teo'ogul,1 .1. ;ro "I~ala din cuvtnt;.
solisfacti.unni'"m"... au
"c~,
d"'Plat.,i
s' ca 'p<in ,cesl.
poe!
s. ",ltd
"eulo, 'u
.1 B~I %~>
'. .~-o0"="
m"n"
". v... H.
'
,.0<...P"",IiI. Sltnlnlui

181

_.

_
_

~1Stora.le

Ape.lotimoa".l. SltntnluiTimotei,,le Sfint\lo<ApceloliAnd," ,i L"c,.


.1, p,of.luluiS,mu.1 ,i ,"pul SltnluluiIoan Bot.,",0,,1, Sflnlnl lo.n
continu' ope" In,int.silo< sai tn ,c",ta di,ecli', ,ducind din Pont "O"
,Iei' SfIntuluimncenicFoc'. p' c". 1. depuse,cn ",ocom"'" m.,nllie'
,i cn p,rilclp"" 1mp."I..., Eudoxi'tn,.,i. Inc,l.d"l, p,lei"h'" si ,pol

In bi..,ic, SltnluluiTom' d'n Constantinopol.Adus, d. .sem""

,i moa.

,t,l. .un".mucenicl
.gip'~i..al. ,aro" numeuu 1, d' .Incnvtn'areap'
oar..1 . Imul'ocu ecel","'1 (M,gn..P. G..\. L, col.693-698)
". Tol p'

,tunci,SI.Vi,itiu.epi>copul
d, Triden1., kimis Sfintuluilo,n. d"''''''

-,

1, c"'".. ,cestni'. mo"t.1o Sfin\iI.. m,diei Si.ini.. AI.xandou,i M'"

".P'.
P._tiI""'.
-- 104.105.
-... -"'P.G..t.
de-"". 001.
~
>l.v de ~..Bu<.
.r. "".
I..R..."""lat
.. sr. -6&1.'" . .., """"',",dom.
". V"", P.G..L
38.-'.
P.G..t.". "di_
COl'"""""'"
. nnn. "'"..5....

---

41. Migne,
Comp. Chrys.
cit., vot. II, 589.600.
p. 68.&9.
40.
P.G.. t.BalUr,
XXXI.Op.
<:01.483.526.

.,

u,

183
:Biserica. OrtodoxA. Roxn1n1

182

-i

tYl"ius,pentru a fi transportate la Coinsta~tino~1 ~i asezate. ~ ~.is:rica ~i-

dita aci de un oare<:a,re Jacob, om apostohc, calrUla Sf. Vlgliru II mcredm_


teaza, odata cu moastele, si .actul mart~tic cu istoria patimirii ac~stor
Sfint~ 4.2.
La cererea Sfintului Ambrozie, episcQPul Milanului (375), Sf. Vasile a
trimis la Milan moastele SHntului Dionisie, naintasul Sftntului Ambrozie
ta scaunul episcopal de Mil.an. care fusese ex.i'1atde mparatul CQlnstantie
1n Capadocia, uode murise, ca apa,rator al credintei ortodoxe mpotriva

Arieni1ar. Cu acest prillej,'sf. Vasile scrie lui Ambrozie a .scrisoare n care


~rata cu ce mare veneratie' erau pastrate, ng1liji.tesi cinstite .n Orient
moastele Sfinti.lor martiri (vezi Epistola CXCVII a Sfintului Vasile catre
Amocazie, la Mig1ne,P. G., t. XXXII, col. 710 si urm. - :Comp.si Sfritul

V,asille,arhiepiSC10pul
Kesad~i Kapadokiei,trad. de Iosif, mitrapalit pri:mat.
Buc. 1898. p. 457-460).
Pe cnd era patriarh la Constanti1oopal,Sf. Ioan a. pus sa 'se zideasca
a biserica (martyrian) pe mormntul sfintului lector Mal"Ciansi al .sfintului
ipodi.acon.MartYl1"ius,
ca1re,n urma unar acuzatii nedi~pte din partea patr.uarhului eretic Macedanie, suferisera moartea, ca martiri ai Ortodoxiei;.
biserica, .ilnceputa de Sf. Iaan, a fast termDnata ma'i. trziu. de patria,rhul
Sisinie (426-427) 43.
6. Alte contributii

ale Sfintilor

.
Trei Ierarhi

in dom~iul

dezvoltarii

partizeaza Gatilor traitari aci biserica Sfintului Apostol Pavel, pentru oa


.ei sa faca in ea serviciul diV'inin limba Iar; el insusi a'sista uneori la adu~
nariile lor de cult, iar la Pastele a1nului 399 rosteste in acea: biserica o
frumoa.sa predica despre chemarea paginilar la crestinism, tradusa pe
toc de un ttImaci, n limba gotica. De aceea, marele Parinte bisericeso e
I
.considerat ca ntemeietorul celei mai vechi Biserici de nationalitate germana!
cpnOSC'l1ta
in istorie 408.
.
Ca mijloc de lupta pentru ,combater~ si stirpLrea arianismului, Sf. Ioan
itntrodusesein uzul ortodocsilor din Constantinapol p:rocesiunilesi privigheI -riie noctu1r>ne
care aveau 100in ajunul Dum1nicilor si al sarbatorilar si i[\
I
tim:pul carora se dntau imne cu continut ortodox, ca: Ira5pun:sla imnele
procesiuni similare 49.
i . ..cu cal\"actersectar cintate de arieni in II.
:.
.

t1

:t

.,

'

t
.

379, vest.ita lui predica (Omilia a XXXVIII-a, la Aratauea Dom1n:ului.),care,

precum am aratat, va .servi mai t':rziuca izvar ,de.inspi.ratie imnografului


Cosma de Maiumapentru a1catu.:!reaCanonului Nasterii Damnului.; iar Se.
Ioan tine la Antiohia o frumoasa

\
.

picatura de apa, pentru ca 'sa .se evite pnga'rilt"ea Sfintei Impartasanii de


dtre cei calre scuipau, din abicei sau din necesitate, rndata dupa mparta-

~~.:...~c~st
a~_ioeiis-a si imputat Sfntului Ioan, ca a i,navatie, n punctul 28
42. Vezi Migne, P. u., t. XIII:. eo':. 552 558.
4.'3.Vezi Sozomeon;.Istoria blsericea.sca, cart. IV, cap. 3 trad. .rom. de Ios:,f
Gheorghlan, Buc. 1897, 'p. 124-125.
.
44. Vezi Sf. Ioan. Cuv. la Nasterea Domnulul, la M'lgne. P.G., t. XLIX. col.
351-362. tr!1d. rom. de Pl'. D. Fecloru. Cuvntar1 .la pl'llUllcele fmpa.ratesti ale Sf.
Ioan. Buc. 1942, p. 1-24. DupA. Chrys. Baur (Op. cit. 1, 164 si II, 70-71), NllUSterea
Domnullui s-ar fi .Berbat pr'lma datA. la Antiohia in anul 3'17, deci cu doi ani ina"
mtea ConstantinopoluluI.
45. Vezi pentru Sf. Ioan, mai ales Cuv1nta.ri1e la p1"3ILnioelefmpara.resti. trad.
de Pr. D. Fecioru, Buc. 1942. iar pentru Sf. Grlgore CuvintarJ.lela. .Sf. Pasti, la
Teofanle, !a Nasterea Domnullu~, Ja RusaUl, la Duminica Noul!" s.a., 1'81Mlgne,
P. G., t. XXXV,. col. 395-402 si t. XXXVI, col. 311 si urm.

Iata, pe scurt, citeva d:n meritele SfiiI1tilor.Trei Ierarhi in domeniul


"liturgic, merHecal\"e.se adaaga la celelalte si pentru care cres.tinatatea i-.a
asezat in rindurile Sfintilor si ti cinsteste ca atall"e.Caci, ntr-adevar, pentl"u
-multele si marile lor calitati, merite si servicii aduse Bisericii crestine, ei
au ctstigat :admilratia, re9pectul si dragastea cantempoiranilor mai 'inti
si apoi a urmasilor. incepind a primi dnstirea si omagiile cuvenite Sfintilor
aproape chiar de pe cind eraunc'a in via~a. La' aceasta au contribuit, pe
lnga sfintenia vietii lor, si nenumaratele suferinte, necazUlrisi greutati
cu care .au avut de luptat din partea unora dinbre contemparanii Iar sipentru care posteritatea i-a asimilat, pe drept cuvnt, cu marii: marlwris'itari si
martiri ai crestinismului. Aceste osteneli, sacrificii, bi.ruinte si bucurii de
.

predica la 25 dec. 38644. O stlt"alucire

deosebita dadeau si celorla.Hemari sarbatari ale anului bisericesc .de atunci


cuvntarile rostite de Sfintii T,J"iIerarhi in zilele respective, la Cezal\"eia,
Antiahia si Consta1ntinopol45.
Ca patriarh la Canstantinopol, Se. Iaan a i.ntradus in practica I\"asariteana a mpartasirii obiceiul, .adus .de el de la Antiahia, ca cei ce s-au
impartasit sa cans.ume, indata dupa mpartas:'re, o bucata de piine si o

~I

CINSTIREASFINTILORTREI IERARHI IN CULTULCRESTIN

cul-

tulu! crestin. De numele si de actiV'HateaSfintului Grigore de Nazianz si


.8 Sfntului Ioan Gura de Aur se leaga si introducerea in cultul Bisericii
ra.saritene a uineia din cele mai mari si mai ,populare sarbatori ale cultului
artodox, adica sal\"bataarea Nasteri'i. Domnului, praznuita ,Ia 25 decembr.ire.
dupa obiceiul apusean (caci n Rasarit Nasterea Domnului era praznuita
pna spre sfrsitul sec. IV, odata cu Batezul, la 6 :.anuarie). In dnstea .acestei
mari sa1rbatori, Sf. Grigore a tinut la Constantinopol, n ziua de 25 dec.

al acuzatiilor absurde ce i s-au adus insinadul


de la Stejar 46; el e privit
de unii ca origine a anafurii (ptinea binecuvh1t'ata) din practioa ortOdoxa 4.1~
Tot la Constantinopol, Sf. Ioan, care a fost si un mare m:lSionar, lre~

..

pastarii-aurasplaEtsi i-aum'ngiatpentrutaate nedreptatile,jigniriJesi


dUl\"erilendurate; acestea i-au facut 5fintipe care-!'
turma lor... 50. Ca la toti ceilalti SH1nti, cultul lor
canoni1.are formala din pa.rtea conducerii bisericesti,
pietatea si vointa maselor de credinciosi 51, avnd
mitat, local sau lregional, dar raspndindu-se repede

cinstea inca din viata


nu se instituie printr-o
ci in chip 5pontan, prin
latnceput
car,ader liin tat Rasaritul crestin

si apoit si in Apus.

1. Astfel, cultul Sfintului Vasile cel Mare isi are originea ilo. marea
. admiratie pe cal\"e si-a Cstigat-o, inca din 'viata. atit din partea credincio-

silor ortodocsi dt si din partea ereticilar, a iudeilar si a pagnilor si calre


se vede sid:n epitetul de cel Mare. ce i s-a dat chiar ndata dupa moartea
-lui, jlncuvntarea funebra tinuta de Se. Grigore de Nazianz, care spune ca
-

46. Vezi Ch. J. Hefele, Histolre des ()onclles d'apres l!Is documents o~nau.",
trad. fr.par H. Leclercq, t. 1, part. 1. Paris 1908.. p. 144.-145.
47. Vezi ChrYs. Baur, Op. cit., II, 67.
48. Chrys. B.aur, Op. cit., n, 69-70.
.
49. Vezi Socl18Jte Scolastlcul. Istoria bisericeasca, cart. VI. cap. 8, trad.
rom. de Iosif Gheorgh'lan, Buc. 189{j, p. 293-294.
50. Prof. T. M. Popescu, Sfintii Trei IerarhI in fiilujba Bisericii, in rev. BiS.
..Ort. Rom.. an. 1952, nr. 1-3. p. 63.
51. Comp. si Prof. T. M popescu, art si rev. cit., p. 71.72.

--...

-r-

184

Biserica

O:ltodoxi!. Ro~

Sfntul Vasile .a fost Ui!1malriir ntre fratiis-ai martiri 52. De aceea, ]a inmormntarea Sfntului, cortegiul sau funebru pe drumul catre locul de in.
mormnta.e se transforma ntr-o adevarata .procesiune de cinstire a sfin-telor lui ,ramasite trupesti de catre masele populare din Cezarei'a si din
mprejurimi, procesiune care, p'rin grandoall"ea ei impresionanta, poate
fi socotita ca inaugurall"ea publica li C11ltuluiSfntului Vasile n p,i~tatea'
crestina. ePrivelistea nmormntarii Sfntului Vasile cel Ma!'e este ceva
I!nic si miscator. Iubit si respectat de toti ored.:nciosii si chiar de pagni,
de Iudei s.i de straini, care se adunasera n multime imensa, Sfntu.l erI)'
condus spre locul de odihna, n ja1lesi triumf. Toti se ing.ramadiau, voind'
sa 5e aplropie de sicriu, sa-I at::nga cu mina, sa atinga marginea vesmintelor 'ierarhului sau macair umbra sicriului. Multi .sarutau pamlntul pe unde
treceau cu Sfntul. Convoiul era nesfirsit, sfoazile si pietele eIl"aupline de
multi altii, ferestrele, usile, ,balcoanele caselor gemeau de lume. Plnsul"
tutUiror acoperea glasul slujitor.i!lor53.
Ziua mortii Sfntului Vasile (1 ianuarie 379) ramne narustata pe
.rabojul calendarului crestin ca zoiualui de sarbatoare, ,adica de pomenire,
de cinstire si de ilnvocall"edin partea Biser.ieii, fiind praZlnuita ca ata1reinca 'inainte de sflfsitul secolului al patrulea, precum se vede din panegiricul 'akatuit de Sf. Grigore de Nissa (Cuvint de lauda pentru frateleVasile, Migne, P. G., t. XLVI, col. 787-818) si din biograf.i'aSfntului, scrisa
de Amfi.lohie,episcop de Iconiu (P. G., t. XXIX col. CCXCIV-CCCXVI).
Aceeasi zi a Iramas ca sarbatoare a Sfntului si la toti eterodocsii Il"asariteni..
Numai lncalendarul apusean (Martimlogiul roman), din cauza coincidentei cu ,praznicul mparatesc al Taierii-impreju. a Domnului, pomenirea SfiITtului Vasile a fost mutata, cam din sec. IX inainte, la 14 iunie, care,
~upa ~!I1dicatiadin Martifologiul roman, alr fi ziua hirotoniei ca episcoj)
a Sfii!1tului(Ia anul 370) 54.Pentru acelasi motiv, urrmndexemplul LatiIOilor,
dlugarii gu-eci de rit ortodox (Vasilieni) din minastirea Grottaferrata
(Iinga Roma) au consacrat pomenirii Sfntului Vasile ziua de 30 ma:::55.
Cultul S.fntului Va.sile cel Malf'es-a generalizat curnd in toata Bfserica crestina; in canonul 32 al sinodului quini-sext (692), Sfintii Parinti,
adunati acolo, 'referindu-se la Sf. Vasile ca autor al Liturghiei sale, SPUIfT
ca e,renumele lui .g-a Il"aspnditn lumea ntreaga 56. Teologi, poeti si
:mnoglraficrestini de mai trziu, ca Sf.Gherman patria'rhul Constantinopolului, VizaiITtie,Ioan Monahul, Ana.tolle patriarhul CQlnstantinopolului,Vasile
Monahul si Sf. Ioan Damaschinul, au alcatuit, rnd pe rnd, diferite imne
(tropa're, condace, stihiri si canoane imnogu-afice)~n cinstea ma,relui Sftnt,
ca're :intrara succesiv in <rnduialaslujbei lui dlln Mineiul ortodox pe Ianualt"ie(ziua 1), alaturi de cele compuse mai trziu pentru s~rbarea praznicului Taierii-mpreju'r, din aceeasi zi.
52. Cuv. 4S (aJlias 120), spre lauda ruJ 'Vasile cel Mare, Ja M'gne. P.G.,
t. XXXVI, coL 493-606. Vezi si alte epltete
elogioase,
date Sfintulu:1 de diferiti
paneglrlsti.
la Ghel'lusim Timus. Dk>tlonar aghlograflo...,
Buc. 1898, p. 856.
53. T. M. Popescu, aJrt.. si rev. cit., .p. 71. Comp. si Sf. VamUa.. uh<Jeplsooput
Kesa.r1el Ka.pedoklel,
trad. de Iosif, miJt.ropol't primat" Buc. 1898, p. 464 si ttrm.
_
54. Vezi Martyrologe
romaJn, trad. fI'. par Dom .I. Baudot.
O.S.B., Nouve"le-{d. par Dom F. GU~bert. O.S.B., Paris 1931. p. 39.40 si 276. Comp. si P. AUialrd,
adie. Bas!le (Salnt).
n Dlct. de TMollOgle CathoUque,
II, 1, col. 444.
55. Vez' Nic. NiUes. Ka:endarhun
manuale
utriusque
Ecc!eslae
Orientalls
I'-t Occi(Joota.~s, OeniponJte 1879. p. 47-48.
56. Vezi la Nic. Milas, CanOftnele BisericII Ortodoxe.
t:naod. rom. cit.. voI. r:~
part. 2, p. 397.
-

I
\

,
I
1

-c,

~-

:'i~:_: . :_;.

186

l'

BIserica

tru adevarat
noi 62. n cealalta
cu

Ortodoxll.

R01Dln4

Indrumll.ri

viata, avem 'n el un martl..-, call"e mijloceste pen.

5e

Admiratia netarmur,ita, dragostea, .re<:unosfi,nta si devotamentul pe care


masele populare din Antiohia si din Constantionopol le-au aratat Sffntului
Ioan nca din timpul vietii lui, ca o rasplata f.~Teasca a inegalabi.1elor lui
.calitati, talente.. virtuti si fapte, pot fi consideJI'ate ca originea si anticiparea
cultului acordat. acestui mare Sfnt dupa moa'rtea lui. Admiratori::! i-au ra.
mas credinciosi .si dupa moa/rtea lui n exil, provodnd cunoscuta schisma
.a loanitilof din Biserica AnNohiei si a 0>nstantinopolului,
care Inu S-a
.stins dect dupa reabilitarea post-mortem a Sfntului (438). La staruintele
.acestora, conducerea Bisericii a fost silita sa reabiliteze memoria Sffntului
~xilat si prigonit pe nedrept si sa reinscrie cinstitul sau nume n dipticele
litwrgice. Inceputul .n acest sens l-a facut papa Inocent:u 1 al Romei
(402-417), calre 'n scrisorile .sale numeste pe Ioan sff.nt; acelasi atribut
.i-,I da si Fericitul Augustin 63. La star'll:intele lui Ino::entiu, renscri~a
nu.melui Sffntului Ioan ca episcop ,iin dipNce a fost 'ncurnd acceptata si de
ce~'la1!i ilrarhi ra'Sariteni, 'rncepnd cu Alexand'ru, episcopul Antiohiei 64.
Insusi Atticus, succesorul Sfimtului Ioan ,pe scaunul patriarhal al Constantinopolului, .precum si Sf. Cirilal A[exandriei, nepotul episcopului TeofH
aJ Alexandriei (cel mai inversunat adver,sar al Sfntului Ioan), .repall"a'ra
'nai/nte de anu,1 418, nedreptatea facuta marelui Sfnt 65.
.

I
I
,

La putina v.remedupa aceasta, s-a inaugurat si 'nchip oficia[ cultu[

'public ,a[ Sf:ntu[u;. Ioan Gura de Au.r: dupa marturia unui cronicar apusean
din se<:. VI, la 26 sept. anul 428, pe timpul patriarhului Nestorie, s-a serbat pentru prima oara la Constaninopol pomenirea Fericitului loa/n, ca
sa'rbatoa,re bi'Serkeasca 66 (dupa alti istorici nsa, aceasta prima sarbatorire
ar f~ avut loc cu patru a/ni mai .inainte, adka c.hialr de pe timpul 'Iui
Atticus,6'7.p'rincipalul dusman si urmasul [a scaunul patria'rha[
al Sfntului
Ioan)
.
Da;r ifeabi,litarea deplina a ,memoriei Si. Ioan a avut .Ioc ]a treizeci si
UJnude ani dupa moartea lui, adica n anul 438, cnd patriarhul Hroclu al
Constantinopolului, ucenicul SHntulu.i, de comun acord cu 1mpaII"atul Teodosie al doi.lea. ia osemvntele Sfntului din martyriul SffntuJui Vasilisc de
I~ Comana, unde fusesera nmormntate la 407 si le transporta la Consta/ntillopol, wnde [e depune cu mare cinste si soloemnitate n biserica Sfintilor
~postolil (grQpnita ,primilor mparati bizantini si a patriarhilor de Constantmopol), ;nchinndu-se /naintea lo'r, mpreuna cu credinciosii adunati n
l/luma'r impresionant de mare, fin frunte cu mparatul Teodosie si" sora sa
-----PuJoeheria, 'penbru a aduce Sfntului arhipa,stor omagiu! 10r608.Abia acum
62. Paneghi/Jcu,f Sfintului Ioan HrIs08tom, Ia Migne, P.G.. t. XLVII, col. XLVII.
VeziAurJa dupll.
Chrys.moall"tea
Baur. Op.
II, 363 Si urm., si alte mArturii contemporane si
de
sa. cit.,
mal Urzli,. despre
atributu~,
Si onorurile demart:i.r, acordate Sfintu7ui Ioan Gura
63. Vezi Inocent'u I. Epist. 23, la Migne, P.L.; t. XX, col. 546; Fer. Augu~tin,
Contra JuJl:anum PeJag., I, 6 -\II VI, 22 SI Opus Ur.perfectum contra. Juliwtum,
VI, 7"
9, P.L., t. XLIV, col. 654, 656, 865 si t. XLV, col. 1512-1513. 1516.
col.
1265.
64. Vezt Teodoret, IstorIa bisericeascA, V, 35. '-'a Migne. P.G., t. LXXXII,
65. Vezi Chrys. Baur, Op. C:!t., II, 372 si urm.
66. Ma,rcel'inus Come~. Oronlca., Migne, P.L., t. LI, col. 925.
..2, la Migne,
t. CXXI, bizantin
col. 644. George Cedrenus, HistorIarwn
67. VeziP.G.,
Cronicarui
Compendium,
68. Vezi Socrate Sco!'ClSticul. Ist. bis., cart. VII, cap. 45. trad. rom. de Iosif

I
I
f

f
r
I

pastorale

187

puse definitiv capat si schisme.:!credinciosilor care se despartisera de

Biserica din Constantinopol si din Antiohi;a dupa exi[area Sfintu[ui (<<Ioanitii:.), 69, fa~ndu-.se totodata \'Si $nceputul oficial a[ cinstirii moastelor
.sfntulu~ Ioal/l, ceea cea dat un nou impuls cu[tului acestui Mare Parinte
biSoe'rioosc.Ziua stramutarii sfintelor sale moaste (27 ian. 438) '70 a il'amas
~nsemnata, att n calendarul rasaritean ct si n Martiro[ogiul apusean, ca
ziua nchinata pomen:lI"ii anuale a Sfntului, ~nlocuind pe cea mai vechoe
(26 sept.) , caroe fusese .sa,rbatorita pna aci la C-pol '71. Imnograf.~ si melozi
bi.sericoesti, ca Sf. Cosma de Maiuma, Sf. Ioan Monahul, Sf. Iosif Graptul
(Scriitorul de cntari), 5f. Gherman a[ Constantinopolului,
si .altii, alcatuill"a Cntarile n aminHrea si cinstea acestui evoeniment, care intrara n
rlonduiala s[ujbe~ respective din Mineiul ortodox pe Ianuarie.
Ct 'priveste pomeni,rea mortii Sfintului. ntmpfata la 14 sept. 407'72,
din pricina coincidentei cu praznicul Inalta1rii Sfintei Cruci, a fost mubta,
probabil plfin soc. VII, [a 13 noiembrie 73, zi care era <sarbatorita si n
Apus, la Neapo[e, si care, dupa nsemnarea din Mi,nologhionul mparatului
Vasile Macedon, ar fi sarbatoarea pomenirii exilului Sfintului loan'74. sau,
mai exact, dupa Simeon Metafil'astul, ar 'fi data l1'e'n,toarcerii Sf'ntului la
Constllntinopol, dupa 'primul sau exil'75. Aceasta zi devenide<:i a doua
sarbatoare nchinata Sfntului Ioan n cultu[ ortodox' (ca, de aIt'fel, .~i la.
-eterodocsii rasariteni), fiind socotita la Constantinopol printre sarbatorile
principale ale Bisericii, asa dupa cum aipare nca din sec. VIII in Mino[oghiul c"politan si cum este apoi consacrata definitiv si gl/leralizata p:rin
.Iegiuirile civilo-biseJr:cesti .ale mparatului bizantin Leon V Inteleptul 76 si
prin decretul Des.pre sarbatonj al fmparatului Manue[ Comneanul din anul
1166 '77. Slujba acestei sarbatori (cu Privi ghere) a .fost impodobita cu
cntari n cinstea Sfntului Ioan, alcatuite de ma,ri 'Imnogirafi bisericesti,
.ca Anatolie patriall"hu] Constantinopolu[ui
(primoele doua st:hiri de la Litie
si Slava de la. La'ude), Sf. Iosif Studitul (stihira a treia de la Litie) ,
Gheorghe din Nicomidia (stihka a patra de [a Litie), Sf. Gherman patriarhul Constantinopolului
(Slava de la Litie) , Teofan Gra,ptul (Canonul'
de la Utrenie).

~---'---

Gheorgh'!an, Buc. 1899" p. 355; Teodoret, Ist. bis.. cart. V, cap. 36, la Migne, P.G.,
.t. LXXXII. col. 1265-1268; Ma.rceIlinus COIl1e9, Cronk8l. ~J8,Mlgne. P.L., t. LI.
col. 925; Nichifor Cal1ist, I8t. bis., 14, 43, tnP.G,.
t. CXLVI, col. 1205-1209 si
S'oI1a.xarul din Mineluti ort. pe ianuarte, ziua 27.
69. Comp. Chrys. Baur, n, 383 si urm.
70. In trad. rom. a I8t. bls. de SoC1'l1l.'te.
c1Jta.tala nota 68, p. 355 se dll. (gresit)
ziua de 17 1anua.rie.
71. Vezi mal sus.
72. Vezi Socrate Sco'asticui. I8t. bis., Itrad. rom. cit" cart. VI, cap. 21, p. 308.
73. Vezi MinelUl. pe sept., ziua 14, la Inceputul slujbei (ed. Buc. 1891', p.
182.). Comp. si art. Oari zI!!! sint oonsfilnttte memoriei Sfintuluf 1011.11
Gura ~ Aur!.
In rev. Candellai, an. 1908, nI'. 1, p. 49.
74. Migne, P. G., t. CXVII, coF. 157. Camp. si A11hlm. Serghie, Op. cit.,
voi. II, part. n, p. 357.
75. Vezi Arhim. Serghie, Op. cit., vol II, part. III, p. 358. Tot aceasta e si
pll.rerea bo'Jandistului StIIt1ng, lredactorUi Vi'etil Sfintului Ioan GurII. de Aur In
Acta SBoIlCtoNuQ...,sept" voI. IV, p. 689, n. 1477.
76. NoveRae Constitutlones 88 (Migne, P.G., t. CVII, col. 600-601).
71. Nov~
(Jol18tltutiones XIII (De dtebus feriatls), Da Migne, P.G., t.
.CXXXIII, col. 760.

:t

;~ j I

--r-

188

,,.
BiBerJca

--

OrJtodoXa RoJn1nl

fiTIunele parti, n loc de 13 noiembrie, pomenirea Sfntului Ioan S-a


sarbatorit la 26 februarie, ziua hirotoniei lui ca episcop anul 398) 78, iar n
altele (ca de ex. Ia Coptii monofiziti din Egipt) la 7 mai (cum este fnca'
si azi la Ab:sinieni). fn unele Sinaxarii (ca de ex. Ia Sirienii iacobiti) amin_
tirea
n patriarh
aU Const~ntinopo/ului
e trecuta
la 15
la
20 hi'rotonJei
de<:.79, ialt"26
fe-brualt"iee
data ca ziua hirotoniei
n preot
80.dec. si
In nQUa biserica a Sfintilor Apostoli din Constantinopol, 'reconstrUita
de mparatul Justinian n sec. VI, dupa descrierea istoricului Mesarites.
morm'nul
Sfinti
81. cu oseminte/{~ Sfntului Ioan se aflau n laturea de nord-vest ~
bisericii si ele 'raspndeau peste tQt mireazma caracteristica moastelor de
Dupa cuceri'rea Constantinopolului
de catre Latini, la 1204, moastele
SfntuluI au fost luate de catre cruciatii apuseni, ca attea alte aseminte
de Sfinti,si duse de la Constantinopol la Roma; aci se paslireazaaproape
ntregi, ,n Capela corului din biserica Sfntului Petru, unde a,u fost depuse
cu mare cinste n anul 1626. dupa ce .peregrinaselt"a pe la mai multe biserici
din Roma 82. Din cauza trafic.ului ce .se facea iTIevul mediu cu moastele
SfillDtilor, au aparrut ins-a n diverse centre din Rasarit si din Apus parti
din prctinse -mQaste ale Sfiint.ului Ioan Gura de Au,r. Astfel, dupa unele
infarmatii, mna dreapta a Sfntului ar fi fost data chialt" de imparatul
Teodosie la 447 unor calugari, ajungnd mai trziu la Atos, unde se pastra,
prin sec. XVIII, n manastire'a FHotei, ntr.o .racla de alt"gintaunit; dupa alte
infarmatii nsa aceeasi ml/la ar fi fast daruita la 1284 de mpa/I'atul Andronic II manastirii Filotei de .pe insula TasoSl'82.bis). Cealalta mna ar fi
fast daruita de mparatul Ioan Tlmisces ma'nastirii Lavra din Atos, ctitoria lui, unde se pastreaza '/lit'['I'aracla mpodobita de catre domnitorul mmn Canstantin Brncoveanu. De altfel, mai toate ma'nas.t:rile ma'ri ale Atosului (ndeosebi Vatape.d si SI. Atanasie) pretindeau ntr-o vreme ca
detin cte OIpa,rticica, fie ct de mica, din maastele Sfntului Ioan. Pna si
n Rusia ar fi existat a.semenea .particcle, la Moscova, la Kiev si la Novgorod.pII"ecum si n biserica Sfiintului Mormnt din rerusalim. Mnasti'~a
greaca a Sfntului Ioan Evanghelistul din Patmos pretinde de asemE!'nea
ca poseda trupul ntreg al Sfntului Ioan Gura de Aur (o confuzie cu Sfntul
Ioan Evanghelistul?) -83. iair unii autori rusi cred ca la biserica Adormirii
Maicii Domnului (Usplniaj din Moscova se pa'streaza capul Sfntului, adus
de la Vatoped -84.Mai multe catedrale celeblJ"edin Aplls si revendicau odinioara cinstea de a poseda fiecare n acelasi timp capul Sfntului sau alte
partidin osemintele lui. Asa de ex.. un brat al Sfntului ar fi fost daruib

-------

78. Vezi Socrate


ScolasticuI.
lst. bis. VI 2 (trad. rOm. cit., p. 283-284
16 febl".
Zi a;roinsta'[rll
la C-pOI Si.in 312-313.
calitate
de arhiepiscop).
79. C'a
Vezi
Martinov, Sfintului
Op. cit.. Ioan
!II. 308-309
_
BruxeU;s80. 1902,
4 si p. 492 n.Eco1eslae
6.
Vezi, p.de 312
ex..n. Synn.xarium
C-pontnnae,
81. Comp. Chrys. Baur,. Op. cit., II, p. 387.

ed.

H.

Delehaye,

dA

8.;r.,

Idem,
",!v",x.~. D3'Zantinon
152~153.
bis. Vez:n,Xtlttap1('xo!
Manuel GhedeO'l1,
Heol'toIoglllon
(grec.),
Vezi Revue d'Histoll"e
eccJ:esfastlque.
13 (1912), 786.
Vezi Al"hlm. Serghle, Op. cit.,. voI. II. part. 11:. p. 358.

Indrumari

pastorale

-----

l8!)

chiar de Grecii din Constanti'nopol unei biserici cu hramul lui, zidita de catre famillia CattaiIleo n Venetia la 1080. Mici frag.mente de os.eminte soco.
tite ale Sfntului Ioan exista si n biserica Sfntului Lazar din Venetia si
n biserica greceasca Sf. Gheorghe din acelasi oras '85. Toate acestea
- autentice sau nu - au contribuit n mare masura la raspndirea cultului
Sfntului Ioan Gura de Aur n Apus. Astfel, pe la 1251, abatele de Clai'rvaux
cerea permisiUtnea de a salrbatori ziua Sfntului Ioan cu doua misse
(Liturghii) si II lecturi, pentru ca manastirea lui: s-ar fi aflat n posesia
capului acestui Sfnt 86.
In cinstea marelui Parinte si orator bisericesc s-au Iridicat pe tot
ntinswl crestinatajii biserici cu hramul lui. O asemenea biserica exista de
ex. n sec. IX n Constantinopol 87. lin tara noastra aceste bis.erici au dat
si sLrazilor respective supranumele Sfntului, sub farma lui slava (SI. Ioan
Zlataust), ca in lasi.
La roma'f:o'catolici, SI. Ioan Gura de Aur a fost declalrat n chip oficial
de Papa Pius X ca model si patron ceresc al predicatorilor bis.ericesti si
e vene'f'at ca atare 88.
3. Ct p.riveste pe SHntul Grigore Teologul, cinstirea lui n cultul cre-

stin are ca temei si origine admi/l'atiasi respectul ce-si cstigase, c.a si


ceilalti doi, nca din viata, din ,partea credinciosilor de la Constantinopol,
care, atunci cnd ierarhul lor se hota'fise de buna 'Voie sa se ,retraga de 'pe
scaunul patriarhal, din pricina opozit:ei unor confrati rautaci()(si, l ,rugau
sa nu plece, spunndu-i ndurerati: Cu tine pleaca si Sfnta Treime 89,
adica se pune iarasi n perncol doc~rina trinitara ortodoxa, att de splendid
formulata si apa,rata de marele Teolog n celebrele lui dinei Cuvntari teologice, tinute n biserica Invierii (Anastasis) din Constantinopol 90. E filI'easca deci trecerea lui n rndul Sfiotilor de catre Biser:'Ca, nu pTea mult
timp dupa moa.rtea lui; ziua trecerii .Iui catre cele vesnice (25 ianuarie
din al/lul 389 sau 390) a fost salt"baforita la nceput cu mare cinste, mai
ales n blserka Invie'rii din Cons.tantinopol, unde se desfasurase cea mai
mare parte a activitatii lui oratorice pentru lamulTirea, .susti:n.erea si aparaTea dreptei credinte si pentru combaterea ereticilQr. Imnografi ca Anatolie, patr.iarhul Constantilnopolului si Teofan GlJ"a,ptul au compus apoi, n
cinstea Sfntului, cntari,le care au intrat n rnduiala slujbei din Mineiul
ortodox pe Ianuarie, .Ia ziua 25.
Aceeasi zi a ramas pentru sa,rbatorirea Sfntului si n calendarul Sirienilor Jacobiti, la care Sfntul e pomenit si ntr-o alta sarbatoare cu
data mobila (mpreuna cu Sf. Vasile si cu Chiril al Ie'rusalimului), n
Miercurea s-aptamnii a patra dil/la:ntea postului Pastelor (vezi Patrologia
Orientalis, ed. Graffin-Nau, voi. X, faoc. 1, pp. 37, 38, 109 si 118). Dar tn
calendarul a.pusean pomenirea Sfntulu.i Grigore figUireaza la 9 mai, pe

-----

82. Vezi Ant. Rocchl, IJpsa.nOJogia


o Storla
delle Reliquie
dl S. GIOvD-nnl
Crl808'tomo,
In voI.
XpuOOO'tOll'''d,
p. 1087 Si ul"m. si G. Casc'oli.
Del corpo dJ
CIt.,
p.
419.
San GlOV"dW Or>s-ostomo venerato
neIJa Basi''ica. Vat.loana., In rev. Bessp.rione
33
(~917), 61-66. Comp. si Chrys. Baur,
Op. cit., n, 389 si Ghel"aslm
Tlmus,
Op.
p. 65.66;
82
83.
84.

...

C-pol

1899,

85. Ant. Rocchl, Op. si voO'l.cit., p. 1091 si urm.


86. Vezi Chrys. Baur, Op. cit., ~ 389.
87. Vezi ,L a'.te biserici de m&! tirziu, enumerate la Ant. Rocchl, Op. 'II
vot cit., p. 1081.
88. Vezil Acta Saactae Sedis. 41 (1908), 594.595. Comp. si Mart'yroJoge
1'OIIJII.in,
00. cit., .p. 1081.
89. Vez Ca.rmen de vita sua., vers. 1100. Comp. si Prot. T. M. Popescu,
art!c. 'II rev. cit.. p. 71.
00. MignE!, P. G.. .t. XXXVI, col. 11 si urm.; trad. rom. de Pr. Gh. Tilea ,i
Nic. 1. Barbu, Curteal de Arg~, 1947.

191
190

BiBer1ca Or1todoxi!.R0mhl!.

. ..
v
.
care catohclI o socotesc ziua mortII SfntulUi91. Dupa unele mfonnatii.
o biser.ica cu hramul lui i s-a zidit la ,ConstatI1tinopolde u:n oarecare Pa'.
triciu, pe timpul tmparatului Teodosie cel Tnar (408-450) 92.

Indrumi!.ri pastorale

.
.
. Co ti) omeni.rea Sfntului Glrigore
In calendarul Arabilor e~lptem .( P.itrolo~ia Otiierrtalls, voI. X, fase.
de Nazianz e la 21 sept~mbr~e .(~ezl todoxe se pomeneste si trecerea ~p.re
2 . 25). In Sinaxarele dl,n~mel~ e o.r e' e iscO'pul'GirigO'rede ~~zl?nz.

Pe la mijlocut secolului al XI-le,a (anul 950 sau 956), cnd regiunile


asiatice alle imperiului bizantin erau' asedia te de nava1itor.i', moastele Sfn.
tu lui Grigore 'au fost aduse de, la Nazianz de ca vre mpa,ratul Consta'TItin
Porfi'f'Ogenetul si depuse, cu mare cilnste, n biserica Sfi,ntilor Apostoli: din:
Constantinopol, Unga ale Sfntului Ioan, devenind obiect de venerare si de'
. ~chinare din partea cr~?inciosilo: (yezi. Sinaxarul din Mineiul' .p~ Ianuall'ie,.
zIUa 25). In unele editII ale MmelulUi ortodox se face ,pomemre des.pre.
mutarea aceasta a moastelor Sfntului GrigO're, la 19 ,[lanua'rje93. !Dupa
ll!1ii .istoric~, ~umai o par~e .din ac:ste sf'inte m?aste ar fi fost. depuse~n
blsel\'lca Sfmtilor Apostoli, Iar alta parte ar fi fost depuse lin biser.ilca'
I~~!erii. d'in ~~nstantinopol, de car~ se leaga ce!! mai m~lfe pa'rte a activi..

c~l~ vesnice a pa'rintilor Shn~ulUi Gingor. 'dafaSi in Sinaxarele S1f1emlo~


(tatal) la 1 ianuarie (pomemt !at ar)as:a
5 august precum si a frat:lm
,oacobiti) si Sf. Nona (mama Sfm u ~~ '1 9 martie si a surorii sale, Sfmta
~au Chesarie medicul (t 369), p01?e~1 a
Gorgonia, pomenita la 23 feb'ruaifle . im alfatuhli bizantin Alexe C?,m:
4. In veacul al X!-I:a, .pe ~rf.~~ al ~ntre credinciosii adml:atofl' ,al
nea nul s-a iscat ceart~ m. Cons. an} . P ra in trei tabere deosebite,. care
celo'I' trei Sfinti Ierar~l. EI ~e Imp~rtl~t pe Sf Vasile, pentru severitatea
se certau intre ele, ~nil pr:~umd !TI.alm~ai mult' pe Sf. Ioan GU'r~ de A~~
conceptiei lui asoetlce, alt~1 ~dm~rlnd I .. cinstind ma:' mult pe Sfmtul~r~
peni'I"UmaieSibria cuvintulUl s~u, Iar ~ \~~ lui; cei di,nti .se numiJau vVas.hem:-

tatII Sfmtulul m acest oras 94. In f:'C'Caore


an dupa aceea, m Lunea Pastelor,
curtea Imperiala din Bizant, mergea n -rrocesiune la biserica Sfintilor'
Apostoli, .pentru a se nchina si a se ruga la mormintele Sfntului GirigOlre,
Sfin~ului I~a:nGu~rade Aur si Sfintului .imparat ~ansta!?t!'I1cel ~ar~ 95. Iall'

dupa cucemea SI devastarea Constantmopolului


de catre Cruclatll latini
(1204), moastele Sfintului Grigore au fost luate, odata cu cele ale Sfintului
Ioa!1.7i duse la .Roma, unde a~ foSlt 'pastrate multa. Vlreme n biseric~
MaicII tDomnulUJ (Santa
Mana)
dm Cmpul lUi Mal!'te; de aCI;
au fost transferate, din ordiilllui papei Grigore XIII, n Capel'a. corului dil1'
basilica Sf.ntului Petru, decorata 'n chip magnific de cMre acest pa,pa'.
Aci, ,pa.pa nsusi le-a asezat cu cinste sub altarul c apel ei', alaturi de celeale Sfntului Ioan Gura de Aur; everrimentul e amintit n Marti-rologiul ro..
man la II iunie 96.
.

Ca si n cazul moastelor Sfi,ntului Ioan Gura de Aur, se pretinde iinsa

ca parU din moasteIe Sfntului Grigore s-ar fi raspndit, ncepnd din Evul'
mediu, n diferite centre ale lumii crestine, ma'i ales n Rasarit. ASitfel,'
capul Sfntului IrP fi fost adus, de cabre domnitorul moldovean Alexandru
Lapusnea:r1u, din Constantinopol la manasHrea Slatina di,n Moldova, ctito.ri~a de el, la anul

1552 (dupa

altii la

1560); n 1917, acest

cap

a fost tri.

mls n Rusia, ,mpreuna cu alte relicve scumpe si odoare bisericesti, spre a


fi pus la ,adapoSitde urgia razboiului 9'7. Aghiologii 'rusi scr.iu nsa ca, la
anul

1654, capul

Sfntului

Gr.tgore a,r fi fost t,rimis din Constantinopol

tarului Alexei MihaiJovid, odata cu icoana Maicii Domnului de la biserica.


Vlahernelor

(salI'batorita

n calendalful

Biseric.jj ruse

'--91. Vezi Martyro1oge romaIn, ed. cit., p. 217 272.

la 7 iulie) 98.

92. Vezt Alrhlm. Serghie; Op. cit., t. II, part: 11;,p. 29.
93. Vez:! J. Martlnov, Op. cit., p. 4r'f si Arhim.Serghie,
Op cit., II, 17, 22~.
Comp. Sln~1
din Mlneiu! rom. ;pe Ianuarie, Buc. ~893, p. 809. .
.

.
94. Vezl Ant. Roccht, Op. si voI. cIt., p. 1075 SLurm. si Arhlm. Serghle, op.
Cit., voI. II, 'part. II, p. 29.
95. Vezi Consta.ntm Porf'lrogenetul, Oartea despre ceremonlr.JeC1Irtil blzantine, 1. 10, 5 (la Migne, P.G., t. CXII, cal. 280).
96. Vezi M&.rty;rologeromaln, ed. cit." p. 2.72 si Gherors'm Tlmus, Op. elot.,
p. 330-331.
.
97. L8: biserica mare a mlini!.sUrli Slatina se pii.8I:reazi!.,de '8.semenea, Intr-o.
cutie de,.argmt, un os dlntr.un deget socotit al Sfintului Grigore Teologul, .;ar 1ntr.0'
cutie de lemn, 'pi!.rtlce':e de moaste, dintre care vinele' sint socotite a ti de SfIn-,
tulul Ioan Guri!. de Aur.
98. Alrhlm. Serghie, Op. cit., val. II, part. n, p. 29.

'

ore -de Nazianz pentr~ a~cut\f~ea ~:lr orieni. Traditia spune ca ce~ tre~
~ei de al doilea loaniv1'i,Iar cel'~a~tl ,e!.. mai inti 'pe Irind, apoi ~~tl tre~
Sfinti Ierarhi s-au a.ratat .atull~ l~ ~'lot unul din cei mai luminati .Ierarhl
deodata _. episcopu~u~I~an val., v al: ' ; credinciosi sa nu se ma.1 cert:

..

ai timq>uIUl, poiTuncmdu:1 s3; Hl.?ef!1n.~t tuc:trei ca unul in fata lUI Dum .


zadarnic, intrudtei
(cel trei. St;ntl) S~t'ru ;; curma cearta, e.piscopul ~oa~
nezeu. Impl~'i1ind~or~nca SfintI or, p~, 1084) 100 sa .-se or!n.duiasc,~ 0'. noua
sugera imparatulUI (m a:nul 1081 "a t, . Sfinti Ierarhi; SI mtm CI~ fiecare
sarbatoare, comuna, in cmst~~ c:lor r~~ire n cursul lunii ianuar~e (Ia 1
din ei avea dte o zi d~eblta
e P~F Ioan) sarbatoarea cea noua a. fost
Sf. Vasile, l'a 25 Sf. Gr.'.~gO're,
la 27 d: v e. ;iua de 30 a aceleiasi luni 101:
fixata ln urma celor trei ~paraie, tav IC:alrbatorile mai vechi ale celor t:e~
Ea intuneca incurnd'vn Im?OIfa.n a,v bVtoare a lor cu tinere (.p'raz~u:~a

Sfinti si se generaliza ca sl11gu~a sar ~nd celelalte ramasera numai ca


cu repaos) in ntreag~. orto~oxl\ ~u solemnitate numai in Cn,trelele-,

sarbatori fa'I1a tinere, .fll~d praznUlt~. (la Cezareia la Constantinopol', la


gate de amintirea .Sfmtllor respec.'VI
'
. v'

Antiohiasi la Nazlanz)..
Slujba

sarbatorii

celei

. (30 i nuarie) a fost impodobita cu cmtar~

nOi

. ~ari

Sfinti, de catre neoi~nogn-a~1

alcatuite spre lau.da comu~:a alce~o~v~e~ii (doua calTIoanela Utreme), NI~


ca Ioan al EV~~lt.elor.~~ltOru sa~.~ oriveste ,slujba mai veche, a SfmtulUi
Xantopulos (shhm la Llt~e): ~. a. II
ul ortodox se dnta, conform pre-

Ipolit,

vc:rlelfi1orTi.piculu!,~? pa~~e~l~

I
l

d
,pomenit n. aceea~l ZI m. ca e~ ~r'

v
V

I
I

pe picioare de ega I ~e m.
t't'
arbatoarea
inainte de sec. XI, cllnd -se inS I ule s
__

---;;---;ezi

p. ;>ia

z~~iemporani
1n,fratitiin viat~ pnn
. Sfsi Vasile
.
si Sf. 'Gngore),
De altfel, SfintII Trei lerar , . d t
(
.
.
1 'lYrv re a legat pe dOi In re el.
v , f t t si pusi
pf:letem~ ce e a ca
una n slujba ortodoxiei, fusoS.er~m ~a ~ I
It'
.r
ca SIprin munca 10
I u mUt
1t ~on: cinstirea poporului dreptoredmclOs ll1ca C

!ms

'

lor comuna. Lucru aces a


slavku5 Bruxellis 1868"

J. MartlnoV,.~nU8 eccleSla8t~~Ir~~a.

Gorgoniae' pomenltii.',

l' unele marUrol!og'\ sir' ace d~n sec.


l'
49)
ian. (vezi PatrojOgta.Orlen~, X. f~~~ 'op. cit'., val. 1, p. 26 si part..

f
100

Ultimul an e dat la Arhlm.


36' DUpii. Letoplsetul rusesc de
II, p.
.
la 107~Ol Vezi Ioan al Evhaitelor, Cuvint
Gri re Teologul "i loaI11Guri de Aur;
P.G~ t. CXX, col. 1136).

Serg
'd PThldem) fa.ptul s.a petrecut
Novgoro
(
,
fin I pA.rin11 V8SWe cel Mare,
ta cei.t.~ SsuJ \ambloo' XVU (la M!gne,.
Acelasl,
er

s.

.
!

192

Blaerica

Ortodoxa.

193

ROID.bI.Ii. tndrucrnari
k--

.se vede, ntre altele, si din felul cum erau zugravite chipurile lor n iconografia religioasa, zugravire calre constituie de fapt nca o forma de expri.
mare a cultului Sfintilor. Intr-adevar, pe peretii biserici10c chipurHe a<:estor
trei Sfinti apar, nca din vechime, totdeauna zugravite mp!\"euna (unui
Jnga altul), asa cum i vedem de ex., pe peretii bisericii Sfnta Maria Antiqua
.din Roma (piduTa din sec. VI sau VII), unde aflam cea mai veche 'repre.
zentare a lor n pictura bisericeasca, din cele pastrate p1na azi 111>2.
Totusi,
prin instituirea .sarbatod celei noi a Sfintilor Trei Ierarhi, cultut lor s-a
.popular:zat si mai mult si a luat o noua dezvolta,re n pietatea ortodoxa,
.EI se manifesta prin pomenirea si invocarea lor nominala, ca mari Dascali
.ai .Iumii (crestine) si ieralrhi si ca unii dintre cei mai putern:d mijolocitori
pentru obstea orestina, att la Liturghie, n serviciul PI/"oscomidiei; (la mirida
a patra de la cele noua cete ale Sfintilor), ct si n rugaciuni din rnduiala
.altor sfinte slujbe (ca de ex. ectenia s.i rugaciunile de la Lire .103, ruga"ciunea pentru sfintirea apei din rnduiala Aghiazme) mici) 11>4,priln zidirea de biserici cu hramul lor (<:a Trisfetitele lui Vasile Lupu din Iasi sau
.Coltea din BucUirest:,), si prin zugravirea ohipul/"ilor lor pe icoalIlJesi n bi.seriei: iconografia traditionala ortodoxa nfatisaza pe Sfintii Trei Ierarhi
~chia[' pe 'Peretii absidei sfintului' altar, n calitatea lor de a'rhiel/"ei, liturghi.sitori si autori ai sfintelor Liturghii, mbracati n vesminte sfinte si purtnd
Jn mini rulour:. cu texte din rugaciun.ile Liturghiilor 11>5.
O contlributie romneasd la mbogatirea formelor de exprimare a oul'tului Sfintilor Trei Ierarhi n pietatea' ortodoxa o reprezinta Acatistul aIca~uit n cinstea lor, n doua. redactii deoseb:te, dintre care una mai veche,
datorita cnta:r-etului Efrem Ilariori din sec, trecut (piroba.bil di'!l!mnastirea
~Caldarusani) 1'06, iar ana mai noua, alcatuita .de doi preoti din Botosan:':
Dumitrache Stamate si Hristofor Manoilescu (t 1931) si tiparita de preotul
,.ah. Th. Gheorghiu (Botosani 1932). Exista de asemenea un Acatist romi.
.nese al Sfintului Vasile, compunere d;n secolul trecut, a arhimandritului
..Gherman Ionescu de la Tazlau,din
caH~ cunoastem t'rei editii tiparite 107.
*

pastorala

~si suferinzi _ si i-au slujit cu .dragoste, cu abnegatie si devotament. n


!ruri continua sa ne slujeasca, rugndu-se si mijtocind pentru noi la Dum~::
iteul puterilor. Au lasat Biserici:, ntre altele, Sfnta Liturghie, care este nu
1numai centrul si temelia cultului nostru, ci si sursa p>rinc:paIade inspiratie
a evlaviei si a spiritualitat"i ortodoxe. Cnd slujim deci sfnta Liturghie si
! sfintim SEntele .Daruri, ne rugam n acelasi chip si cu aceleasi cuvinte cu
care au slujit si s-au rugat si ei n vremea lor, talmacite doar n graiul
nostru .romnesc; le sarutam cu pietate ch;'purile sfinte din Liturghier la
nceputul slujbei si le pomenim cinstitele nume la sHrs:tul s.lujbei, ca pe
, ale unor mijlocitori puternici la Dumnezeul mile;or. Aceasta constituie cea
mai train:'Ca legatura care ne uneste cu dnsii ,peste veacuri si totodata
, cel mai nalt si b:nemeritat omagiu pe care li-l aduce necontenit Biserica

102. Vezt si aJlte mODumente,1&E. Wuescher-Becchi, Saggio d'loonogndla eli

i\

Ortodoxa. prin slujitorii ei sfintit:' de p,retutindeni.

Dar un patron reprezinta If]Unumai un ocrotitor si' ajutator, o emblema


sau nu simbol, ci mai nti de toate un model vrednic de imitat, un protofp

! si
un id"t
,a nazulm.
Sfintii desavrs:te
nas!" p,,,,oni
Ocrotilo<i
ramn
deci calce
pentrucor,
no:'"',bui,
n, primul
rnd chipuri
ale si
adevaratului
I

pastor crestin de sunete, pe care doi dintre ei (Sf. Grigore si Sr. 10aln)

l-au zugravit cu atta maestrie n nemuritoare;e.lor scrieri despre preot'e

si pe care tustrei l-au ntruch:pat aievea n trairea si n fapta lor. Biser'ca


lui Hristos are si azi nevoie de sluj'tori cU credinta, rV'na si puterea de
actiune a Grigore
SBntu;uiTeologul,
Vasile cel
Mare. cu stinta.
ntelepciunea
SBntului
cU jertfelnicia
si cuvntul
ntraripat si
_al smerenia
'Sfntului

Ioan
Gurasi de
Aur. Sa
studiem,
cu rvna.
lor.Dumnezeu
sa ne nsusim
credinta
p'etatea
101",
si sa ne deci.
s1rguim
a sluji scrierile
si noi. pe
si pe
I oameni, Biserica si Patria. cu zelul lor, cu devotame.ntul si abnegatia lor.
1
Aresta e!'te cel ma! potrivit omagiu de veneratie si cea mai curata
f' bn<ud''" cor, o p.t,m "",. azi si totd".na, ro'''!o, Slin~si p"",n' cot resti ai nostri, sarbatoriti astazi...
'
f
Pr. P'rofesorENE BRANISTB
.

Mari n viata, ,prin talentele si virtutile lor stralucite, ca si prin faptele


:lor memorabiloe, Sfint:ii Trej Ierarhi snt mari si dupa trecerea lor in
ceata Sfintilor, care au aflat izvorul vietii si usa raiului. Si-au agonisit
'pe pamnt pomenire ves.nica si cinstire cuvE'I1cioasadin ,partea oamenilor,
iar. n cel/"urirasplata si buc,uria neumbrita a Sfintilor bine-pIacu.t.ilui Dum'nezeu.
-------In viata s-au apropiat de oameni - si ndeosebi de ceii mici, oropsiti
:8an OIOvanni Crisostomo, in val. XPU"O"~Of''',Gt.
p. 1013-1038.
103. Vezi LltllrghieruJ rom., ed. Buc. 1956, p. 95" 40, 44.
104. Vezi MoUtfdnlcul rom., Buc. 1937, p. 151, 156.
105. Vezi ErmlnIe. bizantinii. a. zugravilor, la V. Grecu, Oi.rtl de j)lctura
. b~riceaaca blzantI.na, p. 222-223 si 330.
.
106. ACIlIti8tut OO!or dintru StJnti N.rinta ai nostri! mari da.sQiiIIiallumlei si
>Jemrchi Vasile ooI Mare, Grigore OuvintatoruJ de Dumnezeu si Ioaa GurA de Aur...,
:.isvodlt si alcatuit intocmai dupa bioga-afiile acestor Sfinti..., de Effrar.m Illarton,.
cfntatore. Buc. 1893, 31 pagini.
107. AcafUstui Sfintului Eraroh .V86IiIIecel Mare, tip. ip. lintdia data. cu che'tuiala
'D.Jui Alecu D, Ghlca, Iassy 1879, 20 p. -+ 4 foi; AeattI8tuJ Sfintului mare Era.rh
'"VII8Hie,tip. cu che'ltulala sotilor Mina si C-tin Gauca, Sf. mlniistire Neamtu, 1933,
:16 p.; AcatlStul SfintuIlJii Ma.relul Ierarh VasUill, tip. de C. Gauca, Iasi 1934.

"

i
t

I
B.o.R.- i9

;1

S-ar putea să vă placă și