ARADU, 17/29. Maiu 1892.

^ i i u l u XVI.

Nr. S O .

BISERICA si SCOL'A.
F o i a bisericesca, scolastica, literara si economica.
Iese odat

in septemana:

DUMINECA.

PEETIULU ABONAMENTULUI.

PRETIULU INSERTIUNILORU:

Corespondentiele s se adreseze Redactiune

Pentru Anstro-Ungari'a :
Pe unu anu 5 li.cr., pe V2
- 50 P e n t r u R o m a n i ' si s t r a i n e t a t e :
P e una ann 14 fr., pe jumetate anu 7 franci.

Pentru pnblicatiunile de trei ori ce contienu

cam 150 cuvinte 3 fl ; pana la 200 cuvinte 4 fl.;
si mai sus 5 fl v. a.

E r b a n i i de p r e n u m e r a t i u n e l a
T I P O G R A F l ' A D I E C E S A N A in A R A D .

a n u

c r

Pentru aperarea caracterului confessional

al sculelor nostre.
Trecem prin o lupta din cele mai grele pentru
aperarea caracterului confessionalu al sc6lelor n6stre.
Purtam acesta lupta, c poporu si ca biserica,
nu c se facem cuceriri in ceea ce este al altor'a!
ei c se aperm, si desvoltm ceea ce ne-a dat Ddieu
e se fia alu nostru.
A dis Mantuitoriulu vecinie memorabilele cu
vinte : Lasati pruncii se vina la mine," c a p r i n
acestu dumnediescu testamentu se aviseze afacerile
de educatiune familiei si bisericei; si familia si
biseric'a cretina au luat cu bucuria asupra lor
acesta sarcina, - - pentru ca ea emaneza din ordi
nala neschimbatiosu al Domnului, cruia omuln si
societatea cretina a trebuit se-i-se supun. Si
lund famili'a si biseric'a acesta sarcina din ordinulu Domnului a fost pre acestu terenu in o lupta
apr6pe vecinica cu societatea civila, cn statulu.
P r e acestu terenu s'au ivit in anulu, in carele
n e gasimu, doue momente, dupa noi de o deosebita
gravitate, si anume : in Grermani'a guvernulu Prussiei
spre a pune capetu ateismului" a incercat prin unu
proiectu de lege a d bisericei influinti'a, ce-i compete in educatiunea generatiunilor viitorie, er la noi,
in Ungari'a guvernulu a substernut cunoscutulu proi
ectu de lege pentru ameliorarea datatiunii invetiatoresci.
Guvernulu Prussiei a retras aeelu proiectu din
motivulu, ca opiniunea publica nu a fost de ajuns
p r e g t i t a ; dar idei'a mare, cuprinsa intr'ensulu a remas;
i nu ne indoim, acesta ideia si-va aduce la
timpulu seu rodele sale. Speram acest'a cu att mai
vrtos, cu ct r6dele aduse deja de scol'a fara confessiune le semte astadi f6rte greu intrega Europ'a
in acele nefericite misicri, cari tientesc a sgudui
din temelia intrega ordinea sociala.
nct pentru proiectulu de lege, substernutu
dietei tierii n6stre pentru ameliorarea dotatiunei in-

BISERICA si SCL'A."

vetiatorilor biseric'a nostra a fcut primulu pasm

intru a-si mplini detorinti'a prin faptulu, ca ttetrei sindele eparchiale ale Metropoliei nstre au luat
conclusulu de a substerne dietei tierii cte o representatiune, pentru aperarea drepturilor autonome ale
bisericei, si tot da odat a dispus, c organele sub
alterne din parochia si protopresviteratu se lucrezedin tte puterile, c in fiecare scla de ale nstre
dotatiunea invetiatorilor se-se amelioreze? pana la.
minimulu prescrisu de lege.
Vorbind de lucrarea cea grea, ce ne sta naintepre acestu terenu, menita a ameliora dotatiunea invetiatorilor, constatam, ca poporulu nostru a f
cut si pana acum? multe sacrificie pre acestu terenu~:
si comunele nstre, tte, cte sunt mai mari, auv
scle bune, si in'-'tte acestea si dotatiunea invetiatorilor este d)}pa mprejurri regulata astfeliu, ca
corespunde reeeriiitielor legale. Lucrarea nstra va. trebui deci se-se estinda acum asupra sclelor din'
comun rie serace, cari singure din puterile lor nu vor
fi in stare a ameliora dotatiunea pana la minimulus
pretinii de lege ; si vorbind noi intr'unu numera
anterioru despre acesta afacere, am dis, ca t r e b u i
se vina in ajutoriu acestor scle eparchiele c atari
din fondurile lor, si comunele mai cu dare de mana.
Astadi ne vom incerc se desvoltm mai pre largii
acestu modu de lucrare, si respective de modulu .
in carele faptice se ptem veni in ajutoriu aces
tor scle.
Si in punctulu acest'a sinodulu nostru- eparchialu a luat conclusulu, c ambele consistorie aleseparchiei se studieze mijlcele si isvoree- '?din ~ c a f '
se-se pota infiinti unu fondu diecesanu pentru aju
torarea sclelor nostre confessionale faci de ori'.ce-'
eventualitate. Conclusului acestui'a noi i - d m m r e
importantia, dar pentru c elu trupu se-se-*
fac," i-trebuiesce o conditiune fundamentala, s i
anume i-trebuesce, c se fie insocitu in deplina m e sura de semtiulu de pietate crestinsca a credintiosilor, de smtiulu si tendentfa de a trai si a-ne d e s r

>

volta c biseriea, imbinatu cu tendenti'a si plcerea de

a sacrifica pre altariulu bisericei si sclei nstre,
astfeliu, c in desvoltarea nstra se avem acea sigura basa, carea emanza, si se cladesce prin crescerea generatiunilor viitrie in spirituu religiunei
crestine prin sclele nstre confessionale.
ntrebarea este acum, ca intempin-vor consistoriele in poporulu credintiosu aeestu smtiu de pietate crestinsca facia de altariulu Domnului, mai cu
seama in aceste vremuri grele, cnd poporulu nostru
trece in desvoltarea lui economica prin o lupta att
de grea, c nici odat.
Ne-am ferit totdeun'a de a-ne face pr mari
ilusiuni in acesta direciune. Unu lucru inse este
faptu, ca aprpe dilnic vedem pre multi din poporulu
nostru, fcnd daruri pre seam'a sfintei biserici in
diferite comune, ba in timpulu din urma am vediut
chiar pre unii din plugarii nostri facend unele fundatiuni. Faptulu acest'a ne marturisesce, ca smtiulu
de pietate si smtiulu de drnicia facia de altariulu
Domnului esista, si se desvlta, incet. dar totui se
desvlta. Si elu s'a desvoltat, si se desvlta in
inesur'a, in carea se alimentza in poporu credinti'a
in Ddieu, credinti'a in sfaut'a Lui biserica si in
sfintele ei asiedieminte.
Cu alimentarea si ntrirea smtiului de pietate
crestinsca in poporu, adeverulu este, mergem greu,
si numai luptnd cu cele mai mari greuti
pentru ca ideile, de cari este condusa lumea de
astadi, nu ne ajuta, din contra pr de multe ori ne impedeca. Avem inse din norocire unu ladimu forte
puternicu si pre aeestu terenu in convingerea, ca
biseric'a nstra, si in genere biseric'a crestina a
trecut prin vremuri si imprejurri si mai grele, dect cele de astadi ; dar ori de cte ori biseric'a a
proces intru ngrijirea afacerilor ei prin propriele
sale puteri si prin credinti'a in ajutoriulu lui Dumnedieu, biseric'a a esit din tte luptele biruitori a.
Va se dica inceputulu nceputului spre a veni
in ajutoriu sclelor nstre din comunele serace,
lu-vom face, si-lu vom ave c facutu in realitate si
pusu pre o basa sigura de naintare prin progresulu,
carele ne va succede a-lu ajunge cu fiecare di intru
o mai nimerita punere in aplicare a mijlcelor bisericei : a doctrinei, a cultului si a disciplinei bisericesci.
Nu se pot nega, din contra constatam, ca si
pentru punerea in aplicare a doctrinei prin predici si pentru frumseti'a cultului dumnedieeseu s'a fcut, si se face
tot ceea ce se pot, si in multe parti cu bunu suc-cesu. In ceea ce privesce inse disciplin'a bisericsca,
si respective activarea doctrinei evangeliei in modulu de gndire si aciune aln credintiosilor, asia
ni-se pare noue, ca n'am potut lucra in totu loculu
de ajuns. Si daca ne intrebin de causa, aflm
o suta si o miia de pricini, dintre carea cea
dantai si cea mai nsemnata este, ca ne gsim intr'o

peridda de transitiune, dela timpulu, in carele nu

eram stepani preste noi si afacerile ndstre in bise
rica, la timpulu nostru, cnd biseric'a prin organismulu ei a luat angajamentulu de a conduce
desvoltarea culturala a poporului pre t6te terenele
vieii.
Si se intielege de sene, ca in acesta perida
de transitiune fiind, am trebuit se trecem prin unele
si altele esperimente. Si vom fi trecut si prin esperimente, cari ne-au constat bani si timpu si lupta,
dar cari n'au succes, precum au fost intenionate
si dorite ; er lips'a de succesu de regula si aprdpe
in totu loculu este impreunata cu lipsa de discip
lina, naintnd inse cu timpulu speram, si nu ne
indoim, vom inaint si intru ndemnarea de a
face totu ceea ce vom ave se facem mai bine si
mai cu succesu, de cum am potut lucra in trecut, si
naintnd intru ndemnarea la lucru, vom inaint si
in disciplina.
Punem multu pondu pre disciplin'a bisericesca
chiar si pentru cestiunea, carea ne preocupa astadi,
pentru ajutorarea scalelor din comunele serace. Si
punem aeestu pondu mai cu seama din motivulu, ca
lucrurile buue, lucrurile mari se potu face numai
ascultnd dmenii unulu de altulu, si toti la olalta
de scopulu celu mare, pre carele voim a-lu realis.
Idei'a fundamentala, prin carea s'a activat si
s'a nmulit ori ce avere in biseric'a cretina este
denariulu veduvei din sant'a evangelia. Este simbolicu faptulu, ca Domnulu lauda veduv'a, carea a arun
cat doi denari in vistieri'a bisericei, pentru ca in
faptulu acest'a este simbolisata pentru vecinicia idei'a
fundamentala, ca nu cei bogai sunt totdeun'a 6menii, cari si-punu averea lor in servitiulu scopurilor
mreie ; ci cei cari voiesen se contribuiesca fia din
multulu, fia din putinulu, de carele dispunu.
Unu scopu din cele mai mari pusu astadi in
biseric a nostra la ordinea dilei este fara indoiela:
sustienerea caracterului coufessionalu alu sc6lelor nd
stre din comunele mai serace. Si daca Ddieu ne va
ajuta, c se-ne insufletim si disciplinam pre noi si
poporulu in servitiulu educatiunei; si vom veni iu
ajutoriu unulu flecarele cu denariulu veduvei din
sant'a evangelia, ndejde avem la Ddieu, ca vom
pote face multu si pre aeestu terenu.
Vom continua.

Iubileulu lui Georgiu Baritiu.

Sunt scumpi pop6relor brbaii, cari prin talentulu si activitatea lor neobosita le-au promovat des
voltarea, pentru ca in stim'a, pre carea o da unu
poporu brbailor sei de val6re si de merite se vede,
si se cun6sce, intru ct respectivulu poporu s'a de
prins a-se stima pre sene.
Sunt scumpi pop6relor brbaii de virtui si
merite ; i val6rea si pretiulu lor se ridica ca deo
sebire atunci, cnd Ddieu voiesce, c ei se petreca,

si se lucreze multu pre acestu pementu la naintarea

societii, din carea facu parte, pentru ca si ta
lentata si virtutea se valorza, si se pot valora
nomai in timpu.
Unu timpu ndelungata, unu timpu de preste o
jumetate de veacu a lucrat pre terenulu redesceptrii si culturii nstre naionale, ca dascalu, c pub
licista si c membru al academiei romane de sciintie,
ilustrulu decanu alu pressei romane Georgiu Baritiu.
Si acum cnd Ddieu a voit, c dnsulu se
ajung frums'a etate de 8 0 de ani, in putere, si
inca cu condeiulu in mana, societatea, pentru carea
dnsulu a trit, si a lucrat, s'a grbit din tte partile in diu'a de 1 2 / 2 4 Maia a. c. in a optdiecea
di aniversara a ilustrului barbata a-i d tributata
de recunoscintia. Academi'a romana de sciintie l'a
felicitat prin o adresa, pre carea i-o a inmanuat o
delegatiune, esmisa din snulu su ; r inteligenti'a
romana din tte partile l'a felicitat prin adrese si tetegrame, dorindu-i dela Ddieu nca ani multi, c
s pot contiun mans'a si rodnic'a s'a activitate
in agrulu culturii nstre naionale.
Este frumosu talentata, este de o valre far
pretta munc'a neobosita ; dar si talentata si munc'a
neobosita i-afla resplat'a lor in mesur'a, in carea
o pota ajunge pre acestu pamntu numai atunci,
cnd omulu incaruntitu privesce preste resultatele
obtinute prin ele, si cand societatea vede, semte
si recundsce dupa merita aceste resultate.
Smtind si recunoscnd meritele octogenariului
academicianu rogm pre Dumnedieu, c se-lu tina
inca multi ani fericii !

a p o r t

despre a III. adunare

generala a
gr. or. rom. din despartiementulu
dieces'a Aradului,
tienuta in comun'a
19 Aprilie a. c.

invetiatorilor
B.-Comlosiu,
Pesac la

Me semt fdrte mngiat, cnd in calitate de

raportorii constat, ca corpul nostru didactic al acestui
tract, prin o seridsa activitate a dat probe ca e la
inaltimea sublimei sale missiuni.
O asemenea dovada e si intrunirea generala din
Pesac, cercetata de 27 invetiatori 4ti 5 invetiatdre,
precum si de unu frumosu nunieru de dspeti.
La orele IIV2 - - '
- liturghia cu
invocarea Duchului S a n t , oficiand printele protopresbiteru Paulu Miulescu insotit de preoii locali
Andreiu Fizesian si Terentiu Miculescu, er corulu
invetiatorilor a esecutat cntrile, in presenti'a unui
public numerosu din poporu si inteiigentia.
La drele 11 % s'a deschis adunarea prin unu
discursu fdrte acomodat scopului, rostita de P . 0 . D.
protopresviteru c presiedintele reuniunei, care disscursu s'a primita intre vii urri de se triasc.
Dupa deschidere Ven. D. parochu Andreiu F i
zesian saluta in termini caldurosi corpulu didacticu
a

in numele comunitii bisericesci, carea a aflat vii

resunete in inimile invetiatorilor prin respunsulu
se triasc".
Cetindu-se raportata generata despre activita
tea biroului, cassariului si al bibliotecariului, s'a luat
in genere la cunosciintia, transpunendu-se comisiunei
censuratdre, constatatdre din membrii : P . Avramutiu
E. Miloslav, P . Boarescu si V. Ghilezan.
Referinele comisiunei literare P . Ferentiu, ce
tind opini'a comisiunei asupra studiului
Cestiunea ortografiei in scdlele ndstre primare"
cetitu in ultim'a intrunire de inembrulu I. Vuia, in
considerarea momentuosittii si greutii resolvirei acestei probleme, propune : er adunarea decide a-se
transpune acestu stadiu procsimei ntruniri distric
tuale.
Punendu-se la ordine apelulu sororei reuniuni
brasiovene in meritata infintiarii congresului didactic
al provinciei ndstre metropolitane gr. or. dupa ce au
luat parte activa la desbatere membrii : Vuia, Baran,
Milosav, Avramutiu, Ferentiu, si Muntean, adunarea
la propunerea dlui Baran transpune apelulu spre
studiare unei comisiuni instituite din membrii : D-sidrele I. Prohab, A. Ionasiu, invetiatorii : I. Muntean,
Andron si Minisian, pentru a veni cu propunerea in
procsim'a siedintia.
S'a dat cetire disertatiunei Amos Comenius si
activitatea sa pedagogica" de membru Petru Baran,
adunarea o ia cu plcere la cunosciintia, esprimand
lauda zelosului conmembru.
Fiind timpulu naintata, siedinti'a se redica la
dr'a P / 2 d. a.
Siedinti'a a I l - a s'a deschis la drele 3 p. m.
La ordinea dilei urnieza, prelegerile practice : invetiatoriulu E. Barbulescu a desvoltatu Nrul 5. er D.
Mesarosiu Nr. 10. asupra crora adunarea nu s'au
potut pronunia din caus'a publicului numerosu, s'a
luat inse in genere la cunoscintia.
Comisiunea censuratdre prin referinele ei Valeriu Grhilezan propune, er adunarea ia la cunoscin
tia, votnd cassariului absolutoriulu, er biroului espri
mand lauda pentru zelds'a activitate, lu-autoriseza :
a) a incass tacsele si rnulctele banali neincassate dela membrii reuniunei.
b) a procura opuri didactice in suma de 5 6
fi. v. a.
c) a esmite un delegat al ei in comitetul esecutiv instituit pentru redicarea momentului, Loga,
pre v.-presiedintele si initiatoriulu acelei idei Dl. I u liu Vuia, votandui-se si viatecul.
d) sum'a incursa pentru monument se se tiena sub
administrati'a buroului nostru, pana se va redica mo
numentul, reservandu-si reuniunea dre-cari drepturi
in merit.
Referinele comisiunei nsrcinate cu studiarea
apelului sororei reuniuni brasiovene I. Prohab, raporteza, er adunarea nsarcineza biroul a d cuveni
tul resunet apelului cestionat, si intru ct acel'a ar

156

B I S E f l C ' A s i

aflat cuvenitul resnetu si in sinul celor alalte re

uniuni, se starusca sus laudat'a reuniune inca in
feriile colare a. c. se convce o conferintia preala
bila prin delegai la Sibiu pentru a se consulta asupra
modalitii inactivarii si infintiarei cestionatului congres.
Eepresentarea prin delegai la aceea conferintia,
s e lasa in bun'a pricepere a biroului.
C delegai la iubileul reuniunei invetiatorilor
din dieces'a Caransebesiului s'a esmis sub conducerea
P . 0 . D. protter Paul Miulescu, I. Vuia, Nicolae
Popoviciu, Areti Ionasiu, Iuli'a Prohab, E. Milosav,
Petru Baran, Iuliu Totia, Petru Avramutiu, Petru F e renti, Valeriu Ghilezan, Ioachim Muntean si Titus Pap.
Din tote acestea, constat cu bucuria, ca acesta adu
nare generala a fost un'a dintre cele mai frecuntate
de membrii, ct si de poporatiunea locala, carea a
urmrit cu viu interesu tote pertractrile nstre.
Lauda ^i reccnosciinti'a nostra merita P. O. D.
protter Paul Miulescu, si zelosulu nostru coleg Iuliu
Vuia, cari de cnd bunul Dumnfdieu ni-a ajutat a-i
avea in mijlocul nostru, dilnic lucra cu zel si devoiune
^pentru prosperarea invetiamentului nostru primar asociandu-si fortiele in reuniune.
Primsca sincerile nstre inultiamiri Ven D.
/paroth si asesor saaunal Andreiu Fizesianu, carele a
intmpinat si imbratisiat corpul didactic cu o anima
nobila, demna de caracterul Venerabilitatii sale pentru
-ce adunarea i-a si votat recunosciintia protocolara.
Nereu la 4 . Maiu

1892.
Petru

Baran

notarial reuniunei.

Importanti'a istoriei pedagogice.

(Meinoriei neuitatului meu profesoru Dr

L a z a r u P e t r o v i c i.)

^Continuare )

Se nu dam pruncului prea multe reguli de conduita,

. aci cnd am vrea se-le esecutam pe tote, am deveni prea
severi cu densulu ; r cnd le-am trece cu vederea ne-am
perde autoritatea.
O erdre mare a comis Locke, cnd a preferit instruciunea privata, celei publice.
7. A u g u s t

Hermn

Francke,

s'a nscut la Liubek in 22 Martie 1663 : studiile

2e-a fcut in Erfurt, Kiel si Hambuig.
Mai apoi deveni profesoru la universitatea Hal pentru
lnbele orientale, precum si predicatoru in suburbiulu
Crlaucha.
Cu a. 1694 si-incepe Francke nobila-i missiune, dand
deferite instructii sermaniloru, cari conform usului se adunau naintea casei parochiale, spre a primi pne.
La a. 1695 infiintiand in camer'a sa o cutia pentru
seraci, in care gasi peste cteva dile 7 fL depui de o
femeia evlavidsa, cu care modesta suma incep nobilulu
Francke fondarea unei scle pentru seraci, in propria-i casa.
Nc bilele nisuintie a-le lui Francke, nu peste mult
aflara resunetu in societatea omensca, grbind toti cu
.ajutore si donatiuni.
Abia in vre-o-ctiva ani, si respective in 2 4 Iulie
1 6 9 8 fonda maretiulu templu al institutelor sale, pe a
cror frontispiciu a p u s devis'a: C e 1 c e a t e p t a p r e

S C O L ' A

Anulu XVI.

Domnul, capeta
poteri noue, sbora
e
vulturul,
fuge,
perigrineza
si nu o b o
s e s c e."
Ar fi prea obositorii a descrie desvoltarea progresiva
a mreiei opere a nobilului Francke, reproducem numai
datele statistice despre aceste institute, din anulu morii
sale 1727, si anume :
1. Liceul avea 82 elevi, crora li se propunea: religiunea, carea era bas'a studiilor, limbele: latina,
helena, hebraica, francesa si germana, aritmetic'a geografi'a, istori'a, geometri'a, astronomi'a, botanic'a, anatomi'a, music'a ect.
Densulu nu s'a multiemit cu instruciunea esclusiv
clasica, ci el prepar calea studiilor reale si technice,
cari erau forte neglese. Spre acest scopu liceulu posedea
o gradina botanica, unu cabinetu de istoria naturala, cabinetu de fisica, chemia s. a.
2. ScoTa latina a orfelinatului, avea trei inspectori,
32 profesori, 4 1 0 servitori. Acesta scdla se deosebi de
gimnasiu, prin aceea, ca in planulu studielor era si bota
nic'a, anatomi'a si pictur'a.
3. Scdlele germane, cu 4 inspectori, 98 invetiatori,
8 uistitutdre si 1725 elevi.
4. OrfeliDatulu cu 100 baieti, 34 fete si cu 1 0 i n grigitori.
5. Pensionatulu unde luau prandiu 255 studeni universitari si 360 elevi sermani
6. Economi'a domestica, farmaci'a si librari'a, ocu
pau 53 persone, si cari aduceau venite insemnate.
7. Institute pentru femei: Asilul domnisidrelor ocupa
15 persone. Pensionatulu junelor domnisidre 8, si asilul
veduvelor 6 persone.
Personalulu intregu alu institutelor lui Francke fara familiile profesorilor, numer la 4273 persone.
Afai'a de aceste elu mai funda si o tipografia, in
carea s'au tiprit mai multe mii de exemplare din biblia
ect. El a murit in 8 Iuniu 1727.
Scopulu supremu al educatiunei sale a fost desvol
tarea simtiemintelor religidse, adec
Cundscerea
v i u a d e D u m n e d i e u si r e s p a n d i r e a c r e
tintii adeverate."
Fita ce instruciuni a dat elu invetiatorilor, in privinti'a
mantinerii disciplinei:
Educatiunea trebue se fie dulce si parintesca, c
elevii se poseda in cei ce ii instruedia unu exemplu viu
de amdre, plantnd astmod in animile lor temerea de
Dumnedieu si pietatea; totui inse invetiatoriulu trebue
se tiena elevii sei sub disciplina si se-i pedepsesca, cnd e
necesariu.
Deca la inceputulu orei, s'au in decursulu lectiunei
copiii sunt nelinisciti dice Francke invetiatoriulu se
nu sbere nici se strige, sau ddra in mania chiar se-i l o vesca, crediend ca astfeliu ii-va aduce la linisce, ci fie
insusi el liniscitu, caci cu ct va sbiera el mai tare, cu
att se vor nelinisci elevii sei.
Cnd inse invetiatoriulu e liniscit, si privesce la
elevi in tcere sau ddra dicendu-le cu pietate. Mai aud
inca un copil vorbind si conturbnd, voiu se ved care
este acela ; atunci se vor molcomi cu toii indata, si in
vetiatoriulu va potea in numele lui Dumnedieu incepe, a
continua propunerea. Observnd inse erasi nelinisee, tre
bue se-se opresca indata in lectiune si tacend se privesca
in juru de sine ; atunci erasi se va face linisce indata, si
invetiatoriulu nu va fi nevoitu a bate pe nimenea."
Este condamnabilu a pedepsi pe elevi, mcar de s'ar
si constata culpabilitatea sa, inainte de a-si recundsce in
susi gresial'a.
Cnd vre-unu copilu acusat ar voi se-se apere, in-

vetiatoriulu este datoriu a-lu asculta cu bunavointia si

a-se informa esact in causa.
Invetiatoriulu se nisusca a cunsce individualitatea
fie-carui elevu, spre a-se acomoda acelei'a.
8. J e a n

Jaques

Rousseau.

* Invitare.
Rogati de catra On. Comitetu al reuniunei femeiloru romane din Aradu si provincia si de catra
onorat'a direciune a asociatiunei natiuuali aradane pentru
cultur'a poporului romanu, subscrisii eu tota onrea V e invitmu se participai la M a i a l u l u ce-lu vomu arangi in sal'a cea mare din paduriti'a orasiului" Sm
bta in 3 0 Maiu st. v. la 8 dre sr'a. Pretiulu de intrare:
pentru familia 2 fl, pentru persna 1 fl. v. a. Venitulu
curatu este destinatu : pentru seTa superidra de fetitie a
reuniunei femeiloru romane din Aradu, si pentru fondulu
asociatiunei aradane. Oferte marinimse rogmu a-se tramite la adres'a subscrisului cassariu. Suprasolvirile se
voru cuit pre langa mnltiamita publica. Bilete de intrare
se potu av dela subscrisulu secretarii!, ori sr'a la cassa.

Dca vom privi timpii coruptiunei si demoralisatiunei, cari au premers revolutiunei francese, vom ved deplorabile srte a educatiunei de atunci.
Spiritulu omenescu era coplesitu de aerulu infectaii
alu coruptiunei generale, carea aducea repentin miseri'a
si nimicirea poporului ; sortea omenirei era deplorabila,
inim'a umana a trebuit se deplng amaru starea ei ti ca
losa, far a-i potea tinde ceva ajutoriu.
Nicairi nu era pace si indestulire, pretutindenea intimpin ochiulu muritoriu desperatiune generala!
Si ta se ivi unu brbat, care prin nouele si salu
Aradu, 2 4 / 1 2 Maiu 1892. Pentru comitetulu arantarele sale idei despre educatiune, se salveze srtea si
giatoriu : R o m u l u N e s t o r , presid. T r a i a n V asalutea omenirei.
Pe cnd familiile au uitat de sacr'a lor missiune
t i a n, secretar. N i e . S t e f a n P a p , cassariu.
de a d tinerimei o educatiune raionala, s'a ivit marele
* Maialulu
romuu
arangiatu iu pdurea mare
reformatoru alu educatiunei, intemeietoriul pedagogiei m o
de
corpulu
invetiatorescu
dela
sclele
rom. gr. ort. din
derne J e a n J a q u e s
Rousseau.
Aradu,
in
Joi'a
inaltiarei
Domnului,
a
succes forte bine.
El s'a nscut in Geneva elveian la 28 Iuniu 1 7 1 2 .
Unu
publicu
ales
si
forte
numro
su
a
partecipatu la aPrintele seu Isac a fost orologieriu, r mama sa
Susana, carea a reposat cnd dede viti'a micului Rousseau,
csta petrecere, in frunte cu corpulu profesoralu seminaingrigind astmod de educatiunea lui metusi'a sa.
rialu si scdl'a de fete a Reuniunei femeiloru." Veni
Inca din etatea cea mai frageda avea o fantasia
tulu curatu se urca la sum'a de 7 0 8 0 fl, din carele se
rara, ocupandn-se ncontinuu cu cetirea ; dorere inse, caci
vor ajutora colarii seraci lipsii de m>jldce.
el posedea numai periculsele romanuri, din cari ceti
diu'a si ndptea in laboratoriulu printelui seu ; dintre
* Invitare.
Corulu Progresului" din Arad, arantote inse preferia pre Plutarch.
giza sub conducerea invetiatoriului Nic Stefu, Luni a
Inca in etate de 8 ani a fost concrediut preotului
2-a d> de Rosalii 6 Iunie n. 1892, in sal'a paduritiei
Sarnberuer, r mai apoi unchiului seu Bernhard.
orasiului" representatiune teatrala mpreunat cu petre
In etate de 14 ani intra la unu graveur, unde a
cere de joeu la care invita respectuosu comitetulu ainceput a-se strica in societatea corupilor sei colegi,
rangeatoru. Inceputulu la 8 ore sr'a. Bilete de
dupa cum insusi marturisesce in biografia vieii sale.
intrare: loculu I 1 fl 50 cr. ; loculu II. 1 fl. ; locuia
III. 6 0 cr. ; Galeri'a 4 0 cr ; se pot capeta iu localulu
Intardiiand intr'o npte in societatea colegilor sei, si
societii Progresulu" fcas'a bisericei) r sr'a la cassa.
fiindu-i tma a-se intrce la tiranulu seu stapnu, fugi in
P r o g r a m u l u i I. D a n C p i t a n " de V.
comun'a Cosiguon din Savoia ; unde prin recomandatiunea
Alexandri, sceneta in versuri. II. R u g a d e l a C h i preotului localii, in etate de 16 ani, merse la dmn'a de
s e t e u " comedie poporala intr'unu actu, cu cntece si
Yarensa, carea lu-trimise in ospitiulu catecumenilor din
I jocu de Iosif Vulcan.
Turin, unde trec la confessiunea catolica.
De aci desi sperase, ca nu'a sa biserica se va I
* Bibliografia.
Au esitu de sub tiparu : Intro
ingrigi de viitoriulu seu, dupa unu siru de suferintie
ducere in sciintiele comerciale, in usulu scleloru comer
deveni in servitiulu comitelui de Guovon ; carele admirnd
ciale si pentru studiu particulara, de A r s e n i u V l a i e u
spiritulu viu a-lui Rousseau, insarcin o rudenia a sa cu
si
I o n u C. P a n t i u, profesori la scol'a comerciala.
instruarea lui.
(Va nrm.')
Brasiovu, tipograti'a A. Muresianu 1892.* Formatu mare
luliu
Vuia.
8 de 2 1 4 pag. Manualulu acest'a este tiparitu cu s p e
sele institutului de creditu si economii Albina" din S i biiu si e menitu a aduce mari folse nu numai scleloru
13 I V 13 JEL S
E.
ndstre comerciale, unde lips'a unui astfelu de manualu a
fostu ctu se pdte de smtita, ci si comerciantiloru si i n * In afacerea
despartirei
ierarchice
de
dustriasiloru romani peste totu.
atra srbi respundind la o intrebare, ce ni-s'a adre
f Wecrologu.
D-nulu Ioanu Cismasiu inv. in P i s sat, amintim, ca de presente sunt intentate la tribunacut a fost greu incercat de sorte prin trecerea la cele eterne
lulu din Budapest'a cinci procese ale romanilor din cinci
a neuitatei sale socii L a u r ' a C i s m a s i u n. P a p p
comune mestecate, si ca in dilele trecute s'a resolvit in
dupa unu morbu greu in 1 2 / 2 4 1. c. in fraged'a etate de
modu definitivii prin curi'a regsca procesulu romanilor
18 ani si dupa o vietiuire conjugala abia de 9 luni. R a masitiele defunctei s'au depus spre odichna vacinica in
din Mehal'a, aprobandu-se sententi'a tablei regesci, dupa
cimiteriulu rom. gr. or. din Lipov'a in 14/26 1. c. la 5
carea edificiuu bisericei si sclei fostu comunu remane
ore d. a. Pe defunct'a o jelesce afara de neconsolabilulu
in proprietatea erbilor, r romanii vor primi dela srbi
ei sotiu o mulime de rudenii si cunoscui. Pie-i t i e c desdaunare o suma de preste 23,000 fl. solvinda in
rin'a usidra si memori'a binecuventata.
cinci ani ; precum si o sessiune si jumetate din fostulu
* ffimenu. D-nulu I o a n u T a t h comercianii
pamentu parochialu comunu.
si-a incredintiat de fiitdria socia pe d-r'a M a t i 1 d

M 1 a d i n, fic'a d-Iui invetiatoriu

Chisineu. Felicitrile nstre I

* Daru

pre seain'a

sntei

Georgiu Mladin din

biserici.

Prin

tele A u g u s t i n B e l e s i u i soci'a Elisavet'a spre eternisarea memoriei reposatei si mult iubitei lor fice : I
Roz'a, au daruitu pe sema S. bisericei rom. gr. or. ort.
din Simandu unu Baldachin" pomposu, unu covoru pe
Analo h," stichare preotiesci, stichare pentru prunci,
cununi, meseritie, tergare si alte obiecte, lucrate cu
multa arta si gust de man'a regretatei lor fice, in va
iere de peste 200 fl. v. a. pentru care dar inaltiam i
cea mai ferbinte rugciune catra Tronnlu divinu, c sufletulu reposatei lor fice Roza, se fie asiediat in loca
urile Drepilor spre eterna odicbna ! Er, jelniciloru ei
printii se le dee tria sufletsca si trupsca, c se pta
rsista acestei grele lovituri a sortii !
ri

La sntirea acelora oddre bisericesci a pontificat i

printele protopresbiteru alu Buteniioru Constantin G ur
ban, asistaii de preotulu localu, printele : Maximilianu
Leucutia, care, dupa finea servitiului divinu tien
poporului o cuventare frte instructiva, si nimerita.

Dr. Laurentiu Pop 1 fl, loan Macaveiu 1. Moisie din B .

Sicsa 1 fl, Georgiu Ternarea din F.-Orosiu 1 fl, unu pre
otu romanu 5 0 cr, N. N. 40 cr, Martin Deinbul de Thurnthal 1 fl, Erdos Lajos 30 cr, Ioanu Cioica 1 fl, Georgiu
Borza 1 fl, E. Ferariu din Cmpeni 1 fl, N. N. 50 cr,.
losif Knobloch 1 fl, Teofil Samu 1 fl, Ovidius Fagarasan
locotenenii in Brika (Bosnia) 1 fl, Nicolae David 1 fl,.
Bosica 1 fl, Dionisie Balosin 1 fl, Samuil David 1 fl,.
George Danciu 1 fl, Nicolae Gligor din Carpinisiu 50 cr,
N. N. 50 cr, Alesandru Brumariu din Abrudsat 1 fl, Iosif Draia 50 cr, Victor Baritiu 1 fl, Alesandru Tomusu
din Bucium 50 cr, Eugeniu Hocmanu din Bucium 50 cr,
Nicolae Candrea din Vidra 1 fl, loan Danciu 50 cr, loan
Macaveiu din Bucium 1 fl, Georgiu Bocaniciu din Roia
50 cr. David Sandor Zeyka din Roia 50 cr, Danciu din
Bucium 1 fl, Aviron Macaveiu 1 fl, Dr. Colbasi 2 fl.
Simeon Dandea Bucium 1 fl, Nicolae Zurea Bucium 1 fl
Dumitru Pompilius St.-Siulutiu din Roia 1 fl, A. Danciu
din Bucium 1 fl. Irimie Buda din Sohodol-Virsi 1 fl. Din
Oravitia : de la Spect. D. Ilie Traila advocat 5 fl. Din
Vraniu : M. st. D. loan Miclea comerciante 3 fl. Din Jam :
prin Spt. D. Petru Corcan protopretore 18 fl, (lista contribuentiloru urmza). Din Bnia : Spt. D. Ion Pircea locotente 3 fl. Pentru aceste oferte generse li-se e s
prima llustriloru si m. on. d-ni donatori cea mai profunda
multiamita. Biseric'a-alba 2 0 Mai 1892. Pentru comitetulu parochialu : I o n M. R o s i u, adv. c presiedinte. Dr. A u r e l i u N o v a c u, adv. c notaru.
r

* Multiamita
publica.
Reuniunea romana de
cantu din Tierenteaz vine a multiami 'si-pe cale acesta,
pentru marinimdsele oferte si suprasolviri primite cu ocasiunea concertului de la 5. Mai st. n. a. c. din Chinez del D-nii : Alexandru Craciunescu parochu 2 fl.,
Koszka Sndor notariu corn. 1 fl., 40 cr., Vellmann Ignatiu 4 0 cr., Strasser Hermann 1 fl. 40 cr.,
* Contribuiri
pentru
alumneulu
romanu
Iosif Gombosiu invetiatoru emer. 4 0 cr., Petru Audin Timisir'a.
Pentru alumneulu romanu a incurs
gustinu invetiatoru emer. 40 cr., Benedek Lajos 30
pana astadi urmatrele contribuiri : La subscrisulu eassariu
cr., Jiva Ungurianu 4 0 cr., Alexandru Sandu invetiator
a intrat: (Cont. sitine.) Constantin Stoicu Topolovetiu 20 cr.
4 0 cr., Szabath lnos 4 0 cr., Iuliu Ribaroviciu 4 0 cr.,
Constantin Belintian Topolovetiu 30 cr., Ambrozie PauChirilu Sieitinntiu 50 cr., Leopold Kohn 40 cr., Din Balisian Muracu 5 0 cr., Lazar Jebelean Giulvez 30 cr., V i ratiaz D-ni Ilie Baia parochu 4 0 cr., Alexiu Turic inv.
chentie Gaspar Sosdia 50 cr., Ignatie Zelicska Lugos 1
4 0 si din Calacea Dnulu Emanuilu Danu 70 cr. Sum'a
I fi 50 cr.. Alexandru Toldy Ciacova 2 0 cr., Martin Mina
totala 1 0 fl 3 0 cr., Tot pe acesta cale vine reuniunea
I Baulac 10 cr., Alesandru Giucone Baulac 20 cr., Nicolaea-si esprim multiamit'a sa Dlui invetiatoru din ChiPaulescu Baulac 10 cr., Nicolae Brezga Baulac 20 cr..
uezu A. Sandu, pentru sarcin'a ntregului arangiamentu
loan Cosasiu Iezvin 30 cr., Teofil Dragomir Utfin 50 c r
pe care -a luat numai asupra s'a efeptuindu-lu spre nSimion Marincu Ghiroc 30 cr., Ion Cosasiu Be.rini 30 cr.,
destularea On. pubicu si spre succesulu moralu si maGeorge Ivascu Sacosiul ung. 50 cr., Nicolae Radu Gruin
terialii alu reuniunei. Multiamita aduce Reuniunea si fra30 cr.. loan Czeugan Korpa 20 cr., Pavel Todor Caran
tiloru plugari romani din Chinezu pentiu bun'a primire si
sebe 30 cr., Dimitrie Cuzma Cidani 30 c r , Dimitrie Ioincuartirarea membriloru activi ai reuniunei ndstre cu
vitia Dalei 20 cr., Nicolae Luca Dalei 10 cr., Traila Creacesta ocasiune; primsea dar fraii chinejeni sincerile ndstre
tiu Iebeliu 30 cr., Vasilie Sosdian Iebeliu 50 cr., Ruja
multiamir r noua ne remne diu'a de 5. Mai 1892.
Blnga Iebeliu 20 cr., Iefta Lifa Iebeliu 30 cr., Emilia
v. dulce suvenire. In numele Reuniunei romane de cant.
Sabo Mehala 20 cr., Constantin Clecan Beregseu 30 cr.,
Tierenteaz la 8. Mai 1892. st. n. T r a i a n u B r aNicolae Covaci Ianova 30 cr.. Filip Suici Petrovoszel 3 0
t e s c u , inv. si dirig. de choru.
cr., Simion Cojocariu Szent-Mihai rom. 10 cr., Achim
Lazar Chiseteu 10 cr., Nicolae Sacosian R.-Stramora 50* Multiamita
publica.
Pentru s. biseric'a ro
mana din orasiulu Biseric'a-alba au mai incurs ur- j cr., Lenea Stoiculescu Ianova 50 cr., George Gataiantiu
Timisira 30 cr., Matei Ianasiel Obad 50 cr., Zsivko L e matdrele contribuiri generdse, si anume : Ilustritatile
loru : Alesandru Mocsonyi, Zeno si Eugeniu Mocioni I lin Dinias 30 cr., Stetan Dobie N.-Kostly 20 cr., Roinpreuna 100 fl, Magnif. S'a Vincentiu Babesiu 5 fl, : mul Radu Ohabaforgcs 30 cr., Constantin Manea N - T o
polovetiu 20 cr., Traian Hatieg Belinti 50 cr., Nica P u
Spect. D . Pavel Rotariu advocat 5 fl. Din comun'a Resirece Cebza 50 cr., Iosif Regep Giroda 30 cr., George
ti'a prin domnulu Ion Simu c colectante : del m. st.
Bngea Giroda 30 cr., Axentie Vasin Tierneteaz 30 cr.
domnii Ion Simu 2 fl, Cristian Patesian 1 fl, Nicolae
Vichentie Todor Banlac 30 cr., Iova Nedin Mehala 50Pocreanu 5 0 cr. Ion Albu 5 0 cr, A. Crenian 2 fl, Nistor
cr.. Nicolae Iancu Seciani 30 cr., Vicentiu Murariu RaMiocu 5 0 cr. Din Majdan prin dnlu Aureliu Iana c co
covitia 50 cr., George Maranescu Budinti 30 cr., Dana
lectante, del comun'a bisericsca 5 fl, m. stim. domni :
Popov Dinias 30 cr., Iancu Milovan Lucareti 30 cr., ADionisie Liuba preotu 1 fl, Georgiu Popovici, preot 1 fl.,
lesandru Lucascu Racovitia 20 cr., Traila Pva Prtia 10
Aureliu Jana, preotu 1 fl., Siandor'Filipovits 1 fl, Giurgi
cr., Rada Iovanovits Beregseu 10 cr., Ion Iva Racovitia
Linba iun. 1 fl. Din Mehal'a del Rev. D. Dionisiu Popo10 cr., Isac Obagean Chiseteu 30 cr., Pavel Minescu 0 viciu preotu 1 fl. Din Abrud prin dlu colectante Petru
habaforgaci 50 c r , Simeon Muresianu Csebza 5 0 cr., N i
Macaveiu de la spect. domni : Dr. Simeon Caiun din Ro
colae Bosioc Izvini 20 cr., Nicolae Pau Tees 30 cr., loan
ia montana 2 fi, I. Iancu din B.-Poieni 2 fl, G. Ivasicu
Carabasi Ohab&fcrgaci 30 cr., loan Anei St. Mihai 30 cr i
1 fl, Candrea David din Bucium 1 fl, Alesandru Filip ad
Suma 108 fl. 3 0 cr. Timisir'a 30. Aprilie 1892.
vocat 2 fl, Nicodin Cottind din Certog 1 fl, Petru Maca
l o a n B a n d u , cassariul alumneului.
*
veiu 2 fi, Aurria" societate pre aciuni in Abrud 10 fl,
v

Anulu XVI.

B I S E R I C 'A

si

S C O L'A

159

i rochialu si comunalu de unde a funcionat pana aeum si

| avend a se prsenta la sf. biserica spre a-si aret desteC o n v o c a r e .
ritatea in cntrile biserieesci.
Recursele intrate dupa espirarea terminului nu se
Conform decisului Nr. 50 luatu de catra direc- j
J vor lua in considerare, r la eandidare vor fi preferii cei
liunea asociatiunei naionali aradane pentru cultur'a
mai bine cualificati.
poporului romanu, in siedinti'a s'a estraordinara dela
Toraculu-mic, 15/27 Martie 1892.
Nr 80. 1892.

9/21 Maiu a. c , convocam prin acest'a pre

membrii la a d u n a r e a g e n e r a l a , ce se
tiene Sambeta in 30 Maiu st. v. ( 1 1 Iuniu st.
a. c. la 4 dre d. am. in localitile cabinetului
lectura al asoeiatiunei, din hotelulu Vas.
Arad, 1 5 / 2 7 Maiu 1 8 9 2 .

toti
va
n.)
de

loanu Be'esiu.

Romul Nestor,

directorii,

notarin.

Pentru deplinirea aloru doue parochii vacante de

class'a II. din Buteni, a caror'a venita st cte dintr'o
sessiune pamentu, biru cte o mesura cucuruzu dela 160
<;ase si stolele indatinate, la olalta 615 fl. prin acst'a
se escrie concursu cu terminu de alegere la 24 Iuniu a.
c. in serbatrea nascerei S-tului loanu, deci recurenii
in acestu restimpu vor av a-se prsenta vr'odata in biseric'a din locu si-si vor substerne recursele pe calea P.
On. Oficiu protopresbiteralu.
Buteni (Butyin), la 14 Maiu 1892.
Comitetulu parochialu.
Cu scirea m e a : CONSTANTINII GURBANU, m. p.
protopresviter.

Pentru mplinirea a duor posturi de invetiatori dela

sclele gr. or. rom. din Cenadul-Serbesc cu terminu de

alegere a. o. n Duminec'a procsima dupa a treia pub

licare.
Beneficiile pentru fiesce care post : In bani 250 fl,
pentru lemne 12 fl, conferintie 10 fl, scripturistica 5 fl ;
r in naturale : 28 chible de gru cl. II. 1800n pamentu
aratoriu, cuartiru liberu.
Reflectanii la aceste posturi sunt avisati a-si pr
senta petitiunile lor celu multn pne la 24 Maiu s. v.
P. D6mn. protopresviteru si inspectoru de sedle, Paul
Miulescu in N.-Komlds ; adiustandu-le cu testimoniiu de
cualificatiune si limb'a magiara.
Cenadulu-serbescu, la 4 Maiu 1892.
Pentru Corn. Parochial :
Giorghi. C. Telescu, m.
preot, si presied cora.

In contielegere cu m i n e : PAUL MIULESCU, m. p.

protopresbiteru.

Pentru ndeplinirea definitiva a postului invetiatorescu del scTa gr. or. rom. din Sintea (Dieees'a Aradu
lui, Inspectoratulu Chisineului) se publica concursu, eu
terminu de alegere pe Duminec'a din 7/19 Iuniu 1892,
pe lng urmatrele emoluminte:

Concurse*

Dimitrie
Bozian,
m. p.
not. com. paroch.

Comitetulu parochialu.

p.

In contielegere cu mine : P. MIULESCU, m. p. protopres

viteru si inspectoru colara.

Pentru staiunea invetiatorsca acum din nou infiintiata in comun'a Toraculu-mic, protopresbiteratulu
B.-Comlosiului ; pe bas'a ordinului Ven. Cons. dato 29
Eauru a. c. Nr. 927. se escrie concursu cu terminu de

30 dile dela prim'a publicare.

Emolumentele acestei staiuni sunt : 300 fl. v. a.
din cultus ; 10 fl. pentru conferintie ; 24 fl. pentru incaldirea scdlei dupa usu si inct va fi posibil si cuartiru
in localulu scdlei.
Doritorii de a recurge sunt poftii in terminulu susindicatu a-si trimite petitiunile la adres'a Pr On. dnu
protopresbiteru Paul Miulescu in B -Comlosiu p. u. N.Komlos, Torontl, instruite pe langa prescrisele legei si
cu unu atestat de moralitate si conduita dela oficiulu pa-

1) Salariu in bani gata 150 fi ; 2) Relutu pentru

10 m. m. de fnu 10 fl ; 3) Pentru scripturistica 5 fl;
4) Pentru participare la conferintie 5 fl; 5) Pentru c u
rirea si incaidirea scdlei 8 fl ; 6) Dela mortu micu 2 0
cr., dela mare 5 0 cr ; 7) 5 orgii de lemne din care are
a-se incaldi si scTa ; 8) Unu patraru
de sesssiune
pamentu aratoru estraviianu, cu cnepiste si drept de
pasiunat.
Competintii la acestu postu au se-si trimit recursulu instruat cu estrasu de botezu, testimoniu preparandialu, testimoniu de cualificatiune si limb'a maghiara, atestatu de moralitate dela Comitetulu parochialu si antisti'a comunala din comun'a in carea eventual au funcio
nat ori locuit, Magnif. D-nu protopresbiteru si inspect.
scol. Petru Chirilescu in Chitighaz (Ktegyhza comitatulu Bks) p n a l a 4/16 I u n i u 1892, asemenea
au competintii pna in diu'a alegerii se-se presenteze la
biseric'a din locu, pentru a-si aret desteritatea in cntri
si tipicu.
Se observa, ca in lips'a concurenilor fara cualificatie se vor candida si preparandi absolui, cu indetorirc,a inse c in terminu de unu anu dela diu'a alegerii se
produc testimoniu de cualificatiune, cnd apoi alesulu va
fi recomandat din partea comitetului spre ntrire Vene
rabilului Consistoriu.
Dat, din siedinti'a estraordinara a comitetului pa
rochialu gr. or. romanu din Sintea, tienuta la 2 3 A p r i1 i e (5 Maiu) 1892.
Demetriu
Mihutiit,
m. p.
presied inte adhoc.

Ioanu

Ardeleanu,
m.
notarin adnoe.

p.

Cu scirea si nvoirea mea : PETRU CHIRILESCU, m. p .

protopresbiteru, inspect. scol.

Pentru deplinirea postului de invetiatoriu definitivu,

dela seol'a gr. or. rom. din ITimaesci, protopresbiteratulu
Beiusiului, se escrie concursu cu terminu de alegere 30

de dile dela prim'a publicare.

Emolumintele suntu: a) Bani g a f a 108 fl. b) 1 5
cubule de bucate gru si cucuruzu pretiuite 75 fl- c)
150 poriuni de fnu in pretiu de 30 fl. d) 6 mesuri de
fasole in pretiu de 7 fl. 2 0 cr. e) 6 stangeni de lemne
in pretiu de 3 0 fl. f) Din gradin'a scdlei unu venitu de
10 fl. g) Venitele cantorale, maslu, osfestanie, cununii,
inmormentari, visitarea mortiloru, si alte accidentii 4 1 fl.
Sum'a 301 fl. 20 cr.
Recurenii cari dorescu a ocup acestu postu invetiatorescu, au pana atunci a-si ascerne documintele
lor, On. Domnu protopresbiteru alu Beiusiului si inspec
toru scolariu Eli'a Moga in Rabagani.
Nu altcum trebue s se presenteze la snt'a b i -

serica din Nimaesci, pana la terauulu mai susu pusu,

spre a-si aret desteritatea in cntrile bisericesci.
Nimaesci, la 19. Aprile st. v. 1892.
Comitetuhi parocbialu.
Cu scirea mea : ELI'A MOG'A, protopresviteru, insp.
scolaru.

Pentru ndeplinirea parocbiei de clas'a a dou'a din

Siepreusiu, protopopiatulu Boiosineului, cottulu Aradului,
devenita in vacantia prin mrtea parochului Mibai Sturza
se escrie concursu cu terminu de 30 dile dela prima

publicare.

LICITATIUNE MINUENDA.
Pentru edificarea unei biserici noue in comun'a bi
sericesca gr. or. din P.-Bator, protopresv. Tincei, se escrie concursu de licitatiune minuenda pe 17/29 luniu a.
C d u p a a m e d i a d i l a 3 o r e in localitatea scolei
din locu.
Pretiulu esclamarei este 14.909 fl, 98 cr.
Doritorii de a ntreprinde edificarea, sunt avisati a
se present pe terminulu susespusu la faci'a locului in
persona, seu a-si tramite ofertele in scrisu, provediute cu
vadiu de 10/ in numerariu, enunciandu-se ca protocolulu de licitatiune si contractuln de ntreprindere, pentru
comun'a bisericesca vor ave valdre numai dupa apro
barea venerabilului Consistnriu gr. or. oradanu, era pen
tru intreprindieioriu vor fi deobligatorie de locu dupa
subscriere.
0

Emolumintele
sunt:
1. / sessiune pamentu parte ara tori u parte fenatiu
estimata la 128 fi.
2. Venitele stolare dela botezuri, cununii si inmormentari 327 li 5 0 cr.
3 . Venitulu din bini 135 fi.
Planulu, preliminariulu speseor si conditiunile de
4. Alte venite sigure 2 5 fi.
licitare si ntreprindere, sunt depuse in cancelari'a oficiu
Reflectanii la acsta parochia se avisdia c recur
lui parochialu din P.-Bator unde se pot vedea.
sele lor instruite conform .-lui 15. 1. b. din reg. pentru
Din siedinti'a comitetului parochialu gr. or. tienuta
paroditi si adresate comitetului parochialu din Siepreusiu,
in F.-Bator la 8 . 2 0 Maiu 1892.
se-le trimit protopresbiterului tractualu in Borosineu
pana la terminulu indicatu, avend in timpu legalu a-se
Pentru comitetulu parochialu:
presenta in st'a biserica din Siepreusiu, pentru a-si arta
Iosif Vess'a, m. p.
desteritatea in cantu, serviciu si cuventari.
protopresv. Tincei.
Siepreusiu, 2 5 Apriliu 1 8 9 2 .
1

Comitetulu parocbialu.
In contelegere

cu mine : IOANF CORNEA, m. p.

protopresbiteru.

Pe bas'a decisului Veneratului Consistoriu de datulu 2 4 Fauni (7 Martie) 1892. Nr. 1 1 6 / 7 5 B. se escrie
concursu pentru deplinirea parochiei vacante de clas'a a
IlI-a din Sacalu, protopresbiteratulu Oradii-mari, cu ter
minu de alegere pe 31 Maiu (12 luniu) 1892.
Emolumintele sunt :
1) Cas'a parochiala cu gradin'a si apartienatrele.
pretiuite in 30 fi. 2) Competintia de bini dela 90 numeri
de case, si anume : dela 6 0 numeri de case cu pamentu
cte o mesura de gru ; ra dela 3 0 numeri de case far
pamentu, cte o mesura de orzu, ori cucurudiu 105 fi.
3) 16 iugere de pamentu aratoriu, dinpreuna cu competinti'a de pasiunatu 180 fi. 4) Venitulu cimiteriului vechiu
2 0 fi. 5) Venitele stolare, dupa calcululu mediu aloru 5
ani din urma 2 0 0 fl. de totu 5 3 5 fi.
Se observa ca in venitulu de susu nu e computata
competinti'a de biru dela filiile : M.-Homorogu, Comadu,
precum si dela prediile de pe teritoriulu comuneloru : Sa
calu, M.-Homorogu si Comadu, care competintie anualminte se pot socoti dela 5 0 6 0 fl.
Doritorii de a ocupa acesta parochia sunt avisati
a-si aterne recursele loru adresate comitetului parochialu
din Sacalu, subsemnatului protopopu pana in 28 Maiu
vechiu a. c , avendu pana la alegere a-se presenta in
vre-o Dumineca ori serbatre in sant'a biserica din coinun'a pomenita, pentru de a-si aret desteritatea in cele
rituale.
In urma se notdia, ea alegendulu preotu va avea
se platsca contributiunea erariala, precum si aprarea
de apa dupa pamentulu parochialu.
Comitetulu parochialu.
In contelegere

eu : TOMA PACALA, m. p. protopopu.

Cu acesta se publica licitatiune minuenda pentru

edificarea unei noue biserici gr. or. rom. din Siomoschesiu,
tract Borosineu, care va avea locu la 31 Maiu st. V. a.
c. in sal'a de invetiamentu a scolei I. din locu.
Licitanii din pretiulu de esclamare de ,16602 11 91
cr. v. a. vor depune vadiu de 1 0 % in bani g a f a seu papire de valdre.
Planulu preliminariulu de spese si celelalte conditiuni de edificare se pot vedea la oficiulu parochialu
din locu.
Comitetulu parochialu si-sustiene si dupa licitatiune
dreptulu a d edificarea aceluia dintre intreprindietori in
care va avea mai multa incredere spre efeptuirea prompta
si acurata a edificrii. Contractulu legnd cu intreprindietoriulu intra in valdre pentru comitetulu parochialu
numai dupa aprobarea din partea Prea Ven. Consistoriu.
Din siedinti'a comitetului parochialu gr. or. rom
din Siomoschesiu tienuta la 14 26 Pebruariu 1892.

loanu

Sa&u, m. p.

epitropii prim

Terentiu

Todoreanu,

m. p.

preotn, presiedinte.

Pentru zidirea scolei gr. or. rom. din comun'a

Igrisiu, comitatulu Torontalu, se escrie licitatiune mi
nuenda pe diu'a de 10 Iunie st. nou a. c. la 2 ore p. m.
in localitatea scolei din loc.
Pretiulu de esclamare 7623 fl. si 4 0 cr. Concu
renii au a depune inainte de nceperea licitatiuni minuende
1 0 % i numerariu seu in hrtii de valdre.
Besultatulu licitatiunei este obligatoriu pentru intreprindietoriu indata dupa subscrierea protocolului, era pen
tru comun'a bisericesca numai dupa incheiarea contrac
tului si aprobarea aceluia din partea Ven. Consistoriu.
Planulu precum si specificarea speseloru se p o t
vede in diu'a licitatiunei la jos numitulu comitetu.
n

Comitetulu

parochialu.

gr. or. rom.

Tipariula si editur'a tipografiei diocesane din Arada. Redactorii lespusdietoriu : A u u s t i u H a m s e a .