ARADU, 30.

August

, \ it u i ti XVI.

(11. Sept.) 1892.

Nr. 3 5 .

BISERICA si SCOI/A.
F o i a b i s e r i c e s c a , scolastica, literara si economica.
Iese odat

in septeniana:

DUMINECA.

PBETIULU ABONAMENTULUI.

PRETIULU INSERTIUNILORU:

Corespondent iele s se adreseze Hedaelinnei^

Pentru Anstro-Ungari'a :
Pe m i anu 5flcr., pe y
- 0 cr.
P e n t r u Rotnani'a si s t r a i n e t a t e :
e unu ana 14 fr., pe jumetate anu 7 franci.

Pentru publicatiunile de trei ori ce contieni!

cam 150 cuvinte H ti ; pana la 200 cuvinte 4 fl .;
si mai sus 5 li v. a

Er b a n i i de p r e n u m e r a i u n e la
T I P O G R A B T A DIECKSANA in A R A D .

Nr. 3 8 0 5 / 1 8 9 2 .

Essamenele de calificai une invetiatorsca

Se vor tien Marii in 15,27 Septembre

an.

curinte.
Candidaii au se se presinte provediuti cu : a)
etras de botez ; b) testimoniu scolastic si desclinit
cel pedagogieo-preparandial, si c) adeverintia despre
pracs'a si aplicatiunea de pana acum'a.
Arad, 2 8 August 1 8 9 2 .
Ioanu

Metianu,

m. p.

Episcopul Aradului.

vV m V O XI 11 1.
Se aude din cnd in cnd dicndu-se, ca amvonul bisericei nstre nu representza acea putere
mare in poponi, carea este menitu a-o represent
c scla a religiosittii si moralitii poporului.
Plansrea acesta de altcum nu se aude numai
la noi, ci se smte, si se aude in snulu tuturor
confessiunilor.
Va fi drpta acsta plansre, seau nu, nu cre
dem, ea este ,de lipsa a cerceta; ei ne mrginim
a tiene contu de dns'a, c se potem contribui
pentru a-se face mbuntirile trebuintise cu deplin
succesu pre acest teren. Si daca amvonulu este me
nitu, c se fia o scla, - imbunatatirile trebuintise,
credem noi, le vom pot face cu deplin succesu,
tinnd contu mai cu seama de o imprejurare, carea,
asia ni-se pare noue, pre alocuria s'a scpat din
vedere. In ori ce scola lucru de cpetenia este planulu de invetiamntu si unu bunu metodu, prin ca
rele se-lu esecutm ct mai bine. Si vorbind^ de amYonu si de predic'a bisericesca, cu planulu nu este
de lipsa se-ne facem multa btaia de capu. Planulu
de invetiamntu, pre carele are se-lu observeze am
vonulu si predicatorulu bisericescu, consista, si este
intr' unu modu esactu inscrisu in mprirea, pre ca
rea o face a n a l u b i s e r i c e s c u . La noi a-

BISERICA si SCOL'A"

nulu bisericescu, c atare, se incepe cu prini'a Septemvre, si propriaminte se incepe cu serbatrea nascerii Nascetrei de Dumnedieu, si riidu pre rnd
in sfintele serbatori, pre cari le instituie anulu bisericescu, ni-se infacisiza intrga economi'a divina, intrga viti'a .si activitatea Manimtoriului Christos s i
a sntei sale biserici. Si deci predicatorulu bisericescu are a esecut in predicele sale planulu, precarele lu-face anulu bisericescu, esplicand la tete
ocasiunile pericopele sntei evangelii, prescrise a-seceti poporului in biserica in diferitele dile si serbatori ale anului.
Ni-se arta inse o nseninata greutate intru esecutarea acestui planu in faptulu, ca preotulu intre
mprejurrile vieii sale de astadi, se dice, ca nu r
fi potnd predica in fiecare di si in fiecare serbatre. Si de altcum nici biseric'a, si nici poporulu
nu o cere acst'a. Si nu se cere acst'a la noi dela
preotulu si predicatorulu bisericescu mai cu seama
din motivulu, ca sevrsindu-se ritualulu bisericei
nstre in limb'a poporului, ritualulu insusi este
o mare bogia de invetiatura.
r

Stand lucrulu astfeliu este naturalii, ca fiecare

preotu pot satisface usior acestei detorintie, daca.
tinnd contu de anulu biserieescu si-va alege 12
24 de ocasiuni pentru unu ciclu de predici tinnde
poporului astfeliu, c intrnsulu se predea in sis
tema intrga doctrin'a bisericei att dogmatica ct si
morala, si tinnd contu si intercalnd tot d e
odat in aceste predici si cunoscintiele istorice si r i
tuale, trebuintise poporului pentru alimentarea smtiului seu de pietate crestinsca.
\ Si pentru ca suntem chiar la inceputulu unui
anrlfeou bisericesci, am aflat de bine a atrage aten
frailor preoi asupra acestei mprejurri,
pfe carea, asia credem noi, se basza resultatalo;
predicei bisericesci, si carea este chiamata a face dio
amvonu o adeverata scla a vieii religise-morale
poporului.
Daca nu potem predica in tte Duminecile si

iunea

274

B I S E R I C A

S C L ' A

Anuiu XVI.

in Ceriuri le prepara cunun'a fericirei in locasiurile

serbatorile do preste anu, ne trebue se-ne facem o
drepilor.
-sistema de predica bine chibzuita. Ne trebue se-ne
Dorind, ca esemplulu piosilor fundatori se aiba
alegem inca de acum del inceputulu anului biserict mai muli imitatori, lasm se vorbsca actulu in-cescu Duminecile si serbatorile de preste anu, in
care se predicam, si se-le alegem dupa pericopele '. susi, carele suna astfeliu :
vangeliei astfeliu, c in ciclulu de predici, pre carele voim, si suntem detori a-lu tien poporului, se
Contracta de motenire.
espunem si esplicm poporului la intielesu intrga
Eu Ioanu Dobosiu, invetiatoriu romanu grecodoctrin'a bisericei.
orientalu in comuna Nadabu, comitatulu Aradului, si
cest'a cu privire la sistem'a de carea vorbim.
eu Aloisi'a Dobosiu, nscuta Ungureanu, fiindu cu
nct pentru metodu, si in oratori'a bisericsca
minte intrga si avendu facultatea si posibilitatea de
c si in genere in sela, susta principiulu didacticu :
a cugeta si vorbi perfectu, pentru casulu morii nstre,
del cunoscutu la necunoscutu, si anume totdeun'a este
facemu urmatoriulu contractu de motenire, dupa
neaperatu de lipsa, c se procedem del imprejurrile, in
cum urmza:
cari se gasesce faptice poporulu si purcediend de aici se1. Eu Ioanu Dobosiu, nainte de tote dau d<*
lu conducem si se-i esplicm adeverurile evangeliei. Si
scire tuturora, caror'a se cuvine, c nici dela prea
acst'a cu att mai vrtos, cu ct totu ceea ce invebunii mei prini, si nici dela altcineva in viti'a
tim si propagam poporului de pre amvonu are memea nu am mostenitu nimica. Teta averea, despre
nitiunea, c se schimbe in spre bine modulu de
care se dispune in acestu contractu de motenire,
gndire si aciune al poporului, conducndu-lu in dieste castigulu meu propriu, respective in partea ei
reciunea, c : in totu ceea ce gandesce, si lucrza
cea mai mare este castigulu meu si alu sociei mele
se fia calauzitu de vointi'a lui Ddieu. Si deci numai
Aloisi'a Ungureanu, ma din realiti, o parte consi
acea predica tinuta poporului in biserica pdte se
derabila este cumperata pe banii, cari iubit'a mea
aiba deplinu efectu, carea procde del imprejurrile
socia Aloisi'a Ungureanu mi i-a adusa casi zestre iu
faptice, in cari se gasesce viti'a poporului, rarui'a
cstoria; de aceea, pentru casulu cndu asiu re
.i-predicam cuvntulu lui Ddieu.
posa inaintea sociei mele :
Facndu-ne sistem'a si insusindu-ne metodulu,
2. Cas'a mea cu intravilanulu cuprinsa in fi'a
trebue se mai avem in vedere si limbagiulu, in ca
1 8 . a crtii funduarie pentru Nadabu, precum si tota
rele predicam. Si in punctulu acesta este naturalu,
averea mea miscatdria, fie aceea de ori-ce soiu ori
ca limb'a, in carea predicam, se fia o limba demna
feliu, si afle-se ea ori si unde, o lasu cu drepii de
si alsa, dar in acelai timpu este de lipsa, c se
proprietate si posesie iubitei mele socii nscuta Aloi
fia usira si intielsa de toti.
si'a Ungureanu eschisivminte, carea inse va fi indSperam, ca in anulu acest'a vom pot publica
torata se suporte cheltuielile inmormentarii, a per
-si noi unu ciclu de predici, tinnd contu de ve
tractrii lasamentului, precum si tote sarcinile, cari
derile esprimate mai sus.
aru remane dupa mine.
3. Eu Ioanu Dobosiu am in hotarulu Nadabului ( / ) cinci patrari de sessiune pamentu estravilanu,
dintre cari unulu inca nu e transcrisu pe numele
\dascaliti
romanu greco-orientalu
loan Dobosiu
si a someu, si dintre cari patru sunt cu competinti'a de
\ cei sale Aloisi'a
nscuta
Ungureanu
din
Nudabpasiunaritu intrga, era unulu fara pasiune. Dreptulu de folosintia alu acestora realiti, adec ( / )

In lume tte se schimba, si tute se trecu. Nu

cinci patrari de sessiune pamentu, lu lasu eschisivu
mai fapt'a buna crestinscu sevrsita din inim'a cu
rata, din zelu pentru naintarea sntei biserici si a | sociei mele Aloisi'a Ungureanu, care-lu va intrebuinpoporului, are titlu la nemurire. O astfeliu de fapta ti pana va fi in vitia, dupa plcu si neconditiofrumsa nregistram prin actulu pre carele-lu pub I natu, fara inse ca s se atace substanti'a averii.
licam mai la vale, --- o fapta, prin carea fericitulu
4 . Cele cinci patrari de pamentu circuscrise in
intru aducere aminte l o a n D o b o s i u , fost invepunctele precedinti, le lasu cu dreptu de proprietate
tiatoriu in Nadab si soci'a s'a dmn'a A 1 o i s i'a n. bisericii romane greco-orientale din Nadabu, pentru
U n g u r e a n u au depus avutulu lor pre altariulu
de a forma, a institu o fundatiune cu menire cultu
sfintei biserici pentru crescerea tenerimei.
rala, si in interesulu poporului romanu greco-orientalu.
Actulu in sene vorbesce cu destul a elocintia.
Fundatiunea intemeiata astfeliu va porta n u m i r e a :
Elu ne arta pre fptuitori, c meni, cari condui
Fundaliunea dasclului romnu greco-orientalu Ioanu
de inim'a lqr crestinsca au lsat urme neperitrie,
Dobosiu si a sociei sale nscuta Aloisi'a Ungureanu
,ca au trait pre acestu pamntu, condui de sant'a
din Nadabu." Dreptulu de proprietate referitoriu la
voia a lui Ddieu, si ca Ddieu le-a ajutat, c se-si
aceste cinci ptrare de sessiune pamentu estravilanu
,incununeze viti'a prin o fapta, carea ii-inregistrza
si la competinti'a lom de pasiune, se va intabula
aici pre pamntu pentru vecinicia in numerulu binein firulu pertractri lasamentului, in favorea biseri
facetorilor bisericei si neamului nostru, r colo sus
cii romne greco-orientale din Nadabu, cu sarcin'a
5

Anuln XVI.

B I S E K I C ' A

nsufructu lui sociei mele Aloisia nscuta Ungureami.

Bisericii romne greco-orientale din Nadabu, respec
tive representantiei legale a acestei snte biserici,
n-i este si nu-i va fi permisu ca se substraga venitulu realitatiloru lasamentarie dela menitiunea lui
culturala despre care se dispune in urmatoriele : Li
tere fundationale.
I. Numirea fundatiunii. Fundatiunea ce se intemeiza va porta numele: Fundatiunea dasclului
romanu greco-orientalu Ioanu Dobosiu si a sociei
sale nscuta Aloisia TJngureanu din Nadabu. I I . Averea fundatiunii. Averea fundatiunii consta din ( / )
cinci patrari de sessiune painentu estravilanu aflatoriu in hotarulu Nadabului, cu competinti'a de pasiunaritu aloru patru patrari din acestea, de ra ce anu
patrariu s'a cumperatu far pasiune. I I I . Scopulu
fundatiunii. Scopulu fundatiunii este ca s promo
veze cultur'a morala-religisa si scientifica la poporulu romnu greco-orientalu. IV. Fundatiunea va
intra in folosinti'a averii de locu dupa mrtea iubi
tei mele socii Aloisi'a nscuta TJngureanu. V. Chivernisirea si manipularea, respective administrarea ave
rii fundationale o concredu unei representante sta
tatone din (7) siepte mpmbri, si ca si esecutori testa
mentari, dintre cari celu d'intaiu si ca presiedinte
alu representantiei, dorescu si me rogu s primsca
a firea Ilustritatea Sa Domnulu Episcopu romnu
greco-orientalu alu Aradului. Dorescu s fie si denumesen mai departe de membri in representanti'a fun
dationala: pe domnulu Dr. Georgiu Popa, referenii
la senatulu scolariu romnu greco-orientalu in Aradu ;
domnulu Vasilie Mangra profesorii de teologia in
Aradu, domnulu Dr. Nicolae Oncu advocatu in Aradu,
domnulu Demetriu Muscanu preotu in Nadabu, dom
nulu Demetriu Albiciu din Nadabu si domnulu Mi
nali Veliciu advocatu iu Chisineu, cari in casu de
vacantia voru fi ndreptii a-se ntregi prin membri
alegendi dupa a loru cea mai buna chipzula. La adu
cerea concluseloru valide, se va recere se fie celu
putienu patru membri presenti, afara de presiedinte.
Deca in casulu deschiderii dreptului de motenire,
maioritatea membriloru din representantia nu ar fi
in vitia, atunci dreptulu primei intregiri a represen
tantiei compete venerabilului Consistoriu romanu gre
co-orientalu din Aradu.
5

a) Dorinti'a mea este ca representanti'a fundationala s nn vnda realitile lsate de mine, ci s

le pstreze in natura, casi proprietatea Bisericii,
respective a fundatiunii instituite aici, dandu-le in
arenda ori in parte, dupa cum va afla de bine si
i-se va par mai rentabilu. b) In cinci ani computati
dela primirea realitatiloru in posesiune, fundatiunea
nu imparte nimerui stipendii nici ajutrie, ci veni
tele remanende dupa detragerea sarcineloru publice
le va fructifica facendu-le in bani, pe cari ii va eloc la Victoria" instituii de creditu si de econo
mii din Aradu. c) La cinci ani representanti'a va
vota si imparti stipendii din venitele deja castigate

si

S C O L ' A

275

ale averii, ori si ajutrie la tineri romani greco-orien

tali din prini seraci, diligenti si cu portare b u n a
cari voru fi studiandu la cutare scla mai i n a l t a
dar potu se fie si normalisti baremi de a patr'a clasa.
Studenii preparandi si teologi inca potu fi ndrep
tii a reflecta la stipendiu ori ajuioriu. d) Dorin
ti'a mea este ca s fie preferii respective stipen
diati ori ajutorai mai ntaiu pruncii descendenti dela.
fraii mei Petru si Pavelu Dobosiu din Tamasid'a,
si descendenii fratiloru sociei mele a lui Sigismundui
si Ioami Ungureanu, chiar si atunci candu voru pro
duce numai sporiu mijlociu in studiu, e) In loculu*
alu doilea sunt a-se preferi descendenii veriloru so
ciei mele a lui Ioanu Popescu notariu in Nadabu si
a lui Iacobu Hotaranu advocatu in Siri'a. f) Urnieza
a fi preferiti] unu tinerii din famili'a Mihaiu Onic'a
din Nadabu, eventualu in lips'a acestuia altu tinerii
romanu greco-orientalu din Nadabu. g) Unu i n e m
romanu greco-orientalu din Tamasid'a, si altulu dincomun'a Cherechiu, r in fine h) ori-ce tinerii ro
mnu greco-orientalu, care intrunesce conditiunile
poftite mai sus. i) Representanti'a fundationala va
ave a-si d socotla in fiecare anu despre manipula
rea averii fundationale O.nsistoriului romnu grecoorientalu din Aradu, care va ave a substerne apoi
soct'a sinodului eparchialu spre aprobare, j) Socotile fundationale deja revediute sunt a-se pstra in
archivulu Consistoriului romnu greco-orientalu din.
Aradu. k) Dorescu ca in biseric'a romna greco-orientala din Nadabu in totu anulu, la Santulu Ioanu
Botezatoriulu, s se tiena pentru odichn'a sufletului;
meu, r dupa mrtea sociei mele Aloisi'a si pentruodichn'a sufletului ei parastasu solemnii, candu fiecare preotu celebrante va capeta iu onorariu (2) doi
floreni, invetiatoriulu (2) doi floreni, r sfetulu (1)unu florenu, care suma pana va tiene Dumnedieu pe
soci mea in vitia o va plai densa, era dupa mr
tea ei se va piati din venitulu realitatiloru lasamen
tarie, totdeuna pre langa cuita regulata. 1) Sum asecuratu in favorulu sociei mele pe ( 1 0 0 0 ) un'a miia
de floreni valuta austriaca. Din sum'a acesta cu n
voirea sociei mele dispunu, ca ( 5 0 0 ) cinci sute flo
reni valuta austriaca s se depun spre fructificarela institutulu de creditu si economii Victoria" di
Aradu, in favrea nepotului meu Brutu Dobosiu din
Tamasid'a, era libelulu s se pstreze la represen
tanti'a fundationala care va dispune ca tinerulu Brutu
se capete in totu anulu carnetele dupa acesta suma,
pana ce va deveni maiorenu. Candu Brutu Dobosiu
va deveni maiorenu, dca se va purta bine, se va
face miestru, si va remane romnu cum se cade,,
si se va insur luandu-si in cstoria o romna, va
ave dreptulu s primsca in proprietate cele ( 5 0 0 )
cinci sute de floreni ; la din contra nu, ci devenindu
maiornu far a corespunde conditiuniloru stipulate
aci, suma de ( 5 0 0 ) cinci sute floreni va deveni ii
proprietatea sociei mele Aloisi'a Ungureanu, ori dca
ii va fi placutu lui Ddieu de a o chiama in restimpu
r

B I S E R I C 'A

276

-si pe dens'a la sine, va deveni in proprietatea fundatiunii mele intemeiala in acestu documentu. m)
Remane bunei chipzueli a onorabilei representantie
fundationale, c dupa posibilitate si imprejurri s
decida mrimea siimeloru, ce le va vota ca stipendii,
ori ca si ajutrie, pe sm'a tineriloru romani grecoorientali, conformii conditiuniloru insirate mai sus.
5. Eu Aloisi'a Dobosiu nscuta Ungureanu ab
dicu conditionatu de ( 5 0 0 ) cinci sute floreni valut.
austr., despre cari iubitulu meu sociu Ioanu Dobosiu
in punctulu 1" aia acestui documentu a dispusu in
favrea nepotului seu Brutti Dobosiu, si me deobligu
a iniplin dorinti'a iubitului meu sociu si in acesta
privintia; abdicu mai departe ca si coaeuisitria de
dreptulu ce 1 asiu ave in privinti'a motenirii casti
gate! averi, precum abdicu si de dreptulu de pro
prietate ce l'asiu fi avendu la acele averi, pe cari
le-am castigati! cu iubitulu meu sociu Ioanu Dobosiu
si me invoiescu ca tota realitatea estravilana, sub
conditiunile stipulate in acestu documentu, se trca
la timpulu seu in proprietatea fundatiunii dasclu
lui romnii greco-orientalu Ioanu Dobosiu si a sociei
sale nscute Aloisi'a Ungureanu din Nadabu," prin
urmare si din parte-mi primescu intru tte acestu
-documentu, a crui menire principala este : a face
fapta buna si crestinsca intru prmarirea lui Duainedieu, si pentru eternisarea memoriei mele si a
iubitului meu sociu Ioauu Dobosiu. Dupa tte acestea dorinti'a si rogarea nstra ultima este ca remasitiele nstre pamentesci s se inmormenteze dupa
ritulu nostru greco-orientalu pre langa ceremoni'a
cuvenita in mormintele vechi aratorie ale comunei
Nadaba.
Datu in Nadabu, la anulu

Ioanu Dobosiu, m.p.

1892,

Aloisi'a

Apriliu

Ungureanu,

26.

m.p.

-tferdean Petru, m. p.

Craiu Petru, m. p.

martore

martore.

Chirilescu luliu,

m.

p.

notariu pablic. reg.

Comenius.*)
Biografia

si privire generala

preste operele

sale.

0 o m e n i u s, boheui de naionalitate, s a n
scut in 1592 la Niewnitz in Moravi'a. Si-a perdut
prinii fiind inca mic, si din acesta causa si-a pu
tut incepe studiile abia in al 16-lea au al etatii.
-Ca student el a percurs Germani'a si Holland'ii, si
in 1 6 1 4 s'a re'ntors in patria s"a unde a devenit
rector la scdl'a din Preiau- In 1 6 1 6 Comenins se
consacreza carierei preotiesci, si cu doi ani mai trd i u . s e face preot al comuniuuei frailor moravo-bohemi la Fulneck, centrul protestanilor. Aici el, pe
lng oficiul seu de preot, ie asupra-si si sarcina
plcuta de a fi invetiator si scrie mai multe crti de
*) Istoria Pedagogici de Dr. Petra Piposia profesor.

si

S C o L ' A

Anulu XVI.

scdla. In anul 1 6 1 9 pe tronul Austriei se urca Ferdinand al II-lea, carele era catolic infocat si fdrte
intolerant fatia de alte confesiuni. Sub acest domni
tor a erupt rcsbelul de treidieci de ani. In 1 6 2 1
otiri inimice ocupa orasiul Fulneck, si cu a c e 4 a
ocasiune Comenins perde tdte manuscriptele sale pre
tinse. Nu preste mult el avu se dfpianga si mdrtea
soiei si a fiului seu. Atins in mod att de dureros
de loviturile sortii si despoiat prin resbel si de func
iunea sa, Comenins se refugieza la nisce coreligio
nari de ai sei de positiune inalta. Aici scrie in drele
sale libere tinerul preot protestant o lucrare n limb'a
s'a materna, creia ii da numirea de Labirintul la
mei." Acesta scriere merita de a-se aminti cu att
mai virtos, caci in ea Comenius depune mrturisire
sincera despre program a, creia promite a urma in
decursul vieii sale. Comenius in imaginatiunea sa face
o lunga caletorie prin lume. El strbate toate sfe
rele vieii sociale incepend dela familie pana la adu
nrile savanilor. Resultatul caletoriei este, ca el ajunge de a cundsce in forma adeverata nimicnicia
tuturor bunurilor pamentesci, si cuprins de disgust
isi exprima dorinti'a, ca mcar de nu s a r fi nscut.
Mai tardiu inse peregrinul erasi se intorce Ja sine si
rdga pe Dumnedieu, ca daca e posibil, ca omul se
aiba o alta forma, sa se indure spre densul. Dupa
acesta rogaciune. din labirintul lumei el se reintorce
in paradisul inimei sale. Aici gasesce peregrinul, tur
mentat de durerile vieii, un loc de repaos, umbrit
de scutul ingerilor pzitori. Numele acestui refugiu
este : l u c r u l c r e t i n e s c . ngerii scutesc aici
duhurile consacrate Domnului si comunica parte prin
visuri, parte prin nadairi tainice cugetrile ce sunt
de folos omului. In acesta ales adunare crestinesca
nu acela este mai bine pretiut carele posede multe
limbi, ci acela, carele scie lucruri folositdre. C r e
t i n i s m u l a c t i v este terenul, unde peregrinul
afla linite si se impaca eu sine insusi, cnd Christos astfel ii graesce : Ridica-ti sufletul catra mine,
si umilesce-ti-1 fatia cu deaprdpele teu ; cu lucru
rile iumesci traesce dupa necesitate, inse desftarea
ta cea mai inalta o caut in bunurile eterne. Acum
mergi, ucrza si implinesce-ti destinatiunea, pana
cnd va veni timpul, ca sa te chem erasi la mine !"
Eta ct de frumos ne descopere insusi Comenius di
rectiunea cea religidsa si activa a vieii sale.
La anul 1 6 2 4 imperatul ordonnd tuturor pre
dicatorilor protestani de a parai statele sale, Co
menius se retrage in munii Bohemiei l a b a r o u u l S a dowsky, unde se ocupa cu educatiunea. Aici a avut
Comenius ocasiune da a cun6sce Didactica lui Elias
B o d i n u s. Dupa-ce a cetit acesta carte, s'a hotarit de a scrie si el o Didactica mare in limba s'a
naionala. Scopul acestei lucrri ar fi fast de a exopera infiintiarea sciintielor si a restabili moralitatea
si religiositatea, relaxata prin intemplarile resbelului. Inse nu preste mult Comenius este impedecat
in lucrarea s'a, inceputa cu mari sperantie. La 1 6 2 8

in urni'a unei noue ordinatiuni imperatesci, carea exileza pe toti preoii protestani din statele austriace,
Comenius este silit de a-si parai patri'a. El ea'ita
acum scpare la orasiul Liss a in Poloni'a, unde,
pre cum insusi marturisesce, pentru a pute suporta
mai usior durerile exilului, primesce funciunea de
invetiator la seoTa frailor moravo-bohemi, apoi con
tinua si termina Didactica sa, carea inse a putut
apare abia in 1657 la Amsterdam, in limb'a latina,
in fruntea editiunei complete a operelor sale peda
gogice. Cu tote ca Didactica s'a publicat mai trdiu
dect alte scrieri ale lui Comenius, si cu t6te ca
principiile dintrensa se repeteza in celelalte scrieri :
totui Didactica e acea lucrare normativa, dupa carea
si-a conformat el intrega s'a activitate pedagogica.
Prin D i d a c t i c a m a g n a " a avut Comenius
influentia
salutara si asupra s c 6 1 e i
ele
mentare.
In anul 1 6 3 1 Comenius publica opera I a n u a
1 i n g u a r u m r e s e r a t a , care i-a intemeirt renumele, si care a fost tradusa in mai multe limbi
europene si asiatice. Acest'a e o scurta enciclopedie,
al carii scop este de a t r a c t a
cunoseint i e l e r e a l e si t 6 t e l u c r u r i l e
demnede
s c i u t p a r a r e i c u l i m b ' a l a t i n a . In o
suta de capitole, in o miie de propositiuni insira
aici Comenius vro-o opt mii de vorbe latine, combinndu-le in frase pline de intieles. Din acesta scri
ere ne potem convinge, ca Comenius cunoscea sc
derile scolelor si nu ii convenia nici scopul, nici
metod'a invetiamentului limbistic de pe timpul seu.
In scolele secolilor al XV-lea si XVI-lea limb'a la
tina se invetia prin regiile ncurcate si obscure, in
mod plictisitor si mechanic : mintea elevilor se impovora cu formaliti desierte, fara a pute ajunge la
scopul dorit. Spre a da un remediu in contra acestui formalism sec, scrie Comenius Ianua sa in
carea imbina invetiarea
cuvintelor
cu c u n O s c e r e a
o b i e c t e l o r r e a l e , si
faciliteza invetiamentul prin proced e r e d e l a e x e m p l e l a r e g u l e . Unii cri
tici i-au fcut lui Comenius imputarea, ca prin nisuiuti'a sa de a acomoda limb'a latina noiunilor
moderne, a detras mult din puritatea clasica a ace
leia ; inse nu trebue a uita, ca la Comenius limb'a
si elocventi'a latina nu mai e scop propriu, ca in
scoTa lui'Sturm si Trotzendorf, ci vine a fi. conside
rata numai ca un mijloc de a propune in scola ele
mentele a tdta cultura si in deosebi ca un mijloc
de a propune cunoscintiele reale. nainte de Come
nius cunoscintiele reale so tractau numai lateralmente, prin mijlocirea obscura si defectuoasa a la
tinei clasice ; el inse intdrce raportul, face din cu
noscintiele de folos practic scop principal, si le pro
pune ilustrate prin limb"a latina. Directi'a carei'a urmeza Comenius in Ianua sa, se p6te privi in istori'a invetiamentului c un moment de transitiune
dela humanisniul vechiu, care fcea din latin'a cla
u

sica scop propriu, la humanismul modern, al crui

centru e timb'a materna si cunoscintiele de folos
general.
(Va arma.)

Catra On. public romnesc.

Am deschis de vreo civa ani aici in Brasiov
o s c O l a de l u c r u de m n a si de m e
ii a g i u p e n t r u f e t e insotita totdeodat si de
o instruciune teoretica in studiu.
In acest timp m'am ocupat mult cu idea unei
adeverate instruciuni r e c l a m a t e d e
chema
r e a secsului nostru femeiesc de astadi.
Si astfeliu am ajuns acum a pune cursul con
dus de mine pe o basa, care se corespunda chem
rii femeii. Principiul, de care suni condusa este : sa
mijlocesc fetitielor, cari au absoivat vreo scoda de
invetiament, o pregtire eu deosebire practica si
pentru sistemisare si complectarea cunoscintielor de
lipsa unei femei si o pregtire teoretica, pentru ca
inzestrate cu acesta pregtire, se fie bine orientate
in tdte direciunile chemrii lor.
Amesurat acestui principiu mi-am dat silinti'
cu impreuna sfatuire si conlucrare a dmenilor com
peteni de sc6la, ca se compun pentru cursul con
dus de mine o programa, prin care se se iinpartasiesca tdte acele invetiaturi, cari au se cualifice pe
femeia pentru datorintiele si lucrrile de cpetenie,
ce fiecare femeia le intalnesce in viatia.
In acest internat se vor p r e d a : tot feliulu de
lucru de mna femeesci c a : torsul, tiesutul la resboi simplu si mecanic, vapsitul, tortului, brodatul
(ctiindisitul) impletitul ; mai departe din economia
casei ; gtitul bucatelor, splatul, si clcatul, si apoi
pentru complectarea si sistemisarea cunoscintielor
teoretice :
Religi'a, pedagogi'a, si higien'a, legumeritul si
grdinritul, principii de comptabilitate, aritmetic'a,
istori'a si geografi'a. Limbile, germana, maghiara, si
romna, predate de profesori dela gimnasiul romn
de aici.
Tute acestea se vor preda in trei cursuri de
cte un an.
In acest curs se vor primi eleve cari au tre
cut de 12 ani si au absoivat vre-o scdla, pe lang-a
o taxa de 14 fi. la luna pentru care va primi in
struciunea si costu bunu si cuartir in internat.
Avend in vedere, ca instruciunea ce se da in
acest internat cu inceputul anului scol. 1 8 9 2 / 3 este
pe o basa ct se p<5te de larga, m'am vediutu nece
sitata a ridica tac s'a.
Elevele esterne cari voiesc a ave menagiul Ia
mine, vor solvi pentru menagiu si instruciune pe
Inna 10 fi. era fara menagiu 4 fl.
Yoi mai primi in acest internat pentru ingrijire, locuintia si ct pe langa tacsa de 12 fl. lunar
si fetitie, cari voiesc se-si urmeze studiul la we
sc61a aici in Brasiov.

Cursul se va ineepe eu 1. Septembre a. c. v.

Aduc acesta la cunoseinii'a acelor prini, cari
se interesza de acest feliu de crescere a fiicelor lor.
Brasiov in 2 9 Iuiiu 1 8 9 2 .
Cu tta stima :
Maria

Belu.

Strad'a Hir.-cher Nr. 19.

I -V

J)

, -S

EJ.

* Consistorinlu
metropolitanii.
Siediutiele
coDsistoriuui metropolitanii, cari s'au inceput in Joia trecuta s'au terminat adi, Luni, precum cetim in Telegrafulu Romanu" dela 2 5 August a. c.
La aceste siedintie au participat sub conducerea
Escelentiei Sale I. P. S. D. archiepiscop si metropolit
Miron R o m a n u l , Preasntiile Lor domnii episcopi diecesani Ioan M e t i a n u si Nicolau P o p e a , apoi membrii
ordinari: Preacuviosiile Lor Dr. Ilarion P u s c a r i u archimandrit, Filaret M u s t a protosincel, Nicanor F r a t e s i u protosincel, P. O. D. D. Ioan H a n n i a protopresb ; Mihail P o p o v i c i protopresb. Orsiova, Georgiu
C r e c i u n e s c u protopresb. Belintiu, Const. G u r b a n,
protopresb. Buteni, Dr. George P o p o v i c i , ppresb. Lugosiu, Dr. Alecsandru M o c i o n y i proprietariu Budapesta,
Dr. Iosif G a l i , membru in cassa magnailor, Vincentiu
B a b e s i u, partirulariu Budapesta, Ioan B r a n d e L e m e n i , cpitan suprem i. p. Brasiov, Leontin S i m o n e s c u , secret, metropolitan Sibiu, Ioan L e n g e r, ad
vocat Brasiov, Iulian I a n c u l e s c u propeiatLugosiu, Ni
colau Z i g r e advocat Oradea-Mare, Atanasiu C i m p on e r i u, jude la tabla in pens ; Dr. Nicolau O 1 a r i u,
fiscal, advocat Sibiiu.
* Chirotesia.
Pre Cuviosi'a S'a, printele protosincelu, vicariu episcopescu si presiedinte alu Consistoriului din Oradea-mare l o s i f G o l d i s i u a fost chirotesitu ieri intru Archimandritu prin Pre Santi'a S'a prin
tele Episcopii alu Aradului I o a n M e t i a n u . Felicitam
pre Pre Cuviosi'a S'a pentru acesta meritata distinctiune,
si-i dorim, c Ddieu se-lu tiena intru muli fericii ani,
se pdta servi cu deplinu succesu sntei ndstre biserici si
poporului credintiosu!
* Biblio gr oft'o.
A aprut in tipografi'a ndstra
ndstra diecesana ..Protocolul adunarei generali a dou'a aReuniunei invetiatorilor romni gr. or. din dieces'a Ara
dului, districtul din drept'a Muresiului, tienute in Arad la 21
si 22 Aprilie n. 1892." Editur'a Reuniunei. Format 8 cu
85 pagine. Cuprinsul: Protocolul adunarei generali a U-a
a Reun. inv. Cuvent de deschidere. Raportul comitetului.
Comenius si diclactic'a sa. Albin'a si missiunea invetiatoriului. Raportul controlorului. Ratiociniu despre averea
reuniunei districtuale a invetiatorilor. Raportul bibliote
carului. Preotul, ca si catichet in scdl'a poporala. Educatiunea poporala, ca mijlocitdrea armoniei dintre popor si
conducetorii sei naturali. Regulament pentru reuniunea
districtuala a invetiatorilor. Metasaritul.

* Stupi de vSndiare.
La poporeanulu Georgiu
Bngariu din Covasentiu se afla 25 de stupi de vendiare,
cu pretiu moderatu. Atragem prin acest'a ateniunea pub
licului, cari ar dori se cumpere si se-si formeze stuparia.

* Dare

de

semn

si multiamita

publica.

Tinerimea romana din Beiusiu si giuru a arangiat o pe

trecere de vera la 1 Aug. a. c. pentru ajutorarea copiilor
lipsii de mijldce dela scdlele poporale rom. din locu de
ambele confesiuni. Petrecerea a fost binecercetata. Venitulu cura tu alu petrecerei a fost 30 tt 66 cr., care suma
conform destinatiunii, sa transpus direciunilor sedlelor
poporale din locu. Au suprasolvit urmtorii domni si amme: Augustin Antal prot. 1 fl. Ioan Butean directoru
la gim. de Beiusiu 1 fl, Vasjliu Mangra prof. la institu
tul u teologicu din Arad 1 fl, Demitriu F. Negreau comerciantu 1 fl, Dr. Constantin Popoviciu 1 fl, Gavril
Cosma 1 fl, Ardeban Coriolan prof. 1 fl, Ardelean Alexa
50 cr, Au tramis oferte domni: Franciscu Buder comer
ciant 3 fl, Sebastian Andru 2 fl, Parteniu Traian docinte
1 fl, Paul Vostinariu docinte 1 fl, Vasiliu Moga preotu
in Chesie 2 fl, Teodor Iunc 1 fl. Domnisidra Emilia Cure
din Arad 2 fl, Mihailu Cosma 1 fl 50 cr., Dr. Georgiu
Muresianu 1 fl, Georgiu Dudulescu irrvetiatoriu in Miersig 1 fl, Gavril Bolcaciu 1 fl, pentru cari contribuiri be
nevole susamintitii att din partea comitetului arangiatoru
ct si a respectivilor in scopulu crora se va folosi acesta
suma, binevoiasca a primi si pe acesta cale cea mai cor
diala multiamita. Beiusiu, 25 Aug. 1892. Pentru
comitetulu arangiatoriu G e o r g i u P a p , cassariu.

Co

II

c u r * e.

Amesurat ordinatiunei consitoriale din 11 Iuliu a.

c. Nr. 2952 se escrie concursu pentru ndeplinirea po
stului invetiatorescu dela scdl'a a Il-a paralela, gr. or.
romana din Sant-Mihaiul-Eomn, inspectoratulu Timisiorei, cu terminulu de alegere pre 4.. Octomvrie a. c.
Pre langa urmatorele emoluminte : 1. Bani g a f a in
numerariu 150 fl 2. Pentru conferintie 10 fl. v. a. 3.
Pentru scripturistica 6 fl. v. a. 4. Gru 24 hectolitre 59
litre si 50 ceni. 5. 32 metri lemne de arsu pentru invetiatoriu si sal'a de iavetiament. 6. 2 jugere pament
aratoriu clasa prima. 7. Cortelu liberu cu 2 chilii cu
gi adina intravilana. 8. Dela inmormentari unde va fi pof
tit 50 cruceri.
Doritorii de a ocupa acest post au a produce, te
stimoniu despre absolvarea preparandiei; testimoniu de
cualificatiune, testimoniu de limb'a magiara ; si atestat
despre portarea morala respective din comunele unde au
fungat mai inainte in calitate de invetiatoriu, astfeliu re
cursele instruate ale trimite printelui inspectoru scolariu
Ioan Damsia, in Szecsny posta ultima Vinga, comitatul
Timisiorii avend intr'o Dumineca sau serbatore a-se present'a in snta biserica din locu spre aretarea desteritatii
in tipicul si cntrile bisericesci. Cei ce cunoscu notele
vor fi preferii.
St.-Mihaiu-Romn, 25 Augustu 1892.
Comitetul parochial.
Ia coutielegere

cu mine: IOANU DAMSIA, m. p. in

spector scolariu.

Pentru postul de invetiatdre dela scoTa de fete din

comun'a Secusigiu, inspector: Vinga, Cottul Timisiu se
escrie concurs cu termin de alegere pe diu'a de 20. Sep

temvrie vechi a. c.
Emolumintele sunt: 1. in bani 300 frt. 2. lemne 6
orgii din care are a se incaldi si scoTa, 3. gradina 50rjk.
4) pentru conferintie anual 12 frt. 5. scripturistica 4 frt.
<3. Cuartir liber cu 2 ncperi si culina, stalog si cotetiu.
Conditiunile sunt: invetiatdrea are tot in a trea
domineca sau serbatdre a cnta cu fetele t6te cntrile
s. liturgii si a ceti apostolul.
Recursurile adjnstate conform stat. organic, i ad
resate comitetului parochia, sunt a-se trimite M. O.
Domnu Archipu Munteanu inspector colar in Monastirea
Hodos-Bodrog, p. u. Zdorlak, cottul. Timisiu, pana indusive 18 septemvrie, vech. eara recurentele au a se presenta la facia locului spre a se face cunoscute po
porului.

Petru

Paian,

m. p.

Petru

presiedintele comitet, pa'roch.

In

contielegere

Varadin

m. p.

nntarin comitet parochia.

cu ARCHIPU MUNTEANU
de scdle.

inspectoru

Pentru deplinirea parochiei de classa III in Clugri

tractul Vascoului conform conclusului Ven. Consistoriu gr. or. din Oradea mare din 2 3 Iul. a. c. Nr. 861
B. se escrie concursu cu termin pana la 20. Sept v. a.
c. Dotatiunele : biru preotiescu cte o brodie de bucate
dela 150 numere ; pamentu 20 iugere segregat din pascul comunal: Stolele ndatinate si curselu liberu.
Competenii au asi trimite recursurile adj ustate con
form Stat. organicu pana la terminul de mai sus la sub
semnatul in Beiusiu.
Beiusiu 20 August 1892.
Comitetul parochia.
In contielegere cu VASILIU PAP prot. Vascoului.

Se escrie concursu pentru postul de capelan langa
parochul Petru Popoviciu din Cociub'a, parochia de clas'a
a doua, cu terminu de alegere in 14/26. Sept. a. c.
Dotatiunea parochiala consta: din 1. Pament aratoriu de 5 cubule. 2. Veniturile stolarie. 3. Birul preotiesc
dela 300 numere, tote la olalta resulta o dotatiune
de 600 fl., din carea alegendului capelan j-compete jumetate. Pentru locuintia se va ingriji alegendul pe spe
sele sale.
Aspiranii la acest post au se-si substerna suplicele
adjustate cu documentele recerute pentru parochi'a de a II.
clasa la protopresbiterul tractual Petru Suciu in Okros,
pana la terminul alegerei, totodat a-se present pana
atunci in biserica locala spre a-si arata desteritatea in
cele preotiesci.
Comitetul parochia.
Cu scirea mea: PETRU

SUCIU, m. p.
Bel.ului.

protopresbiterul

Se escrie concurs pentru postul invetiatoresc din

F.-Tout, protopresbiteratul Beliu, cu terminu de alegere

in 8/20 Septembre a. o.
Dotatiunea invetiatoresca este : a) in bani gafa 100
fl. b) in bucate 25 de cubule / gru, / cucuruz in
bombe, c) lemne pentru foc 10 stengeni, din cari a-se
incaldi si sala de invetiament. d) pasiune pentru 4 vite. e)
pausial pentru conferintia 5 fl. f) Veniturile cantorale.
Cuartir liber, cu 2 chilii, camera, intravilan pentru le
gumi, asemene supraedificii de economia grajd, cotetiu.
Aspiranii la acest post, au se-si susterna suplicele
1

adjustate cu documintele necesarie la protopresbiterul

tractual Petru Suciu in Okros pana la terminul de ale
gere, avend pana atunci a-se present in biseric'a deacofo
spre a d proba cualificatiunei sale.
F.-Tout, 2 4 . August 1892.
Comitetul paroehial.
cu scirea m e a : PETRU SUCIU m. p., protopresbiter i n
spector colar.

Conformii pre venerabilei dispusetiuni consistoriale

din 13 Maiu a. e. Nr. 1817 prin acesta se escrie con
cursu pentru deplinirea parochiei a doua vacante din c o
mun'a S.-Mihaiulu-romanu protopresviteratulu Temisiorei,
sistemisata de a Il-a clasa, cu terminu de 30 de dile

dela prim'a publicare.

Emolumintele anuale sunt: 1) Un'a sesiune paro
chiala de 3 0 iugere, a creia venitu anualu e computatu
la 400 fl dupa detragerea contributiunei. 2) Birulu preo
tiescu pretiuitu in bani 120 fl, 3) Venitulu stolaru 1 1 3
fl, 4) Unu intravilanu 10 fl.
Avendu inse in vedere, ca interesulu credintiosiloru
din acesta comuna, reclama unu preotu de cea mai buua
calificatiune, si asia dara in catu s'ar alege unu preotu
de frunte, prin suscitatulu decisu consiswrialu, se pune
alegendului in prospectn, c si prev. consistoriu va con
tribui din parte-si la ameliorarea dotatiunei alegendului
preotu, din care causa deci: cei cu calificatiune superiora,
vor se aiba preferintia.
Recursele cuvinciosu adjustate, si instruite cu d o
cumentele de calificatiunea susespusa, adresate comitetu
lui parochialu din S.-Mihaiulu-romanu, sa le asterna r e
curenii oficiului protopresviteralu in Temisiora, avend a-se
present in vreo Dumineca seu serbatdre in biseric'a l o
cala, spre a-si areta desteritatea in rituale si cuventari
bisericesci.
Din siedinti'a comitetului parochialu din S.-Mihaiuluromanu tienuta in 13 Iulie 1892.

Petru

Draganu,

m.

p.

ca notaria.

Cu scirea si nvoirea oficiului protopresviteralu.

Pentru deplinirea definitiva a postului de invetiatoriu dela scoTa gr. ort. rom. de baieti din Ouvinu, pria
acest'a se escrie concursu cu terminu de alegere pe 13/25

Septemvre a. c.
Emolumintele sunt: 1. Salariu in bani 200 fl. solvindi in rate lunarii anticipative 2. 20 jug. pamentu aratoriu comassatu, pretiuitu in 140 fl. dupa detragerea con
tributiunei. 3. 4 1 metrii eubici de lemne din cari e a se
incaldi si sal'a de invetiamentu. 4. pentru conferintie 1 0
fl. 5. cortelu liberu cu gradina si o curechiste. Dela i n mormentari unde va fi poftitu 5 0 cr. Despre curatoratu
si scripturistica se va ngriji comun'a.
La acestu postu de invetiatoriu pdte compet nu
mai acela, care pe langa cualificatiune pentru staiuni de
frunte, va dovedi, ca e in stare a conduce chorulu de plu
gari deja infiintiatu.Recursele adjustate conform lege si adresate comi
tetului parochialu din Cuvinu, sunt a-se trimite M. On.
Domnu losf Vuculescu, inspectoriu scolariu in Solymos,
p. u. M.-Radna, pana in 1 2 / 2 4 Septemvrie a. c. caci cele
mai tardiu intrate nu se voru lu in considerare.
Competenii la acestu postu, au se se presinte pna
in diu'a alegerei, in vre'o Dumineca ori serbatdre in sft'a b i -

serica din Ioeu, spre- a-si areta desteritatea in cntare

si ti pi cu.
Datu din siedinti'a comitetului parochialu din Cuvinu tienuta in 1 2 / 2 8 August. 1892.
Tenlosiu
Motiu,
m. p.
pres. com. ]iar.

In

eontieiegere

loan llica, in. p.

not. corn. par.

eu mine : I0S1F VUCULESCU, m. p.

inspector de scdle.

Pentru ndeplinirea postului de invetiatoriu la scdl'a

confesionala gr. or. rom. din Varasien-Copaceni, cottulu
Bihorului, protopresbiteratulu Beiusiului prin acest'a se escrie concursu cu terminu de alegere pe 13/25 Septemvre

1892.
Emolumintele sunt: din V a r a s i e n i , bani gat'a
6 0 fi.; bucate 12 cubnle 'j., gru \ cucuruzu 5 fi., 60 fl ;
6 orgii de lemne 8 fl: 4 8 fl.; cortelulu si gradin'a colara
2 0 fl.; 2 viei de pasula 3 fl.

Emolumintele sunt: 1) 300 fl. bani gata, 2) 6 or

gii de lemne din cari are a-se incaldi si scdl'a. 3) 10 fl.
ppntru participare la conferenia. 4) 10 fl. pentru curati
tulu si incaldirea scdlei. 5) 50 cr. dela inmormentari unde
va fi poftitu, 6) Cuartiru cu gradina de legumi.
Doritorii de a ocupa acestu postu au a produce tes
timoniu despre absolvarea preparandiei ; testimoniu de
cualificatiune si din limb'a magiara. Recursurile adresate
catra comitetulu parochialu se se trimit pana inclusive
6/18. Septemvrie M. O. Domnului Ioanu Avramu inspec
toru de scdle in Miske (Arad m. u. p. N.-Zerind) Se
observa ca alesulu invetiatoriu are a ceda jumetate din
tdte venitele pana in 18/12 1892. nu altcum si locuinti'a vduvei remase de Georgiu Groz'a, in sensulu . 7 4
din Manuducere.
Competenii vor a-se presenta nesmintit in vre-o
Dumineca seu serbatdre in s. biserica din locu, spre a-si
arata desteritatea in cntri si tipicu.
Apateu, la 2. Augustu 1892-. st. v.

Din fili'a C o p a c e n i :

Comitetulu parochialu.

In bani gat'a 30 fl.; bucate 6 cubule: V gru

Vs, cucuruzu 5 fl, 3 0 fl.; 3 orgii de lemne 8 fl.
2 4 fl.: 1 vica pasula 1 fl 5 0 cr. Venitulu cantoralu din
ambele comune 2 4 fl, care tdte la olalta din ambele comuue, dau unu venitu de 3 0 0 fl, 5 0 cr.
Doritorii de a ocup acestu post sunt poftii pana
la terminulu susindicat a-si tramite recursurile adjustate con
formii regulamenteloru prescrise, protopresbiterului tractualu Eli'a Moga la adres'a comitetului parochialu, avend
paua la diu'a alegerei a-se present in vr'o Dumineca seu
serbatdre la s. biserica, pentru a-si aret desteritatea in
cantu si tipicu.
Dat in siedinti'a comitetului parochialu tienut in Varasieni-Capaceni 2|14 Aug. 1892.
Comitetulu parochialu.
In coniielegere cu mine : ELI'A MOGA, m. p. protopresbiteru inspectoru scolaru.

Se escrie concursu pentru deplinirea statiunei invetatoresci din Roitu, inspect: Tincei. cu terminu de ale
gere pe 14/26 Sept- a. c. cu urmatdrele emoluminte :
1) Cuartiru hberu cu gradina si o crompisce. 2) in
bani gat'a 145 fl, 3) 15 cubule gru mestecat in pretiu
de 7 5 fl, 4) 4 orgii leme in pretiu de 4 0 fl, 5) 2 stng
de paie in pretiu de 6 fl, 6) cruii pentru mcinat seu
6 fl, 7) venitele cantorali pretiuite in 3 0 fl, 8) spese
pentru conferintie 3 fl, 9) Pentru incalditulu si curatitulu
scdlei 10 fl.
Recurenii vor ave a-si substerne recursele adjustate
cu documintle prescrise, subscrisului protopresv. in Cseffa
inclusive pana in 13/25 Sept. a. avend a-se presenta in
cutare serbatdre pana la terminulu espusu in biseric'a din
Roitu, spre a-si areta desteritatea in cntri si tipicu.
Roitu, 6/18. Aug. 1892.
Comitetulu parochialu.
In eontieiegere cu mine : IOSIP VESSA,
si insp. scol.

m. p. protop.

In urmarea ordinatiuuei Ven. Consistoriu eparchialu

din Aradu, dato 11 Iuliu 1892 Nr. 2963. pentru depli
nirea definitiva a postului invetiatorCscu dela scdl'a a
11-a din comun'a Apateu (Com. Aradului, insp. Siepresiului) prin acest'a se escrie concursu cu terminu de ale
gere pe 8/20 Septemvre a. o-

In eontieiegere eu mine: IOANU AVRAMU,

spectoru scolariu.

m. p. in

Se escrie concursu pentru deplinirea postului invetiatorescu dela scdla confessionala gr. or. din comun'a
Camn'a, inspectoratulu Silindiei, cot. Aradului cu ter
minu de alegere pe 29. August st. V. 1892.
Emoluminte: 1) In bani gat'a 205 fl. v. a. 2 )
14 jugere pamentu aretoriu, 3) 7 stangeni lemne, 4)
4 fl. pentru scripturistica, 5) pentru curatitulu scdlei
6 fl, 6) pentru conferintia 6 fl, 7) cuartiru liberii si
gradina de legume.
Competinfii vor produce atestat: 1) Ca sunt ro
mani de rel. gr. or. 2) Atestat de conduita. 3) Tes
timoniu de cualificatiune invetiatoresca. 4) Testimoniu
de limb'a magiara. Competenii sunt avisati a-se pre
senta in vre-o dumineca seu serbatdre in snta bise
rica din Camn'a pentru de a-si areta desteritatea in
cantu si tipicu.
Recursele ast-feliu iustruate, au a-se substerne M
O- D-nu Acsentiu Chirila inspectoru iu Silindia p. u.
Silingyia.
Camn'a, la 6. August st. v. 1892.
Comitetulu parochialu.
In eontieiegere cu : ACSENTIU CHIRILA, m. p. preotu,
inspectoru de scdle.

LICITATIUNE MINUENDA.
Pentru acoperirea de nou a scdlei gr. or. romane
in comun'a Pilu-mare, comitatulu Arad, cerculu Aletea
conform preliminariului aprobat de Ven. Consistoriu Aradan datulu 3 Aug. a. c. Nr. 3279. se escrie licitatiune minuenda pe diu'a de 30 Aug. (11 Septemvre) l a
3 re d- a. in sala scdlei din locu.
1) Pretiulu de esclamare este 431 fl 97 cr. 2)
Licitanii vor depune vadiu 1 0 % din pretiulu de escla
mare. 3) Preliminariulu de spese se pdte vedea la oficiulu par. din locu.
Pilu-mare, 9/21 Aug. 1892.
tefan

Leucutta,
m. p.
not. com. par.

Moise
Pantosiu,
m. p.
pres. com. parocMal.