Sunteți pe pagina 1din 8

ARADU, 6/18. Septemvre. 1892.

^ V n u l u XVI.

Ni\

36.

BISERICA si SCOL'A.
F o i a b i s e r i e e s c a , scolastica, literara si e c o n o m i c a .
lese odat

in septemana:

DUMINECA.

PEETIULU ABONAMENTULUI.

PRETIULU INSERTIUNILORU:

Pentru Austro-Ungari'a:
P e a n a ann 5flcr., pe 1/2
2 fl. 50 cri
P e n t r n R o m a n i ' a si s t r a i n e t a t e :
Pe lina ana 14 fr., pe jametate ann 7 franci.

Pentrn pnblicatinnile de trei ori ce contienu


cam 150 cnvinte 3 fi.; pana la 200 cuvinte 4 fl.;
si mai sus 5 fl v. a.

Nr. 3 8 8 3 .

Esamenele de calificatiune preotiesca se voru


tiene aici in 21 si u r m a t r i e l e dile a l e l u n e i c u rinle
st. v . cu incepere la o r ' a 9 n a i n t e d e
mediadi.
Ceea-ee se aduce la cunoscinti'a clericilor ab
solui cu acea provocare ca recursele, instruite con
form -lui 8 din regulamentulu sinodala, se le
astenia aici cehi mulii pana la 18 a a c e s t e i l u n i .
Aradu, 1 Septembre st. v. 1 8 9 2 .
Consistoriulu eparchialu gr. or.
rom. din Aradu.

Epistolele paroehului betranu,


II.
Iubite Nepdte !
Cnd omulu nu scrie multa vreme, se ascepta
eu dreptu cuventu dela densulu, c se serie cev'a
bunu, s'au cum v'ati indatinat Dv6stra cei teneri a
dice, ceva interesantu. Eu doreseu, c epistolele mele
se fia ct mai interesante. Dar am bgat de seama,
ca omenii betrani nu se potrivescu nici la gndire,
nici la vorbe cu cei teneri. Mcar ca, Ddmne, bine
ar fi, cnd ar fi, c omulu teneru se gandesca, si
se lucreze cu esperiinti'a betranuui, er celu betranu
se gandesca, si se lucreze cu tari'a si energi'a
omului teneru. Si astfeliu este cu potintia, c epis
tolele mele se nu fia interesante. Ba chiar se fiu
ddra si crtitu de catra unii frai preoi teneri pentu
cele ce le scriu. Fia inse cum va fi, eu sciu unu
lucru, si anume : ca ceea ce scriu eu, scriu cu tota
bunavointi'a si din iubire catra sant'a ntistra bi
serica si catra poporulu credintiosu si daca cele ce
le scriu nu vor fi interesante, apoi de un'a stau
bunu, si anume ca ceea ce scriu, scriu din tota
iniin'a.

Corespondeniele se se adreseze Redactiunei

< BISERICA si SCOL'A."

Er b a n i i d e p r e n n m e r a t i u n e la
TIP()(JKAF1'A D I E C E S A N A in A R A D .
;

Si deci iubite hepote, cu acesta iubire in


inim'a mea ti-scriu, ca mai deunadi am cetit intr'o
fdia despre o adunare invetiatoresca-preotiesc, in
carea s'a vorbit multu-si frumos despre chipulu si
rondulu celu bunu, in carele se traiesca preoii cu
invet atorii si cu poporulu ; si despre lucrulu acest'a
am gndit si eu mujtu in vieti'a mea, si eta ce am
aflat. Am aflat adec, ca in lumea acest'a si "intre
dmen?', dragoste cu de-a sl'a nu se pdte.
;

Dar cu tdte acestea sunt muli dmeni, cari


traiescu bine unii cu alii, se intielegu frumos unii
cu alii, si lucreza intr'o gndire si intr'o semtire. Si
cercetnd eu, ca de unde vine acest'a, am aflat, ca
toti acei Omeni, cari au un'a si aceeai s6rte, cari
urmarescu un'a si aceeai tienta, si cari sunt con
dui de un'a si aceeai credintia, --- lucreza totdeuna
si intre tdte mprejurrile intru unu gandu si intr'o sem
tire ; si numai cand lipsescu dintre dmeni aceste trei
conditiuni, si cand mai intra la mijlocu si cte o leaca
de inganifare si desiertatiune, lipsesce dintre densii
bun'a intielegere. Va se dica, daca intre dmeni pre
ici, pre colo, nu ar fi buna intielegere, acest'a nu se
p6te face intre densii prin hotarrile cutarei, seau
cutarei adunri, ci prin gandulu la Ddieu si prin
privirea la trebuintiele si interesele sntei biserici si
ale poporului, crui a servim.
Acestu gandu este dupa mine chei'a, cu care
se va pote desleg in modu nimeritu intre t6te i m prejurrile lucrulu bunei intielegeri dintre dmenii,
cari au de lucru unii cu alii. Eu am bgat acest'a
de seama, de multu, ,si multiemita lui Ddieu n'am
avut neplceri si nentielegeri nici cu alti frai preoi,
nici cu inyjtiatorii, nici cu poporulu. Si timpulu, in
carele triai, asia credu eu, este destul de greu, ca
se ne iafca pre toti de o potriva se gndim ast
feliu.
Asia se fia.
Acum, iubite nepote, dupa ce mi-am spus si eu
cuventulu mieu in acesta privintia, se-ti mai scriu si
despre altele. Afla deci, ca anulu acest'a in prile

Bl S E R I C ' A

282

nstre n'a fost tocma de cei buni. Bucate au fost


putine si pretiurile sunt slabe. Cucuruzulu inca Fa
stricat binisior secet'a si omenii intra necjii in
ierna. Necazulu acest'a ar fi cum ar mai fi, pentru
ca poporulu nostru a trit, si s'a deprins a trai si
in ani buni si in ani r e i ; dar pre mine me supera
mai multu alta mprejurare, si anume : in timpulu
nostru s'a fcut o frumsa pornire si in biserica si
in sela pentru naintare mai repede ; dar bag seama,
pentru ca ne trebuiescu multe, nu le potem face
pre tote de odat Si apoi si in ceea ce lucram, de
regula dam de pr multe pedeci si greuti. Acesta
mprejurare descuragza pre unii dintre credintiosi,
si inca chiar si pre unii dintre preoi si invetiatori.
Eu unulu nu me miru de locu de lucrulu acesfa,
pentru ca noi in biserica am fost, si mai suntem
inca si acum cam la inceputulu nceputului; si apoi
mai sciu in privinti'a acst'a si o vorba din betrani,
carea dice, ca lumea nu se pote man cu umerii
nici inainte, nici inapoi." Si cu adeverat, ca lumea
nu se pote man inainte cu umerii, dar se pote
schimba, si se pote man inainte si spre mai bine
cu intieleptiune, cu grije multa, si cu srguintia. Si
privind eu inapoi preste timpulu, de cnd s'a intro
dus in sant'a nstra biserica statutulu organicu, aflu,
ca cu necazuri si cu greuti multe, dar cu srguin
tia, cu grija si cu multa intieleptiune s'a fcut ceea
ce s'a potut, si adec in biserica si in sela si in
poporu s'a fcut multu mai multu, de cum se fcea,
si s'a potut face in anii de mi nainte.
Ast'a este odat asia. Si nu o spunu numai eu,
ca este asia, ci o vede tota lumea.
Si daca este asia, daca este adeveratu, precum
in adevera este adeveratu, ca am inaintat in anii din
urma, in butulu tuturor necazurilor si greutilor: atunci nu ne potem nici dect indoi, ca si pre vii
torii! cu grije, cu srguintia si cu intieleptiune inca
vom pot sevrsi multe lucruri bune pentru nainta
rea sfintei nstre biserici, a sclei si a poporului
credintiosu. Eu am mai vediut apoi in totu ceea ce
bine s'a potut face, lucrnd grij'a vrednicilor brbai
ai sfintei nstre biserici, dar mai multu, dect acst'a,
am vediut lucrnd man'a si ajutoriulu celu puternicu
alu lui Ddieu.
De aceea incheiu dicend, ca daca vom lucra in
ale sfintei biserici, in ale sclei si in ale nain
trii poporului cu gandulu la Ddieu, tote ni-se vor
adaoge noue.

Comenius.
Biografia

si privire

generala

preste

operele

sale.

(Continuare.)

Afara de lucrri filologice, Comenius a avut intentiunea de a tracta cunoscintiele reale si ca un


ram de sine stttor. Spre acest scop a compus el in
1 6 3 4 scrierea P r a e l u d i u m P a n s o p h i a e . "

si

S C O L ' A

Anulu XVI.

Cartea acest'a ar fi avut menirea de a lati cultur'a


reala, si inca in 1 i m b'a m a t e r n . Dauna, ca
Pansophi'a, magazinul intielepciunii generale, n'a ajuns
sa fie publicata.
Intr'aceste renumele lui Comenius se latia
preste tota Europ'a. El a primit invitare dela E n gliter'a, Franci'a si Svedi'a, spre a organis'a sc61ele,
respective a-le supune unei reforme raionale. Co
menius a preferit de a merge la Engliter'a, inse turburrile civile, ce le intimpina acolo, il impedec de
a-si realis planurile, si el isi ndrept acum calea
spre Svedi'a, unde in tdmn'a anului 1 6 4 2 a avut
mai multe consultri cu ministrul Oxenstierna rela
tive la imbunatetirile, ce aveau de a-se introduce in
scdle. Ministrul multiamit de vederile lui Comenius,
ii face magulitdrea observatiune, ca ceea ce ne propuni d-t' mi-se pare cu mult mai ntemeiat, dect
ceea ce propunea Ratich. In urm'a acestor consul
tri, el inainte de a proceda la ori-ce reforma co
lara, trebuia se compun manualele necesare. Acesta
lucrare 1-a ocupat timp de patru ani la Elbing in
Prusi'a. Spesele de tipar le oferi lui Comenius, la
recomandarea lui Oxenstierna, Ludvie Greer, un co
merciant avut din Hamburg. Aici a scris el intr'altele remarcabil'a opera M e t h o d u s l i n g u a r u m
n o v i s s i m a , " prin carea a contribuit la desvoltarea filologiei comparative. In 1 6 4 8 se reintdrce
Comenius la Liss'a intre coreligionarii sei, carii ilridica la dignitatea de senior sau episcop ai comuniunei.
La 1 6 5 0 invitat de principele Rkoczy vine
Comenius in Ungari'a, spre a organis sc6l'a dela
Srospatak. Acesta sc6la s a infiintiat pe la 1 5 3 1 ,
adec indata pe la nceputul reformatiunei maghiare,
din un claustra minorit. Cel dinti invetiator al scdlei dela Patak a fost tefan Kopcsy, un monaco
franciscan, unul din primii propagatori ai reforma
tiunei in Ungari'a. La inceput er numai scdla tri
viala, mai trdiu inse la Patak se calificau preoi si
invetiatori protestani. Scdl'a acest'a, dela ntemeierea
ei, a stat sub patronagiul nobililor maghiari, carii
aduceau ludabile sacrificii, pentru luminarea popo
rului. In anul 1 6 1 6 cetatea Srospatak a ajuns in
posesiunea familiei Rkoczy. Gheorghe Rkoczy I ,
principele Transilvaniei, carele a domnit dela 1 6 3 0
pana la 1 6 4 8 , carele spriginia mai multe scdle din
Ungari'a si conducea educatiunea fiilor sei cu intielepciune exemplara, s'a simit indemnat de a ridica
scdl'a din Patak la acel grad de strlucire, unde
sttea sc6l'a bethleniana din Alb'a Iuli'a. Deja in
| 6 4 3 chiam Rkoczy pe Comenius la Alba-Iuli'a in
focul invetiatului Alstedt, inse acela este silit de a
refusa ofertul principelui din caus'a unor obligamente,
ce le mai avea fatia de susamintitul seu patron, L u
dovic fieer, cu ale crui spese el edita crti colare.
Este eronata prerea lui Raumer, dealtcum istorie
celebru, carele susine, ca Comenius ar fi umblat si
I prin Transilvania.

La anul 1 6 4 8 , dupa trecerea din vietia a prin


cipelui Gheorghe Ekoczy I pe tronul Transilvaniei
se urca fiul seu mai mare Gheorghe Ekoczy I I , cel
inzestrat cu cultura europna, si mama s'a, veduva
principesa Susana Lorntfy, o femeie culta si cu
fric'a lui Dumnedieu, merg in Ungar'a la bunurile
lor, al cror centru era Srospatak. Susana Lorntfy
si fiul seu isi indrpta atenti'a numai dect asupra
sclei din Patak. Ioan Tolnai, cel dinti rector al
acestei scle, este carele da veduvei principese con
siliul de a chema pe Comenius la Patak. Junele prin
cipe Sigismund Ekoczy prin epistol'a scrisa cu mana
proprie invita pe Comenius, pentru a reorganisa scl'a
de la Patak. Insasi Susana Lorntfy ii scrie de treiori in acsta afacere. Comenius cedza invitarei, si
in diu'a de 2 0 Novembre a anului 1 6 5 0 vine la
Srospatak. Ce positie ocupa el la scoTa din Patak,
se pte ved din o epistola a Susanei Lorntfy, in
carea se dice : De-aceea te chemam, ca sa ne fi de
ajutor la reorganisarea sclei nstre. Nu avem intentiunea de a-te abate del studiile tale serise, ci
voim numai, ca sub conducerea ta invetiatii notri
brbai sa inainteze in reformele necesare, si prin
realisarea metodelor, pe cari le-ai gsit si stabilit cu
malta ostenla, se-ti fie si tie si noue spre bu
curie." Asia dar Comenius era la Patak director
de studii. El avea se introduc reforme dupa planul
pansofiei sale.
La Srospatak, pe langa o activitate practica
forte salutara, Comenius a mai scris si unele opr
pedagogice, dintre cari avem sa amintim
Orbis
s e n s u a l i u m p i c t u s . " El a avut ocasiune de
a-se convinge tot mai mult, ca pentru propunerea
imbinata a cunoscintielor limbistice cu cele reale este
neincunjurabila de lipsa : i n t u i t i u n e a . Astfel a
ajuns Comenius la ideea de a compune. Lumea zu
grvit," carea contiene numirea si icn'a obiectelor
si lucrrilor mai insemnate din lumea visibila. Orbis
nu-e altceva dect textul Ianuei ilustrat prin o suta
cincidieci si doue de figuri. Cartea acesta era s se
imprime la Srospatak, inse in lips'a unui xilograf
dexter, ia a putut apare abi'a in 1 6 5 7 la Nrn
berg, nti in limb'a latina si germana. Mai tardiu
inse Orbis s'a tradus si in alte limbi moderne, si a
devenit o carte forte respandita si plcuta, ajungnd
multe editiuni. Orbis face cunoscute obiectele si lu
crrile prin icne. Inseriptiunea icnelor prsenta nu
mirea cea adeverata a obiectelor, r numerii, prin
cari sunt insemnate prile, se referesc la texturi,
ce contien descrierea mai detailata a acelor obiecte.
Scopul Lumei zugrvite" e de a detepta in copii
interesul pentru crti, a-i imprieteni cu invetiatur'a,
apoi a-i pregti pentru lanua, ba a-i conduce chiar
si la invetiarea cetirii. Este neindreptatita afirmatiunea acelora; carii ii fac lui Comenius imputarea,
ca el a voit se inlocusca intuitiunea directa a naturei vii prin icne mrte. Din contra, el in mai
multe locuri recunsce superioritatea intuitiunei directe

asupra icdnelor, ba pe aceste doresce a-le aplica nu


mai spre completarea aceleia.
Este interesant a sci, ca Comenius a primit in
vitarea principelui Ekoczy indemnat de motive po
litice. El spera, ca acest principe va ajuta si va
scuti pe fraii moravo-bohemi in contra persecutiunilor, ce aveau se-le sufere. De-aceea deplnge Co
menius att de mult m6rtea prea timpurie a princi
pelui Sigismund Ekoczy, si de-aceea in memoriul
seu intitulat Gentis felicitas" cere spriginire dela
Gheorghe Ekoczy al II-lea, pe care il numesee li
beratorul popdrelor. Tractarea cea necrutiat6re a dom
nitorilor din cas'a habsburgica facia cu supuii de
confesiunea protestanta, a nimicit t6ta speranti'a: fra
ilor bohemi de a-se pute reintorce in patria lor.
Acum Comenius ajunge in trist'a situatiune de a-se
simi pe sine ca exilat politic. Pe "timpul aeest'a,
potrivit de a excita in spirite exaltatiunea religiosa,
apare pseudoprofetul Drabik, un membru al comuniunei frailor bohemi, carele prorocesce, ca in curend
dinastia Habsburgilor va perde Bohemi'a si Ung a r i ' a ; coron'a acestor tieri Drabik o punea in pro
spect lui Sigismund Ekoczy, er dupa mdrtea aces
tuia principelui Gheorghe Ekoczy al II-lea. Come
nius simtia adnc starea cea asuprita a confrailor
sei, ba ce e mai mult, chiar lips'a btea la usia lui,
apoi dorul pentru libertate religionara si sentimentul
deprimator al exilului mistuiau inima s'a. Acum Co
menius, al douediecilea si cel din urma senior al comuniunei frailor bohemi, frnt de pericolele,, cari
amenintiau diecesa s'a, isi perde linitea sufletului, cu
g e t a r e a ' s a cea intielepta i-se ntuneca, si in acesta
stare consternata el incepe a-si nchipui, ca reali
sarea dorintielor sale este f6rte probabila, ba incepe
a crede chiar si in visiunile exaltate ale lui Drabik.
Cu astfel de idei se deprteaz Comenius dela S
rospatak in 1 6 5 4 , reclamat de afacerile diecesei sale.
Cea din urma ancora a sperantielor sale este spriginul lui Georghe Ekoczy al II-lea. Dupa profe
iile lui Drabik, acest principe ar fi fost ales de n
sui Dumnedieu pentru a invinge potestatea curii
austriace si a mntui pe protestani de persecutiuni.
Catastrofa, carea avea sa transformeze situatiunea po
litica a Europei, era prorocit pe anul 1 6 5 6 . Co
menius dupa indepartarea sa dela Srospatak a sim
it mai adnc dect ori-cnd durerile exilului, dar
nici-odata el n'a sperat cu mai mare ncredere, ca
diu'a liberrii este f6rte apropiata. Ironi'a sortii a
vrut inse, ca togmai in 1 6 5 6 , care an avea se aduc
mangaeri confesiunei persecutate, un incendiu cum
plit mistue cas'a si bibliotec'a lui Comenius la Liss'a.
Despoiat de tot ce avea mai scump, el acum devine
pribeg cu deseversire. Apoi in 1 6 7 1 capul lui Dra
bik cade la Pojon sub securea gedelui, er bunul
Comenius, desi nclinat sub povara anilor, continua
in imaginatiunea s'a frumosul seu vis despre mp
carea popdrelor si fericirea durabila a nemului ome
nesc, peregrineza dela Silesi'a la Brandenburg, la

Hamburg si in fine la Amsterdam, unde in diu'a de


25 Noemvre a aceluiai an, in care Drabik a fost
decapitat, a cadiut din mn'a lui Comenius pentru
totdeuna condeiul, s'a stins pentru totdeuna cuventul
seu, prin care a lucrat mai bine de un jumetate de
secol pentru triumful umanitii ! De timpuriu l-au
atins pe Comenius loviturile sortii, in decursul lungei sale vieti a avut se sufere destul, si cu tte aceste durerea nu 1-a aruncat in desperatiune pasiva,
ei din contra i-a dat zel si putere de a lucra pentru
regenerarea societii omenesci prin educatiune. Spre
acesta sublima tienta a fost indreptata intrga s'a
activitate, si cu tte ca in vitia nu i-a fost dat de
a put gusta rodurile ostenelelor sale, speranti'a ca
oper'a cea mare a regenerrii va trebui se succeda
odat, 1-a insotit ca un geniu mngietor pana la
marginea mormntului !
b) Didactica

11

magna
in raport
poporala.

cu

scol'a

Dupa-ce am descris viti'a cea forte activa,


inse mult agitata, a lui Comenius, se venim a apretia sistem'a sa pedagogica.
In fruntea editiunei complete a operelor sale,
apruta in 1 6 5 7 la Amsterdam, Comenius a pus
D i d a c t i c a m a g n a , " de sigur indemnat de
conscienti'a, ca acsta e lucrarea sa cea mai pretisa
dintre tte. Didactic'a e oper'a, pe carea el a compus-o mai intai, acsta a fost cinosur'a, dupa earea
si-a conformat Comenius intrg'a sa activitate pedagogica. Celelalte lucrri ale lui Comenius se raportza la Didactica intogmai ca ramii unui arbore la
tulpin'a lor comuna. Analis'a operelor lui Comenius,
si in deosebi analis'a Didacticei sale ne conduce la
convingerea, ca meritele cele mai insemnate ale
acestui pedagog sunt de a-se cauta pe terenul sclei poporale.
Didactic'a lui Comenius nu s'ar put privi ca
o sciintia sistematica despre invetiament, ci mai mult
ca o enciclopedie a invetiamentului si a educatiunei.
Comenius da denitiunea, ca didactic'a este a r f a de
a-i inveti'a pe toti la tte cunoscintiele. Apoi el determina mai deaprpe art'a didactica, cnd afirma, ca
aceea este un mod anumit si ales de a infiinti in
tte orasiele, opidele si satele tierilor crestine astfel de.'scle, in cari tta tinerimea de ambele sexe,
far a negliga pe nimeni, se primsca cunoscintie,
s se perfecioneze in moravuri, s se umple de
pietate, adec in anii junetiei se pota primi fiescecare individ in mesura egala instruciune in tte,
cte se referesc la viti'a presenta si cea viitre.
Este o calitate caracteristica a Didacticei trichotornismul, adec gruparea dectrinelor dupa trei
puncte de vedere si preste tot impartirea in trei
parti, o impartire, pe carea Comenius s'a nisuit de
a-si intemeia sistem'a s'a pedagogica, si pe carea cu
deosebita consecventia a executat-o in asemenarile cu
a r b o r e l e , p a s e r e a s i a r c h i t e c t u l , din

ale cror funciuni i-a succes a


dactice fundamentale.

scote principii

di

Cu privire la s c o p u l educatiunei, in Didaetic'a lui Comenius se dice, ca : Omul e ereatur'a cea


mai absoluta si mai excelenta. Scopul ultim al omu
lui e dincolo de vieati'a pamentesca. Viati'a aceasta
nu-e dect o pregtire pentru cea eterna. Precum
dupa vieti'a vegetativa, ce o continua omul inainte
de nascere in sinul matern, urmeza vieti'a cea sensitiva seu animalica, er dupa acesta vietia intelec
tuala : intogmai astfeliu dupa existenti'a cea pamen
tesca va ave sa urmeze, ca o continuare mai per
fecta a acesteia, vieti'a in Dumnedieu seu fericirea
cea eterna. Pregtirea pentru eternitate, dupa Co
menius, are trei grade : a-se cundsce pe sine si tdte
celelalte lucruri, a-le guverna pe tdte, si a-Ie n
drepta spre Dumnedieu. La alt loc el afirma inse,
ca destinatiunea omului e de a deveni o m, si prin
urmare scopul educatiunei este
umanitatea.
Atta despre principiul t e o l o g i c .
Prineipiul a n t r o p o l o g i e al pedagogiei asemenea e marcat in Didactica cu tdta claritatea,
cnd se dice, c a : Germenul celor trei, precum : sciintia,
virtute si religiune, este inascut noue dela natura.
Inse pe om, daca el trebue se devin om, este ne
cesar a-1 educa. Apoi nimic nu se pdte introduce in
om de din atara, ci numai aceea e necesar a desveli si a desvolta, ce se cuprinde in fiinti'a sa in
forma implicita. Este nvederat, ca Comenius s'a nisuit
de a intemeia procesul educatiunei, si de sigur si
i n v e t i a m e n t u l , pe dre-care m e t o d a d e s
v o l t a t 6 r e. Orbis se incepe asia: Invetiatorul dice
catra elev : Vina copile, invatia-te a fi intielept."
Elevul ntreba: Ce e aceea a fi intielept?" Inve
tiatorul ii replica: A fi intielept insemneza a intielege corect, a seversi corect si a vorbi corect tdte
lucrurile cte sunt necesare." Astfeliu se continua conversarea la tdte cele o suta si cincidieci si doue de
icdne ale Lumei zugrvite. Fara a ne mai provoca
si la alte locuri, credem ca acesta mica proba e su
ficienta pentru a demonstra, ca metod'a invetiamen
tului la Comenius e desvoltatdre. Comenius a aretat
metod'a cea raionala a invetiamentului cu un secol si
jumetate inainte de Pestalozzi, carele isi atribue siei
inventiunea acestei metode, ca un merit din cele mai
mari ale scdlei sale.
(Va urma.)

Gramatic'a in scla poporala.


Att prin propunerea fie-carui obiect de inve
tiament, ct si prin propunerea gramaticei in scdl'a
poporala voim se ajungem un scop anumit. Acesta e,
ca copilul se si pota spune chiar si corect cugetele
sale cu vorb'a, su in scris, - r pe de alta parte
se intielga pe deplin cugetele altora esprimate cu
graiu viu, su prin sensre. Gramatic'a dara e un

mijloc, prin care voim se ajungem la scopul de mai


sus, era ajungerea scopului acestuia depinde de la
mprejurarea, cum seim se aplicam, si cum seim se
ne folosim, de midilocul acesta.
Judecnd mai de apr6pe scopul gramaticei, fara
indoela vom ajunge la acel adever, ca ea este
cel mai important obiect de invetiament in scdla po
porala, pentru-ca t6te cunoseintele ce si le ctiga
elevul in sc61a, numai asia vor ave vre-o valdre re
ala pentru el, deca va fi capabil a-le si reproduce
in forma corecta prin graiu viu, seu in scris. Mai
departe, numai avend elevul deplina cunoseintia de
limba, va fi in stare a pricepe si cugetele altora,
fie acelea esprimate in ori ce forma, ergo : numai in
caul acesta ii va fi posibila naintarea in cultura.
Ba pot dice, ca si plcerea si iubirea de carte, tot
de-aici atrna. Deca elevul pricepe si intielege . ceea
ce cetesce, se nasce in el interes si atragere catra
cetit, la din contra : displacere. nsemntatea gra
maticei, ca obiect de invetiament in sc6l'a poporala,
se mai vedesce si din impregiurarea, ca in vieti'a
practica, tieranul, f6rte multa lipsa simte de gra
matica.
Me va intreb p6te cineva, ca ce lipsa
are tieranul se scie d. e. feliurile substantivelor, a
verbelor, a dicerilor circumstaniale, a complemente
lor etc. E drept, ca de numirile acestea in vietia
sa de t6te dilele tieranul n'are nici o trebuintia
si deca e se intielegein sub gramatica in sc6l'a po
porala invetiarea acestora fara nici o aplicare si n
trebuinare practica, apoi dieu -- cu totului tot
stam departe de adever. A ngreuna pre elev cu
vorbe seci si fara nici o nsemntate pentru el, n
semna a perde timp, ba mai m u l t ; a nimici iu el
si acea mica atragere si iubire de carte, ce eventual
a avut-o.
Conform scopului precisat mai sus, sub grama
tica in sc61'a poporala avem se intielegem :
a invetia pre elev s e v o r b e s c a s i s e
scrie
b i n e r o m n e s c e, si tot odat a'l pune in positie, ca se intielega ceea ce vorbesc si scriu alii.
Acest'a inse nu se p6te ajunge prin memorisarea
mcar a tuturor feliurilor de cuvinte, dieeri, forme
si regule gramaticale ; de sigur nu, ci numai pe alte
cai, si prin alte mijl6ce.
Deca ne vom da numai nitica seina despre resultatul la care am ajuns si ajungem si de presinte
prin propunerea gramaticei in sc6lele n6stre, vom
trebui se ajungem la convingerea, ca, dieu, in forte
mica mesura ne-am putut apropia de adeveratul scop
al ei. Caus'a e pur si simplu, ca ne tienem de ma
nual ca orbul de betiu. Se cutam numai d. e.
la o epistola seu l ori ce alta compositie scripturistica fiiind-ca de aici se p6te mai bine judeca a
unui tieran de-ai notri esit din scdl'a poporala, si
ne convingem indata despre scderile si neajunsurile
aceleia, din tete punctele de vedere ale gramaticei.
Si 6re ce e causa ? N'au invetiat la sc6la grama

tica 1 Ba da, au invetiat o din dosea 'n dosea, cum


se dice. Sciea feliurile substantivelor, a verbelor;
declina, conjuga ; sciea face propositii de tote feliu
rile, coordinate si subordinate, propositiuni eliptice
etc. e t c , er acum nu scie pune pe hrtie, corect si
in ordine, aceea ce cugeta. De aici luminat s e
vede, ca modul de propunere n'au fost natural, nici
amesurat scopului, pe care '1 are in vedere grama
t i c a in scola poporala.
Se nasce deci ntrebarea, ca cari sunt dara mijlocele si; cum trebue proces la invetiarea gramati
cei, ca aceea se nu remana numai vorbe gole, ci
un ce .real, de care se aibe elevul folos ?
Dupa esperinti'a mea, mijlocele prin care ne potem apropia de scopul gramaticei, sunt mai intiu
esercitiile intuitive. Linib'ji avem de scop a-o cul
tiva: dela limba se ncepem. Prin -esercitiile intui
tive se pune fundamentul cunoseintiei de limba. E sercitiele intuitive aplicate si conduse cu plan si cu
ore-care iscusintia, fae ct junietate din ntreg invetiamentul poporal; er in privinti'a limbei, fac ^mai
mult, de ct intreg cursul studiului gramatice^ ' p r o
prie. Aici elevul fara a sci iuyetia gramatica, caci
se deda a judeca, a vorbi si esprim corect. Mai
tardiu '1 facem se esprime si in scris. Inca dela
scrierea primei dieere, '1-dedam se fie cu ateniune
l a : c e s c r i e , s i : c u m s c r i e . Cu nceperea
cetitului din carte, '1-facem se pivesca de cte
ori se p6te si ni se da ocasiune, c cum e scrisa
ceu cutare v o r b a ; mai t a r d i u : cum e prescurtata
cutare vorba, unde sta semnul intrebarei, strigarei,
com'a, punctul, etc. A pune pre elev se faca asemenare intre diferite lucruri, antaiu cu graiu, apoi
in scris, e un mijloc poternic pentru formarea j u decatiei dar tot att de poternic e si in ceea ce privesce gramatica. Aici elevul judeca, dupa aceea r e
produce in scris. In ocupatiunea lui scripturistica 'l-fa
cem atent la diferite regule gramaticale, ca d. e.
la'nceput scriem cu litera m a r e ; numele de perstfne,,
sate, orasie, riuri, etc. se scriu cu litere mari, t o t
asemenea si dupa punct.
Ca continuare a esercitilor
intuitive urmeza
A b c d a r i u l s i L e g e n d a r i u l . Aceste neofer
bogat material de gramatica, pentru-ca singure tientesc la cultivarea limbei. Cnd elevul cetesce atare
piesa din legendariu, il-facem se-o reproduc si cu
cuvintele l u i ; dupa ce o scie, are se-o reproduc si
in scris. Lucrarea o vom corege totdeun'a si din
punct de vedere gramatical. E de nsemnat inse, ca
la nceput, adec in anii primi, nici odat s e nu c o regem de-odata din t6te punctele de vedere ale g r a
maticei, ci odat dintr'unul, alta data dintr'alt punct
de vedere.
In fine ca niijldce pentru invetiarea gramaticei
ne stau la dispositie t6te celelalte obiecte de inve
tiament. Primul loc intr'aceste este al istoriei. E n a rez copilului d. e. despre veurea Romanilor in Dacia.
Dupa-ce scie si el se-o reproduc cu cuvintele l u i

286

B I S E R I C A

si

S C O L'A

Anulu XYI.

rei. In prima di d. m. dupa 4 dre escursiune la monastimcar si numai in Mniamente mai generale, ii dau
rea Bezdinului. Beregseu, in 28 August v. 1892.
manualul, ca se-o invetie st mai bine, apoi in chip
E m. A n d r e e s c u, m. p. presied. C o s t a n t i n C l e de ocupatiune, pana d. e. suin ocupat cu alii, ' 1 c a n, m. p. notariul Reuniunei.
pun se-o reproduc si in scris. Tot astfeliu din
* Himenu.
D-lu Alessandra Popoviciu teol. abs.
Geografia. Preleg d. e. despre tienutul Ardealului.
si-a serbat cununi'a cu Dsidr'a Lucreti'a fiic'a preotului
Dupa ce si-a ctigat copilul idee lmurit despre
Demetriu Morariu din Hissiasiu, Dumineca la 16/28 Aug.
acest'a, el-pun se faca descrierea si in scris, si
a, c. Felicitrile ndstre.
asia pe rend, cnd dintr'un obiect, cnd dintr'altul,
I * I I 1 ) 1 i<
( iIIll< .
ii dau ocupatiune si resultatul e duplu, 1. cunoscintiele cascigate in modul acesta se intipaDin partea Consistoriului gr. or. romanu din Aradu
se aduce la cunoscinti'a publica, ca nefiindu satisfacetdre
resc forte mult in memori'a copilului si devin tot
ofertele intrate pentru lieitatiunea escrisa pe 1 Septemvre
mai mult proprietatea l u i ; 2, i invetiu se scrie bine
a. c. pentru vendiarea padurei din teritoriulu comunei
si curat romnesce, fara se-i fi dictat si fara, se fie
j Cheohesiu (Kekes), apartienetdre fundatiunei lui Teodor
memorisat mcar o singura regula gramaticala.
Papp, pentru ve idiarea aceleia in cantitate de circa 1 2 4
Timp, pentru a prelucra cu elevii ct de multe ocu- de iugere catastrale, ce se estindu in calcatur'a Duboca,"
patiuni scripturistice, avem destul, caci dre cu ce ! Gaiulu Mcolii" si in Tribesci" in valdre de circa 7770
fi., se escrie licitatiune noua orala si cu oferte, pe 29
'i-am si ocupa mai raional pe cei dintr'o clasa,
Septemvre la 10 ore dupa amedi 1892 st. n. in cance
pana suntem ocupai cu alii din alta clasa, deca nu
laria consistoriala din Aradu.
eu ocnpatiuni de aceste.
v .)
Licitanii si oferentii au a depune preventivii la cass'a
consistoriala
o cauiune de 5 % procente dupa pretiulu de
P.
Givulescu
esclamare ori in numerariu, ori in papire de valdre.
invetiator.
Conditiunile speciale se potu privi ori cnd in can
celaria consistoriala.
Ofertele intrate in scrisu se voru desface dupa eX> I "V Ifl
Ifc
S
JE.
feptuirea licitatiunei.
Aradu, 9 Septemvre st. n. 1892.
* Santire
de biserica.
Credincioii din comun'a
Cberechiu si-au reparat in var'a anului acestui'a edificiulu
Consistoriulu gr. or. romanu
din Aradu.
bisericescu, asia inct acum corespunde pre deplin trev

buintielor spirituale ale poporului, r Duminec'a trecuta


s'a efeptuit actulu santirei. La acestu actu a oficiat p
rintele protopresviteru tractualu Georgiu Popoviciu, protosincelulu Augustin Hamsea si preoii : Constantin Popo-'
viciu din Comlosiu, Augustin Belesiu din 8imand si N.Sasa din Cherechiu, r cntrile rituale le-a esecutat corulu elevilor del seminariulu diecesanu din Aradu, in
fiinti'a de facia a intregu poporului din Cherechiu si a
unui insemnatu numeru de inteligeni din comunele n
vecinate.
Ceriulu se auda, si se primsca sfintele rogatiuni,
si se binecuvinteze poporulu dreptcredinciosu din Che
rechiu ?
* Adunarea
Meuniunei
cercuale
a invetiatorilor din tractul protopresvitera al Timisidrii se va tien
in comuna S e c u s i g i u la 15 si 16 Septemvre v. a.
c. (La cas de timp nefavorabil ploios, adunarea acsta s
amna.) pe lng urmatoriul p r o g r a m : 1. La 8 ore
diminti'a serviciul in biserica. 2. Deschiderea adunarei
prin presiedinte, eventual prin vicepresiedinte. 3. Cetirea
raportului biroului. 4. Alegerea unei coruisiuni pentru esaminarea raportului. 5. In prim'a scdla de baeti va tien
dlu invetiatoriu D. S e b e s i a n u prelegere teoretica si
practica din esercitiele intuitive. 6. In scTa de fete pro
punerea Dnei invetiatore A. Barbulescu S e b e s i a n u din
cetirea romana." 7. In scdla de baieti clas'a ddua, pro
punerea practica a dlui invetiatoriu D. M a r g i n e a n t i u
din drepturile si datorintiele civile." 8. Vor urma ob
servrile relative. 9. Disertatiunea dnei invetiatore A. Bar
bulescu S e b e s i a n u Bolul femeii in economia casnica."
10. Propunere practica din geografia va tien domnul P.
D r a g a n invetiatoriu in St.-Mihaiul-roman. 1 1 . Rapor
tul comissiunei. 12. Propuneri. 13. Designarea locului si
timpului pentru procsim'a adunare. 14. nchiderea aduna

C o i i c ii r s e .
Se escrie concurs, pe staiunea invetiatoresca din
Jersnic, cu terminul de alegere in 27 Septembre a. c
Salariul invetiatoresc 103 fi , bucate in natura 15
metiu cucuruzu, 10 metiu gru, lemne pentru scdla 3 0
metri, scripturistica 5 fi., pentru conferintia 10 fi. dela
fie-care inmormentare 2 0 cr. Cortel liber cu gradina de
legumi.
Doritorii de a ocupa acesta staiune au a-si tramite recursele subscrisului inspector colar per Lugos
posta ultima Belincz in Leucusiesci; pe langa representarea in biserica si scdla in vre-o Dumineca s'au serbatdre, vor fi preferii si absolui preparandi, care se vor
present ca interimali.
Adam Ros'a, m. p.
insp. scol.

Pentru indeplinirea definitiva a postului de invetia


toriu dela scdl'a a doua romana gr. or. din comuna Zarand, inspectoratul Boros-Ineului, se escrie concursu cu
termin de alegere pe 4 16 Octomvre 1892.
Emolumintele anuali inpreunate cu acest post sunt:
in bani gata 300 fl., pentru scripturistica 10 fi., pentru
participarea la conferintia 10 fi., 8 stngi de lemne, din
cari este a se incaldi si sala de invetiamentu, dela inmormentaii unde va fi poftit 50 cr. Cuartir liberu cu
doue incaperi si intravilanu.
Doritorii de a ocupa acest post invetiatorescu, au
pana atunci a-si substerne documintele lor, adresate comi
tetului parochial din Zarand Pre Onoratului Domn protopresbiter Ioan Cornea, inspectoru cercualu de scdle in
Boros-Ineu. Competenii vor ave a se present in vre-o
Domineca seu serbatdre in S. biserica din locu, spre a-si
areta desteritatea in cant si tipicu. Cei desteri intru con
ducerea corului vocal vor fi preferii.

Se adauge 1, cumca: alegndu-se individ fara de i si testimoniu de cualificatiune, pna la terminulu susindiesamen de cualificatiune, nepotndu-lu aret dupa un an
catu subscrisului protopresviteru in Lugosiulu de sus, posta
de servitiu, alegerea-i se va considera de nimicit si se
ultima Elesd, si a se present in vre-o Dumineca ori serva escrie concursu nou. 2. Dupa repausarea, eventual re
batdre la s. biserica pentru de a-se face cunoscuii p o
tragerea in pensiune a veteranului invetiatoriulu dela scdla
porului.
prima, salarele se vor organisa de nou si ameliora, egal,
Brusturi, la 23 August st. v. 1892.
avend a capeta ambii cte un patrariu de sessiune p
Comitetulu parochialu.
mnt estravilan, care adi apartiene la scdl'a prima.
In contielegere cu mine: TEODORU EiLIPU, m. p.
Din siedinti'a Comitetului parochialu tienuta la 15
protopresviteru.
August st-v. 1892.

Aureliu

lancu

presid. corn. paroch.

Cu scirea m e a : IOANU CORNE A., m. p.


spector colar.

protop. in

'

Se escrie concursu pentru ndeplinirea statiunei inv.


din Micherechiu inspect. Tincei, cu terminu de alegere
pe 5 17 Octobre a. o. cu urmatdrele emoluminte:
1. 18 cbible gru mestecat. 2. 10 cbible orzu. 3.
13 iug. pamentu. 4. pentru 6 stngeni de lemne aduse
de comuna, din care se va incaldi si sc6l'a, 42 fl. v. a.
5. pentru scripturistica 5 fl. 6. pentru conferintie 5 fl.
7. in bani gat'a 135 fl. v. a si cuartiru libera cu gradina,
Dela recureni, carii in terminu legalu potu se-si
arate desteritatea in cntri si tipicu in biseric'a locala,
pe langa esamenulu de cualificatiune se mai poftescu celu
putienu 4 clase gimn. era ntrirea va urma dupa unu
anu de proba, in casu de bunu succesu.
Recursele sunt de a-se tramite pana in 4 / 1 6 Oct.
a. c. subscrisului protopresviteru.
Din siedinti'a comitetului parochialu tienuta in
Micherechiu la 5 Sept. s. n. 1892.
Comitetulu parochialu.
Cu scirea si nvoirea m e a : IOSI5 VESS'A. m. p. prot.
Tincei, insp. scol.
1

Din lips'a de recureni nepotendu-se tiene alegerea


de invetiatoriu la scdl'a gr. or. confessiunala din Ohabaforgacin fost prefipta pe 29 August a c , prin acest'a
se escrie de nou concursulu la acelai postu, eu terminu
de alegere pe 4/16 Octobre 1892.
Emolumintele sunt: in numerariu 2 0 0 fl, pentru
scripturistica 5 fl., pentru conferintia 6 fl.; 32 metri de
lemne, din cari se incaldiesce si scdl'a; 1860 litre bucate,
parte gru, parte cucuruzu; 2 iugere pamentn aratoriu; /
iugem intravilanu ; locuintia libera cu gradina de legume;
si cte 50 cr dela inmormentari, unu de va fi poftit.
Recursele cuviintiosu adiustate, se se tramita prin
telui protopopu tractualu Georgiu Creciunescu in Belincz,
p. u, in Kiszetd; avend recurenii in vre-o Dumineca ori
serbatore a-se present in biseric'a locala, spre a-si aret
desteritatea in tipiculu si cntrile bisericesci.
Comitetulu parochialu.
In contielegere cu mine: G. CRECIUNESCU, m. p. protopresbiteru.
3

Pentru deplinirea postului invetiatorescu din comun'a Brusturi, inspectoratulu Pestesiului cottulu Bihor,
se escrie concursu cu terminu de alegere pe 20 Sep-

tembre (2 Octombre) a. o.
Emolumintele sunt: 1) 10 iugere pamentu aratoriu
estimatu 10 fl : 100 fl. 2) dela 80 prunci obligai d'a
frecuenta scdla 80 fl, 3) 11 cubule bucate 4 fl 44 fl.
4) stolele cantorale 25 fl, 5) pentru aratul pamentul 6
pluguri 6 fl, 6) lucrulu de mana dela 40 Nr. 8 fl, 7)
cuartiru libera cu una gradina de 300a patrari 20 fl, 8 )
pe lemne de incalditu 17 fl, la olalta 3 0 0 fl.
Aspiranii voru ave a-'si trimite recursele provediute
cu testimoniu despre absolvirea cursuriloru pedagogice,

Pentru deplinirea statiunei invetiatoresci din Vidra


inspectoratulu Halmagiului se escrie concursu cu termi
nulu de alegere de 30 dile dela prima publicri.
Emolumintele suntu; a) in banii gata 2 4 0 fl., b)
venitele cantorale 25 fi., c) 6 stngeni de lemne pentru
folosintia invetiatoriului, stng 6 fl, 36 fl. d) pentru
conferinti'a invatiatoresca 10 fl, e) dreptulu de pasiunatu
aloru 4 vite cornute pe teritoriulu comunei, drb 4 fl z
16 fl, de totu la olalta 327 fl.
Doritorii de a ocupa acesta staiune suntu avisatl,
recursele provediute cu tdte documintele prescrise, si adre
sate comitetului parochialu a-le trimite subscrisului pana
la 29 Sept. st. v. in Halmagiu.
Comitetulu parochialu.
In contielegere

cu mine: IO AN GROZ'A, m. p. prot.


inspect. colar.

Amesurat ordinatiunei consitoriale din 11 Iuliu a.


c. Nr. 2952 se escrie concursu pentru ndeplinirea p o
stului invetiatorescu dela scdl'a a Il-a paralela, gr. or.
romana din Sant-Mihaiul-Romn, inspectoratulu Timisiorei, cu terminulu de alegere pre 4. Octomvrie a. c.
Pre langa urmatorele emoluminte : 1. Bani gat'a i n
numerariu 150 fl 2. Pentru conferintie 10 fl. v. a. 3 .
Pentru scripturistica 6 fl. v. a. 4. Gru 2 4 hectolitre 5 9
litre si 50 ceni. 5. 3 2 metri lemne de arsu pentru i n
vetiatoriu si" sal'a de invetiament. 6. 2 j ugere pamenfc
aratoriu clasa prima. 7. Cortelu libera cu 2 chilii cu
gradina intravilana. 8. Dela inmormentari unde va fi pof
tit 50 cruceri.
Doritorii de a ocupa acest post au a produce, t e
stimoniu despre absolvarea preparandiei; testimoniu de
cualificatiune, testimoniu de limb'a magiara: s i . atestat
despre portarea morala respective din comunele unde au
fungat mai nainte in calitate de invetiatoriu, astfeliu re
cursele instruate ale trimite printelui inspectoru scolariu
Ioan Damsia, in Szecsny posta ultima Vinga, comitatul
Timisiorii avend intr'o Dumineca sau serbatore a-se present'a in snta biserica din locu spre aretarea desteritati
in tipicul si cntrile bisericesci.- Cei ce cunoscu notele
vor fi preferii.
St.-Mihaiu-Romn, 25 Augustu 1892.
Comitetul parochial.
In contielegere

cu mine: IOANU DAMSIA, m. p. i n


spector scolariu.

Pentru postul de invetiatdre dela scdl'a de fete din


comun'a Secusigiu, inspector: Vinga, Cottul Timisiu se
escrie concurs cu termin de alegere pe diu'a de 20. Sep

temvrie vechi a. c
Emolumintele sunt: 1. in bani 300 frt. 2. lemne 6
orgii din care are a-se incaldi si scdl'a, 3 . gradina 5 0 o k .
4) pentru conferintie anual 12 frt. 5. scripturistica 4 frt.
6. Cuartir liber cu 2 ncperi si culina, stalog si cotetiu.
Conditiunile sunt: invetiatdrea are tot in a trea
domineca sau serbatdre a cnta cu fetele tdte cntrile
s. liturgii si a ceti apostolul.
Recursurile adjustate conform stat. organic, i a d -

288

B I S E R I C A

si

lesate comitetului parochia, sunt a-se trimite M. O.


Domnu Archipu Munteanu inspector colar in Monastirea
Hodos-Bodrog, p. u. Zdorlak, cottul. Timisiu, pana indusive 18 septemvrie, vecii, eara recurentele au a se pre
sent la facia locului spre a se face cunoscute p o
porului.

Petru

Paian

m, p.

Petru

presiedintele comitet, paroch.

In coutiolegere

Varadin

m. p.

notarin comitet parocliial.

cu ARCHIPU MUNTEANU
de scole.

inspectoru


Pentru deplinirea parochiei de classa III in Clugri
tractul Vascoului conform conclusului Ven. Consistoriu gr. or. din Oradea mare din 2 3 Iul. a. c. Nr. 861
B. se escrie concursu cu termin pana la 20. Sept V. a.
c IDotatiunele : biru preotiescu cte o brodie de bucate
dela 1 5 0 numere ; pamentu 2 0 iugere segregat din pascul comunal; Stolele ndatinate si curselu liberu.
Competenii au asi trimite recursurile adjustate con
form Stat. organicu pana la terminul de mai sus la sub
semnatul in Beiusiu.
Beiusiu 2 0 August 1892.
Comitetul parochia.
In contielegere eu VASLL1U P A P prot. Vascoului.
o
Se escrie concursu pentru postul de capelan langa
parochul Petru Popovieiu din Cooiub'a, parochia de clas'a
a doua, cu terminu de alegere in 14/26. Sept. a. C.
Dotatiunea parocbiala consta: din 1. Pament aratoriu de 5 cubule. 2. Veniturile stolarie. 3 . Birul preotiesc
dela 3 0 0 numere, tdte la olalta resulta o dotatiune
de 6 0 0 fl., din carea alegendului capelan i-compete jumetate. Pentru locuintia se va ngriji alegendul pe spe
sele sale.
Aspiranii la acest post au se-si substerna suplicele
" adjustate cu documentele recerute pentru parochi'a de a II.
clasa la protopresbiterul tractual Petru Suciu in Okros,
pana la terminul alegerei, totodat a-se present pana
atunci in biserica locala spre a-si arata desteritatea in
eele preotiesci.
Comitetul parochia.
Cu scirea m e a : PETRU

SUCIU, m. p.
Bel.ului.

protopresbiterul

Se escrie concurs pentru postul invetiatoresc din


P.-Tout, protopresbiteratul Beliu, cu terminu de alegere

in 8/20 Septembre a. c.
Dotatiunea invetiatoresea este : a) in bani gat'a 100
fl. b) in bucate 2 5 de cubule / gru, Va cucuruz in
bombe, c) lemne pentru foc 10 stengeni, din cari a-se
incaldi si sala de invetiament. d) pasiune pentru 4 vite. e)
pausial pentru conferintia 5 fl. f) Veniturile cantorale.
Cuartir liber, cu 2 chilii, camera, intravilan pentru le
gumi, asemene supraedificii de economia grajd, cotetiu.
Aspiranii la acest post, au se-si susterna suplicele
adjustate cu documintele necesarie la protopresbiterul
tractual Petru Suciu in Okros pana la terminul de ale
gere, avend pana atunci a-se present in biseric'a deacolo
spre a d proba cualificatiunei sale.
F.-Tout, 24. August 1 8 9 2 .
1

Comitetul parochia.
eu scirea m e a : PETRU SUCIU m. p., protopresbiter in
spector colar.

S C O L 'A

Anulu XV1.
Conformii pre venerabilei dispusetiuni consistoriale
din 13 Maiu a. c. Nr. 1817 prin acesta se escrie con
cursu pentru deplinirea parochiei a doua vacante din comun'a S.-Mihaiulu-romanu protopresviteratulu Temisiorei,
sistemisata de a H-a clasa, cu terminu de 30 de dile

dela prlm'a publicare.


Emolumintele anuale sunt: 1) Un'a sesiune paro
cbiala de 3 0 iugere, a creia venitu anualu e computatu
la 4 0 0 fl dupa detragerea contributiunei. 2) Birulu preo
tiescu pretiuitu in bani 120 fl, 3) Venitulu stolaru 113
fl, 4) Unu intravilanu 10 fl.
Avendu inse in vedere, ca interesulu credintiosiloru
din acesta comuna, reclama unu preotu de cea mai buna
calificatiune, si asia dara in ca tu s'ar alege unu preotu
de frunte, prin suscitutulu decisu consistorialu, se pune
alegendului in prospectn, c si prev. consistoriu va con
tribui din parte-si la ameliorarea dotatiunei alegendului
preotu, din care causa deci: cei cu calificatiune superiora,
vor se aiba preferintia.
Recursele cuvinciosu adjustate, si instruite cu do
cumentele de calificatiunea susespusa, adresate comitetu
lui parochialu din S.-Mihaiulu-romanu, sa le asterna re
curenii oficiului protopresviteralu in Temisidra, avend a-se
present in vreo Dumineca seu serbatre in biseric'a l o
cala, spre a-si areta desteritatea iu rituale si cuventari
bisericesci.
Din siedinti'a comitetului parochialu din S.-Mihaiuluromanu tienuta in 13 Iulie 1892.

Petru

Draganu,

m. p.

ca notarin.

Cu scirea si nvoirea

oficiului protopresviteralu.

Pentru deplinirea definitiva a postului de invetiatoriu dela Scdl'a gr. ort. rom. de baieti din Cuvinu, prin
acest'a se escrie concursu cu terminu de alegere pe 13/25

Septemvre a. c
Emolumintele sunt: 1. Salariu in bani 200 fl. solvindi iu rate lunarii anticipative 2. 20 jug. pamentu aratoriu comassatu, pretiuitu in 140 fl. dupa detragerea con
tributiunei. 3. 41 metrii cubici de lemne din cari e a se
incaldi si sal'a de invetiamentu. 4. pentru conferintie 1 0
fl. 5. cortelu liberu cu gradina si o curechiste. Dela inmormentari unde va fi poftitu 5 0 cr. Despre curatoratu
si scripturistica se va iugriji comun'a.
La acestu postu de inveti'atoriu pdte compet nu
mai acela, care pe langa cualificatiune pentru staiuni de
frunte, va dovedi, ca e in stare a conduce chorulu d e j d u gari deja infiintiatu.
Recursele adjustate conform lege si adresate comi
tetului parochialu din Cuvinu, sunt a-se trimite M. On.
Domnii losif Vuculescu, inspectorul scolariu in Solymos,
p. u. M.-Radna, pana in 1 2 / 2 4 Septemvrie a. c. caci cele
mai tardiu intrate nu se voru lu in considerare.
Competenii la acestu postu, au se se presinte pna
in diu'a alegerei, in vre'o Dumineca ori serbatdre in sft'a bi
serica din locu, spre a-si areta desteritatea in cntare
si tipicu.
Datu din siedinti'a comitetului parochialu din Cu
vinu tienuta in 1 2 / 2 8 August. 1892.
Teodosiu
Motiu,
m. p.
pres. corn. par.

In contielegere

loan llica, m. p .
not. com. par.

cu mine : IOS1F VUCULESCU, m. p.


inspector de scdle.

S-ar putea să vă placă și