^Vnolu.

A RADU, l i / 2 3 . Octomvre. 1892.

XVI.

Nr. A l .

BISERICA si SCdL'A.
F o i a b i s e r i c e s e a , s c o l a s t i c a , literara si economica
lese odat

in septemana:

UMINEC'A.

PEETIULU ABONAMENTULUI.

PRETIULU INSERTIUNILORU:

Gorespondentiele se se adreseze Redactiunei

Pentru Austro-Ungari'a:
Pe unu anu 5 fl.cr., pe 1/2
2 fl. 50 cr.
P e n t r u R o m a n i ' a si s t r a i n e t a t e :
Pe una anu 14 fr., pe jnmetate ann 7 franci.

Pentrn publicatiunile de trei ori ce contienn

cam 150 cuvinte 3 fl ; pana la 200 cuvinte 4 fl.;
si mai sus 5 fl v. a.

Er b a n i i de p r e n n m e r a t i a n e la
T I P O G R A F l ' A B I E C E S A N A in A R A D .

Cam se ameliorm cercetarea sfintei bise

rici prin scula.
In sedlele ndstre confessionale se invetia multa
earte din religiune. Se invetia rugatiuni, istoria bib
lica, eateehismu, cunoscintie din ritualul bisericesc si
din constitutiunea biserieesca.
Si dupa acesta invetiatura din religiune, se
pare omului in adeveru nentielesu faptulu, ca acei
prunci, cari au invetiat religiunea in sc61a, mai tardiu
devenind in etate, nu cerceteza destul de regulat
snt'a biserica. Caus'a pentru acestu regretabila faptu,
asia ni-se pare noue, trebue se-o cutam in
mprejurarea, c in sedlele ndstre este o pre mare
ngrijire pentru instruciune din religiunea obiectiva
c atare, si pentru acest'a se negliga in parte educutiunea religidsa, partea subiectiva a religiunei :
f o r m a r e a c o n v i n g e r i i r e 1 i g i 6 s e. Spre
a pote pune capet acestei regretabile mprejurri,
trebue se avem cu deosebire in vedere att in
invetiamentul religios ct si in propunerea celorlalte
obiecte de invetiament faptul, c temeiul intieleptiunii si sciintiei omenesci consiste intru : a-ne semti^
in tdte afacerile vieii ndstre d e p e n d e n i d-'e
T o i n t i'a l u i D d i e u. Cand ne-a succes a jjriV
duce in elevu acestu semtiu de dependentia al o)ra\pf
lui de Ddieu, am pns deja bas'a pentru r e i ^ anea subiectiva a elevului, am pus fundamentul >re
carele se p6te cldi in inim'a l u i : credinti'a, speranti'a si iubirea crestinesca.
E r mijlocul, prin carele potem produce in elev
3emtiul de dependentia facia de Ddieu, este s e mtitilu
de
dependentia
al
elevului
f a c i a d e p r i n i i s e i. De aici dara, este
natural, cum trebue se procedem in invetiamentul religiunii. Elevul adec se semte, si se cundsee pre
sine dependent de prinii sei, pentru ca vede in
fiecare di, cum prinii lu-ingrijescu, si provedu cu
t6te cele trebuintidse, fara de care ngrijiri si
provedere densul nu ar pote esist, si nu s'ar pote

BISERICA

si

SCOL'A."

desvolt. Din acest semtiu de dependentia vom des

volt apoi intr'ensul semtiul de multiemire, ascultaresi iubire facia de prini, si apoi din leportul
dintre elev si prinii sei vom desvolt reportul
dintre om si Ddieu. Elevul se semte bine in cas'aparintesea, pentru ea aici, la prinii sei, afla iubirea,
pre carea nu o pdte afla nicairi, si deci se v
semti bine inca de mic si in cas'a Ini Dumnedieu,
in sant'a biserica, unde aude glasul si- ngrijirea,
lui Ddieu facia de neamul omenesc. .
In scdla invetia elevulu, c Ddieu s'a descope
rit pre sene omului ea se-lu eundsea, si se-lu as
culte prin patriarchi, prin profei si prin unul ns
cut Fiiul seu, Domnul nostru Isus Christo9,
c cunoscendul si ascultandu-lu, se urmeze vointiei
Lui in modul seu de gndire si aciune, se-si pdta
omulu intemei o buna stare vremelnica si vecinica !
er in biserica aude faptice glasul acelor'a, prin cari
s'a descoperit pre Sene Ddieu neamului omenescu.
Elevul scie, si cundsee, c pruncii buni, pruncii
cari asculta de prini, sunt ferii de multe rele si
neajunsuri, cari intempina pre pruncii rei si neascul
ttori, si sunt pre o cale, in carea se desvdlta, si se
pot desvolt, cu succes, si purcediend dela acesta
cunoscintia a elevului, - prin esemple din istoria;
si din vietia se p6te forma intrensul convingerea,
c numai omul, carele in modul seu de. gndire
si aciune asculta de vointi'a lui Ddieu p6te suporta
cu succes greutile si necazurile vieii, si-si pdte.
ntemeia intre t6te imprejurarile o buna' tare vrer
melnica si vecinica.
%
Elevul scie mai departe, ca cu ct un prune
este mai bun si mai ascultatoriu de prinii sei, cu
att este mai bine ajutat si mai bine Dgrijit de
prinii s e i ; si deci purcediend de aici vom strui a
produce in elev convingerea, ca omulu intre tdte im
prejurarile vieii sale are trebuintia de ajutoriul lui
D d i e u ; er acest ajutoriu lu-vom pote primi Sela
Ddieu, cu ct vom cerceta mai regulat cas'a lui
Ddieu, si ne vom impartasi de darurile, pre cari le
?

322

B I S

E R I

C 'A

reversa Ddieu asupra omului prin mijlocirea sfintei

sale biserici.
Astfeliu purcediend, staruinti'a si tendenti'a prin
cipala a nostra in invetiamentul religiunei se va indrept intr'acolo, c se producem in elev convinge
rea, c precum se descopere Ddieu omului prin fp
turile sale, cari constituiescu lumea fisica : tocm'a
asia instruza, provetiuiesce, si ajuta Ddieu pre om
prin invetiturile cuprinse in descoperirea dumnediesca
supranaturala.
Sant'a scriptura este cartea, prin carea vorbesce
Ddieu cu omulu ; r biseric'a este organul vediutu,
carele mijlocesce, si ingrijesce in mod nentrerupt, c
omulu se-se folossca de aceste sfinte si dumnedieesci
invetiaturi, si se-si apropie si insusisca ajutoriul lui
Ddieu.
Vorbind cu elevul despre lumea fisica materi
ala, i-vom aminti neaperat, ca omul pentru esistenti'a si desvoltarea sa are trebuintia de o mulime
de bunuri materiale. I-vom aminti, ca omulu, pre
cum elevul inca a observat, si a potut observa,
si-casciga aceste bunuri materiale prin lucrul mani
lor si mintii sale ; dar Celu ce face se crsca sementi'a, pre carea o-samana omul pre pment, si
Celu ce ne da puterea si ajutoriul, c se potem
lucra, este Ddieu. Si mai multu, dect acst'a. Celu ce
ne da puterea si tari'a c se potem ingriji i co
nomisa bine rodurile cascigate prin lucrulu marilor
si mintii nostre, este Ddieu.
In religiune si in invetiamentul. religiunii s c o
pul, pre carele lu-urmarim, nu este numai sciinti'a,
cunoscrea adeverurilor religiunii obiective c atari,
ci este mai multu, c i n i m a elevului se-si cascige
convingerea, c numai trind si lucrnd omul ast
feliu, precum pretinde reportul dintre fiiu si tata,
dintre om si Ddieu ; si succedndu-ne a ajunge acest
scop, biseric'a va fi totdeun'a cercetata.
Purcediend din acesta convingere: c din indreptariul fundamental metodic, vom aduce in legtura
viua cu viti'a elevului si a menilor tte adeverurile obiective ale religiunei, c prin flecarele dintr'ensele se alimentam si intarim smtiul de dependentia
al omului facia de Ddieu si astfel s pta se-si n
temeieze o bunstare vremelnica si vecinica.
O vorba romansca dice, ca : diu'a buna se
cunsce de demintia." Acesta vorba traducendu-o
in intielesu pedagogicu insemnza, ca societatea nostra
bisericsca viitria va fi petrunsa, iusufletita si con
dusa de semtiul de pietate crestinsca in acea mesura,
in carea societatea elevilor sclei de astadi si-va n
sui convingerea religisa.
Din betrani era in fiecare casa romansca o
icna a sntei Nascetorie, catra carea se ndrepta
romnul in rogatiunile sale in dilele de durere si
de necazu si in putinele sale dile de bucuria.
Vor fi astadi case, in cari se fia slbit acesta
datina, si deci detorinti'a sclei, este c prin for-

si

SC L 'A

Anulu XVI.

marea convingerii religise se restabilim tar'a si

stepani'a de odinira a datinelor pria formarea convingerii religise. "
Dar smtiul de pietate crestinsc nu se aiimentza si intaresce naraai prin invetiameutul religiunei.
Sclele nstre elementarle sunt scle confessionale. Si poporul nostru a sacrificat, si sacrifica mult
pentru sustinerea caracterului confessional al acestor scle. Si deci caracterul confessional al acestor
scle se va ved, smti si cunsce, daca vom ingriji
cu tot deadinsul, ca in tte obiectele de invetiament
si prin tot ceea ce invetia scolarmi se-se alimenteze,
si desvlte intr'nsul semtiul de dependintia al omului de Ddieu, si respective convingeraa despre n e cessitatea omului de a trai in legtura cu Ddieu ; si
precum tot ceea ce vedem, ne inaltia la D d i e u :
tocma asia ceea ce invetim, in prim'a linia se
ne conduca, si apropiie de Ddieu.
,
Vom Continua.

t
< 3 r O O 1* *" <3

S'a
ment,

dus

si

acest

S i o

Iv

vrednic brbat

lasandu-ne in profund

de pre p

doliu

pre noi cei

remasi aici.
Dar Poeii, si omenii,. cari dau direciune in
viti'a si desvoltarea poprelor nu mor. Poetul a
trecut din acesta vale a plngerii in aceea inalta re
giune, in crea vecinie domnesce sublimul si adeverul.
A murit poetul dupa ce o jumetate de veae a
lucrat n e n t r e r u p t , ioaltiandu-si mintea si inim'a in
acele regiuni, in cari numai geniului i-esie cu potintia a strebae.
Dia inaltimea acestor regiuni ne-a eantt poe
tul, Greorge Son alaturia cu bardul del Mircesci frumstila si dulcti'a limbi.
Si plecnd de pre

pment, duce

cu

sene n

lumea veciniciei consciinti'a, c nu inzadar s'a ostenit

in acesta lume.
El

duce

cu sine de pre

pament convingerea,

c si-a implinit cu scumpetate detorinti'a.

Depunem deci o lacrima de durere pre mormentul lui, si rogm pre Cel Atotputernic, c sufle
tul lui se-lu asieze in locasiurile drepilor.
In veci amintirea lui !

O
la Dumnec'a
-,

ni i
XXI.

' a

dupa

Rusalii.

Sementi'a este cuventul lui Ddieu."

Luc'a Vili. 11.

E v a n g e l i a dilei de adi, Cretinii m e i ! este att

de binecunoscuta si invederata naintea vstra, inct
pot o sciti de-a rostul. Este vrba in acst'a S.
Evangelia de pild'a semenatariului,ce a spus-o Christos poporului adunat si ucenicilor s e i ; nentielegend-o apoi acetia, la rugarea ucenicilor sei li-a tl
mcit- Oj inct fiind voi cu luare aminte la Evangelia,
ati potut si voi pe deplin intielege pilda smenatoriului.
Nu voiu incerca deci adi ca eu se ve tlm
cesc acesta S. Evangelia, ci me voiu nisui a aplica
pild'a dintr'ins'a la viti'a nstra, cercetnd re nu
aceeai srte are semnti'a semenatoriului din Evan
gelia si la noi, re nu aceeai srte are cuventul
lui Ddiu, caci Sementi'a e cuventul lui Ddiue" si
la voi cretinii mei ? Si luai numai sma, c sementi'a din Evangeli'a dilei de adi este nu numai
cuventul" ce predica preoii din S. Evangelia, ci si
alte scripturi si cntri bisericesci ce se cetesc si
se cnta in S. Biserica, pe care, a le asculta avem datorintia in tte duminecile si serbatorile de
peste an, cum; poruncesce s. Maica biserica. P a n a ce
voin vorbi despre aceste, ve rog se flti cu luare
aminte !

Pamentul plugariului, al semanetoriului din Evangeli'a dilei, pre cum se dice nu a fost tot intrun
chip, de un feliu, ci o parte a ogorului a cadiut
lunga cale, a fost trecatre, sa o parte a fost
petros, alta a fost plina de smidariu si spini, si numai remasiti'a a fost pament bun, roditoriu.
stfeliu fiind, e lucru firesc c aruncandu-se
sementi'a lui in 4 feliuri de pament, precum noi plugarii din patiania seim, diferita srte a trebuit sa ajunga : un'a a cadiut in c a l e , unde parte s'a cl
cat in picire de trectori, parte a manact-o pase
rile ; alta a cadiut pe p e a t r a si deca o resarit
de rua, crescnd s'a uscat de arsiti'a srelui ori de
frig ; a cadiut seminti'a si intre s p i n i , unde desi
a prins rdcini, crescnd, spinii au inecat-o si n ' a
ajuns timpul se aduca rda ; in urma a cadiut se
menti'a si in p a m n t b u n si crescnd frumos a
adus rda cu sutele resplatind ustenelile pluga
riului. . .
Acesta este pild'a carea a spus-o Chr. multimei, si
la rugarea ucenicilor o au esplicat, tlmcit stfeliu:
Sementi'a este cuventul lui Dumnedieu." Luca,
VIII. 1 1 .
Asia este : semnti'a e cuventul lui Ddieu pre
carea Ddieu, marele semenatoriu din Evangelia dilei,
prin servii sei prin sfiniii preoi o arunca o

semen in ogorul seu, in inimile cretinilor pentru de

a-le lumina mintea cu lumin'a cunoseintiei de Ddieu,
pentru de a ndrepta inim'a lor la fapte dupa legea
ddisca, ca stfeliu sufletele lor scumpe s aduc l a
vremea sa rod imbelsiugat, rodul cel mult dorit al
mntuirei.
I. Dar durere, caci precum s e m e n t i ' a c a *
d i u t a in c a l e , c a l c a n d u - s e in
picire
d e t r e c t o r i s i a p u c a t a f i i n d d e pa->
s e r i , n ' a p o t u t a d u c e r o d a , astfel si cuven
tul lui Ddieu la muli dintre cretini cadiend in cale,
piere fara roia. Adec: cte-odata fiind muli in S.
Biserica desi asculta cu urechile lor muli cretini
cuventul lui Ddieu, inimile lor remn reci, ca calea,
ne-atinse de s-tele cuvinte ale Evangeliei, de predici^
cuventari, ori de accentele, sunetele melodise ale cn
trilor bisericesci, pentruca sufletele lor sunt cuprinse
de cugete, gndiri, de grigi, sufletele lor sbra d e
parte, departe cine scie unde, si asia sementi'a" din
evangelia, cuventul lui Ddieu este rpit de tot attea
gnduri, cari ca paserile ceriului maanea sementi'a
de nu pote aduce rde. La ei inim'a este c a l e a ,
drumul peste care trec duchurile rele, stihiile lumei
acesteia si diavolii, ce calea in picire sementia,"
cuventul lui Ddieu, ce piere fara rde. Este pote d e
necrediut, dar s privim numai la noi insine si ne
vom convinge ca este asia: har Dlui suntem multisiri adunat! in S. Biserica dar dintre aceti muli
cati sunt, la cari ar fi cadiut sementia, cuventul lui
Ddiu, in pament roditor!
O ! durere, pucini sunt de aceia. Dca asi n
treba dela mi muli dupa cuventarea m e a : f r a t e !
ascultat-ai la cuventarea de adi ? ar respunde: d a ; "
si de l'asiu ntreba: si ce ai invetiat din e a ? " n ' a r
respunde nimic. Si pentru ce, dr' n'a priceput cu
vntarea? ba a priceput, caci eu ve vorbesc totduna
in dulcea nostra limba si intr'nn mod simplu fara
multa miestria la infieles. Alta este pricin'a de nu
respunde c scie : gndurile lui pe vremea cuventarii au sburat departe, la petreceri, la trguri, la
beuturi ori cine scie unde. Sementi'a, cuventulu lui
Ddieu, n'a avut loc la el, a cadiut in cale si pase
rile ceriului, feliuritele gnduri si gndiri o au r
pit si n'a potut aduce roda.
II. A l t a s e m e n t i a a c a d i n t p e p e
t r a si r e s a r i n d s ' a u s c a t p e n t r u
ca
n ' a a v u t u m e d i a l a . O parte din ogor adec
o fost pietros si sementi'a ce a cadiut in trnsul a
resarit, dar n a potut cresee, a tngit numai in
tomna si peste ierna, si venind primavr'a cu venturile sale reci si vr'a cu secet'
uscat nemilos
firul slbnog . . . Astfel cuventul lui Ddieu chiar
i la cretini cu suflet cari gndesc si la viti'a vecinica, nu aduce roda. De cte-ori a atins, ba a p e truns inimile multora cuventul lui Ddieu ? De cte-ori
s'au imoiat inimile lor si s'au obidat in suflet pe cnd
le tlcuia preotul asia dulce asia frumos cuventul
lui Ddieu, de cate-ori si-au propus ei dupa aceia
7

324

B I SE E I C ' i

si

S Cu

Anulu XVI

se urmeze cuventalui sntu indreptandu-si vef'a

ei fresc dupa acelea inretiaturi -te si nu se lasa
dup legea, voia lui Ddieu ? Dar v a i ! c numai pro
sedui de stihiile lamei acetia, de diavoli ; de grigi
pus a remas totul, cci ieind ei din s-ta casa a
de bdle si necasuri nu slbesc, ci cu tria si stator
Domnului i-au intimpinat venturile ce usca, seaca,
nicia lucrza nencetat ca inimile lor se aduca rod
in cale le-a ieit stihiile si cu mni tari au smuls ; imbelsiugatj sufletului mntuire si vitia veeinica.
seminti'a cu rdcini slabe. A venit primavera, cu ven
Era acum sa cercetam fraii mei mai cu de a
turile reci, srcia, si var'a cu secet'a grigile cu nemanuntul, s vedem ce srte au ajuns semeuti'a*
casurile dilnice ale omului serac, a venit balele si
cdventul lui Ddieu, in deosebi in ogorul sufletului
alte rele si a uscat germenele abia incoltit al cuvennostru, cadiut'a ea in cale, pe pitra, ihtre Spiai, ori
tului divin. Adec n'a fost tria nu statornicia in
in pament roditoriu ?
noi, am crediut in cuventul snt, ne-am intarit
Priviti deci in inimile vstre, caci la acesta n
pucin si ndejde, in credintia dar venind ncer
trebare
voi veti pot respunde mai adeverat !
cri, ispite asupra ndstra, am fugit de credintia, am
lsat propusul cretinesc.
S ne aducem apoi aminte Cretinii mei ! ca ct
de
reu
ne cade nua deca sementi'a semenata in
Cuventul lui Ddieu a cadiut pe pietra* pe inima
ogorul nostru ne insiala in ndejdea, aseeptarea nstra
mpietrit de gnduri, de ntreprinderi rele, de sasi
nu ne aduce rod imbelsiugat! Ce am face noi
Tacia, de necasuri s*. uscat deci sementi'a si n'a
plugarii
dca am ave un atare ogor care pe lng
adijs roda.
tte lucrrile, ustanelile nstre nu ni-ar aduce rda ?
III. E r a a l t a ( s e m e n t i a ) a c a d i u t
De buna sima ca in urma urndu-ne de ustanei n t r e s p i n i s i c r e s c e n d s p i n i i au i n e lile zadarnice, am lasa acel pament nefolositor far
c a t-o. O parte a ogorului adec a fost smidariu,
rda, nelucrat, paraginit si parlog.
plin de spini si cadiend acolo sementi'a desi a avut
Sa aplicam acum acest lucru fcia de sepament si umediala si a prins rdcini a crescut, t o
men
ti'a
cuventul lui Ddieu la noi insine, caci initui spinii fiind mai tari mai crescui, o au inecat-o
mile
nostre
sunt ogorul sufletului in care Ddieu ssi n'a potut ajunge timpul se aduc roda.
mena sementi'a sa, cuventul snt, prin preoii sei sanAsia sta lucrul cu cuventul lui Ddieu la muli
titi.
re in urma nu ar inceta si Ddieu, ca noi
chiar si la voi cretinii m e i ! Venii bucuros la S.de
a
mai semen, si nu ar las inimile nstre, parBiserica, ascultai cu plcere cuventul lui Ddieu si
loge
de
cuventul mntuitor, vediend ca ogorul nu aduce
inimile vdstre nu aduc roduri duhovnicesci. Si pentru
rd'a
sufletului
?
ce ? pentru c muli si dintre voi sunt cuprini peste
1

mesura cu gnduri si griji pentru bunti lumesci

trecatdre si unde este comor'a vostra, acolo e si
inim'a vostra", Voi mai tot timpul 'lu petreceti lup
tnd numai pentru cele pamentesci si astfel chiar
in vremea predicarii cuventului de ati fi la sta bi
serica, gndurile vdstre sbdra la acele grigi, la aeele
lupte, neremenendu-ve vreme nici mcar un jumetate
ceas de a gndi mcar la suflet si la celea vecinice.
N'ati audit cuventul lui Ddieu ce dice : cutai mai
antaiu imperati'a lui Ddieu si dreptatea, si cele alalte vi sor adauge vdua . . . c a c i : ce ar ajunge
omului s dobandesca lumea tdta si sufletul si-l'ar
i
perde . . . ?"

Ludam inse pre Ddieu sntul c pana acum

nu ni-a prsit pre noi, ogorul cel neroditor, caci
nencetat smena. si adi in tta lumea sementi'a sa :
preoii protopresviterii si archiercii nencetat predica
cuventul lui Ddieu in Biseric'a nstra carea ca si
o maica buna sa ingrigiesce de sufletele cretinilor.

Nu ve die dar de asta data nimic mai mult

cretinii mei decat ca sa primii cu multiamita mil'a
acsta nemesurata a Semenatoriului celui ceresc si
sa ascultai intotdeuna cu bucuria, cu frica si evlavia
cuventul lui Ddieu ; dar nu numai se ascultai si
s i primii, ci precum cascigati tomna si primavra
agrele vostre nainte de a o semen, astfel preSi totui acelea gnduri si grigi nici in bise
I gatiti inimile vostre, ogorul sufletului vostru, curarica, pe vremea cuventarii mcar, nu ies din inimile
i tindu-1 de pietra, de spini si polomidi ca eadiend
v6stre, ba a prins radicini tari ca smidariul cu spinii
acolo in vremea sa sementi'a cuventul lui Ddieu se
si au innecat acolo sementi'a, cuventul lui Ddieu, si
afle pament bun in care sa prind rdcini tari prin
asia nu pdte aduce rdda.
credintia, se crsca in speranti'a, ndejdea crestinsca
IV. E r a a l t ' a a c a d i u t i n
pament
si in fapte bune ca sa aduca, rod duhovnicesc cu sutele
h u n s i a u a d u s r d d a c u s u t e l e . Spre no
spre mntuirea sufleselor vstre, spre viti'a veeinica
rocirea plugariului, ogorul seu a avut si pament bun
si spre nencetat'a mrire alui Ddieu Tatl Fiul si
si sementi'a cadiuta acolo a adus rod i m b e l s i u g a t . . .
sntul Duch. Amin !
spre norocire har Domnului, sunt si cretini cari
Cornel
Lazar,
nunumai c asculta bucuros cuventul lui Ddieu si-lu
preot rom. -ort.
primese ca adeverat si sant, ci inea se nisuesc cel
pucin a-si indrept vieti'a, faptele, dupa adeverul aeluia: Inimile lor deschise primesc cuventul sant,
:

Monografia comunei

Chitichaz.

de l o s i f ioan Ardeleanu.
(Continuare.)

III.
Evenimente
de

interes.

La anul 1 8 1 5 in urmarea ordinului comitatens^

s'au fcut prin comune gaturi si canale mai vrtos
pentru caus'a sanitara si comunicatiunea mai usidra.
Lucrul acesta s'au impartit intre locuitorii comunii;
Cel ce nu s'au supus ordinului, a fost pedepsit ca
12 bte naintea Bisericii.
La anul 1 8 1 6 (luna Ianuarie) a fost o fartuna infriciosiata, care pentru locuitorii cmpiei Se
aicia, va remane o vecinica pomenire in fii fiilor^
Uraganul a strbtut prin tote paturile : prin edificii^
olate, curi si locuintie; pe sus si pe jos, de opotriva in vastul ocean al cmpiei. Atunci s'au adeve
rit disa motiului, ca nu acatia nicairi." Nu ; pentru
c case, caii, nutretie si alte cele, erau baricadate si
ngropate de zpada. Vulturi, iepuri corbi si alte
vezunii a inghetiat afara in camp. Muli pastori si
calatori, rataeind pe caii au inghetiat cu cai si c a
vite cu tot. Urmele desastrtise pentru comun'a n6str*
s'au aretat in tdte soiurile de semnaturi pe un t e
ritor aprdpe de 4 0 0 jugere de pament. Pe langa
aceste s'au mai surupat 75 de c a s e ; Pagub'a in-_
mensa ce a avut comun'a s'au urcat cu esceptiunea vitelor cadiuta la 3 0 , 0 0 0 fi. Sum'a nsem
nata pe vremea aceea.

La anul 1 7 1 8 maghiarii din Chitichaz prin or

dinul primului comite suprem al comitatului I. Iacob
Lowenburg se colonisza in comun'a Vareu (Gy. Vri);
era romnii de acolo tot in acelai an se muta cu
toii in Chitichaz;
La anul 1 7 7 0 Pachomie Knesevici Episcopul
Aradului a fcut visitatiune canonica. Comunitatea
bisericsca a avut atunci 162 de numere de case. r
La anul 1 7 8 5 s'au ngrdit cu siantiu mor
mintele de catra pust'a Cacuciu.
La anul 1 7 9 1 Martie 21 locuitorii fiind forte
lipsii, cer mprumut de gru 1 8 0 de ferdele pos.
dela marele proprietar Grigorie Lucaciu.
La anul 1 7 9 3 reposza proprietariul comunii
Sigismund Andrsy de Sikl.
La anul 1 7 9 4 a fost o seceta si fmete m a r e p
in nimic nu a fost recolta. De unde a urmat o scum
pete ne mai pomenita. Un cubul de cucuruz a fost
cu 8 fi. In lips'a nutretiului, taurii (bicii) satului
abea cu mare greutate s'au potut erna. Pentru cei
lipsii, bucatele s'au procurat dela Segedin si Fegyvernek. Pre lng acesta locuitorii au mai capetat ajutor mult dela erariu; in gru, cucuruz, orz, oves
si malaiu.
La anul 1 7 9 6 s'au topit un clopot.
La anul 1 7 9 8 in lips'a de bucate, locuitorii
rasi cer ajutor dela domnia de aici.
La anul 1 7 9 8 au venit lcuste.
La anul 1799 s'au sidit cas'a notariala noua.
La anul 1 8 0 0 s'au mprit intre locuitori in
travilane nue si s'au regulat casile.
La anul 1802 s'au topit clopotul al treilea, pe
tintirimul Bisericii, de catra un igan numit: Lupu."
La anul 1 8 0 4 au venit maghiarii.
La anul 1 8 0 5 se infiintza scla rom. catholica.
La anul 1 8 0 9 scumpete mare.
La anul 1 8 1 1 comun'a bisericsca esarendza o
casa pentru scTa romna greco-orientala.
La anul 1 8 1 1 s'au zidit casa comunala nua.
La anul 1 8 1 2 se regulza comun'a in mod de
finitiv.
La anul 1 8 1 2 Aprilie 2 0 . baronul Antoniu Bnhidi lega contract cu composesorii de aici pentru
pust'a dela Lokshz cu un teritor de 2 8 8 de iugere,
pre lng sum'a de arenda anuala 2 3 0 4 fl si 2 8 8
viei de bucate. 1 1 0 0
iuger solvit S fl si 1
vica de bucate.
La anul S 14 era scumpete mare in urm'a re
coltei de tot slabe. In miseria cea mare comun'a po
litica a cerut ajutor dela stat.
1

La anul 1 8 2 0 s'au edificat o scol'a rom. gr.

or. cu repartitiune pe locuitori de 1 4 4 0 fl. 57 er.
La anul 1 8 3 1 Martie 3 , domnia de pament din
loc se adreseza catra comun'a politica de aici cu n
trebarea, ca ct ar fi aplecata comun'a a oferi pentru
sistemisarea unui post de medic permanent.
La anul 1 8 3 1 Septemvre 1 a erupt eolera.
A tienut 4 6 de dile si a reposat de toti 6 2 , dintre
cari 14 a fost catholici, 4 8 rom. gr. orientali. V a siliu Popoviciu preotul de pe atunci, inca a cadiut
victima choleriei, reposand la 10 Septemvre. Chirur
gul nominial a fost Ioan losif Schmidt.
La anul 1 8 3 2 Septemvre 24 s*au pus temeli'a
casei comunale de astadi. La edificarea acestei zi
diri, cont. A. Almsy a contribuit cu 1 0 , 0 0 0 de
carainidi si o suma de bani mai nsemnata.
La anul 1 8 3 6 erasi s"au zidit scdla poporala
noua.
La anul 1 8 3 6 a erupt coler'a de nou. Dela
29 Iunie pana la 2 1 August au reposat de toti 1 3 7 .
Morii s a u ingropat pe colin'a (holumbul) de catra
drumul Ciebii, numit colerasi."
La anul 1 8 4 0 Septemvre 1 5 / 2 7 s'au renoit
turnul Bisericii dupa forma de astadi Acoperementul
si stucatorul Bisericii inca s'au fcut atunci. Spesele
mpreunate cu lucrarea acesta a fost: 3 6 4 3 fl. 27 cr.
La anul 1 8 4 0 s'au zidit se6l'a veche.
La anul 1 8 4 4 Aprilie 25 a ars in asia numita.;
tizedea I (decada) a comunii 4 0 de casi, staule si
alte edificii laterale. Focul a e r u p i a l ^ 6re dupa
mediadi, la cas'a lui Komar Istvan de sub Nrul 9 5 .
Pagub'a s'au urcat la 3 0 , 6 1 5 fl. Domnia din loc a
ajutorat f6rte mult pre nenorocii ; nu altcum a incurs ajutore nsemnate si dela comunele, nvecinate
1

B I S E K I CA

326

si

B.-Ciaba, Mezo-Bereny, Gyoma, Sarkad, Vri, Giula,

Bichisiu, Kigyos si altele. Dintre locuitori mai mare
dauna a suferit Olar Mitru cel tener dela nrii cas.
2 8 , 3 1 si Olar Ioan cel tener dela nrul casei 4 2 .
La anul 1 8 4 8 Maiu 2 7 in urma proclamrii li
bertii, o mare parte dintre locuitori, sedui si indemnati de insasi antistia comunala, a ocupat cu vi
tele sale o mare parte din teritoriul domniei, la ce
locuitorii s'au mai molcomit numai du pa ce a venit
asupra lor o trupa mai insemnata de ostai.
La anul 1 8 4 9 eomun'a nstra mica a fost
cercetata de greutile si necazurile revolutiunei.
Au venit in eomun'a c la vr'o 6 0 0 0 soldai Rusi,
pe caii eomun'a a trebuit e-i proveda cu victualii
mai multe dile.
La anul 1 8 5 3 s'au zidit gardul din giurul Bi
sericii. Catra construirea aceluia s'au cerut 8 1 0 0 0
de caramidi si 7 8 / cubule de var. Spesele mpre
unate cu acesta intreprindere a fost de tot 2 3 1 0 fl
36 cr. v. a.
La anul 1 8 5 5 a erupt coler'a. S a u inceput
Ia 1 4 August si a tienut pana l a 3 Octomvre. De
confessiunea nostra a reposat de toti 9 3 .
La anul 1 8 5 8 s'au fcut comassarea pamentulni in hotarul comunii.
w--La anul 1 8 5 8 in. luna Martie a ars castelul
dominial dimpreun cu Biserica rom. cath. si edifi
ciile apartinatore. Incediul a fost inscenat de cu
sera prin cutare mana sacrilega. Pagub'a s'au urcat
la 1 0 0 - 0 0 0 fl. v. a.
L a anul 1 8 5 8 s'a deschis pentru prima data
alea ferata de stat,
La anul 1 8 6 0 s'au inceput a se tienea in tdta
Luna piatia.
La anul 1 8 6 1 s'au pus orologiu in turnul Bi
sericii. A costat 6 5 0 fl. v. a.
La anul 1 8 6 2 s'au acoperit Biserica. Spesele
mpreunate cu acesta a fost 4 9 0 fl, v. a.
La anul 1 8 6 3 a fost o seceta ne mai pome
nita, in urmarea creia pamenturile nu au produs cu
deseversire nimica. Locuitorii au fost silii a cere dela
stat ajutore: bucate si bani ca se intreprinda eco
nomia mai de parte. Fdmetea a fost att de mare,
in ct seracimea spre alinarea f6mei, lua cu forti'a
pnea din piatia. O pne se vindea cte cu 1 fl 2 0
cr. O cocie de paie cte cu 4 0 fl. v. a. In lipsa
nutretiului locuitorii i-si descopereau casele, si cu
tuleii de pe acele i-si hraneu vitele. De aci anul aeesta, a remas numit: a t i u l c e l r e u . "
La anul 1 8 6 3 a ars templ'a din Biserica; crti,
policandre, odejdii si alte recuisite pretidse. Focul
l'au escat probabil pruncii ministranti.
La anul 1 8 6 8 s'au fcut templa. A costat
1 2 0 0 fl. v. a. La anul 1 8 7 2 s a u zugrovit Biserie'a
pe din launtru.
La anul 1 8 7 2 s a u sistemisat post de medic
omunal.
La anul 1 8 7 3 a fost colera. A erupt la 3 0
2

S C t'A

Annlu XVI.

Iunie si s'au terpiinat la 8 Septemvre. Au reposat

credintiosi d e . a i ' n o t r i de toti 1 0 0 .
La anul 1 8 7 3 s'au acoperit Biserica cu tini
chea, si s'au asieazat crucea din turn, provediandu-se
cu parafulger.
La anul 1 8 7 6 s'au infiintiat a ddu'a scdla po
porala romna gr. orientala.
La anul
podele.
La anul
cel mai mare
La anul
La anul
La anul
La anul
notarial.
La anul
de lectura."

1 8 8 3 incep a se pro vedea stradele cu

1 8 8 6 1 3 / 2 5 Maiu s'au asiezat clopotul
in turnul Bisericii.
1 8 8 8 s'au deschis apoteca.
1 8 8 9 s'au infiintiat scoTa de fete.
1 8 8 9 s'au infiintiat chorul vocal.
1 8 9 0 s'au sistemisat al doilea post
1 8 9 1 s'au inactivat societatea miesta
(Va urma.)

A n u n e i u

liiberariu...

In tipografia nstra apar dilele acestea pentru

a patrusprediecea ora Calendariul tipografiei diecesane," pe anul 1 8 9 3 .
Numele cel bun, ce si-l'a ctigat acest calendariu la publicul roman, ne dispensza de a i-face
reclam; de aceea ne mrginim a nregistra aici nu
mai interesantul material cuprinsu pe cele 1 2 0 pa
gini ale sale: 1. Partea pur calendarografistica pentru
calendariul Iulian si Gregorian ; 2 . Calendariul evreescu ; 3 . Calendariul mohamedan ; 4 .
Calendariul
lui FaJb; 5. Aretarea dilelor si a septemanilor de
preste a n ; 6. Calendariu meteorologicu si fasele lu
nilor ; 7. Calendariu economic ; 8. Genealogia cassei
domnitorie austriace si a caselor domnitorie din cele
alalte staturi ale Europei. 9. Siematismul metropoliei romane gr. or. 1 0 . Siematismul diecesei Aradu
lui augumentat
cu date statistice despre tote pro
topopiatele
diecesei aradane,
cuprindiend
tote co
munele bisericesci cu post'a
ultima si cu
preoii
si invetiatorii
lor. 1 1 . Taxele potali si telegrafice
pentru monarchia si alte s t a t u r i ; 1 2 . Monetele, in
care se cuprind banii val. austr., si banii cei noi
numii valuta de aur (corone.)
1 3 . Tarifa zone
lor dela caile ferate cu ndrumri
speciali;
14.
Scal'a timbrelor de pe ori-ce documente si scal'a de
a calcula carnetele dupa ori ce suma pentru ori ce
timp. 1 5 . Din ser ac lipit, bogat cinstit"
novela
poporala interesanta de d-lu Nicolau Stefu. 1 6 . Steluti'a" poesie de V. Alexandri; anulu nou" poesie
de Vasilie Sala. 1 7 . Sciinti'a in servitiul omenimei"
capitalul al treilea; 1 8 . Doin'a iubirei" de V.
Alexandri; cntece poporali de R. Bortosiu; 1 9 . Beutur'a seracesce si necinstesce pe om" dialog de
Iuliu Grofsioreanu; posii poporali si doine de Va-

Anulu XVI,

Bl S E R I C A

siliu Sala. 2 0 . Mediu

in' contra
cholerei"
de
Dr. Aureliu Demianu. 2 1 . Diverse distraetiuni. 2 2 .
Anunciuri din tte bransiele, forte acomodate pentru trebuintiele poporului."
Acest material vast si interesant, apoi cuprinsul seu voluminos, asia dicund mai voluminos de ct
al ori crui calendariu din tiara, si pretiul bgatei
tot numai de 3 0 cr. v. a . ne fac se esprimm con
vingerea c si acum carta nstra va fi bine cu
tata, ca si in anii precedenti.
Se afla de vendiare la tte librriile mai bo
gate din tiaia si la numerosi concrediuti ai nostri de
prin provincia.

Redactiunea calendariului.

* Bibliografia.
A esit de sub tipariu in tipografi'a A M u r e s i a n u din Brasiov: Povestiri, a l e s e
s i n t o c m i t e d e P e t r a - P e t r e s c u . In acesta
carte autoriul, carele pentru publicatiunile sale se bucura
de un bun renume, publica mai multe istorire intere
sante si instructive, scrise in o limba usira, dr ele
ganta si lesne de intieles pentru tenerime si crturarii
din popor. Este o carte din cele mai bune poporale. De
aceea o recomendm in deosebit'a ateniune a publicului
nstre. Cartea se pote procura dla librari'a N i c o I a u
C i u r c u in Brasiov.
* Bibli'a
cea mai
vechia.
Dilele acestea s'a
deschis congresul orientalistilor la Londra. Cu acesta ocasiune se va esamin un'a dintre documentele cele mai
interesante ce s'a presentat vr'odata in astfeliu de intruniri de savani. E vorb'a de un manuscript scris pe un
papirus si descoperit acuma cteva luni in Egipet. Dupa
spus'a espertilor, documentul din cestiune e cea mai
vechia traductiune greca a crilor lui Zaharia si Malachie din Testamentul vechiu. Pintre cuvinte, copistul n'a
lsat intervale. Se crede c aeest papirus datza din se
colul al III-lea. El a servit negreit Evreilor elenici, cari
se stabiliser in Alexandria, si cari uitnd limb'a ebraica,
au avut lipsa de o traducere grecsca a bibliei.
* Gresieli
de tipariu.
In tractatnlu despre
coler'a asiatica" publicat in numerul trecut s'au strecurat
urmatrele gresieli de tipariu, si anume: pre faci'a prima
s'a publicat: ele (baccilele) se usca usior" se rectifica:
ele prin uscare peru usior; cuvintele: remanu in vitia
pana la 10 C. se rectifica: reman in vitia pana la mi
nus 10 C. Pre pagin'a a dou'a, unde se vorbesce de
spre cele trei graduri de intensitate se rectifica: diarea,
colerina, si coler'a asfctica;" in locu de asiatica, tot asfictica,, are a se ceti si in pasagiul urmatoriu.Infine tot pre
pagin'a a dou'a, unde se vorbesce despre sintdmele celor
trei graduri de colera s'a lsat afara urmatoriul pa
sagiu si anume: La gradul I. bolnavul se insanatosiza
de regula."
* Timpul.
Dupa dile caldurse, timpul de vr'o 4
dile s'a schimbat simitor.^ Venturi reci dela Nord n

si

SCOL'A

327

soii de. ploi dese si mrunte ne-a fcut se intielegem,:

c tmn'a e pe sfrsite. Frundiele verdi abia isi mai
sustien, culrea, multe dintre ele ingalbanite cad ia
pament, r| omenii simtiend pricin'a, isi redeschid d u
lapul, ce in lun'a lui Mai l'au iachis cu atta dispretiu.
Semn e rn'a e in pragul usiei.
* Caurile
de colera
in Budapest'a au nceput
a-se imputiena. Decesele sunt in urm'a mesurilor profi
lactice luate de auetoritati, tot mai puine, r caurile de
re'nsenatosiare tot mai multe.
* Multiamita
publica.
Dsir'a A n u t i 'a S ec u i u fic'a plugariului harnic Toder Seeuiu din Almasiu
a donat pe seama S-tei nstre biserici un aier si coperemnt pentru stul potir lucrate de mn'a s'a in congree fin cu chindiseala de metasa si dantele de aur in pretiu
de 10 fl. Care donatune pentru biserice nostra are deose-*
bita insemnatete, caci este lucrul de mna a unei fiee'
de plugar si prim'a eleva dela noi in scol'a de fetitie a
reuniunei femeilor romne. Esprimano deci multiamita'
nstra nu numai donatre! d-siore ci si directiunei dela
scl'a de fetitie din Arad. Credinciosiul bisericei nstre.
Iovanutiu Lapadat a druit rasi un prapore bisericei din
panura neagra in pretiu de 3 0 fi. Ddieu sa dantsca d o - i
natorilor vitia ndelungata si fericire ! Er noi in numele
bisericei multiamim si pe acesta cale. Almis,iu 5 / 1 7
Oct. 1892. - C. L a z a r u, preot.

E D ICT,
S a m s o n B o c h i s i u fost locuitorin in Mersiga
absent de 14 ni cu ubicatiune necunoscuta, prin acest'a

e provocat c in termin de 3 luni dela prim'a

publi

care a edictului de facia, se se presenteze naintea s u b - .

scrisului oficiu protopresv. pentru pertractarea actiunei
divortiale intentate contra densului decatra soci'a sa l e
giuita ca actora An'a Derban, observandu-se, c la casu"
de nepresentare conform -lui 123. din procedur'a matrip.
pertractarea se va tiene si in abenU'a inctului.
;

Cefa, 12. Oct. n. 1892.

Ofieiul protopresv. al tract. Tincei.

Iosif

Vess'a,

m.

p.

protopresviter.

V o

II

4*

II

r M e

Pentru deplinirea definitiva a postului invetiatorese

la scol'a confesionala rom gr. or. din Dorgosu protopresbiteratul Lipovei, se escrie concurs cu terminul de 30 de

dUe dela prima publicare:

Emolumentele imprunate cu acest post sunt: a),.In
bani g a f a 125 fl. v. a. b) 5 0 chible (meti) de bucate
jumtate gru, jumtate cucuruz in bombe, c) 4 jugere
de pament-parte aratoriu, parte fnatui. d) 12 stangini
de lemne, din care are a se incaldi si sala de invetiament. e) Pentru conferintie 10 fl. f) Pentru scripturistica 3 fl. g) -Cortel liber eu gradina si in pament estravilan.
Recurenii sunt avisati recursele lor instruite cu
documentele legali de cualificatiune si din limb'a magiar*

adresate comitetului parochial din PorgosiH, a-le trainite bubscrisului. protopresbiter in B.-Liopa papa la terminul sus indicat; precum si a-se presenta iu vre-o Du
mineca seu serbatore in st'a biserica din Dorgosiu spre
a-si arata desteritatea in cant si tipic.
In fine, fiind in Dorgosiu. deja infiintia un chor
vocal, se recere dela recureni si aptitudine pentru con
ducerea corului vocal.

Doritorii de a ocupa acest'a parochia sunt avisati,.

c recursele lor, adiusate cu documentele lor de califi-;
catiune, cel putien de clas'a a Il-a se le substrna pana
: la terminul de mai sus, printelui protopresbiter tractual
Ioan Cornea in Ienopolea (B -Ineu) avend a-se presenta
in vre-o Dumineca su serbatre in sant'a Biserica din
Seleusiu-Cigirel, pentru a-si aret desteritatea in cele ri
tuale si respective in oratoria.
. Dat in Seleusiu-Cigirel, din. siedinti'a comitetului pa
rochial ienuta la 1 13 Octomvre 1892.

Dorgosiu 20. Septemvre 1892.

Comitetul parochial.
In contielegere cu mine YOICU HAMSE'A, m. p. Protopresbiter si inspector scol.

Pentru vacant'a staiune invetiatoresea din Chertisiu prin acest'a se escrie concurs cu termin de alegere
pe 1 Nbemvre a. o. pana cnd recurenii se Vor pre
senta vre-odata in biseric'a din loc, si-si vor substerne
recursele sale pe calea P. On. Oficiu inspectoral din
Buteni (Butyin).
Venitele mpreunate cu acesta staiune sunt: 1) in
bani 120 fi., 2) 12 cubule de bucate 6 fi 72 fi., 3)
8 stengeni de lemne, din cari are se se incaldiesca si
scoTa, 4) pentru conferintia 5 fi., 5) pentru scriptnristica
fl., 6) ddue care de fenu 8 fi., = 16 fi., 7) Venitele
cntorali circa 15 fi., 8) cuartir cu gradina si pentru cu
rirea casii 6 fi.
Chertisiu, 4 Oct. 1892.
Comitetul parochial.
Cu scirea si nvoirea mea : CONSTANTIN GUBBANU, m.p.
protopresbiter, inspect. cerc. de scdle.

Pentru ocuparea unui post de capelan temporal pe

langa veteranul preot gr. or. Atanasiu Mera din Siri'a
conform ordinatiunei Vener. Consistoriu gr. or. aradan
Nr. 3 4 8 1 din 1892 prin acesta se eserie concurs cu ter

min de alege de 30 dile dela prim/a publicare.

Alesul va folosi jumetate din tdte beneficiile parochie ce se stipuleaz in 800 fi. v. austr. Totodat i-se
asigura dispositiunea punct 2 al ,-lui 4 din Regulamentul
pentru parochii.
Recurenii sunt avisati, c petitiunile lor instruate
conform .-lui 15 lit. a) a regulamentului citat, adresate
comitetului parochial din Siria, a le subscerne protopresbiterului Georgiu Popovici in Siria (Vilgos.)
Pentru a dovedi desteritatea in cant, tipic si ora
torie, competenii sunt avisati a-se presenta in vre-o Du
mineca seu serbatore in St. biserica din loc.
Siria la 2 3 August, 4 Septembre 1892.
Din incredintiarea comitetului:

G. Popoviciu

m.

p.

protopresbiter.
O

Pentru deplinirea parochiei vacante de clas'a a Il-a

Sel&usm-Cigirel protopresbiteratul Ienopolei (B.-Ineu) prin
acest'a se escrie concurs cu termin de 30 de dile dela

priia'a publicare.
Emolumintele anuale mpreunate cu acest'a paroebie sunt: 1. Un'a sessiune parochiala; 2. Birul preotiesc
n s u a t ; 3. Venitul stolar usuat; 4. Cas'a parochiala cu
gradina si cnepisce, cari tote computate in bani, dau
sum'a unui venit anual aproximativ de 736 fi.

Pentru comitetul parochial :

Parteniu
Zaslo, m. p.
presiediate.

lulianu

Butariu,
notariu,

m.

p.

; Cu consensul meu : IOAN CORNEA, m. p. protopop.

o
Conform consclusului V. Consistoriu oradan din 21
Sept. (3 Oct.) a. c, Nr. 1103,248 B. pentru ndeplinirea
parochiei de a IH-a clasa din comun'a Miziesiu, protopresbiteratnln Beiusiului se escrie concurs cu terminu de
alegere in 25 Octomvre, (6. Noemvrie.)
Dotatiunea preotisca in acesta parochia sta din urmatrele : 1. pamentul parochial de 15 cubule cu un ve
nit de 120 fi. 2. Birul preotiesc 13 cubule 5 fi. : 6 5
fi. 3. Dela tta casa un'a di de lucru 50 cr. : 55 fi.
4- Din inmormentari, cununii, botize, masluri, festanii si
alte accidentii un venit de 150 fi. 5. Din gradina parochiala si cimiteriu 15 fi. Sum'a totala : 405 fi.
Doritorii de a ocupa acesta parochie sunt avisati a-si
trimite recursele adresate comitetului parochial din Miziesiu subscrisului protopresbiter pana la 2 4 Oct. 2 Nov.
si pana la diu'a alegeri a-se presenta la s. biserica din
Miziesiu spre a-si areta desteritatea in cntrile si oratoria
bisericsca.
Robogani, 26 Septemvre 1892.
Comitetul parochial.
In contielegere cu mine: ELIA MOGA, m. p. protopop.

Pentru deplinirea parochiei vacante din comuna

Chesintiu, protopresbiteratul Lipovei se escrie con
curs cu termin de 30 de dile dela prim'a publicare.
;

Emolumintele mpreunate cu acosta parochia sunt :

a) Un'a sessiune parochiala ; b) un platiu parochial intra
vilan ; c) birul preotiesc si stol'a usuata ; carii tte laolalt
dau un venit anual aproximativ de 800 fi. v. a.
Recurenii pentru acesta parochia sunt avisati, ca
recursele lor, instruite cu documentele legali de cualificatiune pentru parochiile de CI. I-a, si adresate comite
tului parochial din Chesintiu, se le substrna subscrisu
lui protopresbiter in B.-Lippa pana la terminul susindicat; precum si a-se presenta in vre-o Dumineca ori ser
batore in st'a biserica din Chesintiu, spre a si arat des
teritatea in cant si tipic si respective in oratoria.
Se notza ca in lipsa de recureni de CI. I. se vor
admite la concurs si respective la candidare, si recureni
cu cualificatiune de CI. I l - a cari au absolvat cel pucin
siese classe gimnasiali.
Chesintiu 2 3 . Septemvre 1892.
Comitetulu parochialu.
In contielegere cu mine: VOICU HAMSEA, m. p. pro
topresbiter.

Tipariulu si editur'a tipografiei diecesane din radu. Kedactoru respundietoriu : Augnatili H a m s e a .