ARADU, 18/30. Octomvre. 1892.

BISERICA si SCOL'A.
F o i a b i s e r i e e s c a , scolastica, literara si economica.
lese odat

in septemana:

DUMINECA.

PRETTULU ABONAMENTULUI.

PRETIULU INSERTIUNILORU:

Corespondentiele se se adreseze Redaetiunei

Pentra Anstro-Dngari'a:
Pe unu ann 5flcr., pe V
- ^ P e H t r u R o m a n i ' a si s t r a i n e t a t e :
P e n s a ann 14fr., pe jumetate ann 7 franci.

Pentru pnblicatiunile de trei ori ce contienn

cam 150 cuvinte 3 fl ; pana la 200 cuvinte 4 fl.;
si mai sus 5 fl v. a.
,-

E r b a n i i de p r e n u m e r a t i u n e l a
T I P O G R A F I ' A D I E C E S A N A in A R A D -

c r

Amvonulu si cercetarea bisericei.

Tienem mult, c se-ne dam tributul, si se con
tribuim cu totu ceea ce dispunem la ameliorarea freeuentatiunei sfintei biserici in Dumineci si in serbatori. Sunt puternice motive, cari cu multa staruintia
ne silescu la acest'a. Biserica si organele ei nu sunt,
si nu potu fi stepane preste modulu de gndire si
aciune al credintiosilor, daca credintiosii nu cerceteza in mesura corespundiettfria slujb'a dumnedieesca
in Dumineci si serbatori. Este apoi un greu semnu
si doveda de lipsa de credintia, de lipsa de civilisatiune crestinesca, daca credintiosii nu cerceteza
regulat sant'a biserica.
Intre mijldeele, cari pot contribui multu la ameliorarea bisericei este recunoscuta inca din veacu
rile dantai ale vieii cretine puterea amvonului, pu
terea predicei bisericesci. Acesta putere a predicei
s'a validitat, si valorat in biseric'a ortodocsa cu de
osebire in period'a a dou'a a istoriei bisericesci.
Amvonul a lucrat in acesta peridda cu deplinu
succesu incontra eresurilor, incontra lipsei de dis
ciplina si incontra decadintiei moravurilor, intarind si alimentnd in mesura deplina semtiulu de
pietate crestinesca si religiositatea popdrelor. Si daca
ne intrebm, ca ce a contribuit la acestu succes, vom
afla, ca predic'a biserieesca era intru t6te acomo
dat trebuintielor semtiului de pietate al^rflntiosilor.
La noi in biserica astadi inca saCnj^dica, si se
predica pre alocuri mult. Se p a r / inse-, ca pre
dic'a biserieesca nu are destula putere-^aupra cre
dintiosilor.
c V';Si intrebandu-ne de causa, aflrn^ ca predicei
de astadi nu-i lipsesce nici caldur'a credintii, nici
studiul profund, nici stilulu frumosu. I-lipsesce inse,
asia ni-se pare noue, cu tdte acestea cev'a ; er acest cev'a este, ca pdte ca nu am aflat inca in de
stula mesura modulu, prin carele se imbinm cu
deplin succesu trebuintiele poporului si trebuintiele
semtiului seu de pietate crestinesca dupa cerintiele
timpului si strii de astadi cu cuventul lui Ddieu.
V

BISERICA si SCOL'A."

N'am aflat inca i u mesura deplina metodulu nimeritu, c cuventul lui Ddieu, semenat prin predic'a
ndstra biserieesca de astadi, se petrunda in inim'a
auditorilor astfeliuy'c se produc acolo in mesura
deplina semtiulu de dependentia al omului de Ddieu,
si astfeliu omul intre tdte mprejurrile se-si
conforme, si supun modulu seu de gndire si aciune
vointiei lui Ddieu.
I-lipsesce astadi, repetim, asia ni-se pare noue,
predicei bisericesci de astadi originalitatea, ceea
ce era toem'a forci'a predicei in period'a a dou'a a
istoriei bisericesci. Er originalitatea in predica ni-o
vom cascig numai asia, daca continuu si nentrerupt
vom studia imprejurrile si trebuintiele poporului, si.
vom cuget, cum se prentempinm prin doctrin'a evangeliei necazurile si durerile poporului.
Dupa scopul, pre carele lu-urmarim prin bise
rica, valdrea unei bune predici bisericesci nu se p6te
mesura nici dect dupa succesul momentan, pre ca
rele ln-produce predic'a ; ci numai dupa cum pre
dic'a biserieesca a inrurit, si a potut inruri, c mo
dul de gndire si aciune al credintiosilor se-se
apropiie, si se-se conformeze vointiei lui Ddieu. Acest'a este astadi mesur'a, dupa carea poporulu, in
modul lui realistic de gndire mesura valdrea pre
dicei bisericesci.
Atadi asia este modul de gndire al 6menilor,
c se nu faca nimenea nimic, din ceea ce se nu
aiba un folos real, vediut si semtit. Apoi pre de
alta parte lumea de astadi, c nici odat, da fdrte
mult pre invetiatura. Si deci daca ne-ar succede,
c se potem face din amvon o adeverata scdl'a
practica a vieii poporului, nu ne potem nici inehipui, c biseric'a se nu fia cercetuta.
Se nu ni-se iea in nume de reu, daca consta
tam aici, ca la noi este o mare gresiela, ca sa pre
dica cu deosebire numai la serbatori si dile mai n
semnate, cnd poporul vine la biserica mai mult
pentru nsemntatea dilei, dect cu intentiune de a
inveti. Si chiar in aceste dile fiind servitiul dum-

330

B I S E i t I C ' A . a i

nedieesG mai lung, poporul nu este in mesura de

plina dispus a asculta predic'a, si mai cu sema o
predica mai lunga, tienuta de multe ori in termini
pre generali. Chiar pentru acest'a suntem de credinti'a, ca daca am incepe, c se predicam mai des in
Duminecile si serbatorile de preste an, si daca predicele nostre ar fi mai scurte, si ar cuprinde in
struciuni evlaviose, usior intielegibile de popor, in
struciuni si invetiaturi intru t6te acomodate si coTespundietorie trebuintielor poporului, atunci bise
ricile n6stre ar fi, si ar deveni din di in di mai
bine cercetate de popor.
Si suntem de acesta credintia din motivul, ca
in chipul acest'a slujb'a Dumnedieesca ar infacisi
mai multa variatiune, si poporul s'ar deprinde si
s'ar convinge din ce in ce mai mult de folosul cel
mare, pre carele lu-are din cercetarea bisericei. Pentru-ca invetiaturile Dumnedieesci, audite in biserica
i-ar inmult capitalul intelectual si moral, si Tar
face din di in di mai capace a lupta cu mai mult
succes incontra necazurilor si greutilor vieii; er
acest resultat faptic, real l'ar apropia tot mai mult
de biserica.
De cnd este lumea a fost astfeliu, ca omul
necjit si amart de greutile vieii are lipsa de
mult mai multa mangaiare, de mai multu sfatu, de
mai multa invetiatura, dect cel ce se gasesce in bune
conditiuni de vietia. Si din nefericire poporul nostru
este destul de necjit. Si daca totui acest popor
a t t de necjit, si gonit de s6rte cu t6te acestea in
unele locuri nu cerceteza in mesura corespundiettfria
sfant'a biserica in Dumineci si in serbatori, atunci
neaperat trebue se fia undev'a o sminta, trebue se
subverseze undev'a si in ceva o gresiela. Si ori ct
am caut pre acest undev'a si pre acest cev a, din
carele provine sminteTa, nu-lu vom p<3te se-lu ailm aiurea, dect, ca in biserica nu in materia, ci
i n forma nu vom fi fost in tot locul destul de di
baci, c se-i dm in mesura deplin trebuintisa
chran'a spirituala corespundietoria de mangaiare si
-de invetiatura pentru a-lu pote mangai si indulci
i n necazurile vieii sale.
Vorbind Cicero asupra ntrebrii, ca cine este,
si cine p6te fi orator, a dis, ca: oratorul este un
om bun, carele scie vorbi. Si pre vremea lui Cicero,
acesta definitiune a potut se fia, si a fost deplin
nimerita. Astadi inse cnd vorbim de oratori'a si de
predic'a biserieesca, asia credem noi, ca omul, preo
tul, carele are detorinti'a a face pre oratorul biseri
cesc, nu are destula forcia, daca intrunesce numai
cele doue conditiuni, pre cari le cere Cicero dela arator. Oratorul bisericesc, cu adeverat, ca trebue se
fia per eminentiam un om bun si dester in vorbire.
Dar pre lng' aceste doue conditiuni i-mai trebuesee
inca un'a si mai insemnata si anume se fia pastoriu
in adeveratul intieles al cuvntului, se fia adeverat
printe al credincioilor s e i ; er a pastoriului bun si
.a printelui prim'a calitate este, ca nencetat pri-

C v L ' A

Anulu XVI.

veghza asupra fiilor sei, nencetat observza misicrile si aplecrile lor, si nencetat gandesce, si combinza, se afle calea si mijlcele, prin cari se-ii con
duc, si provetiuesea spre mai bine, se-le dea o
direciune buna, pre carea mnecnd se-se pota desvolt cu sporiu si sigurantia si cu deplin succes pre
tote terenele vieii.
Acesta priveghiare neadormita a printelui facia
de fiii sei, acesta gndire si combinatiune nentrerupte
si neobosita asupra modului, prin cari dilnicu se potem face pre credintiosi mai capaei si mai in stare
de a lupta cu necazurile si greutile vieii, o numim
noi : originalitate in predica."
Se dice adec de multe ori, si este forte ade
verat, ca : ,lumea nu se pote man cu umerii nici
inainte, nici inapoi." Dar in acelai timp, cnd se
dice acsta dicetria, ni-se infacisiza pre de alta
parte faptul, ca lumea totui se niisica, si se pote
misic cu mult succes inainte p r i n
convin
g e r e si p r i n s t e p a n i ' a
convingerii.
Si chiar la al predicei bisericesci domeniu apartine
a stepani poporul prin convingere si prin nemarginit'a putere a convingerii.
Este greu a convinge pre un om, carele se afla
apucat pre o cale si intr'o direciune greita, carea
lu-preocupa. Este greu a convinge despre puterea si
influenti'a lui Ddieu asupra omului pre unu om imbetranit in instreinarea s'a de Dumnedieu, de religiune si de biserica, dar cutezam a dice, ca nu
este cu nepotintia. C se ne ajungem scopul in
acesta direciune, nu vom incepe dara eu cel mai
putin instreinat de aceste bunuri dumnedieesci.
Vom incepe inse acesta cura spirituala cu omul
si cu omenii, cari nu sunt streini de noi, cu omenii, cari cerceteza mai des si mai regulat biseric'a; si daca ne va succede, c pre acesti'a
se se veda in vieti'a si faptele lor sporiul si resultatul invetiaturilor dumnedieesci, pre cari le propa
gam prin predic'a nstra biserieesca, "atunci n e
aperat biseric'a va deveni din di in di tot mai bine
cercetata.
Tipicul in biseric'a ortodoxa.*)
Dupa rnduel'a Bisericei Mari a lui Christos, oditat de
doue ori de Constantin Protopsaltul, revediut, ndeplinit
cu multe adausuri si corectri de catra psaltul de acum
Gbergbie Violehe, care a lucrat impreuna cu doi mem
bri numii prin ordin patriarchal pentru acesta. Se editza cu permisiunea si aprobarea Presimitului Patriareh
Ecumenic si a Sfinitului Sinod din jurul seu.
In Ccmstantinopol, 18S8 in Tipografl'a Patriarcliala.

Raportul Comisiunei supus Presimitului P a t r i

areh ecumenic D. D. Dionisie al V-lea.
Nr- 4018 al Begistrahti.

Prsfintite
Stepane !
Numindu-se sinodicesce in Martie o comisiune de
cinci (membri), compusa din Mitropolitii: al Chesa*) Vedi Nr. 38 al Bis. si Selei" din a. c.

B I S S E I C

Anulu XVI.

riei, al Mitilinei, al Enolni, al amului si din Pro

topsaltul Marei Biserici D. Gh. Violache, care a avut
ordin ca se revad lucrarea Tipicului, pe care o alta
comisiune, ce fusese numita ca siase luni mai inainte,
o preparase, venim noi acum ceti remasi c prin
present'a expunere se supunem divinei Yostre Presflntienii si Sfinitului Sinod din jurul ei studiile re
lative la acesta lucrare.
Inti'a comisiune, care se compunea din Mitro
politul de atunci al Neocesariei D. Ieroteiu, ca presiedinte, din iubitorul de Dumnedieu Episcop al Hariupolei D . Ghenadie, din protopsaltul D. Gheorghie
Violache, din Lambadarul D. Nicolau, din Domestichul
D. Constantin Savopul, din profesorii Marei Scoli na
ionale D. Vasilie Callifron si D. Constantin Zahariade si din Marele Archimandrit de atunci D. Ioanichie, acum Archiepiscop al Discatei, acetia au ter
minat in ct-va lucrarea revederei Tipicului in treidieci si cinci de siedintie. Dar fiind-ca Comisiunea a
lsat multe lipsuri si nu putiene nedumeriri a nsem
nat pentru deslegerea lor Sfinitului Sinod, apoi f6rte
putien s'a ingrijit de aranjarea cuvintelor si de le
gtura rnduielelor tipice despre fie-care serbat6re,
de aceea a venit in sarcin'a nostra de a corecta, ct
a fost cu putintia aranjarea, a determina si a n
deplini tote lipsurile lsate de acea Comisiune. Si impreuna cu Mitropolitii Chesariei si Enului am cetit
si indreprat Introducerea ) (IIpo6sc>p{a) Tipicului si
lunile Noemvrie, Decemvrie si Ianuarie; er restul
Fam revediut numai noi subsemnaii, dupa bazele prin
cipiilor din Introducere, discutndu-le si primindu-le.
Introducerea si Sear'a Eortodromiului (mersul
serbatdrei), Presfintite, fiind lucrri proprii ale pro
topsaltului D. Gh. Violache, cuprinde dcue parti ale
Tipicului, cu totul noue si de mare valore. Pentru
c cea intaia introduce cu sciintia la cunoscinti'a
greutilor amrunte si pariale ale Tipicului pe
preoi si psalti si pe ori-care alt pios iubitor de ce
tire, devotat ca se poseda certitudinea tipica a sfin
itelor servicii. E r a doua constitue un feliu de oglinda in care se reflecteza serbatorile miscatore ale
Triodului si Pendicostarului dupa tute precaderile lor
posibile, si se usiureza greutile ce ar resulta din
ntlnirea lor cu srbtorile cele nemiscatdre ale Mineiului. Ambele aceste lucrri, afara de cunoscinti'a
si usiuratatea ce aduce parohilor si sntitilor cnt
rei, pot se se intrebuintieze si in scdlele Teologice
si bisericesci ca manual pentru un studiu mai scintific al sistemului orenduelelor tipice ale serviciilor
bisericesci, ca obiect de studiu si in adever demn
de ocupaie pentru candidaii la oficiile Bisericei.
Fiind-ca ori ce lucru, Presfintite, ori ct de per
fect s'ar considera, nu este ferit de neexactitati si
1

1) Sub introducere ori IIfjo6s<opLa trebue se intielegem rnduela Orelor, Vesperina, Ortrina si Liturgia, adica serviciul complect, care, in regula generala, arata
cum se seversiesce. Acesta Introducere cuprinde pagi
nile 139.

' A

si

S C O L 'A

331

lipsuri, cari devin mai cunoscute in timpurile mai

posterire, ceea ce si insusi fericitul intru amintire
editor pna acum al Tipicului in intrebuintiare, pro
topsaltul Constantin, inarturisesce in Precuvntare d i cend ca : Multe s'an corectat din erorile ediiei intei si cele de lipsa-le s'au indeplinit, adaugend inc&
altele ce s'au socotit ca contribuesc la manuducerea
parochilor si cntarelor pe alocurea." Astfeliu in editi'a mai noua a-se adauge si s'a ndreptat ceeace ceva in timp de trei-spre-dieee ani s'ar pare ca
a uitat, pentru care 'si cere ertare daca rasi i-a
scpat ceva din eaus'a vrestei naintate." Apoi fiind-ca
dilnic lipsesc din nenorocire de pe la Bisericile d e
sate cunoscetori rnduelelor tipicului, a nceput pe d e
o pate ignoranti'a si indi ferenti'a, pe de alta arbi
trarietatea si ambiti'a care predominer si asupra
sfinitelor servicii, intru atta, i n ct se urmeze o
tma serisa, ca nu cumva putien cte putien se ajunge in multi o deplina ignorantia de regularitate
si se se socotsca vointi'a proistosului (superiorului)
ca rnduiala ; ajunge ca sa tinda la prescurtare,
pentru aceea s'a pus mare ngrijire ca amnuntele
lsate in Tipicul lui Constantin se se indeplinsca
cu tta acurateti'a ce a fost posibila. De aici p l e cai membrii Comisiunei intaia si a doua au consi
derat ca necesar s indeplinsca in noul Tipic : a)
Rnduel'a Vesperinei Mezo-nopticei, a Ortrinei si
Liturgiei in o di in care nu este serbatre, b) R n dul'a Duminicei in tta ntinderea de la Vesperin'a
pana la apolisul Liturgiei. c) Rnduel'a unei dile
din Marea Patru-diecime, adec Marele Apodipn (Pavecerniti'a mare), Ortrina, Orele, Vesperin'a i L i
turgia mai inainte sfinita, d) Rnduel'a cntarei A eatistului si a Joei cei mari, dupa cum sa tiene in
Patriarchi, pentru manuducerea nu numai a corului
(stranei), dar si a diaconilor si a celorlali servitori
ecclesiastici.
-

O singura privire atentiva asupra Tipicului lui

Constantin ne va descoperi, ca in adever i-a scpat
din vedere ateniunea aceluia si in a doua ediie gresieli si necorectitudini demne de corectat. Astfeliu
nsemnrile respndite pe ici colea une-ori neconsensuri
respectiv de ceea ce relativ de amintirile sfinilor a n
semnat, si trebuia dar sa lipssca ori-ce nepotrivire s e
se ridice ori ce indola si se se corecteze tta contrarietatea sau schimbarea, fie ea si ca adaus. Ora a I X - a a
fiecrei dile unita cu I-a, III si a VI si care apartiene acelei dile, ce se termina bisericesce inainte
de Vesperina, trebuea sa urmeze in aceeai rnduel'a.
De aceea a si hotart Comisiunea nstra respectiv
de ra a IX-a, cea inainte de Vesperina de la Dumic'a Tornei, dupre cum si cea inainte de Vesperinele de Mercuri si Joi h a i n t e de Inaltiarea. De aseminea de si Vesperin'a face parte din diua urmatre, cu care s si lga nentrerupt cu tte partile,
si in fie-care serbatre Domnsca apolisul Vesperinei este acelasi cu cel al Liturgiei, protopsaltul Constantin insamna in Vesperin'a Duminicei tuturor Sfin-

332

B I S B R I C ' A

iilor, c intrebuintiarea cuvintelor: Cel ce a inyiet din m o r i . . . " Dupa apolisul Vesperinei Duminicei, nu numai c este contrar, dar este si ne per
mis, pentru ca adic Domnul nostru a inviat la mij
locul noptiei. Comisiunea nostra a determinat si acesta, urmnd dupa masur'a analogiei si a precisiunei, care se tiene si in tdte serbatorile Duminicale.
De aseminea intrebuintiarea rugaciunei Imperate ce
resc . . . ." dupa Bine-cuventat este Dumnedieul no
stru . . .
hotaresce Tipicul lui Constantin de la OTT
rina de Luni a Pogorirei Sntului Spirit, cnd, cn
t a t in apostihile Vesperinei Duminicale ca Stihira,
nici o oprire nu este c se se dica si dupe Binecuvent a t . . d e l a Ortrin'a Dominicei, daca nu de la inasi Vesperin'a ei. Numai putien inse Comisiunea ndstra se indoesce daca liotaritor vre-un Tipic vechiu
interdice intrebuintiarea acestei rugciuni penitentiala
in timpul de la Duminic'a Tomei pna la Cinci-diecime. Tipicul nou a voit de aseminea se tiena precisiunea posibila la Can6ne si Catisme, pe ct per
mit imprejurarile dilnice ; in ct, regulamentndu-se
credincios precisiunea Tipieala, remne la Archiereul
locului sa tae sau sa lese, daca o impune acest'a
vre-o necesitate inevitabile de timpuri, locuri si mpre
jurri. In special despre Catisme dicem, c fericitul
intru amintire protopsalt Constantin, cnd se ntm
pla in vre-o Duminica serbarea amintirei vre-unui
sfnt, ca d. e. a Sfntului Ioan Teologul (27 Sep
temvrie), a Sfntului Dimitrie (26 Octomvrie) a Sfn
tului Nicolai (6 Decemvrie), a Sf. Apostoli (29 Iu
nie), a Sf. Trei-ierarchi ( 8 Noemvrie) etc. insemna:
Catismele invierei pe rend si ultime ale sfntului di
lei." Si astfeliu in cele dinti doue stihologii nimic
din ale sfntului nu s'a dis, afara de vechia renduela (dupa care in fie-care Stihologie se interpunea
si o Catisma a Sfntului), ci numai Catism'a dupa
Polileu a Sfntului. Er in amintirile celorlali Sfini,
precum a profetului Ilie, a Sfintei Marinei si a al
tora, se lasa cu totul Catismele Sfntului ce se serfoeza, daca se intempla Duminica.
Tipicul nou in amintirile serbrilor celor mai
nsemnai Sfini bisericesci, adec a Sfinilor Apos
toli, a Evangelistului Ioan, a Sfntului Andrei, a
Sfinilor Trei-Ierarchi, are cte un'a de ale Sfntu
lui la fie-care din cele dinti doue Stihologii si in
a treia cte are Sfntul dupe Stihologia Polielelui.
De aseminea despre Fericiri insemna in multe locuri,
Tipicul lui Constantin in intrebuintiare, acesta frasa
sinoptica: Se dic Fericirile," sau se dic Fericirile
Invierei, insemnnd astfeliu, c se lasa Troparele din
od'a a VI ale Sfntului, ca d. e. in a I l - a si a V-a
Duminica a Marei Patru-diecimei (pe cnd in a IV-a
d i c e : amendoue Fericirile)", la Sfntul Ilie si la
Sfntul Panteleimon. Pe alocurea dupe Doxologie
dice*. Si celelalte," lsnd fara vre-o condu
cere pe psalt cele ce urmeza. Tipicul nou nimic nu
lasa ne nsemnat din acele ce ar urma indoel'a, av ' n d mai ales in vedere pe cei mai netiutori dintre

si

S C O L ' A

Aiiulu XVI

parochi si psalti, de ct pe cei mai rutinai si mai

cuncscetori a acestei rndueli. Tipicul iui Constantin
insemnza in Meso-noptiea Duminieei cele trei t r o pare penitentiale : Miluesee-ne pre noi, Domne, miJuesce-ne pre noi." Cest nou conform prescripiei din
Orologiu hotaresce Ipacoi al glasului, si numai pen
tru Duminecile Triodului a nvoit cele trei Peniten
tiale amintite, in locul de Ipacoi.
Noul Tipic avnd in vedere multele greuti, a
cuprins si Antifnele tuturor serbatoriior Domnesci si
ale Nascetrei ca si Marimurile lor, in ct sa Ie
aiba la indemana corurile (stranele) spre a nu se
produce hazmodii in Biserica. Comisiunea nainte de
a termina acesta espunere, roga pe Sanctitatea Vstra
si pe Sfinitul Sinod , a se pronunia asupra celor
ce urmeza.:
a) Daca, cadiend Duminica in 2 4 Decemvrie;
se lasa serviciul Invierei si la Vesperina si la Ortrine, dupa cum spune Tipicul lui Constantin, pre
cum si alt Tipic editat la 1 6 8 5 , si care porta titu
latura : Tipicul rnduelei Bisericesci."
b) Daca, intmplandu-se sa cada serbatrea N a s
cerci Domnului (Crciunul)^ in di de Duminica sau
Luni, Vineri cntandu-se Orele cele mari, trebue s
dicem Apolisul nainte praznuirei Gatesce-te Betleime," sau al dilei urniatre (rapajj.&vri5) S ' a scris
a t u n c i . . ;" de aseminea trebue a se hotari in ase
minea mprejurare si Apolisul relor mari ale serba
t r i Aratarei Domnului, sau Gatesce-te Zabulne .
. . ." Sau a dilei urmatre Atunei s'a intors."
c) Daca Intrarea (sboStxv) de la Pasti In B i serici binecnventati pre Domnul. . " trebue se se
dica si in dilele dupa Duminic'a Tomei, de cte ori
se face Liturgie, sau Venii sa ne inchinam . .
dupa cum invatia dispositiunea din Pendicostar (vedi
Duminic'a Tomei) si pentru Duminicile inca ale Pendicostarului.
d) Daca trebue se se lese Aliluia" dupa ce
tirea pericopei din Faptele Apostolilor in septemn'a
Invierei, dupa cum s'a obicinuit de cti-va ani, de si
in prescripti'a Pendicostaralui se dispune contrariul,
adaugndu-se inca si stihurile de la Aliluia,'' dupa
cetire.
e) Daca Vesperin'a si Ortrin'a in dilele Septemnei Luminate se in cep prin Mrire Sfintei si cei
de o fiintia si de vitia facetre . . . " dupa cum dice
Tipicul in intrebuintiare sau prin Bine este cuventat Dumnedieul nostru . . .," dupa cum raportza ve
chiul Tipic de la 1 6 8 5 si dispositi'a din insasi Pendicostarul (Vedi sar'a Duminieei Pascelor).
f) S roga ca se se pronunia Sinodul si pentru
hirotonia diaconului, preotului si Archierelui cte si
care anume trebue se se cnte din rndue'la Cincidiecimei, ca in conformitate se se compun o asia
dispositie.
g) In fine Comisiunea opinza ca la alegerea
Patriarhului, in loc "de Cuvine-se cu adeverat a te
ferici pre tine Nascatre de Dumnedieu" . . . or fi
n

de preferit a se c n t a : Cuvine-se cu adeverat a

nainte cu 1 1 3 ani, a fost noua, si cumca cea ve
lauda pe Treimea cea mai presus de Duninedieire . . "
chia, carea a custat alturea cu ea, inca atunci
si cere ca se se determine acesta ) .
trebuit se fie aprdpe de vre'o 100 de ani. La anul
ncheind dicem, ca schimbri eseniale n'am a1 7 4 8 , 2 8 Septemvre, domni'a de pament din timpul
dus la Tipic nici noi, nici membrii Comisiunei in tai,
acel'a inca a fcut aretre comitatului Bichisiu, c copentru c prefacerile ce s'au fcut se sprijinesc pe
mun'a de aici are patru preoi schismatici." *)
dispositiunile precedente, dar ne-am ocupat cu toii
Asiadara dupa acest calcul, urzirea Bisericii ro
in asiezarea mai bine de intieles a materialului, in
mne greco-orientale de aici, unde se rdga Chitichaindeplinirea celor ce lipsau, in tienerea regularitatiei
zenii lui Dumnedieu pana astadi, fara indbela se pute
la tdte serbatorile, ca sa nu se faca desordini, care
data la preste 2 0 0 de ani.
ar produce indoeli sntitilor cntrei si iu fine in
Din istori'a trecutului ei, nu seim prea multe,
aflarea mai cu usi rintia de catra cei ce au nevoe a
caci date positive nu avem. Cele ce au fost, au carenduelei Tipicului la diferite mprejurri.
diut jertfa invasiunilor turcesci si tataresci: atta t o Cerem ertare, daca si noua ne-au scpat erori \ tui se scie, c a custat, c Biserica ortodoxa, prin
si daca fara de voia ndstra am intrdiat cu indepli I vecuri nesfasiata, si asta impregiurare admirabila,
nirea lucrarei ce ni s'a impus.
din deductiunile istorice se pdte atribui mai vrtos
20 Septemvrie 1887.
toleranii Turcului, cruia deca cretinul i-a solvit tri
butul (dajdea) in regula, apoi nici nu s'au prea inAI prea divinei Vdstre Sanctiti
gerat in de-a le religiunii si Bisericii.
servitori in totul g a f a
nmatriculrile se incep la anul 1 7 7 9 . Durere,
Al Mitilinei
Costandie. Al amului
Gavriil.
caci antecesorii notri nu au conservat si prenotat
Protopsaltul
Gh.
Vioiache.
nimic de sciut pentru posteritate, despre istoria fun
(Va urma.)
drii si zidirii Bisericei. Ce e mai mult, nu s*a f
cut acesta nici chiar in timpurile mai recente a le
luminilor. naintea scruttorului totul este m i s t e r :
Monografia comunei Chltichaz.
tcut si inmarmurit cu privire la trecut. Mai mult
de losif loan Ardeleanu.
prin tradanie se sustiene atta, c moii betranilor
(Continuare.)
de acum, ar' fi carat petra dela Milova la zidirea
Bisericii
de astadi.
IV.
Lungimea Bisericii este de 16 stngeni; li
Biseric'a
si scdl'a rom. gr.
orientala.
mea ei de 8 s t n g ; deci intreg teritoriul Bisericei
De loc la inceputul matriculei botezailor dela
este de 24 stng.
Turnul este de 12 stng, si
anul 1 7 7 9 , care se gasesce mai vechia in archivul
s'au renoit la anul 1 8 4 0 , dupa form'a de astadi.
parochfei de aici, cetim in loc de alta prefacia, noDespre charitatea crestinesca din timpurile mai
titi'a urmatdre: Aburdan Iotia lng Biseric'a
cea
recente nu prea multe avem de notat. Credinciosul
noua, ginere a ciolacenii statului catana de cmara,
Vasiliu Abiudanu sen. a druit cam la anul 1 8 7 4 o
care este cprar." Notiti'a acesta preotul ootezator
Evangelie frumdsa; mai apoi la anul 1 8 8 6 loan B u de pe timpul acela, probabil c si-a facut'o numai "siganu si soci a lui Floarea Bandula a 'naltiat o cruee
provisor, c se nu uite nmatricularea regulata a nou
frumdsa de marmore inaintea Bisericei pentru odichn'a
nscutului botezat; pentru-c de loc la nsemnarea
sufletelor reposatilor lor.
chronologica a celor botezai sub numeral curent 3
Inscriptiunile clopotelor sunt urmatdrele :
si gsim inmatriculat pre Aburdan Iotia cu fiiul seu
Pe clopotielul cel mie de 25 fonti nu se afla nici
Vasilie, botezat la anul 1 7 7 9 Ianuarie 2 9 .
o inscriptiune.
Inse ori cu ce intentiune s'ar fi scris notiti'a, aPe al doilea: Cos. Mich. Ioseph Echardner zum
tta se invedereza din vorbele Biserica cea noua"
Temesvar 1 8 2 0 . (1 m. 11 fonti.)
c Biseric'a ce o avem astadi, la anul 1 7 7 9 adec
Pe al treilea: Acest clopot in Chitichaz la anul 1802 s'au fcut din Mila Domnului." (2 /
m.)
2

) S'a respuns Sinodic dupa propunerea prea divi

Pe al patrulea: Fcut pe spesele corn. bisenei Sale preasfintienii a Patriarhului Ecumenic D. Dionisie, la I-a ntrebare, ca se se lese renduiala Invierei in
ricesci Ketegyhz in anul 1 8 8 8 . Preoi locali: P e t r a
ser'a Smbatei, er la a Il-a se se dica apolisurile nainte
Chirilescu, protopop, Michail Ardelean par. emer.,
praznuirei, Gatesce-te Betleeme . . " Gatesce-te ZabuIos. I. Ardelean par. Vas. Belesiu preot., loan Mun
lone . . .," la a IlI-a la Intrare de la Pasci. In Biserici . .
tean epitrop prim. Ontotte ifj. Honig Frigyes A. .
la a IV-a ca nu trebue se se lese Aliluia," la a
V-a ca trebue se se dica Mrire S f i n t e i . . . " la a Vl-a ! radon." ( 6 m.)
ca se lasa la apreciarea Comisiunei, care judecnd a hotarit dupa cum este ordinea in un loc obicinuit, la a
Vll-a ca trebue se se dica. Cuvine-se cu adeverat a te
ferici pre tine Nascetdre de Dumnedieu." pentru ca asia
*) Habentur hic in Possessione Ketegyhza quatuor
obicinuit.
graeci ritus Schismatici mynistri vulgo Popae etc. Arch. c.

nmatriculrile ne presinta crescementul in ur

na atrele : **)
Anul

Nasc. Cunun. Bep.

Anul

Nasc. Cunun. Bep

1779
1780
1781
1782
1783
1784
1785
1786
1787
1788
1789
1790
1791
1792
1793
1794
1795
1796
1797
1798
1799
1800
1801
1802
1803
1804
1805
1806
1807
1808
1809
1810
1811
1812
1813
1814
1815
1816
1817
1818
1819
1820
1821
1822
1823
1821
1825
1826
1827
1828
1829
1830

96
91
97
158
77
75
65
86
13

17
12
14
9
11
8
14
19

11
5
8
10
13
12
12

1831
1832
1833
1834
1835
1836
1837
1838
1839
1840
1841
1842
1843
1844
1845
1846
1847
1848
1849
1850
1851
1852
1853
1854
1855
1856
1857
1858
1859
1860
1861
1862
1863
1864
1865
1866
1867
1868
1869
1870
1871
1872
1873
1874
1875
1876
1877
1878
1879
1880
1881
1882

109
115
122
126
72
84
68
154
143
136
124
119
143
131
149
101
141
150
136
140
192
180
178
198
203
160
184
197
157
146
147
193
183
120
176
172
135
196
180
195
162
171
180
202
208
187
179
172
194
224
174
202

22
17
3
7
5
10
35
26
40
24

54
26
22
42
30

69
68
56
4
2

9
14
5
9
8
3

14
24
18
25
18
30
33
27
22
33

98
151
89
120
126
106
136
109
122
89

16
56
64
16
30
74
70
63
170
115

**) De pe unii ani lipsesc datele.

28
53
37
18
24
19
25
47
31
24
36
21
40
38
17
40
47
40
44
37
28
28
19
28
36
23
28
21
18
30
66
49
30
26
46
25
42
50
35
29
42
51
59
51
44
39
28
40
29
37
28
39

168
106
86
65
38
89
99
63
106
42
124
74
69
60
120
101
216
83
167
95
101
65
166
346
247
102
152
125
127
194
300
155
154
150
104
112
191
129
93
174
193
207
313
192
150
101
110
170
151
152
268
156

Anul

Nasc. Cunun. Rep.

Anul

Nasc. Cunun. Bep.

117
25
218
38
1888
202
115
27
44
1889
219
213
142
1
8
9
0
27
208
200 40
125
1891 212
28
34
225
197
22
239
Dupa datele aceste in restimp de 1 1 3
nscut 1 2 , 0 5 0 , s'au cununat 2 7 6 3 , si au
9557.
1883
1884
1885
1886
1887

159
156
142
206
ani s'au
reposat

Starea economica a Bisericii in diferii ani se

reoglinda in urmatrele :
La anul 1 7 8 8 a fost in cas'a Bisericii perceptiuni 79 fl. 4 0 cr.; r erogatiuni 3 3 fl. 19 cr.
Spre ilustrare reproduc aci dupa textul original
din cuvent in cuveni o socta de 100 de ani :
Samadasiul
Preste veniturile si cheltuelele a Bisericii ne
unite a satului Chiticaz pe anul 792 prin chitorii
bisericesci Nicolaus Georgie si Aburdan Chirila precum arata protoclele lor, si agonisiii bani fcut
precum :
Veniturile:
fl.

1. De pe anul 7 9 1 au remas in casa

bisericii bani gata
2. Din strngere in Biserica pe Talger
3 Din milostenie in bani gata.
.
4. Din lumini vndute cele de cera
.
Sum'a

cr.

1 9 3 15
36
23
8
34 4 3
l

2 7 1 21 /

C h e 11 u e 1 e 1 e.
1. Pentru tota desplatitur'a pentru zugravitur'a bisericii la moaler . .
2. Pentru cumperarea luminilor de cera,
zeitin, tame si alte
. . . .
Sum'a .

500

11 15
511 1 5 "

Aretarea.
Asiadara subtragend sum'a veniturilor dela sum'a
cheltuelelor au remas biseric'a dator la Jupunul Georgie Nieolae fara interes adec 239 fl. 5 3 / cr.
Care in sus aretat samadasiul cumca asia pre
cum s'au aretat este si se afla subscriere numirilor
nstre si pecetile intarind in satul Chitichaz in 3 0
lui Martie 7 9 3 .
,

Coram me

Georgia
Placsintr,
m.
.1. Cottus Bksiens. ord Iarassore.

(Grecesce) Georgie

Nicolaus,

m. p.

p.

Teodor Popovici,
m.p.
protopresb. Chisinenlni si
Zarandulni.

Astadi perceptiunea face 7 0 1 5 fl. 4 0 cr.; era erogatiunea 2 9 1 6 fl. 3 3 cr. v. a. Aci se sub intielege
si perceptiunea cultului.
Resumari din socotile bisericesci in diferii a n i :
Perceptiuni in anul 1 7 9 0 / 1 : 247 fl., in anul
1 8 1 7 / 1 8 : 1 2 1 3 , in anul 1 S 3 3 / 4 : 1 9 4 9 . in anul
1 8 5 1 / 2 : 5 9 5 3 , in anul 1 8 7 3 / 4 : 2 5 5 8 .

Erogatiuni in anul 1 7 9 0 / 1 : 5 5 , in anul | in cimiteriul din Soborsin cu solemnitatea meritata de

defunctul. Depunnd o lacrima de durere pre mormen1 8 1 7 / 1 8 : 9 5 2 , in anul 1 8 3 3 / 4 : 2 3 2 , in anul
tul reposatului rogm pre Ddieu, c famili'a remasa in
1 8 5 1 / 2 : 2 1 2 0 , in anul 1 8 7 3 / 4 : 6 5 2 .
doliu se-o consoleze r sufletul reposatului se-lu asieze
Remanentia in anul 1 7 9 0 / 1 : 1 9 2 , in anul
in locasiurile drepilor.
1 8 1 7 / 1 8 : 2 6 1 , in anul 1 8 3 3 / 4 : 1 7 1 7 , i anul
In veci amintirea Iui.
1 8 5 1 / 2 : 3 8 3 3 , in anul 1 8 7 3 / 4 : 1 9 0 6 .
D

Ct pentru dotatiunea preoilor si invetiatorilor

din trecut, espun aci ddue documinte ale comunitii
bisericesci de aici, statorite prin contracte la 1 8 1 5
si 1 7 9 3 .
1. Fiecare stpn de casa cu pmnt, aiba acela o familie seu mai multa, este indatorat pe fie
care an a da in asia numitul bir" on. domni preoi
1 vica de grau si 1 vica de orz, oves seu cucuruz.
2. Stpnul de casa, cstorit si fara pament
preste tot e indatorat a plai 1 fl.
3. Dilerul fara casa 12 cr.
Pentru funciuni de inmormentari seu alte cerimonii ocasionali si anume :
1. Pentru asia numitul prohad simplu 3 fl.
2. Pentru 1 stlp 1 fl.
3. Pentru deslegare la mort 1 fl.
4. Pentru ingroparea prunc, de sub 7. ani 1 fl.
5. Pentru un'a liturgie 17 cr.
6. Pentru botez 24 cr.
7. Pentru o festanie simpla 10 cr.
8. La Boboteza dela tdta casa 7 cr.
9. Pentru cununie 1 fl. 0 8 cr.
10. Pentru seracii nepotintiosi . Din . jos iscliii antisti comunali aducem la
cunosciinti'a tuturor, ca noi l'am poftit de magistru
colar pre Ioan Pap Oltean, si cumca si pana ce va
sosi grati6s'"a ordinatiune pre inalta, cu dnsul am
pasit la coutract astfel, ca pe un an se aiba salar
in bani gata 3 0 fl. Dela fiecare casa o poriune de
grau. Pe tot anul patru stangeni de paie. Spre mai
mare legitimare am dat acest contract ntrit cu sigilul nostru indatinat. Sig. Ketegyhza 20 Octomvre
1 7 9 3 . Ioan Balasiu, primar cu autistia si la olalta
cu mai muli cameradi. (L. S.) Idest 3 0 fl. bani
gata. Dela fiecere casa 1 poriune de grau. Pe un
an 4 stangeni de paie."
(Va urm.)

D I V E

TEL S I D .

* Necrolog.
nregistram cu durere, ca onorabilul
nostru confrate I o a n P o p o v i c i u , parocbu in comun'a Soborsin dupa un morbu greu si indelungat a re
post in Domnul in diu'a de 13/25 Octomvre a. c. in
anul 66 al etti si 42 al preoiei, lasand in cel mai
profundu doliu pre neconsolabil'a sa familia si poporul
nostru din Soborsin, carui'a i-a servit cu zel si devatament, timp de aprope o jumetate de veacu.
Remasitiele pamentesci ale defunctului s'au depus
spre vecin'ca odichna in diu'a de 1 5 / 2 7 Octomvre a. c

* Invetiatorii
romni
gr. or. dela scleie
confesionale romne din protopresbiteratul Aradului s'au
ntrunit in conferintia in Cenadul-magiar Marti in 1 3 / 2 5
Oct. a. c. Conferinti'a a decurs in cea mai mare or
dine si a succes forte bine, ceea ce se pote multiumi m e m
brilor ei iubitori de chemare si plin de zel, si in mare
parte si poporului credincios din acea comuna, care sub
conducerea fruntailor: Iosif Lutiai, Traan Marianuti, N i colau Jiurjuti, Sfetoniu Gulesiu, Glgor Marianuti, Lazar
Ungureanu si Steia Lutiai, cari prin presenti'a lor in tot
decursul petreeerei nstre in comuna au aradicat forte
mult succesul acelei conferintie, straformnd ntrunirea
nstra intr'o serbatre mare a comunei lor. - Susatinsii
fruntai dupa nchiderea siedintielor att la amdi ct si
sr'a sa nisuit a castiga invetiatorilor plcere invitndu-i
la mas'a lor comuna arangiata in sal'a mare a scoTei, b a
sr'a s'au arangiatsi o petrecere pripita dar binerea-ita in
onrea invetiatorilor care a fost o adeverata recreatiune
spirituala. Prndiul comun precum si petrecerea de sera
au fost bine cercetate de invetiatori. Invetiatorii au p e
trecut putienele ore de pausa in mijlocul fruntailor in
scla. In decursul prndiului s'a tienut mai multe si nime
rite toaste att din partea invetiatorilor ct si din partea
tieranilor, intru sanetatea I. P. S. D. Episcop, R. D .
protopop ect. ect. Raportul despre agendele oficise
ale Conferiutiei, va urma in numerul viitorul. Un
invetiator.
* Simen.
D-l E m a n u i l P a p p teol. abs. isi
celebrza astadi cununi'a cu D-ra I u d i t a M a t e a s i u
in biseric'a romna ortodoxa din Pecij'a-romna. Fie
ntr'un ceas bun si cu noroc !

E D I C T.
Conform incuviintiarei Ven. Consistoriu gr. or. din
Oradea-mare, S o f i a N i c a nscuta in Serbesti, carea
de 20 ani si-a prsit brbatul pe N i c o a u T o d o r a n din Carpenet, si a pribegit in lume, prin acesta e
provocata a-se presenta in termin de trei luni, n a
i n t e a f o r u l u i p r o t o p o p e s c din Vascou pentru per
tractarea procesului divortial intentat contra densei de
catra numitul ei brbat ; caci la din contra proeesul se
va pertract si in absinti'a ei, amesurat prescriselor ca
nonice.
Beiusiu, 9 / 2 1 . Octomvre 1 8 9 2 .
Oficiulu protopresv. al Vascoului.
Vasiliu

Papp,

m.

p.

protopresviter.
D

S a m s o n B o c h i s i u fost locuitoriu in Mersigu

absent de 14 ani cu ubicatiune necunoscuta, prin a c e s t a
e provocat c in termin de 3 luni dela prim'a publi
care a edictului de facia, se se presenteze naintea s u b -

B I S E R ]

336

C'A

si

scrisului oficiu protopresy. pentru pertractarea actiunei

divortiale intentate contra densului decatra soci'a sa l e
giuita ca actora An'a Derban, observandu-se, c la casu
de nepresentare conform -lui 123. din procedur'a matrim.
pertractarea se va tiene si in absen'i'a iuctului.
Cefa, 12. Oct. n. 1892.
Oficiul protopresv. al traci Tincei.

losif

Vess'a,

m. p .

protopresviter.

Concurse*

S C O L ' A

Anulu X v l .

Alesul va folosi jumetate din tdte beneficiile pa

rochiei ce se stipuleaz in 800 fi., v. austr. Totodat i-se
asigura dispositiunea punct 2 al -lui 4 din Regulamentul
pentru parochii.
Recurenii sunt avisati, c petitiunile lor instruate
conform .-lui 15 lit. a) a regulamentului citat, adresate
comitetului parochial din Siria, a le subscerne protopresbiterului Georgiu Pojpovici in Siria (Vilgos.)
Pentru a dovedi desteritatea in cant, tipic si ora
torie, competenii sunt avisati a-se presenta in vre-o D u
mineca seu serbatore in St. biserica din loc.
Siria la 23 August, 4 Septembre 1892.
Din incredintiarea comitetului:
G. PopOVlciu

Pentru deplinirea definitiva a postului invetiatoresc

la scoTa confesionala rom gr. or. din Dorgosiu protopresbiteratul Lipovei, se escrie concurs cu terminul de 30 de

dile del prima publicare :

Emolumentele imprunate cu acest post sunt : a) In
bani gat'a 125 fi. v. a. b) 5 0 chible (meti) de bucate
jumtate gru, jumtate cucuruz in bombe, c) 4 jugere
de pament-parte aratoriu, parte fnatui. d) 12 stangini
de lemne, din care are a se incaldi si sala de invetiament. e) Pentru conferintie 10 fi. f) Pentru scripturistica 3 fi. g) Cortel liber cu gradina si in pament estravilan.
Recurenii sunt avisati recursele lor instruite cu
documentele legali de cualificatiune si diu limb'a magiara,
adresate comitetului parochial din^Dorgosiu, a-le tra
nsite subscrisului protopresbiter in B.-Liopa pana la ter
minul sus indicat; precum si a-se prsenta iu vre-o D u
mineca su serbatore in st'a biserica din Dorgosiu spre
a-si arata desteritatea in cant si tipic.
In fine, fiind in Dorgosiu. deja infiintiat un chor
vocal, se recere del recureni si aptitudine pentru con
ducerea corului vocal.
Dorgosiu 20. Septemvre 1 8 9 2 .
Comitetul parochial.
In contielegere cu mine VOICU HAMSE'A, m. p. Proto
presbiter si inspector scol.

Pentru vacant'a staiune invetiatorsca din Chertisiu prin acst'a se escrie concurs cu termin de alegere
pe 1 Noemvre a. c. pana cnd recurenii se vor pr
senta vre-odata in biseric'a din loc, si-si vor substerne
recursele sale pe calea P. On. Oficiu inspectorat din
Buteni (Butyin).
Venitele mpreunate cu acesta staiune sunt : 1) in
bani 120 fi., 2) 12 cubule de bucate 6 fi = 72 fi , 3)
8 stngeni de lemne, din cari are se se incaldisca si
scTa, 4) pentru conferintia 5 fi., 5) pentru scripturistica
6 fi., 6) doue care de tenu 8 11.,
16 fi., 7) Venitele
cantorali circa 15 fi., 8) cuartir cu gradina si pentru cu
rirea casii 6 fi.
Chertisiu, 4 Oct, 1892.
Comitetul parochial.
Cu scirea si nvoirea mea : CONSTANTIN GURBANU, m.p.
protopresbiter, inspect. cerc. de scle.
o
Pentru ocuparea unui post de capelau temporal pe
langa veteranul preot gr. or. Atanasiu Mera din Siri'a
conform ordinatiunei Vener. Consistoriu gr. or. aradan
Nr. 3481 din 1892 prin acesta se escrie concurs cu ter

min de alege de 30 dile del prim'a publicare.

1)1. p.

protopresbiter.

Pentru deplinirea parochiei vacante de clas'a a Il-a

Seleusiu-Cigirel protopres-biteratul lenopolei (B.-Ineu) prin
acest'a se escrie concurs cu termin de 30 de dile dela

prim'a publicare.
Emolummtele anuale mpreunate cu acest'a parochie sunt: 1. Un'a sessiune parochiala; 2. Birul preotiesc
usuat; 3. Venitul tolar usuat; 4. Cas'a parochiala cu
gradina si cnepisce, cari tote computate in bani, datf
sum'a unui venit anual aproximativ de 736 fi.
Doritorii de a ocup acest'a parocbia sunt avisati,
c recursele lor, adiustate cu documentele lor de calificatiune, cel putien de clas'a a 11-a se le substerna pana
la terminul de mai sus, printelui protopresbiter tractual
Ioan Cornea iu Ienopolea (B -Ineu) avend a-se presenta
in vre-o Dumineca seu serbatdre in sant'a Biserica din
Seleusiu-Cigirel, pentru a-si aret desteritatea in cele ri
tuale si respective in oratoria.
Dat in Seleusiu-Cigirel, din siedinti'a comitetului pa
rochial tienuta la 1/13 Octomvre 1892.
Pentru comitetul parochial:
Parteniu
Zaslo, in. p.
presiedinte.

lulianu

Cu consensul m e u : IOAN

Butariu,
notarin,

m.

p.

CORNEA, m. p. protopop.

Conform consclusului V. Consistoriu oradan din 21

Sept. (3 Oct.) a. c, Nr. 1103/248 B. pentru indeplinirea
parochiei de a IlI-a clasa din comun'a Miziesiu, protopresbiteratulu Beiusiului se escrie concurs cu terminu de
alegere in 25 Octomvre, (6. IToemvrie.)
Dolatiunea preotiesca in acesta parochia sta din urmatdrele: 1. pamentul parochial de 15 cubule cu un ve
nit de 120 fl. 2. Birul preotiesc 13 cubule 5 fl. : 6 5
fi. 3. Dela tota casa un'a di de lucru 50 cr.: 55 fl.
4. Din inmormentari, cununii, boteze, masluri, festanii si
alte accidentii un venit de 150 fl. 5. Din gradina paro
chiala si cimiteriu 15 fl. Sum'a totala: 405 fl.
Doritorii de a ocupa acesta parochie sunt avisati a-si
trimite recursele adresate comitetului parochial din Miziesiu subscrisului protopresbiter pana la 2 4 Oct. 2 Nov.
si pana la diu'a alegeri a-se presenta la s. biserica din
Miziesiu spre a-si areta desteritatea in cntrile si oratoria
bisericesca.
Robogani, 26 Septemvre 1892.
Comitetul parochial.
In contielegere

cu mine : ELIA MOGA, m. p. protopop.

Tipariuln si editar'a tipografiei diecesane din Aradu. Redactorii r?spnTidietorir> : A u g u s t i n H a m s e a .