A n u l u

ARADU, 8/20. Noemvre 1892.

XVI.

Nr. 4>.

BISERICA si SCOL'A.
F o i a b i s e r i c e s e a , scolastica, literara si e c o n o m i c a .
lese odat
PRETIULU ABONAMENTULUI.
Pentru Austro-Ungari'a:
P e nun anu 5 fl.cr., pe Va
2 fl. 50 cr.
P e n t r u R o m a n i ' a si s t r a i n e t a t e :
F e n n u ann 14 fr., pe jumetate ann 7 franci.
a

in septemana:
PRETIULU

DUMINECA.

INSERTIUNILORU:

Pentru publicatiunile de trei ori ce contienu

cam 150 cuvinte 3 fl ; pana la 200 cuvinte 4 fl.;
si mai sus 5 fl v. a.

Principiul fundamental de educatiune in

scolele nostre confessionale.
In timpurile grele, prin cari trecem, avem noi
biseric'a si poporul roman o insemnata maugaiare in
faptul, ca avem, si ne-a ajutat Duninedieu, se lu
cram mai cu staruintia pentru o crescere mai buna,
pentru o crescere mai religidsa a poporului prin scdlele n6stre proprii, prin s c 6 1 e 1 e n d s t r e c o n
fesionale.
Si ca organu in servitiul sntei n6stre biserici
tienem neaperat f6rte mult la principiul, ca viitoriul
si progresul poporului nostru depinde in prim'a li
nia dela crescerea buna, deTa crescerea religidsa, pre
carea, o vom pote d fiitdrelor generatiuni ale po
porului nostru.
Semtim deci o mngiere mare in multele ne
cazuri ale vieii de astadi. ca prin scdlele ndstre elementarie confessionale ne-am potut crea mijlocul
si organul menit a d generatiunilor viitdrie ale po
porului o crescere religitisa, o crescere adeverat cre
stinesca. Er terminul si conceptul crestinu" ne infacisieza pre omul, carele scie, si este capace a-se
aper singur pre sene de tdte infiuintiele stricatidse
si a-si cascig si ave la dispositiune t6te mijldcele,
prin cari se-se pdta desvolt pre sene, si se-se p6ta
inalti pana la cel mai inalt grad de perfeciune
crestinesca.
Acesta capacitate este puterea, carea da vietia
si trinicia popdrelor.
In lume popdrele au inaintat, si au decadiut,
dupa cum adec le-a fost puternica, seau slaba
bas'a morala de desvoltare; er bas'a m o p a pentru
o desvoltare sigura si succsa pre t<p| terenele
vieii este numai religiunea si religiositat|a, semtiul
de pietate crestinesca al popdrelor.
Si in privintia desvoltrii si alimentarii semtiului de pietate crestinesca scalele ndstre confessio
nale au lucrat, si lucreza m u l t ; dar asia ni-se paro
noue, ca n'au potut lucra totul, carele de altcum

Corespondentiele se se adreseze Redactiunei

BISERICA si SCOL'A."
Er b a n i i de p r e n u m e r a t i u n e la
T I P O G R A F l ' A D I E C E S A N A in A R A D .

s'ar fi potut lucra si realis sub alte conditiuni si

intre alte imprejurri.
Ne plngem adeea, ca pre alocuri'a nu cereeteza poporul destul de regulat sant'a biserica, si se
mai aude din cnd, in cnd, o plans6re si mai mare,
si anume, ca la poporul nostru nu este desvoltat
in mesura trebuintidsa spiritul de lucru si nde
mnarea pentru lucru mai spornic si mai pro
ductiv. Poporul nostru este popor eminamente agricol, avisat a trai si a-se desvolt dupa produc
tele agriculturii; dar nu lucreza in tot locul pamentul destul de raional, er ramurile seeundarie de
cascigu pentru agricultoru, cum sunt: legumele si pdmele seu sunt neglese, seu nu sunt de ajuns desvoltate. Si lips'a spiritului de lucru, de carea ne
plngem, precum si lips'a de indemanrile trebuinti6se pentru lucru mai spornic si mai productiv emaneza, precum credem noi, din imprejurarea, ca nu
este in tot locul destul de intensiva si deplin succesa crescerea religidsa a poporului.
Atributiunea principala a religiunii si biserice
Domnului e s t e : l u c r u l s i s p i r i t u l d e l u c r u ,
esprimat in cuvintele Domnului: Tatl mieu pana
acum'a lucreza, si eu ucrezu." In lumea fisica, in
universul creat de Ddieu nu esista nici un moment,
in carele se nu vedem lucrnd nentrerupt man'a cea
puternica a lui Ddieu. In cartea cea deschisa a na
turii vedem dilnic, ca se lucreza nentrerupt si cu o
punctualitate, dela carea nu se face nici odat nici
cea mai mica abatere. Lucru si armonia vedem ori
unde ne aruncam privirea in universu. Pentru a inpamenteni si incetatieni In lumea morala, in mintea
si inim'a popdrelor spiritul de lucru si armoni'a, pre
tarea o vedem domnind in mesura perfecta in univer3U,
y a lucrat, si lucreza religiunea si biseric'a lui Christos. A lucra in acesta direciune si a d rdde deajuns este chiamata scdl'a confessionala.
Astfeliu idei'a si principiul fundamental de educatiune in sc6lele ndstre confessionale este : spi
ritul de lucru, si desvoltarea spiritului de lucra

354

B 1 S E 8 I

C'A

dupa asemnarea Acelei Fiirjte Prinalte, al carei'a

chipu portm. In punctul acest'a inse sclele nstre
au ntmpinat, si continua a intmpina si a-se lupta
cu unu prejudetiu, carele, asia se vede, este luca
adnc inradecinat in poporul nostru. Din timpul iobagiei a remas in popor prejudetiul, ca sclele au
se crsea domni si fii de domni ; r cu acest prejudetiu a mai fost mpreunat inca un altul, si anum,
ca domnii nu lucrza, si nu aU se lucreze, ci se
domnsca, si se traisea dupa munc'a altor'a.
Va fi fost cnd va fi fost si astfeliu ; dar astadi nu mai este, si nu mai pot se fia astfeliu.
Astadi numai acel'a este, si pot se fa domnu, car d e nentrerupt lucrza, si carele prin productivitatea
lucrrilor sale scie se-se afirme in lume c domnu
si c om. Astadi mai ca nu mai este brbat de
stat de valre, carele se nu se fia distins si ridicat
prin lucru, fia pre terenul literariu, fia pre alte terene. Astadi numai lucru si productiunile, relisate
prin lucru, sunt in prim'a linia conditiunile, cari dau
omului adeverat'a lui valre, si tot ele formza
scar'a, pre carea se inaltia omul la locul, pre ca
rele voiesce se-lu obtina in societate.
r lucru si capacitatea de lucru productivu siau isvorul in prim'a linia in crescerea religisa a
poprelor.
Deplin succosa este deci crescerea religisa a
unui poporu numai atunci, cnd pre bas'a descope
ririi dumnedieesci, pre bas'a religiunii obiective i-a
succes bisericei si scoici a produce in generatinil,
pre cari le cresce convingerea : ca omul si fiinti'a
lui este un organ in servitiul scopului, pentru ca
rele este creatu : desevrsirea si apropierea de asem
narea lui Dumnedieu prin practicarea virtuilor cre
stine si prin acest'a fericirea vremelnica si vecinica.
Si adeverul este, ca intre imprejurrile vieii si
lumii de astadi cu spiritul si nclinrile ei materia
liste biseric'a si scl'a nstra confessionala intmpina
mari greuti. Cnd consideram inse, ea intrga viti'a bisericei si a sclei confessionale crestine este
ndreptata a nimici si birui asia numitul spiritul
lumii" (nclinarea omului spre materialismu) : si cnd
consideram, ca biseric'a si scl'a crestina a reportat
in decursul vcurilor multe biruintie asupra duchului
materialistic al lumii : atunci nu ne potem indo, ca ur
mnd pre calea, pre carea au pasit brbaii mari ai bise
ricei, sclele nstre vor produce tot mai multe rde pre
terenul crescerii religise a poporului prin o nimerita punere in aplicare a principiului de educatiune
amintit mai sus.
Dupa acest principiu forci'a si puterea activitii sclei tiebue se fia indreptata in doue direc
iuni si anume : intru a d elevilor cunoscintiele
obiective trebuintise att din religiune, ct si din
celelalte obiecte de invetiament, si mai pre sus de
acst'a a cresce din elev pre omul cretin, deplin

si

SCL'A

Anuju XVI.

consciu de missiunea si scopul, pre carele are a-lu

ralisa pre painent prin viti'a si activitatea s'a.
Cu ct vom tin mai mult in sclele nostre
la acest principiu, cu att sclele vor d poporului
generatiuni tot mai religise si mai capaci de vitia
si desvoltare.

D e s p r e

sixperstitiixni.

Discurs, tienut de rectorul universitii

din
Cernautiu Dr. Emili
an
Voiutichi
cu prilegiul inaugurrii sale festive del 4 Octomvrie a. c. n.
(Continuare.)

Cea mai deaprpe pentru consciinti'a poporului

e deosebirea timpului de di si de luna si a singu
raticelor dile pe septemana, pe luna si pe an ca mai
norocse sau mai nenorocse. Intr'o di ce trece de
nenorocsa nu se ntreprinde nimic mai nsemnat.
Acesta scociorire de dile trece daltfeliu prin intrg'a
iume culta si prin tte paturile societii.
Observarea semnelor lunii e un'a din cele mai
poporale si mai vechi forme a superstitiunii si se
afla la tte poprele. Tot ceea-ce trebue se crsca
se intempla atunci, cand cresce lun'a, si tot ceea-ee
trebue se scad se face atunci cnd scade lun'a. Ct
privesce inse dilele din septemana ca noroese, v e
derile se cam deosebesc dupa provenienti'a lor. Bas'a
o ofer hotarit traditiunile din timpurile vechi ale
paganismului.
r
>
;

';q

La Romni sunt in fie-care luna doue dile rele

su nenorocse. n aceste dile nici o intrepindere
nu pte se succda si femeea care nasce intr'un'a
din aceste dile rebue chiar se mra. )
1

In privinti'a dilelor de preste septamana exista

in general regul'a, ca nenorocse s u n t : Luni, care
e favorabila numai pentru afaceri judeeatoresci si de
contracte, Joia in care di acolo unde locuesc ele
mente slave nu e permis se se serbeze nici o cu
nunie, caci altfeliu va fi vijelie" in viati'a conju
gala si Vinerea care e cea mai nenorocsa dintre
tte dilele din septemana. La dilele cele norocse
se numera si Mercurea, Sambat'a si in special Du>
minec'a, care se are in vedere mai ales la nasceri
si aciuni bisericesci. Copii nscui Duminec'a sunt
eopii, norocului si pot se vada si se cunsca multe
ce altora nu li e dat se vada si se cunsca si
daca vor fi si botezai intr'o Dumineca, ei pot se
vada si spiritele si se cra multe lucruri del ele.
In legtura cu acesta scociorire de dil, ne
vom opri aci la terenul intlnirii, care inca e forte
*) Aceste sunt 1 si 14 Ianuarie,
4 si 20 Martie, 3 si 20 Aprilie, 6 si
Iunie, 6 si 20 Iulie, 4 si 10 August,
3 si 21 Octomvre, 5 si 11 Noemvre,
Comp. Gaster, Volum. II. pag. 58.

1 si 2 3 Februarie,
20 Maiu, 3 si 12
3 si 2 4 Septemvre,
6 si 14 Decemvre.

Anulu XVI.

B I S E E I C 'A

bogat iii smne si ale-carui semne sunt la multe popre de o consonanza att de batatre l ochi,
ca eie trebue se se intemeeze pe o veche traditiune
comuna.
O femeie betrana, daca o intalnesci, aduce neBorocire, preend un copil, un baet su fata sau un
om tiner aduce noroc ; un Ovreu aduce mare neno
rocire si daca ntlnim un Ovreu Lunia, septeman'a
intrga vom avea procese si certuri. Deasemene e
nenorocsa si intalnirea unui preot. La noi in tira
intre cei emigrati din Galiti'a si in sferele poporale
inflmntiate de ei, domnesce superstiia ca intalnirea
unui Ovreu e norocsa, r intlnirea unui preot gr.
or. nenorocsa. Dar spre a frange puterea celui din
arma de a produce nenorocire, la intalnire se arunca
dupa el cu paie, gunoi sau cu o peatra, sau i-se
scuipa dupa sau naintea picirelor. Un obiceiu
intru adever tot att de condamnabil ca si fanatic. )
2

Dar multi dintre cei civilisati inca au prile

si ceasurilor lor slabe. Se ne aducem numai aminte
de relele presemne de care se sperie att de multi:
Cum nu se pun ei 1 3 la masa, si tien la semne si
lucruri de nimic, dela care fac pendent succesul unei
ntreprinderi re-care. Despre Voltaire, care s a di
stins att prin seiintia ct si prin necredintia, seim
ea, semnele rele l'au retienut cu o frica copilaresca
dela executarea multor planuri. Deasemene seim ca
multi dintre cei culti nu numai pun mare pretiu pe
aceste semne dminise, dar pretiuesc une-ori mai
mult c insusi poporul incult a r t a pascalirii, a spu
nerii norocului din crti si a talcuirii visurilor. Ast
fel vrajitrea Lenormand a fst des cercetata si n
trebata decatra Robespierre si Napoleon, decatra imperatsa Iosefina si decatra imperatili Alexandru ) .
Multi din sferele culte, dar mai ales femei practica
turnarea de plumb si cositor in sar'a de sntul Andreiu sau in presar'a Anului-Nou ntocmai ca si po
porul de rend.
3

F a t ' a germana din popor cu dor de mritat

vorbesce in presar'a sntului Andreiu inainte de a se
culca sau mai bine la mediul nopii : O, sfinte
Andree, fa, te rog, fiitoriul meu sociu se mi se infatisieze in vis, cum umbla si cum sta si cum me
insotiesce la biserica." Tierancele romnesci trec in
aceiai npte dealungul gardului dela gradina cu
ochii legati, apuca cel dintaiu par din gard si lga
o nframa in jurul lui ; in diu'a urmatre cauta apoi
se vada, daca parul e gros si cu cje, sau subtire
si far cje, daca e drept sau strimb, caci de aci
2

) Comp. Offener Brief. Vertheidigung des ver

storbenen gr. or. Theologie-Proifesors Constantin Popowiez, von Euseb Popovicz gr. or. Theologie-Proffesor.
Czernowitz, 1891 pag. 6 si Die Euthenen in der Buko
wina". Von R. E. Eaindl und AI. Manastyrsky. Zweiter
Theil. Czernowitz, 1890. pag. 32.
3

) Comp. Eeal-Encyclopdie f. protest, Th. u. Kir

che, von Herrn. Ptt. I. Bd. p. 65.

si

S C O L ' A

355

cunosc ele daca fiitoriul lor brbat va fi bogat s'au

serac, drept s'au strimb. In nptea de Anul-Nou sau
si in alte seri snte, asia in presar'a sntului George
si in sar'a de Crciun a sntului Epifanie, se duc
fetele in ograda si fac tambalau cu lingurile de lemn,
pe care mai nainte le folosir le mncarea festiva,*
daca, dupa acesta aud un sgomot sau latrarea unui
cne, petitoriul vine din partea aceea unde s"a auzit
mai intaiu sgomotul sau latrarea cnelui. )
,,>
4

Alte obiceiuri superstitise din acest capitol se

raporta la vindecarea sau alinarea blelor, precum si
la descoperirea de mijlce drept scut in contra fortielor dusimane.
In acesta privintia superstitiunea primesee n u ^
triment inainte de tote din ideile, pe care si-le fac
omeni despre casele blei, care de obiceiu sunt n
velite cu un astfeliu de intunerec, ca omul e aple
cat ale privi de nenaturale. Din acest punct de ve
dere apoi e si natural, ca omenii i-si promit succese
mai mari dela vindecarea cu medicamente extraordi
nare sau secrete, dect dela art'a medicilor.
Aparitiunile de boia care ofer mai mult prilegiu
superstitiunii sunt starea somnambulismului, isteria,
epilepsi'a si deosebitele forme ale asia numitelor
ble ale spiritului ). Dintre medicamente sau me^,
tode sunt de nsemnat mai ales asia numitele vrajituri.
5

Medicii facetori de minuni moderni si vrajitrele nu stau cu nimic naintea vechilor pagani. Ei
copiza cu ngrijire rectele antecesorilor lor si intrebuintiza ntocmai ca si ei multe formule fara in
fieles drept mijloc probat in contra cutrii ble. Asemenea formulei cuventului de vrjitorie A b r a c a
d a b r a , care se intrebuinti in contra frigurilor
si care a fost descoperita de medicul de cura al
imperatului roman Septimius Severas, sau asemene
formulei de vrjitorie H u a t h a n a t , h u a t i s t a ,
pista sista, dominabo
damnaustra"
pe care Cato o premaria in contra scrntiturilor,
gsim si astadi formule tot att de enigmatice si
ncurcate, crora li se atribue o putere magica
ore-care.
Dere-ce acum nu exista motiv, de ce anume
puterea magica a acestor cuvinte ar fi de mai putien
efect, daca ele sunt scrise si pe hrtie, se cioplesc
in lemn, metal ori petra, care apoi devin purtate de
lumea intrga ca amulette, simble, talismane si
mijlce de scutire in contra fortielor dusimane si
trec de purttorii naturali ai fortielor supranaturale.
Pelnga o necunoscintia grosolana a legilor si
fortielor naturei, lumea balbae de amulette, simboale,
talismane, filacterii, formule cabalistice si alte pro
ducte de arta de acest fel.
4

) Comp. Die Euthenen in der Bukowina," Zwei

ter Theil pag. 16.
) Comp. Linsenmann, Moral-Theologie, pag. 3 4 9 .
5

B I S E R I C A

356

Exista o mulime colosala de asemene formule

de vrjitorie. Tdte bdlele posibile si imposibile, fur
turi si pagube se inlatura prin ele. O buna porie
d e prostie se recere spre acesta, si ar fi o rea intielepciune, daca in tdte aceste cuvinte si frase insirte lng olalta am caut un intieles adenc. Ceva
trebue se se spun, u t a l i q u i d f e c i s e
vi
d e a t u r.
Acum trecem la
II.

Superstitiunea
cu

in privinti'a
raportului
lumea
spiritelor.

omului

Aci e a se aminti inainte de tdte credinti'a in

spiritele necurate. Acestea se nasc din idea falsa ce
si-o face omul despre sortea si puterea duchurilor
trecute si despre mijlocul de a-si alina greu'a lor
sdrte sau de a se scuti in contra reactiunii lor striacidse fatia cu cei ce traesc.
Spiritele necurate se considera in cea mai mare
parte drept sufletele morilor si se pretinde ca comuuicatiunea lor neluc6se cu cei vii s'ar fi observat in
deosebite moduri. Ele iau, se diee, adese ori in spate
pe cei vii si atunci sunt f6rte rele; sau dau celor
vii palme, ii uda cu apa, ii arunca, ii intarita si ii
seduc. Cei mai primejdiosi sunt inca cu tdte acestea
asia numiii vampiri. Acetia sunt totdeauna de ge
nul masculin si deja in viatia se pot cun6sce prin o
rosiatia din obraji batatdre la ochi si prin sprincenile
lor crescute de olalta. Dupa m6rte, ei nu isi afla lo
cul in morment si fie-eare dintre ei trebue se-si parasesca sicriul la prim'a cntare a cocosiului de dupa
mediul nopii. Spre a se pazi fatia cu un asemene
vampir sau spre a-1 face imposibil, el trebue asiezat
in sicriu cu fati'a in jos si in inim'a lui btut un
par. Daca s'a fcut acest lucru, mortul nu-si mai
pdte parai momentul
Unele dintre spirite sunt erasi nevinovate, ba
une-ori chiar complesante. Ele pot fi conjorate si
hiemate asia ca se se presente de le vede omul,
sau respund de le aude omul. Acesta conjorare pe
care o fac mai ales numai 6menii intielepti" servesce apoi in cea mai mare parte in scopul pascalirii, att cu privire la viitor, ct si cu privire la
descoperirea de comori ) pe care spiritele celor mori
le pastreza si nu le dau din mna mai curend de
ct s'ar absolv prin un fel de satisfacie de blastamul ce fac asupra lor pentru relele comise.
6

) Scterea de comori, mai ales daca ele sunt bine

pstrate cu incuiete se face si prin asia numita erba
ferelor" si "rba tlharilor" care descuie tte ineuietorile. Se dice ca in vremile mai de demult cei mai fai
moi si populari tlhari posiedeau acsta rba a ferelor
pe care o purtau sub pelea dela palma manii drepte.
Daca deci cu acesta parte a manei se atinge vre-o in-cuitre sau tot ceea-ce e fer, se descuie incuietrea si se
rumpe si cel mai puternic lantiu, acsta rba inse creste
oumai pe fenatie, semana cu celelalte erburi si asia co-

si

S C u t ' A

Anula XVI

In ce privesce conjorarea morilor si in special

comunicatiunea cu spiretele in urma baterii pe masa,
scrisorii spiritelor si mediilor personale, ndu'a religiune
a spiritismului modern a prestat multe cele. Astfeliu
Em. Emendort, un politician distins, a intrebat odinidra prin mediul Fluit din Newyork, pe reposat'a
sa mama ca ore se primesca el canditatur'a pentru
cas'a representantilor si ca in caul primirii fi-va el
ales sau nu. Si in Boston de mai muli ani inc6ce
mijlocesce un exorcist ca magistru postai din lumea
spiritelor", precum se numesce publice, o corespon
d e n t a intre morii si vii, pentru un dolar bucat'a. Spi
ritele insasi ii dicteza respunsurile. El se ingrijesce
si de portretele morilor care se desemna in insasi
lumea spiritelor; acest oficiu de magistru postai ii
aduce forte mult venit.
Cu t6te aceste sunt forte putieni aceia cari i-si
jertfesc dolarii spre a primi asemene desluciri metafisice. Hury C. Thayer insa intreba odini6ra pe decedat'a sa femee, daca ea se simtiesce fericita pe
ceealalta lume si ca nu ar dori se se inttfrca pe pament. Si Horace Weston din Boston a rugat pe
decedatul seu prieten se-i spun, daca in momentul
cnd a murit a fost sau nu la consciintia, daca
i-i place viati'a de acum si daca nu doresce ra
chiu ? )
7

Noi cei de acum cltinam din cap ridiend. Dar

se vede ca si pe acest teren se confirma tot mai
mult vechea vorba m u n d u s v u i t
deci.pi.
(Va urma.)

Monografia comunei Chitichaz.

de l o s i f loan Ardeleanu.
(Continuare.)

d) Representanti'a

comunala

in anul

1892.

1. Y i r i l i s t i :
Cont. Coloman Almsy, Stefan Terian, Vasiliu
Abrudan, Michail Micus, losif-Ioan Ardelan, Georgia
Grosu M., Georgiu Stami T., Ioaa Selegean, loan
saiul numai din intemplare o pte gasi. Daca cs'a lui
lovesce adec de acesta erba, indata se rupe in bucati.
Omul norocos trebue acum se culega firele de erb'a mai
pe urma tiate si se le arunce intr'o apa curgetre. Precnd deci firele cele simple vor fi duse de apa, erba fe
relor se mica in contra cursului apei. Un alt mod de a
putea pune mna pe acsta buruena vrjita e urmatoriul:
In tta linitea se caut dupa locuinti'a pamentena a ari
ciului, si cnd ariciul a parasit-o ea se ingradesce cu ua
gard usior. Daca ariciul se intrce acas si-isi afla l o
cuinti'a siantiuita caut dupa erba ferelor, atinge cu ea
gardul care indata se desface. In acest moment e bine a
sparia ariciul si se luam erba pe care a seapat-o in urm'a
spaimei.
7

) Comp. Dr. Th. Simar, der Aberglaube Grses,

Geselschaft fr Plege der Wissensehaft im Kbatolischen
Deutschland, Kln 1977, pag. 46 si 47.

Muntean, Teodor Siposiu, Vasiliu G-ros, Ioan David,

Demetriu Olar, Petra Chirilescu, Petru Popa, Vasiliu
Belesiu, Pavel Krmczy, Martin Tyeluk, memb. suplem. Georgiu Nicula A., Georgiu Santeu S.
2.

Alesi:

Mateiu Komr, Ioan Hodageu, Michail Bandur

Ioan Muntean, Martin Kovts, Vasiliu Gros, Georgiu
Borbil, Stefan Crisian, Georgiu Balint, Petru Santeu,
Michail Ardelean C , Michail Gancea, Ludovic Dunka,
Martin Tyeluk, Moise Santeu, Demetriu Stan, Petru
Berbecar, Demetriu Berbecar, membr. supl. Michail
Ciumpila si Ioan Csaki.

Starea agriculturaa

comunii.

Romnul se ocupa bucuros cu agricultra ; la

acesta a fost avisat din vechime si acesta este ocupatiunea lui de predilectiune si astadi.
In trecut stenii nostri arau cu plug de lemn ;
clcau cu caii si secereau cu cosa. In acesta privintia erau mai inaintati inca in trecut, ca alii prin
alte tienuturi, unde si astadi se ara cu plug de lemn,
se calca cu boi, se secer'a cu secera si se ventura,
cu lopat'a.
Cu un cuvnt pe terenul economiei, la noi incep a se introduce reguli mai raionale si mai ren
tabile. Acosta se pole atribui si multiami mai vrtos
comasrii pmntului ; pentru ca economul vediendu-si
pamenciorul intr'o masa, adec compact si intr'un
loc, nu are atta perdere de timp, ca mai nainte
cud acela, mult-putien era impartit in parcele respandite prin tte teritrele comunali, si este mai
ndemnatic a ntreprinde ori ce ram de economie.
La cultivarea mai raionala a pamenturilor la noi,
precum in trecut asia si astadi mult a contribuit si
contribue domni'a de pament din loc, unde economii
nostri dilnic se pot convinge despre aparatele agro
nomice mai practice si folositre. Intrebuintiarea niasinelor de trierat si de semenat ; ventilatrele mai
nue ; nu altcum plugurile de fer duple si triple si
alte aparate de economie dupa sistemele si inventiunile mai nue, ieu dimensiuni tot mai mari pre la
plugarii de aici. Cmpia, care cu puin mai nainte
era pustie, astadi, este imbracata intr'un esterior romantie, plcut si atragetor.
Dara se facem mai nainte o revista scurta
preste starea agriculturaa din trecut, ca se fim in
stare a reflecta, respective ca se potem face conclusiune la cea de fatia.

gru, ct si pentru alte producte;

alocuria se gsesc si sitiuri.*)

eu

tote

aceste

2. Fenatiele inca sunt bune, si produc fen bun

pentru ingrasiarea vitelor.
3 . Orasiu acomodat pentru vendiare, se afla in
apropiere de patru mile de pmnt.
4. Tot feliul de vite umbla pe o pasiune, care
inse nu este de ajuns pentru nutrirea lor.
5. Afara de fntni, alte locuri nu sunt pentru
adpatul vitelor.
6. Lemne de cldit si de foc nu sunt.
7. Locuitorii nu posied vii.
8. In hotarul satului nefiind pduri, nu avem
nici ghinde (gir.)
9. Dieeiuiala, de cnd ne seim, nu a fost 1%
noi in us.
10. Locuitorii nu posied grdini-pentru p6me,
curechiste si pentru alte soiuri de legumi.
1 1 . Trestie sau trestierie nu avem de loc.
12,, Prin prile aceste nu avem sararie, prin
ce am ave modru de-a ne ctiga bani cu purta
tul srii.
1 3 . Prin prile aceste nu avem nici un feliu
de fabrica.
14. Ape curgatore inca nu sunt, prin cari lo
cuitorii ar ave un feliu de castig cu navigatfunea.
1 5 . Muni productori de vinuri bune sunt in
apropiere de noi ca la 6 miluri de pament.
16. Neavend pduri si muni, nu potem arde
nici var, nici earbuni.
17. Comun'a posiede un teritor de cosit (fenatie) pentru trebuintiele publice comunali, cam pentru
50 de lucrai.
1 8 . In hotar apa corespundietore pentru topi
tul cnepei inca nu este.
19. Domni'a de pmnt din loc, posiede de aici
o mdra saca; afara de acesta mai sunt m6re de
apa, dara in deprtare de noi ca la l /
miluri de
pament.
20. Din cruie nu potem ctiga nimic, tot
asia nu putem ctiga nici cu mn'a. Locuitorii sunt
avisati a-se duce la c6sa, prin pustele nvecinate,
sau la cetatea din Arad, la lucru.
Dupa tabela urbariala dela anul 1 7 7 1 situatiunea agriculturala a fost urmatdrea:
Pament aretor a fost 1 1 6 6 h o l d e ; pasciune :
4 9 7 , er nefructifer 8 5 de h o l d e ; cu t o t u l : 1 7 4 S
de holde.
l

Possesiunea s'au impartit astfeliu :

Numerul intravilanelor : 1 2 4 . Calitatea pamen
turilor pentru ferd. pos. / :
207 ; / : 4 8 ; / :
4 ; /s : 8 ; 6/
2.
1

Aceea intr'un colorit destul de posomorit, ast- :

In timpurile mai recente si anume pe la anul
fel se descrie prin un document oficios datat la a1 8 7 6 a fost pmnt aretor: 5379.118in iugere
nul 1 7 6 8 .
. 1 . -Pmnturile aratre sunt in due clcaturi,
aceste sunt bune si sunt indemanatice att pentru

*) Acesta este un feliu de pamnt alcalin ; nerodi

tor si nefolosibir.

B 1 S E E I CA

358

si

cat.; fenatie : 3 3 9 . 1 2 5 & D iugere cat,; vie: 26.1050

iug. cat.; pasciune: 1 6 1 8 . 1 3 0 3 Q iug. c.; p

dure: 5 4 . 1 4 1 0 Q iug. c . ; tresterie 22.668QJ iug.
e.; intravilane: 1 5 . 2 3 2 Q iug. cat.; de tot:
1 4 . 4 5 7 . 7 0 0 Q iug, Neroditor: 3 7 4 . 4 5 3 D iug.
Dupa catastrul din urma in totalitatea claselor
a fost pament aretor: 5426.956[~f iug. cat.; intra
vilane: 4 6 . 5 4 Q ; fenatie: 5 5 7 . 9 9 7 0 ; v i e : 26.132
; pasciune: 1 3 1 8 . 1 5 9 2 Q ; pdure: 5 3 . 1 2 3 9 ;
tresterie: 1 8 . 7 0 7 D ; neproductiv: 3 5 4 . 1 5 0 3 Q .
Mai nainte venitul curat al unui iuger catastral
f. ev dupa clasa a III. era: 9 fl 3 8 cr., astadi dupa
el, a II. este: 12 fl 5 0 cr.
Recolta de gru dupa un iuger eatast. in hectelit. la anul 1884 a fost: 1 0 , r in anul 1891 :
la 1 2 M.
;

Pretiurile bucatelor, dupa cte o maja metrica

a fost la :
Anul 1 8 7 9 / 8 0 , grau calitatea per hect. 7 6 ,
Pretiul per 1 0 0 chilo : 1 2 fl. 59 cr., orz pretiul
per 1 0 0 chilo 6 fl. 4 3 cr., cucuruz (porumb) pretiul
per 1 0 0 chilo 6 fl. 2 8 cr.
Anul 1 8 8 3 / 8 4 , grau calitatea per hect. 7 4 ,
pretiul per 100 chilo : 9 fl. 2 9 cr., orz pretiul per
1 0 0 chilo: 6 fl. 4 9 cr., cucuruz (porumb) pretiul
per 1 0 0 chilo : 5 fl. 59 cr.
Auul 1 8 8 5 / 8 6 , grau calitatea per hect. 8 0 ,
pretiul per 1 0 0 chilo: 7 fl. 6 1 cr., orz pretiul per
1 0 0 chilo: 5 fl. 10 cr., cucuruz (porumb) pretiul
per 100 chilo : 4 fl. 79 cr.
3

Anul 1 8 9 0 / 1 , grau ealitatea per hect. 78, pre

tiul per 100 chilo: 9 fl. 20 cr., orz pretiul per 100
chilo: 6 fl. 10 cr., cucuruz (porumb) pretiul per
1 0 0 chilo : 6 fl.

*
Precum atinseiu la nceputul capitlului de fatia,
astfeliu repet si aci, ca comasarea pmntului a fost
un profit pentru stenii nosfri de aicia ; dara cu ocasiunea aceea s'au fcut o mare erore din partea
antistei de pe timpul acela. Anume pe intreg hota
rul comunii nu s'au lsat un petec pentru pasciune
(imasiu).
De aci a urmat apoi aceea impregiurare regre
tabila si desastrosa pentru locuitori, ca neavend
unde si tienea vitele, prsirea acelora a scptat din
an in an, inct pana cnd mai nainte un stpn
avo cte: 3 vaci; 12 boi; 6 cai; 30 rimatori si
300 de oi, astadi in total (adec, la toti locuitorii
comunii) se gsesc vite cornute: 5 tauri; 161 de
vaci; 80 de boi; 195 vitiei de 1 - 3 ani cai: 6 0
de armesari; 3 5 5 de iepe; 170 de jugnii si 98
mnzi. Rimatori: 1 8 veri; 362 de scrdfe si 1216
porcei. Oitiele, intre impregiurari grele, numai conlocuitoriul Vasiliu Sabeu le mai tiene adi in numer,
ca la 100200 de capete.
Din cele espuse se vede, ca locuitorii de aicia

S G Oi'

Anulu XVI.

se ocupa mai mult cu sementui bucatelor, adec cu

economia de cmp, si decumva in acesta privintia se
ivesc nisce ani sterili si neroditori, apoi economii
neavend si alte isvdre de ctiguri'sunt espusi lacelea mai mare lipse.
Pomaritul, legumeritul si albinaritul la noi se
pdrta in mesura fdrte mica si nensemnata. Asi pote
aice, ca tdte aceste se fac numai din pofta, si de
lc. Econ6m'a i-si in ingradesce un teritor de cti-va
pasi; acolo i-si samena putien petringel, salata, mor
covi (napi) si crastaveti; er stpnul ici cdle i-si
sadesce cte un mer de snziene, cte un viin,
prun si cire si fdrte arareori se mai ocupa cte
unul si cu stuparitul. Atta este totul, ce se face
la noi in acesta privintia.
(Va urma.)

JD

R,

JE.

* Te Deum. Din incidentul aniversrii dilei ono

mastice a Maiestii Sale Imperatesei si Reginei ndstre
E1 i s a b e t 'a s'a oficiat ieri in biseric'a catedrala din
Arad un Te Deum, si s'au ridicat rogatiuni ferbinti pen
tru indelung'a vieti'a si sntate a Maiestii Sale Pre- '
gloriosului nostru Imperatu si Rege apostolicu Franciscu
Iosif Antiulu, a Maiestii Sale Imperatesei si Reginei
Elisabet'a si a ntregii Case domnitrie. Se traisca intru 1muli fericii ani!
* Calindarul
plugarului.
Editura tipografiei,
A. Muresianu" in Brasiovu. Anul I. Cuprinde: Pe pgin'a prima portretul laureatului petu Andreiu Muresianu.
Urmza apoi partea calendaristica: Cronologi'a an. 1893;
Regentul an. 1893 ; nceputul anutimpurilor; Serbatorile
si alte dile schimbatre; Posturile, deslegarea postului
etc. Alturi cu nsemnarea dileloru din fie-care luna s e
arata, Ce are se lucreze plugarul in numit'a luna, cari
sunt semnele de timp dupa calindarul de 100 ani, cum
si dupa alte seme. Urmza: Geneologi'a domnitorilor din
Europ'a; Trgurile din Transilvani'a, Ungari'a, Bucovin'a
si Romani'a; Mesurile noue introduse la an. 1873; Ra
portul, intre mesurile noue si vechi; Competintie si tacse ;
Scal'a timbrelor; Servitiul postai. In partea literara:
Introducere de Ioanu Georgeseu; O auta de mii franci
diestre (un roman in miniatura); Beiaseracia (snva),
de Ioanu Koevary; Economia cmpului (plugul, aratul,
grapatul, travalicul, cunscerea pamentului, gunoiul, grul,
tciunele, secara, cucuruzul, incoltirea si crescerea semenaturilor); Economi'a vitelor (calul, mgarul, nutrirea vi
telor) ; Ct timp porta animalele de casa ? Beti'a seu alcolismul (istoricul si influintiele lui); Poesii: Plugurile,
Semenatorii, de V. Alexandri. Asinul cu trei proprie
tari, Viti'a la cmp si la gradina, de A. Muresianu ;
nviere, Rugciune, Cine esti, de Tr. H. Popu. Patro
nul iganului, Tiganulu si sfinii (anecdota poporala),
de Th. D. Sperantia. Cntece poporale. Povetie econo
mice si higienice; Banii cei noi; Diverse; Glume. La
urma anuntiuri. Acest calindar e redigiat dla dlu 1 o-

Aaulu XVI.

B I S E R I C A / si S 0 LIA

859

a n u G e o r g e s c u, si se pte procura dela Tipografi'a I loan Berariu Racovitia 5 0 cr, Martin Sava Tees 3 0 cr,
A. Muresianu din Brasiovu cu pretiul de 2 5 cr. trimis
Avram Golub Teesiu 3 0 cr, Iova Dragoescu Dragoesei
cu posta 30 cr.)
** 2 0 cr, Romulus Suiciu Ietar 2 0 er, Alesie Jana Var 5 0
cr, Vichentie Borlovan Valea boul 3 0 cr, loan Martinescu
* Bibliografia.
A aprut r'Lectiuni din G r a Obreja 50 cr, Iova Hautila Petrosnitia 2 0 cr, loan Molm a t i c ' a l i m b e i r o m n e " , pentru sctflele popo
dovan Valeaboul 20 er. loan Seraciu Rueni 3 0 cr Ghiriac
rali de I o a n I i i c a invetiatoriu. Arad, 1892. Tipo
Mihutia Rueni 3 0 cr, Traila Corode Obreja 3 0 cr, Migrafi'a diecesana. Format 8, pagine 7 1 . Pretiul unui
nai Vaca Ciuta 3 0 cr, loan Harambasa Seovesti 3 0 cr,
exemplariu 2 5 cr.
loan Petrascu Ruieni 5 0 cr, Ilie si Simion Sciopu Feni
: .* Catedra
de limba
romana
in
Lipsea.
1 fi, loan Polean Mosnitia 5 0 cr, Nicolae Groza M.-SzaCu inceperea noului an colar se va deschide la univer
sitatea din Lipsea un seminar pentru studiul filologiei
kos 3 0 cr, Dimitrie Hodosian Gruin 3 0 cr, Iosif Scheusan
limbei romne. Cursurile vor fi fcut de savantul profe
Utvin 10 cr, Kristof Wagner Blaj ova 3 0 cr, Milos Marsor W e i g a n d, care va publica in curend o lucrare
cov Dinyas 5 0 cr, Alexandru Iancoviciu Hodos 2 0 cr,
capitala asupra Romnilor din Macedonia.
Partenie Voin Herniaeova 5 0 cr, Tanasie Giurca Prtia
f Necrolog.
P a r t e n i u P. B o r o i u , stu
10 cr, Giga Bordos Liget 2 0 cr, Nieolau Rancu Murani
dent de el. III. gimn. in Beiusiu, dupa un morb scurt
30 cr, George Scorobece Hernyakova 2 0 cr, Ievrin Golub
a reposat in Chiscou la 25 Oct. v. c. in etate de 14
Tierenteaz 10 cr, Iosif Glavan Feni 3 0 cr, Dimitrie Chicsia
aui, lasand in doliu pe nemangaiatul seu tata, frai
Giroda 2 0 cr, Nicolae Pava Topolvtiul-mic 10 cr, Toma
si sora.
Suba Topolovetiul-mare 10 er, Dionisie Sima 10 er, GeVecinica amintirea lui!
orge Perin 2 0 cr, Todor Atvalits 5 0 cr, Nicolae Lazar
* Nu durmiti
cu flori in casa I Ct de pri
10 cr, Arcadia Turcu 10 cr, Iovan Berecsics 2 0 cr, D i mejdios este mirosul florilor in timpul nopii, ni-o dovemitrie Cralovicean 3 0 cr, Todor Gruici 3 0 cr, Ioachim
desce urmtorul cas, ce s'a petrecut septeman'a trecute
i Mihai 10 cr, Nicolae Hieesian 5 0 cr, Adam Cica 5 0 er,
in Knigsberg: Fiica unui bancher din acest orasiu si-a
Gligor Dimoia 1 fi, George Tury 30 cr, Efta Soruica 2 0
serbat, diua numelui. Din acest incident frumds'a fata
i er, Ion Jica 10 cr, Golub Andrs 1 ff, loan Stefanescu
capet dela curtesanii sei nu mai puin ca 32 de bu
80 cr, George Stoiacovici 10 er, Vichentie Paulescu 8 0
chete frumse de flori. Fat'a asiedi buchetela in odaia ei
cr, Nicolae Gruja Susta 5 0 ci, Iosif Iurma 80 er, Floria
de durmit si se culca fericita in mijlocul lor. Cnd fu
Negru 20 cr, Dimitrie Cretiu 3 0 cr, Iotia Dragan 5 0 cr,
pe la cesurile trei de catra diua, stapan'a casei, care
Iovan Carnu 50 cr, Ion Cosariu 3 0 cr, Constantin Scheudurmea ia odaia vecina, audi un gemet de durere, ce
san 50 cr, Traila Stalinescu 5 0 er, Nicolae Olariu 3 0 cr,
venia din odaia fiicei sale. Numai dect deschise usi'a
Nicolae Lazar 3 0 cr, Ion Groza 2 0 cr, Alexandru Ioascu
si vrend se intre la fiica s'a, fu lovita de un miros de
20 er, Iuon Puiulescu 10 cr, loan Ilici 5 0 cr, Ion B a flori att de greu, inct era p'aci se ametiesca. Pe fata
ioni 5 0 cr, Petru Rohot 5 0 cr, Dimitrie Pistrui 8 0 er,
o gasi svercolindu-se pe jos, langa pat, voind se se
loan Popovici 2 0 cr, Marcii Traila 1 il 5 0 er, Chenta
scle, der nu putea. Ea era att de confusa si zpcita
Caten 10 cr, Nicolae Demenescu 3 0 cr, Vasilie Burca 1 0
la cap, inct numai cu mare greu se putu desmeteci.
cr, Lazar Vidae 10 cr, Iosif Savalovici 2 0 cr, Arcadia D o Medicul spuse, ca numai cteva minute de-ar fi remas
bosan 10 er, loan Bandu 5 0 cr, Ion Jurma 10 cr, P a inca intre flori, ea ar fi murit. Caul acesta pdte
vel Radu 3 0 er, Achim Petia 3 0 cr, Iotia Zgirgea 1 fl,
servi ca viua dovada, ct de nesanetos si primejdios este
Mita Vasila 1 fl, Vasilie Avramovici 3 0 cr, Nicolae Giupentru sanetatea omului obiceiul, de a lasa peste ndpte
chin 10 er, Ilie Popescu 20 cr, Vasiliu Terdiu 10 cr,
florile in odaia, in care durmim.
Const Terzeu 50 cr, Sofronie Regia 10 cr, Traila Purce* Mugare.
Vin cu tta stim'a a face cunoscut
lus 5 0 cr, Jiva Iichin 3 0 cr, Vasilie Grecu 5 0 er, ConOn. public ca cartea mea Legea de pensiune invetiastantin Radu 8 0 cr, Nicolae Dragoi 3 0 cr, Todor Novae
toresca" se afla sub tipariu, deci pentru ca se me pot
30 cr, Petar Andreici 3 0 cr, Filip Stoian 3 0 cr, Iosif
orienta in privinti'a esemplarielor tiparinde, rog c se
Nicolaevits 30 cr, Traila Marcu 5 0 cr, Gergie Bugariu
se retrimit clele de abonoment cel mult pana la finea
30 er, Sava Marineen 50 er, Dimitrie Stoia 2 0 cr, Goorge
lunei curinte nou. San-Nicolau-mic, in 18. Noemvre n.
Popovits 3 0 cr, Aurel Gruiei 50 er, Sima Minda 8 0 cr,
1892. B l a s i u C o d r e a n , docinte.
loan Stefan 10 er, Nicolae Pascu 50 cr, Lunga Pavel 3 0
* Contribuiri
pentru alumneul
romn
cr, Petra Artocan 2 0 cr, Petru Bojin 3 0 er, David Berid i n T i m i s i o r ' a . Pentru alumneul romn a incurs
nantiu 5 0 cr, Simion Albai 2 0 cr, lonas Ianasiel 3 0 cr,
pana astadi la subscrisul eassariu urmatorele contribuiri:
Dumitru Popovici 10 cr, Toma Turcin 30 cr, Mou Pervu
Nicolae Sirbu Ohabaforgcs 5 0 er, George Prodan S t 30 cr, George Buru 3 0 cr, loan Balint 50 cr, Vasilie
Mihaiu 80 cr, Costa Cadarian Feni 3 0 cr, Nicolae MiEva 10 cr, Andrei Bogdan 3 0 cr, Andrei Tibu 8 0 cr,
losiu Stamora 80 cr, Vichentie Lazarel Belintiu 50 cr,
Demetriu Morariu 8 0 er, Marcu Ciucone 2 0 cr, Torna
Constantin Cogei St.-Mihaiu 10 er, Stefan Cuvesdean H i Iovi 10 cr, Sima Turcu 10 cr, Iosif Iancovits 5 0 cr,
siasiu 10 er, George Fagetian Ictar 30 er, George BreSima Jurma 10 cr, George Grecu 30 cr, Toma Lina 3 0
stovicean Ictar 30 cr, Nicolae Blan Hisiasi 3 0 cr, Ion
cr, Ion Radu 5 0 cr, Ion Vacarescu 30 cr, Axentie JadaIonescu Chiseteu 20 er, Nicolae Berariu Racovitia 30 cr,
neantiu 50 er, Arcadia Plavosiu 80 cr, loan Tratan 3 0
r

B I S E R I C A

360

si

er, Michael Tenczer 8 0 cr, Mita Iovin 2 0 cr, Dimitrie

N e s e 3 0 cr, Nicolae Cionca 2 0 cr, Traila Gabor 50 cr,
George Strizue 3 0 cr, Liuba Zsivanov 50 cr, George Subu
3 0 cr, Nicolae Tirnea 5 0 cr, Constantin Gapetian 5 0 cr,
losif Lazarescu 8 0 cr, loan Mina 2 fl, Regina Schlesiu3er 5 0 cr, Sima Todorescu 5 0 cr, Aureliu Iechinu 50 cr,
Ambrosie Raticu 5 0 cr, Danila Gereu 10 cr, Petru Sipetian 1 0 cr, Petru Chirmeti 1 0 cr, Petru Grozav 50 cr,
George Chinezu 50 cr, Filip Benta 3 0 cr, loan Tocaci
2 0 cr, loan Gilcoe 3 0 cr, Petru Covaci 3 0 cr, Mihai
Gileoe 3 0 cr, Achim Aprutiu 3 0 cr, Dimitrie Poenariu
3 0 cr, Ion Gruia 3 0 cr, Grigoria Gruia 3 0 cr, Petru
Vlad 3 0 cr, Comuna bisericsca gr. or. romana 2 fi 54
cr, Iovan Mezin 50 cr, Ion lula 3 0 cr, Mita Marioceu
5 0 cr, Irimie Baiaci 3 0 cr, llie Gataiantiu 1 fl, Stefan
Olarescu 50 cr, losif Sima 3 0 cr, Iotia Gligor 10 cr, Dr.
L. Simon 8 0 cr, Ion Socarda 8 0 cr, Dimitrie Hoban 50
cr, Iova Gereu 3 0 cr, Moise Lupulescu 8 0 cr, Pavel
Puzdu 5 0 cr, Vichentie Tomi 2 0 cr, loan Balta 50 cr,
Moise Dobosian 1 fl 50 cr, Vasilie Dobrin 5 0 cr, Ion
Mirescu 80 cr, Tauasie Popi 2 fl, Simen Dironea 30 cr,
Eomulus Secosian 2 0 cr, Chira Mutiu 2 0 cr, Vidn Ulicean 5 0 cr, Ion Chicu 3 0 cr, George Paun 30 cr, Adam
Obagean Ozora 50 cr, Iuon Ruji 5 0 cr, George Rista 50
r, Adam Velici 5 0 cr, Nicolae Trufai 5 0 cr, David
Terfaloga 1 0 cr, Moise Minda 8 0 cr si Traan Ccora 80
cr. l o a n B a n d u, cassariul alumneului.

Concurse*
Pentru deplinirea parochiei de clas'a III. din T.-Hodosiu, protopresbiteratul Belintiului, prin acest'a se escrie
concurs cu termin de alegere pe 6,18 Decembre a. c.
Emolumintele sunt: 32 iugere pament, parte aratoriu, parte fenatie ; dela 85 numere de case, stol'a usuata,
si cte % t i bucate, paite gru, parte cucuruz, si locuintia libera cu 1 iuger gradina de legumi.
m e

Recursele se se trimit printelui protopop traetual

Georgiu Creciunescu in Belintiu per Kiszetd ; era recu
renii se se presenteze in vr'o Dumineca ori serbaWre in
biserica locala, spre a-si aret desteritatea in cntare
si tipic.
T.-Hodosiu, in 25 Octobre 1892.
Comitetul parochial.
In contielegere cu mine: G. CRECIUNESCU, m. p.
protopresbiter.

In nex cu naltul decis consistorial dtto 19/31 Octomvre 1892. Nr. 4447 ; pentru deplinirea capelaniei tem
porale pe lng actualul preot Dimitrie Mihutiu din Pifcisiu se escrie concurs cu terminul de 30 de dile dela

prima publicare.
Emolumintele anuali mpreunate cu parochi'a din
Eibisiu sunt: 1) Un'a sesiune parochiala cu un venit aproximativ de 300 fl. 2) Birul in natura si stol'a usuata
computate in calcul de mijloc cu un venit anual de 360
fl. 3) Un platiu parochial cu un venit anual de 10 fl. La
olalta un venitu anual de 6 7 0 fl.

Anula X \ l .

S C O L ' A

Capelanul alegend, conform decisului consistorial mai

sus numit va avea totdeun'a jumtate din tdte venitele
parochiali aici insirate, pre ct timp va fi in viatia parochul Dimitrie Mihutiu.
Recurenii pentru acest'a capelania sunt avisati, re
cursele lor, instruite cu documentele legali de cualificatiune pentru parochii de CI. I l - a si adresate comitetului
parochial din Pibisiu a-le subscerne subscrisului proto
presbiter in B.-Lippa pana la terminul susindicat, precum
si se se presinte in vre-o Dumineca seu serbatdre in sant'a
biserica din Pibisiu spre a-si aret desteritatea in cant si
tipic si respective in oratoria.
Fibisiu din siedinti'a comitetului
la 28 Ociomvrie st v. 1892.

parochial

tienata

Comitetul parochial.
In contielegere cu mine: VOICU HAMSEA, m. p. protop.
Cl

in urmarea ordinatiunei Ven. Consistoriu eparch. din

Arad, dato 10 Faur 1892. Nr. 432. pentru ndeplinirea
definitiva a posturilor de invetiatoriu si invetiatdre dela
scdlele de fete gr. or. rom. din coinun'a Toraculu-mare
(comitatul Torontl, inspectoratul Banat-Comlosiu) prin acest'a se escrie concursu cu terminu de alegere de 30

de dile dela prim'a publicare.

Emolumintele pentru fiecare clasa sunt: a) Salariu
anualu 300 fl. v. a. b) Pentru conferintia 15 fl. v. a. c)
Pentru scripturistica 5 fl. v. a. si d) Cortelu liberu.
Doritorii si doritdrele de a ocup acestea posturi
pre langa testimoniul de cualificatiune si a esamenului
din limba magiara se mai produc si atestate de conduit'a
de pana aci.
Recursele astfeliu instruite si adresate corn. paro
chial sunt a-se trimite P. O. Domnu Paul Miulescu protopresb. s> inspector cercual de scdle in Nagy-Komlds,
avnd recurenii a-se prasent in S-t'a Biserica in vr'o
Dumineca seu serbatdre, spre a-se arata poporului.
In fine se observa, ca clas'a prima are a-se nde
plini cu invetiatoriu, er clas'a a doua cu invetiatdre.
Toraculu-Mare la 14/26 Octomvrie a. c.
Comitetul parochial.
In contielegere cu mine : PAUL MIULESCU, m. p. pro
topresbiter si inspector colar.

Pentru vacant'a parochia de clas'a III din Hodisiu

in protopresbiteratul Butenilor, prin acest'a se escrie con
curs pana la 30 dile dela antia publicare, pana cnd
recurenii vor a-se present vre-odata in biseric'a din loc
spre a-si face cunoscintia cu poporul alegetoriu.
Venitele mpreunate cu acesta parochia sunt: 1)
una sessiune pamentu aratoriu si fenatiu 230 fl, 2) dela
130 case cte o mesura cucuruz ca biru 130 fl, 3) sto
lele ndatinate 60 fl. Suma 4 2 0 fl, afara de acestea cuartir liber cu gradina.
n

Recursele sunt a-se substerne pe calea P. o ciu protopresbiteral din Buteni (Butyin).

Ofi

Hodisiu, la 18 Octobre 1892.

Comitetul parochial.
In contielegere c u : CONSTANTINU GURBANU, m. p .
protopresbiter.
a

Tiparialn si editor' tipografiei diecesane din Arado. Redactoru respundietorin : A n g u s t i a H a m s e a .