TV u n i v i XVI.

ARADU, 15/27. Noemvre 1892.

Nr. 4 t 6 .

BISERICA si SCOL'A.
F o i a b i s e r i e e s c a , scolastica, literara si e c o n o m i c a .
lese odat

in septemana:

DUMINECA.

PEETIULU ABONAMENTULUI.

PRETIULU INSERTIUNILORU:

Corespondentiele s se adreseze Redactinnei

P e n t r u Austro-TJngari'a :
P e n s o ann 5fl.cr pe 1/2
2 fl. 50 cr.
P e n t r u R o m a n i ' a ai s t r a i n e t a t e :
P e n n a ann 14 fr., pe jnmetate ann 7 franci.

Peiftrn pnblicatiunile de trei ori ce contieriu

cam 150 cuvinte 3 fl.; pana la 200 cuvinte 4 fl.;
si mai sns 5 fl v. a.

r b a n i i de p r e n u m e r a t i u n e l a
T I P O G R A F l ' A D I E C E S A N A in A R A D .

a D n

Desvoltarea spiritului de lucru prin sco

tele nstre confessionale.
Bela o buna educatiune se cere, c in prim'a
linia se desvelte, si alimenteze in elevi plcerea si
spiritual de lucru.
Si scl'a confessionala va desvolt plcerea si
spiritulu de lucru in prim'a linia prin invetiainentulu
religiunei, purcediend dela principiulu enunciatu in
vecinicile cuvinte ale Domnului : Tatl mieu pana
acum lucrza, si eu lucrezu."
In universu vedem in fiecare momento, lucrnd
in mo du nentreruptu man'a cea atotputernica a lui
Ddieu ; r in lumea morala, intre omeni, vedem, ca
lucrulu neobositu, lucrulu cu calculu si planu bine
determinata este conditiunea fundamentala pentru
mersulu succesu al omului spre perfeciunea crestinsca.
Si omulu in etatea copilriei este predispus
spre lucru prin faptulu, ca voiesce se cunsca, si
se scie totu ce se petrece in jurulu seu, precum si
prin faptulu, ca voiesce, se imiteze pre omenii, cu
eari vine in atingere.
Astfeliu c factoru si mijlocu de cpetenia pen
tru desvoltarea si alimentarea spiritului de lucru in
elevi ni-se infacisiza in prim'a linia esemplulu
crescetoriului, si respective esemplulu invetiatoriului.
Tiennd contu de acesta mijlocu grij'a invetiatoriului trebue se fia indreptata intr'acolo, c att
dnsulu, ct si elevii sei se fia in modu nentreruptu
ocupai a-si insusi cunoscintiele si desterittile trebuintise pentru unu lucru ct mai spornicu in timpulu, cnd vor esi in viti'a.
Si negreit astfeliu s'a procesu si pana acum
in sclele nstre confessionale.
Trebue se fia inse undev'a o sminta, fia de
metodu, fia in materi'a de invetiamentu, fia in mpre
jurrile, in cari trim, ca astadi se aude din cnd
in cnd plansori, ca generati unea mai tnera a po
porului nostru nu este in tot locul cu destula sr-

BISERICA si SCOL'A."

guintia la lucru, si anume cu aceea srguintia de

fer, ce se cere dela noi cu deosebire astadi pentru
o desvoltare si inaintare ct mai repede si mai succsa pre t t e terenele vieii.
Si adeverul este, ca astadi se aude aprpe in
intrga Europ'a plansrea, ca lipsesc lucratorii buni
si conscientiosi, si mai cu seina lucratorii, cari se
fia cu deplina credintia si pietate catra stepanii, cari
le dau de lucru.
Si daca esista acesta plansdre, precum si plan
srea, ca lucratorii in mare parte sunt anficiati de
idei socialiste si anarchiste, pre nof ne machnesce si ne ddre, deorece ideile, si cele rele si cele
bune, se latiescu intre omeni si intre papre ade
seori cu iutil'a fulgerului ; si cu potintia este, c
de astfeliu de idei greite se se fia molipsit, si se-se
molipssca si cretinii din poporul nostru, mai cu
sma acei poporeni, cari triesc prin orasie, seau in
apropiiarea orasielor.
Dupa ce inse in Europ'a a inceput a-se audi
acsta plansre mai cu sma de cand s'a schimbat
caracterul confessional al sclelor, si s'au prefcut
in scle in cari biseric'a, nu mai are influinti'a, ce-i
compete in educatiune, c unei institutiuui divine,
si dupa ce pre de alta parte poporul nostru astadi
^ in contact mult mai mult, dect ori cand mai
te cu diferite nmuri de meni : astfeliu sclele
$ s ] g | se gsesc astadi in faci'a unei'a din cele mai
probleme in ceea ce privesce desvoltarea si aitarea spiritului de lucru.
Omul fara religiune, omul condus de idei ma
terialiste privesce de tinta a vieii: traiul bun, co
moditatea si diferite plceri ; si purcediend din acsta greita ideia un astfeliu de om lucrza, si se
supune lucrului numai intru att'a, inct pre alta
cale si fara se lucreze si fara cascigul, carele
este avist a-lu ralisa prin lucru, nu-si pte
satisface tendentiei de traiu bunu si plceri. Omul
condus si molipsit de astfeliu de idei niei odat

BU este, si nu pot fi un bun lucratoriu, dereee

el, lucrza tot ceea ce lucrza curat numai de sila.
^ Omulu cu religiune inse privesee l u c r a s i acti^
vitatea s'a productiva din unu puncta, de vedere
mult mai inaltu. Elu nu lucrza intru= att'a si nu
numai pentru ed se cascige, si se aiba, cu ce se-i
acopere trebuintiele dilnice ale vietii ; ci elu tintesce prin lucrulu manilor sale mai multu, dect
aest'a. Elu lucrza, c prin cascigulu realisatu prin
lucru se-si pardossca, si oblsca siesi si a l'or sei
calea, pre carea se-si pota face cu sporiu si succesu
mersulu seu spre perfeciunea erestinsca.
Despre meni condui de idei materialiste nu
esista casu, c se-se fia pusu pre sene, si respective
cascigulu lor in servitiulu umanitii si pentru pro
movarea binelui comunu. Astfeliu de meni traiescu
numai pentru momentu ; ei nu se potu insufleli, nu se
potu pune nici odat in servitiulu ideilor, cari tintescu
la binele comunu, fia acel'a bisericescu, seau naio
nal, fia in genere de umanitate.
Si fiindc de astfeliu de meni condui de ast
feliu de idei se-ne fersca Ddieu, si fiindc pre
de alta parte poporulu nostru pot se fia espusu a
veni in contactu cu astfeliu de meni : grij'a de c
petenia a sclelor nstre este neaparatu de lipsa,
c in desvoltarea si alimentarea spiritului de lucru,
se dea, si se imprimeze lucrului, caracterul seu
religiosu.
Elevul se-si cascige in cas'a parintsca si in
scla convingerea, ca Omul traiesce, c se lucreze,
se-se perfecioneze prin lucru, si se-si fauresca bu
nstarea vremelnica si vecinica.
Sunt multe motivele, cari impun sclelor nstre acesta detorintia, si anume far acestu caracteru religiosu al lucrului nu se pot nici inchipui
o desvoltare normala si succosa nici a nstra c individi cu att mai putin o desvoltare succsa a
nstra c biserica si c popor.
Si la noi, la romani este o necessitate urgenta
de o desvoltare ct mai grabnica prin un lucru intensiv att pre terenul vietii si desvoltarii nstre individuale, ct si pre terenul vietii nstre publice-nationale. La noi sunt putini omenii, cari se moscensca dela prini averi, din cari se pota se traisca ; r averile- publice, fundatiunile, menite a pro
mova desvoltarea nstra c biserica si c popor, sunt
putine in report cu multele nstre trebuintie.^ Cu
tte acestea smtim mare bucuria, cnd gndim la
aceste averi, pentru ca ele tte sunt resultatili lucrului si alu spiritului de lucru si de crutiare al nostru
si al prinilor nostri.
Si cnd gndim, cum au sporit de repede aceste averi in timpulu din urma la tte cele trei
eparchii din Metropoli'a nstra : atunci trebue se-ne
formam convingerea, ca desvoltandu-se spiritulu de
lucru in poporu in mesura tot mai mare : poporul
nostru va progresa, si va deveni tot mai capace de
progresu pre tte terenele vietii.

Pentru a inlesni poporului acest pregres sustinem noi sclele confessionale, si anume : c prin
religiune se cultivam in poporu spiritul de lucru,
r prin acest'a o desvoltare normala si progressiva
pre tte terenele vietii.

D e s p r e

suj>er*stitiu.ixi.

Discurs, tienut de rectorul universitii

din
Cernautiu Dr. E mi li an
Voiutichi
cu prilegiul inaugurrii sale festive dela 4 Octomvrie a. c. n.
(Continuare si fine.)

Mai departe e obiceiul poporal in privinti'a

observrii unor anumite locuri si dile, in care du
hurile necurate se manifestza si care consista dintr'aceea, ca in aceste dile omul se feresce a fi prins
in cursa de eatra duhul necurat.
Asemene duhuri periculdse sunt la Rusi Rus
salki''. Aceste sunt nisce fiintie mai ales gole, cte
odat inse mbrcate in camesi fara incingetdre si
samana cu soiul nimfelor si al dinelor de apa care,
cu tte ca nu sunt tocmai rele, se arata dusimanse
omului, in special inse fetelor tinere si mai mult
flcilor. Ca adeverate duhuri de primvara si ma
terializnd primavar'a cu tete plcerile si primejdiile
ei, scurt'a lor vitia tiene dela nceputul anotimpului
frumos pana la sfrsitul aceluia, sau mai e x a c t ;
Del Smbta Rusaliilor, cnd se inaltia adncimea
apelor, pana l a diu'a sntului Ion sau a lui Jtuoan,
Kupalo, in care di dupa ce s'au demerdat vre-o
cteva sopamani si dupa ce si-au fcut mendrele
in riuri, pe mare si pe uscat, se retrag dimpreun
cu regin'a lor in palatul lor de cristal, ce se afla
ascuns in fundul apelor.
Ele reclama adese-ori cte o vitia de om, dar
fortiele lor se restring numai la astfeliu de omeni,
pe cari sortea i-a destinat, ca se se nece sau eari
pe nesciute s'au lsat sedui de ele pentru a duce
mpreuna sub apa vitia conjugala fericita.
Superstiti'a poporala nu scie se spun hotarit,
decnd exista russalki, daca erau ele dela ineeput
sau au venit mai tardiu si de unde au venit, si tot
att de putien seiu se spun savanii ceva positiv
in acesta privintia. Se afirma numai, ca sufletele co
pilelor, care s'au nscut morte sau au murit nainte
de a fi botezate sau si ale acelor fete mari, care
s'au necat la scalda fara a-si fi fcut mai nainte
obicinuitul semn al crucii, sunt destinate se devina
russalki.
Se dice inse, ca in unele cauri ar suceede a
scuti pe cele dintiu numite fiintie nenorocite de
acsta destinatiune, derece dupa cum se scie
sufletele copiilor de gen femenin, cari au murit
nebotezati, nainte de ndeprtarea lor de lumea acsta, se avnta in aer si cer de trei ori botezul.
Acesta li se pdte apoi forte usior acorda, strignd

B I S E E l C 'A

Anulu XVL

S C O L ' A

si

363

dola. Unde inse existau vederi mai umane prelang

dupa e l e : Boteza-se rob'a lui Dumnedieu in nu
un nivel cultural mai inalt, in loc de o jertfa varia
mele Tatlui, al Fiului si al Sntului Duh, Amin !"
se pune in cldire un obiect re-care drept simbol
Dar de cele mai multe ori acesta ceremonie de
al cldirii. ,
absolvare nu se face, deore-ce nu se aude glasul
In sfrsit mai avem se luam in privire si ' ,
micului anger rusesc, care in loc se fie dus
spre destinatiunea lui ceresca se preface in rusIII. Superstitiunea
relativa la Dumnedieu
si la
salM si inmultiesce din nou cu unul numerul Ruscele
dumnedieesci.
salkilor. )
Exista inse si duhuri rele, demoni, care, spre
Acst'a superstitiune se nasce indata-ce lucrua-i putea alunga dintr'un loc, reclama deosebite jertfe
rile supranaturale ni le nchipuim naturalistic si sude 6meni. De aceste din urma se tien si asianumipunem pe Dumnedieu drept o substantia obicinuitetele jertfe de cldire, care odiniora erau obicinuite
lor categorii ale spaiului, timpului si casualitatiilor,
la multe popore si exercieza o influintia eseniala a- -.'
sau atribuim milostivirilor Lui efecte pe care, dupa
supra lucrrilor lor.
f
ihvetiaturile Lui, nu le are si nu pot ave.
Dupa o legenda romna, principele Neagoe a \
Astfeliu duce si conceptiunea sensuala a taine
chemat in tiara in deceniul al doilea din vecul al
lor la multe superstitiuni. Se crede, ca ap'a botezului
16-lea pe vestitul mesiter Manole din Constantinoare un efect vindecatoriu la ble de copii, precnd
pol, a crui veste in ce privesce architectur'a a p
ap'a santit, in vertutea puterii sale magice si inde
truns departe granitiele Romei orientale, spre a zidi
pendent de sentimentul evlavios, se pot folosi drept
o biserica grandisa. Manole vine si, la ordinul prin
un mijloc infalibil in contra tuturor neplcerilor in
cipelui, voesce se faca in Argesiu, un maretiu cap
vitia omensca.
de opera. Dar fortie demonice combat acesta nisuinCu s n t a Eucharistie inea se face abus prin
tia si noptea darimau tot ceea-ce se lucra peste di.
superstitiune
si vrjitorii pernicise. Intrebuintiarea
El era cu deseversire sdrobit de acesta lovitura.
aceleia spre superstitiuni se ivesee deja in vremile
Deodat i se infatisieza in vis un demon care, daca
mai
de mult, si prin intreg evul mediu s'a fcut cu
e ca cldirea monumentala se succeda, pretinde o
ea
o
vrjitorie vatamatre. Vinul cuminecturii are
jertfa de om, o jertfa in pers6na celei dintaiu fe
mare
putere de vindecare si e si o proba sigura in
mei, care in diu'a urmat6re s'ar apropia de locul
privinti'a
dreptii s'au a nevinoviei.
cldirii si care are se fie zidita in cldire. Manole
Tte obiectele slutite din biserica trec de unele
se sparie de acesta, dar ispit'a intru ajungerea glo
ce
au
puterea vrjitoriei, si chiar biseric'a ca lacasiu
riei' de artist il induplec a fgdui demonului ceeasnt se tiene a fi nzestrata cu puterea vrjitoriei^
ce acesta cerea dela el. Si cea dintaiu fiintia omeO rugciune, care se rostesce fie numai prin bort'a
nesca, care s'a apropiat de cldirea inceputa intr'o
cheei dela usi'a bisericei ncuiate are o putere mai
regiune romantica era propria femee, pe care o
mare dect o rugciune rostita afara de biserica ; si
iubia cu t6ta vapai'a inimei si pe care cu tote aceste
o rugciune de o anumita lungime rasi posiede un
o jertfi gloriei sale.
pretiu
mai mare ca ori-care alta rugciune. Muchii
Asemene legende gsim si in traditiunile Sla
ce cresc pe biserici au efect vindecatoriu si cu invilor de Sud in deosebite variatiuni. Astfeliu arata
cingetrea unui caluger pot omul se bata pe dracul.
poporul in vechea cetate din Terany in Bosni'a un
Bibliile nu se intrebuintieza numai spre a spune
loc unde ar curge lapte din peptul tinerei Gojkode noroc, ci si spre vrjitorii. Asia in G-ermani'a se
vica, care era dupa legenda zidita c jertfa a cl
vorbesce, ca biblia contiene adec due crti de vr
dirii. Aici vin Mohamedanele, crora le-a secat lap
jitorie complete, care au fost scse dintr ns'a, anume
tele in pept, sgarie putien var de pe prete si beau
a sies'a si a siptea carte alui Moise, in care se
colbul mestecat cu lapte. Ele cred, ca atunci trebne
cuprind vechile recete grecesci pentru cele mai gran
se li-se intorca laptele. )
dise vrjitorii. Si dupa cum superstiti'a localisza
Faptul ca iertf a cldirilor era obicinuita ntr'un
bucuros asemene lucruri, se afirma mi departe, ca
anumit timp aprope la t6te pop6rele cunoscute din
aceste due crti se afla in bibliotec'a din Tiibingen,
timpul vechiu si nou, nu se mai p6te trage la indar legate in iantiuri si profesorii seiu pr bine de
ce anume tac despre ele ).
*) Comp. Ulustrirte Frauenzeitung , Das Ende
1

der Frublingsnymfen" XIX. Jahrgang, 11 Heft, Berlin,

1842, und Die Buthenen in der Bukowina", partea a
dua, p. 26.
2

) Compar. Archimandritul Enaceanu, extras diu

jurnalul Biserica ortodoxa romana", Mesiterul Manole,
Bucuresci, 1892 si Internationale Kunstausstelungszeitung", die Ziezaren als Baumeister und Architekten von
Figuren der byzantinischen Meister, II. Jahrgang, nr. 4.
Wien, 1889.

O asemene superstiie se nasce si din concep

tiunea sensuala, ce si-o fac omenii despre Dumne
dieu si despre sni, care se imaginaza in mod anthropopatic cu caliti omenesci ale parialitii, ale
s

) Dr. Christian Palmer Geistliches und Weltli

ches fr gebildete christliche Leser," Thbingen, 1 8 7 3 ,
pag. 78.

Bl

364

S E R I C ' A

patriotismului local, ale invidiei pentru glorie si veneratiune. Sciinti'a si religiunea ne vor vindeca si
de o specie deosebita de superstitiune ce domnesce
acum, anume de supertitiunea, ca naiunile isi vor
pute promova existenti'a, bunstarea si linitea lor
prin altceva dect prin dreptate si bunavointia reci
proca si prin munc'a solidara si neobosita pentru pro
gresul propriu si progresul comun. Si acesta, d-lor,
ne este noua cu att mai usior, cu ct in acesta
privintia ne premerge in exemplul seu cel dintiu
austriac, care cuprinde in inim'a sa iubittire t6te poporele crora le-a remas totdun'a acelasiu bun p
rinte si regent, care prin intielept'a sa legislatiune,
pelnga multe altele ne-a druit nainte de asta cu
17 ani si cea mai inalta institutiune de cultura si
sciintia, alma mater, care tocmai astadi in 4 Q C tomvrie, in diu'a de bucurie a poporelor din AustroUngari'a, i-si serbeza a 18 aniversare a fondrii ei.
Ddieu se binecuvinteze, Dumnedieu se scutesca pe
sublimul ei fundator, pe Maiestatea S'a Imperatul!
Maiestatea S'a apostolica Francise Iosif I. Se
trasca!

Monografia comunei

Chitichaz.

si

S C u l ' A

Anulu XVI

Plivitoriul se solvia de di cu 2 grositie.

Culegatoriul inca capata de di cte 2 grositie.
Astadi p. e. un servitor mai mare (birisiu) ca
pata plata anuala de 1 2 0 fl. 1 cubul de g r a u ; 1
cubul de orz ; un juger de pament de cueuruz; cte
4 0 chile de clisa; mai multe intertentii de vite, de
galitie si paie de foc.
Plile diuasilor de astadi sunt cunoscute, ca
pretotindenea.
La anul 1 7 9 8 Maiu 7 comitatul a fcut urmtdrea limitatiune pentru viptuale :
1 font de carne de voca pana la 1 Iunie 3 ^ 2 1 font de carne de vitiel 4 cr.
1 font de carne de miel 3 cr.
1 font de earne de pore 5 cr.
1 font de untura 20 cr.
1 font de clisa 15 cr.
1 font de casiu 4 cr.
U n purcelasiu 25 cr.
Un curcan (pe la noi numit tutcan) 4 0 6 0 cr.
Parechia de galitie 2 0 cr.
Retiele 22 cr.
12 due 5 cr.
O itie de unt 3 0 cr.
Smntn 10 cr.
0 itie de lapte 2 ^ 2 Lumina 14 cr.
Seu 8 cr.
Spun 1 0 cr.
1 font de sare 4 cr.
La aceste s'au urcat mai apoi pretiurile intr'un
mod inspaimentator; nu altcum si pretiurile pmn
turilor. Pna cnd pe la anul 1 8 0 0 un iuger de
pmnt se esarenda cte cu un bgatei de cti-va
cruceri; 4 0 5 0 cr., astadi se esarindeza un juger,
adec 1 1 0 0 Q stngeni 1 5 2 0 fl. era 1 1 iug.
cat. de 1 6 0 0 D 3 0 0 fl. v. a.
c r

c r

de Iosif loan Ardeleanu.

(Continuare.)

La o economie de cmp mai estinsa se recer

si argai (servitori) lucrai si diuasi. Aceia mai nainte cu 100 de ani erau dotai anualminte asia,
dupa cum plile lor erau staverite pe la comitat.
Cred, ca nu va fi fara interes, daca voiu face amin
tire la acest loc si despre acestea.
Un simbriesiu (birisiu) avea plata anuala de 2 0
4 0 fl.
Un servitor mai mic 1 0 1 2 fl.
Un vizitiu (cocisiu) cte 4 0 fl.
O servitoare p. e. o bucataresa esperta pre langa
economia casii cte 20 - 3 0 fl. la an.
Gulesiul dela fiecare cap de vita avea cte 2 3
grositie si cte o pne.
Pacurariul avea cte 8 viei de grau, un'a pareche de opinci; pe fiecare di un lapte, dela diece
capete o pne ; dela 20 capete cte 1 font de clisa
si 8 fl.
Porcariul avea la an, dupa tot porcul cte 2
grositie si trei parechi de opinci.
Cosasiul avea de di 10 grositie, fara mncare.
Manuncbesiul (adunatorul) avea fara mncare la
di cte 6 grositie.
Sapasiul cte 5 6 grositie de di.

VII.
Starea

sanitaria

comunii.

Astadi ntreg teritoriul comunii ndstre sta din

cmpie si numai ici colea se ivese unele dmburele
(movile).
In trecut preste cmpi'a acesta vasta sierpuiau
mai multe arterii (vne) escate din ploi si din r e
vrsrile apelor, precum si din apele curgetdre invecinate ; acele apoi tot mereu s'au format in belti, nordie, rituri si mocirle.
Starea acesta neregulata se intielege, ca a
avut o mare inriuire asupra salubritii comunei.
Frigurile intermitente (periodice); epilepsia si zgaibile de cari ptimeau / perte a locuitorilor, erau
tot attea resultate de ale evaporrii beltiilor mochnite si imputite.
l

Vierul (lucratorul de viie) capata la di cte un

mariesiu.*)
Legatoriul avea de di 3 grositie.
) Un mariesiu era o moneta de 17 cr.

Durere, caci acesta stare nu s'a ndreptat pr6

mult nici chiar pna in diu'a de astadi, si deca este
ca se me esprim intr'un mod nefavoritor la vre un

loc din acesta scriere, apoi neindoit, ca in capitlul de fatia trebue se o fac. Att prin comuna, ct si afara
de comuna apele statatdre, asia numitele belti nu
sunt canalisate, regulate si conduse.
De aci nu e mirare, ca primavar'a si preste tot
in timpul evaporrii apelor, graseza si astadi intr'un
mod att de teribil si infricosiat bdlele contagidse
(lipicidse) dintre cari amintesc cu deosebire lungdrea
(thyfus), scarlatin'a (difteria) si a uneori coler'a.
Cumca bolele aceste periculdse se latiesc tot mai
tare din germenile lor tinuit, pre lng seracie si
futanele cele rele cu apa de beut p6rta vina iu parte
si singur poporul, carele de si cu o stare mai bunisidra, in nesciinti'a sa, nu primesee nemijlocit consi
liile medicilor si nu prea are incredere in ei.
Ce e drept in timpurile de mai nainte, popo
rul nostru nici nu a avut prilegiu de a-se impretini
cu caus'a sanitaria ; pentru-ca numai cte un biet de
brbier sau cel mult vre un chirurg rtcit
si acela pe la domnia er'a stpnul vieii si
morii. Astadi inse se gsesc numai aci in comun'a
ndstra : un universe medicinae doctor ; un medic ve
terinar ; doi brbieri si 4 mdsie calificate, ca tot attea organe sanitarie, si totui nu alerga bucuros
dupa ajutorul lor n cauri de morburi grave.
Ca pretotindenea astadi, asia si in comun'a ndstra
mai mare este mortalitatea intre pruncii nevinovai. La
anul 1 8 7 1 dintre 1 9 3 de reposatii, 9 8 au fost sub
5 ani. La anul 1 8 8 1 dintre 2 6 8 reposati 180
au fost sub 5 ani. La anul 1 8 9 1 dintre 2 0 6 repo
s a t i 142 au fost sub 5 ani.*) Si asia preste tot
se pdte pune mortalitatea pruncilor la an de / .
Dintre un'a mia de locuitori in timp normal la anul
1 8 7 5 au reposat 5 0 ; la anul 1 8 8 5 au reposat
68 /
adec dupa un calcul mijlociu 4 0 % .
2

2 0

3 0

Despre incheiarea casatorielor am se spun un

resultat mai favoritor, in ct pe un'a mie de locui
tori anualminte cad cte 13 casatorii. La anul 1 8 7 4
au fost 51 ; la anul 1 8 8 4 au fost 4 4 ; er in anul
curinte 1892 preste 42 casatorii incheiate. Nu mai
putien favoritdre sunt si nascerile. La anul 1 8 7 0 au
cadiut pe un'a miia de locuitori 66 de nasceri ; la
anul 1 8 8 0 7 3 / nasceri; er la anul 1 8 9 0 . 75 de
nasceri; adec dupa un calcul mijlociu anualminte
6 6 de nasceri.
2

Ireligiositatea de care stralucesce secolul de

astadi si care a strbtut in lumea de acuma pre
totindenea ; precum si mod'a negenanta de-a tine la
casa concubina a infectat mai reu de ct b61ele con
tagidse (lipicidse) si pre poporul rural. In trecut
er poveste vre un cas de nascere nelegiuita la tieran, si se condamna cu asprime si cu rusinare ; astadi este la ordinea dilei, si s'au prefcut in us
tiran. Chiar in comun'a ndstra dela un timp in
) Fara espunerile celorlalte confesiuni conlocuitre.

cdce, avem anualminte cte 4 5 cauri nefericite

la suta.
Dara pre langa tote, ca constelatiunile clima
tice, att in trecut, ct si astadi au fost si sunt nefavoritdre : totui dupa datele ce le avem la mana
si le espuseram in ctva, vedem in poporatiunea de
aici un crescement destul de considerabil, si cumca
firul vieii locuitorilor de aici s'au estins si se e stinde si in acesta regiune neptunica destul de binisior, pana chiar la 7 0 , 8 0 , 9 0 si 1 0 0 de ani.
(Va nrm.)

I *I'<>t < > < - o I U l

conferintiei
I-a din a. c. a Reuniunei
cercuale
a invetiatorilor
romni gr. or. dela scalele
confesiunale din protopresbiteratul
Aradului,"
tienute
la 13125.
Octomvre 1892, in comun'a
CenadulUnguresc.
S i e din ti'a

I.

Tienuta diminett'a la orele 9 1 2 .

P r e s e n t i : Presiedinte : Ioan Efticiu. Notariu:
Iosif Moldovanu. Membri: Nicolau Stefu, Mibaiu Olteanu,
Emili'a Ciorogariu, Mihaiu Chicinu, Romul Teueeanu,
Ioan Caracionu, Georgiu Romanu, Melentiu Boto, Georg.
Rosiu, Terentiu Lutiai, Ambrosiu Costea, Georgiu Murariu, Ioan Bosganu, Aurel Draganu, Mueiu Popeseu si
Onoratiori: Ierosim Lutiai si Dionisiu Lutiai parochi
in l o c u ; Georgiu Teleseu parochu in Cenadul serbese;
Bozianu si Totia, invetiatori in
Cenadulu-serbescu;
membrii Comitetului parochial in frunte cu presiedintele
Nicolau Jiurjutiu; antistia comunala si al ti poporeni
din loc.
La orele 9 a. m. s'au intrunit invetiatorii cercului
in sfnt'a biserica gr. or. rom. din loc carea er n
desat de poporeni, spre a asist la chemarea D u h u
lui Sfnt, oficiata de printele Georgiu Teleseu parochul Cenadului-serbesc.
I.
Dupa terminarea servitiului Divin, presiedintele r e u
niunei cercuale Ioan Efticiu, bineventnd pre invetia
torii adunai; saluta pre onoraii Domni locali, saluta
pre locuitorii acestei comune, adunai in numer att de
frumos in acest sfnt locasiu, ca inca in nici o comuna la
asemenea ocasiuni atribuind interesul aretat facia de
ntrunirea ndstra, inteligintiei l o c ; si in fine, descriend
scopul mareti pentru care a alergat invetiatorii din tdte
par'jle protopopiatului:
Deehiara siedinti'a

prima a conferintiei

de

acu" de

deschisa.
II.
Notarul Iosif Moldovanu aduce la eunoscinti'a ono
ratei conferintie, ca protocolul conferintiei premerse tie
nute la 6/18 Faur a. c. in Arad, s'au autenticat prin co-

misiunea esmisa sub punctul XXII. din protocolul acelei

siediute, propune deci, r conferintiV decide:
trece preste punctul 3 din programa si a merge
in corpore la sepia spre a asculta propunerile invetiatorilor Terentin Lutiai si Ambrosiu CosteaV
III. . ,
Conform decisului premers, invetiatorii in frunte cu
presiedintele si acompaniai de muli poporni se presen
tar in scoTa invetiatoriului Terentiu Lutiai, carele numai
dect conform ordului de ore a si inceput prele
gerea din esercitiele intuitive cu elevii sclei sale ce apartien claselor I-a si a Il-a.
1

Dupa un restimp de / ora, incheiendu-si dlu invetiatoriu prelegerea, la propunerea presiedintelui se

decide:
A trece in corpore la scl'a invetiatoriului Ambrsiu
Costea spre a asculta prelegerea din gramatica lclasele
III, IV, V si VI.
2

IV.
Presentii trecnd in corpore la scdl'a invetiatoriului
Ambrosiu Costea; dupa ce presiedintele descrie acestor
colari mai marisiori scopul venirei nstre: Dl invetiatoriu prelese despre desvoltarea dicerilor."
Prelegerea f ascultata cn plcere.
V.
Dupa dimiterea colarilor si a publicului, presie
dintele puneiid prelegerile ascultate la desbatere, provoca
pre Domnii invetiatori a-si face observrile.
Dupa mai multe observri confideniali pro si
contra:
Prelegerile din ambele scdle se decMara de bune
si conformate planului de invetiament. Er cu privire la
metod, fiind acelai cu metodele observate si in celelalte
scle din tract cercetate de conferinti'a se constata ca conferintiele invetiatoresci contribuesc forte mult la unifor
mitatea invetiamentului elementar.
Fiind timpul naintat, si program'a dimineii esauriata
presiedintele anunciand inceperea siedintiei a Il-a pe 3
ore p. m. inchide siedinti'a.
Dat ea mai sns.
loan

Efticiu,

m. p.

losif

presiedinte.

Moldovanu,

m. p.

notariu.

S i e d i n t i 'a II.
Tienuta dupa amdi la rele 37.
P r e s e n t : Presiedinte: loan Efticiu. Notariu:
losif Moldovanu. Membrii: Nicolau Stefu, Mihaiu Olteanu,
Emili'a Ciorogariu, Ambrosiu Costea, Terentiu Lutiai,
Georgiu Murariu, loan Bosgan, Aureliu Draganu, Muciu
Popescu si Gligoriu Bosiu.
Onoratiori: Dionisiu Lutiai paroch in loe, Nicolau
Jurjutiu. Traian Marianutiu, Steia Lutiai, Lazar Ungureanu, Iosif Lutiai, etc.

VI.
La ordinea dilei, conform programei, e raportul
presidiului, care prin notariul losif Moldovanu arata:
ca conclusele conferintiei trecute din partea presidiu
lui tdte s'au esecutat, dar unii membrii nici pana adi
acelora n'au satisfcut.
Referitoru la resultatele ajunse in general prin
activitatea acestei reuniuni, presidiul afla de bine, a atrage ateniunea onoratei conferintie, si a singuraticilor
membrii, asupra punctului XVIII, din raportul general
al biroului reuniunei districtuale (aflatoriu in protocolul
adunare! generale la pagin'a 24 punct. 1.) conform cruia
dintre tdte reuniunile cercuale in anul trecut reuniunea ndstra a fost cea dintaiu intru mplinirea agendelor.
Pe bas'a acestor presidiul rdga conferinti'a in geaerai er pre singuraticii funcionari si membrii in special,
a-si da tot sucursul pentru ajungerea scopului, pentru-ca
si in viitoriu se pdta servi acesta reuniune cercuala de
model celor alalte reuniuni sorori, cu att mai vrtos,
caci reuniunea ndstra cercuala si dupa arondare fomeza
prim'a reuniune cercuala din acest district.
In sfersit presidiul, pe bas'a esperientielor fcute
in conducere, pentru naintarea afacerilor, in scopul de
a regula cursul agendelor, si pentru acomodarea functionarilor si a singuraticilor membrii; afla de neincunjurata lipsa compunerea unui regulament intern, propune
deci: esmiterea unei comisiuni pentru compunerea si presentarea unui proiect de regulament pe siedinti'a urmatdre:
Raportul presidiului conferinti'a in general l la
la cunoscintia cu plcere. Trecnd la desbaterea lui spe
ciala decide: Membrii cari nau satisfcut concluselor si
respective recerearilor presidiali se fie provocai din nou,
sub greumentul respunderii a satisface acelor'a, adeca a-si nainta operatele la presidiu in timpul cel
mai scurt.
Referitoru la activitatea ludabila din anul trecut a
acestei reuniuni, conferinti'a primesce cu plcere n
demnul presidiului si va strui si in viitoriu a servi de
moclel celoralalte reuniuni cercuale.
In sfirsit, cu privire la regulamentul intern, autoriseza comisiunea esmisa inca in conferinti'a de dtto
24 Oct. (5 Nov.) 1892. se-si continue lucrarea si se
presente la coferinti'a viitdre un proiect de regulament
intern.
VII.

i
I
i
;
4
1
1
|
:

,'
I
|
\
}
j

Presidiul presenta din parten biroului reuniunei di

strictuale cu Nrii 140, 141 si 142 conform creia: 1. ,
Se cerc raport despre resultatele obtienute in decursul a-
cestui an. 2.^ Se cere naintarea a-lor 34 din cele mai
bune operate prelucrate din materialul mprit de adu-
narea generala, cu scopul ca comitetul se alega din a- |
celea unul pentru adunarea generala procsima. 3. Presenta un esemplar din opul Istori'a Pedagogiei de Dr.
Petru Piposiu, cu recomandarea de a-1 procura fiescecarele
invetiatoriu directe dela autor cu Jpretiul de 2 fl. v. 4.

ca de ntrunirea nstra si pentru ospitalitatea cu care

Presinta 27 esemplare din protocolul adunarei generale
ne-au primit, dechiara siedintia de nchisa.
spre distribuire gratuita la membrii r 20 esemplare spre
vindiare.
Dat ca mai sus.
Conferinti'a decide:
Iosif Moldovanv, m. p.
Ioan Ufticiu, ni. p. ,
notara.
presiedinte.
Ad. punct. 1) Se insarcinza biroul a raporta co
Acest
protocol
s'au
cetit
si
autenticat.
mitetului reuniunei districtuale despre activitatea de pana
Arad, in 6/18 Nov. 1892.
aci, cu observarea ca raportul general se aterne numai
dupa tienerea siedintiei a H-a din a. c.
Nieolau Stefu, m. p.
Mihaiu Olteanu, m. p.
Ad. punct. 2.) Temele i prelucrate din esercitiile in
tuitive se vor inainta tot din siedinti'a a doua.
Ad. punct. 3) Opul Istoria Pedagogiei recomandat
JD. I ~V J S B S JH3....
pentru procurare, lasandu-se membrilor voie libera spre
* Chirotesire.
Ia Durninec'a trecuta a fost ehia-'l procura deadreptul dela autor se decide: a se ruga
I rotesit intru protopresbiter alu traetului Sighisirei P.
D-lu protopop se insarcineze oficios fiecare comuna biseri0. D. Demetriu M o l d o v a n ; r intru protopresbiteri
csca a-T procura pentru bibliotec'a colara.
o n o r a r i : P. O. D. D. Vasiliu V o i n a, paroeh la bi*
Ad. punct. 4) Protoclele adunarei gen. s'au mpr
serie'a St. Nicolae din Brasiov si Dr. I. C r i s a n u ,
it membrilor present, r membrii cari lipsesc au sel
prof. seminarial. Actul chirotesirei seversit de Escel. Sa
primsca in siedinti'a viitre. Din esemplarele de vn1. P. S. D. archiepiscop si metropolit M i r o s R o m a diare se distribuesc mai multe esemplare presentilor o^
n u l in biseric'a din Sibiiu cetate a fost solemn si sernoratilor pe spesele invetiatorilor: Iosif Moldovan,' Nibatoresc.
colau Stef si Michail Olteanu.
* Necrolog.
Aflam cu durere, ea venerabilul s
VIII.
binemeritatul printe protopresviter al Jebeliului A l e La ordinea dilei ar fi cetirea operatelor intrate din
s an d r u I o a n o v i c i u a trecut la cele eterne in diu'a
esercitiile intuitive.
de 5/17 Noemvre in etate de 76 de ani si in anul 51
De rece adunarea generala din unele consideraal servitiului seu de preot si 38 de protopresviter; Rematiuni a lsat si pentru anul curinte tot materialul mpr
sitiele pamentesci ale defunctului s'au depus spre odichua
it in anul trecut; si de re-ce membrii reuniunei nstre
eterna in 7/19 Nov a. c. cu mare solemnitate. Servitiul
materialul acesta in mare parte Pa prelucrat; considernd
funebru a fost oficiat de Pr Cuvidsi'a S'a printele protimpul nesuficient, decide: a se restitue tote operatele mem
tosincel F i l a r t M u;^ f a ia calitate, de mndateriu al
brilor cu scop de ale corege si prelucra din nou pe bas'a
Pr Santiei Sale printelui Episcop N i c o l a e P o p e a .
observrilor din couferintie si a-le inainta de nou presiLa finea srvitiului divin Pr Cuvidsi'a S'a a tienut eudiului pana la 1/13. Ianuariu 1893 ; r presidiul se in
ventarea petrundietoria, in carea schiti biografi'a defunc
sarcinza a-le preda comisiunei esmise sub Nr. XIV. al
tului si meritele neperitorie ale densului pentru biseriea
prot. conferintiei tienute in Arad la 6/18 Faur a c. spre
si naiune.
a satisface insareinarei primite.
Depunnd o lacrima de durere pre momentul defunctului protopresviter, rogm pre Ddieu, c sufletul
IX.
lui se-lu asieze in locasiurile drepilor, r asemintelor lui
Membrul loan Bozgan, considernd neinteresul arese-le fia tieran'a usidra.
tat prin unii membrii, se afla ndemnat a propune r conIn veci amintirea lui !
ferintia a decide:
Ca membrii, cari nu sunt present se fie aretatii
* Necrolog.
Anuncim cu durere trist'a scire, ca
protopopului inspector cu rugarea de a incassa dela denconfratele nostru I l i e D o g a r i u paroch in Arad in
sii amend'a prescrisa in Regulament edat de Venerabilul
sr'a de 9/21 Noemvre a. c. la 6 dre sr'a dupa scurte
Consistoriu.
suferintie in etate de 45 de ani lasand in cel mai profundu
doliu neconsolabil'a sa familia, rudenii, amicii sicuX.
noscutii sei, precum si poporul nostru din Arad, cruia
Cu privire la alegerea timpului si locului pentru
i-a servit cu zel si srguintia un lung sir da ani c intienerea adunrii viitre.
vetiatoriu si c preot.
Conferintia decide; ca aceea se se tiena in 3/15.
Remasitiele pamentesci ale defunctului s'au depas
Faur 1893 in comuna Sieitinu.
spre odichna eterna in 11/23 Noemvre cu solemnitatea
XI.
cuvenita. Servitiul funebru s'a oficiat in biseric'a catePentru autenticarea protocolului siedintielor de adi,
drala din Arad in presenti'a unui public ales si numeros.
se esmite o comisiuno constatre din membrii: Nieolau
Depunend o lacrema de dnrere pre mormentele conStefu. si Mibaiu Olteanu.
fratelui nostru trecut pr timpuriu din acsta vitia roNe mai fiind alte agende, presiedintele, multiamind
gm pre Ddieu, ca famili'a remasa in doliu se-o consoleze, r sufletele reposatului se-lu asieze in locasiurile
membrilor acestei comune: Nieolau Jiurjutiu, Traian Marianutiu, Sfetoniu Gulesiu, Gligor Marianutiu, Steia Lutiai,
drepilor.
Lazar Ungurean si Iosif Lutiai pentru interesul aretat fa
In veci amintirea lui !
-

* Fandatiune.
Cetim in Telegraful Roman,"
ea fericitul in Domnul L a z a r B a l d i , fost proprietar
in Clusiu, si-a testat tdta averea sa pentru scopuri cultu
rale romanesci, anume:
Casele cu gradina spatidsa, din Clusiu, le-a lsat
fundatiunii pentru infiintiarea scalei de fetitie romne din
Clusiu ; valorea lor este 30,0000 fl.
Pentru fundatiunea Lazar Baldiana" a lsat fl. 8800
Biserici gr. cat. din Gilou
3000
Bisericii gr. cat. din Clusiu
2000
Scdlei gr. cat. din Clusiu
500
Societii sodalilor romni din Clusiu . . . . 2 0 0
Casinei romne" din Clusiu
200
Societii Romnia juna" din Vien'a . . . . 1O0O
Asociatiunii transilvane"
1000
Fondului teatrului romn .
1000
Eclesiei bisericei din Gilou pentru
sporirea venitului preotiesc
2100
Fapta marinimdsa si nobila vprbesce de sine !
Fie-i odichn'a sufletului lina si memoria neters
ntocmai precum nesiters si neperitor este binele, ce el
l'a fcut nemului romnesc!"
s

* Leetiuni

din Gramatic'a

limbei

romane

pentru
scalele
poporali"
de I o a n I l i c ' a invetiatoriu" este titlul unei crti aprute in tipografi'a
ndstra diecesana. Pretiul 2 5 cr. Asupra acestei crti
vom reveni in unul din numerii viitori.

Concurse.
Pentru deplinirea parochiei de clas'a III. din T.-Hotlosiu, protopresbiteratul Belintiului, prin acest'a se escrie
concurs cu termin de alegere pe 6/18 Decembre a. c.
Emolumintele sunt : 32 iugere pamnt, parte aratoiiu, parte fenatie ; dela 85 numere de case, stol'a usuata,
si cte / meti bucate, paite gru, parte cucuruz, si l o cuintia libera cu 1 iuger gradina de legumi.
2

Capelanul alegend, conform decisului consistorial mar

sus numit va avea totdeun'a jumtate din tote venitele
parochiali aici insirate, pre ct timp va fi in viatia parochul Dimitrie Mihutiu.
Recurenii pentru acest'a capelania sunt avisati, re
cursele lor, instruite cu documentele legali de cualificatiune pentru parochii de CI. I l - a si adresate comitetului
parochial din Fibisiu a-le subscerne subscrisului proto
presbiter in B.-Lippa pana la terminul susindicat, precum
si se se presinte in vre-o Dumineca seu serbatdre in sant'a
biserica din Fibisiu spre a-si aret desteritatea in cant si
tipic si respective in oratoria.
Fibisiu din siedinti'a comitetului
la 28 Ociomvrie st v. 1892.

parochial

tienata

Comitetul parochial.
In, contielegere cu mine : VOICU HAMSEA, m. p. protop.
o
In urmarea ordinatiunei Ven. Consistoriu eparch. din
Arad, dato 10 Faur 1892. Nr. 432. pentru ndeplinirea
definitiva a posturilor de invetiatoriu si invetiatcre dela
scdlele de fete gr. or. rom. din comun'a Toraculu-mare
(comitatul Torontl, inspectoratul Banat-Comlosiu) prin acest'a se escrie concursu cu terminu de alegere de 30

de dile dela prixn'a publicare.

Emolumintele pentru fiecare clasa sunt: a) Salariu
anualu 300 fl. v. a. b) Pentru conferintia 15 fl. v. a. c)
Pentru scripturistica 5 fl. v. a. si d) Cortelu liberu.
Doritorii si doritdrele de a ocup acestea posturi
pre langa testimoniul de cualificatiune si a esamenului
din limba magiara se mai produc si atestate de conduit'a
de pana aci.
Recursele astfeliu instruite si adresate corn. paro
chial sunt a-se trimite P. O. Domnu Paul Miulescu protopresb. s inspector cercual de sc61e in Nagy-Komlos,
avnd recurenii a-se prosent in S-t'a Biserica in vr'o
Dumineca seu serbatdre, spre a-se arat poporului.
In fine se observa, ca clas'a prima are a-se nde
plini cu invetiatoriu, er clas'a a doua cu invetiatdre.
Toraculu-Mare la 14/26 Octomvrie a. c.

Recursele se se trimit printelui protopop tractual

Georgiu Creciunescu in Belintiu per Kiszet ; ra recurenii s se presenteze in vr'o Dumineca ori serbatre in
biserica locala, spre a-si aret desteritatea in cantare
si tipic.
T.-Hodosiu, in 2 5 Octobre 1 8 9 2 .
Comitetul parocbial.
In contielegere cu mine : G. CRECIUNESCU, m. p.
protopresbiter.
In nex cu naltul decis consistorial dtto 19/31 Octomvre 1892. Nr. 4447 ; pentau deplinirea capelaniei tem
porale pe lng actualul preot Dimitrie Mihntiu din Fi"bisiu se escrie concurs cu terminul de 30 de dile dela

prima publicare.
Emolumintele anuali mpreunate cu parochi'a din
Fibisiu sunt : 1) Un'a sesiune parochiala cu un venit aproximativ de 300 fl. 2) Birul in natura si stol'a usuata
computate in calcul de mijloc cu un venit anual de 360
fl. 3) Un platiu parocbial cu un venit anual de 10 fl. La
elalta un venitu anual de 6 7 0 fl.

Comitetul parochial.
In contielegere cu mine: PAUL MIULESCU, m. p. pro
topresbiter si inspector colar.

Pentru vacant'a parochia <Je clas'a III din Hodisiu

in protopresbiteratul Butenilor, prin acest'a se escrie con
curs pana la 30 dile dela antia publicare, pana cnd
recurenii vor a-se present vre-odata in biseric'a din loc
spre a-si face cunoscintia cu poporul alegetoriu..
Venitele mpreunate cu acesta parochia sunt: 1}
una sessiune pamentu aratoriu si fenatiu 230 fl, 2) dela
130 case cte o mesura cucuruz ca biru 130 fl, 3) sto
lele ndatinate 60 fi. Suma 4 2 0 fl, afara de acestea cuartir liber cu gradina.
n

Recursele sunt a-se substerne pe calea P. o - Ofi

ciu protopresbiteral din Buteni (Butyin).
Hodisiu, la 18 Octobre 1892.
Comitetul parochial.
In contielegere c u : CONSTANTINU GURBANU, m. p.
protopresbiter.