nulix XVI.

ARADU, 22. Noemvre (4. Dec.) 1892.

Nr. <4T.

BISERICA si SCOL'A.
F o i a bisericesca, scolastica, literara si economica,
lese odat

in septemana:

DUMINECA.

PBETIULU ABONAMENTULUI.

PRETIULU INSERTIUNILORU:

Corespondentiele s se adreseze Redactiunei

P e n t r u Austro-TJngari'a :
P e unu anii 611.cr., pe V2 uu - ^0 cr.
P e n t r u R o m a n i ' si s t r a i n e t a t e :
P e n n a ann 14fr., pe jumetate ann 7 franci.

Pentru pubUcatiunile de trei ori ce contienn

cam 150 cuvinte 3 fl; pana la 200 cuvinte 4 fl.;
si mai sns 5 fl v. a.

r b a n i i de p r e n n m e r a t i u n e l a
T I P O G R A F I A DIECESANA in A R A D .

fl

JEfc e s u n e t u .
Sub titlul acest'a primim dela unu venerabil
amic al fdiei nostre, urmatdrele reflecsiuni la mai
muli articlii publicai in numerii din urma din Biseric'a si Sc61a" :
Urmresc de un lung sir de ani tote mistrile
poporului, ale preotimei si invetiatorimei ndstre pre
terenul desvoltrii economice ; si me bucur din inima
cnd ved, ca fdi'a ndstra Biseric' si ScoTa" se ocnpa cu alt'a interesu de desvoltarea poporului no
stru pre acest teren.
A vorbi de ale economiei la noi, la romni, ct
mai mult, nu este nici pre mult, nici superfluu,
pentru ca noi romanii, asia mi-se pare mie, suntem
deprini a ave un mod de gndire cam pre ideal.
Suntem un neam de dmeni, carele ascepta pre mult
dela eventualiti, si carele pre de multe ori crede,
ca ar fi ndreptit a primi cu putiena ostenela si
cu lucru putien tote cele de lipsa, si tdte conditiunile trebuintidse pentru o desvoltare repede si succesa pre tote terenele vieii. Si in trecut a potut
se fia, si s se intemple si astfeliu. Dar timpurile
s'au schimbat, si cu un astfeliu de mod de gndire,
adec cu nn mod de gndire, carele calculeza,
si conteza pre eventualiti, astadi nu mai merge, si
nici nu pote se mai merga. Si deci astadi ni-se im
pune ntrebarea, ca ce este de fcut, pentru c se
ne potem sustiene cu demnitate, si se potem pro
gresa eu repejunea, pre carea o reclama dela noi
timpul si mprejurrile vieii asia numite moderne ?
Astadi s'au inmultit pretensiunile 6menilor.
nainte vreme triam 6menii qum poteau. A-]
stadi inse nu se mai pote astfeliu. Timpul si impre/
jurrile cer ceea ce de altcum si fiecare om doresce,
c se triasc mai bine, se fia mai bine, mbrcat, si se
aiba mai multe comoditi. E r daca cinev'a nu le are
t6te acestea, pre un astfeliu de om lumea lu-dechiara de om necivilisat, epitet, pre carele nimenea
nu-lu doresce, si nu voiesce se-lu aiba. Si deci daca

BISERICA si SCOL'A."

ne place la toti o vitia impreunata cu mai multe

pretensiuni, decum le-a avut poporul nostru in tre
cut, urmarea naturala este, c se struim, se aflam
si mijlcele, seau isvrele de venit, prin cari se po
tem cascig bunurile trebuintise, prin cari se ptem
prentempin cu succes tte aceste pretensiuni.
Pentru a afla aceste mijlce si isvre de venit,
avem numai due ci, numai doue conditiuni, si anume : 1) sclele nstre confessionale, si 2) esemplul preotimei si al invetiatorilor si in genere esemplul bun al inteligentiei.
Si csd vorbesc de scolele nostre confessionale," eu cel putin nu mi le pot nchipui altcum,
dect de nisce scle intru tte conforme vieii si
trebuintielor poporului nostru ; r aceste trebuintie
sunt si spirituale si materiale. Si invetiamentul, ca
rele nu satisface ambelor acestor trebuintie, nu este
perfect, este defectuos.
Pentru ilustrarea imprejurrilor, in cari vd eu
astadi starea, in carea se gasesce invetiamentul in
sclele nostre confessionale, mi-aduc aminte de urmatrea intmplare din vitia.
Cu ocasiunea unei espositiuni regnicolarie espunendu-si prerea un barbai de stat asupra celor vediute a dechiarat, ca este frumos resultatul, dar to
tul este o sritura, si nu este naintare. Si eu tare
me tem, ca in invetiamentul nostru s'a fcut o saritura, dupace acest invetiament nu sta intru tte
in legtura cu trebuintiele poporului. Mie cel putin
mi-se pare frte curios faptul : ca declamam, disputam,
si.cntam in cuartet, r prin gradini pre, alocurea cresc si acum buruieni in loc de legume si
mere paduretie in loc de pme nobile si de pretiu,
apoi ne nutrim slabu, siedem in casutie misere,
si ne indestulim, daca ne ajunge sarea si lumin'a.
Mie asia mi-se pare ca sclele nostre nu au potut
lucra de ajuns pana acum pre terenul desvoltrii
economice a poporului. Este de lipsa a-se face mai
mult in acesta privintia. Si eu cred, ca Omenii nostri chiamati vor recunsce aest'a ; Si c dovda

BISfiI

370

C A

mi-servesc chiar articlii publicai in Nrii 4 4 , 45 i

4 6 din Biseric'a si Scl'a*. Frums instruciuni
aflm in numrii citati. Acestea se vor ceti si respandi in eparchia ; si nu me indoiescu,'ici colea
vor ave si efect bun. Eu inse nu me potu ndestuli
cu att'a. Trebue se cerem dela conducerea sclelor
nostru ceva mai positivu si mai radical pre terenul
desvoltrii economice a poporului.
Am vediut ' adec, c adunarea invetiatorilor &
stat si comunali, tinuta in August a. c. aiei in Arad a
cerut del guvernu un profesor specialist pentru a-le
preda cunoscintiele trbuintise de pomarit. Cetim apoi,
ca invetiatorii, preoii si unii din inteligenii altor eonfessiuni se ocupa cu tta puterea din diferitele ramuri ale economiei. La noi inse sunt de nenorocire
frte putini, cari se-se ocupe cu tot deadinsu de
economia.
Invetiatorimea nstra ascpta tte dela popor;
r daca este asia, atunci este natural, ca acesta.invetiatorime se gandsca, si se ingrijsca, c poporul se aiba intrns'a si in scl'a confessionala un
esemplu viu asupra modului, cum se-si inmultisca
isvrele de venit prin cultivarea de pme nobile, de
legume, de galitie, de vite, albine etc.
Propunerea mea in acesta privintia este, ca invetiatorii si preoii se incpa dupa potintia si mpre
jurri, ca in gradinile scolane si parochial e se-se
cultive tte ramurile de economia possibile ; r inspectiunea scolara, cnd controleze sclele se-se estinda
si asupra activitii; pr rea 6 desvlta invtiatorii
pre terenul economici.
Este dupa mine de lipsa chiar din acest punct
de vedere o controla mai severa a sclelor nstre
confessionale. Aici nu este permis a cruti nimic,
derece convingerea mea este, ca edificiul scoiariu,
gradinile de scla, si tte afacerile economice ale invetiatorilor alta facia vor lu, cnd vor fi controlate
la timp prin auetoritatea scolara; r prin acest'a comunele si poporul nostru vor lu cu totului alta facia; Si eu cred ca prin o buna controla a sclelor
nstre in acesta direciune seraci'a si necazurile
de astadi de pre alocuria se vor schimba prin indestulire.
Arad, 1 6 / 2 8 . Noemvre 1 8 9 2 .
Un

1 *
la Dumineca

credincios.

r e d i c a
XVII

dupa

si

Anulu XVI.

SCL'A

Hui este buntate pe lumea ast'a ce nu ar* d ohmi

in ^ehiiab pentru snetate;
ejge lucru, nu |ertra
erasi ce nu ar mplini omul ga. ga scape de bdl'a
sa, de chinuri amare. Putem da ori ce daruri, bu^
natti omului morbos (bolnav) si d^oa snetatea nu
i-o potem d inapoi, acelea n'au ni un pretiu naitt*
tea lui D-i omului bolnav mncrile cele mai bune
si beuturile lumei, cci mai bucuros ar mnca o coje
de mlai, si se fie snetos ca copilul vioiu din casa;
ulc-l pre el in perini moi, acopere-l cu haine cal
tnirdse, si nu si va afla odichn'a, ca biatul ustenit
de joc, ce dorme pe laviti'a (scaun) casii.
Asia de jalnica stare fiiud bdl'a, nu-i mirare,
ca dorim a incungiura bdlele. s$u dec am devenit
morbosi, bolnavi, se ne seapm eu ori si ce pretiu
de boTa ndstra. Pentru sustienerea snettii ndstfe
nu pdtem face alfa d e ^ l l s e trim cumpetat iatr
tdte, si se ne ferim de recela, de caiduri mari si de
obosela. Dar sciind c jtre omenesca este att: de
debila, slabandga, slabifca iind prin pecatul stramosiesc si pecatele lumii acesteia, inct e lng ; t6te
ngrijirile ndstre nu potem acapa de ble si neajun
suri T . urmeza se caut&m, ce avem de fcut cnd ne
ajung bdlele. Femei'a din evangeli'a dilei de adi, ee
er bolnava de optsprediece ani avend duhul nepu
tintiei, a avut fericirea se alerge la insusi Mantuitoriul pentru tmduire. Iara Isus vediendu-o pre
dens'a o au .chematy :si aufidis: e i : muiere sloboditute-ai de boTa ta" (Luca XIII. 1 2 ) D e c a foeateiittl
de minuni, ar umbla S; ad* Rfe .pament, , anniafes|^
cu toii la el se primim asia de ^ i ^ n t a m ^ d n i ^ ^
mai prin cuyent, c iemei'a,; .bolnava din evangeli'a
dilei; dar Ohristos s'a; inaljt^at ;la ceriuri si siedeide-*
drepta Tatlui si mcar ca ai fgduit, ca va petrece
in vec cu noi, precum intradever si este cu noi prin
biseric'a sa,,astadi nu ne mai invrednicesce de a face mi
nuni asia adese-ori pentru pecatele ndstre, c i :v oi e s c e c a n o i a t t c n d s u n t e m s n et o s i c t s i c n d s u n t e m m o r b o s i, b o 1n ^ v i , s e r a i m t o t d e u n a d u p a i n ti el e p c i u n e a, ,m i n t e a o m e n e" s c a s i d u p a s f a
t u r i l e s a l e n e m r g i n i t e c e ne-a u d a t
s i n e d a s i a d i p r i n S. m a i c a b i s e r i c a .
L

Pentru acest cuvent mi-am propus si eu adi,

cretinii mei, se ve arat c e
datorintieare
o m u l c r e t i n f a c i a de s u f l e t s i c o r p u l
s e u i n s t a r e d e mo.rb, d e b 6 1 a p e n t r u m n
t u i r e a n d s t r a i n d o i t a . Deci ve rog sa fiti
cu ascultare!
-

Rusali.

Si eta o muiere era, carea avea du

hni neputintiei de optsprediece ani
. . . . si au dis ei Isns: muiere sloboditu-te-ai de bdl'a t'a . . . "
Luca XIII, 11, 13.

Darul cel mai preios al lui Ddieu pentru noi

fara indoeda, este snetatea, cretinii mei! si erasi
pedeps'a cea mai mare este pierderea snettii: balele.

Mntuitoriul Christos, Cretinii mei! cu nemarginit'a sa intielepciune si buntate s'a ingrigit prin
invetiaturile sale Dumnedieesci nu numai de sufletele,
ci si de trupurile ndstre. Doctorul sufletelor si al
trupurilor n6stre" fiind, ne-a dat pilda si ndue preo^tilor c urmtori ai apostolilor se ne ingrigira nunumai de cele sufletesci, ci si de celea trupeei ale

B I S E R I C 'A

Anula XVI.

!{..

,! 1 1

:i'

' '

si

S C O L 'A

371

nile si sfaturile aceluia. Ce folos de sfatul cel mai

bun dca nu-i urmam si ce ne pot folosi medica
mentele (lcurile) celea mai bune dca nu te luam?
Cel Ge nu ia in socotintia sfatul medicului, iu
sciinti'a aceluia nesocotesce un dar alui Dumnedieu,
si lucrnd contra ordinatiunilor prescriselor aceluia
pecatuesce indoit in potriva sa insasL; cci se lipsesce pre sine insusi de vitia, neJund in socotin
tia ajutoriul omenesc venit prin mintea, intielepciunea
data de Dumnedieu si sa increde in buntatea lui
Dumnedieu si din partea sa nelucrnd nimica, ascpta
I.
tte dela Densul.
Pentru acest cuvnt voiu se ve dau vdue cretinii
Voi, cretinii mei pe lng rugciuni dela preoi
fiei '' adi sfat si invetiatura nu nnmai pentru suflet
avei
obiceiul a recurge la vrajuri si vrjitori in vreme
ei si pentru trup si acest sfat al meu in caul de
de
boia
si prin acesta nu numai ca primejduii vitia
fecia ieste : ca precnd suntem morbosi, bolnavi, da
vostra,
ci
pecatuiti in contra lui Dumnedieu caci dati
tori suntem din dragostea catra noi in-sine se recur
banii vostri pentru minciuni, pentru lucruri nefolositore ba
gem de vreme la un doetor priceput pe lng rug
chjar insi-ve cumperati mrtea vstra, precnd ati pociuni, cereri si mngierile crestinesci.
tut
recurge la mntuire dela Dumnedieu prin omeni
! Frecnd Christos ne ndemna se mergem la
intielepti.
preoii bisericei de suntem bolnavi, prin intieleptul
Tainele firei a le cunsce nu s'a dat menilor,
fiu al ui Sirach ne demnda se cinstim si doctorii
un vrjitor nu pot se scie ca trai-va cineva seu va
Bosferii: ce alta voiesce aici dect se recurgem si la
muri in bl'a sa ; un nepriceput nu pot sci, neinseiintia invetiatilor, doctorilor notri in bdlele ndstre.
vetiand,
ce pot folosi su strica in cutare su cutare
Asia este, cretinii mei, datori suntem noi in cauri
boia,
numai
sciinti'a medicala, care este cea mai
de bdle ca sa ne ineredintiam de timpuriu si unui doc
vechia,
de
odat
cu omul, si nici adi nu-i deseversita,
tor priceput, caci precum potem noi mntui o casa
care
este
partea
doctorilor, pot se ajute pe lng
de foc deca vom stinge flcrile cele ce se ivesc nostanelile pmenesei m ble.
tiuy tocmai astfeliu pbtem se alungam si morbul
Se Ritingati deci vrajurile si vrjitorii neprice
diea<iueeam genaenieleprime ale lui ajutorndu-ne cu ;
pui,
cci deca este ajutoriu dela omeni, acesta ple
seiintiele firei, naturii. ' "
.
fi
numai
dela omeni pricepui dela doctori. Deca
' Voi diceti doffet'^W e zadarnic lucru a recurge
vre
Ddieu
si fara de doctori me voiu tmdui. .
la doctori cci nici ei ^'iu p6t d snetate, numai
die unii. Unii ca aceti'a se-si aduca aminte c
Ddieu, si deca vre Dxlieu pot chema o suta de doc
astfel numai pgnii vorbesc, si este un pecat a astori, tot vom muri . . si altele de aceste" Se vedei
numai'ca suntei in rtcire, cci e drept c numai i cept tote n u m a i dela Dumnedieu, acestora le mai
die : dca vr Dumnedieu si fara mancare vei pot
dela Dumnedieu ateptam mntuire, dar cum ? Buniil
trai
: pentru ce nu pui la proba buntatea lui Dum
Dumnedieu dupa nemarginit'a sa putere ne pdte reda
nedieu, nu mnca se vedi c vei trai.
snetatea fara de nici o doctoria : dar acesta de ceCu tte aceste dise, cretinii mei, eu n'am vrut
lea mai multe ori ri ti v o i e s c e se o.faca, si asta
se ve dovedesc dora ca fara doctori si medici nu
nici n'ar fi vrednic lucru de Dumnedieu ca se fca
ne potem insnetosi caci de multe ori se taniduesce
minuni pentru noij cari cu pecatele, fara de legile
omul numai din mil'a lui Dumnedieu si precum dca
ntistre, ne-am ctigat morbul seu b6l'a ; si ca pentru
am atept noi ajutor si mntuire dela Dumnedieu nu
desfrenarile ndstre si pentru clcarea legilor firei; or
mai nefacnd nimica din partea nstra, am pecatui,
dinea firei se o strmute. Ajutora-te c si Dumne
tocmai astfel pecatuim dca am atept dora numai
dieu 'ti va ajuta." Vedei pentru aceea a sdit Dumdela meni, dela doctori tmduire. Cretinul intielept
edieu tot felul de ierburi cu putere tamaduitore si
deci va recurge in bl'a sa si la doctori pricepui si
pentru aceea a dat Dumnedieu omului minte si pri
se
va tiene de ordinatiunile si sfaturile aceluia, pricepere ca sa traiesca dupa mintea sa si se folosesca
vindu-le
ca un mijloc dat de Dumnedieu, va lu
chiar si puterea tamaduitore a ierburilor, mineralelor
medicamentele rugnd pre Dumnedieu, ca se deie
si altele. Acestea inse nu le cun6scem noi toti, caci
potere tamaduitore acelora si se-1 mantusca de bl'a
de aceste se ocupa sciintelele doctoresci si doctorii.
sa, tta sperantia avnd in Dumnedieu Doctorul sufle
Se cade deci se ne folosim de doctoriile date de
telor
si ale trupurilor nstre.
Dumnedieu, si de omenii pricepui in acesta seiin
tia, cari sunt doctorii, medicii. Este fdrte lmurit ca
II.
din datorinti'a ndstr'a catra trup, catra bunstarea ndstra
Cretinii mei !
trupesca, se recurgem de vreme la doctori bine pri

eredinciosilor ei. Noue, pastorilor sufletesci, ce-i drept

ni: s'a dat datorinti'a a ne ngriji in locul prim de
suflet, ca se dam sfaturi si invetiaturi pentru suflet,
ifienead naintea ochilor mntuirea sufletelor cretine;
dar cu tdte aceste nu sta in contradicefe ca che
marea ndstra snta deca dam sfaturi si invetiaturi
eredkiciosilor si pentru bunstarea lor panientesca,
te-upesca, ba chiar dela noi preoii romni cari sun
tem singurii adeverati sftuitori si in bine si in reu
s poporului cretin, se si cere acest'a cu intetre.

cepui. Dar nu este destul ca se recurgem la doc

tori in boTa ndstra, ci trebue se implinim ordinatiu-

Cu ct sufletul este mai mare dect trupul, cu

att mai nsemnate sunt si datorintiele nostre facia

372

B I S E R I C A

de suflet in totdeuna asia si in ble si in necasuri.

Ce datorintie avem noi deci facia de suflet in ca
uri de ble ? Omul cretin in cas de boia este datoriu sa sufere cu pacientia si sperantia in Dumnedieu bl'a sa si mai presus de tte rugndu-se se-si
pregatsca sufletul spre morte ori spre viti'a. De
este cineva intru voi bolnav se cheme preoii bisericei si se se rge pentru dinsul . . . "
Iacob
V. 1 3 . invetia insasi Christos prin rostul apostolului
Iacob.
Nainte de tte sa ne rugam : Apoi se suferim
bl'a nstra cu pacientia, cu rbdare ndelungata rb
darea lui o sciti. .
Iacob V. 1 1 . pentruca seu
noi suntem pricin'a morbului nostru su dela Dumnedieu s'a trimis morbul pentru sfatul seu necuprins
de mintea omensca. Deca noi suntem vin'a morbului
nostru, a fi nerbdtori este lucru nefolositor, ba
chiar primejdios, caci numai ne mrim durerile si
primejduim morbul. Mai bine deci se invetiam din
bl'a nstra ca pecatul este chiar si spre stricciunea
trupsca : De cte-ori blee sa nasc din desfrnari
trupeei, de cte ori din mncri si beuturi far
mesura ; de cte ori ne turvina mania si pism'a sn
gele ; de cte ori ne mistuesce superarea prin ble.
Cu adeverat in celea mai multe cauri nu potem
nega, ca noi suntem pricin'a blelor de care suferim,
insasi pecatele nstre ne-au adus bl'a. Atunci n'avem cuvnt se fim nepacinici si nerbdtori, ci se ne
odihnim intru cugetele nstre intrebuintiand si bol*a
nstra ca invetiatura morala spre ndreptarea nstra in viitor. Se punem gnd ca re'nsanetosiandu-ne
vom fi mai intielepti si ne vom feri de reu de pecate se nu ne ajung nefericire mai mare.
r deca bl'a nstra este trimisa dela Dumnedieu pentru sfaturile voiei sale necuprinse, se dam
multiamita lui Dumnedieu, caci El numai pentru binele nostru sufletesc ne-a trimis bl'a ca prin rb
dare si mngierea scripturilor se avem ndejde"
cum invatia apostolul Iacob (Epistola catra Romani.)
Cte-odata sufletul nostru e slab in credinti'a si
Dumnedieu void a intari sufletele nstre pune la
probe, la ncercri credinti'a nstra ; prin suferintie
prin morburi ne incrca. De multe ori sufletul nostru se lipesce pr mult de eelea paraentesci nct
ne uitam de celea ceresci, de celea vecinice, si
Dumnedieu vrea se aredice sufletele nstre la Densul
prin trimiterea suferintielor si a blelor, caci intradever nimic nu ne face sa intielegem mai bine adevernl : desiertaciune sunt tte, desiertaciunea desiertaciunilor" dect insasi blele si suferintiele.
Asiadara datorinti'a nstra facia de suflet in
ble, in morburi se reasumsa in urmatrele :
1. Sa rabdam crestinesce suferintiele morbului
lund pilda de patima si de rbdare ndelungata
pre p r o r o c i . . . ca mult milostiv si indurat este Dom
nul" dupa (Epistola sabornicsca) cum invetia aposto
lul Iacob. c. V. 10.

si

S C u L ' A

Anulu XVI

2. Ne'ncetat se ne rugam lui Dumnedieu multiamindu-i pentru tdte, asia pentru morbul ce ni s'a
tramis dupa cuvintele apostolului Pavel Totdeuna
se ve rugai, nencetat va rugai, intru tdte se multiamiti, ca acesta este voia lui Dumnediu . . . " Pavel.
Thes. V. 1 8 .
3 . Nepotend voi a ve rug in deajuns nici p e n
tru certarea pecatelor vdstre nici pentru sanetatea
vdstra, facei rugciuni, paraclise, srindare, masla
prin preoii dupa cuvintele lui Christos prin rostul
apostolului I a c o b :
De patimesce cineva intru voi se se rdge . . .
de este cineva bolnav intru voi sa chieme preoii
bisericei se se rdge pentru din3ul ungendul pre din
sul cu untul de lemn al mantuirei si rugciunea credintiei va mntui pre cel bolnav si-1 va rdica pre
dinsul . . . " Iacob V. 1 3 . 1 4 .
4 . Aducendu-ve aminte de diu'a cea infricosiata
a domnului, in care avem se dam sema pentru pe
catele si fara de legile ndstre, sa grbii la adeve- >
rat'a pocainti'a si la st'a cuminicatura dupa cuvintele
aceluiai apostol Marturisiti-ve pecatele si ve rugai
unul pentru a l t u l ; ca mult pdte rugciunea dreptu
lui care se face . . . " si de va fi fcut pecate i-se
vor certa lui." Iacob V. 1 6 .
5. Datorintia avem se ne impacam cu omenii
si cu Dumnedieu cernd iertare pentru pecatele noste caci mai avem inca pucina vreme : de am nepastuit pe cine-va se-i intdrcem impatrat, de am
vtmat pre cineva sa ne iertam cu el se ne im
pacam cu vrjmaii nostrii chiar, se cerem dela T a
tl Cel ceresc iertarea pecatelor ndstre, se ne m
preunam cu Chr. Mantuitoriul prin s-tele sale taine :
Ungndu-se madularile ndstre cu sntul oleiu al
maslului, cerem indurarea si gratia lui Dumnediu si
prin st'a cuminectura sa ntrim in ndejdea nvierii
de veci.
Aceste sunt pe scurt datorintiele cretinilor in
cauri de bdle carele deca le-a implini conscientios
cretinul, indoit castiga-va caci pe de o parte re'nsanatosiandu-se e mngiat ca si-a mplinit s-tele dato
rintie prin cari a dobndit harul si mil'a lui Dum
nedieu si s'a intarit prin credinti'a spre o vietia
mai crestinesca plcuta lui Dumnedieu ; de alta
parte, deca este rnduit se mdra, fara frica primesce
mdrtea si ca bucuria pasiesce naintea judecatoriului ceresc ca se-si iee resplata, caci precum dice
apostolul Pavel (II. Timotei IV. 7.) Lupta buna
a luptat, credini a si-a pzit si acum intra in Bucuria
Dlui seu." Amin.
C.

Lazar,
preot.

Monografia comunei Chitichaz.

de

losif loan

Ardeleanu.

(Continuare.)

VII.
Despre

starea progresiva

sau culturala

comunei.

Progresul, acest'a ar fi obiectul de prediectiune, despre care mi-ar place se vorbesc multe
si frumbse in capitlul de fatia; inse durere, caci
togma aci, in acest obiect am se vorbesc inregistrnd
mai putiene imbucuratore cu privire la comun'a
n6stra.
Ne mai amintind si alte mprejurri grele de-ale trecutului, cum s'ar si pote nchipui progres
si cultura acolo, unde numai cu cte-va decenii mai
nainte, invetiatorii lumintorii poporului erau
alei dintre nisce simpli clopotari; er localitile de
sc61a dupa cum arataiu in capitlul III, erau esarndate, si acele din sila, numai pe cte uu an.
Pe langa acestea, in poporul nostru a fost anevointia, ca numai cu mare si multa fortia s a u
nduplecat a se' tredi din somnul seu letargic. Tienend mortis, precum mare parte tiene si astadi
pre langa principiul gresitu, ca cum au trit
moii si. strmoii fara multa carte si sc61a, asia
vor trai si urmaii. Dara lancedimea si araortiePa
ace'sta a fost comuna cu toti agronomii timpurilor
trecute ; in acesta privintia abea s'au deosebit in tre
cut poporul nostru de celelalte pop6re conlocui
toare.
Precum in trecut, asia si in present, economi'a de cmp, la care mai vertos poporul nostru
din punctul de vedere al sustienerii e avisat, este caus'a
principala, ca si astadi e att de mare numerul necarturarilor si ca nu toti pruncii obligai cerceteza
scoTa regulat.
Dara nu-mi este intentiunea se denuntiu stenii
mei. Caci ori ct de departe m'asi estinde cu plnsorea mea in ace'sta materia, mai pre urma trebue
se constat, ca astadi in poporul romn de aici se
arata multa bunavointi'a spre cultura.
Economul mai cu dare de mna, incepe a tiene
cte o gazeta, si pentru nopile mai lungi de erna
i-si procura si cte o crticica de cetit. De un timp
in coce deschilinit mare trecere are calendariul ce
se tiparesce la tipografi'a diecesana din Arad, se intielege pentru lecturele instructive si interesante ce
le contiene acel calendar.
Din acesta espunere mica, se invedereza dara,
ca poporul este setos dupa lectura acomodat inteligintii sale si pre langa putiena bunavointi'a din
partea celor chemai de-a da impuls, s'ar pote forma
pretotindenea prin comunele ntfstre rurale biblioteci
poporale s'au colare, prin ce apoi am ave profitul

si folosul vedit, in sporirea numerului crediritiosilor

descepti si pricepui.
Un semn de vietia si un pasu spre inaintare
la noi, abea la anul 1 8 8 9 s'a fcut, cnd s'au infiintiat chorul vocal din loc. Cu dtul 22 Februarie
1 8 9 0 Nrul 1 1 , 8 6 3 / V I I I . intarindu-i-se statutele prin
nalt. Minist. reg. de interne, la 26 Aug. 7 Sept.
1 8 9 0 a dat primul concert reuit sub diriginti'a
fostului dirigent T. Bratescu. Prosperarea acestui
chor ar fi de dorit din punctul de vedere moral-religios-social.
Nu mai putien nsemnata este din punctul de
vedere cultural, soeietatea de lectura mixta infiintiata
in anul trecut. Acesta societate inca-si are statutele
sale aprobate de nalt. Minist. reg. de interne cu
datul 2 Maiu 1 8 9 1 . Nr. 3 2 . 1 4 5 . 6. m. V / 1 0 .
Presiedintele ei este : Michail Szeker prefectul
domniei de aici. Membrii solvesc anualminte cte 2
fi. v. a. si sunt de toti 5 3 insi. Societatea porta 2
foi: Telegraful Romn" si Budapest" ; Una umbla
gratuit.
Mai este inca o societate de interes local, si
acesta este soeietatea focarilor". S'au organist l a
anul 1 8 8 9 Iun. 10. er statutele societii s'au apro
bat la 1889 Sept. 4. sub Nr. 5 9 . 1 2 3 VII. m. int.
In fruntea ei sta castelanul dominial din loc, Carol
Szeker, ca subconducator Nicolau Bohm secretariul
dominial din loc. Fie dis spre laud'a locuitorilor
de aici; caci in comun'a n6stra arareori se intempla
incendiuri si cu att mai putien intenionate. La dispusetiunea focarilor stau 4 pumpe (pusce de apa)
si tote aparatele trebuintiose in pretiu de 200(1
fi. v. a.
Dintre gazetele romne s'au portat n comuna
la anul 1 8 9 1 Biserica si Sc6la" Gazeta Transil
vaniei" Luminatorul" Tribuna" Grazeta Poporu
lui" Familia* si Calicul".
Siguranti'a

publica

comunei.

Siguranti'a publica in comun'a n6stra, preste tot

este multiamitore. Moralitatea si respective religiositatea, care propriaminte este bas'a sigurantiei p u
blice, inca nu este atacata si infiltrata de spi
ritul materialistic al seclului. Daca in trecut a
fost cauri sporadice de criminaliti: jafuri, omo
ruri, bati si altele aseminea acestor'a, apoi astadi
cu 6re-si care bucurie si mngiere trebue se nre
gistrez, ca acelea se ivesc, si se intempla mai arare-ori.
In trecut justiti'a era forte scurta si prompta
in ale sale verdicte. Conflictele mai merunte se complanau ori se judecau la antisti'a comunala loeala;
nu aveau attea caii eliberatore (mantuitdre) ca si in
dilele n6stre. Numai chiar omorurile si jafurile mai
mari se strecorau pe la tribunale.
De altmintrelea despre deliberrile justiiari asupra feluritelor escese, intre scriptele comunali dela

B I S E R I C A

si

n u m a i l 7 8 3 aflam destule, dintre cari voiu aminti

anul ormaturele :
Siaitosiu Chirila a intrat beat in cs'a lui Maeoreiu Gligor, unde se tienea nunta. Acolo certenduse si cu unul si cu altul, a fost dat afara. De aeolo a mers la cas'a lui Selageanu Flore, unde a
gsit pre stapan'a numai singura. Certndu-se si cu
acesta si cu capetul unui sul (ruda) inpungendu-o
a sngerat'o ; si asia in mod legal s'au judecat la
15 bte.
Siuimanu Toma, care de si mai nainte a fost
espulsat din comuna: totui pentru plcerea cuiva
a* remas in comuna, facend escese n6ptea si bocterul
(pzitorul de ndpte) dupa detorintia voind se-'l petreca la cas'a comunala, i s'au o pus scotind cui
tul si strapungendu-l prin buhaiu, pentru care fapta
i sau deliberat 15 bte si escortarea totala din co
muna.
L jalb'a pastorilor de cmp din Giula, ca Cighir Simeon si Here Iuon, slug'a lui Posiar, ar fi
intrat cu vitele lor violenter pe hotarul Giulii, ca
s'ar fi opus pastorilor de acolo si ar fi injurat evangelia, pentru aceste s'au judecat fiecare la 12 bte
si solvirea haitasiului.
Lazar, fiiul lui Stanu Toader si a lui Nicola
Onu, pentru-ca a aruncat pe strada dupa grecii dela
zarvas s'ar pedepsit cte cu 6 bte.
Hegedusiu Vasilia fiind mai nainte suspicionat
ca Solmanoaii, a fost desprii de catra olalta.
!!ra la 2 4 Februarie 1 7 8 3 pentru ca a conversat
la olalta, s'au intemnitiat. Cu tdte aceste neindreptandu-se si vediend, ca continua a convietiui, a se
imbeta si conversa cu ea, s'au determinat a i-se
da 15 bte si 15 bicie (corbacie) si pre langa aceste
a-se elimina si din comuna.
Ardeleanu Nicolae s'au sfdit cu Pantea Iuon
pentru ca muerea acestuia a suduit pre Ardeleanu
Nicolae. Brbatului i-am rnduit 15 bte; era mu
ierii 12 corbacie. Cei ce li-au audit sfad'a au fost :
Munteanu tefan si Cheresiu Flore.
Mustatia Petru s'au chemat prin bireu (jude)
la cas'a satului de trei ori, si n'a venit. A patra
6ra s'a adus cu chisibireul (plaiesul) pre care l'au
injurat pe cale de cruce si l'au amerintiat, ca ii va
plai iei ast'a. Pentru aceea s'au pedepsit cu 25
de bte.
Stanu Filip a fost trimis de bireu, ca se aduc
lemne pe sema satului; n'a mers si nici nu s'a
seusat inaintea bireului. Pentru acesta s'au pedepsit
co 12 bte.

SCUL'A

Anulu XVI.

bte; 6ra Misaresiu pentru ca i-a respuns prin atarl

cuvinte urite, s'au pedepsit cu 12 bte.
,
Solomon Petru fiind gulesiu (ciurdariu) a ne
gat, ca ar fi crepat vitielul lui Chisiu Tdder; pentru?
minciuna s'a pedepsit cu 12 bte.
Selageanu Flore pentru ca a injurat in publici
tate, s'au pedepsit cu 12 bte.
Soti'a lui Neamtiu Chirila a ascuns nisce vraciuri in chemesia fetei sale ; pentru acesta mam'a a
cptat 12 corbacie, era fata 6.
Ano 1 7 9 6 Die 12-a Iulie. Lupu, fiiul lui Avramuiu Flore, in fiinti'a de fatia a bireului Balasia
loan si a juratului Michisiu tefan, dupa ce a c
ptat 2 4 de bte, s'au lsat pe picior liber sub aceea conditiune, ca se umble la lucru, sau se se
bage sluga ; caci de altmintrelea, daca se va gasi in
comuna lenevindu-se, sau si cu atta mai vrtos se
va prinde in 6re care furt, numai de ct se va
transpune de-a dreptul in temniti'a comitatensa
sau daca va fi apt se va da catana.
r

Selageanu Flore, pentru ca birtasiul Siposiu Todor n*a voit se-i dee vin in credintia, dupa injurarea
evangeliei, sfinilor si a lui Dumnedieu, i s'au incaerat de cap si l'au zgrabalat in fatia. Pentru asta
Selageanu Flore s'au pedepsit cu 25 de bte bune.
In privinti'a administratiunii politice, comuna
Chitichaz apartiene cercului Griula. Protopretore|e cer
cului este : Ladislu Kover; era corniele"' suprem
Adalbert Taliin, introdus ca atare cu mare solenitate
numai in dilele trecute.
X.
Industria,

negutiatori'a

si comunicatiunea

comunii^

Vitalitatea unui popor consciu de sine, zace iu

industrie, negutiatorie si comunicatiuue. In trecut chiar
si pop6rele cele mai culte puneau pre putien pond
pre acestea ; astadi chiar si cultur'a veri crui popor
se mesura dupa acestea; peDtru-ca cerintiele timpu
lui sunt felurite si multe, er cerintiele se pot aco
peri numai prin acestea. Nu e destul dara, ca po
por se ne cultivam unilateralminte numai pe un te
ren de cultura, ci se recere se le esploatam, si se
imbratisiam t6te terenele de cultura.
-

Slabi'a si debilitatea ndstra zace togma in aceea,,

ca nu ni-am estins pana aci mai de parte dela eco
nomia (plugarie), in ct astadi din sinul poporului
nostru vedem esind putieni industriesi si negutiatori etc.
Chiar poporul de aicia, care preste tot se oBandula Danila a cerut dela Misaresiu Simeon,
cupa mai numai cu economia dupa cum aretaiu in
o datorie de 2 grositia, dicnd ca nu-i omenie, ca
capitlul al 6-lea in cas de ani sterili (neroditori)nu i-a dat pana aci. La ce Misaresiu Simeon dise :
nu are isv6re de venit. Precum in general, asia si
na, mama-ta si altele." La vorba asta se incaierara.
Bandula sudui de sfini, angeri, evangelia si cruce. in special ar fi bine si consult, ca poporul nostru de
Pentru asta Bandula Danila s'au pedepsit cu 24 de ! aici se imbratisieze meseriile.

Anulu XVI.

B I S E E I C'A

La noi progresul, ce se arata pe terenul industriei si comerciuluj, in cea mai mare parte il
porta industriesi de streme limbi si de streini datini.
N o e mirare apoi, ca romnul in loc se prte cojoc,
-care este mai practic si mai frumos, se intiortiuna,
cu spenzel ce nu e nici practic, nici frumos. Starea
industriei la noi, dupa cum m'am potut informa, este cam
urmatdrea. Sunt : 8 calciunari ; dintre cari 3 romni ;
5 fauri ; dintre cari 2 romni; 2 lacatari ; 3 masilusti ; 3 rotari ; 4 mesari ; un bardar (dulgher romn); doi cojocari, un morariu ; un clopar ; doi croitori ; un sptar (tiesetor*) ; un dogar ; un tinicher ;
un Orar (ciesar) ; un iegar ; un maur ; 2 barbieri ;
11 birtasi ; dintre cari trei romni; un mcelar, trei
hentesi ; un brutariu (pneriu) ; un ospetariu ; un
homar.
Negutiatri'a la inceput a fost in manile gre
cilor. Acei'a sunt cei mai vechi colonisti in comuna.
Meritele lor prin partile nstre, deosebit in comunitile bisericesci Ciaba, Bichisiu, Chitichaz, Karczag,
Tszt, Szentes, nu se pot nega nici cu privire la
augmentarea si sustienerea Bisericilor gr. or., nici
cu privire la nflorirea si lirea comerciului. Cel dnteiu comerciant in comun'a nstra a fost Nicola Ger
gie (Passai). Acest'a si urmaii lui au purtat chiar
si sarcin'a epitropiei bisericesci pana in timpurile mai
recente. Cu timpul negutiatoria, cu putiena escepiiune, a devenit in mn'a sraelitilor, cari astadi sunt
toti 7 r un negutietoriu e romn.
Despre comunicatiune ajunge ca se amintesc
pe scurt att'a, ca aceea in trecut a fost pre ct
numai se pot de rea. Mai ales pe vremuri ploidse
trsura se eutropia pana in dric si butuc. Bietul ca
lator, nu odat era impedecat in calatori'a sa
si chiar se renuntie dela cltorie s'au facndu
cltorie se se descarce in drum cu marfa sa de
transport, sau in cas de nevoie mare se cra aju
tor strein pentru de-a se scote din noianul si ingloditur'a tinei.
De un timp inedee,
att prin comuna ct si
gerea repentina a apelor
rotundite, este ceva mai

comunicatiunea cu trasur'a,
afara de comuna, prin scur
de pe drumurile de tira
usira.

Prin comuna sunt aplicate astadi mai pe tte

stradele principale asia numitele podele de scnduri ;
-astfeliu si comunicatiunea pedestra este mai usidra.
Comunicatiunea calei ferate de stat s'au inceput la anul 1 8 5 8 si cerculatiunea in marfe si persne anualminte este de tot nsemnata. La noi se
mai concentza dela anul 1886-linia ferata AradOsand'in direciunile: Ketegyhz-Szt.-Anna.
Pre langa domni'a de pament din loc,

post'a

* Cu tiesutul pnzei se ocupa si femeile ndstre ro

mne, sunt in comuna cu totul 203 de resbdie si 1 pentru
iiiesetor.

si

S C 0 L'A

87$

comunica de mult, si se sustien si astadi mai vr

tos din punctul de vedere al transportului mare dfe
mrfuri si de corespondintie, ce le are domni'a.
Dela anul 1 8 7 0 e magistrii postal Francis Havel.
Biroul telegrafic a inceput a funciona si in in
teriorul comunii la anul 1 8 8 4 .
XI.
Biseric'a

si scdVa romano-caiholica

din

Urdirea Bisericii rom. cat. de aicia,

dela sustarea domniei ; pentru-ca chiar
zidul Bisericii e reconstruit adec imbinat
lul dominial si la inceput ervia de casa
tiune nobilei familie a contelui de astadi
tiosilor aparintori.

loc.

se datza
si singur
cu caste
de rugasi credin-

Numai mai tardiu la anul 1852" dupa c e s e

sporise numeral credintiosilor s'au format parochia
de sine statatdre.
f

La anul 1 8 5 1 s'au zidit cas'a parochiala de

astadi pe spesele domniei ; ra scdla rom. catholica
susta cam dela anul 1 8 0 5 .
nmatriculrile regulate se incep numai dela
anul 1 8 5 2 .
In anul 1 8 9 1 s'au nscut 71 ; reposati 6 3
ra cununai 24. Au umblat la scdla 65 prunci si
68 fete; de toti 1 3 3 . Caracteristice, ca toti elevii
deobligati la scdla, au cercetat scdla in regula.

Preoi:
1805 pater Ivts.
1817 1 8 5 2 pater Remegius Berdar capelan
de curte.
1 8 5 2 1 8 7 0 . Ioan Danielovics, paroch insL
1 8 7 0 1 8 7 7 . Ioan Balaton, paroch. instalat.
1877 8 1 . Iacob Fischer, par. inter.
1 8 8 1 . Michail Kauten, paroch defin. S'a n
scut in anul 1 8 3 8 in comun'a Kisdsz (cottul T o rontl). S'a sfinit de preot in Timisidra. A funetionat ca pleban in Szerb-Szt.-Pter si Teremia;
ra dela anul 1 8 8 1 pana in diu'a de astadi in loc.
Cu medicamentul inventat de densul asia numit
fenyu-kivonat" dela 4 ani inedee, vindeca cu succes
tuberculos'a, despre ce posiede nenumerate recunosciintie dela pacienii sei revindecati din bdle. I n
timpul de astadi e o persdna celebra, in ct pdrta
numirea de Kochul maghiar." De presinte ii este
interdisa vindecarea ; dar se sperza, ca pe anul
viitor in lun'a Februarie va obtiene licenia, dela lo
curile mai in alte.
Invetiatori-cantori:
1 8 7 6 . Vilhelm Hortsek.
1 8 7 7 . Ioan Kovts. Nscut in Segedin la anul
1 8 4 9 , unde a si absolvat preparandia. Mai pe urm*

a funcionat ca iDvetiator-cantor in comuna O-Szt.Anna. Are o v6ce de tot sonora si plcuta.

*
In anul trecut lun'a lui Maiu, familia cont. Almssy din loc, sub patronatul si auspiciile sale a infiintiat un asii de copii privat dupa sistemul Froebelian, intru cari astadi se proved cu instruciune
80 de copilai. Spre acest scop a cumperat un in
travilan, pe care in decursul anului s'au zidit institutul.
A costat la 4 5 0 0 0 fl. v. a. Pre lng copilai e
aplicata insruetorea : Carolina Waltersdorfer si o
bona.
(Va m'Tn.)

J >

I "V 3EC

* Consistoriul

JEG.

aradan

este con-

chiamat in siedinti'a plenara pe 26 Noemvre

re a. c. la 10 6re inainte de amedi.

(8 Decem-

* Academi'a

eparchial

romana

de sciintie

si va des

chide sessiunea ordinaria a anului viitoriu in 15 Februariu.

* Calendarul
Aurorei"pre anul 1893 are
un cuprins variat si mai multe ilustratiuni. Se pdte pro
cura dela tipografi'a Aurora" din Gherl'a cu pretiul de
3 0 cr. Francat 3 5 cr. v. a.
f Necrolog.
Printele Teodor Mibailovici paroch
deficient in Lalasintiu com. Carasiu severin nasc. la an
1 7 9 7 a repausat in Domnul Vineri la 3 dre ndptea dupa
un morb scurt, inmormentarea s'a celebrat Domineca in
15 Noemvrie a. c. prin parochul local Ioanu Hadanu, Ambrosie Popescu, La zar Malet, Valeriu Malesin in fati'a tu
turor parochienilor, inteligintia din jur si mai muli invetiatori. Cuvntarea funebrala fu rostita prin parochul local
schitiend intreg'a vietia a reposatului, care a servit 67 de
ani la altariul Domnului, in etate de 97 de ani.
* Necrolog.
S i l v i a , fiica preotului Dimitrie
Popoviciu din Budintiu, dupa grele suferintie causate
de diflerita" in frnmos'a etate de 13 ani, s'a mutat
la cele eterne. O jalesc nemangaiatii prini a surori si
numerdse rudenii. Fie-i tiern'a usidra!
* Incendiu
la 15 Noemv. s. v. a. c. 6 7 a ars
acoperisiul casei printelui Ioan Hadanu din Lalasintiu prin
o tievie de cuptor a crei flacra strbtu acoperisiul si
ars tdta recolt'a anuala, cucurudiu, oves, mazere, si alte
multe obiecte din pod. Dauna se urca preste 6 0 0 fl. v. a.
4

Concurse*
Pentru deplinirea parochiei de class'a prima din comun'a T.-Remetea protopresbiteratul Timisiorii, devenita
vacanta prin mdrtea preotului Nieolae Petrescu, se escrie
concurs cu termin de 30 de dile dela prim'a publicare.
Emolumentele anuale sunt: TJn'a sessiune parochiala ;
stol'a si birul usuat ; un platiu parochial cu cnepisce ;
cari tote computate dau un venit minimal de 820 fl. Din

acest venit veduv'a va ave competinti'a normat in -ul 8

al reg. pentru par ochii.
Recursele provediute cu documentele originale de
cualificatiune pentru parechii de cl. I-a, adresate comite
tului parochial din T.-Remete, sunt a-se substerne oficiu
lui protopresbiteral din Timisidr'a. Recurenii sunt avisati
a se presenta cu 8 dile inainte de alegere in vre-o D u
mineca su serbatre in s. biserica din T.-Remetea, spre
a-si areta desteritatea omiletica si rituala.
T.-Remetea, 22. Octomvre 1892.
Comitetul parochial.
In contielegere cu Dr. TRA IAN PUTICIU, m. p. protopresbiterul Timisiorii.

Se escrie concurs pentru ndeplinirea definitiva a

postului de invetiatoriu la scl'a gr. or. rom. confessionala
din Cladova, comitatul Aradului Inspectoratul Radna in
urmarea renunciarei fostului invetiatoriu Aureliu Jurc'a
cu termin de alegere pe Duminec'a din 13/25 Decem

vrie 1892.
Emolumintele mpreunate cu acest post sunt: 1)
In bani g a f a 2 6 0 fl. v. a. 2) Interesele de dupa capitalul
depus de 613 fi. v. a. in cassa de pstrare dela V. Con
sist, iari in bani gata suma de 2 4 fl 54 cr. v. a." 3 )
Pentru conferintia cand va participa 5 fl, 4) Pentru cantorat 12 fl, 5) Pentru curatorat 8 fl, 6) In natura 6 orgii
de lemne din cari e ndatorat a incaldi si scl'a (sala de
invetiament), 7) Competintie desdaunari de pasiune anualminte de nu va ave vite recerute 7 fl. 4 6 cr, 8) Alta
competintia din arend'a pamentului invetiatoreseu, care-lu
folosesce comun'a de pasiune 8 fl, 9) Cuartir liber cu
una chilia si culina, grajd si gradina de legumi. Sum'a
325 fl v. a.
Dela recureni se cere se produca testimoniu preparandialu, de cualificetiune si de limb'a magiara, apoi cel putien 2 (doue) clase gimnasiale ori civile : in
lips'a celor cu cualificatiune receruta mai sus, se primesc
si cei cu mai putiena cualificatiune, r la cas cnd nu
vor recurge individi cualificati, se primesc si preparando
absolui : dar alegerea acestor'a se considera de nimicit
in caul deca la terminul procsim al esamenelor de
cualificatiune nu se va cualifica, si se va deschide con
curs nou.
Alegendul invetietoriu pentru sum'a espusa in punc
tul 4. va ave a tiene si implini cantoratul in biserica, aparticipa la tote inmormentarile dela 7 (siepte) ani in
susu, la parastase si cununii, fora alta tacsa.
Recurenii vor ave a-se presenta in vre-o Dumi
neca, seu serbatre pana la terminul alegerei in S. Bise^
rica din Cladov'a. spre a-si areta desteritatea in cantare
si tipic.
Recursele astfeliu instruite, si adresate comitetului
parochial din Cladov'a, pana inclusive in 12 2 4 Decemvre
a. c. sunt a-se tramite Multonoratului Domnu Iosif V u culescu, inspector eercual de scle in Sioimosiu u. p.
Radna comitetulu Aradului, cele mai tardiu iutrate nu
se vor lua in consideratiune.
Cladova 15/27 Noemvre 1892.
Pentru comitetul parochial :

Michail

Jurca,

m. p.

presidele comitetului.

In contielegere cu mine: IOSIF VUCULESCTJ, m. p.

inspector de scole.

Tipariuln si editur'a tipografiei diecesane dm Arada. Redactom respira dietorin : Angustiti

HaaiM.