271 PRAO 2009-2011 STP SE Varianta Finala Cu Coperta

PRAO SUD-EST 2009-2011
Document realizat in cadrul Proiectului Secretariatul Tehnic al Pactului Teritorial pentru Ocupare si
Incluziune Sociala pentru Regiunea Sud-Est, POSDRU/10/3.3/S/1
Beneficiar: Asociatia Centrul de Informare si Documentare pentru Integrare Europeana si Dezvoltare
Durabila Braila
Autoritatea Contractanta: Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane
Consultant: Institutul de Prognoza Economica Academia Romana
Realizat Decembrie 2009
Prefata
Aparitia si declinul ocupatiilor vor fi atat de rapide incat oamenii vor fi
intotdeauna nesiguri in ceea ce ii priveste (Alvin Toffler)
Raspunsul la provocarea generata de globalizare nu este sa ne inchidem
in noi insine, recurgand la noi forme de protectionism ,ci sa inovam.
( Comisia Europeana, Directia Generala Comunicare Publicatii - Bruxelles
iulie 2008)
Evaluarea corecta a starii capitalului uman si a tendintelor de evolutie pe
termen mediu si lung este de o importanta fundamentala pentru proiectarea
realista a perspectivelor unui model sustenabil de dezvoltare in toate
componentele sale esentiale: economic, socio-cultural si de mediu.
Pentru o apreciere obiectiva a situatiei, studiile recente (Indexul European
al Capitalului Uman, Consiliul Lisabona, 2007) iau in calcul elemente precum:
stocul de capital uman (investitia per capita pentru educatie si formare
profesionala a populatiei ocupate, compozitia capitalului uman in functie de tipul
si nivelul de educatie, starea de sanatate), utilizarea acestuia (rata de ocupare,
rata somajului, rata conectarii la retele decomunicare multimedia, participarea la
activitati producatoare de venit sau valoare), productivitatea (contributia
capitalului uman raportata la valoarea adaugata creata, calitatea educatiei si
formarii profesionale, angajabilitatea pe parcursul intregii vieti, investitii in
cercetare-dezvoltare) si demografia (spor sau declin, trenduri migratoare,
impactul calculat asupra pietei muncii).
Piata muncii din Romania se afla intr-un proces de continua transformare
demarat la inceputul ultimului deceniu al sec.20 si care continua si astazi. Initial
a avut loc un proces de ajustare structurala, de tranzitie de la o structura tipica
pentru economia planificat-centralizata de tip sovietic la economia capitalista.
Acest proces s-a incheiat in linii generale in perioada 1999-2002. La finele
acestei etape, o buna parte din populatia ocupata era concentrata in agricultura
de subzistenta reflectand astfel nivelul real al productivitatii muncii in Romania
la acel moment de timp. Ulterior a inceput un nou ciclu de data aceasta tipic
unei economii capitaliste emegente, in decursul careia au avut loc mutatii
importante in structura populatiei ocupate, fara ca din punct de vedere numeric
absolut acesteia sa se modifice substantial, astfel incat la finele acestei decade
regasim serviciile ca principal angajator, urmate de agricultura si de un sector
industrial aproape complet restructurat unde se putea constata la mijlocul anului
2008 un proces de stabilizare a ocuparii dupa un declin de un deceniu si
jumatate. Caracteristic acestei a doua etape de dezvoltare este aparitia unor
fenomene punctuale de deficit de forta de munca (deficite ale ofertei), datorate
atat migratiei fortei de munca catre statele Europei Occidentale cat si
supradezvoltarii (supra-oferta sau supra-productia) unor sectoare si sub2
sectoare cu caracter eminamente speculativ (prin efect de propagare a boomului global al investitiilor in astfel de active).
Evolutiile inregistrate plaseaza Romania, in anul 2008, la o distanta
semnificativa de obiectivele Strategiei Lisabona pentru anul 2010, respectiv:
rata generala de ocupare pentru populatia in varsta de munca (grupa 15-64 ani)
de 59,7%, la o distanta de 10,3 puncte procentuale fata de obiectivul de 70%;
rata de ocupare a femeilor de 53,1% la o distanta de 6,9 puncte procentuale
fata de obiectivul de 60%; rata de ocupare pentru grupa de varsta 55-64 de ani,
de 43,6%, la o dista nta de 6,4 puncte procentuale fata de obiectivul de 50%.
Pe toate treptele de dezvoltare a societatii factorul uman reprezinta
principalul motor de dezvoltare. Capacitatea individuala si colectiva de a face
fata provocarilor unei piete a muncii caracterizata de un grad ridicat de
volatilitate si aflata in continua transformare, necesita existenta unor rute
flexibile si alternative de invatare permanenta care sa permita completarea
educatiei de baza, precum si formarea sau actualizarea competentelor fortei de
munca, atat prin sistemul formal cat si prin sisteme informale sau non-formale
de pregatire.
Dezvoltarea resurselor umane se va concentra pe cresterea investitiilor in
educatie si formare, insertia si mentinerea pe piata muncii a cat mai multor
persoane, cresterea calitatii ofertei de munca, imbunatatirea adaptabilitatii
lucratorilor si intreprinderilor, promovarea incluziunii sociale a grupurilor
vulnerabile.
Fondul Social European este principalul instrument prin care sunt finantate
investitiile in capitalul uman, ceea ce determina dezvoltare institutionala,
cresterea adaptabilitatii si facilitarea accesului pe piata muncii, precum si
cresterea incluziunii sociale.
Activitatea de elaborare a Planului Regional de Actiune pentru
Ocuparea Fortei de Munca si Incluziune Sociala 2009-2011 (PRAO)
reprezinta un demers decisiv pentru o noua abordare a politicilor privind piata
muncii din Romania, deoarece presupune implicarea dimensiunii regionale.
Factorii regionali sunt relevanti deoarece, problemele intampinate in
domeniul ocuparii si incluziunii sociale prezinta intensitate si caracteristici
diferite de la o regiune la alta, ceea ce necesita abordari diferite.
Planificarea politicii de ocupare la nivel regional, reprezinta o noua sansa in
ceea ce priveste implicarea tuturor celor angajati in combaterea somajului si a
excuziunii sociale, un suport si un exercitiu de sprijin a parteneriatelor orientate
spre o implicare decizionala.
Elaborat in acord cu Prioritatile Cadrului Strategic National de Referinta, a
Programului Operational de Dezvolatre a Resurselor Umane, a Planului de
Dezvoltare Regionala pentru Regiunea Sud-Est, a PRAI Sud-Est, PRAO isi
propune sa realizeze un diagnostic realist al situatiei socio-economice al
regiunii, sa identifice situatia regionala in domeniul ocuparii fortei de munca si in
functie de acestea sa stabileasca prioritatile, masurile si actiunile necesare
pentru promovarea ocuparii fortei de munca si incluziunii sociale.
3
PRAO SE furnizeaza cadrul de planificare strategica pe termen mediu in

vederea promovarii ocuparii la nivelul Regiunii Sud-Est, reflecta contextul
regional si masura in care se stabilesc domeniile prioritare care necesita
interventie financiara comunitara pentru a solutiona problemele identificate la
nivel regional.
In cuprins PRAO SE abordeaza structura regionala din mai multe puncte
de vedere: evolutia populatiei, distributia pe medii rezidentiale, populatia activa,
sectoarele de activitate vulnerabile, nivelul de pregatire a populatiei, formarea
initiala si continua, somajul, situatia grupurilor vulnerabile. Sunt identificate
domenii de interventie in vederea dezvoltarea de noi proiecte in parteneriat,
orientate spre cresterea investitiei in capitalul uman, incluziunea sociala a
grupurilor vulnerabile, cresterea adaptabilitatii fortei de munca la schimbarile
pietei, dezvoltarea economiei sociale, modernizarea serviciului public de
ocupare si dezvoltarea durabila.
Documentul PRAO SE a fost elaborat sub coordonarea echipei STP SE.
In timpul consultarilor au fost implicate urmatoarele institutii:
- Institutul National de Statistica;
- Institutul de Prognoza Economica Bucuresti
- Directia Regionala de Statistica Sud-Est;
- Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Braila, Buzau,
Constanta, Galati, Tulcea, Vrancea;
- Inspectoratele Scolare Judetene Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea,
Vrancea;
- Centrul National de Dezvoltare a Invatamantului Profesional si Tehnic;
- Biblioteca Judeteana Braila
- Uniunea Generala a Industriasilor din Romania
Prioritatile si masurile PRAO au fost stabilite pe baza analizei socioeconomice prezentata in acest document si a consultarilor cu Membrii Pactului
Teritorial pentru Ocuparea Fortei de Munca si Incluziune Sociala in Regiunea
Sud-Est.
Echipa STP SE

Director STP SE Simona Basuc

Expert local resurse umane - Iuliana Panaitescu
Specialist in strategii de ocupare - Mihaela Dima
Specialist in strategii de incluziune sociala Raluca Surdu
Specialist in comunicare si gestionare de parteneriate Roxana Butnareanu
Asistent manager Florenta Tandara
Operator introducere validare si prelucrare date Razvan Popescu
Manager financiar Ion Chitu
Consilier juridic Florentina Ionescu
CAPITOLUL I
1.1 IMPORTANTA REVIZIUIRII PRAO
Planul Regional de Actiune pentru Ocupare si Incluziune Sociala
(PRAO) 2009 2011 pentru Regiunea Sud - Est, descrie masurile concrete si
activitatile ce vizeaza cresterea ratei ocuparii fortei de munca si incluziunea
sociala. PRAO este un instrument de realizare a strategiei de dezvoltare a
pietei muncii avand ca punct de plecare realitatile si necesitatile regionale,
asigurand complementaritatea cu Planul de Dezvoltare Regionala si Planul
Regional de Actiune pentru Invatamant (PRAI), prin corelarea cu dezvoltarea
economica si sociala din cadrul Regiunii Sud-Est.
Obiectivul Planului Regional de Actiune pentru Ocupare si Incluziune
Sociala (PRAO) este de a furniza cadrul de planificare strategica, pe termen
mediu, pentru promovarea ocuparii si incluziunii in Regiunea Sud - Est.
Documentul isi propune sa realizeze un diagnostic realist al situatiei
socio-economice a regiunii, sa identifice situatia in domeniul ocuparii fortei de
munca, iar in functie de acestea sa stabileasca prioritatile, masurile si actiunile
necesare pentru promovarea ocuparii fortei de munca si a incluziunii sociale.
Pentru prima data, PRAO a fost elaborat in 2006, de catre Consortiile
Regionale structuri parteneriale consultative la nivel regional aflate sub
autoritatea Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei in calitate de
Autoritate de Management a programului Phare: RO 2003/005 551.
05.01.04.04.01. Sprijin pentru M.M.S.S.F in elaborarea si implementarea
politicii de ocupare si pregatire pentru EDIS (Sistemul Extins de Implementare
Descentralizata).
Avand in vedere experienta tarilor UE in atragerea fondurilor structurale,
s-a considerat, ca pentru o mai buna absorbtie a fondurilor in domeniul
resurselor umane, este oportuna infiintarea a 8 Pacte Teritoriale pentru
Ocupare si Incluziune Sociala, cate unul pentru fiecare regiune, care sa
coordoneze Parteneriatele Judetene si Locale. Pactele Teritoriale pentru
Ocuparea Fortei de Munca si Incluziune Sociala sunt acorduri de parteneriat
incheiate intre actori relevanti, la nivel regional pentru sectorul ocuparii si al
incluziunii sociale, au ca rol sprijinirea promovarii politicilor regionale de
ocupare si pun bazele unei structuri de parteneriate la nivel teritorial.
In acest context, Pactele Teritoriale pentru Ocuparea Fortei de Munca si
Incluziune Sociala au misiunea de a se implica in mod activ in
elaborarea/revizuirea Planurilor Regionale de Actiune, deoarece in baza
prioritatilor si masurilor continute in aceste planuri, se vor elabora proiecte
menite sa conduca la reducerea disparitatilor si la dezvoltare regionala.
Elaborarea PRAO este rezultatul unui larg proces de consultare a tuturor
factorilor implicati in combaterea somajului si a excluziunii sociale.
Membrii Pactelor Teritoriale si-au propus o serie de obiective comune prin
PRAO. Pentru implementarea acestora, din anul 2008 a fost infiintata o
5
structura organizatorica independenta: Secretariatul Tehnic Permanent (STP)

pentru fiecare dintre Pactele Teritoriale create.
Pactul Teritorial pentru Ocupare si Incluziune Sociala impreuna cu
Secretariatul Tehnic Permanent Sud-Est are rolul de a elabora, monitoriza,
evalua, revizui PRAO si de a asigura implementarea acestuia la nivel regional si
local. Secretariatul Tehnic Permanent Sud-Est functioneaza ca si structura de
coordonare a actiunilor membrilor Pactului, acorda spijin si asistenta tehnica
Pactului in vederea aplicarii politicilor si strategiilor acestuia in ceea e priveste
dezvoltarea structurii parteneriale. STP Sud-Est asigura astfel operationalizarea
Pactului Teritorial prin rolul de observator regional.
1.2 VIZIUNEA STRATEGICA

Viziunea strategica a PRAO 2009 2011 se coreleaza cu obiectivele de
dezvoltare pe termen mediu si lung configurate in documentele programatice
nationale si de integrare in structurile Uniunii Europene.
Avand in vedere trendul descrescator al ratei ocuparii inregistrat la nivelul
Regiunii Sud-Est, obiectivul global vizeaza:
Cresterea ratei ocuparii, in perspectiva anului 2011;
Reducerea disparitatilor de dezvoltare socio-economica intre judetele
regiunii Sud Est (Planul National de Dezvoltare 2007-2013);
Crearea conditiilor pentru o piata a muncii flexibila, in care oferta de
munca sa devina capabila a se adapta permanent cerintelor angajatorilor,
prin promovarea culturii antreprenoriale, a societatii informationale si a
noilor servicii, in contextul unei dinamici accelerate a integrarii activitatilor
economice in spatiul european si international (Strategia de Dezvoltare
Regionala, Regiunea Sud- Est, 2009-2013);
Dezvoltarea si folosirea mai eficienta a capitalului uman prin imbunatatirea
nivelului cunostintelor, deprinderilor si competentelor resurselor umane
din Regiunea Sud-Est, (Cadrul National Strategic de Referinta
2007-2013).
1.2.1. Cadrul European

Uniunea Europeana cu cele 27 state membre si 493 de milioane de
cetateni, prezinta PIB-uri (Produsul Intern Brut) diferite, functie de activitatea
economica. Nivelul de dezvoltare al celor 268 regiuni, reflectat in PIB nu este
linear, dimpotriva exista diferente mari intre anumite regiuni. Pentru a inlatura
aceste disparitati si a ramane solidari si competitivi, unul dintre obiectivele UE
politicii regionale europene il reprezinta coeziunea economica si sociala.
6
Printr-o abordare specifica, politica regionala europeana aduce o valoare

adaugata actiunilor intreprinse pe teren si contribuie la finantarea unor proiecte
concrete in favoarea regiunilor, oraselor si locuitorilor acestora. Se doreste ca,
regiunile sa devina capabile sa-si joace din plin rolul in favoarea cresterii
economice si competitivitatii si sa-si impartaseasca ideile si bunele practici.
Intreaga politica regionala respecta prioritatile Uniunii Europene in materie de
crestere economica si ocupare a fortei de munca (Strategia de la Lisabona).
CE ESTE POLITICA DE COEZIUNE A UNIUNII EUROPENE?1
Principiile politicii de coeziune a Uniunii Europene 2007-2013 sunt redate in
Orientarile Strategice Comunitare pentru Coeziune (Community Strategic
Guidelines), document al Comisiei Europene prin care se stabilesc prioritatile
de dezvoltare la nivelul Uniunii, pentru urmatoarea perioada. Aceste prioritati au
fost preluate de Statele Membre in documentele lor strategice, respectiv Cadrul
Strategic National de Referinta si programele operationale.
Perioada 2007-2013 reprezinta, o noua perioada de programare a
instrumentelor structurale avand la baza un set de regulamente ce contin
prevederi cu privire la domeniile care vor fi finantate, precum si la principiile
aplicabile si mecanismele de gestionare si implementare a fondurilor.
De ce este necesara politica de coeziune economica si sociala?
1. Pentru a reduce disparitatile de dezvoltare economica si sociala intre
statele membre/ regiunile UE;
2. Pentru a imbunatati functionarea Pietei Unice;
3. Pentru promovarea dezvoltarii durabile a UE.
CARE SUNT OBIECTIVELE POLITICII DE COEZIUNE A UE PENTRU
PERIOADA 2007-2013?
1. Obiectivul Convergenta
In cadrul acestui obiectiv se urmareste cresterea economica pentru
regiunile ramase in urma, prin investitii in dezvoltarea competitivitatii pe termen
lung, ocuparea fortei de munca, dezvoltare durabila, dezvoltarea capacitatii
institutionale si eficienta administratiei publice.
2.
Obiectivul Competitivitate Regionala si Ocuparea Fortei de
Munca
In cadrul acestui obiectiv se urmareste anticiparea si promovarea
schimbarilor economice din zonele industrializate, prin sprijin acordat
intreprinderilor (in vederea anticiparii si promovarii schimbarilor in zonele
industriale, urbane si rurale) si persoanelor (pentru a anticipa si a se adapta la
schimbari, prin eliminarea somajului, promovarea calitatii si productivitatii muncii
si incluziunea sociala). Acest obiectiv se adreseaza regiunilor care nu sunt
eligibile pentru obiectivul Convergenta.
1
Vezi, www.fseromania.ro
3. Obiectivul Cooperare Teritoriala Europeana"

In cadrul acestui obiectiv se urmareste intarirea cooperarii la nivel
transfrontalier, transnational si interregional. Acest obiectiv este specific pentru
regiuni, judete si zone transnationale.
CARE SUNT INSTRUMENTELE STRUCTURALE ALE UNIUNII
EUROPENE?
Pentru perioada 2007-2013, Uniunea Europeana a alocat 336 miliarde de
euro pentru politica de coeziune. Instrumentele Structurale sunt reprezentate
de Fondurile Structurale si Fondul de Coeziune si sunt instrumentele financiare
prin care UE actioneaza pentru eliminarea dezechilibrelor economice si sociale
intre regiuni, in scopul realizarii coeziunii economice si sociale.
Instrumentele structurale sunt urmatoarele:
Fondul Social European (FSE): finanteaza proiecte care sprijina
cresterea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor, scaderea ratei
somajului, promovarea incluziunii sociale, extinderea si imbunatatirea
investitiilor in capitalul uman (educatie si formare profesionala), intarirea
capacitatii institutionale si a eficientei administratiilor publice si serviciilor
publice la nivel national, regional si local;
Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR): finanteaza proiecte
care sprijina investitii in cercetare si dezvoltare tehnologica, protectia
mediului, prevenirea riscurilor, turism, transport, energie, sanatate
(infrastructura), proiecte de dezvoltare locala, inovare si antreprenoriat,
precum si sprijin pentru investitii pentru IMM-uri;
Fondul de Coeziune (FC): finanteaza proiecte care urmaresc
dezvoltarea de retele trans-europene de transport, proiecte majore de
infrastructura de mediu si domenii care pot asigura beneficii durabile in
ceea ce priveste protectia mediului.
Aditional instrumentelor structurale, in vederea reducerii decalajelor intre
regiuni, Uniunea Europeana pune la dispozitia Statelor Membre alte doua
fonduri nerambursabile:
Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR)
Fondul European pentru Pescuit (FEP)
In perioada 2007-2013, toate regiunile de dezvoltare ale Romaniei sunt
eligibile pentru asistenta financiara nerambursabila acordata in cadrul
obiectivelor Convergenta si Cooperare Teritoriala Europeana. (Criteriu de
eligibilitate - PIB per capita sub 75% din media UE)
La nivelul Uniunii Europene, principalele directii ale politicii de ocupare
si ale politicii sociale sunt prevazute de urmatoarele documente strategice:
Agenda Lisabona;
8
Strategia Lisabona Revizuita;

Liniile directoare integrate pentru crestere economica si ocupare
2005-2008;
AGENDA LISABONA
Adoptata in cadrul Consiliul European de la Lisabona din martie 2000,
stabileste ca pana in 2010 Uniunea Europeana sa devina cea mai dinamica si
competitiva economie bazata pe cunoastere, capabila sa genereze crestere
economica sustenabila, sa creeze locuri de munca mai multe si mai bune si o
mai mare coeziune sociala. In vederea atingerii acestui obiectiv, strategia
propune cresterea investitiilor in educatie, cercetare, ocuparea fortei de munca,
mediu. Totodata, s-au stabilit ca obiective atingerea, pana in 2010, a unei rate
generale de ocupare de 70% si a unei rate de ocupare de 60% in randul
femeilor.
STRATEGIA LISABONA RELANSATA
Strategia Lisabona relansata nu poate fi realizata decat pe baza cresterii
nivelului de pregatire al resurselor umane, prin sisteme mai bune de educatie si
formare. In acest context, Comisia Europeana a propus axarea cooperarii
europene in educatie si formare2 pana in anul 2020, pe patru directii strategice:
1. Punerea in aplicare a invatarii pe parcursul intregii vieti;
2. Imbunatatirea calitatii, a eficientei si a rezultatelor sistemelor de educatie
si formare;
3. Promovarea echitatii si cetateniei active;
4. Cresterea inovatiei si creativitatii, inclusiv a antreprenoriatului, la toate
nivelurile de educatie si formare.
Strategia de la Lisabona a pus accentul pe urmatorul aspect: obiectivele
fondurilor trebuie sa fie axate pe prioritatile Uniunii Europene in materie de
promovare a competitivitatii si de creare de locuri de munca. Comisia si statele
membre se asigura ca 60% din cheltuielile tuturor statelor membre alocate
obiectivului Convergenta si 75% din cheltuielile alocate obiectivului
Competitivitate si ocuparea fortei de munca sunt destinate/alocate acestor
prioritati.
LINIILE
DIRECTOARE
INTEGRATE
PENTRU
ECONOMICA SI LOCURI DE MUNCA 2008-2010
CRESTERE
Liniile directoare privind ocuparea fortei de munca se incadreaza in liniile

directoare integrate pentru perioada 2008 - 2010, care sunt bazate pe trei piloni
politici macroeconomice, reforme microeconomice si politici de ocupare
a fortei de munca. Acesti piloni contribuie impreuna la realizarea obiectivelor
2
Vezi Comunicarea Comisiei Europene catre Parlamentul Europei, Consiliul Europei, Comitetul Economic si
Social al Europei si Comitetul Regiunilor, Un cadru strategic actualizat pentru Cooperare Europeana in
educatie si formare - COM(2008) 865.
de crestere durabila si ocupare a fortei de munca si la intarirea coeziunii

sociale.
Linia directoare 17. Punerea in aplicare a politicilor de ocupare a fortei de
munca, in scopul ocuparii integrale a fortei de munca, al imbunatatirii calitatii si
a productivitatii muncii si al intaririi coeziunii sociale si teritoriale.
Aceste politici ar trebui sa contribuie la atingerea, pana in 2010, a unei rate
medii de ocupare a fortei de munca in Uniunea Europeana (UE) de 70 % in
general, de cel putin 60 % pentru ocuparea femeilor si de 50 % pentru
ocuparea lucratorilor in varsta (55-64 ani), precum si la reducerea somajului si a
inactivitatii. Statele membre ar trebui sa aiba in vedere stabilirea unor obiective
nationale in ceea ce priveste rata de ocupare a fortei de munca.
Pentru atingerea acestor obiective, actiunile ar trebui sa se concentreze
asupra urmatoarelor prioritati:
atragerea si mentinerea pe piata muncii a unui numar sporit de
persoane, cresterea ofertei de mana de lucru si modernizarea sistemelor
de protectie sociala;
imbunatatirea capacitatii de adaptare a lucratorilor si a intreprinderilor;
cresterea investitiei in capitalul uman prin imbunatatirea educatiei si a
competentelor.
Linia directoare 18. Promovarea unei abordari a muncii bazate pe ciclul
de viata prin intermediul urmatoarelor actiuni:
reinnoirea eforturilor care urmaresc crearea unor trasee profesionale
pentru tineri si reducerea somajului in randul tinerilor, conform cerintelor
Pactului european pentru tineret;
initierea unor actiuni ferme in scopul de a creste participarea
profesionala a femeilor si de a reduce decalajele intre barbati si femei in
ceea ce priveste ocuparea fortei de munca, somajul si salarizarea;
realizarea unei mai bune armonizari intre viata profesionala si cea
privata si prevederea unor structuri accesibile si abordabile de ingrijire a
copiilor si a altor persoane aflate in intretinere;
sprijin in vederea imbatranirii active, inclusiv prin asigurarea unor conditii
de munca adecvate si a unei stari mai bune de sanatate (la locul de
munca) si prin aplicarea de masuri care sa favorizeze activitatea si sa
descurajeze pensionarea anticipata;
modernizarea sistemelor de protectie sociala, inclusiv sistemul de pensii
si de ingrijire a sanatatii, asigurandu-le caracterul social adecvat,
viabilitatea financiara si capacitatea de adaptare la evolutia necesitatilor,
pentru a putea sprijini o mai buna participare si mentinere pe piata
muncii, precum si prelungirea vietii profesionale.
Linia directoare 19. Asigurarea unor piete ale muncii care sa favorizeze
integrarea, sporirea atractivitatii locurilor de munca si rentabilizarea muncii
pentru cei care cauta un loc de munca, inclusiv pentru persoanele defavorizate
si pentru cele inactive, prin intermediul urmatoarelor actiuni:
10
aplicarea unor masuri active si preventive pe piata muncii, cum ar fi

identificarea rapida a necesitatilor, sprijinul acordat pentru cautarea unui
loc de munca, orientarea si formarea in cadrul unor planuri de actiune
personalizate, punerea la dispozitie a serviciilor sociale necesare pentru
a favoriza insertia persoanelor celor mai defavorizate de pe piata muncii
si a contribui la eradicarea saraciei;
revizuirea continua a masurilor de incurajare si de descurajare care
rezulta din sistemele de taxe si prestatii, inclusiv gestionarea si
conditionarea prestatiilor, precum si reducerea considerabila a nivelului
inalt al ratelor marginale efective
ale impozitelor, in special pentru persoanele cu venituri reduse,
garantand in acelasi timp un nivel corespunzator de protectie sociala;
dezvoltarea de noi surse de locuri de munca in sectorul serviciilor pentru
persoane si intreprinderi, in special la nivel local.
Linia directoare 20. Imbunatatirea congruentei intre cerere si oferta pe
piata muncii, prin intermediul urmatoarelor actiuni:
modernizarea si consolidarea institutiilor de pe piata muncii, in special a
serviciilor de ocupare a fortei de munca, in vederea asigurarii, printre
altele, a unei mai mari transparente a ofertelor de locuri de munca si de
formare la nivel national si european;
eliminarea obstacolelor din calea mobilitatii lucratorilor in Europa, in
cadrul tratatelor;o mai buna anticipare a nevoilor de competente, a
penuriilor si a blocajelor de pe piata muncii;
gestionarea corespunzatoare a migratiei economice.
Linia directoare 21. Promovarea flexibilitatii si, in acelasi timp, a sigurantei
locului de munca si reducerea segmentarii pietei muncii, tinandu-se seama in
mod corespunzator de rolul partenerilor sociali, prin intermediul urmatoarelor
actiuni:
adaptarea legislatiei referitoare la ocuparea fortei de munca si
reexaminarea, dupa caz, a diferitelor dispozitii contractuale si referitoare
la timpul de lucru;
abordarea problemei muncii nedeclarate;
anticiparea mai exacta si gestionarea intr-o maniera pozitiva a
schimbarilor, cum ar fi restructurarile economice, inclusiv schimbarile
legate de deschiderea pietelor, pentru a reduce la minimum costul social
al acestora si pentru a facilita adaptarea;
promovarea si difuzarea formelor de organizare a muncii inovatoare si
adaptabile, in vederea imbunatatirii calitatii si a productivitatii la locul de
munca, inclusiv sanatatea si securitatea;
facilitarea tranzitiilor in situatia profesionala, inclusiv formarea, activitatea
profesionala independenta, crearea de intreprinderi si mobilitatea
geografica.
11
Linia directoare 22. Asigurarea unei evolutii a costurilor muncii si a unor

mecanisme de stabilire a salariilor care sa fie favorabile ocuparii fortei de
munca, prin intermediul urmatoarelor actiuni:
incurajarea partenerilor sociali, in domeniile care tin de competenta lor,
de a institui un cadru corespunzator pentru negocierile salariale, in
scopul de a reflecta provocarile legate de productivitate si de piata
muncii la toate nivelurile pertinente si de a evita diferentele de salarizare
intre barbati si femei;
analizarea impactului asupra ocuparii fortei de munca al costurilor
nesalariale ale muncii si, dupa caz, adaptarea structurii si a nivelului
acestora, in special pentru a reduce presiunea fiscala asupra
persoanelor slab remunerate.
Linia directoare 23. Cresterea si imbunatatirea investitiei in capitalul uman
prin intermediul urmatoarelor actiuni:
politici si actiuni incluzive in domeniul educatiei si formarii menite sa
faciliteze in mod semnificativ accesul la invatamantul profesional initial,
la invatamantul secundar si la cel superior, inclusiv la instruirea si
formarea antreprenoriala;
reducerea semnificativa a numarului de elevi care abandoneaza scoala
prematur;
initierea unor strategii eficiente de formare pe tot parcursul vietii oferite
tuturor, in cadrul scolilor, intreprinderilor, autoritatilor publice si
gospodariilor, in conformitate cu acordurile europene, inclusiv prin
stimulari si mecanisme de repartizare a costurilor corespunzatoare, in
vederea cresterii participarii la formarea continua si la locul de munca pe
tot parcursul vietii, in special pentru lucratorii cu o calificare redusa si in
varsta.
Linia directoare 24. Adaptarea sistemelor de educatie si de formare la
noile exigente in domeniul competentelor, prin intermediul urmatoarelor actiuni:
consolidarea si garantarea atractivitatii, a deschiderii si a standardelor
calitative ale sistemelor de educatie si de formare, extinderea ofertei de
posibilitati de educatie si de formare, garantarea unor mecanisme de
invatare flexibile si sporirea posibilitatilor de mobilitate pentru studenti si
formatori;
facilitarea si diversificarea accesului pentru toti la educatie si la formare,
precum si la cunoastere, prin organizarea timpului de lucru, prin servicii
de ajutor familial, prin servicii de orientare profesionala si, dupa caz, prin
noi forme de repartizare a costurilor;
adaptarea la noile necesitati pe plan profesional si pe planul
competentelor esentiale, precum si la viitoarele necesitati referitoare la
calificare, prin imbunatatirea definirii si a transparentei calificarilor, prin
12
recunoasterea efectiva a acestora si validarea educarii si a formarii

nonformale si informale.
1.2.2. Cadrul National

Obiectivele specifice pentru dezvoltarea resurselor umane sunt precizate in
PLANUL NATIONAL DE DEZVOLTARE 2007- 2013 (PND), care defineste un
set de prioritati nationale de dezvoltare si incearca sa imbine, pe de o parte,
elementele politicilor sectoriale si ale politicii de dezvoltare regionala si, pe de
alta parte, orientarile strategice la nivel european si cerintele specifice legate de
accesarea fondurilor comunitare postaderare.
Obiectivul global al PND, ce vizeaza reducerea disparitatilor de dezvoltare
socio-economica fata de Uniunea Europeana, se sprijina pe trei obiective
specifice:
1. Cresterea competitivitatii pe termen lung a economiei romanesti;
2. Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de baza;
3. Perfectionarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman autohton.
Strategia de dezvoltare a Planului National de Reforme, este o reflectare a
nevoilor de dezvoltare a Romaniei, in vederea reducerii cat mai rapide a
decalajelor existente fata de UE. Strategia PND se axeaza atat pe orientarile
strategice comunitare privind coeziunea, cat si pe prioritatile Agendei Lisabona
si obiectivele de la Gteborg.
Planul National de Dezvoltare al Romaniei prevede sase prioritati
nationale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013:
1. Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe
cunoastere;
2. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport;
3. Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului;
4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si incluziunii sociale
si intarirea capacitatii administrative;
5. Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul
agricol;
6. Diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii;
Modul in care fiecare Stat Membru implementeaza la nivel national Liniile
Directoare Integrate Pentru Ocupare se reflecta in PROGRAMUL NATIONAL
DE REFORME (PNR). Acesta este atat un document de raportare, cat si de
planificare, prezentand in acelasi timp progresele realizate in ultimele 12 luni,
precum si actiunile care vor fi intreprinse in urmatoarele 12 luni. PNR vizeaza
perioada 20072010, iar obiectivul politicilor planificate in document este
atingerea performantelor economice si de ocupare recomandate de Strategia
Lisabona, corelate cu un sistem social echitabil, elemente care sa asigure
Romaniei o dezvoltare durabila.
13
In PNR au fost stabilite urmatoarele prioritati pentru reforme:

imbunatatirea
capacitatii
administrative,
imbunatatirea
calitatii
si
managementului cheltuielilor guvernamentale, continuarea imbunatatirii
mediului de afaceri, reducerea si reorientarea ajutorului de stat, cresterea
gradului de ocupare si a ratei de participare pe piata muncii, realizarea unei
piete a muncii favorabile crearii locurilor de munca, imbunatatirea adaptabilitatii
intreprinderilor si lucratorilor, stimularea ocuparii fortei de munca si
imbunatatirea calitatii resurselor umane, imbunatatirea calitatii vietii prin
gestionarea durabila a resurselor regenerabile si atenuarea efectelor
schimbarilor climatice, cresterea eficientei energetice, gestionarea resurselor
naturale, conservarea bio-diversitatii si reducerea poluarii.
Prin combinarea politicilor in domeniul educatiei, al ocuparii fortei de munca
si al incluziunii sociale, STRATEGIA INTEGRATA DE DEZVOLTARE A
RESURSELOR UMANE din perspectiva invatarii pe parcursul intregii vieti,
incearca sa sprijine o apropiere multi-sectoriala, pentru o mai buna coeziune
economica si sociala si pentru o dezvoltare durabila, prin asigurarea dezvoltarii
unor resurse umane competente. O forta de munca flexibila si inalt calificata
este o pre-conditie pentru crestere economica sustinuta.
Obiectivul general al SIDRU este: Imbunatatirea capacitatii si calitatii
sistemelor de dezvoltare a resurselor umane care sa conduca la un nivel inalt si
stabil de ocupare, un nivel inalt al calitatii vietii si o incluziune sociala efectiva
pentru toti cetatenii Romaniei, in vederea atingerii pana in anul 2020 a nivelului
mediu actual al Tarilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltarii
durabile.
CADRUL STRATEGIC NATIONAL DE REFERINTA 2007-2013 (CSNR)
vizeaza armonizarea tuturor acestor prioritati intr-o strategie coerenta, care sa
fie adecvata pentru Romania, dar care sa se si conformeze strategiilor Uniunii
Europene, inclusiv Strategiei Lisabona, si sa aiba ca efect dezvoltarea
economica si cresterea numarului de locuri de munca.
Acesta realizeaza legatura dintre prioritatile nationale si cele de nivel
european, specificate in Liniile Directoare Strategice pentru Coeziune
Economica, Sociala si Teritoriala 2007-2013 si Liniile Directoare Integrate
pentru Crestere Economica si Locuri de Munca 2008-2010.
Interventiile FSE in Romania in domeniul dezvoltarii resurselor umane,
asa cum sunt stabilite in Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013, vor
asigura investitia in capitalul uman, modernizarea sistemelor de educatie si
formare profesionala, cresterea accesului la ocupare si consolidarea incluziunii
sociale pentru grupurile vulnerabile.
Prin acest document se explica modul in care vor fi implementate
Instrumentele Structurale in Romania in perioada 2007-2013. Scopul principal
al CSNR este de a consolida obiectivul strategic al politicilor economice, de
coeziune sociala si regionale ale Romaniei, precum si de a stabili legaturile
potrivite si corecte cu politicile Comisiei Europene, mai ales cu Strategia de la
14
Lisabona, care sta la baza elaborarii politicilor de dezvoltare economica si de

crearea a noi locuri de munca. CSNR a fost elaborat pe baza Planului National
de Dezvoltare (PND) 2007-2013.
CSNR se implementeaza prin Programele Operationale.
Pentru Romania, atingerea performantelor economice si de ocupare a
fortei de munca la nivel national, corelate cu un sistem social echitabil, este
cruciala pentru dezvoltarea durabila a societatii, motiv pentru care au fost
stabilite un set de prioritati nationale printre care se regaseste si cresterea
participarii pe piata muncii si promovarea calitatii ocuparii fortei de munca
prin:
Asigurarea unei functionari a pietei muncii favorabila crearii locurilor de
munca;
Reducerii fenomenului muncii nedeclarate si a managementului adecvat
al schimbarii la nivelul intreprinderilor si lucratorilor;
Imbunatatirea accesului pe piata muncii pentru grupurile vulnerabile;
Promovarea competitivitatii pe piata muncii, in special prin mai buna
corelare dintre sistemul educational si de formare, pe de o parte, si
cerintele pietei muncii, pe de alta parte.
PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL - DEZVOLTAREA
RESURSELOR UMANE 2007-2013 (POS DRU) a fost elaborat in contextul
Planului National de Dezvoltare 2007-2013 si in acord cu prioritatile Cadrului
Strategic National de Referinta 2007-2013.
POS DRU este un instrument important in sprijinirea dezvoltarii economice
si a schimbarilor structurale prin investitiile in capitalul uman.
POS DRU a fost elaborat in conformitate cu Agenda de la Lisabona
revizuita, Liniile Directoare de Coeziune 2007 - 2013, Strategia Europeana de
Ocupare, Liniile Directoare Integrate pentru Dezvoltare si Ocupare 2005-2008.
De asemenea, POSDRU este in concordanta cu cea de-a patra prioritate
tematica din Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013 (Dezvoltarea si
utilizarea eficienta a capitalului uman din Romania) pentru obiectivul
Convergenta, si cu Programul de Guvernare 2005 2008 in domeniul
resurselor umane.
Obiectivul general al POS DRU este: Dezvoltarea capitalului uman si
cresterea competitivitatii, prin corelarea educatiei si invatarii pe tot parcursul
vietii cu piata muncii si asigurarea de oportunitati sporite pentru participarea
viitoare pe o piata a muncii moderna, flexibila si inclusiva a 1.650.000 de
persoane.3
Vezi Programul Operational Sectorial - Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, pag. 4
15
Pentru atingerea acestui obiectiv, a fost stabilit un set de sapte obiective

specifice, si anume:
1. Promovarea calitatii sistemului de educatie si formare profesionala
initiala si continua, inclusiv a invatamantului superior si a cercetarii;
2. Promovarea culturii antreprenoriale si imbunatatirea calitatii si
productivitatii muncii;
3. Facilitarea insertiei tinerilor si a somerilor de lunga durata pe piata
muncii;
4. Dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si incluzive;
5. Promovarea (re)insertiei pe piata muncii a persoanelor inactive, inclusiv
in zonele rurale;
6. Imbunatatirea serviciilor publice de ocupare a fortei de munca;
7. Facilitarea accesului la educatie si pe piata muncii a grupurilor
vulnerabile.
POS DRU va fi implementat prin intermediul celor 7 Axe prioritare de
interventie, fiecare avand obiective specifice:
Axa 1: Educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii economice si a
dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere
Acces la educatie si formare profesionala initiala de calitate
Calitate in invatamantul superior
Dezvoltarea resurselor umane in educatie si formare profesionala
Calitate in Formarea Profesionala Continua
Programe doctorale si post doctorale in sprijinul cercetarii.
Axa 2: Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii.
Tranzitia de la scoala la o viata activa
Prevenirea si corectarea parasirii timpurii a scolii
Cresterea accesului si participarii la Formarea Profesionala Continua.
Axa 3: Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor
Promovarea culturii antreprenoriale
Formare si sprijin pentru intreprinderi si angajati pentru promovarea
adaptabilitatii
Dezvoltarea parteneriatului si incurajarea initiativelor partenerilor sociali
si societatii civile
Axa 4: Modernizarea Serviciului Public de Ocupare
Intarirea capacitatii SPO pentru furnizarea serviciilor de ocupare
Formarea personalului propriu al SPO.
Axa 5: Promovarea masurilor active de ocupare
Dezvoltarea si implementarea masurilor active de ocupare
Promovarea sustenabilitatii pe termen lung a zonelor rurale in ceea ce
priveste dezvoltarea resurselor umane si ocuparea.
Axa 6: Promovarea incluziunii sociale
16
Dezvoltarea economiei sociale

Imbunatatirea accesului si participarii grupurilor vulnerabile pe piata
muncii
Promovarea egalitatii de sanse pe piata muncii
Initiativele transnationale pe o piata inclusiva a muncii.
Axa 7: Asistenta tehnica
Sprijin pentru implementarea, managementul general si evaluarea POS
DRU
Sprijin pentru promovarea si publicitatea POS DRU
FONDUL SOCIAL EUROPEAN (FSE) este destinat sa imbunatateasca
calitatea locurilor de munca si posibilitatile de ocupare a fortei de munca in
Uniunea Europeana. Acesta intervine in cadrul obiectivelor Convergenta si
Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca.
FSE sprijina actiunile statelor in urmatoarele domenii:
Adaptarea lucratorilor si a intreprinderilor; sisteme de invatare pe toata
durata vietii, conceperea si diseminarea unor forme inovatoare de
organizare a muncii;
Imbunatatirea accesului la un loc de munca al persoanelor in cautarea
unui loc de munca, a persoanelor inactive, a femeilor si a emigrantilor;
Consolidarea capitalului uman prin aplicarea unor reforme ale
sistemelor de invatamant si prin activitatile de conectare in retea a
unitatilor de invatamant;
Politicile de coeziune economica si sociala sunt printre cele mai
importante politici ale Uniunii Europene de consolidare a cresterii
economice, a competitivitatii si a ocuparii fortei de munca;
Integrarea sociala a persoanelor defavorizate si combaterea tuturor
formelor de discriminare pe piata muncii;
PLANUL NATIONAL DE ACTIUNE PENTRU OCUPAREA FORTEI DE
MUNCA - a fost elaborat pe baza Liniilor Directoare ale Strategiei Europene
privind Ocuparea Fortei de Munca, adoptate anual de Consiliul Uniunii
Europene ca urmare a procesului inceput odata cu summit-ul de la Luxemburg
din anul 1997, in conformitate cu Titlul VIII al Tratatului de la Amsterdam. La
elaborarea PNAO s-au avut in vedere obiectivele orizontale ale strategiei
europene in domeniul ocuparii fortei de munca: cresterea ratei ocuparii,
dezvoltarea unor strategii nationale pentru invatarea pe tot parcursul vietii,
dezvoltarea parteneriatului social si integrarea dimensiunii regionale in procesul
de elaborare, implementare si monitorizare a PNAO, dezvoltarea sistemului de
indicatori ai pietei muncii comparabili cu cei existenti la nivel european.
17
Strategia Uniunii Europene in domeniul ocuparii fortei de munca are la

baza patru piloni, si anume:
1. Imbunatatirea capacitatii de angajare;
2. Dezvoltarea spiritului antreprenorial si crearea de locuri de munca;
3. Promovarea capacitatii de adaptare a intreprinderilor si a angajatilor
acestora;
4. Asigurarea egalitatii de sanse intre femei si barbati.
PNAO evidentiaza masurile pe care Romania isi propune sa le
implementeze pe termen scurt si mediu, in vederea cresterii ocuparii fortei de
munca si reducerii somajului, sprijinirii invatarii pe tot parcursul vietii,
eficientizarii si flexibilizarii pietei muncii pentru a raspunde rapid schimbarilor
economice, evitarii discriminarii si excluderii sociale.
In domeniul ocuparii, STRATEGIA NATIONALA PENTRU OCUPAREA
FORTEI DE MUNCA, 2004-2010 (SNOFM) a fost elaborata ca un document
cadru care a identificat principalele probleme ale pietei muncii, precum si
prioritatile strategice nationale ale politicii de ocupare.
Asa cum se arata in acest document, Obiectivele strategiei de ocupare ale
Romaniei sunt stabilite pe baza celor trei mari obiective strategice
interdependente ale Strategiei Europene de Ocupare: ocupare deplina,
calitatea si productivitatea muncii, coeziune si incluziune sociala.
Pentru atingerea acestor obiective strategice, au fost stabilite noua domenii
de actiune, dupa cum urmeaza:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
Consolidarea nivelului de ocupare a fortei de munca, tinzand spre

atingerea obiectivelor europene stabilite la Lisabona;
Promovarea adaptabilitatii si mobilitatii fortei de munca;
Imbunatatirea capacitatii de integrare pe piata muncii si prelungirea
vietii active;
Combaterea efectelor somajului structural si reducerea ratei somajului;
Reducerea ratei somajului pentru grupurile vulnerabile;
Asigurarea egalitatii de sanse pe piata muncii;
Consolidarea parteneriatului social;
Cresterea eficientei activitatii institutiilor cu responsabilitati pe piata
muncii;
Reducerea semnificativa a disparitatilor regionale in ceea ce priveste
ocuparea fortei de munca.
Implementarea masurilor propuse in SNOFM s-a efectuat in baza unor

Planuri Nationale de Actiune pentru Ocupare care contin termeni, sarcini si
responsabilitati.
18
PLANUL REGIONAL DE ACTIUNE PENTRU DEZVOLTAREA

INVATAMANTULUI PROFESIONAL SI TEHNIC (PRAI) 2007 2013,
constituie un cadru de actiune pe baza unui set de prioritati si masuri, desprinse
din analiza si convenite la nivel regional. De asemenea, PRAI ofera un cadru de
referinta pentru elaborarea si armonizarea planurilor locale de actiune, respectiv
a planurilor elaborate de fiecare scoala .
Scopul principal al PRAI este de a contribui, prin masuri coordonate cu
celelalte niveluri de planificare, la imbunatatirea corespondentei dintre oferta
sistemului de educatie si formare profesionala si nevoile de dezvoltare
regionala.
Procesul de planificare in sistemul de educatie si formare profesionala pe
termen mediu este structurat pe patru niveluri:
Nivelul regional prin strategiile elaborate de MINISTERUL EDUCATIEI SI
CERCETARII;
Nivelul regional prin PLANURILE REGIONALE DE ACTIUNE PENTRU
DEZVOLTAREA INVATAMANTULUI PROFESIONAL SI TEHNIC
(PRAI);
Nivelul local (judetean) prin PLANURILE LOCALE DE ACTIUNE
PENTRU DEZVOLTAREA INVATAMANTULUI PROFESIONAL SI
TEHNIC (PLAI);
Nivelul unitatilor de invatamant prin Planurile de actiune ale scolilor
(PAS).
1.3.
STRATEGIA
DEZVOLTARII
DEZVOLTARII DURABILE
DURABILE
INDICATORII
Strategia UE pentru Dezvoltare Durabila

Consiliul UE a adoptat, la 9 iunie 2006, Strategia reinnoita de Dezvoltare
Durabila, pentru o Europa extinsa. Documentul este conceput intr-o viziune
strategica unitara si coerenta, avand ca obiectiv general imbunatatirea
continua a calitatii vietii pentru generatiile prezente si viitoare prin crearea unor
comunitati sustenabile, capabile sa gestioneze si sa foloseasca resursele in
mod eficient si sa valorifice potentialul de inovare ecologica si sociala al
economiei in vederea asigurarii prosperitatii, protectiei mediului si coeziunii
sociale.
Strategia UE pentru Dezvoltare Durabila, ce reprezinta fundamentul
Strategiei Nationale a Romaniei in domeniu, completeaza Strategia de la
Lisabona si se doreste a fi un catalizator pentru cei ce elaboreaza politici
publice si pentru opinia publica, in scopul schimbarii comportamentului in
societatea europeana si, respectiv, in societatea romaneasca si implicarii active
a factorilor decizionali, publici si privati, precum si a cetatenilor in elaborarea,
implementarea si monitorizarea obiectivelor dezvoltarii durabile.
Responsabilitatea pentru implementarea Strategiei revine Uniunii Europene
si statelor sale membre, implicand toate componentele institutionale la nivel
19
comunitar si national. Este subliniata, de asemenea, importanta unei stranse

conlucrari cu societatea civila, partenerii sociali, comunitatile locale si cetatenii
pentru atingerea obiectivelor dezvoltarii durabile.
In acest scop, sunt identificate patru obiective-cheie:
1. Protectia mediului, prin masuri care sa permita disocierea cresterii
economice de impactul negativ asupra mediului;
2. Echitatea si coeziunea sociala, prin respectarea drepturilor
fundamentale, diversitatii culturale, egalitatii de sanse si prin combaterea
discriminarii de orice fel;
3. Prosperitatea economica, prin promovarea cunoasterii, inovarii si
competitivitatii pentru asigurarea unor standarde de viata ridicate si unor
locuri de munca abundente si bine platite;
4. Indeplinirea responsabilitatilor internationale ale UE prin promovarea
institutiilor democratice in slujba pacii, securitatii si libertatii, a principiilor
si practicilor dezvoltarii durabile pretutindeni in lume.
Pentru a asigura integrarea si corelarea echilibrata a componentelor
economice, ecologice si socio-culturale ale dezvoltarii durabile, Strategia UE
statueaza urmatoarele principii directoare:
Promovarea si protectia drepturilor fundamentale ale omului;
Solidaritatea in interiorul generatiilor si intre generatii;
Cultivarea unei societati deschise si democratice;
Informarea si implicarea activa a cetatenilor in procesul decizional;
Implicarea mediului de afaceri si a partenerilor sociali;
Coerenta politicilor si calitatea guvernarii la nivel local, regional, national
si global;
Integrarea politicilor economice, sociale si de mediu prin evaluari de
impact si consultarea factorilor interesati;
Utilizarea cunostintelor moderne pentru asigurarea eficientei economice
si investitionale;
Aplicarea principiului precautiunii in cazul informatiilor stiintifice incerte;
Aplicarea principiului poluatorul plateste.
Aspectele de continut ale Strategiei UE se concentreaza asupra unui
numar de 7 provocari cruciale si 2 domenii trans-sectoriale. Multe dintre
tintele convenite in cadrul UE sunt stabilite in expresie numerica sau
procentuala, cu termene stricte de implementare, fiind obligatorii pentru toate
statele membre.
Strategia UE stabileste, de asemenea, proceduri precise de
implementare, monitorizare si urmarire, cu obligatii de raportare la fiecare
doi ani, din partea Comisiei Europene si statelor membre, asupra
angajamentelor asumate. Urmatorul termen pentru analizarea progreselor
inregistrate si revederea prioritatilor Strategiei UE de catre Consiliul European
20
este septembrie 2009, cu obligatia statelor membre de a raporta asupra

implementarii Strategiilor Nationale pana cel mai tarziu in luna iunie 2009.
Intrucat Romania s-a angajat sa finalizeze propria Strategie Nationala
pentru Dezvoltare Durabila, revizuita, pana la sfarsitul anului 2008 si sa o
prezinte apoi Comisiei Europene, primul termen de raportare asupra
implementarii este luna iunie 2011.
INDICATORII DEZVOLTARII DURABILE
Convenirea unui set de indicatori acceptati ai dezvoltarii durabile,
inclusiv reflectarea in sistemul conturilor nationale, prin instrumente specifice, a
factorilor ecologici si sociali ai dezvoltarii, constituie in continuare un subiect de
preocupare prioritara din partea Oficiului de Statistica al Comunitatilor Europene
(Eurostat), Comisiei Economice ONU pentru Europa (UNECE) si Organizatiei
pentru Colaborare si Dezvoltare Economica (OCDE). Romania, prin Institutul
National de Statistica, este angajata in mod activ in acest proces.
Pentru urmarirea si verificarea implementarii Strategii Nationale se va
crea si intretine un sistem national de indicatori statistici ai dezvoltarii
durabile, armonizat si congruent cu sistemul relevant de indicatori utilizat
la nivelul UE, pentru monitorizarea progreselor nationale in raport cu Strategia
pentru Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene. Colectarea si prelucrarea
informatiilor de incredere, cuantificate si actualizate regulat, agregate la nivelul
indicatorilor de dezvoltare durabila, va permite masurarea performantelor in
atingerea obiectivelor stabilite de Strategie si raportarea corecta asupra
rezultatelor. Se are in vedere operationalizarea a doua tipuri de indicatori:
Indicatorii nationali de dezvoltare durabila, focalizati pe prioritatilecheie exprimate prin tinte cuantificabile care sa permita, totodata, compararea
performantelor nationale cu cele ale partenerilor internationali si cu obiectivele
Strategiei pentru Dezvoltare Durabila a UE reinnoite. Acest set de indicatori se
va baza pe rezultatele grupului de lucru Eurostat-UNECE-OCDE si va fi
reactualizat in permanenta.
Indicatorii de progres ai Strategiei Nationale pentru Dezvoltare
Durabila a Romaniei, acoperind intregul pachet de politici pe care aceasta
le genereaza, inclusiv a celor ce nu sunt cuprinse in Strategia UE. In acest
mod, toate politicile vor forma obiectul monitorizarii, urmarind responsabilizarea
decidentilor politici si permitand opiniei publice sa evalueze succesul actiunilor
intreprinse.
Conform Ministerului Dezvoltarii Regionale si Locuintei, 2009, obiectivele
de baza ale politicii de dezvoltare regionale in Romania sunt:
Diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea
dezvoltarii echilibrate si pe revitalizarea zonelor defavorizate;
Pre-intampinarea producerii de noi dezechilibre;
21
Stimularea cooperarii interregionale, interne si internationale, care

contribuie la dezvoltarea economica si care este in conformitate cu
prevederile legale si cu acordurile internationale incheiate de Romania.
Principiile care stau la baza elaborarii si aplicarii politicilor de
dezvoltare regionala in Romania sunt:
Descentralizarea procesului de luare a deciziilor, de la nivelul
central/guvernamental, spre cel al comunitatilor regionale;
Parteneriatul intre toti actorii implicati in domeniul dezvoltarii regionale;
Planificarea regionala;
Cofinantarea regionala a proiectelor.
In cadrul unei analize a regiunilor de dezvoltare a Romaniei, vare a avut in
vedere cele mai importante aspecte ale calitatii vietii si ale durabilitatii unei
societati, s-a realizat Indexul Societatii Durabile Romania 2009 (ISD)
Structura principala a ISD consta din 22 de indicatori, grupati in 5 categorii.
Pentru Romania au fost inclusi inca 5 indicatori suplimentari care acopera
anumite aspecte specifice ale politicii pentru durabilitate din Romani
Scorul general obtinut de Romania in cadrul ISD-Romania2008 este
de 5,7, pe o scara de la 0 la 10. Prin acest scor, Romania se situeaza la putin
peste jumatatea distantei pana la scorul maxim de 10 puncte. Asadar, exista
suficient loc pentru imbunatatiri si tot atata nevoie pentru realizarea lor.
Scorurile generale ale regiunilor calculate prin agregarea celor 22 de
scoruri aferente fiecarui indicator- variaza intre 5,2 (Sud-Vest) si 6,2 (NordVest), cu un scor mediu pentru Romania de 5,9, ceea ce inseamna ca se afla
cu mult sub scorul de 10 al durabilitatii maxime.
Mesajul este clar. Domenii precum: energia, deseurile, biodiversitatea, rata
saraciei si populatia ocupata necesita planuri de actine concrete, cu actiune
rapida pe termen scurt. Celelalte aspecte, precum apa potabila, serviciile de
salubritate (conectarea la aceste servicii), calitatea aerului si calitatea solului,
buna guvernare, emisiile de gaze cu efect de sera si starea padurilor, nu
trebuiesc neglijate, datorita faptului ca unele regiuni au inregistrat scoruri
scazute si pentru acesti indicatori.
Fiecare regiune va trebui sa isi defineasca abordarea proprie pentru
prioritatile stabilite.
Tabel nr. 1 - Indicatorii de dezvoltare durabila
Indicator
Media
Nationala
Nord
Est
Sud
Est
Sud
Sud
Vest
Vest
Nord
Vest
Centru
Bucuresti
- Ilfov
Viata Sanatoasa
8,7
8,7
8,7
8,7
8,7
8,6
8,6
8,7
9,0
Rata saraciei
4,6
2,0
4,3
4,3
4,2
7,2
5,8
4,6
8,2
6,1
5,5
8,0
5,6
4,1
6,6
7,4
6,3
4,9
6,3
5,3
6,2
4,6
5,0
7,0
6,0
6,7
9,3
Apa potabila
suficienta
Servicii de
22
salubritate
corespunzatoare
Oportunitati de
educatie
Egalitate de sexe
Calitatea aerului
Calitatea apelor
de suprafata
7,6
7,7
7,0
7,6
7,5
7,9
7,8
7,6
8,6
7,5
7,8
9,8
7,3
8,3
7,2
6,0
7,5
3,0
7,6
8,0
7,5
9,7
7,5
8,3
8,1
9,4
7,0
7,5
6,8
6,0
8,1
6,7
8,4
5,6
Calitatea solului
5,7
5,4
6,2
6,2
6,1
4,5
4,7
4,5
7,3
Buna guvernare
Populatia
ocupata
Cresterea
populatiei
Distributia
veniturilor
5,2
5,2
5,2
5,2
5,2
5,2
5,2
5,2
5,2
4,9
5,5
4,1
3,9
4,9
5,3
5,5
4,1
6,2
8,9
8,4
8,6
8,9
8,9
9,4
8,9
9,0
8,7
7,4
7,4
7,4
7,4
7,4
7,4
7,4
7,4
7,4
Datoria publica
8,5
8,5
8,5
8,5
8,5
8,5
8,5
8,5
8,5
2,1
2,1
2,1
2,1
2,1
2,1
2,1
2,1
2,1
9,4
9,6
8,4
9,1
9,5
9,3
9,9
9,7
Consumul de
energie din surse
regenerabile
1,3
1,3
1,3
1,3
1,3
1,3
1,3
1,3
1,3
Starea padurilor
6,1
5,3
5,3
4,6
4,1
7,6
5,0
10,0
6,6
3,1
1,6
10,0
2,0
4,8
0,7
3,6
1,1
1,0
5,9
8,1
6,7
6,6
0,4
3,5
8,3
5,8
7,8
5,2
5,2
5,2
5,2
5,2
5,2
5,2
5,2
5,2
10,0
10,0
10,0
10,0
10,0
10,0
10,0
10,0
10,0
Reclicarea
deseurilor
Folosirea
resurselor
Conservarea
biodiversitatii
Emisii de gaze cu
efecte de sera
Amprenta
ecologica
Cooperare
internationala
Sursa: INS Index Regional al Societati Durabile-Romania-2009
1.4 TINTA STRATEGICA

Tintele stabilite a fi atinse prin acest document sunt preluate din
OBIECTIVELE STRATEGIEI LISABONA pentru anul 2010, si anume:
Rata generala de ocupare pentru populatia in varsta de munca (grupa 15
64 de ani) de 70%;
Rata de ocupare in randul femeilor de 60%;
Rata de ocupare pentru grupa de varsta 55-64 de ani, de 50%;
23
Capitolul II - CADRUL REGIONAL

2.1. PROFILUL GEOGRAFIC SI ADMINISTRATIV
2.1.1. Caracteristici geografice
Regionalizarea Romaniei, din punct de vedere teritorial, a avut loc in 1998,
cand au luat fiinta 8 regiuni (Nord Est, Sud Est, Sud Muntenia, Sud-Vest
Oltenia, Vest, Nord Vest, Centru, Bucuresti Ilfov).
Asemenea tuturor regiunilor de dezvoltare, Regiunea Sud Est nu are
puteri administrative, functiile sale principale fiind co-ordonarea proiectelor de
dezvoltare regionala si absorbtia fondurilor de la Uniunea Europeana. Judetele
care fac parte din aceasta regiune de dezvoltare sunt: Braila, Buzau,
Constanta, Galati, Tulcea, Vrancea. Centrul administrativ al Regiunii de
Dezvoltare Sud-Est, este Municipiul Braila
Grafic nr. 1 Harta Romaniei
Regiunea Sud-Est este situata in partea de sud-est a Romaniei si se

invecineaza la nord cu Regiunea Nord-Est, la vest cu Regiunea Centru si
Regiunea Sud-Muntenia, la sud cu Bulgaria, la est cu Republica Moldova,
Ucraina si are granita naturala cu Marea Neagra la est pe o lungime de
245
km. Acoperind 35.762 km sau 15 % din suprafata totala a tarii, regiunea este a
doua ca marime din cele 8 ale Romaniei.
24
Regiunea Sud Est dispune de toata gama de forme de relief si resurse

naturale care reprezinta baza dezvoltarii socio-economice: agricultura, industrie,
turism, toate acestea influentand piata muncii.
Zonele de campie si dealurile joase, reprezentand mai mult de 2/3 din
suprafata totala a regiunii, favorizeaza dezvoltarea agriculturii si viticulturii.
Delta Dunarii cea mai mare din Europa, formata prin bifurcarea fluviului
Dunarea in 3 brate Chilia, Sf Gheorghe si Sulina, litoralul Marii Negre, Muntii
Dobrogei si Carpatii de Curbura, Insula Mica a Brailei prezinta toate un deosebit
potential turistic pentru regiune.
Portul Constanta - cel mai mare port situat la Marea Neagra, porturile
maritime - Midia si Mangalia, portul turistic Tomis, porturile dunarene Braila,
Galati, Tulcea ofera potential pentru dezvoltarea comertului, a transporturilor
maritime si navale dar pot constitui si elemente turisitice de reala importanta.
Insula Mica a Brailei, rezervatie asemanatoare Deltei Dunarii, merita
mentionata pentru potentialul turistic, iar Insula Mare a Brailei, reprezentand
cea mai mare exploatatie agricola din Romania pentru potentialul sau agricol.
Clima temperat-continentala cu ierni geroase in vest si mai moderate in
sudul regiunii permite dezvoltarea agriculturii rotative.
2.1.2. Structura administrativa
Regiunea de dezvoltare Sud - Est cuprinde 6 judete: Braila, Buzau,
Constanta, Galati, Tulcea, Vrancea.
La nivelul fiecarui judet structurile autoritatii locale sunt reprezentate de
Consilii Judetene, Consilii Locale, Municipale, Orasenesti si Comunale.
Localitatile sunt structurate astfel: 11 municipii, 24 orase si 350 comune avand
1.447 sate. Cel mai mare municipiu este Constanta cu o populatie de 307.447
locuitori, urmat de Galati - 298.941 locuitori, Braila - 219.491 locuitori, Buzau 137.161 locuitori, Focsani - 101.294 locuitori si Tulcea cu 92.676 locuitori.
Grafic nr.2
25
Tabel nr. 2 - Organizarea administrativa a teritoriului Regiunii Sud-Est la

31 decembrie 2007
Regiunea de
dezvoltare
Judetul
Suprafata
totala
(km2)
Sud - Est
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
35762
4766
6103
7071
4466
8499
4857
Numarul
oraselor
si
municipiilor
35
4
5
12
4
5
5
din care:
municipii
Numarul
comunelor
Numarul
satelor
11
1
2
3
2
1
2
354
40
82
58
60
46
68
1447
140
475
188
180
133
331
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucuresti, editia 2008
2.2. ASPECTE DEMOGRAFICE

Structura populatiei la nivelul Regiunii Sud-Est
La 1 iulie 2008, Regiunea Sud-Est avea o populatie de 2.819.565 locuitori,
reprezentand 13,11 % din populatia tarii. Densitatea populatiei a fost de 79,1
loc/kmp, sub media pe tara (de 90,2 loc/kmp). Densitatea cea mai mare este
intalnita in judetul Galati (137,6 loc/kmp), iar cea mai mica in judetul Tulcea
(29,5 loc/kmp).
La 1 iulie 2008 populatia Romaniei a fost de 21504 mii locuitori, in scadere
cu 33,1 mii persoane, comparativ cu 1 iulie 2007. Aceasta scadere s-a datorat
in exclusivitate sporului natural negativ al populatiei.
Valorile negative ale sporului natural au facut ca populatia tarii sa continue
sa se diminueze in perioada 2008-2009 (1 iulie), insa evolutia ascendenta a
natalitatii, dar insuficienta comparativ cu nivelul mortalitatii, a determinat ca, in
anul 2008, comparativ cu 2007, sporul natural negativ sa se atenueze usor, de
la -37,2 mii persoane la -31,3 mii persoane.
Comparativ cu 1 iulie 2007, scaderea populatiei s-a manifestat in
majoritateae regiunilor de dezvoltare. Exceptie au facut regiunile Bucuresti-Ilfov,
unde populatia a crescut cu 22,1 mii persoane si regiunile Centru si Vest, in
care populatia a ramas constanta.
26
Regiunea de dezvoltare Nord-Est detinea cel mai mare numar de locuitori,

cu o pondere de 17,3%. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest cu
o pondere de 9% din populatia tarii. Regiunea de dezvoltare Sud-Est este a
treia regiune ca numar de locuitori (dupa regiunile Nord-Est si Sud Muntenia),
detinand 13,1% din populatia tarii.
O comparatie a populatiei existente in fiecare regiune este prezentata
procentual in figura de mai jos:
Grafic nr.4 - Populatia regiunilor de dezvoltare din Romania la 1 iulie 2008

Total Romania : 21.504.442 locuitori
Nord-Est
17,3%
Vest
9,0%
Bucuresti-Ilfov
10,5%
Sud-Vest Oltenia
10,5%
Sud Muntenia
15,3%
Sud-Est
13,1%
Nord-Vest
12,7%
Centru
11,7%
Sursa: INS, Populatia Romaniei pe localitati, 2008
Aflate sub incidenta unui complex de factori de natura economica, sociala

si demografica, numarul si structura socio-demografica a populatiei Romaniei
pun in evidenta importante modificari ce s-au produs in ultimele decenii: ritm
scazut de crestere a populatiei (dupa anul 1990 chiar de scadere), nivel redus
al fertilitatii, imbatranire demografica, nivel relativ ridicat ale migratiei externe
(mai ales imediat dupa 1990), precum si al mortalitatii generale si a celei
infantile.
Se poate observa o tendinta usoara de scadere a populatiei (vezi tabelul
nr.3 anexe). Trebuie mentionat insa ca situatia demografica a Romaniei nu
este un caz izolat in context european. Toate tarile aflate in tranzitie economica
si sociala au traversat si mai traverseaza inca o criza demografica, determinata
probabil si de deteriorarea structurilor celor trei componente ale dinamicii
populatiei natalitatea, mortalitatea si migratia externa.
Regiunea Sud-Est nu face exceptie de la tendinta generala inregistrata pe
plan national.
27
Grafic nr. 5 - Populatia Regiunii de Dezvoltare Sud-Est
Regiunea Sud-Est
3000000
2500000
2830430
2819565
Total
2000000
1442472
1500000
1387958
1000000
1438455
1265463
1564967
1381110
1266450
1553115
Masculin
Feminin
Urban
500000
Rural
0
2007
2008
Grafic nr. 6 - Populatia Regiunii Sud- Est

1600000
1400000
1200000
1553115
1266450
1000000
800000
400000
200000
Urban
504462
600000
344971
Rural
235478 198949
122209 147046
215841
266619
285775
126874
126813 244528
Statistica privind populatia Regiunii Sud-Est, pe judete si pe medii in anul

2008 (1iulie), arata ca ponderea cea mai mica a populatiei urbane s-a
inregistrat in judetul Vrancea, la polul opus situandu-se judetul Constanta (vezi
tabelul nr.4 anexe). De altfel, se observa o concentrare a populatiei in mediul
urban (peste 50%), in trei judete ale Regiunii (Constanta, Braila si Galati), in
principal datorita industrializarii si oportunitatilor de angajare oferite in ultimii ani.
Asa se explica si faptul ca intre primele 10 mari orase (municipii) ale tarii dupa
28
numarul de locuitori se aflau si 3 municipii din regiunea Sud-Est: Constanta

(302242), Galati (291608) si Braila (212981).
Grafic nr. 7 - Populatia pe judete la nivelul Regiunii Sud-Est
3000000
2500000
2000000
1500000
1000000
500000
0
Braila
Buzau
2005
Constanta
2006
Galati
2007
Tulcea
Vrancea
2008
(conformi tabelul nr.5 anexe)
Varsta medie a populatiei tarii a crescut de la 39,1 ani (2008) la 39,4 ani
(2009), varsta medie ce caracterizeaza tarile cu o populatie adulta. Populatia
feminina, cu o varsta medie de 40,8 ani a fost si in 2009 mai imbatranita decat
cea masculina cu 2,9 ani. Cea mai imbaranita populatie este cea din judetul
Teleorman (43,3 ani), iar cea mai tanara din judetul Iasi (37,0 ani).
In cadrul regiunii Sud-Est, judetele Buzau (40,9 ani) si Braila (40,7 ani) au
cea mai imbatranita populatie, la polul opus situandu-se judetele Constanta
(38,5 ani) si Galati (38,6 ani). (vezi tabelul nr.6 anexe)
Indicele de imbatranire demografica4 si raportul de dependenta
demografica5 au fost direct influentate de scaderea numarului de copii (in
principal) si de cresterea populatiei varstnice. (vezi tabelul nr.7 anexe)
Astfel, indicele de imbatranire a crescut de la 58 persoane varstnice de 60
ani+ la 100 persoane tinere 0-14 ani (1 ianuarie 1990), la 129 persoane
varstnice la 100 persoane tinere (1 ianuarie 2009). Raportul total de
dependenta demografica a scazut, de la 64, in 1990, la 52 persoane tinere si
4
5
Reprezentat de raportul ntre populaia vrstnic i cea tnr sub 15 ani

Reprezentat de numrul tinerilor i al vrstnicilor ce revine la 100 persoane adulte
29
varstnice la 100 persoane adulte in 2009, datorita, in principal, reducerii

populatiei tinere.
Varsta medie a populatiei din mediul rural a fost de 40,0 ani, mai mare cu
1,2 ani decat cea urbana (38,8 ani). In mediul urban, varsta medie a populatiei
feminine este cu 2,7 ani mai mare decat cea a populatiei masculine, iar in
mediul rural cu 3,3 ani.
Si in Regiunea Sud-Est populatia feminina este mai imbatranita decat cea
masculina, diferenta cea mai mare inregistandu-se in urbanul din Braila (2,9
ani) si ruralul din Buzau (3,9 ani).
Evolutia fenomenelor demografice din Romania si implicit din regiune, in
ultimele decenii s-a reflectat in mod pregnant si in schimbarile intervenite in
structura pe varste a populatiei, cu implicatii atat pe plan demografic cat si
social-economic. Populatia din mediul rural continua sa fie mai mai imbatranita,
in special datorita populatiei feminine rurale. Modificarile structurale survenite in
ultimii ani se inscriu in tendinta, de lunga durata, de accentuare a gradului de
imbatranire demografica a populatiei, proces tipic populatiilor europene.
Efectele procesului de imbatranire demografica asupra desfasurarii vietii
economice si sociale, cat si asupra evolutiilor demografice viitoare, se resimt
inca din anul 2005, cand in populatia in varsta de munca (15-64 ani) au intrat
generatii reduse numeric nascute dupa anul 1990.
Trebuie sa se tina seama insa de complexitatea efectelor pe termen lung
ale evolutiilor trecute si actuale caci, se poate chiar afirma ca nu scaderea in
sine a numarului populatiei este evolutia cea mai ingrijoratoare, ci faptul ca
acestei evolutii i se asociaza o degradare continua a structurii pe varste. Se
remarca reducerea ponderii populatiei tinere, de 0-14 ani, de la 24,5% (in 1990)
la 15.0% (in 2009, 1 ianuarie) si cresterea ponderii celei varstnice, de 65 ani si
peste, de la 14% (in 1990) la 14,8% (in 2009, 1 ianuarie). Populatia adulta, de
15-64 ani, a crescut constant de la 61,2% (in 1990) la 70.2% (in 2009, 1
ianuarie)).
In anul 2008 longevivii, segmentul populatiei de 80 ani si peste,
reprezentau 2,8% din totalul populatiei, in crestere comparativ cu anul 1990
(1,9%). Femeile sunt mai longevive, numarul lor fiind aproape de doua ori mai
mare decat cel al barbatilor.
Structura populatiei varstnice evidentiaza aceasta disproportie: la 1000
femei de 60 ani si peste revenind 643 barbati varstnici. In timp ce la grupa de
varsta de 65-74 ani raportul de masculinitate a fost de 741 barbati la 1000
femei, la 85 ani si peste, populatia feminina a fost de aproape doua ori mai
mare decat cea masculina (502 barbati la 1000 femei).
Fenomenul de imbatranire demografica este mai accentuat in mediul rural
decat in urban. Aproape un sfert din populatia rurala a depasit varsta de 60 ani
si peste, in totalul populatiei feminine rurale ponderea femeilor varstnice fiind de
27%.
Piramida varstelor permite o radiografie a celor 18 clase cincinale de varsta
ale populatiei, la momente diferite de timp, punand in evidenta dinamica si
30
tendintele fenomenelor demografice, inclusiv a procesului de imbatranire

demografica.
Astfel, in cazul regiunii Sud-Est, in timp ce reducerea numarului populatiei
tinere a ingustat si mai mult baza piramidei, cresterea ponderii varstnicilor a dus
la ingrosarea varfului piramidei. In perioada 19902008 varsta medie a
cunoscut o crestere semnificativa, de la 34,6 ani la 39,1 ani, reflectand un
proces lent dar continuu de imbatranire demografica. Cresterea varstei medii a
fost mai accentuata la femei (40,5 ani), decat la barbati (37,7 ani).
Grafic nr. 7 - Piramida populatie Regiunii Sud-Est pe varste si sexe, la
1 ianuarie 2009
Masculin
Feminin
81
71
61
51
41
31
21
11
1
-40000
-30000
-20000
-10000
10000
20000
30000
40000
Regiunea Sud-Est a cunoscut, in ultimele decenii, modificari semnificative,

in parte datorita parcurgerii perioadei de tranzitie demografica, cat si datorita
modificarilor politice care au avut o influenta puternica asupra evolutiei
fenomenelor demografice.
Natalitatea a inregistrat, in ultimii ani, o usoara redresare. Spre deosebire
de mortalitate si migratia internationala, in cazul natalitatii scaderea
semnificativa era de asteptat, pe seama accesului la mijloacele de planificare
familiala si posibilitatii intreruperii legale a sarcinii. In anul 2008 rata natalitatii a
ajuns in regiunea Sud-Est la 10 (sub media nationala de 10,3).
(vezi tabelul nr.8 anexe)
Cu exceptia judetelor Buzau si Tulcea, valorile natalitatii din mediu rural
continua sa fie superioare celor din urban. Noile realitati economice si sociale
si-au adus si ele contributia asupra evolutiei descendente a natalitatiii.
Scaderea nivelului de trai, somajul, incertitudinea si stresul sunt factori de
scadere specifici perioadei de tranzitie. De asemenea, evolutiile recente ale
natalitatii sunt insotite si de schimbari in atitudini si comportament asupra
casatoriei, coabitarii, divortului, copiilor in afara casatoriei..
Este cunoscut faptul ca atunci cand nivelul de trai, calitatea asistentei
medicale si accesul la serviciile de sanatate cunosc ameliorari sensibile,
31
reducerea mortalitatii pe varste si cresterea duratei medii a vietii au si ele,

evolutiile dorite. Evolutia duratei medii a vietii a fost conditionata de un complex
de factori, o importanta deosebita revenind modului de viata, starii de sanatate,
alimentatiei, nivelului educatiei sanitare dar si conditiilor economico-sociale din
societate.
Programele sustinute de sensibilizare a populatiei pentru practicarea unui
regim de viata sanatos, accesul si abundenta informatiilor privind asigurarea
unei alimentatii rationale au determinat o evolutie pozitiva in ceea ce priveste
durata medie a vietii dupa 1989.
Speranta de viata la 60 ani reprezinta un indicator sintetic care reflecta
concret influenta conditiilor de viata ale populatiei asupra numarului de ani pe
care ii mai poate trai o persoana.
Contributia cea mai importanta la cresterea sperantei de viata la nastere,
mai ales dupa 1996, a avut-o reducerea mortalitatii la varstele adulte si
avansate si, intr-o masura mai redusa, la varstele tinere. Trebuie mentionat ca
mortalitatea pe varste este considerabil mai scazuta la generatiile nascute dupa
1989, comparativ cu mortalitatea la aceleasi varste in generatiile nascute mai
inainte. Accesul la serviciile de planificare familiala si proportia mai redusa a
copiilor nedoriti au avut efecte benefice asupra sanatatii copiilor nascuti dupa
anul 1989, si, implicit, asupra sanatatii femeii, in general.
Migratia externa, cel de-al treilea factor care a contribuit la schimbarea
structurii de varsta a populatiei regiunii, este un fenomen demografic a carui
evolutie depinde direct de forta factorilor specifici mecanismului de
atractie/respingere si care sunt predominant economici. Atat timp cat va exista
un decalaj economic intre regiunea Sud-Est si restul tarii, pe de o parte, si tara
noastra si tarile dezvoltate, pe de alta, tendinta de emigrare a tinerilor nu se va
diminua. Insa dimensiunea fluxurilor de emigranti va depinde tot mai mult de
politicile de imigrare ale tarilor dezvoltate primitoare. Studiile arata ca tarile
dezvoltate ale UE vor avea nevoie de 'supapa' imigratiei pentru mentinerea
dimensiunii fortei de munca si in deceniile urmatoare.
In anul 2008, cel de-al doilea an al Romaniei ca membra a UE, soldul
migratiei externe legale a fost usor pozitiv, de 1291 persoane. Desi numarul
legal al persoanelor plecate a fost usor mai mic decat cel al persoanelor sosite,
Romania continua sa fie o importanta furnizoare de emigranti. Astfel, se
presupune ca propensiunea catre emigrare a romanilor se va mentine.
Nici regiunea Sud-Est nu a facut exceptie. In anul 2008 soldul migratiei
externe legale s-a mentinut usor negativ (-8 persoane).
Se anticipeaza ca numarul populatiei regiunii va continua sa scada pana in
anul 2050 cu aproximativ 400 mii persoane (fata de 2008). Scaderea populatiei
va fi moderata pana in anul 2030 (cu o rata medie anuala de -0,5% ) si usor mai
32
accentuata spre sfarsitul orizontului de proiectare (de -0,6%), principalul factor al

acestor evolutii fiind scaderea naturala.
Pana in anul 2050 cel mai mult va scadea numeric populatia tanara (cu 53.7%). In schimb populatia varstnica va creste cu 56.3%. Diferenta pe sexe se
va adanci. Desi numeric vor fi in continua scadere, in 2030 femeile vor reprezenta
51,3% din populatia tarii, iar in 2050 - 51,5%.
Tabel nr. 11 - Populatia Regiunii Sud-Est, pe sexe, in
anii 2008 si 2050
- mii persoane -
Masculin
Feminin
Regiunea de
dezvoltare
2008
2050
2008
2050
ROMANIA
10477,5
7817,5
11026,9
8265,9
Sud-Est
1381,1
972,1
1438,5
1032,3
Sursa: INS, Proiectarea populatiei Romaniei pe regiuni de dezvoltare

la orizontul anului 2050
Pentru ambele sexe, scaderea cea mai semnificativa (insa cu valori mai
mari la masculin) se va inregistra la grupele de varsta 15-29 ani. Populatia adulta
intre 40-60 ani va fi in usoara crestere. Barbatii, desi numeric vor continua sa fie
mai putini decat femeile din aceaste grupe de varsta, vor inregistra, comparativ cu
2008, o crestere mai mare.
Populatia va fi in scadere in toate judetele, cu valorile cele mai mari in Galati
(de 157 mii persoane). Scaderea cea mai mica se va inregistra in judetul
Constanta (-78 mii persoane)
In Regiunea Sud-Est ponderea populatiei varstnice va creste semnificativ, de
la 14,8% (in 2008) la 32.5% in 2050.
Procesul de imbatranire demografica a populatiei, care a fost in ultimele
decenii destul de alert, va incetini in urmatoarele doua decenii. El va determina,
insa, o continuare a deteriorarii echilibrului intre grupele mari de varsta: tineri,
adulti, varstnici, avand, in special in perspectiva, consecinte sociale si
economice.
In mai putin de doua decenii, fiecare al 5-lea locuitor al Romaniei va intra in
categoria varstnicilor. Imbatranirea demografica si schimbarea volumului si
structurii cererii, fata de sistemul de sanatate si de asigurari sociale pe care le
determina, este o problema majora, care necesita noi modalitati de abordare.
Populatia varstnica in continua crestere va avea nevoie de sprijin si suport
din partea statului, dar capacitatea economica si institutionala va limita
posibilitatea satisfacerii acestei nevoi.
Una din principalele probleme careia trebuie sa i se acorde toata atentia in
viitor va fi aceea a garantarii unei calitati a ingrijirii si a serviciilor asigurate
33
varstnicilor care solicita ajutor, pe fondul declinului resurselor financiare si

umane, publice si private. Accentuarea gradului de imbatranire demografica, in
contextul unei extinderi a starii de saracie, va genera o cerere crescuta pentru
serviciile de sanatate. De aceea este previzibila cresterea solicitarilor de servicii
specializate, in special, pentru cei cu probleme psihogeriatrice. Va creste
cererea pentru ingrijirea institutionalizata pentru persoanele varstnice de peste
80 ani, in conditiile in care, se apreciaza ca sectorul public nu va creste in
aceeasi masura in viitorul apropiat.
"Popoarele cele mai fericite sunt acelea care au putut sa retina mult pe
batranii lor", se spune intr-o cugetare a lui Nicolae Iorga, evidentiindu-se
importanta populatiei varstnice in alcatuirea si trainicia unei natiuni. Oriunde
s-ar afla, batranii trebuie sa se bucure de grija si de respectul urmasilor,
deoarece prin realizarile lor asigura gradul de bunastare si de confort al unei
comunitati.
34
CAPITOLUL III PIATA MUNCII

3.1. PROFIL ECONOMIC REGIONAL
3.1.1. STRUCTURA PRODUSULUI INTERN BRUT PE RAMURI
Regiunea SudEst participa cu 11,2% la formarea produsului intern brut
national si ocupa locul 6 in ceea ce priveste contributia sa la PIBul pe
economie. In ceea ce priveste nivelul produsului intern brut pe locuitor acesta
se situa, in anul 2006, la 85% din nivelul national.
Grafic nr. 9 Produsul intern brut

PRODUSUL INT ERN BRUT
- milioane lei, preturi curente -
400000.0
300000.0
200000.0
100000.0
0.0
2002
2003
2004
2005
2006
PIB total econom ie 152017.0 197427.6 247368.0 288954.6 344650.6

Sud - Est
18035.8
PIB total econom ie
22922.8
29843.3
32852.1
38508.7
Sud - Est
Sursa: Conturi Nationale Regionale 2002-2006, INS, Bucuresti, 2009
Contributia Regiunii Sud Est la formarea PIB-ului national, pe perioada

2002-2006 a fost oscilanta de la un an la altul. Analiza celor doua extreme ale
intervalului arta ca ponderea regiunii in total economie s-a diminuat de la 11,9%
in anul 2002 la 11,2% in 2006. Nivelul maxim al ponderii s-a inregistrat in anul
2004 (12,4%).
35
Grafic nr. 10 Pondera PIB-ului regional in PIB national

Ponderea PIB- ului regional in PIB national
100%
80%
60%
88.1
88.4
87.9
88.6
88.8
11.9
11.6
12.1
11.4
11.2
40%
20%
0%
2002
2003
2004
Regiunea Sud - Est
2005
2006
Celelalte regiuni
Sursa: Calcule efectuate pe baza datelor din Conturi Nationale Regionale 2002-2006, INS, Bucuresti, 2009
Referitor la evolutia produsului intern pe locuitor, in perioada analizata,

nivelul acestuia se situeaza sub media nationala. Daca la inceputul intervalului
PIB/locuitor regional se situa la 90,2% (in 2002) din nivelul national, in anul
2006 acesta s-a redus cu circa 5 pp ajungand la 85%.
Grafic nr. 11 Evolutia produsului intern brut pe locuitor in Regiunea Sud-Est

Evolutia produsului intern brut pe locuitor in regiunea Sud-Est
-%-
lei
14000
92
12000
90
10000
88
8000
86
6000
84
4000
82
2000
0
80
2002
2003
PIB/ locuitor
2004
2005
2006
Indice disparitate fata de nivelul national
Sursa: Conturi Nationale Regionale 2002-2006, INS, Bucuresti, 2009
36
In ceea ce priveste structura economica a Regiunii Sud Est, aceasta

prezinta particularitati de la un judet la altul. Specificul Regiunii Sud - Est il
reprezinta disparitatile dintre nodurile de concentrare a activitatilor industriale si
tertiare (Braila - Galati; Constanta - Navodari), centrele industriale complexe
izolate (Buzau, Focsani), areale cu specific turistic (litoralul si Delta) si intinsele
zone cu suprafete de culturi agricole si viticole. Regiunii ii este caracteristica
discontinuitatea in teritoriu a activitatilor industriale si imbinarea cu activitati
tertiare (comert, servicii, turism) si agricole.
La nivelul anului 2006, structura produsului intern brut regional se prezinta
astfel: agricultura regionala are o pondere (10,1%) care se situeaza peste
nivelul national (7,8%); valoarea adaugata bruta din industrie participa cu 23,7%
la PIB- ul regional, nivel inferior mediei nationale (24,5%); Constructiile
regionale dau 8,9% din PIB in timp ce la nivel national acestea reprezinta 7,4%
din PIB, iar sectorul serviciilor cu 45,3% se situeaza la circa 3,5 pp sub media
nationala (48,6%).
O structura economica aparte, in regiunea Sud - Est o are judetul
Constanta data fiind prezenta pe teritoriul sau a unor activitati specifice.
Economia judetului Constanta este dominata pe de o parte de categoria
serviciilor din domeniul turistic, iar pe de alta de transportul maritim si fluvial,
care alaturi de celelalte tipuri de servicii (comunicatii, financiar bancare,
administratie, etc.) participa cu 46,1% la formarea produsului intern brut
judetean. De asemenea caracteristic pentru economia judetului Constanta si de
o importanta deosebita pentru economia nationala este existenta Centralei
nucleare de la Cernavoda. Industria participa cu 25,5% la formarea PIB-ului
judetean, nivel care o situeaza peste media nationala. O alta particularitate pe
care o are structura economica a judetului Constanta este aceea ca agricultura
are una din cele mai mici ponderi (5,5% la nivelul anului 2006), care o situeaza
sub media nationala (7,8%). Dealtfel judetul Constanta este singurul din regiune
care are un PIB/locuitor care depaseste media nationala.
In ceea ce priveste structura produsului intern brut a celorlalte judete, in
anul 2006, aceasta prezinta urmatoarele caracteristici:
Agricultura are ponderea cea mai mare in judetul Vrancea (16%), iar
cea mai mica in Constanta (5,5%). Cu exceptia judetului Constanta
toate celelalte au valori peste media nationala; (vezi tabelul nr.12
anexe)
Industria are ponderea cea mai mare in judetul Constanta (25,5%), iar
cea mai mica judetul Vrancea(18,1%);
Constructiile variaza intre 10,9% in Constanta si 5,6% in Vrancea;
Ponderea serviciilor are nivelul cel mai ridicat in Vrancea, iar cel mai
redus in Galati (46,3%).
37
In ceea ce priveste modificarile structurale, la nivel regional, in perioada

analizata, trebuie spus ca nu apar variatii semnificative de la o perioada la alta.
Unul elementele care poate produce modificari vizibile de structura o reprezinta
evolutia agriculturii care datorita faptului ca este in permanenta supusa
conditiilor climaterice, aceasta isi poate modifica pondera in plus sau in minus
de la un an la altul.
Grafic nr. 12 Structura PIB-ului

Structura produsului intern brut pe ramuri de activitate in
regiunea Sud - Est
Impozite nete pe produs
100%
Administraie public i aprare,
nvmnt, sntate i asisten
social
Intermedieri financiare
80%
60%
Comer
40%
Construcii
20%
Industrie
0%
2002
2003
2004
2005
2006
Agricultur, vntoare i
silvicultur
Sursa: Calcule efectuate pe baza datelor din Conturi Nationale Regionale 2002-2006,
INS, Bucuresti, 2009
In perioada analizata, la nivel regional, industria si-a redus ponderea de la

26,5% in 2002 la 23,7% in 2006. Agricultura, de asemenea si-a redus ponderea
de la 13,9% in 2002 la 10,1% in 2005, dar a avut un varf de 17,6% in 2004,
cand a fost un an exceptional pentru agricultura. Constructiile si-au sporit
ponderea de la 6,6% in 2002 la 8,9% in 2006, in timp ce participarea sectorului
tertiar s-a majorat de la 43% in 2006 la 45,3% in 2006.
3.1.2. EVOLUTIA CIFREI DE AFACERI A UNITATILOR LOCALE ACTIVE

In anul 2007 volumul cifrei de afaceri, in regiunea SudEst, s-a ridicat la
79453 milioane lei, preturi curente, ceea ce a reprezentat o crestere nominala
de 17,2% fata de anul 2006.
38
Pe activitati CAEN, contributiile cele mai mari la realizarea cifrei de afaceri

regionale o au unitatile din domeniul industriei prelucratoare cu o pondere de
37,1% (in scadere cu 1,5pp fata de anul 2006 si cu 4,4 pp fata de anul 2005) si
cele din domeniul comertului, cu o pondere de 36,4% (in crestere cu 0,5 pp fata
de anul 2006 si cu 1,9 pp mai mult decat in anul 2004). Celelalte domenii de
activitate au contributii sub 10%, dintre acestea remarcandu-se constructiile cu
7,4%, unitatile din domeniul transportului, depozitarii si comunicatiilor cu 7% si
cele din sectorul energiei electrice, gaze si apa cu 5,7%.
Tabel nr. 13 - Structura cifrei de afaceri din regiunea Sud Est pe activitati
CAEN
-%2005
2006
2007
100.0
100.0
100.0
Industrie extractiva
1.2
1.3
1.2
Industrie prelucratoare
41.5
38.6
37.1
Energie electrica, gaze, apa
5.7
5.7
5.7
Constructii
5.6
6.3
7.4
Comert
34.5
35.9
36.4
Hoteluri si restaurante
1.3
1.5
1.5
Transport, depozitare si comunicatii
7.1
7.2
7.0
Tranzactii imobiliare
2.2
2.5
2.6
Invatamant
0.03
0.04
0.05
Sanatate si asistenta sociala
0.2
0.2
0.2
Alte activitati
0.7
0.8
0.9
Total
Sursa: Calcule efectuate pe baza datelor din Statistica teritoriala, INS, Bucuresti, 2009.
Si la nivel de judet contributiile cele mai importante la realizarea cifrei de

afaceri o au tot cele doua tipuri de activitati: industria prelucratoare si comertul.
In ceea ce priveste industria prelucratoare sunt de evidentiat ponderile de peste
40% (superioare mediei regionale) pe care aceasta le are in judetele Galati
(47,7%) si Buzau (42,7%). Referitor la comert contributia cea mai mare la
realizarea cifrei de afaceri judetene o are Vrancea cu mai mult de jumatate din
volumul acesteia (52,9%), urmata de Braila cu 48,5% si Tulcea cu 41,9%.
39
La judetul Constanta sunt de remarcat contributiile importante ale

sectorului energiei electrice (6,9%) si transporturi (10,2%) cele mai ridicate din
regiune.
In ceea ce priveste contributia judetelor la realizarea cifrei de afaceri
regionale (grafic), in anul 2007, ponderea cea mai mare o are judetul Constanta
cu 42,7% (in usoara scadere fata de anul 2005(43,2%), urmat la mare distanta
de judetul Galati cu 25,7% (de asemenea in scadere fata de anul 2005 (26,4%)
si Buzau cu 12,3% (in crestere fata de anul 2005 (11,3%).
Tabel nr. 14 - Structura cifrei de afaceri din Regiunea Sud - Est pe judete, in
perioada 2005 2007
- procente -
2005
Total
regiune
100
2006
100
8.2
11.9
43.0
25.5
5.4
6.0
2007
100
8.6
12.3
42.7
25.7
4.7
5.9
Anul
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
7.7
11.3
43.2
26.4
5.2
6.2
Grafic nr. 13 Contributia judetelor la realizarea cifrei de afaceri

Contributia judetelor la realizarea cifrei de afaceri in regiunea
Sud - Est, in anul 2007
4.7%
5.9%
8.6%
12.3%
25.7%
42.7%
Brila
Buzu
Constana
Galai
Tulcea
Vrancea
40
Contributia celorlalte trei judete se situeaza, in anul 2007, sub 10%: Braila
8,6% in crestere fata de anul 2005 (7,7%), Vrancea 5,9% (in scadere cu 0,3pp
fata de anul 2005) si Tulcea 4,7% (reducere cu 0,5pp fata de anul 2005).
3.1.3. EVOLUTIA SOLDUL INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE

Regiunea Sud-Est este un caz special, combinand judete mai putin
dezvoltate cu particularitatile judetelor Constanta, Galati si Tulcea. Este a doua
regiune ca marime din cele 8 ale Romaniei, cunoscand o majorare a soldului
investitiilor straine directe, in anul 2007 fata de 2005, cu 33,2%. Comparativ
majorarea cu 95,4%, inregistrata la nivelul intregii tari, la nivelul acestei regiuni
s-a inregistrat cea crestere mai mica a soldului ISD, fapt concretizat in
diminuarea ponderii in total.
Astfel daca in anii 2005 si 2006 soldului investitiilor straine directe a
plasat aceasta regiune pe locul 2, dupa Bucuresti, cu valori de 1838 milioane
euro respectiv 2653 milioane euro si cu o pondere in totalul soldului investitiilor
straine directe de 8,4% respectiv 7,7 %, la finele anului 2007 ponderea regiunii
Sud Est a ajuns la 5,7% situandu-se doar pe locul 4 cu o valoare de 2448
milioane euro.
Tabel nr. 15 - Soldul investitiilor straine directe in Regiunea Sud - Est
-%2005
Total tara,
din care:
Regiunea
Sud-Est
2006
2007
Total
din care
greenfield
Total
din care
greenfield
Total
din care
greenfield
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
8,4
2,3
7,7
2,3
5,7
2,6
Sursa: Calcule Comisia Nationala de Prognoza pe baza datelor I.N.S si B.N.R
In ceea ce priveste investitiile de tip green-field soldul acestui tip de

investitii realizat in regiune si-a majorat ponderea in totalul soldului investitiilor
straine directe regiunii, de la 11,5% cat reprezenta in anul 2005 la 25% in anul
2007, ca urmare a triplarii valorii acestora pana la 611 milioane euro.
Daca raportam soldul soldului investitiilor straine directe de tip green-field
din regiunea Sud Est la total tara, ponderea acestora a crescut de la 2,3% cat
reprezentau in anul 2005 la 2,6% in 2007.
41
3.1.4. INVESTITIILE BRUTE ALE UNITATILOR LOCALE ACTIVE

In anul 2007 volumul cifrei de afaceri in Regiunea Sud Est a fost de
11217 milioane lei, ceea ce reprezinta o crestere nominala de circa 33% fata de
anul 2006.
La nivel de regiune trei domenii de activitate cumuleaza 65% din volumul
investitiilor brute regionale: industria prelucratoare cu 26,6%, comertul cu 21,7%
si transporturile cu 16,8%.
In perioada 2005-2007 sunt de remarcat pe de o parte evolutia oscilanta
de la un an la altul a ponderi ramurilor in totalul investitiilor brute regionale, iar
pe de alta schimbarile care au avut loc in structura investitiilor brute pe activitati
CAEN in regiunea SudEst, astfel:
Tabel nr. 16 - Structura investitiilor brute din regiunea Sud Est pe

activitati CAEN
-%-
Total
2005
100.0
3.0
2006
100.0
7.9
2007
100.0
4.7
Industrie prelucratoare
28.8
20.7
26.6
Energie electrica, gaze, apa
7.2
7.7
9.1
Constructii
18.2
18.7
7.6
Comert
19.6
16.8
21.7
Hoteluri si restaurante
2.6
3.3
3.7
Transport, depozitare si
comunicatii
15.3
17.0
16.8
Tranzactii imobiliare
4.2
6.8
7.5
Invatamant
0.1
0.1
0.2
Sanatate si asistenta sociala
0.2
0.3
0.4
Alte activitati
0.9
0.7
1.7
42
cea mai semnificativa modificare se intalneste in sectorul constructiilor,

care detineau, in anul 2005, 18,2% din volumul investitiilor brute
regionale, pondere care a ajuns in anul 2007 la numai 7,6%;
investitiile din comet si-au majorat ponderea de la 19,6% in 2005 la
21,7% in 2007, dupa ce acestea scazusera la 16,8% in 2006.
sectorul transporturi, depozitare, comunicatii a beneficiat in anul
2005 de 15,3% din investitiile brute regionale, a crescut in 2006 cu
1,7pp, pentru ca apoi sa scada in 2007 cu 0.2pp ajungand la 16,8%.
cresterea cea mai importanta s-a realizat in sectorul energie electrica,
apa si gaze a carei pondere era in 2005 de 7,2% si a ajuns in 2007 la
9,1%.
Pe judete, in anul 2007, Constanta a beneficiat de 42,7%din volumul

total al investitiilor regionale, urmata de Galati cu 22%, Buzau cu 15,8%, Braila
cu 8,7%, Vrancea cu 6% si Tulcea cu 4,9%.
Grafic nr. 14 Structura investitiilor brute din Regiunea Sud-Est
Structura investitiilor brute din regiunea Sud - Est pe judete in anul

2007
6.0%
4.9%
8.7%
15.8%
22.0%
42.7%
Brila
Buzu
Constana
Galai
Tulcea
Vrancea
In anul 2007, comparativ cu anul 2005 ponderea judetului Constanta in

volumul total al investitiilor brute regionale s-a redus 9 pp, iar fata de anul 2006
scaderea a fost de peste 11 pp. Ponderile judetele Buzau si Galati au avut
evolutii oscilante, dar comparand 2007 cu 2005 acestea s-au majorat (Braila
de la 10,8% in 2005 la 15,8% in 2007 si Galati de la 17,9% in 2005 si 22% in
2007).
43
Tabel nr. 17 - Structura investitiilor brute din regiunea Sud - Est pe judete, in
perioada 2005 2007
- procente Total regiune
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
2005
100
7.5
10.8
51.7
17.9
6.5
5.7
2006
100
8.1
8.8
53.8
18.9
5.6
4.7
2007
100
8.7
15.8
42.7
22.0
4.9
6.0
La nivel de judet, in anul 2007 se evidentiaza urmatoarele aspecte:

In judetul Braila comertul a beneficiat de 31,2% din investitiile brute
judetene, urmat de industria prelucratoare cu 18,1%, industria extractiva
cu 17,3% si transporturi cu 12,2%, celelalte tipuri de activitati avand o
pondere mai mica de 10%;
In cazul judetului Buzau este de evidentiat ponderea foarte mare pe care
a avut-o industria prelucratoare (48,9%), la mare distanta situandu-se
sectorul energetic cu 19,8% si comertul cu 13,7%;
In judetul constanta sunt cateva domenii de activitate care detin intre 10si
20% din investitiile brute judetene. Astfel industria prelucratoare are o
pondere de circa 20%, comertul 17,2%, transportul, depozitarea,
comunicatiile 16,5%, constructiile si tranzactiile imobiliare cu cate 10%
fiecare;
Judetul Galati are 3 domenii de activitate cu pondere mai mare de 20%:
transport, depozitare, comunicatii cu 29,3%, Comert cu 25,9% si industria
prelucratoare cu 25,1%;
In Tulcea ca si in cazul judetului Galati sunt trei sectoare cu ponderi mari:
comertul cu 32%, industria prelucratoare cu 23,3% si transport,
depozitare, comunicatii cu 13,9%;
In Vrancea industria prelucratoare (32,8%) si comertul (37,3%) au
beneficiat de circa 70% din investitiile brute judetene.
3.1.5. EVOLUTIA NUMARULUI UNITATILOR LOCALE ACTIVE
In anul 2007, in Regiunea SudEst existau 59.783 unitati locale active. In
cadrul acestora ponderea ce mai mare o detineau unitatile cu activitati in
domeniul comertului (49,5%). La mare distanta de acest tip de activitate se
situau unitatile din domeniul tranzactiilor imobiliare (12,8%), urmate de cele din
44
industria prelucratoare (10,7%), transport, depozitare si comunicatii (8,4%) si

constructii (8,1%) si hoteluri si restaurante cu 5,3%. Celelalte tipuri de unitati
detineau ponderi mai mici de 3%.
Grafic nr. 15 Structura unitatilor locative active
Structura unitatilor locale active pe activitati CAEN in regiunea
Sud- Est in anul 2007
Industrie extractiv
2.6%
1.9%
0.4%
12.8%
Industrie prelucrtoare
0.2%
10.7%
Energie electric, gaze, ap

0.2%
8.1%
Construcii
Comer
8.4%
Hoteluri i restaurante
5.3%
Transport, depozitare i
comunicaii
Tranzacii imobiliare
nvmnt
Sntate i asisten social
49.5%
Alte activiti
Comparand structura unitatilor locale active la nivel de judet, in anul 2007,

se evidentiaza urmatoarele aspecte:
In toate judetele regiunii Sud Est, unitatile locale cu activitate de comert
au ponderea cea mai mare, cu valori cuprinse intre 56% in judetul Galati
si 42% in judetul Constanta;
De remarcat este ponderea mare pe care o au unitatile cu activitate in
domeniul transportului in Judetul Constanta (10,4%, cu 2 pp peste media
regionala), consecinta a faptului ca pe langa celelalte tipuri de transport,
acest judet are specific si transportul maritim, practic cea mai mare parte
din transportul maritim al Romaniei derulandu-se prin unitatile existente in
acest judet. Si in celelalte judete din regiune care au deschidere la mare
sau la Dunare ponderea unitatilor cu activitate de transport, depozitare si
comunicatii este insemnata (Braila 6,7%, Galati 6%, Tulcea 9,5%);
Judetul Constanta se remarca de asemenea prin ponderea mare (7,4%
cu 2,1 pp peste media regionala) pe care o au unitatile cu activitate in
domeniul hoteluri si restaurante
Unitatile cu activitate in domeniul industriei prelucratoare au ponderea cea
mai mare in judetul Vrancea (13,2%), iar cea mai mica in judetul
Constanta (9,5%);
45
Ponderi insemnate au si unitatile cu activitate in domeniul tranzactii

imobiliare cu valori cuprinse intre 16,4% in judetul Constanta si 9,8% in
judetul Vrancea.
Pe clase de marime unitatile cu pana la 10 salariati sunt cvasi-majoritate. La
nivel regional, in anul 2007, ele reprezinta, 88,1% din totalul unitatilor locale
active, ponderea cea mai mare o are judetul Buzau cu 89,7%, iar cea mai mica
judetul Constanta cu 87,5%. Pe locul doi ca pondere se situeaza unitatile cu 1049 salariati, cu un nivel de 9,5% in regiune, valoarea maxima 10,2% in judetul
Constanta si 7,8% in judetul Buzau. Unitatile cu 50-249 de salariati au o
pondere la nivel regional de 2,1%, cu un nivel maxim de 2,4% in Braila si minim
de 1,6% in Vrancea. Ponderea unitatilor cu mai mult de 250 de salariati
oscileaza in jurul a 0,4%.
Grafic nr. 16 Numarul unitatilor active locative

Numarul unitatilor locale active pe clase de marime
55000
45000
35000
25000
15000
5000
-5000
2005
0-9 salariai
2006
10-49 salariai
2007
50-249 salariai
250 i peste
Tabel nr. 18 - Structura pe clase de marime a unitatilor locale active din

regiunea Sud - Est
- %-
2005
88.2
2006
88.0
2007
88.1
10-49 salariati
9.1
9.5
9.5
50-249 salariati
2.2
2.2
2.1
250 si peste
0.4
0.4
0.4
0-9 salariati
46
In perioada 2005 2007 nu sunt modificari semnificative in structura pe

clase de marime a unitatilor locale active din Regiunea Sud Est.
3.1.6. PRODUSUL INTERN BRUT DISPARITATI IN CADRUL REGIUNII
SUD EST
In perioada 2009 2013 produsul intern brut al Regiunii Sud Est va avea
un ritm mediu anual de crestere de 1,4%, nivel usor superior mediei nationale
(1,3%).
In ceea ce priveste evolutia cresterii in judetele din cadrul Regiunii
SudEst exista diferente ale amplitudinii ritmului de crestere.
Astfel nivelul cel mai ridicat al ritmului mediu anual de crestere il va avea
judetul Constanta cu 1,9%, urmat de judetele Galati (1,5%), Buzau (1,4%) si
Braila (1,3%) cu valori apropiate, iar pe ultimele locuri se situeaza judetele
Tulcea (0,5%) si Vrancea (0,4%) la distanta de circa 1pp.
Diferentele intre nivelurile ritmurilor judetene sunt datorate pe de o parte
amplitudinii recesiunii in anul 2009, cand pentru toate judetele regiunii sunt
estimate valori negative ale produsului intern brut. Dar exista diferente majore
intre nivelul estimat al cresteri judetene. Astfel daca media pe ansamblul
Regiunii Sud Est a fost de estimata la -4%, cel mai accentuat declin al
produsului intern brut este prevazut a se inregistra in judetul Vrancea (-7,1%),
urmat de Tulcea cu -6,3%. Grupul judetelor Braila (-4,2%), Galati (-4%) si
Buzau (-3,8%) se situeaza la niveluri apropiate. Pentru judetul Constanta
amplitudinea reducerii PIB-ului va fi mai mica, nivelul estimat fiind de -2,7%.
Pe de alta parte nivelul cresterii din anul 2010 este diferit. Astfel daca atat
la nivel national, cat si la nivelul Regiunii Sud Est se estimeaza ca economiile
isi vor reveni si va inregistra o usoara crestere (0,1% pe economie si 0,2% in
Regiunea Sud Est) vor fi si economii unde recesiunea va continua (Tulcea: 0,1% si Vrancea: -0,6%), reluarea cresterii fiind prevazuta abia pentru anul
2011 (Tulcea: 1,9% si Vrancea: 2,1%). Celelalte judete ale regiunii isi vor relua
cresterea incepand cu anul 2010, judetul Constanta (0,5%) cu cel mai ridicat
ritm, urmat de judetele Braila si Galati cu 0,3% si apoi de Buzau cu 0,2%.
Incepand cu anul 2011 toate judetele vor inregistra crestere economica si
pe tot parcursul intervalului de prognoza sunt prevazute sporuri ale produsului
intern brut, cu amplitudini diferite de la un judet la altul si de la un an la altul
(grafic).
47
Grafic nr. 17 - Cresterea economica in perioada 2009-20013

- modificari procentuale fata de anul anterior, % -
4.5
2.5
0.5
-1.5
-3.5
-5.5
-7.5
2009
2010
2011
2012
2013
Braila
B uzu
Constanta
Galati
Tulcea
V rancea
PIB total economie
Sud - Est
Ritmul anual de crestere al produsului intern brut regional, incepand cu

2011 va depasi usor media nationala (2011: 2,6% in regiune si 2,4% pe total
tara, 2012: 3,8% in regiune si 3,7% pe total tara, 2013: 4,6% in regiune si 4,4%
pe total tara).
In cadrul regiunii, in anul 2013 judetul Constanta va avea cel mai ridicat
ritm de crestere (4,8%), urmat de Galati (4,7%) acestea fiind judetele care se
situeaza peste media regionala. La egalitate cu media regionala este judetul
Buzau (4,6%), iar sub media regiunii se situeaza Braila si Vrancea cu 4,5%, iar
pe ultimul loc Tulcea cu 4,3%.
In ceea ce priveste produsul intern brut pe locuitor regional, la nivelul anului
2013, acesta se va situa la 84,4% din nivelul national.
Pe judete situatia fata de nivelul national al produsului intern brut pe
locuitor, va fi urmatoarea:
Constanta va ramane singurul judet cu un nivel al produsului intern brut
superior mediei nationale cu circa 33%;
celelalte judete se vor situa la 72% Galati, 69% Braila, 68% Tulcea,
66,5% Buzau si 61% Vrancea.
48
3.2. ANALIZA PIETEI MUNCII DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE

SUD EST
Piata fortei de munca, prin factorul uman, joaca un rol hotarator in
asigurarea cresterii economice si a productivitatii pe termen lung. Crearea
conditiilor pentru cresterea competentelor profesionale, in scopul asigurarii unui
proces de productie performant, care sa dea nastere unor produse competitive,
capabile sa faca fata cerintelor pietei, devine o prioritate absoluta.
Piata muncii reprezinta ansamblul actiunilor care au in vedere o mai buna
corelare a cererii cu oferta fortei de munca, a relatiilor specifice acestora, ce au
loc in spatiul economic, reflecta legaturile reciproce dintre relatiile demografice
ce determina oferta de munca si cele ale dezvoltarii economico-sociale ce
guverneaza cererea de munca.
Piata muncii releva intalnirea cererii cu oferta de munca si presupune
negocierea permanenta intre purtatorii ofertei de munca si cei ai cererii de
munca sub aspect calitativ, cantitativ si structural. Este reglementata in cel mai
inalt grad si inregistreaza influente din partea unor factori ca: asezarea
geografica, demografia, economia, educatia. Este o piata cu un inalt grad de
sensibilitate si rigiditate, conditioneaza atat echilibrul economic cat si cel socialpolitic.
Prin reglementarile sale, piata muncii trebuie sa prezinte o anumita
flexibilitate care sa duca la o mai mare competitivitate si sa influenteze
sistematic, in mod favorabil, cresterea economica. Piata muncii reflecta felul in
care se asigura resursele de munca pe ramuri, sectoare, profesii si niveluri de
calificare.
Piata fortei de munca a avut si are un rol hotarator in asigurarea cresterii
economice si a productivitatii pe termen lung. Crearea conditiilor pentru
cresterea competentelor profesionale, in scopul asigurarii unui proces de
productie performant, care sa realizeze produse competitive, capabile sa faca
fata cerintelor pietei, devine o prioritate.
Problemele cu care se confrunta Regiunea Sud-Est si, in egala masura,
intreaga tara, sunt legate, in special de scaderea populatiei totale, active si
ocupate. Scaderea numarului total al populatiei, a avut deci repercursiuni
majore si asupra pietei fortei de munca.
In analiza pietei muncii sunt folosite doua serii de date statistice: Balanta
fortei de munca (BFM) si Ancheta privind forta de munca in gospodarii
(AMIGO). Valorile indicatorilor statistici din cele doua serii de date nu sunt
identice datorita metodelor de calcul si a metodologiilor diferite. Utilizarea in
analiza pietei muncii a ambelor serii este justificata de nivelul diferit al
informatiilor.
Astfel, BFM permite compararea datelor la nivel regional si judetean, iar
AMIGO permite compararea datelor intre regiuni cu statistica europeana.
Asa cum prevede Ghidul pentru realizarea Planurilor Regionale de Actiune
pentru Ocuparea fortei de munca si Incluziune sociala, informatiile privind piata
muncii sunt esentiale pentru planificare si atunci cand se elaboreaza planuri
49
strategice si operationale, procesul trebuie sa se bazeze pe profilul social si

economic al zonei impreuna cu o evaluare a necesitatilor locale.
In termeni generali, informatiile privind Piata Muncii trebuie sa acopere atat
elementele principale ale acesteia, cat si modul de operare in cadrul acesteia.
Principalele elemente sunt cererea si oferta de servicii in domeniul ocuparii din
economie. Cererea poate fi analizata din numeroase perspective industriala,
profesionala si geografica. Oferta poate fi de asemenea analizata din
numeroase perspective varsta, sexul, etnia, si caracteristicile privind
pregatirea profesionala a salariatilor si a somerilor. Operatiunile privind Piata
Muncii includ bursa locurilor de munca(recrutare, oferte de munca, anagajari) la
activitatile care implica o mai buna corelare a cererii cu oferta.
Perspective de analiza a Pietei Muncii, conform Ghidului pentru realizarea
Planurilor Regionale de Actiune pentru Ocuparea fortei de munca si Incluziune
sociala
PIAA MUNCII
MODUL DE OPERARE
ELEMENTELE PRINCIPALE
OFERTA
CEREREA
-industrial
-profesional
-geografic
-varsta
-sexul
-etnia
-caracaracteristici
privind pregtirea
profesional a
salariailor i omerilor
-Bursa locurilor de munc

(recrutare, oferte de munc,
angajri)
A) CEREREA PRIVIND PIATA MUNCII reprezinta numarul total de posturi

disponibile in economie, ca urmare a hotararii intreprinderilor de a furniza
bunuri si servicii. Cu alte cuvinte cererea pentru servicii in domeniul ocuparii
trebuie sa fie ghidata de nivelul de activitate economica. Disponibilitatea unor
posturi apare din doua surse: forta de munca solicitata de intreprinderi pentru
asi extinde activitatile si nevoile de inlocuire din piata cum ar fi cele din cauza
pensionarii.
Cererea de forta de munca, respectiv evolutia, se prognozeaza ca
rezultanta a combinarii resurselor de munca cu potentialul de crestere
economica.
Cererea de forta de munca este determinata atat de evolutia unor
fenomene si procese economice ce tin strict de subsistemele productive si
50
neproductive ale societatii cat si de complexitatea evolutiei demografice si

eventualele presiuni ale ofertei.
Studierea pe termen lung a evolutiei ocuparii fortei de munca releva faptul
ca procesul de crestere a numarului de locuri de munca este insotit de
modificari substantiale ale reprezentarii acestora pe sfere si domenii de
activitate6. Pe masura ce sistemul economic si cel tehnologic isi sporesc
complexitatea, realizarea cresterii economice implica in mod necesar o
mobilitate accentuata a structurilor ocupationale. In acest context, schimbarile
structurale in societatea moderna devin fenomene curente si de amploare.7
Modificarile din structura ocupationala sunt un proces continuu. Ele
reflecta starea de tranzitie permanenta in care se afla sistemul economic,
tendinta acestuia de a invinge dezechilibrele, de a-si spori adaptabilitatea la
noile exigente ale mediului inconjurator.
Analiza structurilor ocupationale reda o imagine sugestiva asupra tipurilor
si posibilitatilor de dezvoltare sociala in viitor8, cat si asupra intereselor
economice pe care acestea le genereaza. Structura ocupationala nu reprezinta
doar o retea de legaturi intre diferitele ramuri economice, bazata pe consumul
de munca antrenat de obtinerea unui anumit nivel al produsului final, ci si un
model specific de repartizare a veniturilor, de ierarhizare a statutului si rolului
conferit actorilor de pe scena vietii economico-sociale. Structura ocupationala
se constituie astfel ca una dintre constantele structurale importante ale unui
complex economic national.9 Chiar daca repartizarea fortei de munca pe
diferitele ramuri ale economiei se afla intr-o continua schimbare, conexiunile
interne ale sistemului tehnologic si ale celui economic duc la o stabilitate
structurala, cel putin pe termen scurt.
Repartizarea sectoriala a populatiei ocupate reflecta intersectia dintre
cererea si oferta de forta de munca. Apropierea structurii ocupationale de una
dintre cele doua componente fundamentale ale pietei fortei de munca depinde
atat de actiunea progresului tehnologic, care pretinde o anumita structura
calificationala, cat si de specificul mecanismului economic.
Daca insa societatea isi propune realizarea unor rate inalte ale ocuparii
chiar si cu pretul sacrificarii eficientei economice, distributia personalului in
cadrul diferitelor activitati reflecta intr-o masura deloc neglijabila o serie de
caracteristici ale ofertei de munca. De aici decurg doua moduri de perceptie
diferite asupra rolului care revine progresului tehnologic si organizarii pietei
fortei de munca in ceea ce priveste utilizarea capitalului uman10. Astfel, in
economia de comanda, desi nu au lipsit preocuparile legate de corelatia dintre
mobilitatea fortei de munca si dezvoltarea economica, s-a incercat ca prin
schimbarile tehnologice efectuate sa se aduca nivelul cererii cat mai aproape
de caracteristicile ofertei fortei de munca. In schimb, intr-o economie de piata,
6
Bratu, I, Repartizarea populaiei pe sfere, sectoare i ramuri n vol. Gh. Rboac (coord.) Ocuparea deplin
i folosirea eficient a forei de munc n Romnia, Ed. Politic, Bucureti, 1988, pg.81
7
Grigorescu,C, Populaie i economie, Ed. Academiei, Bucureti, 1976, pg.66
8
Naisbitt, J., Megatendine, Ed. Politic, Col. Idei contemporane, Bucureti, 1989, pg.43
9
Gogonea, C., Structurile economice, Ed. Vtiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1984, pg. 98
10
Pavelescu, F.M., Progresul tehnologic i ocuparea forei de munc, Bucureti, 1997
51
prin intermediul diferitelor mecanisme internationale, se imprima ofertei un

comportament de cautare a cererii de forta de munca.
B) OFERTA FORTEI DE MUNCA este influentata de o serie de factori
care includ demografia, sistemele de educatie si formare profesionala, ratele
salariale, normele sociale si nivelul activitatii economice. Oferta de munca este
de asemenea afectata de ratele de participare, actualizarea cunostintelor si
mobilitatea geografica.
CADRUL INSTITUTIONAL AL CERERII SI OFERTEI FORTEI DE
MUNCA
Rolul de legislator
Rolul de mediator
STATUL
Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei

Sociale
Negociere
Solicitanti de fort de
munc
-unittile economice
-unitti social culturale
-alte unitti
Institutii ale patronatului

-confederatii, federatii si
organizatii patronale de
ramur si teritoriale
-agenti economici
Ofertantii fortei de
munc
-unitti de invtmant
-unitti de perfectionare a
fortei de munc
-uitti de recalificare a
somerilor
--alte unitti
Institutii ale salariatilor

-confederatii, federatii si organizatii
sindicale
-alte organizatii sindicale ale
salariatilor.
Sursa: PIATA MUNCII Studiu statistic, Dr. Marian Chivu, Editura Independeta economica 2007
Dezechilibrele existente pe piata muncii lipsa de corelare intre serviciile

de munca necesare si cele disponibile, reprezinta o alta dimensiune importanta
a pietii muncii pentru care sunt necesare informatii utilizate la elaborarea si
planificarea programelor in domeniul ocuparii.
Starea pietei muncii reflecta influentele indicatorilor macroeconomici.
Cunoasterea acestei stari favorizeaza formularea unor solutii viabile pentru
gestionarea mai buna a pietei muncii si permite realizarea unor previziuni
realiste privitoare la relatiile: munca salariu management, inflatie
productivitate somaj, negocieri colective someri.
52
Forta de munca reprezinta totalitatea aptitudinilor fizice si intelectuale ce

exista in personalitatea vie a omului si pe care el le pune in functiune cand
creeaza bunuri economice.
3.2.1. ANALIZA POPULATIEI IN VARSTA DE MUNCA
Resursele de munca reprezinta acea categorie de populatie care dispune
de ansamblul capacitatilor fizice si intelectuale care ii permit sa desfasoare o
munca utila in una din activitatile economie nationale.
Resursele de munca includ: populatia in varsta de munca, apta de a lucra
(barbati de 16 - 62 ani si femei de 16 - 57 ani), precum si persoanele sub si
peste varsta de munca aflate in activitate.
Problemele cu care se confrunta Regiunea Sud-Est, si in egala masura
intreaga tara, sunt legate, in special de scaderea populatiei totale, active si
ocupate.
Scaderea numarului total al populatiei, a avut repercursiuni majore si
asupra pietei fortei de munca.
Resursele de munca in intervalul 2005 -2007 au fost in continua scadere
atat la nivel national (cu 44,2 mii persoane, respectiv cu 0,3%), cat si la nivelul
regiunii Sud Est si a judetelor componente ale acesteia.
La nivelul anului 2007 regiunea Sud Est detinea 13,4% din totalul
resurselor la nivel national. In cadrul regiunii, judetele cu cea mai mare pondere
sunt Constanta si Galati (cu 26,6%, respectiv 22,2%), iar cea mai mica pondere
s-a inregistrat in judetul Tulcea (9,1%). (vezi tabel nr.19 anexe)
Grafic nr. 18 - Resursele de munca pe judete
500
400
Braila
Buzau
300
Constanta
200
Galati
Tulcea
100
Vrancea
0
2005
2006
2007
53
Rata de activitate a resurselor de munca reprezinta raportul, exprimat

procentual, dintre populatia activa civila si resursele de munca.
( vezi tabel nr.20 anexe)
Grafic nr. 19 - Rata de activitate a resurselor de munca

70
60
50
Braila
Buzau
40
Constanta
30
Galati
Tulcea
20
Vrancea
10
0
2005
2005
2006
2007
2006
2007
Braila Buzau Constanta Galati Tulcea Vrancea

56,6
64,4
61,8
53,7
54,7
60,2
56,9
64,7
62,6
53,1
54,3
60,2
58,4
64,7
63,9
53,5
54,5
61,3
Rata de ocupare a resurselor de munca reprezinta raportul, exprimat

procentual, dintre populatia ocupata civila si resursele de munca.
54
Tabel nr. 21 - Rata de ocupare a resurselor de munca la nivel de regiune,

pe judete si sexe
- in procente-
LOCALITATE / AN
2005
2006
2007
Regiunea Sud Est

Masculin
Feminin
Judetul BRAILA
Masculin
Feminin
Judetul BUZAU
Masculin
Feminin
Judetul CONSTANTA
Masculin
Feminin
Judetul GALATI
Masculin
Feminin
Judetul TULCEA
Masculin
Feminin
Judetul VRANCEA
Masculin
Feminin
55,1
56,8
53,4
52,8
51,1
54,6
59,6
58,8
60,4
58,4
65,2
51,4
49,3
52,1
46,2
51,4
51,0
51,9
57,8
55,1
60,7
55,7
57,4
53,9
53,8
52,6
55,2
59,9
58,0
62,0
59,9
68,3
51,1
49,3
51,3
47,1
51,7
51,6
51,9
57,8
54,4
61,4
57,2
60,0
54,2
56,1
56,3
55,9
61,2
62,4
59,8
61,7
69,8
53,3
50,4
54,2
46,3
52,4
51,6
53,3
58,9
56,4
61,7
SURSA: Directia Regionala de Statistica Braila
3.2.2. ANALIZA POPULATIEI ACTIVE

Populatia activa din punct de vedere economic, cuprinde toate persoanele
care furnizeaza forta de munca disponibila pentru productia de bunuri si servicii,
de ambele sexe, incluzand populatia activa si someri. Numarul, structura,
nivelul de instruire si de formare profesionala cat si modul de utilizare a fortei de
munca, au o mare influenta asupra produsului intern brut (PIB), asupra
dezvoltarii economice, sociale si culturale in ansamblu.
In acelasi timp, proportiile, structura si evolutia ocuparii sunt determinate de
actiunea conjugata a numerosi factori. Unii dintre acestia guverneaza
dimensiunea - cantitativa si structurala - a ofertei de forta de munca, in timp ce
altii determina volumul cererii pe piata. Schimbarile socio-economice pe care le
impune transformarea economiei romanesti intr-o economie de piata genereaza
mutatii in domenuiul calitatii si structurii populatiei active.
55
In anul 2008, populatia activa a Regiunii Sud Est se afla la acelasi nivel
din anul 2005, dupa o crestere semnificativa a acesteia in anul 2006, urmata de
scaderea ei in anii ce au urmat.
Populatia activa in anul 2008 a fost de 1246 mii persoane, fata de 1262
mii persoane in anul 2007, (in scadere cu16 mii persoane ). In primul trimestru
al anului 2009 populatia activa a fost 1232 mii persoane, fata de 1212 mii
persoane in trimestrul I al anului 2008.( in crestere cu 20mii persoane)
Grafic nr. 20 Populatia activa la nivelul Regiunii Sud-Est
Populaia activ la nivelul Regiunii Sud-Est i a Romniei,
n perioada 2005-2008
1310
10100
1300
10050
1290
mii persoane
1270
9950
1260
9900
1250
1240
mii persoane
10000
1280
9850
1230
9800
1220
1210
9750
2005
2006
populatie activa regiune
2007
2008
populatie activa tara
STRUCTURA POPULATIEI ACTIVE DIN REGIUNEA SUD EST

Grafic nr. 21 - Structura si evolutia populatiei active in Regiunea Sud-Est
1400
1200
1000
800
600
400
200
0
2005
2006
total regiune
2007
2008
masculin
feminin
Trim I 2008
urban
Trim I 2009
rural
56
Structura populatiei active din Regiunea Sud Est in 2007 arata ca

ponderea populatiei active de sex masculin este superioara celei de sex feminin
cu 16,5 pp iar ponderea populatiei active din mediul rural este cu 12,51 pp sub
ponderea populatiei din mediul urban.
In anul 2008 ponderea populatiei active de sex masculin este superioara
celei de sex feminin cu 17,9 pp, iar ponderea populatiei active din mediul rural
este cu 12,44 pp, sub ponderea populatiei din mediul urban.
In primul trimestru al anului 2008 ponderea populatiei active de sex
masculin este superioara celei de sex feminin cu 18,65 pp , iar ponderea
populatiei active din mediul rural este cu 15,67 pp sub ponderea populatiei din
mediul urban
In primul trimestru al anului 2009 ponderea populatiei active de sex
masculin este superioara celei de sex feminin cu 15,91 pp iar ponderea
populatiei active din mediul rural este cu 17,21 pp sub ponderea populatiei din
mediul urban.
Din punct de vedere a evolutiei, se observa ca, raportat la datele
aferente anului 2005, numarul persoanelor active a crescut in anii 2006 si
2007 pentru ca in anul 2008 sa inregistreze o scadere. Rezultatul acestei
fluctuatii a fost acela ca in anul 2008 numarul persoanelor active a ajuns din
nou la nivelul anului 2005.
Pe sexe, populatia activa de sex masculin a crescut cu 13 mii persoane in
anul 2008 fata de anul 2005. Comparativ, s-a inregistrat reducerea populatiei
active se sex feminin cu 13 mii persoane in anul 2008 fata de anul 2005. Astfel,
s-a mentinut nivelul superior al populatiei active de sex masculin fata de cel de
sex feminin, pe toata perioada analizata, inclusiv in trimestrul I al anului 2009
fata de trimestrul I al anului 2008.
Pe medii de rezidenta, la nivelul perioadei analizate, in mod constant,
ponderea populatiei active din mediul urban a fost superioara celei din mediul
rural. In mediul urban, in anul 2008, comparativ cu anul 2005, se constata ca
populatia activa a fost in scadere la nivelul Regiunii Sud Est. In mediul rural, in
anul 2008 comparativ cu anul 2005 nu s-au inregistrat modificari in ponderea
populatiei active din mediul rural, desi in anii 2006, respectiv 2007 populatia
activa din regiune a inregistrat cresteri cu 12 mii persoane respectiv 7 mii
persoane.
Deci in anul 2008 se observa o crestere a populatiei active de sex
masculin cu +0,74pp si o scadere a populatiei active de sex feminin cu -0,74
pp, iar pe medii, atat la nivel urban cat si la nivel rural se inregistreaza o
scadere a populatiei active cu -0,08pp respectiv cu -0,01pp fata de anul 2007.
In primul trimestru al anului 2009 se oserva o scadere a populatiei active
de sex masculin cu 1,37pp si o crestere a populatiei de sex feminin cu 1,37 pp
fata de acelasi trimestru al anului 2008, iar pe medii, in acelasi orizont de timp,
la nivel urban se inregistreaza o crestere cu 0,77pp iar la nivel rural o scadere
cu -0,77pp .
57
Tabel nr. 22 - Participarea populatiei la forta de munca, pe sexe si medii de rezidenta

in mii persoanePopulatia activa(15 ani si peste)
Total
regiune,
din care
Masculin
Feminin
Urban
Rural
Populatia ocupata(15 ani si peste)
2005
2006
2007
2008
Trim I
2008
Trim
I
2009
1246
1298
1262
1246
1212
1232
722
745
735
735
719
714
524
553
527
511
493
518
701
741
710
700
701
722
545
557
552
545
511
510
Sursa: Ancheta fortei de munca in gospodarii AMIGO,2007
Someri BIM(15 ani si peste)
2005
2006
2007
2008
Trim I
2008
Trim I
2009
2005
2006
2007
2008
Trim I
2008
Trim I
2009
1147
1182
1155
1155
1112
1134
99
116
107
90
100
98
660
487
633
514
674
508
660
522
671
484
638
517
676
480
640
516
654
458
636
476
651
483
649
485
62
36
68
31
71
45
81
35
64
43
72
35
59
31
61
29
65
35
65
35
63
35
73
25
58
La nivelul anului 2008 ponderea populatiei active de sex feminin, in total

populatie feminina la nivelul regiunii Sud Est era de 35,36%, iar ponderea
populatiei de sex masculin in total populatie masculine era de 52,95%.
Ponderea populatiei active in total populatie din mediul urban la nivel regional
era de 44,75%, iar in mediul rural ponderea populatiei active in total populatie
din mediul rural era de 42, 94 %.
La nivelul perioadei analizate, in Regiunea Sud-Est, tendinta inregistrata
este de scadere in randul populatiei active, mai mult in randul femeilor decat in
randul barbatilor, mai mult in randul populatiei active din mediul urban decat in
randul populatiei active din mediul rural.
Tabel nr 23 - Total populatie la nivelul Regiunii Sud-Est
- mii persoane -
Din care:
Total populaie la nivelul Regiunii de Sud
Masculin Feminin Urban
Est in anul 2008
2833
1387
1445
1564
Rural
1269
Sursa: Anuarul statistic al Romaniei 2008, Forta de munca in Romania ocupare si somaj , Ancheta fortei de munca in
gospodarii AMIGO, 2008
In perioada 2005 2008, in Regiunea SudEst, ratele de activitate au fost

in continua scadere atat pe total (cu 7,9 puncte procentuale), cat si pe medii de
rezidenta cat si pe sexe.
Rata de activitate a populatiei in varsta de munca (15 64 ani) a
inregistrat, in anul 2008, cele mai mici valori in Regiunea Sud Est (59,8%) si in
Regiunea Nord-Vest (58,7%), iar cele mai mari valori pentru regiunile Bucuresti
Ilfov (65,5%) si Sud Muntenia (65,9%).
Grafic nr. 22 - Rata de activitate a populatiei in varsta de munca
59
Rata de activitate pentru populatia in varsta de munca de 15 ani si

peste tot la nivelul Regiunii de Sud Est, pe sexe, la nivelul perioadei
analizate (20052008), se observa ca: rata de activitate a populatiei de sex
masculin a inregistrat cote mai ridicate fata rata de activitate a populatiei de sex
feminin, iar rata de activitate a populatiei din mediul urban a fost mai mica decat
rata de activitate a populatiei din mediul rural. Analiza datelor conduce la
concluzia ca in Regiunea Sud Est populatia activa de 65 de ani si peste
desfasoara activitati specifice sectorului agricol din moment ce rata de activitate
a scazut mai putin in mediul rural.
Rata de activitate a populatiei in varsta de munca (15-64): Populatia de
sex masculin a inregistrat rata de activitate mai ridicata fata de populatia de
sex feminin, iar rata de activitate a persoanelor din mediul rural devanseaza pe
cea inregistrata in mediul urban, semn ca in mediul rural se propaga mai greu
efectele crizei economice. In ambele medii de rezidenta rata de activitate este
in scadere in anul 2008 comparativ cu anii anteriori.
Grafic nr. 23 - Rata de activitate Regiunea de Sud-Est - calculata pentru
populatia in varsta de munca (15-64 ani), pe sexe si pe medii
80
60
40
20
0
Sud-Est
Masculin
Feminin
Urban
Rural
Grafic nr. 24 Evolutia ratei de activitate la nivelul Regiunii Sud-Est

Evolutia ratei de activitate
la nivelul regiunii Sud - Est
%
75
70
65
60
55
50
45
40
35
30
2005
Regiune
2006
Masculin
2007
Feminin
2008
Urban
Rural
60
Persoane -
Procente -
Persoane -
Anul 2007
Rata
omajului
BIM
Rata de
ocupare
Rata de
activitate
Persoane
inactive
omeri
BIM
Ocupate
Persoane active
Total
Rata de
ocupare
Rata de
activitate
Persoane
inactive
omeri
BIM
Ocupate
Regiune
Sexe
Medii
Grupe de
varsta
Total
Total
populaie
Persoane active
Total
populaie
Rata omajului
BIM
Tabel nr. 25 - RAPORTUL DE DEPENDENTA ECONOMICA11
Procente -
Anul 2008
Sud Est
15 ani si
peste
Tineri
(15-24 ani)
Populaia in
varsta de
munca
(15-64 ani)
Varstnici
(55-64 ani)
47,9
8,5
240814
6
124551
1
115546
6
90045
1162635
51,7
48,0
7,2
31,5
23,2
26,5
416106
128128
100268
27860
287978
30,8
24,1
21,7
79711
8
60,1
54,7
8,9
199125
8
119099
7
110100
8
89989
800261
59,8
55,3
7,6
18730
2
38,8
37,3
3,9
315887
132433
126310
183454
41,9
40,0
4,6
2411008
1261805
1154419
107386 1149203 52,3
424864
133899
98396
35503
29096
4
1996046
1198928
1091693
107235
306019
118716
114043
Masculin
15 ani si
peste
Tineri
(15-24 ani)
Populaia in
varsta de
munca
(15-64 ani)
Varstnici
11
1172688
735359
670945
64413
217357
84852
62912
21940
1000120
701393
637130
64262
144217
73048
69151
43732
9
13250
5
62,7
57,2
8,8
117020
6
734745
675745
59000
435461
6208
57,7
8,0
39,0
28,9
25,9
212535
82265
66029
12236
130270
38,7
31,1
19,7
29872
7
70,1
63,7
9,2
997462
706829
647885
58944
290634
70,9
65,0
8,3
71169
50,7
47,9
55,3
148577
81491
76182
67086
54,8
51,3
6,5
reprezinta numarul persoanelor neocupate (inactive sau in somaj) ce revin la 1000 persoane ocupate.
61

(55-64 ani)
Feminin
15 ani si
peste
Tineri
(15-24 ani)
Populaia in
varsta de
munca
(15-64 ani)
Varstnici
(55-64 ani)
1238319
526446
483474
42972
207507
49048
35484
13564
995925
497535
454563
42972
161802
45669
44893
71187
3
15845
9
42,5
39,0
8,2
123794
0
510766
479721
31046
727174
441,
3
38,8
6,1
23,6
17,1
27,7
903570
45862
34239
11624
157708
25,5
16,8
23,3
49839
0
50,2
45,6
8,6
993795
484168
453123
31046
509627
48,7
45,6
6,4
11613
3
28,2
27,7
1,7
167309
50941
50129
116368
30,4
30,0
1,6
Urban
15 ani si
peste
Tineri
(15-24 ani)
Populaia in
varsta de
munca
(15-64 ani)
Varstnici
(55-64 ani)
1364613
710760
637812
72947
246220
70184
47731
22453
1187466
707510
634562
72947
172020
50541
47825
65385
3
17603
6
52,1
46,7
10,3
135830
5
700309
639551
60759
657996
51,6
47,1
8,7
28,5
19,4
32,0
236975
67111
49910
17201
169864
28,3
21,1
25,6
47995
6
59,6
53,4
10,3
117930
4
699001
638243
60759
480303
59,3
54,1
8,7
12147
8
29,4
27,8
5,4
180675
57724
54625
122950
31,9
30,2
5,4
Rural
15 ani si
49535
1046395
551045
516607
34438
52,7
peste
0
Tineri
11492
178643
63715
50665
13050
35,7
(15-24 ani)
8
Populaia in
varsta de
31716
808580
491419
457131
34287
60,8
munca
2
(15-64 ani)
Varstnici
133999
68175
66219
65824
50,9
(55-64 ani)
Sursa: Ancheta fortei de munca in gospodarii AMIGO 2007, 200
49,4
6,2
104984
1
545202
515915
29287
504639
51,9
49,1
5,4
28,4
20,5
179131
61017
50358
10659
118114
34,1
28,1
17,5
56,5
7,0
811955
491997
462766
29231
319958
60,6
57,0
5,9
49,4
2,9
135212
74708
71686
60504
55,3
53,0
4,0
62
Raportul de dependenta economica a fost in anul 2008 de 1084

comparativ cu 1089 in anul 2007. In anul 2008, un nivel mai ridicat al acestui
indicator s-a inregistrat pentru persoanele de sex feminin (1580 fata de
1366 in cazul barbatilor) si pentru mediul urban (1123, comparativ cu
1034 in mediul rural).
3.2.3. ANALIZA OCUPARII FORTEI DE MUNCA DIN REGIUNEA SUD EST
Cea mai importanta componenta a populatiei active este populatia
ocupata. Ea este producatoare efectiva a bunurilor si serviciilor necesare
existentei intregii societati. In acelasi timp, populatia ocupata da masura cererii
de forta de munca pe piata muncii. Nevoile de consum ale populatiei se reflecta
in cantitatea de munca necesara pentru a le satisface, iar aceasta cantitate isi
gaseste corespondenta in populatia ocupata.
Populatia ocupata cuprinde toate persoanele de 15 ani si peste care au
desfasurat o activitate economica sau sociala producatoare de bunuri sau
servicii de cel putin o ora in perioada de referinta (care este de o saptamana) in
scopul obtinerii unor venituri sub forma de salarii, plata in natura sau alte
beneficii.
In perioada 2005-2008 in Regiunea de Sud-Est s-a inregistrat o crestere a
populatiei ocupate cu 8 mii persoane. In anul 2008 din distributia populatiei
ocupate pe regiuni, se observa ca Regiunea Sud-Est contribuie cu 12,33% la
ocuparea totala la nivel national.
Tabel nr. 26 - Populatia ocupata pe regiuni de dezvoltare
-Mii persoaneRegiuni de
dezvoltare
Total
Nord-Est
Sud-Est
SudMuntenia
Sud-Vest
Oltenia
Vest
Nord-Vest
Centru
BucurestiIlfov
Trim. I
2008
Trim. I
2009
2005
2006
2007
2008
9147
1688
1147
9.313
1.653
1182
9.353
1.696
1155
9365
1673
1155
9119
1620
1112
9035
1566
1133
1413
1.437
1.468
1485
1433
1380
1043
1.039
1.028
1039
1019
1054
788
1118
987
815
1.145
1.019
835
1.147
1.006
825
1127
1027
803
1113
997
805
1039
1004
962
1.023
1.018
1032
1022
1054
Sursa: Ancheta fortei de munca in gospodarii AMIGO,2005-2009
63
Grafic nr. 25 Populatia Ocupata la nivelul Regiunii Sud-Est

Populatia ocupata la nivelul regiunii Sud - Est si a
Romaniei, in perioada 2005 - 2008
9400
1190
9350
1180
1170
9250
9200
1160
9150
1150
mii persoane
mii persoane
9300
9100
1140
9050
9000
1130
2005
2006
Total tara
2007
2008
Regiunea Sud - Est
Grafic nr. 26 - Populatia ocupata pe regiuni de dezvoltare

2000
1500
1000
500
0
2005
Nord-Est
Sud-Est
2006
Sud-Muntenia
2007
Sud-Vest Oltenia
2008
Vest
Trim I 2008
Nord-Vest
Centru
Trim I 2009
Bucuresti-Ilfov
Asa cum arata datele, atat la nivel national, cat si la nivelul Regiunii
Sud - Est, in intervalul 2005 2008 se remarca o crestere a populatiei
ocupate (cu 2,4%, respectiv 0,7%).
64
3.2.3.1. ANALIZA POPULATIEI OCUPATE PE SEXE SI MEDII

Populatia ocupata din Regiunea Sud-Est numara in 2007, 1155 mii
persoane, adica 11,3% din populatia ocupata a Romaniei. In anul 2008 se
mentine acelasi numar de persoane ocupate ca in anul 2007. In primul trimestru
al anului 2009 s-a inregistrat un numar de 1134 mii persoane populatie ocupata,
mai mult cu 22 mii persoane ocupate decat in trimestrul I al anului 2008. Deci la
nivelul trimestrului I, anul 2009 comparativ cu anul 2008, s-a inregistrat o
crestere in randul populatiei ocupate.(vezi tabel nr.27 anexe)
Grafic nr. 26 - Structura si evolutia populatiei ocupate in Regiunea Sud-Est,
pe sexe si medii de rezidenta
1400
1200
1000
800
600
400
200
0
2005
2006
2007
2008
Total regiune, din care
Masculin
Trim I 2008 Trim I 2009

Feminin
Urban
Rural
Structura populatiei ocupate in anul 2007 arata ca ponderea populatiei

ocupate de sex masculin este superioara celei de sex feminin 16%, iar
ponderea populatiei ocupate din mediul rural este cu 10% sub ponderea
populatiei din mediul urban.
In anul 2008 ponderea populatiei active de sex masculin este superioara
celei de sex feminin 17%, iar ponderea populatiei active din mediul rural este
cu 10 % sub ponderea populatiei din mediul urban.
In trimestrul I al anului 2009 ponderea populatiei active de sex masculin
este superioara celei de sex feminin cu 14,8 pp comparativ cu aceeasi perioada
a anului 2008 cand ponderea populatiei active de sex masculin este superioara
65
celei de sex feminin cu 17,62pp; concluzia este ca in trimestrul I 2009,

comparativ cu aceeasi perioada a anului 2008, a crescut ponderea populatiei
ocupate de sex feminin.
Ponderea populatiei ocupate din mediul rural este cu 14,4% sub ponderea
populatiei din mediul urban in trimestrul I 2009 comparativ cu aceeasi perioada
a anului 2008 cand s-a inregistrat aceeasi situatie.
Pe sexe, la nivelul perioadei analizate se observa o tendinta de crestere a
populatiei ocupate de sex masculin. In cazul populatiei de sex feminin avem o
evolutie oscilanta cand de apreciere in anul 2006, cand de depreciere in anul
2007 respectiv 2008. In continuare ponderea populatiei ocupate de sex
masculin ramane superioara fata de ponderea populatiei ocupate de sex
feminin.
In trimestrul I 2009 fata de trim I 2008 se observa o crestere a populatiei
ocupate de sex feminin cu 25 mii si o scadere usoara a populatiei ocupate de
sex masculin cu 3 mii persoane.
Pe medii de rezidenta in anul 2007, populatia ocupata din mediul urban
reprezenta 50,2% din totalul populatiei ocupate la nivelul regiunii, in scadere
fata de anul 2006 an in care se inregistreaza o pondere de 55,8%. In anul 2008
se inregistreaza un trend ascendent a populatiei ocupate din mediul urban. In
mediul rural pe perioada 2005-2008, are loc o apreciere in anul 2006 a
populatiei ocupate in mediul rural, dupa care, pentru anii 2007, 2008 se observa
o tendinta de reducere a acesteia .
Din analiza datelor la nivel celor doua trimestre se observa ca ponderea
populatiei ocupate din mediul urban este in continuare superioara celei din
mediul rural mentinandu-se aproximativ aceleasi ponderi.
Din punct de vedere al evolutiei luand ca orizont de timp perioada
2005 - 2008 , se observa ca in anul 2007, respectiv 2008, numarul populatiei
ocupate a ramas constant.
Evolutia populatiei ocupate in perioada 2005 2008 arata cresteri urmate
de scaderi ale populatiei ocupate, adica evolutii oscilante, atat la populatia
ocupata de sex feminin si masculin cat si in ambele mediile de rezidenta, urban
si rural. Astfel, in 2005 populatia ocupata din regiune inregistra un numar de
1147 mii persoane, in 2006 a crescut cu 35 mii persoane iar in 2007 a scazut cu
27 mii persoane si in anul 2008 a ramas acelasi numar de persoane.
Populatia ocupata de sex masculin a fost in continua crestere, in 2005
inregistrand 660 mii persoane, in 2006 cu 14 mii mai mult, iar in 2007 a scazut
din nou cu 3 mii persoane; populatia ocupata de sex feminin era in 2005 in
numar de 487 mii persoane, a crescut in anul 2006 cu 21 mii persoane si a
scazut in 2007 cu 24 mii persoane iar in anul 2008 a scazut cu 4 mii persoane .
De-a lungul perioadei analizate, 2005-2008, populatia ocupata din regiune
a cunoscut evolutii oscilante de la un an la altul. Cauzele au fost multiple. De
pilda daca observam ca in 2007 populatia ocupata din regiune a scazut cu 27
66
mii persoane, scadere ce s-ar datora in mare parte fenomenului de migratie

accentuat dupa intrarea Romaniei in UE.
Din analiza comparativa a datelor aferente trimestrului I a anului 2009 cu
aceeasi perioada a anului anterior, observam ca numarul persoanelor ocupate
a crescut, mai mult in randul femeilor decat in randul barbatilor, mai mult in
mediul urban decat in mediul rural.
67
3.2.3.2. ANALIZA OCUPARII DUPA NIVELUL DE INSTRUIRE, STATUT PROFESIONAL, CATEGORII DE

OCUPATII SI FORMA DE PROPRIETATE A LOCULUI DE MUNCA
Tabel nr. 28 - Populatia ocupata din Regiunea de Sud-Est dupa nivelul de educatie, pe sexe si medii
- mii persoaneNivele de instruire
Sexe
Medii de rezidenta
2005
Mii
pers
Total Regiunea Sud Est

Superior
(din total populatie ocupata)
Mediu
(postliceal, liceal, profesional)(din total
populatie ocupata)
Scazut
(gimnazial, primar sau fara scoala) (din
total populatie ocupata)
Din care cu nivel de instruire primar sau
fara scoala absolvita
Masculin
Superior
2006
Mii
pers
2007
1182
1147
Mii
pers
2008
%
1155
Mii
pers
1155
Trimestrul I
2008
Trimestrul I
2009
Mii
pers
Mii
pers
1112
1134
119
10,4
130
11,0
119
10,3
130
11,3
121
11,0
137
12,0
704
61,3
726
61,5
707
61,2
707
61,3
695
62,5
698
61,5
325
28,3
325
27,5
329
28,5
318
27,5
296
26,7
300
26,4
99
8,4
92
84
7,3
83
7,5
82
7,3
674
660
60
9,2
67
671
10,0
63
676
5,5
65
654
5,6
60
651
5,3
59
5,2
68
Mediu
Scazut
Feminin
Superior
Mediu
Scazut
fara scoala absolvita(din total populatie
ocupata)
Urban
Superior
Mediu
Scazut
424
64,2
436
64,7
426
36,9
432
37,4
425
38,2
421
37,0
176
26,6
171
25,4
182
15,8
179
15,5
169
15,2
172
15,1
52
7,7
50
4,3
48
4,2
48
4,3
51
4,5
508
487
484
478
458
483
59
12,0
63
12,4
55
4,8
65
5,7
61
13,4
78
6,9
280
57,4
290
57,2
281
24,3
276
23,8
270
58,8
277
24,4
149
30,6
155
30,4
148
12,7
139
12,0
127
27,7
128
11,3
47
9,2
43
3,6
35
3,1
35
7,7
31
2,7
660
633
638
640
636
649
109
17,2
118
17,8
107
9,3
118
10,2
115
10,3
127
11,2
456
72,0
471
71,3
462
53,45
454
39,3
456
41,0
458
40,4
69
11,0
72
10,8
69
6,0
66
5,7
66
5,9
63
5,6
16
2,5
16
1,4
17
1,5
18
1,6
24
2,2
69
Rural
Superior
Mediu
Scazut
522
514
517
516
476
485
10
2,0
13
2,4
12
1,0
11
1,0
0,5
0,8
248
48,2
255
49,0
245
21,2
253
22,0
239
21,5
239
21,1
256
50,0
254
48,6
260
22,5
251
21,7
231
20,7
237
20,9
83
15,8
76
6,6
66
5,8
65
5,9
58
5,1
Sursa: Ancheta fortei de munca in gospodarii AMIGO,2005- 2009
70
Pe nivele de instruire, pe total regiune in intervalul de timp 2007- 2008,

numarul persoanelor ocupate cu studii superioare a crescut cu 11 mii, aproape
cu 1% fata de anul 2007; in randul populatiei ocupate, cu nivel de educatie
scazut, in anul 2008 s-a inregistrat o scadere cu 11 mii persoane, iar dintre
acestia 73% proveneau din randul persoanelor ocupate ce aveau nivel de
instruire primar sau erau fara scoala absolvita. In trimestrul I 2009 s-a inregistrat
un numar de 82 mii persoane cu nivel de instruire primar s-au fara scoala
absolvita, in scadere cu o mie de persoane fata de aceeasi perioada a anului
2008. Deci, in Regiunea de Sud Est la nivelul perioadei analizate, numarul
populatiei ocupate cu nivel de educatie superior a crescut, iar numarul
populatiei ocupate cu nivel de instruire scazut, a fost in scadere. Astfel, ajung
sa ocupe un loc de munca din ce in ce mai putine persoane cu nivel de
educatie primar sau fara scoala absolvita si din ce in ce mai multe
persoane cu studii superioare.
Din punct de vedere al nivelului de instruire, pe sexe, populatia
ocupata de sex masculin cu nivel de instruire superior si mediu a crescut in
anul 2007 fata de anul 2008, cu 2 mii persoane (de la 63 mii la 65 mii),
respectiv cu 6 mii persoane (de la 426 mii la 432 mii) in 2008. In anul 2008
comparativ cu anul 2007, populatia ocupata de sex masculin cu nivel de
educatie scazut, a fost in scadere cu 3 mii persoane.
La nivelul trimestrului I 2009 comparativ cu Trimestrul I 2008, populatia
ocupata de sex masculin cu nivel de educatie superior si mediu a inregistrat o
scadere de o mie persoane, respectiv 4 mii persoane; populatia ocupata de sex
masculin cu nivel de educatie scazut a crescut cu trei mii persoane, de la 169
mii la 172 mii.
Evolutia populatiei ocupate de sex feminin in anul 2008 comparativ cu anul
2007 in functie de nivelul de educatie, a fost urmatoarea: pe nivel de educatie
superior a crescut cu10 mii persoane (de la 55 mii la 65 mii), pe nivelul mediu a
scazut cu 5 mii persoane (de la 281 mii la 276 mii) si nivelul scazut a fost in
scadere cu 8 mii persoane (de la 148 mii la 139 mii).
Din analiza datelor se observa ca in randul persoanelor ocupate cu nivel de
instruire superior, femeile au inregistrat cresteri mai mari decat barbatii, iar in
randul populatiei ocupate cu nivel de instruire mediu si scazut, femeile au
inregistrat scaderi mai mari decat barbatii.
In Trimestrul I 2009 comparativ cu Trimestrul I 2008 in randul populatiei
ocupate de sex feminin se observa o crestere pe toate nivelele de instruire.
Pe medii de rezidenta populatia ocupata a crescut in mediul urban in anul
2008 fata de anul 2007 cu 2 mii persoane iar in mediul rural a scazut in 2008
fata de 2007 cu o mie. In Trimestrul I 2009 populatia ocupata din mediul urban
numara 649 mii persoane, iar in mediu rural 485 mii persoane, ambele valori
fiind in crestere fata de aceeasi perioada a anului 2008.
71
Pe medii de rezidenta, la nivelul perioadei analizate, o diferenta

semnificativa se inregistreaza in anul 2008, intre numarul persoanelor din
mediul urban cu nivel de instruire primar sau fara scoala absolvita (17 mii
persoane) si numarul persoanelor din mediul rural cu nivel de instruire primar
sau fara scoala absolvita 66 mii. Adica , in anul 2008, in Regiunea de sud Est,
existau 83 mii persoane cu nivel primar de instruire sau fara scoala absolvita,
respectiv peste 7% din totalul populatiei ocupate din regiune.
Concluzia Se constata ca la nivel regional numarul persoanelor
ocupate, cu nivel de instruire scazut este in continua scadere. Astfel, isi
gasesc loc pe piata muncii din ce in ce mai multe persoane cu nivel de
instruire superior si un numar tot mai mic de persoane cu nivel de
instruire primar sau fara scoala absovita.
72
Tabel nr. 29 - Structura populatiei ocupate dupa statutul profesional pe sexe, medii si grupe de varsta:
- mii persoane si %-
Lucrator
pe cont
propriu
Lucrator
Familial
neremune
rat
Populatia
ocupata
Salariat
Patron
Lucrator
pe cont
propriu
Lucrator
Familial
neremune
rat
Populatia
ocupata
Salariat
Patron
Lucrator
pe cont
propriu
Lucrator
Familial
neremune
rat
Populatia
ocupata
Salariat
Patron
Lucrator
pe cont
propriu
Lucrator
Familial
neremune
rat
2008
Statutul profesional, din care
Patron
2007
Salariat
Total
persoane
ocupate
Sud Est 15
64 ani
Total
persoane
ocupate
15 64 ani
15 - 24
25 34
35 44
45 54
55 64
65 ani si
peste
Masculin
Total
persoane
ocupate
15 64 ani
15 - 24
25 34
35 44
45 54
55 64
65 ani si
peste
Feminin
Total
2006
Populatia
ocupata
Sexe
Medii
Grupe
de varsta
2005
1147
740
18
235
152
1182
772
18
229
160
1154
754
19
241
140
1155
785
15
235
120
95,5
99,9
100
83,9
91,1
95,4
99,9
99,3
83,1
91,0
94,6
99,6
98,4
82,4
87,9
95,3
99,9
99,3
83,7
87,3
10,2
27,9
25,2
23,2
9,0
4,5
9,6
30,7
28,9
25,3
5,4
0,1
0,5
19,7
32,0
40,6
7,2
-
5,1
19,2
20,5
21,7
17,4
16,1
21,7
28,7
13,7
12,9
14,1
8,9
9,1
27,1
25,6
23,8
9,8
4,6
8,3
29,6
28,6
26,7
6,7
0,1
1,3
25,2
34,0
28,0
10,8
0,7
3,3
19,1
21,5
21,4
17,8
16,9
22,1
26,7
16,5
12,7
13,0
9,0
8,5
26,2
26,4
23,2
9,9
5,4
8,0
29,2
29,6
25,8
7,0
0,4
3,7
22,7
32,9
31,0
8,1
1,6
4,2
19,3
20,6
21,4
16,9
17,6
19,7
25,2
18,6
10,8
13,6
12,1
8,7
26,4
26,9
22,4
10,9
4,7
8,0
29,6
30,3
23,9
8,1
(0,1)
(3,0)
(22,7)
(35,2)
(29,5)
(8,9)
(0,7)
6,6
17,1
19,5
21,7
18,8
16,3
17,7
24,7
17,9
12,7
14,3
12,7
660
417
13
180
50
674
429
131
174
56
671
427
15
187
42
676
447
11
182
34
96,0
99,9
100,0
95,9
99,8
99,0
95,0
99,4
99,2
95,9
99,9
100,0
11,1
27,8
25,0
23,1
9,0
4,0
10,5
30,0
27,8
25,4
6,2
0,1
0,7
17,3
35,0
37,5
9,5
-
10,1
27,2
25,1
23,5
10,1
4,1
8,8
29,2
27,3
26,7
7,8
0,2
1,7
27,5
31,4
26,1
12,3
1,0
9,4
26,8
25,7
22,8
10,3
5,0
8,2
29,5
28,2
25,0
8,5
0,6
4,7
24,3
29,9
30,3
10,0
0,8
9,8
26,3
26,6
21,9
113,
4,1
8,6
29,2
29,4
23,1
9,6
(0,1)
(4,0)
(17,9)
(37,0)
(31,8)
(9,3)
-
487
94,7
323
99,9
*
100,0
508
94,8
343
99,9
*
100,0
483
94,0
327
99,9
*
95,6
480
94,5
338
99,9
*
(96,8)
85,8
4,9
20,0
21,1
22,2
17,6
14,2
56
77,9
98,8
41,0
40,5
13,4
2,9
1,0
1,2
102
87,4
84,7
3,6
19,4
23,0
20,8
17,9
15,3
55
78,1
99,5
41,0
36,3
12,6
6,3
3,3
0,5
104
86,4
83,8
4,7
19,4
21,9
21,3
16,5
16,2
54
77,5
98,3
43,6
33,1
16,2
4,2
1,2
1,7
97
83,4
85,9
7,6
18,1
21,1
21,7
17,4
14,1
53
76,2
95,7
39,0
35,5
(14,9)
(4,9)
(1,4)
(4,3)
85
83,9
73

persoane
ocupate
15 64 ani
15 - 24
25 34
35 44
45 54
55 64
65 ani si
peste
Urban
Total
persoane
ocupate
15 64 ani
15 - 24
25 34
35 44
45 54
55 64
65 ani si
peste
Rural
Total
persoane
ocupate
15 64 ani
15 - 24
25 34
35 44
45 54
55 64
65 ani si
peste
8,9
27,9
25,4
23,4
9,1
8,5
31,5
30,3
25,2
0,1
25,9
24,3
48,5
-
5,9
16,7
18,7
20,1
22,1
12,3
22,9
13,9
17,8
12,6
7,9
26,9
26,4
24,2
9,4
7,7
30,1
30,1
26,6
5,4
19,5
40,7
32,7
7,1
2,5
17,9
16,8
23,4
17,5
11,9
21,6
18,5
16,1
18,3
7,3
26,3
27,4
23,7
9,3
7,7
28,9
31,4
26,9
5,0
16,8
43,4
33,5
1,9
2,6
18,8
15,9
21,8
18,4
9,3
21,8
19,7
13,7
18,9
7,1
26,2
27,4
22,9
10,5
7,4
30,0
31,5
24,9
6,1
(38,2)
(29,5)
(21,8)
(7,3)
(2,8)
13,8
13,8
21,8
24,0
9,1
20,3
19,2
15,8
19,5
5,3
0,1
22,1
12,6
5,2
0,1
21,9
13,6
6,0
0,1
4,4
22,5
16,6
5,5
(0,1)
(3,2)
23,8
16,1
633
576
14
36
660
599
15
34
11
638
579
14
39
640
582
11
40
72
99,8
99,9
100,0
98,0
97,7
99,6
99,8
99,2
96,4
96,0
99,5
99,6
99,2
98,3
97,6
99,8
99,9
100,0
98,1
98,8
9,1
29,7
28,6
26,9
5,5
8,9
30,1
28,8
26,7
5,4
0,7
19,6
28,4
43,9
7,4
13,1
28,3
26,8
25,4
4,4
21,0
34,0
17,1
18,7
6,9
7,7
29,4
28,1
27,4
7,0
7,7
29,6
28,3
27,5
6,7
1,5
26,1
31,6
28,9
11,1
7,3
27,6
25,9
25,9
9,7
20,5
29,6
17,7
20,2
8,0
7,5
29,0
28,6
26,7
7,5
7,2
29,4
28,8
26,9
7,3
1,8
23,2
34,6
30,0
9,6
9,9
27,7
26,7
24,5
9,5
30,6
41,8
11,2
7,5
6,5
7,8
29,4
29,0
25,1
8,5
7,2
29,6
29,6
25,3
8,2
(1,4)
(25,1)
(34,7)
(29,5)
(9,3)
(13,0)
26,0
21,8
23,8
(13,5)
(36,7)
(39,8)
(11,9)
(6,1)
(4,3)
0,2
0,1
2,0
2,3
00,4
0,2
00,8
3,6
4,0
0,5
0,4
0,8
1,7
2,4
(0,2)
(0,1)
(1,9)
(1,2)
514
164
199
146
521
173
195
149
517
175
202
134
516
204
195
113
90,2
99,9
100,0
81,4
90,9
90,1
99,9
100,0
80,8
90,6
888,5
99,7
96,2
79,3
87,5
89,7
99,8
(97,4)
80,7
86,6
11,6
25,5
21,0
18,7
13,4
12,3
32,8
29,1
20,6
5,1
20,2
45,9
27,7
6,2
3,7
17,6
19,4
21,0
19,7
21,7
28,5
13,6
12,7
14,4
10,9
24,1
22,5
19,2
13,4
10,5
29,5
29,4
23,6
6,9
20,7
46,9
22,9
9,5
2,7
17,6
20,7
20,6
19,2
22,3
26,5
16,3
12,1
13,4
9,8
23,3
23,8
18,8
12,8
10,3
28,8
32,4
22,2
6,0
8,9
21,1
28,4
33,6
4,2
3,1
17,7
19,4
20,8
18,3
19,2
24,5
19,0
10,9
13,9
9,8
22,8
24,3
18,9
13,9
10,4
29,6
32,5
19,6
7,7
(7,2)
(16,6)
(36,3)
(29,4)
(7,9)
5,2
15,3
19,0
21,3
19,9
16,5
23,8
18,3
13,1
14,9
9,8
0,1
18,6
9,1
9,9
0,1
19,2
9,4
11,5
0,3
3,8
20,7
12,5
10,3
(0,2)
(2,6)
19,3
13,4
Sursa: Ancheta fortei de munca in gospodarii AMIGO,2005- 2008
74
Din analiza datelor de mai sus reiese ca:

In anul 2005, populatia ocupata in varsta de munca reprezenta 95,5 din
totalul populatiei ocupate in timp ce in anul 2008 era de 95,3 pp;
Ponderea salariatilor in populatia ocupata in varsta de munca era de
64,5 pp, ponderea patronilor era de 1,5 pp, ponderea lucratorilor pe cont
propriu era 20,5 pp iar ponderea lucratorilor familiali neremunerati era de
13 pp din populatia ocupata in varsta de munca;
Cei mai multi salariati aveau varsta intre 25 si 54 ani, cei mai multi
patroni aveau varsta intre 45 si 54 ani, ponderi mai mari ai lucratorilor pe
cont propriu s-au inregistrat in grupa de varsta 25 54 ani iar ponderea
cea mai mare a lucratorilor familiali neremunerati s-a inregistrat in
grupele de varsta 15 24 ani si 25 34 ani;
Persoanele ocupate de 65 ani si peste erau in anul 2005 in numar de 52
mii, dintre care ponderea cea mai mare o detineau lucratorii pe cont
propriu si apoi lucratorii familiali neremunerati;
In anul 2005 nu erau inregistrati patroni in randul persoanelor ocupate cu
65 ani si peste;
Ponderea persoanelor ocupate de sex masculin era de 57,5 pp fata de
persoanelor ocupate de sex feminin care erau in proportie de 42,45 pp,
din totalul popolatiei ocupate in varsta de munca;
In mediul urban cea mai mare pondere in anul 2005 o detineau salariatii
din grupa de varsta 25-54, dupa care urmeaza ca pondere lucratorii pe
cont propriu din aceeasi grupa de varsta si lucratorii familiali
neremunerati din grupa de varsta 25-34 ani; in mediul rural ponderea
cea mai mare a populatiei ocupate din mediul rural era din randul
lucratorilor pe cont propriu din grupa de varsta 35- 64 ani;
In anul 2008 ponderea cea mai mare in cadrul populatiei ocupate, era
reprezentata de catre salariatii din grupa de varsta 25-44 ani, cei mai
multi fiind persoane ocupate de sex masculin, din mediul urban.
La nivelul perioadei analizate evolutia populatiei ocupate in functie de
statutul profesional a fost urmatoarea:
Pe segmentul de varsta 15-24 ani, in intervalul 2005-2008, numarul
salariatilor a fost in scadere iar numarul patronilor a crescut de aproape
sase ori; in randul numarului lucratorilor pe cont propriu s-a inregistrat o
fluctuatie, dar comparand intre extremele perioadei avuta in analiza se
remarca o crestere; in randul populatiei ocupate, numarul lucratorilor
familiali neremunerati a scazut in 2008 fata de 2005;
Pe segmentul de varsta 25-34 ani, in aceeasi perioada, s-a inregistrat o
crestere in randul populatiei ocupate din randul patronilor si o scadere a
populatiei lucratorilor pe cont propriu si a celor familiali neremunerati;
75
Pe segmentul de varsta 35-44 ani in intervalul 2005-2008, se observa o

usoara scadere a lucratorilor pe cont propriu restul populatiei ocupate
inregistrand cresteri;
Pe segmentul de varsta 45-54 ani se observa o scadere a patronilor si
a salariatilor;
In perioada supusa analizei se poate observa o crestere la toate toate
categoriile de profesii pe segmentul de varsta cuprins intre 55-64 ani;
Pe segmentul de varsta cuprins intre 65 de ani si peste, se observa o
crestere a patronilor pana in anul 2007 dupa care se inregistreaza o
scadere in anul 2008. La categoriile de profesii, lucratorilor pe cont
propriu si a lucratorilor familiali neremunerati se observa o crestere;
Concluzia: Crestere populatia ocupata care corespunde segmentelor

de varsta 35 - 44 ani, 55 - 64 ani si 65 ani si peste, fapt ce semnifica
imbatranirea populatiei ocupate.
76
Tabel nr. 30 - Numarul mediu al salariatilor din Regiunea de Sud Est, pe activitati ale economiei nationale la
nivel de sectiune CAEN, in anul 2007
Regiunea de
Sud Est
Judete
Anii
Total economie
Agricultura,
vanatoare si
silvicultura
industrie
Constructii
Comert
Hoteluri si
restaurente
Transport,
depozitare si
comunicatii
Intermedieri
financiare
Tranzactii
imobiliare si
alte servicii
Administratie
publica si
aparare
Invatamant
Sanatate si
asistenta
sociala
Celelalte
activitati ale
economiei
nationale
- nr persoane-
SUD EST
575300
20671
187976
49442
90041
13699
50198
8806
30084
23976
45007
40988
13733
Braila
76612
3857
29804
5029
11489
1347
4363
1037
3499
3141
5824
5549
1657
Buzau
85704
3853
33332
6944
13061
1570
4242
1190
2696
3863
7461
6215
1225
Constanta
183586
5693
43697
18677
31040
6683
24520
3225
14305
5896
12139
11310
6236
Galati
122404
1937
42457
12937
19722
1679
10512
1784
6539
4650
9839
8022
2256
Tulcea
46810
2573
16647
3139
5276
1334
3187
619
1588
3006
4010
4202
861
Vrancea
60184
2758
22039
2716
9453
1086
3374
951
1457
3420
5734
5690
1498
77
Tabel nr. 31 - Numarul mediu al salariatilor din Regiunea de Sud Est, pe activitati ale economiei nationale la
nivel de sectiune CAEN rev 2, in anul 2008
Regiunea de
Sud Est
Judete
Anii
Total economie
Agricultura,
vanatoare si
silvicultura
industrie
Constructii
Comert
Hoteluri si
restaurente
Transport,
depozitare si
comunicatii
Intermedieri
financiare
Tranzactii
imobiliare si alte
servicii
Administratie
publica si aparare
Invatamant
Sanatate si
asistenta sociala
Celelalte activitati
ale economiei
nationale
-nr persoane-
SUD EST
590799
16746
190102
53884
96629
16681
52238
8969
35108
26015
45053
41847
7527
Braila
75845
2772
28179
6022
12185
1632
4051
1092
4295
3682
5613
5558
764
Buzau
87004
3140
32601
6995
14958
1524
4410
1140
3551
4378
7300
6244
763
Constanta
193725
5280
48541
19662
33262
8879
26689
3283
14873
6358
12284
11331
3283
Galati
128334
1278
43627
14425
20840
2611
11053
1911
7665
4929
10069
8414
1512
Tulcea
46386
1972
15916
3317
6225
1153
2784
564
2346
3150
4060
4354
545
Vrancea
59505
2304
21238
3463
9159
882
3251
979
2378
3518
5727
5946
660
78
In anul 2007, in Regiunea Sud Est, ierarhia sectoarelor economiei

nationale in functie de numarul de salariati arata astfel: 1. Industrie; 2. Comert;
3. Transporturi; 4. Constructii; 5. Invatamant; 6. Sanatate; 7. Tranzactii
imobiliare; 8. Administartie; 9. Agricultura.
In anul 2008 se mentine aceeasi ierarhie, exceptie facand numarul
salariatilor ocupati in constructii care a devansat numarul salariatilor ocupati in
transporturi.
Pe judete, atat in 2007 cat si in 2008, in judetul Braila, primele doua locuri
in ceea ce priveste numarul salariatilor erau ocupate de angajatii din industrie si
comert, iar pe locul al III-lea era numarul angajatilor in invatamant.
In judetul Buzau, se inregistreaza aceeasi situatie ca si la Braila, cei mai
multi salariati fiind inregistrati in industrie si comert, invatamant.
In judetul Constanta, atat in 2007 cat si in 2008 primele trei pozitii in ceea
ce priveste nr salariatilor pe activitati ale economiei nationale, au fost ocupate
de salariatii din industrie, comert si transporturi.
In judetul Galati situatia existenta in anul 2007 se mentine si in 2008,
respectiv, cei mai multi salariati au fost inregistrati in industrie, comert si
constructii.
In judetul Tulcea, de asemenea, primele doua pozitii in ceea ce priveste
numarul salariatilor, au fost industria si comertul, iar pe locul al III lea este
numarul salariatilor din sanatate.
In judetul Vrancea, daca in anul 2007 ierarhia numarului salariatilor pe
activitati ale economiei nationale avea pe primele trei locuri industria, comertul
si invatamantul, in anul 2008, pe locul trei se afla numarul salariatilor din
sanatate.
79
3.2.3.3. ANALIZA STRUCTURII POPULATIEI OCUPATE PE RAMURI SI

SECTOARE ALE ECONOMIEI NATIONALE
Tabel nr. 32 - Structura populatiei ocupate, pe grupe de varsta si

principalele sectoare ale economiei, in Regiunea Sud-Est, in perioada
2006 - 2009:
Total 15-64 ani
65 ani si peste
Total populatie
ocupata (mii pers.)
Total 15-64 ani
65 ani si peste
SUD-EST
1182 1127 54
1154
1092
62
1155 1101
54
Agricultura
384
332 52
353
294
59
320
267
53
Industrie
323
329 0,7
355
353
1,8
367
367
0,3
Servicii
468
467 0,9
447
444
2,5
468
467
0,9
Sursa: Ancheta fortei de munca in gospodarii AMIGO, 2006 2009
Trim I 2009
Total populatie
ocupata (mii pers.)
Trim I 2008
65 ani si peste
Total 15-64 ani
Total populatie
ocupata (mii pers.)
2008
65 ani si peste
Total 15-64 ani
Total populatie
ocupata (mii pers.)
2007
65 ani si peste
Total 15-64 ani
Total populatie
ocupata (mii pers.)
Activitatea
Sexe
Medii
2006
1112
304
356
453
1061
255
355
452
51
49
0,3
0,9
1134
292
349
493
1093
253
348
492
41
39
0,1
0,9
Din tabelul de mai sus se observa ca, in anul 2008 comparativ cu anul
2007, a scazut numarul populatiei ocupate in agricultura si a crescut numarul
populatiei ocupate in industrie si servicii, iar in trimestrul I al anului 2009 fata de
trimesrul I al anului 2008 se observa o scadere a populatiei ocupate atat in
agricultura cat si in industrie si o crestere a populatiei ocupate in servicii.
Totusi pe ansamblu, ponderea cea mai mare o detin persoanele
ocupate, in domeniul serviciilor, cu varsta cuprinsa intre 15-64 ani.
80
Tabel nr. 33 - Structura populatiei ocupate pe activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune CAEN, la
sfarsitul anului 2007, Regiunea de Sud Est
SUD EST
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
1056,5
132,2
181,9
302,8
206,5
88,1
145,0
332,5
39,3
74,0
64,7
60,3
30,8
63,4
221,6
33,6
40,1
54,6
45,8
18,5
29,0
76,7
9,9
9,6
29,9
16,9
4,7
5,7
133,9
17,2
21,1
46,0
26,5
8,0
15,1
19,8
1,7
2,0
8,7
3,2
1,6
2,6
66,4
5,7
6,9
31,2
12,2
4,5
5,9
9,3
1,2
1,2
3,4
1,9
0,6
1,0
46,0
5,5
4,9
19,0
10,2
3,1
3,3
25,3
3,2
4,2
6,3
4,9
3,1
3,6
47,8
6,1
7,8
13,2
10,6
4,2
5,9
Sanatate si asistenta
sociala
Invatamant
Administratie publica si
aparare
Transport, depozitare si
comunicatii
Hoteluri si restaurente
Comert
Constructii
Energie electrica si
termica gaze si apa
Prelucratoare
Extractiva
Total
economie
industrie
Regiunea de
Sud Est
Judete
Anii
Agricultura, vanatoare si
silvicultura
Din care
Tranzactii imobiliare si alte

servicii
-mii persoane-
46,3
6,2
6,7
13,8
8,8
4,5
6,3
Sursa: : Ancheta fortei de munca in gospodarii AMIGO,2007
81
Tabel nr. 34 - Structura populatiei ocupate pe activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune CAEN, la
sfarsitul anului 2008, Regiunea de Sud Est
Prelucrat
Constructii
Comert
Hoteluri si
restaurente
Transport,
depozitare si
comunicatii
Intermedieri
financiare
Tranzactii
imobiliare si
alte servicii
Administratie
publica si
aparare
Invatamant
Sanatate si
asistenta
sociala
1057,6
3325,0
229,3
5,5
193,2
30,6
887,8
1131,3
21,7
60,6
9,8
4,8
49,8
47,5
447,7
Braila
132,3
37,6
33,0
28,7
28,8
1,4
12,6
16,6
2,1
4,9
1,2
0,7
3,8
6,0
6,3
Buzau
178,6
72,7
40,2
1,4
35,5
1,2
8,2
21,5
1,9
6,2
1,2
0,6
4,6
7,8
6,8
Constanta
309,0
63,0
60,3
2,0
45,9
4,3
35,7
45,7
10,5
29,2
3,6
1,7
7,0
12,8
14,1
Galati
206,3
58,9
47,4
0,6
40,2
2,9
18,4
25,0
3,3
11,1
2,2
0,9
5,2
10,8
9,2
Tulcea
86,8
30,5
19,2
0,7
16,6
0,4
5,5
8,0
1,4
3,7
0,6
0,4
3,2
4,1
4,6
Vrancea
144,6
62,3
29,2
0,1
26,2
0,9
7,4
14,5
2,5
5,5
1,0
0,5
3,6
6,0
6,7
Total
Judete
economie
Anii
Energie
electrica si
termica
gaze si
apa
Extractiva
SUD EST
de Sud Est
oare
industrie
Din care
Agricultura,
vanatoare si
silvicultura
Regiunea
82
Tabel nr. 35 - Tendinte - Populatia ocupata pe sectoare de activitate, in anii

2006, 2015 si 202512
Sectoare de
activitate
Modificari 2025 faa de 2006

2006
Total
Agricultura
Industrie
Servicii
9.313
2.843
2.853
3617
Total
Agricultura
Industrie
Servicii
9.313
2.843
2.853
3.617
2015
2025
Modelul actual
9.343
8.724
2.853
2.663
2.863
2.674
3.628
3.387
Modelul viitor
9.343
8.724
2.039
1.251
3.003
2.391
4.306
5.082
Absolut
Relativ (%)
-589
-180
-179
-230
-6,3
-6,3
-6,3
-6,4
-589
-1.593
-462
-1.465
-6,3
-56,0
-16,2
49,5
Sursa: Studiul INS Proiectarea populatiei active din Romania la orizontul anului 2025
Analizand posibilele schimbari care vor interveni in repartitia populatiei

ocupate pe cele trei sectoare, modelul viitor arata o reducere a populatiei
ocupate in sectorul agricol si sporirea populatiei ocupate in sectorul tertiar.
Aceasta evolutie se poate realiza printr-un profund proces de restructurare
sectoriala a ocuparii fortei de munca, a actualei structuri a pietei muncii, inca
insufucient adaptata, la cerintele pietei concurentiale.
Prin intermediul politicilor agricole si de dezvoltare rurala se doreste
cresterea nivelului de dezvoltare a zonelor rurale, dezvoltarea unor ferme
moderne, cresterea productivitatii muncii in agricultura prin utilizarea muncii
mecanizate, care vor determina reducerea populatiei ocupate in acest sector.
Programele de reconversie-restructurare sunt programe pe termen mediu si
lung. Ele au rolul de a realiza trecerea de la un tip ocupational la altul, de la o
ramura la alta (sau altele), trecerea de la o activitate relativ specializata la
activitati multiple, de la o activitate concentrata la altele disparate teritorial.13
3.2.3.4. RATE DE OCUPARE LA NIVEL NATIONAL
Rata de ocupare a fortei de munca a fost, in 2007, in Romania de
58,8%, fara modificari notabile fata de cifrele anului 2002, situandu-se cu mult
sub tinta de 70% stabilita prin Strategia de la Lisabona pentru ansamblul
Uniunii Europene pentru anul 2010. Din punct de vedere calitativ, insa,
12
Studiul INS Proiectarea populatiei active din Romania la orizontul anului 2025
13
Studiul INS Proiectarea populatiei active din Romania la orizontul anului 2025
83
progresele sunt semnificative: numarul salariatilor a fost in 2007 cu aproape

500 mii mai mare decat in 2002, reducandu-se corespunzator populatia
ocupata in agricultura. S-a majorat ponderea persoanelor cu studii
superioare in totalul populatiei ocupate (de la 11% in 2002 la peste 14% in
2007) si a celor cu studii medii (de la 62,9% in 2002 la circa 65% in 2007), ceea
ce s-a reflectat si in cresterea sustinuta a productivitatii muncii.
Populatia in varsta
de munca
(15-64 ani)
Tineri (15-24 ani)
Adulti(25-54 ani)
Varstnici(55-64 ani)
Femei in varsta de
munca
(15-64 ani)
Tineri (15-24 ani)
Adulti(25-54 ani)
Barbati in varsta
de munca
(15-64 ani)
Tineri (15-24 ani)
Adulti(25-54 ani)
Rata de ocupare
(15-64 ani)- total
urban
Rata de ocupare
(15-64 ani)- total
rural
58,8
58,8
0,0
66,0
65,7
66,5
66,4
24,5
74,7
41,7
24,4
74,6
41,4
-0,1
-0,1
-0,3
38,0
79,6
43,7
37,3
79,5
45,0
39,2
79,7
44,7
38,8
79,9
46,0
53,0
52,8
-0,2
58,5
58,7
59,1
59,5
20,6
68,6
34,5
20,2
68,5
33,6
-0,4
-0,1
-0,9
35,0
71,2
35,1
34,5
72,0
36,3
35,9
71,6
36,1
35,6
72,5
37,2
64,7
64,8
0,1
73,5
72,7
73,9
73,3
28,2
80,8
50,0
28,3
80,6
50,3
0,1
-0,2
0,3
40,9
87,9
52,7
40,1
87,0
54,4
42,3
87,8
53,6
41,9
87,3
55,4
57,2
56,8
-0,4
61,1
61,5
0,4
Trim III 2008

UE - 27
2007
comparativ
cu 2006
Trim III 2008

Zona Euro 15
2007
Trim IV 2007
UE - 27
2006
Trim IV 2007
Zona Euro 13
Tabel nr. 36 - Rata de ocupare, pe sexe si grupe de varsta , la nivel

national, exprimata procentual, in 2007
Sursa: Cercetarea statistica asupra fortei de munca in gospodarii(AMIGO) si Eurostat, UE
84
Daca analizam datele existente la nivel national observam ca, in anul 2007,
comparativ cu anul 2006, a crescut numarul celor care isi desfasurau activitatea
in constructii (+21,7%), comert (+9,7%), intermedieri financiare, bancare si de
asigurari (+5,6%) precum si in activitatile de tranzactii imobiliare, inchirieri si
activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor (+0,2%). A scazut
semnificativ numarul persoanelor ocupate in activitati de energie electrica, gaze
si apa (-10,9%), in industria extractiva (-8,8%) si in administratie publica (7,7%). Aceste dezvoltari reflecta volatilitatea cresterii economice precum si
tendinta catre speculativ chiar si a investitiei directe din economie. Cresterea
ponderii activitatilor de aval (downstream) in dauna celor de amonte (upstream)
ale lantului valorii adaugate adauga astfel la vulnerabilitatile economiei si pietei
romanesti a muncii, fiind de natura sa amplifice impactul depresiunii economice
globale.
Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele in varsta de
munca s-a inregistrat in randul absolventilor invatamantului superior (85,8%).
Pe masura ce scade nivelul de educatie, scade si gradul de ocupare. Astfel,
datele statistice aferente anului 2007, arata ca erau ocupate 63,9% dintre
persoanele cu nivel mediu de educatie si numai 40,3% dintre cele cu nivel
scazut de educatie. Aceasta insa nu inseamna ca in Romania nu exista un
fenomen acut de subocupare manifestat atat prin ocuparea unor locuri de
munca cu cerinte reduse de calificare de catre indivizi cu calificari mai ridicate
cat prin ocuparea unor locuri de munca ale caror cerinte de calificare sunt
diferite de cele obtinute prin procesele de educatie initiala.
3.2.3.5. RATE DE OCUPARE LA NIVELUL REGIUNII SUD-EST
Rata de ocupare la nivelul Regiunii Sud-Est, regiune de dezvoltare
nivel NUTS 2, masoara gradul de ocupare si reflecta totodata capacitatea pietei
muncii de absorbtie a fortei de munca.
In anul 2007, in regiune era un numar de 1.056.000 (persoane)
populatie ocupata, ceea ce reprezenta 12,35 % din totalul la nivel national.
La nivelul regiunii, se remarca o scadere continua a populatiei ocupate
incepand din anul 2000, exeptie facand anii 2003 si 2006 cand s-au inregistrat
cresteri usoare.
85
Tabel nr. 37 - Rata de ocupare la nivelul Regiunii Sud-Est

REGIUNEA DE SUD EST
Anul
Trim I
Trim I
Anul
Anul
Anul
2008
anul
anul
2005
2006
2007
2008
2009
RATA DE OCUPARE - calculata pentru populatia in varsta de munca (15-64 ani)
Total
54,7
56,4
54,7
55,3
53,3
55,0
Masculin
63,2
64,5
63,7
70,9
62,9
63,3
Feminin
46,2
48,2
45,6
45,6
43,6
46,7
Urban
52,8
55,1
53,4
54,1
53,7
55,3
Rural
57,5
58,2
56,5
57,0
52,7
54,6
RATA DE OCUPARE calculata pentru populatia in varsta de munca de 15 ani si peste
Total
47,6
49,0
47,9
48,0
46,2
47,1
Masculin
56,2
57,4
57,2
57,7
55,8
55,7
Feminin
39,4
41,0
39,0
38,8
37,0
39,0
Urban
46,3
48,2
46,7
47,1
46,7
47,9
Rural
49,2
49,9
49,4
49,1
45,4
46,1
Sursa: Cercetarea statistica asupra fortei de munca in gospodarii(AMIGO)
In perioada analizata, rata de ocupare a populatiei in varsta de munca 15

ani si peste, a crescut mai mult in randul populatiei ocupate de sex masculin din
mediul rural.
Rata de ocupare a populatiei in in varsta de munca 15-64 ani este
superioara ratei de ocupare a populatiei in varsta de munca 15 ani si peste iar
ponderea o detine populatia ocupata de sex masculin din mediul rural.
Piata a absorbit mai mult populatie ocupata de sex masculin din
mediul rural conform ratei de ocupare pentru populatia in in varsta de
munca 15-64 ani.
In graficul de mai jos se poate observa o scadere a ratei de ocupare la
nivelul regiunii (cu 6,7 puncte procentuale), aceeasi tendinta de scadere fiind
urmata si de ratele de ocupare pe sexe si medii de rezidenta, mai pronuntata in
mediul rural (cu 8,4 puncte procentuale).
86
Grafic nr. 27 Evolutia ratei de ocupare la nivelul Regiunii Sud-Est
Evolutia ratei de ocupare

la nivelul regiunii Sud - Est
%
65
60
55
50
45
40
35
30
2005
2006
Regiune
Masculin
2007
Feminin
2008
Urban
Rural
Aceasta scadere continua a ratei de ocupare se datoreaza procesului de

restructurare a sectoarelor economiei, in special restrangerea activitatii din
industrie.
DISPARITATI
OCUPATA
IN
PROFIL
TERITORIAL
PRIVIND
POPULATIA
In anul 2007, din totalul populatiei ocupate, 18,1% (respectiv 17,7% in anul
2006), se concentra in regiunea Nord-Est, la polul opus, cu numai 8,9%
(respectiv 8,8% in anul anterior), situandu-se regiunea Vest.
87
Tabel nr. 38 - Distributia populatiei ocupate, pe regiuni de dezvoltare si

medii, in anul 2007
Total
Nord-Vest
Centru
Nord-Est
Sud-Est
Sud Muntenia
Bucuresti-Ilfov
Sud-Vest Oltenia
Vest
Urban
54,2
54,3
63,1
38,5
55,2
39,7
93,7
43,8
64,2
Rural
45,8
45,7
36,9
61,5
44,8
60,3
6,3
56,2
35,8
Sursa: Cercetarea statistica asuprta fortei de munca in gospodarii(AMIGO).
In cinci din cele opt regiuni de dezvoltare, ponderea populatiei ocupate din
mediul urban s-a mentinut superioara celei din mediul rural. Regiunea
Bucuresti-Ilfov, prin specificul ei, inregistra cea mai ridicata valoare: 93,7%
dintre persoanele ocupate locuiau in mediul urban (la fel ca in anul 2006). Intre
cele trei regiuni in care populatia ocupata se regasea cu prepoderenta in mediul
rural, regiunea Nord-Est se afla pe primul loc, cu 61,5% (60,2% in anul 2006).
Rata de ocupare a populatiei in varsta de munca (15-64 ani) a atins in anul
2007 cele mai ridicate valori in regiunile de dezvoltare: Bucuresti-Ilfov (62,4%),
Nord-Est (61,3%) si Sud-Vest Oltenia (60,5%), iar cele mai scazute valori in
regiunile: Centru (55,1%), Sud-Est (56,4%), si Nord-Vest (57,0%). Comparativ
cu anul 2006, valoarea acestui indicator a inregistrat cresteri de 1,2 puncte
procentuale in regiunea Nord-Est si de 0,9 puncte procentuale in regiunile Vest
si Sud Muntenia. In rest, s-au inregistrat numai scaderi de la -0,1 puncte
procentuale in regiunea Nord-Vest, la -1,7 puncte procentuale in regiunea
Sud-Est.
Indiferent de regiune, rata de ocupare a persoanelor in varsta de munca a
fost mai mare pentru barbati decat pentru femei si exceptand regiunile
Bucuresti-Ilfov, Centru si Nord-Vest, mai scazuta in mediul urban. Cele mai mari
diferente in favoarea ruralului s-au inregistrat in regiunile Nord-Est (14,9 puncte
procentuale in 2007 si 12,4 puncte procentuale in 2006) si Sud-Vest Oltenia
(12,8 puncte procentuale in 2007 si 12,3 puncte procentuale in 2006).
88
3.3. SOMAJUL
3.3.1.EVOLUTIA POPULATIEI ACTIVE, A POPULATIEI OCUPATE SI A SOMERILOR BIM IN REGIUNE A
DE DEZVOLTARE SUD EST
Tabel nr. 39 - Participarea populatiei la forta de munca, pe sexe si medii de rezidenta
in mii persoane Populatia activa(15 ani si peste)
2005 2006 2007 2008
Total
regiune, 1246 1298 1262 1246
din care
Masculin 722 745 735 735
Someri BIM(15 ani si peste)
Trim I
2008
Trim I
2009
2005 2006 2007 2008
Trim I
2008
Trim I
2009
Trim I
2008
Trim I
2009
1212
1232
1147 1182 1155 1155
1112
1134
99
116
107
90
100
98
719
714
660
674
671
676
654
651
62
71
64
59
65
63
2005 2006 2007 2008
Feminin
524
553
527
511
493
518
487
508
484
480
458
483
36
45
43
31
35
35
Urban
701
741
710
700
701
722
633
660
638
640
636
649
68
81
72
61
65
73
Rural
545
557
552
545
511
510
514
522
517
516
476
485
31
35
35
29
35
25
In perioada 2005-2008 se observa o crestere a populatiei active, concomitent cu o crestere a populatiei ocupate
si de o scaderea a somajului BIM. Se observa ca anul 2006 reprezinta un varf in ceea ce priveste populatia activa,
populatia ocupata si somajul BIM, mai mult in randul femeilor decat in randul barbatilor si mai mult in mediul urban
decat in mediul rural.
89
3.3.2.SOMERI BIM
Somerii in sens BIM sunt persoane in varsta de 15-74 ani care in
cursul perioadei de referinta indeplinesc simultan urmatoarele conditii: nu
au un loc de munca si nu desfasoara o activitate in scopul obtinerii de
venituri, sunt in cautarea unui loc de munca, sunt disponibili sa inceapa
lucru in urmatoarele doua saptamani, populatie inactiva (elevi studenti,
pensionari) care au declarat ca au cautat un loc de munca, persoane cu
statut profesional de patron lucrator pe cont propriu, lucrator familial
nerenumerat sau de mebru al unei societati agricole.
In anul 2007 in regiunea de Sud-Est numarul cel mai mare de someri
BIM s-a inregistrat in grupa de varsta 15-24 ani urmand ca numar somerii
din grupa 25-34. Dintre acestia cei mai multi erau barbati din mediul urban.
In anul 2008 in regiunea Sud-Est se observa aceeasi evolutaie a
numarului de someri BIM .
Tabel nr. 40 - Numarul somerilor BIM la nivel national comparativ cu
nivelul regional
- mii persoane Trim I
Trim I
2008
2009
2005
2006
2007
2008
La nivel national
Total
704
Masculin
420
Feminin
284
Urban
472
Rural
232
728
452
276
480
248
641
399
242
422
219
575
369
206
370
205
617
405
211
390
227
666
430
236
412
254
La nivel regional
Total
98
Masculin
62
Feminin
36
Urban
68
Rural
30
116
71
45
81
35
107
64
43
73
34
90
59
31
60
29
100
65
35
65
35
98
63
35
73
25
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucuresti editiile 2005- 2009
Rata somajului BIM reprezinta raportul dintre numarul somerilor

definiti conform criteriilor Biroului International al Muncii (BIM) si populatia
activa totala, exprimat procentual.
Rata somajului BIM, impreuna cu rata somajului inregistrat, ca si serii
de date, reflecta capacitatea unei tari de a echilibra cererea cu oferta de
munca; impreuna cu alti indicatori pot furniza o imagine completa si reala
asupra evolutiei fenomenelor conjuncturale.
90
Rata somajului BIM, in regiunea Sud Est (7,2%), s-a situat peste cea
la nivel national si a fost una dintre cele mai ridicate comparativ cu celelalte
regiuni. Nivelul ridicat al ratei somajului reflecta capacitatea slaba a
Regiunii de a echilibra cererea cu oferta de munca.
Tabel nr. 41 - Rata somajului BIM pe total, sexe si nivele de instruire,
la nivel national
Anii
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
Total
6,9
6,4
8,4
7,0
8,0
7,2
7,3
6,4
Masculin
7,5
6,9
8,9
7,5
9,0
7,7
8,2
7,2
Feminin
6,1
5,8
7,7
6,4
6,9
6,4
6,1
5,4
Nivelul de instruire
Scazut
3,5
3,9
4,7
3,7
3,8
3,9
3,8
2,9
Mediu
9,1
8,2
9,6
8,1
8,8
8,0
7,8
6,9
Superior
4,1
4,0
7,1
5,7
8,2
6,6
7,6
7,1
Tabel nr. 42 - Rata somajului BIM la nivel national comparativ cu

nivelul regional
NIVEL / ANI
LA NIVEL
NATIONAL
LA NIVELUL
REGIUNII
SUD - EST
2005
2006
2007
2008
7,2
7,3
6,4
5,8
7,9
9,0
8,5
7,2
NORD-EST
5,7
5,9
5,0
4,5
SUD-MUNTENIA
SUD-VEST
OLTENIA
VEST
9,2
9,4
8,2
6,8
6,6
7,1
6,8
6,5
6,7
6,4
5,6
5,7
NORD-VEST
5,9
5,9
4,3
3,8
CENTRU
BUCURESTIILFOV
8,4
9,0
8,5
8,5
6,9
4,7
4,1
3,4
91
Tabel nr. 43 - Evolutia ratei somajului BIM in regiunea SUD EST

- modificari procentuale Anii
Anul
2005
Anul
2006
Anul
2007
Anul
2008
Total
regiune
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
6,4
6,8
7,4
5,6
8,3
6,0
4,0
5,6
5,4
7,5
4,3
7,2
4,7
4,1
4,4
3,9
5,5
3,5
5,8
3,8
3,8
4,7
4,4
5,6
3,1
6,6
4,4
4,4
Prognoze
Anul
2009
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
7,4
6,1
6,9
5,9
10,7
7,2
6,2
7,1
6,0
6,8
5,5
11,0
7,1
6,0
6,5
5,6
6,4
4,3
10,0
6,7
5,4
6,2
5,3
6,0
4,0
9,6
6,0
5,0
La nivelul populatiei de 15 ani si peste se observa ca ponderea

somerilor BIM o detin barbatii din mediul urban. Pentru populatia in varsta
de munca de 15-64 se observa aceeasi tendinta
Rata somajului BIM a oscilat cu scaderi si cresteri, trendul fiind totusi
descrescator. In 2005 rata somajului BIM a scazut cu aproape doua puncte
procentuale atat in mediul urban cat si in mediul rural, fata de anul 2006
cand se observa o crestere in ambele medii de rezidenta, iar in anul 2007,
respectiv 2008 inregistrandu-se o scadere. Faptul ca trendul ratei somajului
BIM la nivelul Regiunii de Sud Est este descrescator reflecta eforturile care
se fac pentru a echilibra cererea cu oferta de munca.
In acest context, putem spune ca, ocuparea de nivel scazut din
regiunea de Sud Est este de fapt robusta, aproape invulnerabila la socuri
intrucat, are cea mai redusa legatura cu piata, activitatea de baza
desfasurandu-se in sectorul agricol.
92
Grafic nr. 28 - Evolutia ratei somajului la nivel regional (%)
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucuresti editiile 2004 2008
Tabel nr. 44 - Rata somajului BIM la nivel regional pe grupe de varsta

sexe si medii
REGIUNEA DE SUD EST
Trim I
Trim I
anul
anul
2008
2009
RATA SOMAJULUI BIM - calculata pentru populatia in varsta de munca (15-64
ani)
Total
8,3
9,4
8,9
7,6
8,6
8,2
Masculin
8,9
9,9
9,2
8,3
9,4
9,1
Feminin
7,3
8,6
8,6
6,4
7,5
7,1
Urban
9,7
11,0
10,3
8,7
9,3
10,1
Rural
6,2
7,0
7,0
5,9
7,7
5,3
RATA SOMAJULUI BIM - calculata pentru populatia in varsta de munca de 15 ani
si peste
Total
7,9
9,0
8,5
7,2
8,3
8,0
Masculin
8,6
9,6
8,8
8,0
9,1
8,8
Feminin
7,0
8,2
8,2
6,1
7,1
6,8
Urban
9,7
10,9
10,3
8,7
9,3
10,1
Rural
5,6
9,0
8,5
5,4
6,9
4,9
Anul
2005
Anul
2006
Anul
2007
Anul
2008
93
Evolutia ratei somajului BIM pe Regiunea Sud-Est pe nivele de

instruire sexe si medii
In anul 2007 rata somajului BIM a atins valorile cele mai ridicate in
regiunile Centru si Sud-Est (8,5%)iar cele mai mici in regiunile Bucuresti
Ilfov (4,1%) si Nord Est (5,0%).
Pe sexe rata somajului in randul barbatilor a intrecut-o pe cea a
femeilor, cele mai mari diferente intre cele doua rate inregistrandu-se pe
nivelul de educatie scazut (2,2pp).
Mediul Urban se caracterizeaza prin rate mult mai inalte comparativ cu
mediul rural. Disparitatea cea mai adanga intre cele doua medii de
rezidenta, exprimata prin diferenta intre ratele somajului pentru persoanele
din mediul urban (21,4%%) si pentru cele din mediul rural (4,7%) de
(+16,7pp) s-a inregistrat la nivelul de educatie scazut.
In anul 2008 rata somajului BIM a atins valorile cele mai ridicate in
regiunea Sud-Est (7,2%) alaturi de regiunea Centru (8,5%) iar cele mai
mici in regiunile Bucuresti Ilfov (3,4%) si Nord Vest (3,8%).
Pe sexe, rata somajului in randul barbatilor a depasit-o pe cea a
femeilor, intre cele doua, masculin fata de feminin s-a inregistrat cea mai
mare diferenta pe nivel de educatie scazut (4,6%).
Mediul urban se caracterizeaza prin rate mult mai inalte comparativ cu
mediul rural. Disparitatea cea mai adanga intre cele doua medii de
rezidenta , exprimata prin diferenta intre ratele somajului pentru persoanele
din mediul urban (20,3%) si pentru cele din mediul rural (4,7%) de
(+15,6pp) s-a inregistrat la nivelul de educatie scazut.
In trimestrul I 2008 - Rata somajului BIM la nivelul Regiunii Sud-Est
(8,3% ) a atins valorile cele mai ridicate alaturi de regiunile Centru (9,0%) si
Sud Muntenia (8,3%) Iar cele mei mici rate s-au inregistrat in regiunile Nord
Est (4,7%) , Bucuresti Ilfov (3,1% ) si Nord-Vest (3,4%) .
Pe sexe, rata somajului in randul barbatilor a depasit-o pe cea a
femeilor, intre cele doua masculin fata de feminin s-a inregistrat cea mai
mare diferenta pe nivel de educatie scazut (+2,1pp).
Mediul urban se caracterizeaza prin rate mult mai inalte comparativ
cu mediul rural. Disparitatea cea mai adanga intre cele doua medii,
exprimata prin diferenta intre ratele somajului pentru persoanele din mediul
urban (22,4%) si pentru cele din mediul rural (5,7%) de (+16,7pp) s-a
inregistrat la nivelul de educatie scazut .
In trimestrul I 2009 rata somajului BIM la nivelul regiunii Sud-Est
(8,0%) a atins valorile cele mai ridicate alaturi de regiunile Centru (10,2%)
si Sud-Muntenia (8,9%) iar cele mai mici in regiunea Sud-Vest Oltenia
(5,8%, Nord-Vest (5,0%) si Bucuresti Ilfov (4,1%).
Ecardul pe sexe a ratei somajului (exprimat prin diferenta dintre rata
somajului in randul barbatilor si rata somajului in randul femeilor
94
evidentiaza ca rata somajului la barbati a fost mai mare decat cea a

femeilor cele mai mari diferente intre cele doua rate inregistrandu-se pe
nivelul de educatie scazut (5pp).
Mediul urban se caracterizeaza prin rate mult mai inalte comparativ cu
mediul rural.
Disparitatea cea mai adanga intre cele doua medii, exprimata prin
diferenta intre ratele somajului pentru persoanele din mediul urban (23,1%)
si pentru cele din mediul rural (4,8%) de (+18,3 pp) s-a inregistrat la nivelul
de educatie scazut . (vezi tabel 41 anexe)
Somajul afecteaza in principal persoanele cu nivel mediu de
instruire si mai putin pe cele cu studii superioare. Miscarile de pe piata
fortei de munca din Regiunea Sud-Est urmeaza tendintele globale fiind o
consecinta fireasca a evolutiei economice inegale. Criza fortei de munca
se resimte in regiune, in tara, dar si in Uniunea Europeana si este
inregistrata atat in ocupatiile cu grad ridicat de calificare si
competenta cat si in cele cu nivel scazut de instruire. Declinul
demografic inregistrat in ultimii ani pare sa contribuie la accentuarea
acestei crize. Solutia pare a fi adoptarea unei strategii concertate, prin
care sa se actioneze simultan pe mai multe planuri: economic, educational
si sanitar. Noua conjunctura internationala impune firmelor sa devina
competitive, sa adopte strategii legate de schimbarea mentalitatii, a
sistemului de organizare si de conducere a muncii, sa ofere salarii mai
atractive, sa achizitioneze tehnologii performante. Acestea reprezinta, de
fapt instrumentele prin care se poate crea nu doar o piata a muncii stabila,
ci si o dezvoltare economica durabila.
Ca o concluzie generala cu privire la rata somajului BIM pe nivele
de educatie, in perioada supusa analizei, se evidentiaza ca Regiunea
Sud Est a atins valorile cele mai ridicate alaturi de regiunile Centru si
Sud-Muntenia iar majoritatea somerilor provin din randul barbatilor ,
corespunzator nivelulului de educatie scazut si din mediul urban.
3.3.3. SOMERII INREGISTRATI

SOMERII INREGISTRATI sunt acele persoane care au declarat ca in
perioada de referinta erau inscrise la AJOF indiferent daca primeau sau nu
indemnizatie de somaj.
95
Analiza somajului inregistrat la nivel national

S-a constatat ca, din punct de vedere al numarului mediu anual de
someri, anul 2008 se inscrie in trendul descendent existent pe piata muncii,
care a inceput sa se manifeste din anul 2000. Rata somajului inregistrat la
sfarsitul lunii decembrie 2008, la nivel national a fost de 4,4%, mai mare cu
0,3 pp decat cea din luna decembrie a anului 2007 si decat cea din luna
noiembrie a anului 2008.
Rata somajului inregistrat la sfarsitul lunii decembrie 2007 a fost de
4,0% in raport cu populatia activa civila, respectiv cu 1,2 puncte
procentuale, mai mica fata de aceeasi perioada a anului precedent.
Somajul inregistrat afecteaza in cea mai mare masura barbatii, decat
femeile. Ecartul dintre ratele somajului pentru cele doua sexe a fost de 1,1
puncte procentuale in anul 2006 si de 0,3 puncte procentuale in anul 2007,
in favoarea femeilor.
In profil teritorial, fenomenul somajului inregistrat prezinta discrepante
accentuate cu un ecart de 8,3 puncte procentuale intre valoarea cea mai
mica si cea mai mare inregistrate la nivel de judet
Astfel, la sfarsitul anului 2007 s-au inregistrat rate ridicate ale
somajului in judetele: Vaslui (9,7%), Mehedinti (8,1%), Teleorman (7,3%),
Covasna (7,0%), Ialomita (6,9%). Cele mai scazute rate ale somajului au
fost in judetele: Ilfov (1,4%), Timis (1,6%), Arad (2,3%), precum si in
Municipiul Bucuresti (1,7%).
96
Tabel nr. 45 - Numarul somerilor inregistrati si rata somajului inregistrat, la 31 decembrie 2008, nivel
national, pe nivele de educatie
2006
2007
2008
Total
Barbati
Femei
Total
Barbati
Femei
Total
Barbati
Femei
460495
269046
191449
367838
201212
166626
403.441
216.213
187.228
-primar, gimnazial,
professional
369808
228465
141343
290340
169419
120921
311.904
180.152
131.752
-liceal si postliceal
73197
33164
40033
61713
25495
36218
70.819
28.519
42.300
-universitar
17490
7417
10073
15785
6298
9487
20.718
7.542
13.176
Rata somajului
inregistrat
5,2
5,7
4,6
4,0
4,2
3,9
4,4
4,5
4,4
Someri inregistrati
total (persoane)
Din care
Sursa: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
97
Numarul total de someri corespunzator lunii decembrie 2008, a

crescut cu 26.470 persoane fata de luna anterioara, de la 376.971
persoane la 403.441 persoana, iar fata de aceeasi perioada a anului 2007
a crescut cu 35.603 persoane. Ponderea somerilor neindemnizati in
numarul total al somerilor scade fata de luna noiembrie cu 4,09 pp fiind de
64,42%, iar fata de anul 2007 scade cu 2,54 pp. Din totalul somerilor
neindemnizati 64,07% beneficiaza de venit minim garantat conform Legii
416/2001 si de venituri de completare sau plati compensatorii.
La sfarsitul anului 2007, potrivit datelor furnizate de Agentia Nationala
pentru Ocuparea Fortei de Munca, numarul somerilor inregistrati era 367,8
mii persoane. Comparativ cu luna decembrie din anul 2006, numarul
somerilor inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca a fost mai
mic cu 92,7 mii persoane. Din numarul total al somerilor inregistrati la 31
decembrie 2007, femeile au reprezentat 45,3% fata de 41,6% la finele
anului 2006, numarul acestora inregistrand o scadere de 24,9 mii
persoane, mai mica fata de cea corespunzatoare pentru barbati (-67,8 mii
persoane).
98
Tabel nr. 46 - Evolutia numarului de someri indemnizati si neindemnizati, nivel national

2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
Nr. someri
indemnizati
807.278
631.500
484.224
304.542
253.858
195.445
178.530
128.561
108.632
Nr. someri
neindemnizati
259.928
234.998
470.322
384.989
353.324
318.276
306.168
258.106
253.797
866.498
954.546
689.531
607.192
513.721
484.698
386.667
362.429
Nr. mediu de
someri
1.067.206
Sursa datelor: Cercetare statistica asupra fortei de munca in gospodarii(AMIGO)
Numar omeri
Grafic nr. 29 Evolutia numarului de someri
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
Anii
Nr. omeri indemnizai
Nr. omeri neindemnizai
Nr. mediu de omeri
99
Se constata ca, din punct de vedere al numarului mediu anual de

someri, anul 2008 se inscrie in trendul descendent existent pe piata muncii
care a inceput sa se manifeste din anul 2000. Comparand indicatorii
fiecarui an se poate observa ca somajul, in ansamblu, este caracterizat de
o scadere, manifestata atat la nivelul intregii tari cat si la nivel judete
Tabel nr. 47 - Rata somajului inregistrat national
2006
2007
2008
Total Barbati Femei Total Barbati Femei Total Barbati Femei

Rata
somajului
inregistrat
5,2
5,7
4,6
4,0
4,2
3,9
4,4
4,5
4,4
Rata somajului a fost in crestere in anul 2008 comparativ cu anul

2007, rata somajului inregistrat pentru populatia de sex masculin a crescut
in cu 0,3 pp, iar rata somajului inregistrat pentru populatia de sex feminin
cu 0,5 pp.
Analiza somajului inregistrat la nivel regional
Regiunea Sud Est detine aproximativ 13,2% din numarul total de
someri inregistrati iar rata somajului inregistrat la sfarsitul anului 2008, cu o
valoare de 4,7% depaseste media tarii (4,4%) si plaseaza regiunea
Sud - Est pe locul 5 din cele 8 regiuni ale tarii. Disponibilizarile din industria
metalurgica (MITTAL GROUP) au determinat ca judetul Galati sa detina
cea mai ridicata rata a somajului (6,6%), urmat de Buzau (5,6%), Braila,
Tulcea si Vrancea (4,4%) si Constanta cu 3,1%.
Evolutia numarului somerilor inregistrati in Regiunea de Sud-Est
si pe judete in perioada 2005-2008
In perioada supusa analizei se observa o scadere cu 19 mii someri
inregistrati in anul 2008 fata de anul 2005 si o crestere in anul 2008 fata de
anul 2007 cu 3 mii someri inregistrati. Ponderea cea mai mare in total
someri inregistrati la nivel regional o reprezinta barbatii.
La nivelul Regiunii Sud - Est in anul 2008, numarul somerilor
inregistrati a fost de 51.712 persoane, cu 18.752 persoane mai putin fata
de anul 2005. La nivelul judetelor se observa ca judetul Galati este pe
primul loc, cu 14.538 someri, urmat de judetul Buzau, 10.854 someri, pe
ultimul loc situandu-se judetul Tulcea cu 4.005 someri inregistrati.
100
Judetul Vrancea este singurul care in intervalul 2005 -2008 a

inregistrat o crestere de circa 800 persoane.
Dupa nivelul de instruire se observa o scadere in anul 2007 fata de
anul 2005 in randul somerilor inregistrati cu studii superioare si o crestere
in anul 2008 a somerilor de sex feminin cu studii superioare .
Se observa ca numarul somerilor cu studii medii in perioada
2005-2008 a fost in scadere si in mod constant ponderea au detinut-o
femeile, iar numarul somerilor cu nivel de educatie scazut, au ponderea
cea mai mare in toatal someri, si au prezentat un trend descrescator pana
in anul 2007 dupa care se inregistreaza o usoara crestere.
In perioada 2005-2008 judetul Braial s-a situat in mod constant pe
locul IV din punct de vedere al somerilor inregistrati observandu-se o
scadere in intervalul 2005-2007 dupa care se observa o crestere la nivelul
anului 2008, dintre acestia ponderea o detin barbatii femeile reprezentand
1/3 din toatal someri inregistrati, iar dupa nivelul de instruire cei mai multi
sunt cei cu nivel de instruire scazut reprezentand 80 % din total someri
inregistrati .
Din analiza datelor rezulta aceeasi tendinta si pentru judetele Buzau,
Galati, Constanta, Tulcea si Vrancea.
Se observa ca somerii inregistrati cu nivel scazut de instruire detin
ponderea cea mai mare iar dintre acestia cei mai multi fiind barbatii
La nivel regional se observa o scadere a numarului somerilor
inregistrati pe toate nivele de educatie preponderent fiind barbatii cu
nivelul de instruire scazut care detin si ponderea in total someri inregistrati.
Asa cum arata datele statistice, la nivelul Regiunii de Sud Est, rata
somajului in perioada 2000-2007 a fost in continua scadere (in anul
2000=11,4 iar in anul 2007=4,4). Aceeasi tendinta de scadere s-a
inregistrat la nivelul fiecaruia dintre cele 6 judete ale Regiunii de Sud Est,
fapt ce reflecta preocuparea permanenta si sustinuta vis-a-vis de acest
indicator al pietei muncii.
101
Tabel nr. 48 - Numarul somerilor inregistrati, dupa nivelul de instruire la

31 decembrie 2005 31 decembrie 2008
2005
Judeul
Regiunea
Sud Est
Braila
Buzau
Constana
Tulcea
Vrancea
Judeul
Regiunea
Sud Est
Braila
Buzau
Constana
Galai
Tulcea
Vrancea
Din care: dupa nivelul de instruire
Numarul omerilor
inregistrai
Universitar
Liceal i postliceal
Primar, gimnazial,
profesional
Total
Din care femei
Total
Din care femei
Total
Din care femei
Total
Din care femei
70464
30283
2335
1370
10839
6194
57290
22719
9158
14444
16995
18442
5548
3225
5952
9072
7698
2155
337
364
805
529
99
208
219
435
331
58
2006
1186
3062
3516
1564
760
619
1534
2115
1081
410
7635
11018
12674
16349
4689
2398
4199
6522
6286
1687
Numarul omerilor
inregistrai
Universitar
Liceal i postliceal
Primar, gimnazial,
profesional
Total
Din care femei
Total
Din care femei
Total
Din care femei
Total
Din care femei
61316
26023
1843
1100
8710
5006
50763
19917
7325
14623
13287
15711
4340
6030
2421
5975
7501
6364
1622
2140
241
341
595
441
67
158
140
213
346
274
32
95
2007
858
2881
2231
1407
627
706
397
1358
1535
981
361
374
6226
11401
10461
13863
3646
5166
1884
4404
5620
5109
1229
1671
102
Judeul
Regiunea
Sud Est
Braila
Buzau
Constana
Galai
Tulcea
Vrancea
Judeul
Regiunea
Sud Est
Braila
Buzau
Constana
Galai
Tulcea
Vrancea
Numarul omerilor
inregistrai
Universitar
Liceal i postliceal
Primar, gimnazial,
profesional
Total
Din care femei
Total
Din care femei
Total
Din care femei
Total
Din care femei
48485
22416
1354
896
6383
3879
40748
17641
5315
10604
10858
12589
3461
5658
1860
4569
6779
5422
1497
2289
159
226
454
307
62
146
87
163
284
212
43
107
2008
604
1926
1893
827
513
620
305
883
1421
593
304
373
4552
8452
8511
11455
2886
4892
1468
3523
5074
4617
1150
1809
Numarul omerilor
inregistrai
Universitar
Liceal i postliceal
Primar, gimnazial,
profesional
Total
Din care femei
Total
Din care femei
Total
Din care femei
Total
Din care femei
51712
24169
1819
1201
6517
3930
43376
19047
6026
10854
9612
14538
4005
6677
2247
5047
6299
6109
1772
2695
267
254
420
535
135
208
165
174
307
332
90
133
708
1622
1647
1171
662
707
350
789
1240
785
382
384
5051
8978
7545
12832
3208
5762
1732
4084
4752
4992
1300
2187
103
Ponderea somerilor inregistrati pe nivele de educatie deoarece, este

foarte important de analizat deoarece, un grad mai inalt de calificare al
persoanelor active presupune si un risc mai scazut al acestora de instruire
si de ramanere in somaj; monitorizarea distributiei somerilor pe niveluri de
instruire este foarte importanta pentru stabilirea politicilor nationale in
domeniul resurselor umane.
Ponderea mare a somerilor cu nivel de instruire scazut releva
necesitatea calificarii fortei de munca precum si riscul de a intra in somaj al
persoanelor cu nivel de instruire scazut.
Numarul mediu de salariati
In intervalul 2005 2008, numarul mediu de salariati a fost in
crestere, atat la nivel national, cat si la nivelul regiunii Sud Est, cu 10,7
%, respectiv 7,2%.
In cadrul regiunii, cea mai mare crestere s-a inregistrat in judetul
Constanta (11,5%) acesta detinand si cea mai mare pondere a numarului
mediu de salariati (32,8%) iar cea mai mica crestere in judetul Tulcea
(1,3%), cu o pondere de 7,9%.
Grafic nr. 30 Ponderea numarului mediu de salariati
Ponderea numarului mediu de salariati

100%
80%
60%
40%
20%
0%
2005
2006
2007
2008
Vrancea
10,2
10,0
10,5
10,1
Tulcea
8,3
8,4
8,1
7,9
Galati
21,8
21,6
21,3
21,7
Constanta
31,5
31,9
31,9
32,8
Buzau
15,0
14,8
14,9
14,7
Braila
13,2
13,1
13,3
12,8
104
Pe activitati ale economiei nationale, industria prelucratoare detine

ponderea cea mai insemnata a numarului de salariati (28,5% in anul 2007,
in scadere cu 1,9pp fata de 2005), urmata de comert (15,7% in 2007, in
crestere cu 1,2pp fata de 2005) si constructii (8,6% in 2007, fata de 9,5% in
2005).
Castigul salarial mediu
Castigul salarial mediu brut in regiunea Sud Est, a crescut cu peste
75% in 2008, fata de 2005, crestere inferioara celei la nivel national
(81,9%).
In cadrul regiunii, cresterea cea mai mare s-a inregistrat in judetul
Braila (87,5%), iar cea mai mica in judetul Constanta (70,7%).
Pe activitatile economiei nationale, s-au inregistrat cresteri importante
in administratia publica si aparare (71,7%), tranzactii imobiliare si servicii
(60,2%), comert (57,5%), iar cele mai mici in industria extractiva (26,8%).
3.3.4. RATA SOMAJULUI INREGISTRAT LA NIVELUL NATIONAL
COMPARATIV CU REGIUNEA SUD EST
Rata somajului inregistrat reprezinta raportul procentual dintre
numarul de someri inregistrati si populatia activa civila, masurand nivelul
somajului inregistrat la AJOFsi reflecta capacitatea pietii muncii de a
absorbi forta de munca disponibila
Tabel nr. 49 Rata somajului inregistrat la nivel national
-(in procente) RATA SOMAJULUI INREGISTRAT LA NIVELUL NATIONAL
ANUL
ANUL
ANUL
ANUL
2005
2006
2007
2008
Total
5,9
5,2
4,0
4,4
Masculin
6,4
5,7
4,2
4,5
Feminin
5,2
4,6
3,9
4,4
RATA SOMAJULUI INREGISTRAT LA NIVELUL REGIUNII DE SUD EST
Total
Masculin
Feminin
ANUL
2005
ANUL
2006
ANUL
2007
ANUL
2008
6,4
6,9
5,9
5,6
6,0
5,1
4,4
4,4
4,4
4,7
4,6
4,8
105
Rata somajului inregistrat a urmat tendinta de scadere a numarului

de someri (cu exceptia judetului Vrancea), la nivelul regiunii scazand cu 1,7
puncte procentuale, de la 6,4% in 2005 la 4,7%in 2008, nivel superior celui
la nivel national (4,4%).
In grafic se poate urmari evolutia ratei somajului in judetele regiunii
Sud Est.
Grafic nr. 31 Rata somajului inregistrat
Rata somajului inregistrat
%
9
8
7
Total Romania
Regiunea Sud - Est

Brila
Buzu
Constana
Galai
Tulcea
Vrancea
1
0
2005
2006
2007
2008
Sursa: 2005 2007, INS, Anuarul Statistic al Romaniei, 2008, ANOFM
106
Grafic nr. 32 Rata somajului inregistrat si rata somajului BIM in regiunea

Sud-Est
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
Rata somajului inregistrat si rata somajului BIM

in regiunea Sud - Est
8
7,9
8,5
6,5
6,4
2005
5,6
2006
4,4
4,7
2007
2008
Din totalul somerilor inregistrati la nivel de regiune, in anul 2008,

somerii indemnizati reprezinta 30%, respectiv un numar de 15.450
persoane. Cei mai multi someri indemnizati sunt inregistrati in judetul
Constanta, 5.652 persoane, la polul opus situandu-se judetul Vrancea cu
1.560 someri indemnizati.
La nivelul Regiunii Sud - Est, erau inregistrate ca someri
neindemnizati un numar de 36.262 persoane. La nivelul judetelor se
observa ca judetul Galati este pe primul loc, cu 16.880 someri, pe ultimul
loc situandu-se judetul Tulcea cu 2.595 someri inregistrati.
107
Rata somajului inregistrat este unul din principalii indicatori care

caracterizeaza piata fortei de munca din regiune. Asa cum de observa din
analiza datelor rata somajului inregistrat a fost in continua scadere pana la
la nivelul anului 2007 , fapt ce arata ca a crescut gradul de ocupare al fortei
de munca si ca eforturile care s-au facut pe piata muncii pentru o absorbtie
eficienta a resurselor de munca disponibile, au dat roade. In anul 2008,
consecinta a crizei economice mondiale, a crescut rata sommajului
inregistrat in cinci dintre judetele din regiune, mai mult in randul barbatilor
decat in randul femeilor. Exceptie a facut judetul Constanta unde, rata
somajului inregistrat a scazut, semn ca nu au intervenit schimbari pe piata
muncii datorita crizei economice mondiale.
Rata somajului inregistrat a fost in scadere la nivelul perioadei
analizate.
3.3.5. SOMAJUL DE LUNGA DURATA
Rata somajului de lunga durata reprezinta ponderea somerilor BIM
aflati in somaj de 12 luni si peste, in populatia activa. Indicatorul serveste la
evaluarea progresului inregistrat in combaterea somajului de lunga durata.
Asa cum arata datele statistice, la nivel national, rata somajului de lunga
durata a fost in scadere ceea ce evidentiaza eficienta politicilor de ocupare
in combaterea efectelor somajului si incurajarea angajarii fortei de munca
din categoria somerilor de lunga durata
In 2007, rata somajului de lunga durata BIM pe total a fost de 3,2%,
din care pentru barbati 3,6% si pentru femei 2,7%. Diferenta dintre urban si
rural in ceea ce priveste rata somajului de lunga durata BIM se ridica, in
2007, la 1,5 puncte procentuale in defavoarea mediului urban (3,9% in
mediul urban si respectiv 2,4% in mediul rural). Rata somajului de foarte
lunga durata are o tendinta descendenta ajungand astfel in anul 2007 la o
valoare de 1,5% (1,9% in mediul urban si 1,1% in mediul rural).
108
Tabel nr. 50 - SOMAJUL DE LUNGA DURATA LA NIVEL NATIONAL , IN ANUL 2008

someri BIM cu durata somajului de 12 luni si peste
persoaneSexe, medii, activitatate economica
a ultimului loc de munca
Total
Agricultura
Industrie si constructii
Servicii
Masculin
Agricultura
Servicii
Feminin
Agricultura
Industrie si construcsii
Servicii
Urban
Agricultura
Servicii
Rural
Agricultura
Servicii
someri BIM care au lucrat inainte

Din care cu durata
Total
somajului mai mare de
12 luni
257236
114781
34367
*
133065
67062
89801
42244
161789
75511
27147
*
87160
46234
47481
25127
95447
39270
7221
*
45906
20829
42321
17116
187992
89194
8520
*
107455
53258
72017
34229
69244
25588
25847
*
25612
13803
17577
7937
Grupe de varsta
15-24
ani
25-35
ani
35-44
ani
45-54
ani
55 ani si
peste
23070
*
10286
8830
15403
*
7337
*
7667
*
*
*
14781
*
*
7769
8288
*
*
*
78874
11568
31519
35788
49441
8977
21439
19027
29433
*
10081
16760
54718
*
22897
28257
24156
8002
8623
7532
78418
10133
43080
25204
44737
7408
26372
10957
333681
*
16708
14248
58542
*
36379
19661
19187
7631
6701
*
62581
6795
38877
16907
39519
*
23789
9850
23061
*
15088
7057
49410
*
33903
14138
13171
*
*
*
14293
*
9303
*
12688
*
8223
*
*
*
*
*
10540
*
7782
*
*
*
*
*
Sursa: 2005 2007, INS, Anuarul Statistic al Romaniei, 2008, ANOFM
109
Somerii care s-au aflat in somaj de lunga durata (12 luni si peste) au
reprezentat 41,3% din totalul somerilor BIM. Dintre somerii pe termen lung
66,7% erau barbati , iar 67,6% locuiau in mediu urban. Somajul pe termen
lung s-a manifestat pregnant in randul scolilor postliceale sau tehnice de
maistri 47,3%, in cazul absolventilor scolilor profesionale, complementare
sau de ucenici 45,1%. In anul 2008 se aflau in somaj de lunga durata
43,4% dintre tinerii de 15-24 ani si 43,3% dintre persoanele din grupa de
varsta 25-34 ani.
Incidenta somajului de lunga durata in randul tineretului a fost de
53,3%. Valori mai ridicate ale acestui indicator s-a inregistrat pentru femei
57,4% si pentru persoanele din mediul rural 58,6%.
110
Tabel nr. 51 - Rata somajul de lunga durata la nivel national comparativ cu nivelul regional
2006
2007
2008
Total Masculin Feminin Urban Rural Total Masculin Feminin Urban Rural Total Masculin Feminin Urban Rural
Rata omajului de lunga durata
Total
4,1
4,7
3,3
4,7
3,2
3,2
3,6
2,7
3,9
3,2
2,4
2,9
1,8
2,9
1,7
din care
15-24 ani
14,2
14,9
13,1
18,0
10,9
13,3
13,5
13,0
15,9
13,3
10,5
10,5
10,5
12,7
8,6
25 ani si
peste
3,3
3,9
2,6
4,0
2,5
2,5
2,9
2,0
3,2
2,5
1,8
2,2
1,2
2,4
1,1
Incidenta somajului de lunga durata

Total
56,1
57,4
53,8
55,3
57,5
50,0
49,9
50,1
50,3
50,0
41,3
42,9
38,4
43,4
37,5
din care
15-24 ani
67,4
69,2
64,7
65,9
69,8
66,1
64,2
69,5
64,3
66,1
56,3
55,6
57,4
54,6
58,6
25 ani si
peste
58,7
60,2
56,2
58,3
59,5
50,8
51,8
49,2
52,3
50,8
40,4
42,3
36,6
44,3
32,2
111
Rata somajului a avut nivelul cel mai ridicat in randul tinerilor (15-24
ani). Rata somajului BIM de lunga durata (in somaj de un an si peste) a fost
in anul 2007 de 3,2%. Incidenta somajului BIM de lunga durata (ponderea
persoanelor aflate in somaj de un an si peste in total someri) a fost de
49,9%.
In anul 2007, somajul pe termen lung s-a manifestat in aproximativ
aceeasi masura pe sexe (49,9% in cazul barbatilor si 50,1%, in cazul
femeilor), dar si pe medii de rezidenta (49,4% in mediul rural si 50,3% in
mediul urban). Pentru tineri (15-24 ani), rata somajului de lunga durata (in
somaj de sase luni si peste) a fost de 13,3%, iar incidenta somajului de
lunga durata in randul tineretului de 66,1%.
Aceeasi tendinta de scadere a ratei somajului de lunga durata s-a
inregistrat si in anul 2008.
Incidenta somajului de lunga durata in randul tinerilor reprezinta
ponderea somerilor de 15-24 ani cu durata somajului de 6 luni si peste in
numarul total al somerilor din aceasta grupa de varsta.
Trebuie de asemenea luate in considerare desi cu limitele de rigoare
privind comparabilitatea, evolutiile ratei somajului conform definitiei
nationale. Aceasta variabila a pietei muncii a inregistrat evolutia cea mai
spectaculoasa in ultimii ani, practic injumatatindu-se din 2003 in 2008.
Evolutia acestui parametru esential al oricarei piete a muncii a reflectat cel
mai bine procesul de crestere economica accelerata, desi volatila, pe care
l-a inregistrat Romania dupa finalizarea proceselor de tranzitie de la plan la
piata, profitand si de avantajele unei economii globale aflata probabil intruna dintre cele mai lungi perioade de crestere economica continue
inregistrate in istorie. Practic rata somajului la nivelul anilor 2007 si 2008
(varful ciclului economic, cu rezerva de rigoare totusi a faptului ca
economia romaneasca nu poate manifesta ciclitati endogene, toate
miscarile ciclice fiind induse exogen deocamdata) era reflectarea atingerii
pragului ocuparii depline (full employment) la nivelul dat al productivitatii
muncii pentru momentul respectiv de timp.
Analizele efectuate pe piata muncii releva existenta unor
semnificative discrepante de gen. Astfel, in anul 2007, rata de ocupare a
femeilor din grupa de varsta 15-64 ani a fost cu 12% mai scazuta decat
cea a barbatilor, aceeasi discrepanta pastranduse si pe principalele grupe
de varsta: 8,1% (pp) pentru 15-24 ani, 12,1% (pp) pentru 25-54 ani si
16,7% (pp) pentru 55-64. Salariul realizat de femeile din Romania (luanduse in considerare populatia feminina salariata in toate ramurile economiei
nationale) a reprezentat 86,9% din cel al barbatilor, in anul 2006.
112
Tabel nr. 52 - Somajul de lunga durata la nivelul Regiunii de Sud Est , pe sexe evolutii procentuale
evolutii procentuale 2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
51,5%
49,5%
53,9%
61,9%
58,9%
56,3%
56,1
49,9
42,9
SLD - media
42,49
36,05
24,19
18,71
15,53
28,56
21,19
27,33
25,79
BRILA
48,5%
33,9%
29,2%
24,4%
15,2%
39,9%
30,1%
39,2%
42,68%
BUZU
34,91%
35,22%
31,52%
30,73%
26,70%
12,03%
8,99%
10,84%
10,63%
GALAI
53.82
47.8
30.62
28.14
21.77
43.85
35.23
50.64
43.05
CONSTANA
50,7%
35.5%
22.5%
25.7%
19.8%
15.54%
VRANCEA
30,1%
33,2%
13.8 %
10,1%
11,2 %
43,7%
26,4 %
27,4 %
28,0 %
TULCEA
36,91%
30,7%
15,83%
0,18%
2,8%
9,39%
0,73%
16,15%
14,88%
Romania
Regiunea de Sud Est
-AJOFM-urile din regiune-
113
Hoteluri i restaurante
Transport, depozitare i
comunicaii
Tranzacii imobiliare i
alte servicii
Administraie publica i
aparare
Invaamant
Sanatate i asistena
sociala
Celelalte activitai ale

economiei naionale
1,64
0,46
1,81
1,03
0,6
0,54
1,89
1,55
4,54
1,10
3,11
2,06
2006
1,78
2,30
0,23
1,57
0,27
1,77
0,39
1,33
0,84
0,68
0,64
2,43
1,56
6,13
0,82
3,88
1,96
2007
2,06
2,54
0,37
1,82
0,42
2,04
0,52
1,54
0,75
0,72
0,60
2,82
1,31
6,76
0,91
5,94
1,77
Energie electrica i
termica, gaze i apa
0,43
Industrie
prelucratoare
1,46
1,65
Industrie
1,99
Pescuit si piscicultura
1,65
Total economie
2005
Regiunea / Anii
Comer
Din care:
Construcii
Agricultura, vanatoare i
sivicultura
Tabel nr. 53 - Rata locurilor de munca vacante, pe activitati ale economiei nationale:
Rata locuri de munca vacante nivel naional
Rata locuri de munca vacante in Regiunea Sud Est

2005
1,22
1,55
3,90
1,10
0,28
1,23
0,30
0,60
1,38
0,19
0,33
1,70
0,84
3,46
0,51
3,02
1,83
2006
1,55
2,07
0,33
1,34
0,22
1,51
0,16
2,14
0,97
0,44
0,37
2,22
1,21
4,72
0,17
4,19
1,19
2007
1,70
2,89
0,16
1,64
0,35
1,84
0,29
1,30
0,56
0,93
0,36
2,33
1,00
5,25
0,07
5,51
1,52
SURSA: Cercetarea statistica asupra locurilor de munca vacante
114
Funcionari
administrativi
Lucratori operativi in
servicii, comer i
asimilai
Agricultori i lucratori
calificai in agricultura,
silvicultura i pescuit
Mesteugari i
lucratori calificai
Operatori la instalaii,
maini i asamblori de
echipamente
Muncitori necalificai
2,63
1,29
1,45
1,38
2,23
1,63
1,51
1,85
2006
1,78
1,05
3,15
1,50
1,59
1,38
1,70
1,54
1,68
1,85
2007
2,06
1,28
3,21
2,08
1,82
1,64
1,71
1,81
2,02
2,05
Specialiti cu ocupaii
intelectuale i
tiinifice
0,88
Legislatori, inali
funcionari i
conducatori
1,65
Total
2005
Regiunea / Anii
Tehnicieni, maitri i
asimilai
Tabel nr. 54 - Rata locurilor de munca vacante, pe grupe majore de ocupatii
Rata locuri de munca vacante nivel naional
Rata locuri de munca vacante in Regiunea Sud Est

2005
1,22
0,76
1,76
1,17
0,81
1,20
1,56
1,27
0,82
1,57
2006
1,55
0,86
2,48
1,45
1,18
1,22
1,74
1,82
1,25
1,49
2007
1,70
1,04
2,79
1,97
1,05
1,25
1,23
1,57
1,77
1,71
SURSA: Cercetarea statistica asupra locurilor de munca vacante
115
Tabel nr. 55 - Indemnizatii de somaj
2006
2007
2007 fata de
2006
Media lunara (lei / persoana)

Indemnizatie de somaj
Indemnizatie de somaj acordata
absolventilor institutiilor de invatamant
(inclusiv ajutor de integrare profesionala
acordat conform Legii nr.1/ 1991)
259
321
62
162
180
18
Fata de salariul minim brut pe economie

Puncte
procentuale
Procente
Indemnizatie de somaj
Indemnizatie de somaj acordata
absolventilor institutiilor de invatamant
(inclusiv ajutor de integrare profesionala
acordat conform Legii nr.1/ 1991)
78,5
82,3
3,8
49,1
46,2
-2,9
Sursa: Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
116
In anul 2007, valoarea medie a indemnizatiei a fost de 321 lei, in

crestere fata de anul anterior cu 23,9% si a reprezentat 82,3% din salariul
minim brut pe economie (78,5% in anul 2006). Ponderea indemnizatiei de
somaj acordata absolventilor institutilor de invatamant in salariul minim brut
pe economie a inregistrat o scadere cu 2,9 puncte procentuale comparativ
cu anul precedent.
3.4.POPULATIA IESITA DIN SOMAJ

Tabel nr. 56 - Intrarile si iesirile de someri din evidentele Agentiilor
pentru Ocuparea Fortei Munca, pe motive, in anul 2008, la nivel national
Motive
Total an
2007
Din care
femei
Total an
2008
Din care
femei
TOTAL INTRARI
1.060.578
447.666
920.026
399.136
Disponibilizari colective
31051
11848
20838
9829
Disponibilizari curente de personal
145375
68865
148029
72503
32621
15484
28980
14928
404961
157416
285716
108691
39190
21206
45010
25641
929
14
677
389
602
368
170449
70206
149020
59628
Alte situatii
235325
102252
241817
107548
TOTAL IESIRI
Incadrari in munca pe perioada
nedeterminata
Incadrari in munca pe perioada
determinata
Refuz nejustificat de a se incadra sau
de a urma un curs de formare
profesionala
1153235
472489
884423
378533
358139
147498
297565
125061
138901
51188
100009
38100
2447
1018
1263
649
Neprezentari la viza
14871
6170
10654
4944
Nereinnoire a cererii de loc de munca la
93160
44701
64096
32763
Reactivari de drepturi banesti ale

somerilor indemnizati
Reinnoiri de cereri de loc de munca ale
somerilor neindemnizati
Absolventi
Persoane revenite din armata dupa
satisfacerea stagiului militar
Persoane provenite din activitati
individuale
Persoane intrate la categoria someri
neindemnizati pentru solicitarea
adeverintei conform Legii nr.416/ 2001
privind venitul minim garantat
117
expirarea perioadei de indemnizatie

Plecare in strainatate
Incorporare in armata
3992
4
2046
-
2509
14
1351
-
Pensionare
5932
2634
4858
2254
Deces
327
65
283
65
Intrare in detentie
Intrare in concediu de maternitate

Nereinnoire a cererii de loc de munca a
somerilor neindemnizati
Alte situatii
6235
4034
5746
4048
526098
211489
392389
166517
3124
1646
5034
2781
SURSA:Buletinul Statistic trimestrial 2(66) / 2009 in domeniul muncii si protectiei sociale, Ministerul
Muncii, Familiei si Protectiei Sociale
118
3.5.POPULATIA INACTIVA
Populatia inactiva, conform AMIGO, in intervalul 2005 2008, a fost in usoara scadere atat la nivel
national (cu 1%) cat si la nivelul regiunii Sud Est (cu 0,2%).
In regiunea Sud Est, s-au inregistrat cresteri ale acesteia pentru persoanele de sex feminin si pentru cele
din mediul rural (cu 1,9%, respectiv cu 1,7%), cresteri superioare celor la nivel national (de 0,2%, pentru ambele
categorii de persoane).
Grupe de varsta
Tabel nr. 57 Populatia inactiva

2005
Total populatie
=2.852.536
Persoane
active
(ocupate
+ someri
BIM)
SUD
EST
2006
Total populatie
=2846512
2007
Total populatie
=2.839.235
Persoane
inactive
Persoane
active
(ocupate
+ someri
BIM)
1.298.009
1.548.503
441.408
146.142
302.147
345.172
113.224
2008
Total populatie
= 2.832.532
Persoane
inactive
Persoane
active
(ocupate
+ someri
BIM)
1.260.620
1.578.615
433.355
142.717
293.726
349.132
107.847
Persoane
inactive
Persoane
active(ocupate
+ someri BIM)
1.246.558
1.605.978
sub 15
ani
15-24
25-34
Trim I 2008
Total populatie
=2.834.854
Persoane
inactive
Persoane
active
(ocupate
+ someri
BIM)
1.155.674
1.586.218
428.227
133.832
291.032
334.321
119.920
Trim I 2009
Total populatie
=2.828.349
Persoane
inactive
Persoane
active
(ocupate
+ someri
BIM)
Persoane
inactive
1.213.318
1.621.536
1.233.160
1.595.189
424.386
425.338
423.012
100.282
287.945
124.665
293.673
128.957
280.430
305.537
120.867
323.004
127.490
323.065
123.157
119

35-44
308.435
84.476
327.702
73.893
325.000
84.836
310.706
91.286
332.213
84.616
337.610
87.592
45-54
285.819
129.616
302.125
107.258
287.179
113.909
258.196
116.579
265.000
128.760
278.026
105.458
55-64
108.271
178.919
121.978
174.085
118.735
187.284
126.355
183.530
116.848
196.418
123.633
200.014
65 si
peste
51.931
356.976
54.063
358.633
63.074
351.888
54.612
362.276
50.853
366.393
40.487
376.908
Total populatie = persoane active + persoane inactive

Persoane active = persoane ocupate + someri BIM
La nivelul perioadei analizate se observa ca ponderea populatiei inactive in total populatie a fost in mod
constant peste nivelul populatiei active din regiune. Cea mai mare parte a populatiei inactive provine din grupa
de varsta 65 ani si peste, inregistrand de exemplu in anul 2008 un numar de aproape 7 ori mai mare decat
populatia activa din aceeasi grupa de varsta.
120
CAPITOLUL IV EDUCATIE SI INVATAMANT

4.1 SISTEMUL DE INVATAMANT
4.1.1. Invatamantul preuniversitar
Situatia invatamantul preuniversitar din Romania a fost in ultimii ani,
subiectul unor transformari profunde, pe majoritatea componentelor sale.
Desi de magnitudini si intensitati diferite in diverse perioade, schimbarile au
atins toate elementele importante ale sistemului, de la curriculum si
evaluare, la management si finantare, de la formarea cadrelor didactice, la
repozitionarea si restructurarea retelei scolare.14
In prezent, sistemul de educatie si formare initiala, este structurat pe
urmatoarele niveluri:
Invatamant prescolar: grupa mica; grupa mijlocie; grupa mare,
pregatitoare pentru scoala;
Invatamant primar: clasele I - IV;
Invatamant secundar, care cuprinde:
- invatamant secundar inferior, organizat in doua cicluri care se succed:
gimnaziu, clasele V - VIII, si ciclul inferior al liceului sau scoala de arte
si meserii, clasele IX - X;
- invatamant secundar superior: ciclul superior al liceului, clasele XI XII/XIII, precedat, dupa caz, de anul de completare;
Invatamant postliceal: scoala postliceala si scoala de maistri;
Invatamant superior: invatamant universitar si invatamant
postuniversitar.
Sistemul national de invatamant cuprinde si educatia permanenta.
Accesul la o specializare poate fi asigurat pe doua rute scolare:
a) Ruta directa de profesionalizare, denumita si liceul tehnologic,
care include:
Ciclul inferior, care cuprinde clasele a IX-a si a X-a, conducand catre
obtinerea de competente generale necertificabile in trei profiluri:
resurse naturale si protectia mediului, tehnic si servicii;
Ciclul superior, care cuprinde clasele a XI-a si a-XII-a, conducand
catre obtinerea nivelului 3 ISCED;
b) Ruta progresiva de profesionalizare denumita ruta profesionala
care include:
14
Vezi STRATEGIA INTEGRATA DE DEZVOLTARE A RESURSELOR UMANE din perspectiva invatarii pe

parcursul intregii vieti.
121
Ciclul inferior, clasele a IX-a si a X-a, scoala de arte si meserii, ce

permite obtinerea certificatului de calificare de nivel 1; Clasa a XI-a,
anul de completare, ce permite obtinerea certificatului de calificare de
nivel 2; aceasta clasa reprezinta in acelasi timp o pasarela catre
urmatorul nivel de calificare;
Ciclul superior, clasele a XII-a si a XIII-a, organizate in liceele
tehnologice, ce permite obtinerea certificatului de calificare de nivel 3 si
corespunzator nivelului 3 ISCED.
Liceul, cu durata de patru ani pentru invatamantul de zi si cinci ani
pentru invatamantul seral, este organizat pe trei filiere: teoretica, tehnologica
si vocationala.
Filiera tehnologica este organizata pe 3 profiluri de formare
profesionala care se relationeaza cu domeniile de formare profesionala:
- Profilul tehnic, ce include domeniile: mecanica, electric, electronica si
automatizari, constructii, instalatii si lucrari publice, textile-pielarie,
fabricarea produselor din lemn, productie media;
- Profilul servicii, ce include domeniile: turism si alimentatie, economic,
comert;
- Profilul resurse naturale si protectia mediului, ce include domeniile:
agricultura, silvicultura, protectia mediului, industrie alimentara.
In cadrul fiecarui profil se asigura pregatirea pentru diverse calificari
profesionale. Scoala de arte si meserii si anul de completare sunt structurate
pe domenii si calificari profesionale.
Calificarile pentru care se asigura pregatirea profesionala prin
invatamant preuniversitar sunt aprobate prin Hotarare de Guvern in urma
consultarii si cu partenerii sociali constituiti in Comitete sectoriale.
Atat unitatile de invatamant public cat si privat sunt supuse procesului de
evaluare si acreditare a programelor de studiu si calificari profesionale in
concordanta cu metodologia de asigurare a calitatii, conform careia unitatile
de invatamant profesional si tehnic trebuie sa intocmeasca rapoarte anuale
de autoevaluare si planuri anuale de imbunatatire ce fac obiectul auditului
extern. Aceste metodologii au fost introduce in sistem incepand cu anul 2006.
Programul A Doua Sansa reprezinta o initiativa a Ministerului Educatiei,
Cercetarii si Inovarii care vine in intampinarea unei probleme des intalnita in
comunitatile defavorizate: existenta unui numar mare de persoane care au
depasit varsta legala de scolarizare, fara insa a fi reusit sa participe complet
sau deloc la propria lor educatie, la nivelul invatamantului obligatoriu.
122
In acest context, programul A Doua Sansa ofera posibilitatea

continuarii si finalizarii studiilor obligatorii fara a fi necesara intreruperea
activitatii profesionale sau familiale (situatia programelor de A doua sansa si
alte programe de educatie a adultilor autorizate, derulate la nivelul Regiunii
Sud-Est este prezentata in anexe, punctul A)15.
Programul este structurat pe doua nivele: A Doua Sansa invatamant
primar si A Doua Sansa invatamant secundar inferior acesta din urma
avand si o componenta de pregatire profesionala.
Nu exista o limita superioara de varsta pentru cei care doresc sa se
inscrie in acest program. Conditia este ca acestia sa fi depasit varsta legala
pentru a fi incadrati (reincadrati) in invatamantul de masa.
Pentru a stabili cat mai exact nivelul de cunostinte si competente al
cursantilor, si a identifica, in consecinta, nevoile educationale ale acestora,
inscrierea in program este urmata de organizarea unor interviuri individuale.
La terminarea cursurilor corespunzatoare invatamantului primar si,
respectiv, invatamantului secundar inferior, cursantul beneficiaza de un
Certificat de absolvire. In plus, in cazul in care a promovat si componenta de
calificare profesionala aferenta programului A Doua Sansa invatamant
secundar inferior, cursantul beneficiaza de un Certificat de calificare
profesionala nivel 1 si Portofoliul personal pentru educatie permanenta.
Pe parcursul programului, cursantul primeste adeverinte pentru fiecare
modul promovat. Pentru programul A Doua Sansa invatamant secundar
inferior este importanta promovarea anilor de studiu in baza numarului de
credite acumulat. Intregul program este echivalat cu 60 de credite dintre care
30 de credite pentru educatia teoretica de baza si 30 de credite pentru
pregatirea profesionala.
De asemenea, dat fiind faptul ca cei mai multi dintre cursantii A Doua
Sansa provin din medii defavorizate, iar unii dintre ei se confrunta cu mari
dificultati de ordin personal sau familial, componenta de consiliere reprezinta
o prioritate in cadrul programului. Cadrele didactice care lucreaza in
programul A Doua Sansa beneficiaza de cursuri de formare, in vederea
insusirii atat a noilor tehnici de predare invatare evaluare, cat si a
tehnicilor de consiliere si de educatie a adultilor.
A) SITUATIA
NATIONAL
INVATAMANTULUI
PREUNIVERSITAR LA NIVEL
Analiza situatiei educatiei si formarii a pornit de la pozitionarea

Romaniei, la nivelul anului 2007, in raport cu indicatorii Strategiei Lisabona:
15
Vezi, Planul Regional de Actiune pentru Invatamant, 2008-2013, Anexe educatie
123
INDICATORII STRATEGIEI LISABONA*
ROMANIA
2007 (2000)
MEDIA
UE 2007
TINTA UE
2010
Parasirea prematura a sistemului de educatie**
19,2% (22%)
14,8%
Max. 10%
Ponderea populatiei de 22 de ani care a

absolvit nivelul de invatamant secundar
superior
77,4% (76,1%)
78,1%
Min. 85%
Ponderea elevilor de 15 ani care nu reusesc sa

atinga nici macar nivelul cel mai scazut de
performanta (PISA 2006)
53,5% (40,3%)
24,1%
15%
Rata de crestere anuala a numarului de

absolventi in domeniile matematica, stiinte si
tehnologie (2000-2006)
5,5% - realizat
4,4%
1,4%
Participarea adultilor la invatare pe parcursul

1,3% (0,9%)
9,7%
12,5%
intregii vieti
* vezi Raportul asupra progresului inregistrat in vederea atingerii obiectivelor Lisabona cu privire la
Educatie si Formare, Indicatori si Tinte, 2008 - SEC(2008) 2293, Comisia Europeana;
**Indicatorul se refera la populatia de 18-24 de ani care a finalizat doar invatamantul secundar inferior
(sau mai putin) si nu urmeaza nici o forma de educatie sau formare profesionala.
Speranta medie de viata scolara era in Romania (in 2006) de 15,6 ani
fata de 17,2 ani in UE, iar proportia din populatia intre 15 si 64 de ani
cuprinsa in invatamantul de toate gradele era de 47,5%.
In Romania, in anul scolar 2007-2008, populatia scolara cuprinsa in toate
nivelurile de educatie era distribuita pe regiuni de dezvoltare astfel: Nord Est
17,0%, Sud-Est 11,6%, Sud-Muntenia 12,6%, Sud-Vest Oltenia 9,8%,
Vest- 9%, Nord-Vest- 12,7%, Centru 11,6% si Bucuresti-Ilfov - 15,7%.
124
Grafic nr. 33 Populatia scolara la nivel national
Sursa: Starea Sociala si economica a Romaniei, INS
B) SITUATIA INVATAMANULUI PREUNIVERSITAR LA NIVELUL

REGIUNII SUD EST
EVOLUTIA POPULATIEI SCOLARE

SUD-EST
LA NIVELUL REGIUNII
Analizand comparativ evolutia populatiei scolare la nivelul Regiunii

Sud - Est, pe niveluri de educatiei se constata scaderea numarului de elevi, in
special in invatamantul gimnazial, primar si invatamantul profesional. In
schimb numarul populatiei scolare la nivelul prescolar si liceal se mentine
relativ constant, daca comparam anul scolar 2005-2006 cu anul scolar
2008-2009.
125
Grafic nr. 34 - Populatia scolara pe niveluri de educatie, la nivelul

Regiunii Sud-Est
Evoluia populaiei colare n Regiunea Sud-Est
140000
120000
Nr. de elvi
100000
80000
60000
40000
20000
0
Prescolar
Primar
Gimnazial
Liceal
Profesional
Postliceal si
de maistri
2005-2006
81654
121462
122313
97062
38116
5142
2006-2007
81933
118581
117738
97809
32614
4653
2007-2008
82535
111586
118160
97949
29035
5905
2008-2009
81811
111055
114342
96270
24330
6973
2005-2006
2006-2007
2007-2008
2008-2009
Sursa: INS Anuare statistice pentru anii scolari 2005-2006, 2006-2007, 2007-2008 si Caiete
statistice pentru educatie pentru anul scolar 2008-2009. Nota: datele se refera la invatamantul public si privat
la inceput de an scolar.
Analiza evolutiei populatiei scolare pe fiecare nivel de educatie,

evidentiaza urmatoarele:
In invatamantul prescolar, in perioada cuprinsa intre anii scolari
2005-2006 si 2007-2008 s-a inregistrat o usoara crestere a numarului
de copii, dar in anul scolar 2008-2009 scaderea a fost semnificativa,
ajungand aproape la valoarea din anul scolar 2005-2006;
Invatamanul primar inregistreaza o scadere importanta a numarului de
elevi (peste 10000) in anul scolar 2008-2009 comparativ cu situatia
existenta la nivelul anului scolar 2005-2006. Scaderea reprezinta 8,6%
din numarul de elevi cuprinsi in anul scolar 2005-2006;
La invatamanul gimnazial se inregistreaza, in perioada analizata, o
scadere de aproape 8000 elevi ceea ce reprezinta 6,5% din numarul de
elevi cuprinsi in anul scolar 2005-2006;
La invatamantul liceal, situatia este mai echilibrata, chiar daca
tendinta este usor descrescatoare, nu sunt diferente semnificative de la
un an scolar la altul;
126
Invatamantul profesional inregistreaza o scadere spectaculoasa, de

peste 13700 de elevi, de la 38116 elevi in anul scolar 2005 - 2006 la
24330 in anul scolar 2008 2009. Aceasta scadere reprezinta 36,2%
din numarul de elevi cuprinti in anul scolar 2005-2006
Invatamanutul postliceal si de maistri este singurul care a inregistrat
o crestere a numarului de elevi in perioada analizata, de la 5148 elevi in
2005 2006, la 6973 elevi in 2008 2009, ceea ce reprezinta o
crestere cu 35,6%.
EVOLUTIA INVATAMANTULUI PROFESIONAL SI TEHNIC

Evolutia cuprinderii in invatamantul profesional si tehnic in perioada
cuprinsa intre anii scolari 2005-2006 si 2008-2009 arata o mentinere a
ponderii IPT din totalul elevilor cuprinsi in liceu si invatamantul profesional
intre 61,4% si 63,1%. Se constata insa ca in timp ce la liceul tehnologic
ponderea a crescut de la 34,9% in 2004-2005 la 41,2% in 2008-2009, la
invatamantul profesional aceasta a scazut de la 28,2% la 20,2%. In valori
absolute, numarul elevilor cuprinsi in liceul tehnologic a crescut, in perioada
analizata, cu peste 2500 in timp ce numarul celor cuprinsi in invatamantul
profesional a scazut cu peste 14500.
Tabel nr. 58 - Evolutia scolarizarii in invatamantul liceal si invatamantul

profesional in Regiunea Sud Est
Anul
scolar
20052006
20062007
20072008
20082009
Invatamant
Invatamant
liceal filiera
profesional
tehnologica
Total
IPT
Ponderea
Invatamant Invatamant Total liceal Ponderea
Ponderea
invatamantului
liceal filiera liceal filiera
si
IPT din
invatamantului
liceal filiera
teoretica vocationala profesional
total
profesional
tehnologica
47221
38116
85337
43308
6533
135178
63.1%
34.9%
28.2%
49599
32614
82213
42094
6116
130423
63.0%
38.0%
25.0%
51068
29035
80103
41212
5669
126984
63.1%
40.2%
22.9%
49742
24330
74072
41250
5278
120600
61.4%
41.2%
20.2%
Sursa: INS Caiete statistice pentru educatie. Nota: datele se refera la invatamant public si privat la inceput
de an scolar
127
Grafic nr. 35 - Evolutia ponderilor IPT

Evoluia ponderilor IPT
22.9%
20.2%
41.2%
40.2%
61.4%
63.1%
25.0%
20.0%
10.0%
28.2%
30.0%
34.9%
40.0%
38.0%
63.0%
60.0%
50.0%
63.1%
70.0%
2007-2008
2008-2009
0.0%
2005-2006
2006-2007
Anul colar
Ponderea IPT din total
Ponderea nvmntului liceal filiera tehnologic
Ponderea nvmntului profesional
Analiza evolutiei intrarilor in IPT la invatamantul de zi, invatamant public,

arata o serie de adaptari ale ofertei de formare profesionala initiala in
concordanta cu recomandarile Planului Regional de Actiune pentru
Invatamant (PRAI) pentru ponderile pe profiluri si domenii de formare
profesionala.
Astfel, la liceul tehnologic, se constata urmatoarele evolutii, pe profiluri:
La profilul tehnic numarul de elevi cuprinsi in clasa a IX-a a scazut cu
peste 2100 in perioada cuprinsa intre anii scolari 2004-2005 si
2008-2009. Ponderea profilului tehnic a scazut de la 57,9% in anul
scolar 2004-2005 la 46,5% in anul scolar 2008-2009;
La profilul servicii, desi numarul de elevi cuprinsi in clasa a IX-a a
ramas aproximativ constant, in jurul valorii de 2300 elevi, ponderea
acestui profil a crescut in perioada analizata de la 24,9% la 32,2%;
Profilul resurse naturale si protectia mediului a avut o evolutie
fluctuanta a numarului de elevi cuprinsi in clasa a IX-a, intre 1650 elevi
in anul scolar 2004-2005 si 1585 elevi in anul scolar 2008-2009. Ca
pondere, profilul resurse naturale si protectia mediului a cunoscut o
crestere continua, de la 17,2% in anul scolar 2004-2005 la 21,4% in
anul scolar 2008-2009.
Situatia detaliata pe numarul de elevi cuprinsi in clasa a IX-a la liceul
tehnologic si la SAM, in ultimii cinci ani este prezentata in tabelul de mai jos.
128
Tabel nr. 59 - Distributia numarului de elevi pe profile si domenii de formare

profesionala la clasa a IX-a liceu tehnologic si SAM, la nivelul Regiunii Sud
Est
Specificatie
An scolar
2005 -
2006 -
2007 -
2006
2007
2008
15280
13336
10853
9642
7405
mecanica
4507
3494
2835
2422
2068
electromecanica
689
558
609
388
379
electronica automatizari
137
161
269
332
150
chimie industriala
132
143
106
77
34
materiale de constructii**
161
82
43
55
22
electric
1127
942
604
606
439
1101
1094
874
850
613
agricultura
1408
1248
851
660
417
silvicultura
58
60
81
85
44
comert
474
710
815
979
665
turism si alimentatie
1667
1457
1475
1270
1135
ind. alimentara
981
1122
970
951
707
fabric.prod.din lemn
577
515
248
209
186
ind.textila si pielarie
1946
1540
897
610
420
tehnici poligrafice
25
290
210
176
148
126
9595
7913
7175
6772
7423
-tehnic
5560
4259
3465
3160
3450
-servicii
2385
2337
2286
2269
2388
1650
1317
1424
1343
1585
2004-2005
A. Elevi cuprinsi in cl. IX SAM,
din care, pe domenii
constructii,instalatii si
lucr.publice
estetica si igiena corpului

omenesc
2008- 2009
B. Numar elevi cuprinsi in

clasa a IX-a,liceufiliera
tehnologica, din care, pe
profiluri:
-resurse naturale si protectia

mediului
Sursa: PRAI Sud Est 2009 2013, pe baza datelor furnizate de ISJ
129
Tabel nr. 60 - Ponderile numarul de elevi pe profile si domenii de formare

profesionala la clasa a IX-a liceu tehnologic si SAM, la nivelul Regiunii Sud
Est
An scolar
2004-2005
2005 -2006
2006 -2007
2007 -2008
2008- 2009
15280
13336
10853
9642
7405
mecanica
29.5
26.2
26.1
25.1
27.9
electromecanica
4.5
4.2
5.6
4.0
5.1
electronica automatizari
0.9
1.2
2.5
3.4
2.0
chimie industriala
0.9
1.1
1.0
0.8
0.5
materiale de constructii**
1.1
0.6
0.4
0.6
0.3
electric
7.4
7.1
5.6
6.3
5.9
constructi
7.2
8.2
8.1
8.8
8.3
agricultura
9.2
9.4
7.8
6.8
5.6
silvicultura
0.4
0.4
0.7
0.9
0.6
comert
3.1
5.3
7.5
10.2
9.0
turism si alimentatie
10.9
10.9
13.6
13.2
15.3
ind. alimentara
6.4
8.4
8.9
9.9
9.5
fabricarea produselor din lemn
3.8
3.9
2.3
2.2
2.5
Industrie textila si pielarie
12.7
11.5
8.3
6.3
5.7
tehnici poligrafice
0.2
0.0
0.0
0.0
0.0
estetica si igiena corpului omenesc
1.9
1.6
1.6
1.5
1.7
9595
7913
7175
6772
7423
57.9
53.8
48.3
46.7
46.5
24.9
29.5
31.9
33.5
32.2
17.2
16.6
19.8
19.8
21.4
A. Total elevi cl. a IX-a SAM - ruta

progresiva din care, % pe domenii:
B. Total elevi cl. a IX-a Liceu

tehnologic - ruta directa din care,
% pe profile:
-tehnic
-servicii
-resurse
naturale
si
protectia
mediului
Sursa: PRAI Sud Est 2009 2013, pe baza datelor furnizate de ISJ
130
Grafic nr. 36 - Evolutia ponderilor elevilor cuprinsi in clasa a IX-a liceu

tehnologic, pe profile, la nivelul Regiunii Sud Est
Evoluia ponderilor elevilor cuprini n clasa a IX-a,
liceu tehnologic, pe profiluri, n Regiunea Sud Est
70.0
60.0
57.9
53.8
48.3
50.0
40.0
30.0
20.0
29.5
46.7
31.9
46.5
33.5
32.2
24.9
17.2
16.6
19.8
19.8
21.4
2006 -2007
2007 -2008
2008- 2009
10.0
0.0
2004-2005
-tehnic
2005 -2006
-servicii
-resurse naturale i protecia mediului
In ceea ce priveste Scoala de Arte si Meserii, cuprinderea in clasa a

IX-a a suferit modificari substantiale in ultimii cinci ani, in sensul diminuarii
numarului total de elevi. Analizand situatia la nivel regional se constata ca
cele mai importante modificari se intalnesc in cazul domeniilor:
- Turism si alimentatie crestere a ponderii domeniului de la 10,9% in
2004-2005 la 15,3% in 2008-2009;
- Comert crestere a ponderii domeniului da la 3,1% in 2004-2005 la
9 % in 2008-2009;
- Constructii - crestere a ponderii domeniului da la 7,2% in 2004-2005 la
8,3 % in 2008-2009;
- Industrie alimentara - crestere a ponderii domeniului da la 6,4% in
2004-2005 la 9,5 % in 2008-2009;
- Electronica si automatizari - crestere a ponderii domeniului da la 0,9%
in 2004-2005 la 2 % in 2008-2009;
- Agricultura scadere a ponderii domeniului da la 9,2% in 2004-2005 la
5,6 % in 2008-2009;
- Industrie textila si pielarie - scadere a ponderii domeniului da la 12,7%
in 2004-2005 la 5,7 % in 2008-2009;
131
- Mecanica - scadere a ponderii domeniului da la 29,5% in 2004-2005 la

27,2 % in 2008-2009.
Grafic nr. 37 - Evolutia ponderilor elevilor cuprinsi in clasa a IX-a SAM, pe
domenii de formare profesionala, la nivelul Regiunii Sud Est
35.0
Evoluia ponderilor elevilor cuprini n clasa a IXa- SAM, pe domenii de

formare profesional, n Regiunea Sud Est
30.0
25.0
20.0
15.0
10.0
5.0
2005 -2006
2006 -2007
2007 -2008
ic
e
n
.p
ro
d.
di
n
fa
br
ic
2004-2005
te
hn
ic
ip
ol
ig
ra
f
le
m
ic
el
ec
tr
ch
im
ie
in
du
st
r
ia
la
0.0
2008- 2009
RATA ABANDONULUI IN INVATAMANTUL PREUNIVERSITAR

Rata abandonului scolar in invatamantul primar si gimnazial, la nivel
national, a crescut de peste 3 ori in anul scolar 2006-2007 fata de 2000-2001.
Comparativ cu anul scolar 2005-2006, rata abandonului scolar s-a situat in
anul scolar 2006-2007 cu 0,2% mai mare. In aceeasi perioada s-a inregistrat
o crestere cu 0,5% a ratei abandonului pentru nivelul secundar superior
(liceal si profesional).
132
Grafic nr. 38 Rata abandonului scolar in invatamantul primar si

gimnazial, pe sexe si medii de rezidenta, in anul scolar 2006-2007
Rata abandonului scolar in invatamantul primar si
gimnazial
2%
Total
1,80%
Feminin
Masculin
2,20%
Urban
2,20%
1,80%
Rural
0,00%
0,50%
1,00%
1,50%
2,00%
2,50%
Sursa: Starea sociala si economica a Romaniei, Date Statistice, INS
In invatamantul primar si gimnazial nu exista diferente mari pe sexe ale

ratei abandonului (2,2% masculin, 1,8% feminin); in mediul rural aceasta este
mai ridicata in invatamantul gimnazial decat in cel primar. Totodata in anul
scolar 2006-2007, rata abandonului inregistrat in invatamantul primar si
gimnazial in mediul rural a fost de 1,8%, in timp ce in urban a fost de 2,2%.
Anul scolar 2006-2007 s-a remarcat prin rate mari ale abandonului scolar
urmatoarele regiuni de dezvoltare: pentru mediul urban regiunile
Sud-Muntenia (2,7%) si Nord-Est (2,6%), iar pentru cel rural regiunea
Vest(2,6%).
ANALIZA RATEI ABANDONULUI SCOLAR LA NIVELUL REGIUNII
SUD-EST
La nivelul Regiunii Sud-Est, rata abandonului scolar a inregistrat valori
diferite dupa cum urmeaza:
In invatamantul primar se observa o crestere a ratei abandonului
scolar in perioada 2004-2007 atat la nivel regional cat si la nivelul tuturor
judetelor regiunii. De asemenea, se constata ca in toti anii, rata abandonului
la nivelul regiunii este superioara mediei nationale.
- In judetele Braila, Buzau si Galati se inregistreaza rate ale abandonului
scolar mia mici decat media regionala.
- Cele mai mari rate ale abandonului scolar le inregistreaza in anul scolar
2006-2007 judetele: Constanta, Vrancea si Tulcea, peste media
regionala.
133
Tabel nr. 61 - Rata abandonului scolar in invatamantul primar, la nivelul

Regiunii Sud-Est
Invatamantul
Regiunea
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
2004-2005
1,6
1,7
1,1
1,6
2,1
1,5
1,3
2005-2006
1,5
1,2
1,1
2,2
2,2
1,7
1,5
2006-2007
1,6
1,3
2,6
1,2
2,2
2,4
1,9
1,7
primar
Sud Est
RO
Sursa: INS, Anuare statistice
In invatamantul gimnazial, ca si in cazul invatamantului primar se

constata o crestere a ratei abandonului in perioada analizata, la nivelul regiunii
si al tuturor judetelor. In toti cei trei ani scolari analizati rata abandonului la
nivel regional este superioara mediei nationale. Judetele cu rata a abandonului
peste media regionala sunt: Braila, Constanta, Tulcea si Vrancea.
Tabel nr. 62 - Rata abandonului scolar in invatamantul gimnazial, la nivelul
Regiunii Sud-Est
Invatamantul
Regiunea
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
2004-2005
2,6
1,7
2,5
1,5
1,9
3,3
2,2
2005-2006
2,3
2,7
1,5
3,7
3,2
2,4
2,1
2006-2007
2,3
1,8
3,5
1,8
3,5
3,7
2,7
2,3
gimnazial
Sud Est
RO
Sursa: INS Anuare statistice
In invatamatul liceal rata abandonului scolar a inregistrat la nivel

regional, in perioada analizata, o crestere deosebita. Astfel, de la 2,2% in
anul scolar 2004-2005 s-a ajuns la 3,8% in anul scolar 2006-2007. In ultimii
doi ani scolari analizati rata la nivel regional a fost superioara mediei
nationale. Judetele Braila, Constanta si Tulcea au inregistrat o crestere de
peste 100% a ratei abandonului in perioada analizata. In anul scolar
2006-2007 au inregistrat rate sub media regionala doar judetele Buzau si
Constanta.
Tabel nr. 63 - Rata abandonului scolar in invatamantul liceal, la nivelul
Regiunii Sud-Est
Invatamantul
Regiunea
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
2004- 2005
2,4
1,5
1,5
3,2
1,7
3,6
2,2
2,3
2005-2006
5,2
2,6
2,5
2,6
4,3
2,7
2006-2007
2,6
4,4
3,6
5,3
3,8
3,3
liceal
Sud Est
RO
Sursa: INS, Anuare statistice
134
In invatamantul profesional se inregistreaza cele mai mari rate ale

abandonului scolar. La nivel regional ratele abandonului scolar sunt in toti cei
trei ani scolari analizati in crestere si superioare mediei nationale. Toate
judetele regiunii au inregistrat cresteri ale ratelor abandonului scolar in
perioada analizata. Cu exceptia judetului Galati, toate celelalte judete au rate
ale abandonului peste media regionala in anul scolar 2006-2007. Este de
remarcat faptul ca in judetul Braila rata abandonului scolar aproape s-a triplat
in cei trei ani scolari (de la 5,6% la 15,1%). Judetele cu cresteri semnificative
ale ratei abandonului sunt Buzau (de la 5,3% la 9%), Constanta(de la 4,9% la
8%), Tulcea (de la 6,5% la 8,8%) si Vrancea (de la 10,9% la 13,9%)
Tabel nr. 64 - Rata abandonului scolar in invatamantul profesional, la nivelul
Regiunii Sud-Est
Invatamantul
Regiunea
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
2004- 2005
5,6
5,3
4,9
6,5
10,9
5,9
5.5
2005-2006
11,6
6,8
7,8
8,3
9,3
6,8
8,3
7,4
2006-2007
15,1
5,6
8,8
13,9
9,3
8,2
liceal
Sud Est
RO
Sursa: INS Anuare statistice
In invatamantul postliceal (scoala postliceala si scoala de maistrii)

ca si in cazul celorlalte niveluri de invatamant Regiunea Sud-Est inregistreaza
rate ale abandonului scoalar peste mediile nationale in toti cei trei ani scolari
analizati. Spre deosebire de celelate niveluri de invatamant la invatamantul
postliceal s-a inregstrat o evolutie descrescatoare a ratei abandonului, in
ultimul an scolar analizat, valoarea regionala apropiindu-se de cea nationala
la 0,2 puncte procentuale (7,7% la nivel regional, fata de 7,5% la nivel
national). Se constata mari decalaje intre judetele regiunii. Astfel, in timp ce in
judetul Tulcea, ratele abandonului au avut variatii intre 0,2% si 2,6%, in
judetul Braila aceste variatii au fost intre 7,1% si 20,3%. Judetele regiunii care
au inregistrat o scadere a ratei in cei trei ani scolari sunt: Braila si Vrancea,
in celelalte judete inregistrandu-se cresteri. In ultimul an scolar analizat
judetele Buzau si Vrancea detin rate ale abandonului scolar peste media
regionala.
135
Tabel nr. 65 - Rata abandonului scolar in invatamantul postliceal si de maistri,

la nivelul Regiunii Sud-Est
Invatamantul
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
liceal
Regiunea
RO
Sud Est
2004- 2005
17,4
5,5
5,9
1,5
19.4
10,2
9,2
2005-2006
20,3
0,4
6,5
13,6
0,2
13,9
9,7
8,6
2006-2007
7,1
9,7
6,8
7,6
2,6
9,6
7,7
7,5
Sursa: INS - Anuare statistice
RATA DE PARASIRE TIMPURIE A SISTEMULUI DE

EDUCATIE DE CATRE TINERII CU VARSTA CUPRINSA IN
INTERVALUL 18-24 ANI, DIN CARE IN TVET16
Indicatorul se raporteaza la tinerii din grup de varsta 18-24 de ani care

au parasit sistemul de educatie, cu doar invatamantul secundar inferior sau
mai putin (maxim ISCED 2) absolvit.
La nivel national valorile ratei de parasire timpurie, desi in scadere in
ultimii ani, se mentin inca ridicate, peste valorile medii europene si de
aproape 2 ori mai mari decat benchmark-ul european care prevede pentru
anul 2010 o rata a abandonului scolar timpuriu de maxim 10% . Rata este
superioara la populatia de sex masculin fata de cea de sex feminin.
Tabelul nr. 66 - Rata de parasire timpurie a sistemului educational

tineri 18-24 ani (%)
Rata de parasire timpurie*) a sistemului educational - tineri 18-24 ani
(%)
Romania
UE-27
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2007
23,2
23,2
23,6 *
20,8
19,0
19,2
15,2
Masculin
24,3
24,7
24,9 *
21,4
19,1
19,2
17,2
Feminin
22,1
21,7
22,4 *
20,1
18,9
19,1
13,2
TOTAL
Sursa: Eurostat http://epp.eurostat.ec.europa.eu
16
Vezi - Planul Regional de Actiune pentru Invatamant, 2008-2013
136
Conform datelor INS, Regiunea Sud-Est, cu toate progresele inregistrate in

perioada 2002-2007, se plaseaza pe ultimul loc intre regiunile de dezvoltare
ale Romaniei in ceea ce priveste rata de parasire timpurie a sistemului
educational cu 23,7%.
Tabel nr.67 - Rata de parasire timpurie a sistemului educational a tinerilor

(18-24 ani), in perioada 2002 - 2007
*)
Rata de parasire timpurie a sistemului educational a tinerilor (18-24 ani) , in perioada 2002 - 2007
Total Romania
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2. Sud-Est
2002
2003
2004
2005
2006
2007
-%RURAL
TOTAL
MASCULIN
FEMININ
URBAN
22,9
22,7
23,4
20,8
19,3
18,8
23,7
23,9
24,9
21,6
19,6
19,0
22,1
21,5
21,8
19,9
19,0
18,5
10,3
9,8
11,5
9,6
8,7
9,1
40,7
41,4
40,6
38,0
36,1
34,1
23,4
22,8
28,4
25,8
23,3
23,7
25,4
24,2
31,7
27,2
23,1
24,9
21,3
21,3
24,9
24,4
23,5
22,4
8,8
9,1
14,1
13,1
12,4
13,3
48,5
46,7
50,2
47,0
41,5
41,1
*Proportia populatiei de 18-24 ani cu nivel de educdatie elementar (scazut) care nu urmeaza nicio forma de
instruire in ultimele patru saptamanin precedente interviului, in total populatie de 18-24 ani
Sursa: INS - Cercetarea statistica asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO)
Abandonul scolar reprezinta o problema grava cu care se confrunta

societatea contemporana. Pentru a putea reduce numarul abandonurilor
scolare un prim pas ar consta in identificarea si analizarea cauzelor ce
conduc la acest fenomen:17
- Scolile din zonele defavorizate sunt caracterizate de izolare, saracie si
lipsa oportunitatilor de succes socio-profesional pentru absolventi. Lipsiti de
motivatie, multi dintre elevii claselor gimnaziale renunta in primii ani de studiu,
ramanand sa dea o mana de ajutor in gospodariile proprii sau, muncind ca
zilieri la oameni mai avuti din sate.
17
Abandonul scolar in contextul societatii romanesti articol internet
137
Saracia comunitatilor din zonele defavorizate limiteaza posibilitatile

parintilor de a oferi copiilor resursele necesare educatiei. Aceasta stare
provoaca deseori, exploatarea copiilor prin munca de catre parinti.
Tendinta de a considera ca familiile din zonele defavorizate nu
valorizeaza pozitiv importanta educatiei este superficiala. Lipsa interesului
pentru scoala se explica prin presiunile de ordin economic, prin dezamagirile
personale ale parintilor si prin lipsa de cultura a comunitatii care poate fi
susceptibila fata de institutiile formale.
Aceste cauze ar putea fi eliminate prin orientarea fondurilor disponibile
spre scoli din asemenea zone, prin stabilirea unor legaturi cu centre de
instruire existente, prin asigurarea unei infrastructuri care sa asigure
transportul elevilor dar, si asigurarea hranei pentru elevi care au domiciliul la
distante mari de scoala.
- Cultura de origine a elevilor cercetarile din domeniul educational au
relevat faptul ca mediul socio-cultural de provenienta al elevilor este una
dintre cele mai importante variabile in reusita sau esecul scolar si profesional
al elevului. Este foarte importanta atitudinea familiei in raport cu scoala.
Cunoasterea acestor atitudini si identificarea surselor de posibile tensiuni sau
blocaje manifestate in raport cu cariera scolara a tinerilor constituie un factor
important in prevenirea abandonurilor.
Climatul familial are un rol hotarator in cauzele de abandon scolar.
Astfel, dezorganizarea vietii de familie, consecinta a divortului, climatul
familial conflictual si imoral, excesiv de permisiv, divergenta metodelor
educative si lipsa de autoritate a parintilor, atitudinea rece, indiferenta sau
dimpotriva, tiranica a acestora, sunt cateva aspecte care conduc spre
abandonul scolar.
- Factor de natura sociala si economica cum ar fi: crize politice,
economice, sociale si morale, prabusirea sistemului de protectie sociala,
confuzia sau absenta unor norme sau valori sunt alte cauze care conduc la
dezorientarea elevilor, indepartarea lor de mediul educational si in final
abandon scolar.
- Factorii de natura educationala insubordonare fata de normele si
regulile scolare, chiul, absenteism, repetentie, motivatii si interese slabe in
raport cu scoala, greselile dascalilor (de atitudine si relationare, competenta
profesionala, autoritate morala) au si ei un rol important in aparitia
fenomenului de abandon scolar.
- Anturajul de proasta calitate debusoleaza elevii cu un psihic labil
datorat unor carente din copilarie dorinta de a scapa de sub tutela
educationala sau familiala, dorinta de a capta obiecte, haine sau mancare
138
prin cai ocolite, necurate sunt alte cauze pentru care elevul abandoneaza
scoala.
Se impun masuri de prevenire a abandonului scolar:

Psiho-pedagogice si psiho-sociologice, prin intermediul carora sunt
cultivate relatii interpersonale adecvate pentru realizarea unei insertii
socio-familiale pozitive;
Socio-profesionale ele decurg din masurile psiho-pedagogice si
psihosociale, urmarind prevenirea riscurilor de abandon;
Psihiatrice (depistarea precoce a minorilor cu diferite probleme
caracteriale, comportamentale, emotionale, tendinte agresive);
Juridico-sociale aceste masuri permit cresterea gradului de
influentare sociala prin popularizarea legilor si prin propaganda juridica,
in general.
4.1.2. Invatamantul universitar

Situatia invatamantului universitar este analizata in cadrul celei mai
recente strategii elaborate - Strategia Integrata de Dezvoltare a Resurselor
Umane, unde sunt punctate principalele problematici cu care se confrunta
invatamantul superior romanesc.
O prima problema ar fi inexistenta unei evaluari de tip calitativ care sa
evidentieze relevanta competentelor dobandite in raport cu cerintele reale de
pe piata muncii si cu exigentele dezvoltarii durabile. In termeni strict
cantitativi, rata de participare a absolventilor de invatamant secundar la
invatamantul superior a crescut de la 27,7% in 2000-2001 la 44,8% in 20052006, dar faptul ca doar 11,7% din adultii din grupa de varsta intre 25 si 64 de
ani sunt absolventi de invatamant superior (fata de 27,7% in SUA, 16,4% in
Marea Britanie sau 15,4% in Franta) plaseaza Romania intr-o situatie
dezavantajoasa fata de cerintele racordarii la societatea bazata pe
cunoastere.
O imbunatatire substantiala a calitatii in invatamantul universitar si
postuniversitar se asteapta in urma elaborarii si aplicarii Cadrului National al
Calificarilor din Invatamantul Superior. Aceasta presupune introducerea unor
criterii si practici transparente pentru definirea calificarilor si procedurilor de
validare, dezvoltarea unor solutii informatice pentru managementul acestui
proces, formarea unui contingent de evaluatori de calitate a proceselor
didactice si a finalitatii acestuia in invatamantul superior. 18
18
Vezi Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei Orizonturi 2013-2020-2030, pag. 72;
139
INFRASTRUCTURA SISTEMULUI DE EDUCATIE

In anul scolar 2007-2008, infrastructura sistemului national de educatie
cuprindea 106 institute de invatamant superior, in cadrul carora au functionat
631 facultati.
Graficul nr. 39 - Distributia institutelor de invatamant superior, pe forme
de proprietate
Sursa: Starea sociala si economica a Romaniei, INSSE, 2006-2007
Dupa o perioada de extindere a retelei de unitati din invatamantul

superior particular, incepand cu anul universitar 2002-2003, numarul
institutiilor din invatamantul superior se afla in scadere, fenomen generat, pe
de o parte, de cerintele impuse pentru atestarea lor si, pe de alta parte, de
diversificarea invatamantului public. Totusi, in anul universitar 2007-2008
s-au inregistrat 50 universitati si alte tipuri de institutii de invatamant superior
private, cu 2 unitati mai mult decat in anul precedent.
Invatamantul superior a prezentat o distributie aproximativ echilibrata
intre sistemul public si cel privat (52,8% public si 47,2% privat).
Din totalul de 907,4 mii studenti cuprinsi in invatamantul superior in anul
universitar 2007 -2008, numai 0,2% erau inscrisi in invatamantul universitar
de scurta durata (colegii), numarul acestora fiind de aproape noua ori mai mic
decat in anul universitar precedent. Aceasta diminuare accentuata a survenit
ca urmare a acceptarii Romaniei in spatiului european al invatamatului
superior, care a determinat desfiintarea sau transformarea colegiilor in
facultati cu durara de trei ani.
140
Grafic nr. 40 - Numarul studentilor in invatamantul superior de lunga si

de scurta durata
905,9
1000
800
600
400
200
0
772,6
1,5
12,9
2006-2007
2007-2008
Invatamant
superior de
lunga durata
Invatamant
superior de
scurta durata
In anul universitar 2007 - 2008, structura pe grupe de specializari a

studentilor inscrisi in invatamantul superior reflecta faptul ca cei mai multi
studenti opteaza pentru studiul stiintelor economice (32,4%), universitar
pedagogice (29,3%) si tehnice (19,7%). Situatia este cu totul diferita in
invatamantul superior din sectorul privat, in care ponderea cea mai mare se
inregistreaza la studentii inscrisi in invatamantul economic (44,3%), cel
universitar (26,3%), precum si in invatamantul juridic (24,6%).
Grafic nr 41 Specializari universitare in invatamantul de stat
141
Grafic nr 42 Specializari universitare in invatamantul particular
SITUATIA INVATAMANULUI UNIVERSITAR LA NIVELUL REGIUNII

SUD EST
La nivelul Regiunii SudEst infrastructura sistemului de educatie
universitar nu este inca atat de bine dezvoltata, aceasta cuprinzand 7 Institutii
de invatamant superior cu 54 facultati, ceea ce plaseaza Regiunea Sud-Est
pe penultimul loc la nivel national, din acest punct de vedere.
Tabel nr.68 - Evolutia populatiei scolare din invatamantul superior, la
nivelul Regiunii Sud-Est
REGIUNEA
SUD-EST/
TOTAL
BRAILA
BUZAU
CONSTANTA
VRANCEA
GALATI
TULCEA
2004-2005
47507
2274
528
28048
278
16379
2005-2006
51101
2142
401
29928
327
18303
2006-2007
55192
2310
291
32702
133
19757
2007-2008
62739
2412
206
38915
200
21006
AN
SCOLAR
Sursa: Statistici regionale, Directia Regionala de Statistica Braila, INS
142
Grafic nr. 43 - Evolutia populatiei scolare din invatamantul superior, la

nivelul Regiunii Sud-Est
In anul universitar 2007 2008,

prezenta conform tabelului de mai jos:
situatia in Regiunea SudEst se
Tabel nr. 69 Situatia invatamantului universitar, la nivelul

Regiunii Sud-Est
Regiunea
Institutii de
Sud - Est
invatamant
Facultati
Studenti inscrisi
Personal didactic
superior
Total
Din care
Total
feminin
Din care
feminin
Braila
2412
1366
39
23
Buzau
206
198
Constanta
30
38915
21195
1021
522
Galati
19
21006
12422
689
310
Tulcea
Vrancea
200
190
Total
54
62739
35371
1749
855
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2008, INS
143
Pe domenii fundamentale,19 cei mai multi studenti s-au inscris la

specializari din domeniul Stiinte ingineresti (39,4%), Stiinte economice
(24,5%), Sanatate (8,4%), Stiinte sociale si politice 7,3%, Stiinte umaniste
6%.
Grafic nr. 44 - Structura studentilor, nivel licenta, din Regiunea Sud-Est
pe domenii fundamantale
Structura studenilor, nivel licen, din Regiunea Sud-Est
pe domenii fundamentale
1,1% 2,8% 6,0%
8,4%
0,5%
5,9%
7,3%
39,4%
24,5%
1,3%
2,5%
0,3%
tiine exacte
tiine ale naturii
tiine umaniste
Teologie
tiine juridice
tiine sociale i politice
tiine economice
Arte
Educaie fizic i sport
tiine agricole i silvice
tiine inginereti
Sntate
Sursa: Anexa 3 transmisa de universitatile din Regiunea Sud-Est
Comparativ cu anul universitar 2006-2007 se constata o diminuare cu

4,5% a ponderii absolventilor care au optat pentru domeniul Stiinte
ingineresti.
Pentru specializari din domeniul Stiinte agricole si silvice au optat 1,3%
dintre absolventii promotiei 2007 inscrisi in anul I (anul universitar
2007-2008).
La nivelul domeniilor pe care le putem considera relevante, dupa
numarul de studenti inscrisi in anul intai, ponderea studentilor care sunt
absolventi ai unui liceu tehnologic se prezinta astfel: Stiinte ingineresti
19
Vezi - Planul Regional de Actiune pentru Invatamant, 2008-2013, pag.120
144
63,15%, Stiinte economie 85%, Sanatate 14,3%, Stiinte sociale si politice

48,14%, Stiinte umaniste 26,6%.
64,4% dintre cei care au optat pentru domeniul Stiinte agricole si silvice
sunt absolventi ai unui liceu tehnologic.
Grafic nr.45 Structura studentilor din Regiunea Sud-Est dupa sex, pe

domenii fundamentale
Structura studenilor din Regiunea Sud-Est dup sex, pe domenii fundamentale
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
Masculin
l
To
ta
Ar
te
Te
olo
gie
Femei
Analizand structura pe genuri, se observa ca ponderea persoanelor de

sex feminin este de 56% din total studenti. Se remarca prezenta studentelor
in toate domeniile fundamentale, predominante fiind in domenii precum:
Stiintele naturii, Sanatate, Stiinte umaniste, Stiintele sociale si politice. In
domeniile Stiinte ingineresti si Educatie fizica si sport ponderea acestora este
mai redusa.
145
Grafic nr.46 - Structura studentilor din regiunea Sud-Est pe domenii

fundamentale, dupa mediul de rezidenta
Structura studenilor din Regiunea Sud-Est pe domenii fundamentale, dup
mediul de reziden
100%
80%
60%
Rural
40%
Urban
20%
0%
ie
log
eo
te
Ar
To
ta l
Studentii, absolventi ai unui liceu tehnologic, au optat in ordine pentru

domenii precum: Stiinte ingineresti, Stiinte economice, Stiinte sociale si
politice, Stiinte juridice, Stiinte umaniste, Stiinte ale naturii, Sanatate, Stiinte
agricole si silvice, Educatie fizica si sport, Stiinte exacte, Arte si Teologie.
Tabel nr. 70 - Repartitia studentilor absolventi ai liceului tehnologic, pe
domenii fundamentale, la nivelul Regiunii Sud-Est, in anul universitar
2007-2008
Nr. studenti absolventi
de liceu tehnologic
- procente -
Stiinte exacte
14
0,8
Stiinte ale naturii
49
2,8
Stiinte umaniste
54
3,1
Teologie
0,1
Stiinte juridice
58
3,3
Stiinte sociale si politice
91
5,1
Stiinte economice
564
31,9
0,2
Domeniul
Arte
146

Educatie fizica si sport
18
1,0
Stiinte agricole si silvice
29
1,6
Stiinte ingineresti
845
47,7
Sanatate
41
2,3
1770
100,0
TOTAL
Sursa: Anexa 3 Transmisa de universitatile din Regiunea Sud-Est, care au raspuns la adresa MECI
Grafic nr. 47 Structura studentilor din anul I, dupa liceul absolvit

Structura studenilor din anul I, dup tipul liceului absolvit, la
nivelul Regiunii Sud-Est n anul universitar 2007-2008
48%
52%
Studeni absolveni de liceu tehnologic
Studeni absolveni de alte licee
Sursa: Anexa 3 transmisa de universitatile din Regiunea Sud-Est, care au raspuns la adresa MECI
In anul universitar 2007-2008, la nivelul Regiunii Sud-Est, 1770 de

studenti (reprezentand 52%) din numarul total (3396) al studentilor anului I
sunt absolventi de liceu tehnologic.
147
Grafic nr. 48 - Structura ofertei universitatilor de stat din Regiunea Sud-Est,

pentru studii de licenta, pe domenii fundamantale, 2008-2009
2,0
4,2 3,8
6,2
7,2
3,0
4,7
36,4
11,7
14,3
1,9
2,7
tiine exacte
Teologie
1,1
tiine ale naturii
tiine umaniste
tiine juridice
tiine sociale i politice
tiine economice
Arte
Educaie fizic i sport
tiine agricole i silvice
tiine inginereti
Sntate reglementate sectorial
Sntate Reglementate general
Analizand structura ofertei pentru, anul universitar 2008-2009, specialistii

care au elaborat Planul Regional de Actiune pentru Invatamant, 2008-201320
au observat ca locurile in universitatile de stat au fost distribuite in ordine pe
domenii fundamentale astfel: stiinte ingineresti 36,4%, Stiinte economice
14,3%, Stiinte sociale si politice 11,7%, Stiinte umaniste 7,2%
Se constata un numar redus de locuri repartizat domeniului Stiinte
agricole si silvice (1,9%) ceea ce denota ca exista o atractie scazuta a
tinerilor pentru acest domeniu, cu toate ca economia Regiunii Sud-Est are un
pronuntat caracter agrar. Aceasta situatie este o consecinta a faptului ca
predomina agricultura de subzistenta, faramitarea excesiva a suprafetelor
agricole nu poate asigura resursele necesare desfasurarii unei agriculturi
moderne.
Analizand prin comparatie oferta generala pentru studii de licenta
existenta la nivel national cu oferta universitatilor din Regiunea Sud-Est
remarcam ca la nivelul regiunii nu sunt acoperite toate domeniile de licenta
20
Vezi, Planul Regional de Actiune pentru Invatamant, 2008-2013, pag.119
148
(Oferta invatamantului superior din regiunea Sud-Est pentru anul universitar

2008-2009, este prezentata detaliat in anexe, punctul B).
In acest sens se impune o analiza pentru a stabili daca printre domeniile
care nu se regasesc in oferta universitatilor se afla si domenii in care se
resimte lipsa unor specialisti la nivel regional si de ce nu chiar national, mai
ales daca avem in vedere necesitatea gestionarii de catre tara noastra a
Instrumentelor Structurale (Fondul Social European, Fondul European pentru
Dezvoltare Regionala si Fondul de Coeziune), importante instrumente
financiare ale Uniunii Europene, care sustin dezvoltarea regionala,
precizeaza specialistii care au elaborat documentul mai sus amintit.
4.1.3. Invatarea pe tot parcursul vietii
Educatia si formarea sunt extrem de importante pentru schimbarile
necesare la nivel economic si social. Posibilitatea de a avansa profesional si
social necesita dobandirea de competentelor cheie de catre toate persoanele
si dezvoltarea abilitatilor pe parcursul intregii vieti.
Comisia Europeana si Statele Membre au definit invatarea permanenta
in cadrul Strategiei Europene pentru Ocuparea Fortei de Munca, ca activitate
intentionata de invatare realizata continuu, cu scopul imbunatatirii
cunostintelor, deprinderilor si competentelor. Invatarea pe tot parcursul
vietii reprezinta un continuu care incepe din primele zile de viata si dureaza
pana la sfarsitul acesteia. Educatia de baza urmata de educatia si formarea
profesionala initiala ar trebui sa inzestreze toti tinerii cu noile competente de
baza cerute de o economie fondata pe cunoastere. De asemenea, o atitudine
pozitiva fata de invatare si motivatia individuala pentru acest proces precum
si varietatea posibilitatilor de a invata sunt factori care influenteaza in mod
pozitiv invatarea pe tot parcursul vietii. Sistemele de educatie si formare
trebuie astfel sa se adapteze la nevoile si cererile individului si nu invers.
Aceste initiative includ si cadrul general al competentelor cheie pe care
fiecare cetatean ar trebui sa le dobandeasca pentru a reusi in societatea
actuala, alaturi de Cadrul European al Calificarilor si documente de politica in
domeniul invatamantului superior, formarea profesorilor si provocarea de a
face sistemul de invatamant european eficient si echitabil.21
Cele opt competente cheie sunt:
1. Aptitudini si competente lingvistice (in limba materna);
2. Aptitudini si competente lingvistice (in limba materna);
3. Aptitudini si competente matematice;
4. Aptitudini si competente stiintifice si tehnologice;
5. Aptitudini si competente de invatare (learning to learn);
21
Vezi http://ec.europa.eu/education/at-a-glance/about141_en.htm;
149
6. Aptitudini si competente civice, interpersonale, interculturale si sociale;

7. Aptitudini si competente antreprenoriale;
8. Aptitudini si competente de exprimare culturala;
Competentele sunt definite ca fiind o combinatie intre cunostinte,
abilitati si atitudini adecvate contextului si care sunt necesare tuturor
indivizilor pentru dezvoltarea personala, participarea ca cetateni activi,
incluziune sociala si munca.
Promovarea principiului educatiei permanente prin invatarea pe tot
parcursul vietii reprezinta pentru Romania o directie de actiune prioritara,
dat fiind decalajul reiesit din studiile efectuate in ceea ce priveste participarea
la diferite forme de calificare, reciclare sau perfectionare profesionala (de
peste 5 ori sub media UE)22
Rata de participare a adultilor intre 25 si 64 de ani la programe
educationale se afla inca, in anul 2007, la un nivel extrem de scazut de 1,5%
fata de 9,7% media UE si fata de 12,5% obiectivul - tinta de pentru anul
2010. De asemenea, acest nivel este inca departe de 7%- obiectivul - tinta
national de stabilit pentru anul 2010.
Tabel nr. 71 - Procentul populatiei cuprinse intre 25-64 de ani, ce a

participat la procesul de formare profesionala continua, la nivelul Romaniei
Tara
2003
2004
2005
2006
2007
2008
ROMANIA
1,1
1,4
1,6
1,3
1,3
1,5
Sursa: Eurostat
Fata de numarul de participanti de 187 mii in anul 2004, la programe de

calificare si reciclare profesionala se prevede ca, la nivelul anului 2015,
efectivele sa ajunga la minimun 360 mii persoane, din care 160 mii femei;
Ponderea elevilor sau studentilor sprijiniti in tranzitia de la scoala la viata
activa care au obtinut un loc de munca sau au participat la cursuri ulterioare
sa ajunga la 65%, iar numarul celor ce beneficiaza de serviciile de consiliere
in cariera sa creasca de la circa 86 mii in 2005 la 400 mii in 2015.23
Interventia Fondului Social Europen prin Programul Operational Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, se va focaliza pe consolidarea si
imbunatatirea functionarii sistemelor de educatie si formare profesionala
initiale si continue si asigurarii unor sanse crescute de participare la educatie
si formare de calitate.
De asemenea, in vederea imbunatatirii capitalului uman si acordarea de
sprijin in vederea adaptarii la noul context, din Fondul European pentru
22
23
Vezi Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei,Orizonturi 2013-2020-2030, pag. 72;
Vezi Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei Orizonturi 2013-2020-2030, pag. 73;
150
Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) prin Programul National de

Dezvoltare Rurala este sustinuta formare profesionala continua in domeniul
agriculturii, silviculturii si industriei alimentare.24
Pentru prima data in Romania in perioada aprilie 2007 - martie 2008 a
fost realizata Ancheta Privind Educatia Adultilor (AEDA). Grupul tinta s-a
adresat rezidentilor adulti din Romania cu varsta cuprinsa intre 25 si 64 ani.
In ancheta au fost incluse persoanele nascute in perioada 1 aprilie 1943 31
martie 1983.
Educatia formala
In perioada aprilie 2007 - martie 2008, 431 mii persoane au participat la
educatia formala, dintre care 244 mii de femei (reprezentand 56,6%) si 187
mii barbati (reprezentand 43,4%). Rata de participare la activitati de educatie
formala a populatiei de sex feminin raportata la populatia totala a fost de
4,1%, in timp ce rata de participare a barbatilor a fost de 3,2%.
Aceasta forma de educatie cuprinde totalitatea activitatilor si a actiunilor
pedagogice desfasurate si proiectate institutional (in gradinite, scoli, licee,
universitati, centre de perfectionare etc.), in cadrul sistemului de invatamant
in mod planificat si organizat. Se realizeaza in cadrul unui proces de instruire
realizat cu rigurozitate in timp si spatiu: planuri, programe, manuale,
cursuri^etc.
Analizand situatia la nivelul regiunilor de dezvoltare din Romania, situatia
se prezinta conform graficului de mai jos:
Grafic nr. 49 - Ratele de participare ale populatiei la educatia formala,
pe regiuni de dezvoltare ale Romaniei
Sursa: Educatia Adultilor din Romania, Bucuresti 2008
24
Vezi Programul National de Reforme, pag. 59;
151
Educatia nonformala
Ratele de participare inregistrate pe regiuni sunt mai mari in cazul
educatiei non-formale decat in cazul celei formale. Acest lucru este
explicabil prin distributia relativ omogena a furnizorilor de educatie nonformala in plan teritorial.
Educatia nonformala cuprinde ansamblul activitatilor si actiunilor care se
realizeaza intr-un cadru institutionalizat , constituindu-se ca o punte intre
cunostiintele asimilate in timpul lectiilor si informatiile acumulate nonformal (
Vaideanu 1998 ap Oprea)
-
Obiectivele educatiei nonformale sunt:

largirea si completarea orizontului de cultura imbogatiind cunostiintele
din anumite domenii;
crearea conditiilor pentru desavarsirea profesionala;
alfabetizarea grupurilor sociale defavorizate;
sa contribuie la recreerea si destinderea participantilor precum si la
petrecerea organizata a timpului liber;
asigurarea cadrului de exersare si cultivare a diferitelor inclinatii,
aptitudini, capacitati.
Relatia dintre educatia formala si educatia nonformala este de

complementaritale sub raportul continutului, al formelor de organizare si de
realizare.
Grafic nr.50 - Ratele de participare ale populatiei la educatia nonformala, pe regiuni de dezvoltare ale Romaniei
152
Educatia informala
Educatia informala are drept tinta dobandirea cunostintelor in scopuri
private si profesionale care necesita un grad ridicat de interes, angajamanet
si autocontrol. Educatia informala poate incepe prin citirea de documente si
carti tehnice, la serviciu si acasa din cand in cand, pana se ajunge la
pregatirea unei promovari pe piata fortei de munca a studiilor autodirijate in
fiecare zi, timp de mai multe ore.
Distributia ratelor de participare la educatia informala, este prezentata in
graficul de mai jos:
Grafic nr. 51 - Ratele de participare ale populatiei la educatia nonformala, pe regiuni de dezvoltare ale Romaniei
14,5
15,9
Nord-Vest
Centru
Nord-Est
Sud-Est
Sud
Bucuresti-Ilfov
Sud-Vest
Vest
27,8
21,4
13,4
11,1
9,1
38,7
0
10
15
20
25
30
35
40
45
Participantii la diferite tipuri de instruire, in cazul educatiei informale, sunt

distribuiti relativ egal atata timp cat activitatile pot fi desfasurate la domiciliu.
In schimb, vizitarea muzeelor insotiti de ghizi sau efectuare de excursii in
anumite locuri vor fi, in special, restrictionate de frecventa anumitor
oportunitati. Frecventa vizitelor la biblioteca depinde de oferta existenta in
regiunea unde locuieste participantul.
153
Tabel nr. 72 - Numarul participantilor la educatia informala pe tipuri de

instruire
Numarul de
Tipul de educatie informala
participanti
(mii participari)
Total
Ponderea
participantilor
5207
100,0
1061
20,4
1235
23,7
Utilizand calculatorul
1232
23,7
De la televizor/radio/video
1288
24,7
133
2,6
258
4,9
Invatand de la un membru al familiei, un prieten sau un

coleg
Utilizand materiale diferite (carti, reviste de specialitate,
etc)
In urma unor vizite la muzee sau excursii inj locuri

istorice/naturale/industriale
Frecventand centre de invatare (inclusiv biblioteci)
Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor (CNFPA) are rol

consultativ in fundamentarea si promovarea politicilor si strategiilor de
formare profesionala a adultilor.
CNFPA coordoneaza si controleaza la nivel national urmatoarele
activitati:
a) autorizarea furnizorilor de formare profesionala, prin comisiile de
autorizare judetene, respectiv a municipiului Bucuresti;
b) elaborarea standardelor ocupationale;
c) evaluarea si certificarea competentelor profesionale dobandite de adulti
prin formare profesionala continua.
Situatia Furnizorilor Autorizati de Formare Profesionala la nivelul
Regiunii Sud Est se regaseste centralizata in tabelului de mai jos:
154
Tabelul nr.73 Furnizorilor Autorizati de Formare Profesionala

Judetul
Numar programe
Braila
189
Buzau
199
Constanta
317
Galati
298
Tulcea
110
Vrancea
104
Total REGIUNE
1217
Sursa: www.cnfpa.ro/index.php?lang=ro&l=home_rnffpa/Registrul
National al Furnizorilor Autorizati
4.2. PRINCIPALELE CONSTATARI

NIVELUL OCUPATIILOR25
DIN
ANALIZA
EVOLUTIEI
LA
Principalele constatari din analiza evolutiei la nivelul ocupatiilor relevante

pentru invatamantul profesional si tehnic liceal, invatamantul postliceal si
invatamantul superior se regasesc in documentul Planul Regional de Actiune
pentru Invatamant (PRAI) 2008-2013
a)
25
Principalele constatari din analiza evolutiei la nivelul

ocupatiilor relevante pentru invatamantul profesional si tehnic
liceal
Vezi, Planul Regional de Actiune pentru Invatamant, 2008-2013, pag.33
155
Tabelul nr.74 - Tendintele privind locurile de munca vacante, somerii inregistrati,

someri absolventi precum si ocupatiile si grupele de ocupatii relevante prin numarul de
locuri de munca vacante (detaliat datele sunt prezentate in anexe, puctul C).
Tendinta
someri
Diferenta
locuri
vacantesomeri
(2008)
Tendinta
someri
absolventi
Ponderea
somerilor
absolventi din
total someri in
2008
Domeniul de
pregatire -ruta
prog.
Tendinta
locuri munca
vacante
Agricultura si
Silvicultura
Regiune,
BR, CT,TL
VN
GL, BZ
Regiune
BR, GL, VN,
TL
BZ
CT
(-) Regiune
(-) BR, BZ, CT,
GL,TL
(+) VN
Regiune
27%(136 abs.)
Silvicultura
Regiune,
BR, GL, TL
BZ,CT, VN
Regiune
GL, TL
BZ,CT,VN
BR
(+) Regiune
(+) CT, BR
(-) BZ, TL, VN
Regiune
6%(6 abs.)
Constructii,
instalatii si lucr.
publice
Regiune,
CT, GL
BR, BZ, TL,
VN
Regiune
BR, GL, TL,
VN, CT
BZ
(+) Regiune
( +) BR, BZ,
CT,TL
(-) GL
( 0 ) VN
Regiune
6,4% (72 abs.)
Turism si
Regiune,
Regiune
(+) Regiune
Regiune
Ocupatii /
grupe de
ocupatii
relevante
(prin nr. de
locuri de
munca vacante
in cadrul
domeniului)
Ocupatii cu
locuri de
munca ,
somaj ,
excedent
locuri de (+):
Nu sunt
Ocupatii cu
locuri de
munca ,
somaj ,
excedent
locuri de (+):
. lucratori
forestieri (BR,
CT
Ocupatii cu
excedent
semnificativ
de locuri
munca:
- Zidari BR,
BZ, CT, TL
- Constructori
in beton armat
si asimilati BR, BZ, CT
- Dulgheri
BR, BZ, CT,TL
- Parchetari,
linolisti,
mozaicari si
faiantari CT,
TL
- Montatori de
izolatii termice
BZ, CT, TL
- Instalatori si
montatori de
tevi BR, BZ,
CT, TL
- zugravi,
tapetari,
lacuitori si
vopsitori BR,
CT, BZ, TL
Ocupatii cu
156

alimentatie
BR, CT, GL,

TL, VN, BZ
TL, BR, GL,

VN
CT, BZ
( +) BR, TL, VN
(-) CT, BZ, GL
3%(74 abs.)
Comert
Regiune,
BR,CT, GL,
BZ, TL, VN
Regiune
BR, Gl, TL,
VN
BZ, CT
(EFECT
SEZONIER)
(+) Regiune
( +) BR, BZ,
TL, VN
(-) CT, GL
Regiune
4% (102 abs.)
Mecanica
Regiune
BR, GL
BZ, CT, TL,
VN
Regiune
BR, CT, GL,
TL
BZ, VN
CT
(+) Regiune
(+) BR, CT, TL
(-) BZ, GL, VN
Regiune
5,6% (415 abs.)
excedent
semnificativ
de locuri
munca:
Ospatari si
barmani CT,
BZ, BR, TL
Bucatari BR,
CT, TL
Brutari,
Patiseri,
Cofetari BR
Ocupatii cu
excedent
semnificativ
de locuri
munca:
Vanzatori
BR, BZ, TL, VN
NB. Judetul
Constanta
inregistreaza
mari fluctuatii
sezoniere,
deficit de locuri
de munca, dar
cu valori mari
ale locurilor
vacante ( 750
in 2008)
Ocupatii cu
excedent
semnificativ
de locuri de
munca (+):
- Sudori si
debitori
autogeni
(CT,BR, TL),
(BZ deficit dar
valori mari ale
locurilor
vacante, 206 in
2008)
- Constructori
montatori
structuri
metalice (CT,
BR, TL, ) (BZ
deficit dar
valori mari ale
locurilor
vacante, 458 in
2008)
- Conducatori
auto toate
jud.
- Prelucratori la
masini unelte
CT
157
Electromecanica
Regiune
BR, GL
BZ, CT, TL,
VN
Regiune
BR, CT,
GL,TL, VN
BZ
(+) Regiune
(+) BR, CT,
TL,VN
(-) BZ, GL
Regiune
13% (86 abs.)
Electronica si
automatizari
Regiune
BR, GL
BZ, CT, TL,
VN
Regiune
BR, BZ, GL,
TL, VN
CT
(+) Regiune
(+) BR, BZ,TL
(-) CT, GL, VN
Regiune
42% (249 abs.)
Chimie
industriala
Regiune
CT, BR, BZ
Valori
nesemnificative
in restul jud.
(-) Regiune
(+) CT
(-) BR, BZ
Valori
nesemnificative:
3 abs. someri
in 2008.
Materiale de
constructii
Regiune
CT, TL, BZ
Valori
nesemnificative
in restul jud.
Regiune
BR,
BZ, CT
Valori
nesemnificative
in restul jud.
Regiune
BZ
Valori
nesemnificative
in restul jud.
(+) Regiune
(+) CT, TL
(-)BZ
Valori
nesemnificative:
5 abs someri in
2008.
Electric
Regiune,
BR, BZ, VN
CT, GL, TL,
VN
Regiune,
BR, CT, GL,
TL
BZ, VN
(+) Regiune,
(+) BR, CT, TL
(-) BZ, GL, VN
Regiune
10% (66 abs.)
- Tehnicieni si
maistrii
mecanici - CT
Ocupatii cu
excedent
semnificativ
de locuri
munca:
electromecanici
montatori si
reparatori de
aparate - CT,
BR, TL
Ocupatii cu
excedent
semnificativ
de locuri
munca:
Tehnicieni de
echipamente
pentru radioemisie,
televiziune si
telecomunicatii
- CT
Dispersie
mare si valori
mici pe
ocupatii in
jud. relevante:
CT, BR, BZ
Ocupatii cu
excedent
semnificativ
de locuri
munca:
Operatori la
cuptoarele si
instalatiile de
obtinere a
sticlei,
ceramicii si
produselor
refractare,
abrazive din
carbune si
grafit CT, TL
Ocupatii cu
excedent de
locuri munca:
- electricieni in
constructii
BR, CT
- electricieni
montatori si
reparatori linii
electrice - BR,
CT(BZ deficit
dar valori mari
ale locurilor
158
Industrie
alimentara
Regiune
CT,BZ,VN
BR, GL, TL
Regiune
BR,CT,
GL,TL, VN
BZ
(-)Regiune,
(+) BR, BZ,
CT, TL
(-) GL
( 0 ) VN
Regiune
29% (180 abs.)
Fabricarea
produselor din
lemn
Regiune
BZ, TL
Restul
judetelor
Regiune,
BZ, TL, VN
BR, CT, GL,
(+) Regiune,
(-) VN
(+) Restul
Judetelor
Regiune
13% (56 abs.)
Industrie textila
si pielarie
Regiune
BZ, TL, VN
BR, CT, GL
Regiune
BZ, TL, VN
BR, CT, GL
(-)Regiune,
(+) BR
( 0 ) CT
(-) Restul
Judetelor
Regiune
16%(135 abs.)
Estetica si
igiena corpului
omenesc
Tehnici
poligrafice
Economic
valori
nesemnificative
valori
nesemnificative
valori
nesemnificative
valori
nesemnificative
valori
nesemnificative
Regiune,
BZ, GL, TL,
VN
BR, CT,
valori
nesemnificative
Regiune,
BZ, CT
BR, GL, TL,
VN
valori
nesemnificative
(+) Regiune,
(-) GL
(+) Restul
Judetelor
valori
nesemnificative
Regiune
16%(130 abs.)
Protectia
mediului
valori
nesemnificative
valori
nesemnificative
valori
nesemnificative
valori
nesemnificative
vacante, 144 in
2008)
Ocupatii cu
excedent de
locuri munca:
- macelari si alti
lucratori in
prelucrarea
carnii BR, TL
- operatori la
masinile si inst.
de fabricare a
berii, vinurilor
CT, VN
Ocupatii cu
excedent de
locuri munca:
- lucratori in
pregatirea si
tratarea
lemnului BR,
BZ, CT, GL
Ocupatii cu
excedent
semnificativ
de locuri
munca:
- Operatori la
masini si utilaje
pentru ind.
confectiilor
BR, BZ, CT
- confectioneri asamblator
articole textile
BR, BZ, CT,
GL, TL
Ocupatii cu
excedent
semnificativ
de locuri
munca:
Lucratori cu
studii medii in
gestiunea
economica si
administrativa
+ functionari de
birou BR, GL,
TL, VN
Sursa: Planul Regional de Actiune pentru Invatamant, 2008-2013
159
Profilul dominant la nivel regional al cererii de forta de munca pare

sa fie dat de urmatoarele domenii (in ordinea numarului de locuri de munca
vacante la nivel regional): mecanica, constructii, comert, turism si
alimentatie, economic, electric.
Ocupatiile cele mai cerute de angajatori, cu crestere a locurilor de munca
vacante in 2008 comparativ cu anul anterior si cu balanta pozitiva in ce
priveste diferenta locuri de munca vacante-someri au fost inregistrate in
domeniile:
- constructii instalatii si lucrari publice (4267 locuri de munca
vacante in 2008, crestere in 2008 fata de 2007 a numarului de locuri
de munca vacante cu 277, diferenta locuri de munca vacante-someri in
2008, +3140);
- economic (1015 locuri de munca vacante in 2008, crestere in 2008
fata de 2007 a numarului de locuri de munca vacante cu 50, diferenta
locuri de munca vacante-someri in 2008, +213 );
- silvicultura (332 locuri de munca vacante in 2008, crestere in 2008
fata de 2007 a numarului de locuri de munca vacante cu 125, diferenta
locuri de munca vacante-someri in 2008, +142).
O serie de domenii de formare profesionala inregistreaza o balanta
pozitiva in ce priveste diferenta locuri de munca vacante-someri in 2008 dar
au scaderi ale numarului de locuri de munca vacante fata de anul anterior:
- mecanica (9145 locuri de munca vacante in 2008, scadere a
numarului de locuri de munca vacante in 2008 fata de 2007 cu 3941,
diferenta locuri de munca vacante-someri in 2008, + 5574);
- turism si alimentatie (2674 locuri de munca vacante in 2008, scadere
a numarului de locuri de munca vacante in 2008 fata de 2007 cu 652,
diferenta locuri de munca vacante-someri in 2008, + 349);
- comert (3766 locuri de munca vacante in 2008, scadere a numarului
de locuri de munca vacante in 2008 fata de 2007 cu 1358, diferenta
locuri de munca vacante-someri in 2008, + 1358);
- electric (761locuri de munca vacante in 2008, scadere a numarului de
locuri de munca vacante in 2008 fata de 2007 cu 37, diferenta locuri de
munca vacante-someri in 2008, + 130);
- electronica si automatizari (668locuri de munca vacante in 2008,
scadere a numarului de locuri de munca vacante in 2008 fata de 2007
cu 142, diferenta locuri de munca vacante-someri in 2008, + 78);
- fabricarea produselor din lemn (509locuri de munca vacante in 2008,
scadere a numarului de locuri de munca vacante in 2008 fata de 2007
cu 125, diferenta locuri de munca vacante-someri in 2008, + 71);
160
Domenii de formare profesionala la care diferenta locuri de munca vacantesomeri in 2008 este negativa sunt:
- chimie industriala (diferenta locuri de munca vacante-someri este 64,
dar cu o usoara crestere a locurilor de munca vacante de la 71 in 2007
la 104 in 2008);
- agricultura (diferenta locuri de munca vacante-someri este 379, si cu
scadere a locurilor de munca vacante de la 487 in 2007 la 119 in 2008);
- industria alimentara (diferenta locuri de munca vacante-someri este
136, si cu scaderea locurilor de munca vacante de la 520 in 2007 la
475 in 2008)
- industria textila si pielarie (diferenta locuri de munca vacante-someri
este 210, si cu scaderea locurilor de munca vacante de la 847 in 2007
la 605 in 2008)
- electromecanica (diferenta locuri de munca vacante-someri este 62,
si cu scaderea locurilor de munca vacante de la 1205 in 2007 la 570 in
2008)
Situatia privind somajul de start la nivelul regiunii Sud-Est
Se constata ca influenta absolventilor in totalul somerilor inregistrati este
in scadere la toate domeniile de formare profesionala. Din analiza datelor
rezulta ca influentele cele mai mari asupra somajului le-au avut, in anul
2008, domeniile de formare profesionala mecanica (415 absolventi inregistrati
in somaj), electronica si automatizari (249 absolventi inregistrati in somaj),
agricultura (163 absolventi inregistrati in somaj), industria alimentara (180
absolventi inregistrati in somaj), industria textila si pielarie (135 absolventi
inregistrati in somaj), economic (130 absolventi inregistrati in somaj).
Comparand valorile absolute ale somerilor absolventi si numarul locurilor
de munca vacante se observa ca numarul absolventilor este cu mult mai mic
decat locurile vacante la toate domeniile. In acest context, cauzele pot fi
identificate in nivelul de pregatire al absolventilor si/sau refuzul acestora de
angajare pe locurile de munca vacante.
b) Principalele constatari din analiza evolutiei la nivelul ocupatiilor
relevante pentru invatamantul postliceal
Pentru scoala postliceala, domeniile cu dinamica pozitiva la nivel
regional (tendinta de crestere a locurilor de munca si balanta pozitiva locuri
de munca-someri) sunt: economic, servicii, sanatate si asistenta
pedagogica, mecatronica si informatica. In domeniul economic cele mai
solicitate ocupatii sunt : agenti in activitatea financiara si comerciala, agenti
comerciali si mijlocitori de afaceri. In domeniul sanatate si asistenta
161
pedagogica se remarca cererea mare pentru asistenti medicali generalisti

(468 locuri de munca vacante la nivel regional in 2008). In domeniul servicii
cea mai solicitata ocupatie a fost in 2008 secretari si operatori la masini de
scris si de calcul (263 locuri de munca vacante). In domeniul mecatronica si
informatica, tehnicienii operatori echipamente de calcul au beneficiat de cele
mai multe locuri de munca vacante in 2008 (165).
Domeniile: agricol si alimentar, constructii, electronica, energetica, industria
lemnului, mecanica, protectia mediului, textile pielarie, transporturi
inregistreaza in 2008 balanta negativa locuri de munca vacante someri.
c) Principalele constatari din analiza evolutiei la nivelul ocupatiilor
relevante pentru invatamantul superior
Pentru invatamantul superior, dintre grupele de ocupatii cu numar
semnificativ de locuri de munca vacante la nivel regional si cu balanta
pozitiva locuri de munca-someri, se remarca, in ordinea numarului de locuri
de munca vacante la nivel regional in 2008: specialisti in sistemul financiar si
al asigurarilor (205 locuri de munca vacante fata de 32 someri), ingineri
constructori (155 locuri de munca vacante fata de 38 someri), Specialisti in
informatica (79 locuri de munca vacante fata de 19 someri), ingineri
energeticieni si electricieni (69 locuri de munca vacante fata de 21 someri),
ingineri electronisti (105 locuri de munca vacante fata de 72 someri),
specialisti in administratia publica (132 locuri de munca vacante fata de 98
someri).
O serie de ocupatii inregistreaza balanta negativa locuri de muncasomeri dar numarul de locuri de munca vacante este semnificativ: economisti
(273 locuri de munca vacante fata de 291 someri), ingineri mecanici (226
locuri de munca vacante fata de 234 someri).
Ocupatiile: ingineri in industria textila si pielarie, ingineri in industria
alimentara, ingineri in industria lemnului, ingineri agronomi, zootehnisti si
silvici, inregistreaza balanta negativa locuri de munca-someri si o cerere
foarte mica pe piata muncii regionala (numarul locurilor de munca vacante
pentru fiecare ocupatie mentionata este sub 30).
Concluzii:
Principala concluzie a specialistilor care au elaborat STRATEGIA
INTEGRATA DE DEZVOLATRE A RESURSELOR UMANE, ca urmare a
analizei sistemului preuniversitar din Romania, este aceea ca, in ansamblul
sau, sistemul nu reuseste sa aiba in momentul de fata o buna performanta in
ceea ce priveste contributia sa la dezvoltarea resurselor umane din
perspectiva invatarii pe parcursul intregii vieti. Progresele semnificative
inregistrate sunt mai degraba sectoriale, dar multitudinea schimbarilor, ca si
caracterul lor recent, nu au produs inca efectele pozitive scontate, de
162
ansamblu, asa cum o arata principalii indicatori. Criticile majore care se aduc
sistemului de invatamant preuniversitar sunt legate de supraincarcarea
programelor scolare, si de caracterul prea teoretic al celor invatate.
Pentru imbunatatirea calitatii actului educational, se recomanda in
documentul mai sus amintit, dezvoltarea metodologiilor specifice de evaluare,
monitorizarea participarii, absenteismului si a absolvirii, pregatirea expertilor
in evaluare si acreditare, sprijinirea furnizorilor de servicii educationale si
formare profesionala initiala.
Principalele concluzii formulate de catre specialistii care au
elaborat si avizat PRAI in cadrul Consortiului regional al regiunii de
dezvoltare Sud Est sunt:
Din analiza demografica - se apreciaza ca scaderile prognozate pentru
totalul populatiei regiunii si mai ales scaderile prognozate pentru populatia cu
varsta intre 0-14 ani va influenta structura retelei scolare prin concentrarea
activitatilor si cresterea competitiei intre scoli. Se apreciaza ca intr-un mediu
concurential tot mai pronuntat, unitatile scolare vor trebui sa puna accent pe
calitate in formarea profesionala, certificata prin insertia socio-profesionala a
absolventilor.
Cresterea numarului populatiei cu varsta de 60 de ani si peste, se apreciaza
ca va conduce la sporirea nevoilor din domeniul asistentei sociale si
medicale, invatamantul fiind chemat sa raspunda prin oferta de formare la
aceasta realitate, atat prin planurile de scolarizare cat si prin curriculum
adaptat.
Din analiza mediului economic regional se apreciaza ca domeniile
de formare profesionala initiala prioritare sunt: comert, turism si alimentatie,
constructii, mecanica prin calificari ce se adreseaza industriei navale,
agricultura si industria alimentara.
Schimbarile tehnologice si organizationale produse la nivelul agentilor
economici impun dezvoltarea parteneriatului dintre unitatile scolare IPT si
agenti economici pentru adaptarea curriculum-ului, asigurarea conditiilor de
desfasurare a instruirii practice si dezvoltarea formarii continue a cadrelor
didactice prin stagii la agenti economici
Din analiza pietei muncii - Ponderea mare a populatiei somere din
grupa 15-24 ani (30,39% din someri) cu diferente insemnate intre cele doua
sexe se apreciaza ca trebuie sa fie obiect de analiza la nivel local si la nivelul
parteneriatului scoala-angajatori-familie pentru identificarea cauzelor care au
generat situatiile de somaj ridicat in randul acestei grupe de varsta (oferta
educationala neadecvata cerintelor pietei muncii sau competentele scazute
ale absolventilor in raport cu cerintele angajatorilor sau refuzul absolventilor
pentru incadrare in anumite meserii sau pentru formare initiala in meserii
cerute pe piata muncii) si adoptarea masurilor pentru diminuarea
fenomenului.
163
Structura populatiei ocupate pe grupe de varsta si nivele de instruire

arata nevoia ca atat scoala cat si factorii responsabili trebuie sa actioneze
pentru crearea conditiilor si a motivatiei in deplina egalitate a sanselor pentru
continuarea studiilor de catre absolventii de gimnaziu si diminuarea in acest
fel a procentului de populatie ocupata cu nivel de pregatire gimnazial. Astfel,
populatia ocupata cu nivel de pregatire gimnazial si primar se ridica in 2007 la
28,5% din populatia ocupata. In acelasi sens, se apreciaza ca scolii ii revine
si o importanta sarcina de a aborda forme de invatamant pentru adulti in
conditiile in care cerintele ce se vor manifesta pe piata muncii si in viata
economica odata cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana vor afecta si
mai mult categoriile de populatie ocupata cu nivel de instruire primar,
gimnazial si chiar profesional.
Din analiza educatiei si formarii profesionale initiale se apreciaza
ca este necesara adoptarea masurilor de optimizare a ofertei de formare
profesionala si de a gestionare a resurselor, inclusiv prin colaborarea in
cadrul unor retele de scoli si/sau constituirea de consortii de scoli.
Se apreciaza ca sunt necesare o serie de masuri pentru dezvoltarea
profesionala a personalului didactic din IPT trebuie sa vizeze competentele
metodice (in raport cu noile cerinte si schimbarile introduse prin reformele din
IPT) si actualizarea competentelor de specialitate cu accent pe noile
tehnologii si schimbarile organizationale din mediul economic.
Consolidarea structurilor consultative din IPT si cresterea rolului
partenerilor sociali in planificarea ofertei si antrenarea sporita a acestora in
procesele decizionale este o alta prioritate ce va trebui in continuare sustinuta
prin masuri si actiuni concrete
Se subliniaza, de asemenea, necesitatea unor masuri vizand cresterea
gradului de acoperire si a calitatii serviciilor de orientare si consiliere, cu
privire la numarul de ore de consiliere/elev, numarul de elevi testati
aptitudinal si consiliati pentru o decizie informata in alegerea carierei,
respectiv a traseului de pregatire.
PRAI recomanda intensificarea eforturilor conjugate ale tuturor factorilor
implicati pentru prevenirea abandonului in mod deosebit la SAM in special in
mediul rural, comunitatile dezavantajate, zonele afectate de migrarea
populatiei, etc.
Nivelul scazut al competentelor cheie, constatat inca de la intrarea in
sistemul de IPT, in special in ceea ce priveste o parte din elevii SAM incepand cu competentele de baza traditionale (matematice, de
comunicare, etc.) si continuand cu competentele de invatare, capacitatea de
gandire critica si rezolvarea de probleme, de relationare interpersonala, etc. necesita din partea scolilor un efort sporit avand in vedere:
- invatarea centrata pe elev, urmarirea si incurajarea progresului individual;
- programe remediale pentru elevii cu dificultati de invatare (in special cei din
categorii defavorizate);
164
- facilitarea unor trasee individualizate de formare, etc.;

Scolile din IPT sunt chemate sa contribuie activ la tinta adoptata ca
benchmark de UE care prevede ca in 2010 media in UE privind participarea
la formarea continua sa fie de cel putin 12,5% din populatia adulta (grupa de
varsta 25-64 ani). Scolile din IPT sunt chemate sa se implice activ in
programele de A doua sansa - adresate prioritar grupurilor tinta
dezavantajate, pentru ca, pe langa finalizarea educatiei de baza din cadrul
invatamantului obligatoriu, se asigura si pregatirea pentru obtinerea unei
calificari profesionale intr-un anumit domeniu.
Principalele concluzii in ceea ce priveste sistemul de invatamant
universitar si invatarea pe parcursul intregii vieti sunt formulate de
specialistii care au elaborat STRATEGIA INTEGRATA DE DEZVOLATRE A
RESURSELOR UMANE 26:
Structurarea fragila a Centrelor de relatii cu mediul economic si de
afaceri in vederea organizarii stagiilor de practica ale studentilor;
pregatirea practica a studentilor este deficitara;
Slaba dezvoltare a sistemului de consiliere si orientare pentru studenti;
Reelaborarea criteriilor si standardelor de performanta institutionala in
vederea evaluarii specializarilor universitare si a programelor de studii si
a ierarhizarii lor;
Sisteme de evaluare deficitare, in prezent, evaluarea studentilor fiind
bazata aproape exclusiv pe examenul final;
Pregatire de specialitate supradimensionata si pregatire psihopedagogica insuficienta, mai ales a absolventilor de invatamant superior
care opteaza pentru cariera didactica;
Punerea accentului pe unele performante utilizabile exclusiv in mediul
academic si nu pe rezultate educationale aplicabile pe termen lung
transferul competentelor;
Nu sunt realizate studii si analize de nevoi pentru calificarile propuse,
pentru programele de specializare, atat la nivel de licenta, cat si
masteral;
Se preconizeaza un impact semnificativ al schimbarilor tehnologice
asupra nevoii de instruire (pregatire) a salariatilor si in aceeasi masura,
vor avea loc modificari in structura ocupationala si in continutul
ocupatiilor datorate introducerii de noi tehnologii. In regiunile si
sectoarele de activitate pentru care se estimeaza intensificari ale
schimbarilor tehnologice, vor trebui organizate, prioritar, programe de
pregatire in domeniul cunostintelor tehnice/tehnologice;
Insuficienta participare la formare profesionala a angajatilor
va
determina in timp un deficit cronic de competente si/sau personal
calificat, mai ales in sectoarele cu dezvoltare rapida.
26
Vezi STRATEGIA INTEGRATA DE DEZVOLATRE A RESURSELOR UMANE, Aspecte problematice
165
CAPITOLUL V INCLUZIUNE SOCIALA

Inegalitatile sunt diferente ierarhice evitabile, nejustificabile din punct de
vedere moral. Gran Therborn
In materie de integrare sociala, se pune accentul pe utilitatea educarii i

formarii astfel incat sa se intrerupa transmiterea intergeneraionala a saraciei.
Sunt avute in vedere , de altfel, principalele concluzii ale analizelor privind
pensiile, serviciile de ingrijire medicala in general i cele de lunga durata in
special, precum i regimurile de securitate sociala i se propun opiuni pentru
imbunatairea acestora. Se considera esenial sa se vegheze pentru ca
metoda deschisa de coordonare sa interacioneze in mod eficient cu strategia
de la Lisabona revizuita.( http://europa.eu/generalreport/ro/2006/rg45.htm,
COM(2006) 62. )
S-a ajuns, in timp, la concluzia ca, un anumit model de dezvoltare
economica imbinata cu o politica sociala a statului este cea mai concludenta
dovada a promovarii egalitatii prin politici sociale si ca aceasta imbinare are
ca efect nu numai scaderea conflictelor sociale ci si profitul economic si o mai
buna pozitionare pe piata din punctul de vedere al competitivitatii.
In cadrul acestui capitol, ne-am propus, deci, sa analizam diferitele
forme de manifestare a inegalitatii din punct de vedere sociologic cu toate
nuantele conceptelor de diferenta si inegalitate: distantare, excludere (bariere
care apar si fac aproape imposibil accesul la o viata mai buna pentru anumite
grupuri), ierarhizare (treptele sociale structurate ierarhic) si in cele din urma
exploatare.
Promovarea incluziunii sociale sau, cu alte cuvinte, lupta impotriva
saraciei si excluziunii sociale, reprezinta un deziderat foarte important al
Uniunii Europene si se realizeaza prin stabilirea unor obiective specifice
comun acceptate de toate statele, prin implementarea unor planuri nationale
de actiune prin care obiectivele sa fie atinse si prin dezvoltarea unui sistem
de masurare si de raportare periodica a schimbarilor aparute.
Monitorizarea progreselor realizate de statele membre ale UE in
reducerea acestui flagel se realizeaza cu ajutorul unui sistem de indicatori
statistici de incluziune sociala, care permit masurarea intr-o maniera
comparativa a evolutiei fenomenului.
La summitul de la Laeken din decembrie 2001, Consiliul European a
aprobat o lista de 10 indicatori primari si 8 indicatori secundari pentru a oferi
date statistice care sa permita descrierea diverselor aspecte legate de
incluziunea sociala, aspecte ce apartin unor domenii importante, si anume:
saracia monetara si inegalitatea, ocuparea, starea de sanatate si educatia.
166
Unul dintre indicatorii importanti ai acestui sistem de comensurare a

incluziunii sociale este rata saraciei.
Oficiul de statistica al UE, Eurostat, a ales ca metoda de masurare a
saraciei metoda relativa, in principal pe baza a doua considerente27, si
anume: scopul major al UE nu consta in asigurarea fiecarui cetatean a unui
nivel minim de trai, ci in realizarea situatiei in care toti cetatenii Europei sa
beneficieze de un nivel de prosperitate inalt care depinde in foarte mare
masura de nivelul dezvoltarii economice si sociale a fiecarui stat. Cel de-al
doilea considerent a fost faptul ca este deosebit de greu de definit un nivel
minim standard de viata care sa fie unanim acceptat, in conditiile existentei
inca a unor decalaje importante intre gradele de dezvoltare ale statelor ce
compun Uniunea Europeana.
In calitate de stat membru al UE, Romania a aplicat metodologia de
estimare a saraciei recomandata de EUROSTAT, in paralel cu dezvoltarea
unui sistem national care se bazeaza insa pe metoda absoluta de estimare
a saraciei.
Rata saraciei relative reprezinta ponderea persoanelor sarace (care
au un venit disponibil pe adult echivalent mai mic decat pragul stabilit la
nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile) in totalul populatiei.
Pe ansamblul tarii, in perioada 2005-2007 saracia relativa a inregistrat
o rata aproximativ stabila, de 18%, cu o foarte usoara tenta de crestere (de
0,3 0,4 puncte procentuale) in anii 2006 si 2007 si apoi o scadere pana la
nivelul anului de baza. Aceasta pseudo-stabilitate a ratei saraciei a avut loc in
conditiile in care nivelul pragului saraciei a crescut continuu, de la 263 lei in
anul 2005 la 459 lei in anul 2008, ca urmare a cresterii nominale a veniturilor
totale disponibile.
Distributia ratelor de saracie pe regiuni de dezvoltare evidentiaza o

polarizare pronuntata a saraciei, cele mai afectate regiuni de dezvoltare fiind
Nord-Est, Sud-Est, Sud-Vest Oltenia si Sud-Muntenia, unde mai mult de 1/5
din populatie este formata din saraci (in cazul primelor doua regiuni, proportia
saracilor este chiar mai mare una din patru persoane).
27
Statistics in focus- Srcia monetar n noile state membre i n rile candidate, Eurostat, 2004
167
Grafic nr. 52. Rata saraciei pe regiuni de dezvoltare, in anul 2008
27,2
Nord-Est
22,7
Sud-Est
17,5
Sud Muntenia
Sud-Vest Oltenia
23,3
Vest
13,3
15,6
Nord-Vest
Centru
14,5
4,7
Bucuresti-Ilfov
0
10
15
20
25
18,2
media nationala
30
In regiunea BucurestiIlfov fenomenul saraciei are cel mai redus impact

(4,7% in anul 2008), dar si in cazul regiunii Vest se poate afirma ca saracia
este relativ mai putin raspandita (13,3%). Din cele 8 regiuni de dezvoltare, 5
regiuni au rate de saracie inferioare ratei pe ansamblul tarii. In general,
ierarhizarea regiunilor de dezvoltare in functie de rata de saracie, observata
in anul 2008, se mentine in perioada 2005-2008, dar cu unele trasaturi si
tendinte specifice interesante.
Tabelul nr.75. Evolutia ratei saraciei pe regiuni de dezvoltare, in
perioada 2005 - 2008
Diferente () fata de anul 2005
Anul 2005
- procente -
- puncte procentuale 2006
2007
2008
Nord - Est
24,5
+ 0,8
+ 1,7
+ 2,7
Sud - Est
24,8
- 0,9
- 0,6
- 2,1
Sud - Muntenia
21,1
- 0,8
- 1,0
- 3,6
Sud - Vest Oltenia
20,6
+ 2,4
+ 2,4
+ 2,7
Vest
10,4
+ 1,1
0,0
+ 2,9
Nord - Vest
15,0
+ 1,4
+ 1,6
+ 0,6
Centru
14,9
+ 0,8
+ 0,5
- 0,4
Bucuresti - Ilfov
6,8
- 1,2
- 2,2
- 2,1
168
Astfel, se constata situatia favorabila din regiunea BucurestiIlfov, unde

tendinta de scadere a ratei saraciei este constanta si evidenta. De
asemenea, un trend descrescator clar conturat se remarca si in cazul
regiunilor SudMuntenia si Sud-Est, unde scaderile ratei saraciei din anul
2008, fata de anul 2005, sunt cele mai mari (3,6 si respectiv 2,1 puncte
procentuale). Merita insistat asupra situatiei din aceste regiuni, pentru ca ele
fac parte din grupul celor care prezinta cele mai ridicate cote ale saraciei. In
cazul regiunilor Nord-Est si Sud-Vest Oltenia cresterea continua a incidentei
saraciei pare a fi o caracteristica pentru perioada analizata. O situatie mai
aparte se observa la regiunea Vest, care, desi este una dintre cele despre
care s-ar putea spune ca sta ceva mai bine, comparativ cu celelalte regiuni,
totusi in anul 2008 prezinta cea mai mare crestere procentuala a ratei
saraciei (+ 2,9 puncte procentuale fata de anul de baza).
In perioada analizata, o observatie generala este aceea ca pentru
majoritatea regiunilor de dezvoltare, comparatia cu anul 2005 pune in
evidenta mai pregnant influenta anului 2008. Acesta prezinta valorile relative
cele mai ridicate in regiunile unde se mentin tendintele evolutive, pozitive sau
negative, prefigurate in anii precedenti (Nord-Est, Sud-Est,
Sud
Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest ), sau chiar schimba sensul tendintei
conturate in primii 3 ani (Centru).
Grafic nr. 53. Rata saraciei in unele state membre ale Uniunii
Europene,in anul 2007
25%
20
15
10
0
CEHIA
SUEDIA
SLOVACIA
SLOVENIA
DANEMARCA
EU 27
LITUANIA
ROMANIA
ITALIA
SPANIA
LETONIA
169
In anul 2007, in Romania s-a inregistrat o rata a saraciei cu 3 puncte

procentuale mai ridicata decat cea calculata pe ansamblul Uniunii Europene
(ca medie a valorilor nationale, ponderate cu numarul populatiei din fiecare
tara). Intr-o comparatie a valorilor nationale ale acestui indicator, Romania se
incadreaza in esalonul superior, rate de saracie mai mari decat ale Romaniei
inregistrandu-se in Letonia (21%), Grecia, Spania, Italia (20%). Tarile cu cele
mai scazute rate au fost Cehia, Olanda (10%), Suedia, Slovacia (11%),
Austria, Danemarca, Slovenia, Ungaria(12%).
Tabel nr.76 - Rata saraciei pe medii de rezidenta si regiuni de dezvoltare, in

perioada 2005 2008
a) Estimari pe baza veniturilor totale disponibile (inclusiv contravaloarea
consumului din resurse proprii ale gospodariei)
-%ANII
2005
2006
2007
2008
18,2
18,6
18,5
18,2
Urban
10,2
9,6
9,2
8,6
Rural
28,0
29,6
29,9
29,8
Nord - Est
24,5
25,3
26,2
27,2
Sud - Est
24,8
23,9
24,2
22,7
Sud - Muntenia
21,1
20,3
20,1
17,5
Sud Vest Oltenia
20,6
23,0
23,0
23,3
Vest
10,4
11,5
10,4
13,3
Nord - Vest
15,0
16,4
16,6
15,6
Centru
14,9
15,7
15,4
14,5
6,8
5,6
4,6
4,7
Total persoane
a) dupa mediul de rezidenta
b) dupa regiunea de dezvoltare
Bucuresti - Ilfov
170
b) Estimari pe baza veniturilor banesti disponibile
(exclusiv contravaloarea
consumului din resurse proprii ale gospodariei)

-%ANII
2005
2006
2007
2008
23,8
24,2
23,9
22,4
Urban
9,7
10,2
10,0
9,1
Rural
41,0
41,4
41,0
38,6
Nord - Est
33,6
33,7
34,3
34,5
Sud - Est
30,6
29,9
29,4
26,7
Sud - Muntenia
26,6
25,6
25,4
21,0
Sud Vest Oltenia
32,2
33,6
33,5
32,4
Vest
14,6
16,3
14,9
16,0
Nord - Vest
21,0
22,2
22,1
18,8
Centru
17,3
18,8
17,9
16,8
4,8
4,8
4,2
4,6
Total persoane
a) dupa mediul de rezidenta
b) dupa regiunea de dezvoltare
Bucuresti - Ilfov
Pe regiuni de dezvoltare, cele mai scazute rate ale saraciei continua

sa fie in regiunea Bucuresti-Ilfov si regiunea Vest, iar cele mai mari rate ale
saraciei au fost in regiunea Nord-Est, urmata de Sud-Vest si Sud-Est.
171
Tabel nr.77 - Ratele de saracie relativa in perioada 2005 -2008, pe regiuni de

dezvoltare
- in procente -
2005
2006
2007
2008
Nord-Est
20,9
19,4
14,5
27,2
Sud-Est
22,0
15,8
11,8
22,7
Sud
17,5
13,3
9,5
17,5
Sud-Vest
20,5
17,4
12,2
23,3
Vest
7,6
6,5
3,7
13,3
Nord-Vest
11,9
8,6
7,1
15,6
Centru
13,3
12,6
7,8
14,5
Bucuresti-Ilfov
4,8
5,3
1,9
4,7
Sursa: Estimari facute de Compartimentul social, Cancelaria Primului-Ministru, pe baza datelor furnizate de
INS
Dinamica saraciei absolute pe medii de rezidenta:

Populatia saraca continua sa fie concentrata in mediul rural
inregistrand o valoare de 9,8% cu 7,5 puncte procentuale mai mare
decat in mediul urban. Trebuie sa remarcam insa o scadere
semnificativa a ratei saraciei absolute din mediul rural fata de anul 2007
cand se inregistra 15,8%.
Un alt element ce trebuie mentionat se refera la faptul ca cea mai
ridicata valoare a ratei saraciei absolute se inregistreaza in randul
tinerilor cu varsta cuprinsa intre 15 24 ani, si anume 8,4%.
Analizand ratei saraciei absolute in functie de statutul ocupational se
poate constata ca lucratorii pe cont propriu, atat cei din sectorul
agricol cat si cei din sectorul non-agricol, inregistreaza cele mai
ridicate valori si anume 15,8%, respectiv 13,7%.
Pensionarii
inregistrau un numar de 3,0%, salariatii 1,0%, iar somerii 13,1%.
172
Tabel nr.78 - Rata saraciei absolute( 2008)
Regiuni de dezvoltare
Nord - Est
8,5
Sud - Est
7,1
Sud - Muntenia
4,4
Sud Vest Oltenia
7,9
Vest
3,4
Nord - Vest
5,7
Centru
5,2
Bucuresti - Ilfov
1,1
In acest context, descrierea saraciei relative, in care sarac este

considerat acel individ ale carui resurse, in principal monetare, nu ii permit
atingerea unui anumit nivel de bunastare realizat de intreaga populatie din
tara respectiva, se poate obtine doar utilizand nu un singur indicator, ci un set
de indicatori, fiecare aducand un plus de informatie asupra dimensiunii,
incidentei, profilului si gravitatii fenomenului saraciei din fiecare tara, facand
posibila totodata si comparatia internationala.
Potrivit acestei metode de estimare se determina persoanele ale caror
resurse sunt mai mici comparativ cu restul populatiei, ceea ce nu inseamna
automat ca resursele acestor persoane nu le permit acoperirea unui nivel
minim de trai (ceea ce ar presupune starea de saracie in acceptiunea cea
mai simpla). Din acest motiv, la nivelul UE indicatorii privind saracia relativa
sunt intitulati indicatori ,,ai riscului de saracie.
Metoda absoluta foloseste ca indicator de bunastare cheltuielile
populatiei, spre deosebire de metoda relativa care utilizeaza pentru
comparatie veniturile. In acceptia metodei absolute de evaluare, sarace sunt
acele persoane care nu isi pot asigura un minimum de consum alimentar si
nealimentar considerat acceptabil in societate la un moment dat. Se ia in
considerare valoarea monetara a unui cos de alimente care sa asigure un
consum caloric de 2550 calorii pe zi. La valoarea acestuia se adauga si
valoarea unui minimum necesar de produse nealimentare si de servicii
rezultand astfel valoarea pragului de saracie. Estimarea numarului
persoanelor sarace prin aceasta metoda se face prin compararea cheltuielilor
totale de consum pe adult echivalent aferente fiecarei persoane cu valoarea
173
pragului de saracie astfel determinat. Persoanele ale caror cheltuieli sunt mai
mici decat pragul sunt considerate sarace28.
Guvernul Romaniei s-a angajat cu seriozitate in respectarea Agendei
Lisabona relansata, motiv pentru care a elaborat Programul National de
Reforma pentru perioada 2007-2010 (PNR) printr-un efort participativ al
institutiilor implicate in procesul de identificare a prioritatilor nationale
relevante, necesare continuarii si adancirii reformelor destinate atingerii
obiectivelor de crestere economica si ocupare, anuntate pentru anul 2010 si
reducerii decalajelor economice si sociale fata de media statelor membre UE.
Incluziunea sociala se afla pe agenda politica a Guvernului Romaniei.
Abordarea strategica privind combaterea excluziunii sociale include orice
forma de excluziune, sex, varsta, etnie, si se adreseaza cu prioritate spre
identificarea celor mai vulnerabile persoane, grupuri, comunitati, etc.
Rezolvarea problemelor acestora nu se poate face decat intr-un cadru
integrat si care sa asigure interconectarea dintre dezvoltarea economica si
sociala sunt interconectate.
Raspunsul multidimensional la o nevoia sociala se poate da numai
printr-o coordonare a tuturor nivelelor implicate. Totodata, trebuie create
structuri coerente si integrate astfel incat sa se faciliteze monitorizarea si
evaluarea politicilor nationale de incluziune sociala.
In ultimul deceniu in Romania, modelul social european a evoluat in
ultimul deceniu, avand la baza urmatoare axe prioritare de actiune:
Orice persoana trebuie sa fie incurajata si sustinuta sa participe activ la
viata sociala, economica si culturala;
Orice persoana trebuie sa fie sustinuta pentru a avea un loc de munca de
calitate, sa aiba acces la invatamant pe toata durata vietii si sa fie sustinuta
pentru ca viata familiala cu cea profesionala sa se imbine armonios;
Asigurarea unui nivel de venit capabil sa sustina un standard de viata
adecvat;
Asigurarea accesului la resurse suficiente, servicii, facilitati de ingrijiri
adecvate pentru copil si pentru alte persoane dependente de familie;
Fiecare copil trebuie sa creasca intr-o familie;
Fiecare persoana cu handicap trebuie sa aiba acces la servicii sociale, la
educatie, ocupare si formare in conformitate cu nevoile si gradul de handicap;
Orice persoana cu handicap trebuie sa aiba acces egal in spatiile publice
transport, institutii si totodata sa ii fie sprijinita in asigurarea unei vieti cat mai
independente;
Diversificarea formelor de suport destinate persoanelor varstnice astfel
incat acestea sa fie sprijinite sa duca o viata independenta cat mai mult timp;
Asigurarea unui venit adecvat din pensii acordate prin sistemul public
persoanelor varstnice;
28
Descrierea detaliat a metodologiei de estimare a srciei relative este cuprins n capitolul 5 al lucrrii.
174
Dezvoltarea retelelor de ingrijire formala si informala

Evolutia societatii de-a lungul ultimilor ani a fost influentata de reformele
economice care au generat profunde transformari pe piata muncii din
Romania. Conditiile sociale au determinat reducerea sporului demografic
natural si accentuarea migratiei temporare si definitive, ceea ce a condus la
randul lor scaderea constanta a populatiei si implicit a populatiei active.
Principalele provocari pe termen scurt si mediu ale pietei muncii sunt:
efectele procesului de restructurare economica, participarea redusa a tinerilor
si a grupurilor vulnerabile pe piata muncii, rata de ocupare semnificativa in
sectorul agriculturii si nivelul calitativ al resurselor umane.
In ceea ce priveste atingerea obiectivului propus masurile din domeniul
politicilor de ocuparea fortei de munca au fost si sunt centrate pe stimularea
ocuparii prin reducerea barierelor intampinate pentru a accesa un loc de
munca, precum si prin cresterea nivelului de pregatire a resurselor umane,
printr-o continua investitie in capitalul uman. Masurile propuse se adreseaza
atat persoanelor care sunt in cautarea unui loc de munca, cat si celor care
sunt angajate dar care ca urmare a procesului de formare continua, sunt in
masura sa solicite locuri de munca mai bine platite.
De asemenea, politica romaneasca de incluziune sociala se bazeaza
pe o abordare proactiva care are drept obiectiv cresterea generala a
standardului de viata al populatiei si stimularea castigurilor obtinute din
munca prin facilitarea ocuparii si promovarea politicilor incluzive cu
adresabilitate catre toate grupurile vulnerabile. Masurile pe care autoritatile le
sprijinirea persoanelor in varsta de peste 45 ani expuse riscului excluziunii
sociale in vederea integrarii pe piata muncii; crearea de locuri de munca in
mediul rural prin dezvoltarea industriilor si serviciilor; organizarea de cursuri
gratuite de calificare si recalificare pentru cei care cauta un loc de munca;
dezvoltarea si diversificarea serviciilor sociale de interes general.
Principalele masuri si actiuni in ceea ce priveste realizarea obiectivului
prioritar cresterea generala a standardului de viata al populatiei si stimularea
castigurilor obtinute din munca prin facilitarea ocuparii si promovarea
politicilor inclusive au fost intreprinse de catre
Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca. Aceasta, prin
programele de ocupare a fortei de munca a intreprins masuri in vederea:
- prevenirii si reducerii somajului de lunga durata prin acordarea de alocatii
pentru somerii care se incadreaza inainte de expirarea perioadei de
indemnizare,
- stimularea mobilitatii prin masuri de subventionare a fortei de munca
angajata in programe de ocupare temporara;
- reducerea somajului in randul tinerilor in varsta de pana la 25 ani prin
aplicarea masurilor de stimulare a angajatorilor pentru incadrarea in munca a
175
absolventilor de invatamant, consiliere profesionala, cursuri de formare

profesionala, consultanta pentru infiintarea de mici afaceri;
- cresterii calitatii fortei de munca si perfectionarea profesionala continua, prin
organizarea de cursuri si pentru persoanele care si-au intrerupt activitatea,
astfel incat, la reluarea acesteia, sa-si poata indeplini atributiile de serviciu,
iar pe de alta parte, diversificarea competentelor profesionale in scopul
facilitarii integrarii acestor persoane pe piata muncii;
- perfectionarii profesionale prin organizarea de cursuri si pentru persoanele
care desfasoara activitati in mediul rural, pentru persoanele angajate, la
cererea acestora sau la cererea angajatorului, sau pentru persoanele aflate
in detentie care mai au de executat cel mult 9 luni pana la ultima zi de
executare a pedepsei;
- cresterea sanselor de angajare a persoanelor cu nevoi speciale prin masuri
de stimulare a angajatorilor care incadreaza someri cu varste de peste 45
ani, persoane cu handicap, parinti unici sustinatori ai familiilor monoparentale;
- asigurarea unui acompaniament personalizat tinerilor proveniti din institutii
de ocrotire prin incheierea de contracte de solidaritate si identificarea de
angajatori de insertie;
- prelungirea vietii active prin masuri de stimulare a angajatorilor care
incadreaza someri care mai au 3 ani pana la indeplinirea conditiilor pentru
solicitarea pensiei anticipate partiale, pensiei anticipate sau pentru acordarea
pensiei pentru limita de varsta, conform legii;
- dezvoltarea spiritului antreprenorial al persoanelor in cautare de loc de
munca prin acordarea de servicii de consultanta si asistenta pentru inceperea
unei activitati independente sau pentru initierea unei afaceri precum si prin
acordarea de credite cu dobanda avantajoasa in vederea crearii de noi locuri
de munca;
- reducerea discrepantelor regionale privind raportul de ocupare si somaj prin
cresterea potentialului de dezvoltare economica si de creare de locuri de
munca la nivel local, inclusiv ca urmare a acordarii de credite in conditii
avantajoase, promovarea sanselor egale si a eliminarii oricarei forme de
discriminare;
- asigurarea egalitatii de sanse intre femei si barbati, pe piata muncii
In conformitate cu RAPORTUL NATIONAL STRATEGIC PRIVIND
PROTECTIA SI INCLUZIUNEA SOCIALA (2008 2010), Obiectivul central
al Guvernului Romaniei, in ceea ce priveste domeniul incluziunii sociale se
refera la continuarea eforturilor pentru dezvoltarea unei societati incluzive
bazata pe acordarea de servicii de incluziune sociale integrate dezvoltate
avand la baza o evaluare reala a nevoilor individului, prin dezvoltarea
sectorului tertiar si prin asigurarea oportunitatilor egale pentru toti cu accent
deosebit pentru persoanele vulnerabile.
176
Raportul prezinta principalele provocari pentru urmatoarea perioada de

raportare, respectiv 2008-2010, si stabileste un set de obiective prioritare,
dupa cum urmeaza:
1. Cresterea gradului de ocupare a persoanelor defavorizate;
2. Promovarea politicilor familiale integrate prin promovarea unui pachet
de masuri eficiente de prestatii si servicii sociale;
3. Continuarea eforturilor pentru imbunatatirea conditiilor de viata ale
cetatenilor de etnie roma.
In vederea atingerii acestor obiective, sunt prezentate masuri concrete
care se vor realiza prin cooperarea si coordonarea tuturor actorilor,
guvernamentali si ai societatii civile, care au responsabilitati in domeniul
incluziunii sociale.
Serviciile sociale, componenta a sistemului de protectie sociala,
reprezinta masuri de sprijin tintite asupra unor nevoi strict individualizate,
avand drept rezultat solutionarea mai rapida si cu mai mare eficienta a
situatiilor de risc social. Situatia actuala a sistemului de asistenta sociala se
poate caracteriza printr-un cadru legislativ care favorizeaza incluziunea
sociala si accesul la drepturile fundamentale, cum sunt: asistenta sociala,
ocuparea, sanatatea, educatia etc.
Cu toate eforturile depuse, sistemul actual inregistreaza o serie de
aspecte vulnerabile care trebuie remediate, precum:
Dezvoltarea inegala la nivel local;
Multiplicarea de structuri institutionale cu atributii similare care
genereaza confuzii si produc o fragmentare a sistemului;
Lipsa mijloacelor necesare pentru a acoperi toate nevoile din domeniul
asistentei si al serviciilor sociale;
Incapacitatea sistemului actual de servicii sociale de a rezolva nevoile
persoanelor aflate in dificultate;
Existenta unui numar redus de organizatii neguvernamentale ca
principali furnizori ai acestor servicii.
177
SITUATIA INCLUZIUNII SOCIALE LA NIVEL NATIONAL

Se poate vorbi de mai multe grupuri sociale excluse in Romania;
intotdeauna dintre acestea fac parte persoanele cu handicap, rromii, copiii
si tinerii, femeile, persoanele varstnice, somerii de lunga durata,
locuitorii din mediul rural, in special cei din localitati mici si izolate etc.
In privinta ocuparii, segmentele sociale cele mai vulnerabile sunt:
rromii, persoanele cu handicap, tinerii (in special cei care parasesc
institutiile pentru copii si cei din mediul rural), femeile, persoanele iesite din
detentie. Toti cei care pot si doresc sa munceasca sunt necesari pe piata
muncii pentru a contribui la continuarea progresului inregistrat de economia
romaneasca in toate domeniile de activitate.
In mod traditional, in Romania se acorda o atentie sporita urmatoarelor
grupuri defavorizate: persoanele cu dizabilitati, tinerii ce parasesc
centrele de plasament, populatia de etnie rroma, persoanele fara
adapost (cersetori) si saracii. Fiecare dintre aceste grupuri are nevoile sale
specifice si de aceea si interventiile trebuie sa fie tot specifice
178
Fenomenul excluziunii sociale afecteaza grupuri sociale care sunt

supuse riscului de marginalizare sociala, in cadrul grupurilor vulnerabile fiind
cuprinse, in special, urmatoarele categorii de persoane: copiii aflati in
sistemul de stat de protectie a copilului, tinerii de peste 18 ani care parasesc
sistemul de stat de protectie a copilului, familiile cu mai mult de 2 copii si cele
monoparentale, populatia de etnie rroma, persoanele cu dizabilitati,
persoanele eliberate din detentie. Toate aceste categorii defavorizate se
confrunta cu numeroase probleme legate de integrarea lor sociala,
determinate de discriminarea in ceea ce priveste accesul la educatie si,
ulterior, pe piata muncii.
In cazul copiilor aflati in sistemul de protectie, problemele identificate
vizeaza reintegrarea sociala a copiilor strazii cu toate aspectele secundare;
delicventa juvenila; protectia copilului impotriva exploatarii prin munca;
prevenirea emigratiei copiilor, protectia si repatrierea acestora. In ceea ce
priveste tinerii de peste 18 ani care parasesc sistemul de stat de protectie a
copilului, acestia se confrunta cu lipsa accesului la o locuinta si integrare
redusa pe piata muncii, in special datorita lipsei calificarii profesionale
adecvate.
Segmentul populatiei de etnie rroma se confrunta cu o gama variata de
probleme cum ar fi: stoc educational scazut, lipsa de calificare si de
experienta pe piata muncii, insuficienta participare la economia formala,
numar mare de copii, lipsa locuintei sau conditii precare de locuit, lipsa
actelor de identitate, stare de sanatate inferioara restului populatiei, lipsa
proprietatii asupra pamantului pentru locuitorii de la tara.
Populatia rroma este victima unui adevarat cerc vicios: marginalizarea
produsa de deficitul multiplu de conditii sustine prejudecati si atitudini
discriminatorii care agraveaza excluziunea sociala, afecteaza participarea la
educatie si reduce semnificativ sansele integrarii pe piata muncii.
In ceea ce priveste educatia29,la nivel national, 9% din tinerii adulti
rromi (18-30 ani) sunt absolventi de liceu, iar 2% au studii superioare, in
comparatie cu 41% din tinerii adulti ne-rromi, respectiv 27%. De asemenea,
cel mai mare procent de analfabetism se inregistreaza tot in randul populatiei
de etnie rroma si anume 28% din cei ce frecventeaza scoala primara dar nu
au absolvit-o. Prezenta mediatorului scolar in comunitatile de rromi a
contribuit la cresterea ratei de absolvire a scolii, precum si la cresterea
numarului de copii inscrisi intr-o forma de invatamant.
Fenomenul de incluziune scolara a copiilor cu dizabilitati are inca
dimensiuni reduse, in anul scolar 2003- 2004, in Romania, circa 30% din
copiii cu dizabilitati (6-18 ani) fiind integrati in scoli publice, desi s-au
promovat si masuri alternative de asigurare a accesului egal la educatie.
29
vezi Raportul National Strategic privind Protectia Sociala si Incluziunea Sociala (2008-2010), pag.28.
179
Numarul de persoane cu dizabilitati ocupate este scazut, atat din cauza

ofertei de locuri de munca care nu este in concordanta cu calificarile si
nevoile persoanei cu dizabilitati, cat si a slabei pregatiri scolare si
profesionale a acestora.
Se manifesta inca fenomene de discriminare la angajare pe motivul
handicapului, iar accesul la mediul fizic si la informatie este redus. In ce
priveste persoanele cu dizabilitati institutionalizate, rezultatele evaluarilor
evidentiaza numarul insuficient de personal specializat si lipsa serviciilor
sociale. Persoanele cu handicap grav neinstitutionalizate sunt asistate de
asistenti personali pentru care nu exista programe suficiente de perfectionare
la nivel national.
In ceea ce priveste familiile cu mai mult de 2 copii si cele
monoparentale, ele reprezinta o alta categorie confruntata cu risc ridicat de
saracie. Cu toate ca scaderea saraciei pentru familiile cu multi copii este
vizibila incepand din 2003 (cu o diminuare de 6,1 puncte procentuale a
riscului fata de anul 2002), aceasta categorie prezinta in continuare un risc
major de marginalizare si excludere de la beneficiile participarii depline la
viata economica si sociala.
Riscul excluziunii sociale se manifesta mai pregnant in randul femeilor
decat al barbatilor, in toate etapele vietii, ca o reflectare a participarii lor
scazute pe piata muncii. Acest risc de saracie este cu deosebire mai mare in
randul femeilor varstnice si al parintilor singuri avand copii in intretinere,
dintre acestia grupul predominant constituindu-l femeile.(SIDRU)
Analizele efectuate pe piata muncii releva existenta unor semnificative
discrepante de gen. Astfel, in anul 2007, rata de ocupare a femeilor30 din
grupa de varsta 15-64 ani a fost cu 18 pp mai scazuta decat cea a barbatilor,
aceeasi discrepanta pastrandu-se si pe principalele grupe de varsta: 2 pp
pentru 15-24 ani, 2 pp pentru 25-54 ani si 1 pp pentru 55-64. Salariul realizat
de femeile din Romania (luandu-se in considerare populatia feminina
salariata in toate ramurile economie nationale) a reprezentat 86,9% din cel al
barbatilor, in anul 200631. Analiza repartizarii salariatilor pe grupe de salarii
brute de baza realizate pe activitati ale economiei nationale in 2006, indica
faptul ca 72,9% dintre femeile salariate au avut salariul sub salariul mediu
brut, aceasta situatie fiind determinata de doua elemente: femeile sunt
ocupate, cu precadere, in ramuri cu valoare adaugata scazuta si numarul
femeilor este preponderent, mai ales, in zona salariilor mici.
30
31
vezi Institutul Naional de Statistica, Baze de date statistice, TEMPO-Online serii de timp
vezi Institutul Naional de Statistica, Cercetarea statistica privind costul forei de munca in anul 2006
180
5.1. ANALIZA SITUATIEI INCLUZIUNII SOCIALE LA NIVELUL REGIUNII

SUD-EST
A. EGALITATEA DE GEN
Problematica egalitatii de gen si a nediscriminarii reprezinta concepte
esentiale care guverneaza societatea in contextul actual, atat pe plan
international, dar si comunitar. Din multitudinea de drepturi consacrate de-a
lungul evolutiei normative, principiul egalitatii de gen se evidentiaza ca
elemente armonizatoare ale jurisprudentei, manifestandu-se in general ca o
"entitate suprastatala" ce impune statelor o afinitate spre egalitate, sub toate
aspectele, in demersul de aplicare al legislatiei lor.
Egalitatea intre femei si barbati este un drept fundamental, o valoare
comuna a Uniunii Europene si a Romaniei si o conditie necesara pentru
realizarea obiectivelor europene si nationale de crestere economica, ocupare
a fortei de munca si a coeziunii sociale. Cu toate ca inegalitatile inca exista,
UE a facut progrese semnificative in ultimele decenii in realizarea egalitatii
intre femei si barbati. Aceasta se datoreaza, in principal, legislatiei in
domeniul antidiscriminarii, integrarii dimensiunii egalitatii de gen si masurilor
specifice pentru avansarea femeilor. Aceste aspecte vizeaza accesul la
ocuparea fortei de munca, egalitatea salariala, protectia maternitatii,
concediul parental, de asigurari sociale si profesionale, securitatea sociala,
sarcina probei in cazurile de discriminare si de auto-ocupare a fortei de
munca.
Pentru a raspunde acestei problematici extrem de complexe si care are
reverberatii in toate domeniile vietii sociale, politice, economice si culturale a
fost necesara dezvoltarea unei Strategii coerente care sa raspunda nevoilor
existente la nivel national.
Strategia Nationala pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati
pentru perioada 2010-2012 a fost creionata pentru a asigura o continuitate a
politicilor din domeniul egalitatii de sanse intre femei si barbati dezvoltate
pana in anul 2009 de catre Strategia Nationala pentru Egalitatea de sanse
intre Femei si Barbati pentru perioada 2006-2009.
La o scurta analiza, contextul romanesc actual evidentiaza faptul ca
problema discriminarii pe criteriul sex inca se mentine in sfera provocarilor cu
care se confrunta societatea per ansamblu, existand o serie de diferente
vizibile in ceea ce priveste accesul, participarea si implicarea femeilor si
barbatilor la nivelul vietii sociale, politice, economice, a pietei muncii si vietii
culturale.
Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse si tratament intre femei si
barbati, republicata, legea speciala in materie, stabileste infiintarea Agentiei
Nationale pentru Egalitatea de Sanse intre femei si barbati ca organ de
181
specialitate al administratiei publice centrale, care are ca principala atributie

promovarea principiului egalitatii de sanse intre femei si barbati in toate
politicile si programele nationale. Pentru a raspunde obiectivului central care
stabileste atingerea de facto a egalitatii intre femei si barbati la toate
nivelurile, in cursul anului 2006 ANES a dezvoltat un document strategic in
acest sens. Acest document a fost adoptat prin HG nr. 319 din 8 martie 2006
privind Strategia Nationala pentru Egalitatea de Sanse intre femei si barbati
pentru perioada 2006-2009 si Planul General de Actiuni pentru
Implementarea Strategiei Nationale pentru Egalitatea de Sanse intre femei si
barbati pentru perioada 2006-2009.
Aceasta Strategie a conturat o serie de directii de interventie, stabilind
concomitent si obiective specifice care sa raspunda domeniilor propuse.
Printre directiile de interventie stabilite se numara: cadrul legislativ,
capacitatea institutionala, viata economica, viata sociala, participarea la
luarea deciziei, roluri si stereotipuri de gen, monitorizarea si evaluarea
Planului General de Actiuni pentru implementarea Strategiei pentru Egalitatea
de Sanse intre femei si barbati. Acestor directii de interventie le corespund o
serie de obiective printre care armonizarea legislatiei nationale cu cea
internationala si in special cu cea europeana in domeniul egalitatii de sanse
intre femei si barbati; intarirea capacitatii institutionale a ANES; sprijinirea
accesului egal al femeilor si barbatilor pe piata muncii; concilierea vietii de
familie cu viata profesionala; facilitarea insertiei pe piata muncii a femeilor
aflate in situatie sau risc de marginalizare; promovarea participarii egale a
femeilor si barbatilor in comunitate, in familie si la procesul de luare a decizie;
sustinerea masurilor de prevenire si combatere a traficului de persoane, a
violentei de gen, a hartuirii sexuale; combaterea rolurilor si stereotipurilor de
gen din invatamant, din cultura si mass-media si nu in ultimul rand abordarea
integratoare a perspectivei de gen in programarea, elaborarea,
implementarea si evaluarea tuturor politicilor publice.
Activitatile care au avut loc s-au concentrat pe problematica discriminarii
bazate pe originea etnica, religie, varsta, sex, orientare sexuala si dizabilitati.
Unul dintre rezultatele pozitive in Romania a fost pozitionarea tarii
noastre pe locul 7 din cele 27 de tari participante, la capitolul informarea
cetatenilor cu privire la activitatile derulate , conform Eurobarometrului privind
discriminarea pentru anul 2008 realizat de Comisia Europeana, la finalul
campaniei.
Principiul platii egale pentru munca de valoare egala reprezinta o
politica de gen introdusa in legislatia romaneasca in anul 2002, prin
adoptarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse si tratament intre
femei si barbati, republicata: prin munca de valoare egala se intelege
activitatea remunerata care, in urma compararii, pe baza acelorasi indicatori
si a acelorasi unitati de masura, cu o alta activitate, reflecta folosirea unor
182
cunostinte si deprinderi profesionale similare sau egale si depunerea unei

cantitati egale ori similare de efort intelectual si/sau fizic.
Aceasta reglementare a fost preluata si in Codul Muncii prin modificarile
aduse acestui act in anul 2006.
Tratatul de infiintare a Comunitatilor Europene de la Roma din 1957
abordeaza in art.119, tema egalitatii de tratament, desi specific se limiteaza la
domeniul remunerarii: fiecare stat membru va garanta intr-o prima faza si va
continua aplicarea principiului egalitatii de remunerare intre angajati si
angajate pentru aceeasi munca^.
De asemenea, reducerea diferentei de remunerare face parte dintre
obiectivele Strategiei Europene de la Lisabona, din 2000 pentru ocupare si
cresterea numarului de locuri de munca. In documentul european Foaia de
parcurs pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru 2006 -2010
mentioneaza faptul ca diferenta de remunerare intre femei si barbati persista
in continuare, in ciuda implementarii politicilor europene de gen.
Una dintre modalitatile prin care poate fi atinsa egalitatea de facto intre
femei si barbati este participarea echilibrata la activitatile economice care sa
asigure autonomie si independenta financiara femeilor.
Diferenta de remunerare masoara diferenta relativa a remunerarilor
orare brute medii ale femeilor si ale barbatilor per ansamblul economiei. Este
unul dintre indicatorii structurali de monitorizare a strategiei europene pentru
crestere economica si locuri de munca .
Exista situatii cand femeile sunt platite mai putin decat barbatii, in ciuda
faptului ca fac acelasi tip de munca. Diferentele de remunerare intre femei si
barbati pot, in parte, reflecta diferentele obiective pe planul caracteristicilor
individuale (varsta, nivel de educatie, experienta dobandita), al fortei de
munca (profesie, tipul contractului sau conditiile de munca) sau al
intreprinderii (sectorul de activitate sau marimea). De exemplu, experienta
conteaza, in general, mult pe piata muncii. Daca barbatii poseda, in medie,
mai multa experienta decat femeile, nivelul lor de remunerare va fi, in medie,
de asemenea, mai ridicat. Cu toate acestea, practici discriminatorii pot
persista si afecta lucratorii pe motive de sex. Se intampla ca femeile sa fie
mai putin remunerate decat barbatii, desi poseda un nivel de experienta
echivalent, pentru aceeasi munca, ca un rezultat al unei discriminari
deliberate.
Plata egala nu se refera exclusiv la veniturile salariale. Plata include de
asemenea bonusurile, orele suplimentare, prima de vacanta, plata pentru
zilele de concediu medical, primele, stimulentele sau pensiile ocupationale.
Faptul ca diferenta de remunerare persista inseamna o mai mica valorizare
sistematica a profesiilor si
functiilor dominant feminine, in raport cu cele dominant masculine.
Pe de alta parte, diferenta de remunerare poate reflecta inegalitati care,
de fapt, afecteaza in principal femeile in ceea ce priveste participarea lor pe
183
piata muncii. Acest aspect este relevant, de exemplu, in ceea ce priveste

segregarea pietei muncii. Femeile se concentreaza intr-un numar mult mai
restrans de sectoare si de profesii decat barbatii, sectoare si profesii care tind
sa fie mai putin valorizate si mai putin remunerate decat acelea in care
lucreaza dominant barbati.
Segregarea este consolidata de traditiile si stereotipurile care
influenteaza, de exemplu, alegerea filierelor educationale, evaluarea si
clasificarea profesiilor, dar si participarea la forta de munca, femeile fiind mai
deschise pentru obtinerea unui program partial de lucru. Cu toate ca
recurgerea la aceasta modalitate de munca poate reflecta preferinte
personale si poate favoriza participarea femeilor pe piata muncii, diferenta
intre femei si barbati subliniaza faptul ca acestia nu au aceeasi utilizare a
timpului si ca ingrijirea membrilor de familie dependenti este, in mod esential,
asumata de catre femei.
Absenta unor servicii de ingrijire a copiilor care sa fie accesibile,
abordabile si de calitate consolideaza acest dezechilibru. In acelasi fel,
recurgerea la concediul parental ramane o caracteristica dominant feminina.
Aproape 40% dintre femei lucreaza in sectoarele sanatatii, educatiei sau
administratiei publice, spre deosebire de doar 20% dintre barbati.
In ultimul raport al Comisiei Europene pentru anul 2009 cu privire la
egalitatea de sanse intre femei si barbati s-a aratat ca media europeana a
diferentei salariale intre cele doua sexe este de 17,4%, in mare parte datorita
faptului ca de cele mai multe ori femeile ocupa in numar foarte mare locurile
de munca sau pozitiile in interiorul companiilor considerate mai putin
importante. tocmai din acest motiv, femeile au risc mai mare de a atinge
pragul saraciei (32% - media europeana de risc de saracie pentru femei).
totodata, Uniunea Europeana este pe cale de a revizui acquis-ul comunitar cu
privire la diferenta salariala intre femei si barbati si a lansat o campanie de
informare si constientizare cu privire la acest aspect. In Romania diferenta
salariala intre femei si barbati a fost in anul 2007 de 12,7%, cu cea mai
ridicata rata in industrie (28%).
In ciuda masurilor luate la nivel european pentru eliminarea
discriminarii, mai sunt inca multe de facut. Doua treimi dintre europeni cred
ca minoritatile si femeile sunt discriminate si ca numarul femeilor este
preponderent mai ales in zona salariilor mici.
184
B. VICTIMELE VIOLENTEI IN FAMILIE

Tabel nr.79 - Evolutia cazurilor de violenta in familie raportate la nivelul
regiunilor de dezvoltare in perioada 2005 - 2009 sem. I
Anul
2005
Anul
2006
Anul
2007
Anul
2008
Anul
2009
sem.1
Regiunea NordEst
1981
-33%
1318
-18,4%
1076
+115,98%
2324
769
Regiunea SudEst
1862
+6,3%
1979
-21,27%
1558
-0,01%
1552
876
Regiunea SudMuntenia
1536
+30%
1997
-19%
1620
+43,95%
2332
1653
Regiunea SudVest-Oltenia
474
+118%
1033
-7,45%
956
+28,24%
1226
755
Regiunea Vest
972
-26%
717
-4,32%
686
+4,37%
716
508
Regiunea NordVest
602
+28%
772
+18,8%
917
+4,90%
962
619
Regiunea Centru
725
+14%
831
+41,75%
1178
-26,06%
871
1024
Regiunea
Bucuresti-Ilfov
1385
-47,7%
725
+93,8%
796
+94,84
1551
182
Total Cazuri
9537
-1,73%
9372
-6,24%
8787
+31,26%
11534
6386
Articolul 13, introdus in Tratatul de la Amsterdam, ofera Comunitatii

puteri specifice de a intreprinde actiuni de combatere a discriminarii pe criterii
de sex, origine etnica sau rasiala, religie sau convingeri, dizabilitate, varsta
sau orientare sexuala.
Desi legislatia care interzice discriminarea este absolut obligatorie,
aceasta singura nu poate atinge obiectivul de creare a unei societati lipsite de
discriminare.
Dezavantajele adanc inradacinate cu care se confrunta oamenii din
cauza caracteristicilor personale ii impiedica sa participe si sa contribuie
complet la toate nivelurile societatii.
De aceea, Comisia si-a stabilit urmatoarele obiective:
sa amelioreze cunoasterea discriminarii
sa creasca gradul de constientizare al populatiei cu privire la drepturile
lor, dar si la avantajele diversitatii
185
sa sprijine agentii intermediari, precum ONG-urile, pertenerii sociali

precum si organizatiile de egalitate sa-si imbunatateasca abilitatea de
combatere a discriminarii
sa sustina dezvoltarea politicilor de egalitate la nivel national si sa
incurajeze schimbul de bune practici intre statele membre
sa insiste asupra unei administrari a diversitatii orientate catre afaceri in
cadrul raspunsului strategic la o societate, o baza de clienti, o structura a
pietei si o forta de lucruri mai diversificate.
(http://europa.eu/generalreport/ro/2006/rg45.htm)
(http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=781&langId=ro)
Depasind problema discriminarii, Comisia a dezvoltat de asemenea un
Plan European de Actiune pentru persoanele cu Dizabilitati pentru perioada
2003 2010, vizand integrarea problemelor legate de dizabilitate in toate
politicile CE relevante si imbunatatirea accesului la domeniile constructiilor,
transportului si tehnologiei informatiilor si comunicarii.
C.TINERI CARE PROVIN DIN CENTRELE DE PLASAMENT
Tabel nr.80 - Numar tineri care provin din Centrele de Plasament

BR
Total
BZ
Nr pers
angajate
GL
Nr pers
angajate
Total
Total
VN
Nr pers
angajate
Total
TL
Nr pers
angajate
Total
CTA
Nr pers
angajate
Total
Nr pers
angajate
2006
19
12
58
19
2007
18
11
37
21
13
2008
17
24
15
2009
14
15
18
Putini dintre tinerii care provin din centrele de plasament, apeleaza la

programele si serviciile oferite de Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei
de Munca, iar dintre acestia si mai putini isi gasesc loc pe piata muncii.Tinand
cont de importanta gasirii unui loc de munca pentru tineri, in general si pentru
cei din care provin din centrele de plasament, in special, procente de 12% nu
pot fi suficiente
186
D.PERSOANELE CU DIZABILITATI
In domeniul protectiei persoanelor cu dizabilitati, eforturile s-au
concentrat pe elaborarea si implementarea politicilor privind protectia,
integrarea si incluziunea sociala a acestei categorii de persoane. Principalul
obiectiv spre care s-au indreptat toate eforturile l-a constituit crearea si
dezvoltarea sistemului de servicii sociale comunitare care sa vina in sprijinul
persoanelor cu handicap neinstitutionalizate, permitandu-le acestora sa-si
traiasca cat mai independent propria viata, fiind asistate de o retea de
suport.
Prin adoptarea Strategiei nationale pentru protectia, integrarea si
incluziunea sociala a persoanelor cu handicap in perioada 2006-2013
"Sanse egale pentru persoanele cu handicap - catre o societate fara
discriminari, Guvernul si-a stabilit ca obiectiv general Promovarea
integrarii sociale a persoanelor cu handicap ca cetateni activi in masura de asi controla viata, avand urmatoarele obiecte specifice: acordarea de sprijin
pentru familiile care au in componenta persoane cu handicap, cresterea
gradului de ocupare a persoanelor cu handicap pe piata muncii.
Strategia nationala pentru protectia, integrarea si incluziunea
sociala a persoanelor cu handicap in perioada 2006 - 2013, Sanse egale
pentru persoanele cu handicap - catre o societate fara discriminari este
dezvoltata si centrata pe persoana cu handicap, cetatean cu drepturi si
obligatii depline. Scopul Strategiei este asigurarea exercitarii totale de catre
persoanele cu handicap a drepturilor si libertatilor fundamentale, in vederea
cresterii calitatii vietii acestora. In Strategie de arata ca facilitarea accesului
persoanelor cu handicap la noile tehnologii informationale si de comunicare
creeaza premisele imbunatatirii perspectivelor de participare [ANPH, 2006].
Strategia nationala pentru protectia, integrarea si incluziunea sociala
a persoanelor cu handicap in perioada 2006 - 2013 stabileste obiectivele
prioritare de actiune pana in anul 2013 in domeniul protectiei persoanelor cu
dizabilitati - primul fiind cel referitor la integrarea sociala: Promovarea
integrarii sociale a persoanelor cu handicap ca cetateni activi in masura de asi controla viata. Dintre masurile specifice le mentionam pe cele legate de
accesibilizarea mediului informational:
sprijinirea cercetarii, dezvoltarii si productiei de noi tehnologii de
informare si comunicare si tehnologii asistive, adecvate persoanelor cu
handicap;
promovarea si implementarea conceptului Acces pentru toti pentru a
impiedica crearea de noi bariere si aparitia unor noi surse de
discriminare;
asigurarea informatiilor despre problematica accesibilitatii pentru toti cei
interesati;
187
facilitarea accesului persoanelor cu handicap la noile tehnologii.

Grafic nr. 54. Distributia pe regiuni de dezvoltare a persoanelor cu
handicap la 30 iunie 2009
Vest
Sud Vest Oltenia
Centru
Sud Est
Nord Vest
Sud Muntenia
0
20.000
40.000
60.000
80.000
100.000
106.926
Nord Est
100.539
94.163
82.115
79.691
66.402
65.459
60.815
Bucuresti Ilfov
120.000
Ca pondere a persoanelor cu handicap pe regiuni de dezvoltare, la 30

iunie 2009 Regiunea de Sud Est se situeaza pe locul 5 din 8.
Grafic nr. 55. Ponderea persoanelor cu handicap pe regiuni de

dezvoltare la 30 iunie 2009
BUCURESTI-ILFOV
9,27%
SUD-MUNTENIA
16,30%
VEST
9,98%
NORD-EST
15,32%
SUD-VEST-OLTENIA
10,12%
CENTRU
12,14%
SUD-EST
12,52%
NORD-VEST
14,35%
188
E. POPULATIA DE ETNIE RROMA

O Roma si integralno importantno kotor katar I Europakiri civilizacija.
`O Roma-beteder lendar si amare manusha so dzivdinena sine akate. E
Europakiri buti ko prioriteto si te promovirinen i inkluzija taj i
participacija e romenge ko bitna kotora e dzivdip askere sar ki
ekonomija, ko butikeribe em ki shansa te anen pere odluke.
Romii sunt o parte integranta a civilizatiei europene. Majoritatea
acestora ne sunt concetateni. Uniunea Europeana doreste sa
promoveze integrarea completa a acestora in societate si participarea
lor in economie, pe piata muncii, in viata culturala si la luarea
deciziilor.
Termenul rrom include persoane care se considera rromi, tigani,
itineranti, manouche, ashkali, sinti, precum si alti termeni. Utilizarea
generala a termenului rrom nu vizeaza in nici un caz sa minimizeze sau sa
ignore marea diversitate in cadrul numeroaselor grupuri de rromi si a
comunitatilor de care sunt legati. Acest termen nu doreste sa promoveze
stereotipuri.
Rromii sunt una dintre cele mai mari minoritati etnice din UE, cu
milioane de oameni traind in majoritatea statelor membre. Situatia lor este
caracterizata printr-o discriminare persistenta si o excludere sociala extinsa.
Rromii sunt amenintati de saracie si somaj. Sondajele de opinie europene si
nationale arata ca multi cetateni europeni au opinii negative cu privire la
acest grup, care sunt adesea bazate pe stereotipuri si prejudecati.
Institutiile europene si statele membre au o responsabilitate comuna de
a imbunatati integrarea sociala a rromilor prin utilizarea tuturor
instrumentelor si politicilor pentru care acestea au competenta respectiva.
D-na Rachel Lancry , oficial UE, de la Directia Dezvoltare Regionala
a prezentat posibilitatile de finantare a activitatilor de antreprenoriat pentru
romi, justificand focusarea pe acest domeniu prin ghidarea traditionala a
Fondurilor Structurale pe grupurile dezavantajate, prin moto-ul doctrinei
Strategiei de la Lisabona, dezvoltare si locuri de munca, prin discutiile avute
de catre comisarii europeni cu personalitati precum dl. George Soros in
urma carora s-a ajuns la concluzia ca romii sunt buni antreprenori, si prin
experienta Institutului pentru o Societate Deschisa ce a finantat programe de
sustinere de microintrepinderi in state din Europa Centrala si de Est. Astfel,
desi mai exista bariere legate de accesarea finantarilor, de consultanta etc.,
nu se poate gasi un motiv plauzibil pentru care romii sa nu contribuie la
activitati de creare a noi locuri de munca si deci la a contribui la dezvoltarea
economica.
189
Uniunea Europeana dispune de un cadru legislativ puternic pentru

combaterea discriminarii. Aceasta utilizeaza Fonduri Structurale europene si
abordeaza problema discriminarii rromilor in actiunile de sensibilizare a
populatiei. In plus, aceasta coordoneaza un numar de politici cheie care sunt
in special relevante pentru integrarea rromilor, precum educatia, ocuparea
fortei de munca si integrarea sociala.
Fondurile de dezvoltare regionale ale UE pot contribui la aceasta prin
expertiza anterioara, micro-credite, accesul la sprijin si consultanta si
cresterea constientizarii. Acest tipuri desprijin pot fi incluse in exercitiul
financiar 2007-2013 prin includerea lor in programe, prin includerea referirii
la grupul tinta romi si, o data aceasta realizata, prin aplicarea la programe
de catre cei interesati. Concluzii: Romii au probleme dar au potential iar
Fondurile de Dezvoltare regionala pot ajuta romii sa-si valorifice acest
potential.
Populatia rroma este victima unui adevarat cerc vicios: marginalizarea
produsa de deficitul multiplu de conditii sustine prejudecati si atitudini
discriminatorii care agraveaza excluziunea sociala, afecteaza participarea la
educatie si reduce semnificativ sansele integrarii pe piata muncii.
Segmentul populatiei de etnie rroma se confrunta cu o gama variata de
probleme cum ar fi:
Lipsa de calificare si de experienta pe piata muncii;
Insuficienta participare la economia formala;
Numar mare de copii;
Lipsa locuintei sau conditii precare de locuit;
Lipsa actelor de identitate;
Stare de sanatate inferioara restului populatiei;
Lipsa proprietatii asupra pamantului pentru locuitorii de la tara.
Masurile speciale acordate in vederea integrarii pe piata muncii a
populatiei de etnie rroma au avut ca rezultat la nivelul anului 2007,
integrarea unui numar de 15.987 persoane.
Bursa locurilor de munca pentru persoanele de etnie roma a fost
organizata sub auspiciile Anului european al egalitatii de sanse pentru toti, in
toate judetele tarii si in municipiul Bucuresti, la date diferite, multe locatii de
desfasurare fiind chiar in comunitatile de rromi.
In scopul apropierii serviciilor sociale de beneficiarii din mediul rural si
comunitatile de rromi, precum si a cresterii numarului persoanelor
inregistrate in evidentele proprii, agentia a continuat actiunile de informare si
oferire a serviciilor specifice, direct in cadrul comunitatilor de rromi, prin
intermediul caravanelor Caravana ocuparii pentru rromi.
190
Tabel nr. 89 Numarul persoanelor incadrate prin realizarea

Programului de Ocupare a Fortei de Munca
Numar persoane de etnie rroma aflate in evidenta AJOFM
BR
BZ
GL
VN
TL
CTA
Total
Nr pers
angajate
Total
Nr pers
angajate
Total
Nr pers
angajate
Total
Nr pers
angajate
Total
Nr pers
angajate
2006
1023
246
432
179
3943
81
1044
131
18
13
1990
453
2007
788
288
747
349
6136
115
730
176
162
52
2451
374
2008
1137
209
424
224
2932
130
595
196
375
169
2344
526
2009
1322
162
399
71
2780
90
805
74
277
65
1923
232
Total
Nr pers
angajate
Sursa AJOFM-URILE din regiune
Asa cum arata datele, in ultimii doi ani, in patru dintre cele sase judete
ale Regiunii de Sud Est numarul persoanelor de etnie rroma aflate in
evidenta AJOFM-urilor a crescut, ceea ce poate insemna ca acestia din
urma au ales sa intre in evidentele agentiilor mai mult decat in anii anteriori.
Se observa de asemenea ca numarul persoanelor angajate din randul
rromilor variaza intre 2,0% si 72,2%, in ultimii patru ani, in toate cele sase
judete ale regiunii.
Concluzia este ca s-au facut demersuri si s-au intreprins masuri in
vederea cresterii nivelului de ocupare in randul populatiei de etnie rroma
dar ca mai sunt multe de facut.
Grafic nr. 58 - Numarul persoanelor incadrate prin realizarea
Programului de Ocupare a Fortei de Munca
7000
6000
5000
Total persoane 2006

Nr. pers. angajate 2006
4000
3000
2000
Total persoane 2007

Total persoane 2008
1000
0
Total persoane 2009

191
In cele din urma, avand in vedere ca aproximativ 10 milioane de rromi

din Uniunea Europeana sunt afectati in mod disproportionat de discriminare,
violenta, somaj, saracie, lipsa unei locuinte adecvate si standardele de
sanatate, Consiliul a apelat la Comisie si statele membre pentru a promova
politici eficiente de includere sociala. Desi competenta in acest domeniu
apartine mai ales statelor membre, Comunitatea dispune de instrumente
care pot fi utilizate in acest scop (Directiva 2000/ 43/CE, Fondurile
Structurale si Metodele Deschise de Coordonare, intre altele in domeniile
angajarii si includerii sociale).
Programele educationale privind rromii au fost continuate si extinse
reusind atragerea si pregatirea resursei umane de etnie rrome in
procesul educational, ca factor motivant si multiplicator pentru alte
potentiale resurse umane si elevi rromi. In anul scolar 2006/2007 au fost
inscrisi in sistemul de invatamant, la nivel national 250.000 de copii de etnie
roma comparativ cu anul scolar 2003/2004, cand erau inscrisi un numar de
158.128 copii.
In ceea ce priveste educatia 40,9% din tinerii adulti rromi (18-30 ani)
sunt absolventi de liceu, iar 2% au studii superioare, in comparatie cu 41%
din tinerii adulti ne-rromi, respectiv 27%. De asemenea, cel mai mare
procent de analfabetism se inregistreaza tot in randul populatiei de etnie
rroma si anume 28% din cei ce frecventeaza scoala primara dar nu au
absolvit-o. Prezenta mediatorului scolar in comunitatile de rromi a contribuit
la cresterea ratei de absolvire a scolii, precum si la cresterea numarului de
copii inscrisi intr-o forma de invatamant.
Tabel nr. 90 - POPULATIA DUPA ETNIE, la recensamantul
populatiei si al locuintelor, Martie 2002
TOTAL
ROMANI
MAGHIARI
RROMI
UCRAINIENI
GERMANI
RUSI-LIPOVENI
TURCI
TATARI
SARBI
SLOVACI
BULGARI
CROATI
GRECI
EVREI
ROMANIA
21680974
19399597
1431807
535140
61098
59764
35791
32098
23935
22561
17226
8025
6807
6472
5785
REGIUNEA SUD EST

2848219
2712832
1747
48590
1609
678
25464
27914
23423
57
47
186
21
2875
321
Sursa:MMFPS,Buletin Statistic
192
Grafic nr. 59 - Populatia dupa etnie, la nivelul Regiunii Sud-Est

47
2875
21 1747
MAGHIARI
57 186 321
RROMI
UCRAINIENI
23423
48590
GERMANI
RUSI-LIPOVENI
TURCI
27914
TATARI
SARBI
SLOVACI
25464
1609
678
BULGARI
CROATI
GRECI
EVREI
Deceniul de Incluziune a Romilor 2005 2015 este o initiativa

internationala la care participa guvernele a 9 tari din Europa Centrala si de
Est, organizatii internationale si reprezentanti ai societatii civile rome din 3
tarile membre in Deceniu. Deceniul isi propune ca, pe parcursul a zece ani
(2005-2015), sa reduca semnificativ decalajele socio-economice existente
intre minoritatea roma si restul societatii. Romania, prin Agentia Nationala
pentru Romi, a fost prima tara, din cele 9 implicate in Deceniul de Incluziune
a Romilor care a asigurat, in perioada 1 iulie 2005 - 1 iulie 2006, Presedintia
Deceniului.
CONCLUZII
Gradul de ocupare a populatiei de romi din Romania este mult mai mic
decat cel al populatiei la nivel national (47 % fata de 61,7 %);
Ponderea casnicelor este de peste 4 ori mai mare in randul romilor decat
la nivel national si arata slaba participare a femeii rome pe piata muncii;
Mare parte din romi nu au ocupatie (13,2 %);
Din totalul populatiei de romi ocupate aproximativ 2/3 il reprezinta barbatii
(65 %) iar putin sub o treime dintre ei sunt salariati;
41,7 % din totalul populatiei sunt zilieri;
193
33,5 % dintre romi nu au nici o calificare, ( 14,3%) sunt agricultori si

(4,6%) sunt zilieri. Calificarile moderne se intalnesc in 37,3% din cazuri iar
cele traditionale in 10,3% din cazuri.
(Sursa: Romii din Romania, ICCV, coord. M.Preda si C.Zamfir, 2002, Ed. Expert)
Ratiuni pentru Dezvoltarea Resursei Umane care provine din

comunitatile de romi
Populatia de romi este una foarte tanara .Populatia de romi are o structura
pe varste diferita de cea a populatiei la nivel national. Ea este foarte tanara,
aproximativ 1/3 din total avand varsta sub 15 ani spre deosebire de
populatia totala in care aproximativ o cincime are sub 15 ani. Aceasta
situatie arata faptul ca in urmatorii ani un numar insemnat de tineri romi vor
intra pe piata muncii, lipsa de calificare determinandu-i pe multi sa se
indrepte spre munci inferioare din punct de vedere al remuneratiei sau
prestigiului social.
Supra-reprezentare in randul Somerilor de Lunga Durata
Ponderea somerilor inregistrati este scazuta in randul romilor, pe de o parte
datorita faptului ca putini dintre acestia au finalizat scoala profesionala sau
liceul si au lucrat cu carte de munca iar, pe de alta parte, pentru ca o mica
parte dintre romi au fost salariati si si-au pierdut locul de munca devenind
someri. In plus, multi dintre ei au depasit demult perioada ajutorului de
somaj, devenind someri de lung termen, situatie in care nu apar in totalitate
statisticile oficiale privind somajul.
Tabel nr. 91 - Someri dupa etnie si durata somajului (Recensamantul
Populatiei 2002)
TOTAL / ETNIE
ROMANI
MAGHIARI
ROMI
ALTELE
DURATA SOMAJ
SUB 6 LUNI 6 - 9 LUNI 9 - 27 LUNI PESTE 27 LUNI
20,68
21,27
25,15
32,89
25,62
20,84
25,39
28,16
21,31
11,78
16,63
50,27
19,66
19,98
27,28
32,59
Este bine stiut ca accesul la educatie se afla in legatura directa cu nivelul de

trai (in Romania aproximativ 90% dintre copiii aflati in afara sistemului de
scolarizare provin din familii sarace sau foarte sarace). Alti factori
determinanti in facilitarea accesului la educatie sunt legati de: vecinatate,
gradul de cunoastere a limbii oficiale sau chiar etnia declarata.
Nescolarizara pe ge Nescolarizarea pe generatiiN
194
F.PERSOANELE INFESTATE CU HIV / SIDA

HIV NU SE VEDE, DAR EXISTA! - SIDA este considerata malaria
secolului.
25 de milioane de persoane din toata lumea au murit de SIDA de la
depistarea maladiei, in 1981, pana in prezent.
60 de milioane de oameni au fost infectati cu virusul HIV, de la aparitia
bolii pana astazi.
33,4 milioane de persoane sunt in prezent infectate cu virusul
imunodeficientei dobandite (HIV).
2,1 milioane de copii bolnavi de SIDA sau infectati HIV se aflau in
evidentele mondiale in 2008.
La nivel mondial, SIDA este raspunzatoare de aproximativ 4% din
numarul deceselor.
In Romania, conform datelor Comisiei Nationale de lupta antiSIDA,
(www.cnlas.ro), la sfarsitul anului 2008 erau in evidenta 11 331
persoane seropozitive.
UNOPA(Uniunea Nationala a Organizatiilor Persoanelor Afectate de

HIV / SIDA) a realizat o cercetare in randul angajatorilor din Romania cu
privire la gradul de pregatire al acestora pentru integrarea profesionala a
persoanelor seropozitive, in raport cu cerintele Codului de bune practici al
Organizatiei Internationale a Muncii. Prezentarea raportului de cercetare
realizat de UNOPA a pus in evidenta aspecte grave existente in cadrul unor
practici, mentalitati care impiedica procesul integrarii sociale si profesionale
a persoanelor seropozitive:
Discrepanta enorma intre disponibilitatea de a angaja persoane

seropozitive in contrast cu numarul de angajati seropozitivi propriu-zis,
existenta in Romania in momentul de fata (raport 54:1);
O proportie ingrijoratoare a institutiilor care percep persoanele
seropozitive/cu handicap ca fiind neintegrabile din punct de vedere
profesional - 40%;
In Romania angajatorii nu cunosc specificul si legislatia privind
persoanele seropozitive/cu handicap angajate (incadrarea intr-o
categorie de handicap, facilitati pentru angajati si angajatori) - peste
75%;
Discriminarea persoanelor seropozitive la locul de munca este in
continuare la cote alarmante, in randul angajatorilor - 82%;
Peste 80% dintre angajatorii din Romania nu au programe si proceduri
destinate persoanelor cu handicap/seropozitive;
195
Drepturile persoanelor seropozitive/cu handicap sunt incalcate grav fie

prin necunoasterea legislatiei fie datorita mentalitatii (confidentialitate,
solicitare de testare HIV abuziva, etc) 73%;
Lipsa de competenta si de formare a compartimentului de resurse
umane la mai mult de trei sferturi dintre angajatori;
Nevoia acuta de programe de informare si formare destinate
angajatorilor dar si institutiilor din domeniu.
O parte importata a angajatorilor romani nu sunt pregatiti sa aiba

angajati seropozitivi, in sensul ca nu detin suficiente informatii referitoare la
acesta problema, nu cunosc prevederile legislative pentru persoanele cu
handicap si nu au proceduri stabilite pentru situatia in care o persoana cu
handicap este discriminata la locul de munca. Solutia ar fi dezvoltarea de
programe de informare si de formare a angajatorilor defasurate atat de
institutii publice cat si de ONG-uri in parteneriat cu acestea.
Atitudinea angajatorilor fata de persoanele seropozitive face ca numarul
celor care si-au dezvaluit diagnosticul la locul de munca sa fie foarte mic si
indreptateste persoanele seropozitive sa nu isi dezvaluie in continuare
diagnosticul, pentru a evita dicriminarea la locul de munca. Ar fi necesara
introducerea unor standarde nationale minime obligatorii privind angajarea
persoanelor cu handicap/seropozitive, pe care toti angajatorii sa le respecte.
Persoanele seropozitive nu isi cer de multe ori drepturile din teama de a
nu fi discriminate. De cele mai multe ori persoanele seropozitive prefera sa
nu isi dezvaluie diagnosticul la locul de munca si sa renunte la facilitatile de
care ar putea beneficia, de teama ca vor fi discriminate. Desfasurarea de
campanii de sensibilizare a angajatorilor vis a vis de problematica
persoanelor seropozitive, ar putea fi o solutie.
A fost dezbatuta pe larg aceasta tema cu medicii de medicina muncii,
iar concluzia a fost ca pentru domeniile in care acest lucru se recomanda,
aceasta se face dat fiind tocmai riscul de transmitere sau de infectare ridicat.
Chiar daca aceasta este perceputa diferit de catre persoanele seropozitive,
rolul testului HIV la angajare nu este acela de a-i interzice accesul la acel loc
de munca, ci acela de a se cunoaste starea de sanatate a angajatului in
momentul angajarii, pentru a se recomanda obligativitatea respectarii
precautiunilor universale, precum si de a se evita riscul de boala
profesionala (daca infectia cu HIV se realizeaza la locul de munca). Singura
persoana abilitata sa solicite testul HIV la angajare sau periodic este
medicul de medicina muncii. S-a constat ca legislatia in domeniul medicinei
muncii nu este respectata in Romania, multi angajatori inca solicita adeverite
la angajare de la medicul de familie, sau multi angajatori solicita anumite
analize medicale, desi nu au dreptul sa faca acest lucru. O solutie discutata
in cadrul atelierului a fost organizarea unei campanii de advocacy pentru
196
revizuirea legislatiei si pentru informarea comunitatii cu privire la prevederile

din legislatie.
Exista facilitati prevazute in legislatie pentru angajatorii care angajeaza
persoane cu handicap dar nu sunt suficiente pentru a ca acestia sa opteze
pentru angajarea persoanelor cu handicap/persoanelor seropozitive in locul
platii catre bugetul de stat a sumelor aferente. Solutia ar putea fi
desfasurarea de campanii de sensibilizare a angajatorilor vis a vis de
problematica persoanelor seropozitive si implicarea ONG-urilor care
activeaza in domeniu in elaborarea legislatiei pentru persoanele cu
handicap/seropozitive.
Conform statisticilor, Romania este pe ultimul loc in lume in ceea ce
priveste volumul si calitatea ingrijirilor destinate bolnavilor de SIDA . Anual,
la noi in tara, cateva sute de persoane seropozitive sunt ucise de aceasta
boala.
Conform Directiei de Sanatate Publica (DSP) Galati,in luna decembrie
2009, numarul celor care sunt tratati nu depaseste cifra de 300. In evidenta
noastra avem 273 de persoane ce sufera de HIV/ SIDA. Cu alte 65 de
persoane am pierdut contactul, o parte dintre ei probabil decedand". In
ultimul an, s-au inregistrat 10 imbonaviri. Din 1990, si pana in prezent, la
nivelul judetului s-au inregistrat 300 de decese.
La Braila, in evidentele Directiei de Sanatate Publica (DSP) figureaza
105 persoane infectate cu HIV, din care doi sunt copii cu mame pozitive. Din
totalul persoanelor cu HIV aproximativ 80 sunt in tratament. In anul 2009 au
fost inregistrate sase noi cazuri cu HIV la adulti. Fata de anul trecut, cand
erau inregistrate 100 de persoane infectate cu HIV, numarul bolnavilor a
inregistrat o crestere usoara.
In judetul Buzau, sunt 180 de bolnavi cu HIV/ SIDA avand varste
cuprinse intre cinci si 75 de ani. Acestia sunt bolnavii care se afla in evidenta
Directiei de Sanatate Publica, insa exista un numar mai mare de persoane,
care refuza sa vina la medic pentru tratament.
In judetul Vrancea, sunt 126 de persoane seropozitive.
Statisticile Directiei de Sanatate Publica Judeteana Constanta arata ca,
in judet traiesc 1.066 de persoane seropozitive. In anul 2009 au fost
depistate 37 de cazuri noi HIV/SIDA. Trei dintre persoanele diagnosticate au
sub 13 ani. Tot in acest an, 1.061 de persoane au efectuat testul HIV.
Concluzia este ca desi campaniile de informare si constientizare au fost
numeroase, acest lucru nu a fost suficient, deoarece si in anul 2009 s-au
inregistrat peste 340 de
noi cazuri de infectare cu sindromul
imonudeficientei dobandite,la nivel national;se pare ca nici administrarea
197
schemelor de tratament nu a fost suficient de eficienta din moment ce inca

se inregistreaza decese in randul persoanelor seropozitive.
Pe de alta parte, statisticile prezentate de Directiile Generale de
Asistenta Sociala si Protecie a Copilului arata astfel:
Tabel nr. 92 - SITUATIA PERSOANELOR CU HANDICAP INFECTATE CU SIDA SAU HIV

LA 30 IUNIE 2009
Nr.
crt.
0
1
2
3
4
5
6
JUDETUL
1
BRAILA
BUZAU
CONSTANTA
GALATI
TULCEA
VRANCEA
TOTAL
GENERAL
NEINSTITUTIONALIZATI
COPII ADULTI TOTAL
2
3
4
3
76
79
2
50
52
17
543
560
21
211
232
0
9
9
4
109
113
47
872
1.045
INSTITUTIONALIZATI
TOTAL
TOTAL
COPII ADULTI TOTAL COPII ADULTI GENERAL
5
6
7
7=2+5 8=3+6
9=7+8
1
1
3
77
80
0
2
50
52
2
2
17
545
562
1
1
21
212
233
0
0
9
9
6
6
4
115
119
10
10
47
1.008
1.055
Problema persoanelor seropozitive in Romania este in continuare una

grava, nici pe departe rezolvata, desi exista demersuri, presiuni la nivelul
institutiilor, opiniei publice, opiniei publice internationale. Diferenta inca
zdrobitoare intre pervederile Codului OIM si practicile curente din Romania
fac din persoana seropozitiva un condamnat, un neintegrat social, un
neadaptat profesional, un purtator de stigmat supus discriminarilor. De
aceea eforturile comunitatii in directia rezolvarii problemelor cu care se
confrunta persoanele seropozitive sunt necesare, activitatile de advocacy si
lobby in fata autoritatilor pentru aceasta trebuie sa continue.
G.PROTECTIA SOCIALA A PERSOANELOR VARSTNICE
In contextul european al reformarii si modernizarii sistemelor de pensii
din ultimii ani, Romania a adoptat un sistem bazat pe diversificarea surselor
de obtinere a pensiilor, care sa determine siguranta financiara a persoanelor
varstnice, micsorand riscurile generate de veniturile de inlocuire la
batranete, prin implementarea pensiilor private. Anii 2005 2007, au fost
decisivi pentru reforma, fiind stabilit cadrul legislativ care reglementeaza
organizarea si functionarea entitatilor de pe piata pensiilor private precum si
reglementarea si supravegherea prudentiala a administrarii acestor fonduri,
198
prin adoptarea Legii nr.204/2006 privind pensiile facultative si prin

modificarea si completarea Legii nr.411/2004 privind fondurile de pensii
administrate privat
Implementarea sistemului privat de pensii, cu scopul asigurarii unor
venituri suplimentare la varsta pensionarii care sa conduca, intr-un procent
cat mai mare, la adecvarea si sustenabilitatea veniturilor din pensii va
continua sa fie un obiectiv strategic. Atingerea unui asemenea obiectiv
depinde de evolutia parametrilor care influenteaza acumularea activelor,
cum ar fi: nivelul si dispersia acoperirii si contributiilor, precum si
nivelul randamentelor.
Tabel nr. 93 - Numarul persoanelor ocupate si inactive la nivelul
Regiunii Sud-Est
REGIUNEA
SUD-EST/
GRUPE DE VARSTA
65 ani si peste
Masculin
65 ani si peste
Feminin
65 ani si peste
TOTAL
POPULATIE
PERSOANE
OCUPATE
PERSOANE
INACTIVE
100%
15,2%
84,8%
100%
19,7%
80,3%
100%
11,9%
88,1%
Sursa: www.insse.ro/Statisticia teritoriala
Din distributia numarului de pesionari la nivelul Regiunii Sud-Est se

observa faptul ca cei mai multi pensionari se intalnesc in judetul Constanta
(131631 persoane) iar la polul opus, din punct de vedere al numarului de
pensionari este plasat judetul Tulcea (42660 persoane).
Tabel nr. 94 - Numarul mediu de pensionari si pensia medie
Regiunea/ Judete
SUD-EST
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
Numarul mediu de
pensionari
(Total persoane)
545510
79928
106812
131631
117969
42660
66510
Pensia medie
(Total-lei/persoana)
653
651
604
687
719
610
581
Sursa: www.insse.ro/Statisticia teritoriala
199
H.SISTEMUL DE SANATATE
Sistem de sanatate a parcurs succesiv mai multe etape pentru
consolidare si pentru cresterea performantelor, aceasta conducand la
ameliorarea starii de sanatate a populatiei precum si la dezvoltarea
capitalului uman.
De asemenea, este important ca prin toate programele ce se realizeaza
sa se garanteze accesul tuturor cetatenilor la servicii de sanatate de calitate,
iar aceasta nu se poate face decat prin imbunatatirea organizationala si prin
continuarea legiferarii pachetului minim de servicii de servicii medicale, care
intr-adevar sa acopere nevoile minime ale unei persoane pentru a avea o
stare de sanatate buna.
Situatia la nivelul Regiunii Sud-Est difera de la un judet la altul, atat din
punct de vedere al numarului de medici si personal medico-sanitar, cat si din
punct de vedere al numarului de paturi din spitale.
In judetele Constanta si Galati se intalnesc cei mai multi medici si
personal medico-sanitar, situatie ce poate fi explicata si prin numarului mare
de cabinete particulare sau clinici private ce functioneaza la nivelul judetelor
mai sus amintite. In judetele Tulcea si Vrancea numarul medicilor si al
personalului medico-sanitar este mult mai mic, proportional atat cu numarul
populatiei judetelor cat si cu gradul de dezvoltare economica.
In anul 2007, Programele nationale de sanatate s-au derulat in baza
Hotararii Guvernului nr. 292/2007 pentru aprobarea programelor nationale
de sanatate si a Ordinului comun al ministrului sanatatii si al presedintelui
Casei Nationale nr. 570/116/ 2007 pentru aprobarea Normelor tehnice
privind implementarea, evaluarea si finantarea programelor nationale de
sanatate, responsabilitatile in monitorizarea si controlul acestora, detalierea
pe subprograme si activitati, indicatorii specifici, unitatile sanitare prin care
se deruleaza in anul 2007.32(SIDRU 2009-2020)
I.PROTECTIA SOCIALA A SOMERILOR
In Romania, protectia sociala a somerilor se realizeaza cu ajutorul
bugetului asigurarilor de somaj. De asemenea, in scopul protectiei
persoanelor aflate in somaj actioneaza o serie de organizatii
nonguvernamentale care desfasoara programe cu finantare interna, externa
sau mixta, vizand imbunatatirea conditiilor de viata ale somerilor.
Legislatia actuala in domeniul somajului reglementeaza o arie mai larga
de probleme si obiective cum sunt: prevenirea somajului si combaterea
efectelor sociale ale acestuia (prin servicii de preconcediere), incadrarea si
32
Vezi, MINISTERUL SANATATII
200
reincadrarea in munca a persoanelor in cautarea unui loc de munca,

stimularea ocuparii fortei de munca si protectia persoanelor in cadrul
asigurarilor pentru somaj.
Tablel nr. 95 - Cheltuieli cu protectia sociala a somerilor, in anul
2008
Total
Indemnizatie de
somaj (someri cu
experienta in
munca)
Indemnizatie de
somaj (someri fara
experienta in
munca)
Cheltuieli pentru
formarea
profesionala
Plata absolventilor
Plati pentru
stimularea
somerilor care se
angajeaza inainte
de expirarea
perioadei de somaj
Plati pentru
stimularea
mobilitatii fortei de
munca
Plati pentru
stimularea
angajatorilor care
incadreaza someri
din categoria
defavorizati
Plati
compensatorii
efectuate in cadrul
programelor de
restructurare,
privatizare si
lichidare
Plati pentru
stimularea
absolventilor
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
12885565
23542146
38116804
23166723
14356746
12751313
4942670
8973268
21406375
10295385
5717928
5033550
389653
795239
561651
702979
196552
278936
305299
359353
225372
158784
279243
280521
411579
1039761
600995
1214227
441548
477634
290938
158695
332959
552958
171555
113678
61310
230010
22010
89890
50740
45010
809292
3093297
1475235
834233
1637302
253621
1
94260
882573
1422416
140040
106849
561797
45224
97554
28026
85879
49512
55960
201
Combaterea
marginalizarii
sociale
Alte cheltuieli
80705
47364
549990
37741
210668
73221
4626607
8422118
12167718
6795633
5556916
4896773
J. EDUCATIA INCLUZIVA
Fenomenul de incluziune scolara a copiilor cu dizabilitati are inca
dimensiuni reduse, in anul scolar 2003- 2004 circa 30% din copiii cu
dizabilitati (6-18 ani) fiind integrati in scoli publice, desi s-au promovat si
masuri alternative de asigurare a accesului egal la educatie. In prezent
numarul copiilor este in crestere, insa nu au fost identificate date care sa
reflecte foarte clar aceasta tendinta.
Cresterea accesului la educatie pentru grupurile dezavantajate
In ceea ce priveste grupurile dezavantajate analizele au indicat
urmatoarele aspecte:
Rata ridicata a abandonului scolar in special in randul populatiei de etnie
rroma, cu preponderenta in invatamantul obligatoriu;
Neparticiparea intr-un proces ridicat la invatamantul prescolar a copiilor
de etnie rroma si, in consecinta, inregistrarea unor rezultate scolare
slabe in invatamantul primar
Segregarea scolilor / claselor pe criterii etnice are efecte negative asupra
calitatii educatiei din aceste scoli;
Numarul redus al cadrelor didactice calificate in scolile din comunitatile
cu populatie preponderent rroma;
Manifestarea unei atitudini de neincredere a comunitatii rrome fata de
scoala si teama de alterare a propriilor valori prin participarea copiilor la
educatia promovata de institutiile scolare;
Necesitatea formarii cadrelor didactice in domeniul educatiei incluzive si
inexistenta unei strategii locale in domeniul educatiei pentru asigurarea
accesului egal la educatie al copiilor rromi, ai copiilor cu CES (copiii cu
nevoi speciale de educatie) sau al copiilor din comunitati dezavantajate
socioeconomic.
Problemele identificate au stat la baza idenficarii programelor privind
accesul la educatie pentru grupurile dezavantajate.
Principalele actiuni avute in vedere in perioada urmatoare se refera la
dezvoltarea unui sistem de facilitati pentru copii expusi riscului abandonului
scolar, precum si la asigurarea accesului copiilor la un sistem de educatie
prescolara adecvat si de calitate. De asemenea, resursele vor fi orientate pe
asigurarea conditiilor necesare pentru eliminarea abandonului scolar cel
202
putin pentru invatamantul gimnazial (vezi Raportul national strategic privind

protectia sociala si incluziunea sociala 2008 2010, pag. 21)
La nivelul Uniunii Europene, principalele concluzii privind protectia si
incluziunea sociala sunt formulate in Raport comun privind protectia
sociala si integrarea sociala 2008 Integrare sociala, pensii, sanatate
si ingrijire pe termen lung
Astfel, conform documentului amintit:
Copiii raman in mod disproportionat la limita saraciei abordarea

acestei provocari este necesara pentru a rupe transferul saraciei intre
generatii.
Rata scazuta de ocupare a fortei de munca in randul lucratorilor

varstnici inseamna potential irosit si deficite la nivelul pensiilor
strategiile de imbatranire activa abordeaza aceste probleme.
Pensiile de stat nu pot sustine populatia imbatranita. O mai buna

coordonare si supraveghere a schemelor de pensii de stat si private
asigura beneficii viitoare.
Sistemele de sanatate moderne sunt in contradictie cu inegalitatile

persistente in ceea ce priveste sanatatea acestea sunt abordate prin
masurile vizate, prin prevenire si printr-o acoperire mai mare.
Cererea pentru asistenta pe termen lung este in crestere. Pentru a lua

masuri in aceasta directie, sunt evaluate optiunile financiare impreuna
cu o trecere la asistenta neinstitutionala si la o forta de munca mai
buna.
K.MISIUNEA SISTEMULUI PENITENCIAR
Pentru a determina gradul in care sistemul penitenciar a reusit sa
demonstreze ca activitatea acestuia este reglata de un concept de cultura
organizationala bazat pe ideea de reintegrare sociala a persoanelor private
de libertate, respondentii unei cercetari de teren (realizata de catre purtatorii
de cuvant ai unitatilor subordonate Administratiei Nationale a
Penitenciarelor) au fost rugati sa defineasca rolul asumat al sistemului
penitenciar asa cum il percep acestia la ora actuala. Opinia dominanta
(53,1%) este aceea ca rolul primar al sistemului penitenciar romanesc este
acela de reinsertie sociala, in timp ce 12,4% dintre respondenti considera ca
acesta are inca, in primul rand, un simplu rol custodial.
Peste 26% dintre respondenti au preferat o varianta de raspuns mai
nuantata, opinand ca sistemul penitenciar si-a asumat in prezent atat un rol
custodial cat si de reinsertie sociala.
203
Grafic nr.60
Deficitul de incredere in capacitatea actuala a sistemului penitenciar

de a-si asuma un rol de natura sociala, care sa vizeze reintegrarea
persoanelor private de libertate si ca aceasta neincredere nu este rezultanta
unei simple probleme de imagine. Cel mai probabil exista cauze structurale
care au determinat aceasta perceptie, cauze care tin fie de o colaborare
deficitara intre societatea civila si penitenciare, fie de eforturi insuficiente ale
sistemului penitenciar de a-si orienta activitatea catre reintegrarea
persoanelor private de libertate, fie de neajunsuri institutionale sau de
competenta la nivelul serviciilor de interventie psiho-sociala.
Strategia de Comunicare si Imagine a Administratiei Nationale a
Penitenciarelor este subordonata principiilor de politica generale ale ANP,
care indica faptul ca efortul prioritar al sistemului penitenciar este de natura
sociala. Unul din aceste principii este cel al incurajarii si atitudinii proactive in
raport cu participarea societatii civile la efortul de reinsertie sociala a
persoanelor private de libertate. Pentru a crea un parteneriat dinamic si
eficient cu ONGurile interesate de activitatea noastra, am considerat
necesar sa aflam parerea acestora cu privire la diferite aspecte legale, de
comunicare, institutionale, etc. de care depinde calitatea colaborarii noastre.
Vedem societatea civila ca partener si sursa in atragerea de expertiza
si resurse financiare alternative, prin care putem impreuna rezolva probleme
umanitare, de securitate si de integrare care privesc in mod direct
comunitatile locale si societatea ca intreg, in conditiile in care perioada de
detentie reprezinta doar o etapa in procesul mai amplu de reinsertie sociala
a persoanelor private de libertate.
204
Tabel nr 96 - Numar persoane eliberate din penitenciar

BR
Total
BZ
Nr pers
angajate
GL
Total
Nr pers
angajate
VN
Total
Nr pers
angajate
TL
Total
Nr pers
angajate
CTA
Total
Nr pers
angajate
Total
Nr pers
angajate
2006
17
2007
11
2008
2009
Asa cum arata datele, se fac eforturi in regiune pentru integrarea pe

piata muncii a persoanelor iesite din penitenciar, in masura in care acestia
apeleaza la serviciile oferite de Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei
de munca. Procentele in care acest lucru reuseste, variaza intre 0%
(Buzau 2007) si 100 %,(Galati 2008).
205
CAPITOLUL VI PROGRAME SI SERVICII CONEXE

Servicii sociale
In 2001, prin Legea cadru nr. 705 privind sistemul national de
asistenta sociala si legislatia secundara ulterioara, s-au pus bazele unui
sistem complex al serviciilor de asistenta sociala. Implementarea acestui
sistem este in curs de desfasurare. Dificultatile constituirii si consolidarii
sistemului national de asistenta sociala au aparut si ca urmare a
fragmentarii responsabilitatilor guvernamentale in domeniu.
In conformitate cu noua legislatie in domeniul asistentei sociale,
serviciile publice de asistenta sociala sunt organizate la nivel judetean si
local si sunt responsabile pentru implementarea politicilor de asistenta
sociala in domeniul familiei, protectia copilului, persoanelor singure,
varstnicilor, persoanelor cu dizabilitati si oricarei alte categorii de persoane
care necesita asistenta.
Un aspect crucial al reformei sistemului il reprezinta plasarea
serviciilor de asistenta sociala in responsabilitatea autoritatilor locale si
judetene, nivelul guvernamental axandu-se pe politici si strategii si pe
metode de monitorizare, evaluare si functii de control. Reforma in domeniul
serviciilor sociale a fost in mod deosebit speciala, alocarea finantarii,
administrarea si transmiterea responsabilitatilor pentru serviciile sociale
catre nivelele inferioare de guvernare conducand la capacitati foarte limitate
de implementare datorita lipsei mijloacelor financiare si a resurselor umane.
Ca o consecinta, serviciile sociale furnizate acum sunt fragmentate si
caracterizate de inechitate, datorita capacitatilor institutionale diferite in
furnizarea lor.
A fost creat un cadru legal al cooperarii intre furnizorii de servicii
sociale din sectorul public si cel privat, deschizandu-se astfel una dintre
perspectivele importante de dezvoltare a asistentei sociale. Beneficiind atat
de suportul organizatiilor occidentale, cat si de cel guvernamental, s-a
dezvoltat rapid o retea de ONG-uri cu obiective in domeniul asistentei
sociale. Unele dintre ele s-au dezvoltat, inclusiv cu sustinere din partea
statului prin introducerea in 1998 (Legea nr.34 din 20 ianuarie) a
programului de subventionare a asociatiilor si a fundatiilor care infiinteaza si
administreaza unitati de asistenta sociala, obtinand un grad inalt de
competenta important de valorificat in dezvoltarea ulterioara a sectorului,
altele nu au supravietuit datorita lipsei de resurse.
Inca din 1990 s-a dezvoltat un sistem de formare universitara a
specialistilor in asistenta sociala, ajungandu-se la ora actuala la aproximativ
15.000 de specialisti. Un numar deocamdata redus de specialisti astfel
formati au fost atrasi in sistemul de asistenta sociala de la nivel judetean si
local.
206
Reconstructia sistemului de servicii de asistenta sociala s-a

caracterizat prin numeroase confuzii si intarzieri. Prima parte a tranzitiei s-a
caracterizat printr-un decalaj intre componenta de suport financiar, cu un
grad ridicat de eficacitate, si componenta de servicii sociale, sever
subdezvoltata. Mult timp dezvoltarea serviciilor de asistenta sociala a fost
mai degraba haotica, centrata pe unele probleme sociale critice (copii
abandonati, persoane cu handicap grav) si in mod special pe institutiile de
asistenta sociala ignorandu-se aproape complet asistenta sociala in familie
si in comunitate. De asemenea, activitatile de prevenire au fost slab
dezvoltate datorita insuficientei sistemului institutional si tehnic. Zone mari
sociale au fost lipsite de acoperire sau au fost insuficient acoperite: asistenta
sociala pentru varstnici si pentru persoanele cu handicap, pentru victimele
violentei, victime ale traficului de fiinte umane, pentru persoanele
dependente de alcool si de droguri in ciuda initiativelor izolate ale unor
ONG-uri pentru anumite comunitati.
Aspecte problematice
Infrastructura deficitara pentru serviciile specializate (persoane cu
handicap, bolnavi cronic etc.) si capacitate redusa de asistare in
cadrul serviciilor acreditate (nr. de locuri).
Desi au fost create premizele unei asistente incluzive si
complementare, disfunctionalitatile de comunicare si conlucrare intre
institutiile statului conduc la o eficienta foarte restransa a interventiilor.
Procedurile si metodologiile mult prea complicate ingreuneaza
implementarea politicilor si strategiilor, conducand si la o neincredere
crescuta in serviciile oferite de institutiile statului.
Se constata un numar foarte redus de specialisti, care sa aiba si
competentele necesare, pentru a asista familia aflata in criza - unul
dintre principalii factori ai abandonului scolar.
Numarul de specialisti care sa realizeze diseminarea informatiilor
specifice si a bunelor practici este departe de a fi multumitor.
Salarizare nemotivanta si nivelul redus de formare profesionala a
salariatilor de interventie directa din sistemul de asistenta sociala.
Infiintarea de structuri parteneriale (comisii, grupuri de lucru, pacte) la
comanda legislativa sau pentru satisfacerea cerintelor Uniunii
Europene a condus la existenta unor structuri nefunctionale, datorita in
principal absentei asumarii rolului propus (ownership) si a angajarii pro
active (commitment), elemente fundamentele ale oricarei structuri
parteneriale.
Un sistem deficitar de finantare pentru ONG-urile active in domeniu,
completat de o birocratie dusa la extrema in domeniul implementarii de
207
proiecte cu finantare nerambursabila, inclusiv prin schimbarea regulilor

pe parcursul implementarii proiectelor.
Tabel nr 97 - ACTIVITATEA DE ACREDITARE A FUR1IZORILOR DE

SERVICII SOCIALE - 1 IA1UARIE - 30 IU1IE 2009
SUD EST
106
68
38
104
67
37
BRAILA
22
14
22
13
BUZAU
13
10
13
10
CONSTANTA 30
21
26
18
GALATI
31
17
14
31
17
14
TULCEA
VRANCEA
Sursa: Ministerul Muncii, Familiei Si Protectiei Sociale - Direcia Programe Incluziune Sociala
Tabel nr 98 - AUTORIZAREA I1GRIJITORILOR LA DOMICILIU - 1

IANUARIE - 30 IUNIE 2009
SUD EST
112
BRAILA
BUZAU
CONSTANTA
65
GALATI
TULCEA
21
VRANCEA
19
Sursa: Ministerul Muncii, Familiei Si Protectiei Sociale - Direcia Programe Incluziune Sociala
Tabel nr 99 - NUMAR PROIECTE CU FINANTARE EXTERNA DEPUSE / DERULATE

DE DMPS
SUD EST
BRAILA
BUZAU
CONSTANTA
GALATI
TULCEA
VRANCEA
1
0
0
0
1
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1
0
0
0
1
0
0
208
In concordanta cu obiectivele strategice ale Uniunii Europene, cu

Strategia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca pentru perioada
2004-2010, Planul National de Reforma, Agentia Nationala pentru Ocuparea
Fortei de Munca si Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca
deruleza programe si servicii conexe legate de incluziune si ocupare sociala,
care raspund nevoilor pietei muncii aflata intr-o continua schimbare. In acest
context, pe parcursul anului 2009, ANOFM si AJOFM-urile intensifica
demersurile pentru atragerea de resurse atat din Bugetul Asigurarilor pentru
Somaj cat si din Fondul Social European (POSDRU) pentru derularea
acestor programe si servicii.
6.1.PROGRAME
Principalele programe derulate prin intermediul ANOFM legate de incluziune
i ocupare sociala sunt:
6.1.1. PNAO (Planul Naional de Aciune pentru Ocuparea Forei de
munca)
6.1.2. Program de ocupare 2008 al A.N.O.F.M.
6.1.3. Program de formare 2008
6.1.4. Program pentru persoanele marginalizate social
6.1.1. PNAO 2006 (Planul Naional de Aciune pentru Ocuparea Forei
de munca) al treilea Plan National de Actiune pentru Ocupare are o
abordare pragmatica a procesului de elaborare a politicilor privind piata
muncii, cu un accent deosebit pe ameliorarea ocuparii din mediul rural si
insertia pe piata fortei de munca a persoanelor de etnie rroma. Masurile de
implementare a politicilor de ocupare au ca si scop cresterea gradului de
ocupare a fortei de munca, prin imbunatatirea calitatii si productivitatii muncii
si avand ca rezultat consolidarea coeziunii sociale si teritoriale in
concordanta cu liniile directoare integrate.
Astfel, cu scopul realizarii unui impact efectiv al masurilor preconizate
si pentru incurajarea modificarii structurii economice din mediul rural si
multiplicarea oportunitatilor de angajare in sectorul servicii, au fost stabilite
pentru anul 2006, urmatoarele Prioritati generale:
Consolidarea capacitatilor institutionale existente la nivel national,
regional si local;
209
Ocuparea fortei de munca din mediul rural;

Insertia pe piata fortei de munca a persoanelor de etnie rroma;
Ameliorarea discrepantelor zonale si regionale si utilizarea cat mai
eficienta a fondurilor comunitare, in special a Fondului Social
European.
6.1.2. Proiectarea programului a avut la baza urmatoarele documente
strategice: Programul de Guvernare pentru perioada 2005-2008, Strategia
Nationala de Ocupare a Fortei de Munca pentru perioada 2004-2010, Planul
National de Reforme, precum si obiectivele strategice ale Uniunii Europene
in materie de ocupare.
Principalele Obiective generale ale Programului de ocupare a fortei de
munca pentru anul 2008 sunt:
Flexibilitatea pe piata muncii prin cresterea sanselor de ocupare a
persoanelor in cautarea unui loc de munca;
Promovarea incluziunii sociale si asigurarea protectiei si securitatii
sociale la locul de munca;
Printre obiectivele specifice ale programului putem enumera in principal:
Combaterea efectelor somajului structural;
Incluziunea sociala a grupurilor vulnerabile pe piata fortei de munca;
Grad ridicat de adaptabilitate a fortei de munca la cerintele pietei prin
stimularea mobilitatii profesionale si geografice a persoanelor aflate in
cautarea unui loc de munca;
Prelungirea vietii active;
Asigurarea egalitatii de sanse pe piata muncii.
6.1.3. Planul de formare profesionala 2008 vizeaza urmatoarele obiective:
- Facilitarea accesului tuturor categoriilor de persoane la formare
profesionala in concordanta cu aptitudinile, aspiratiile profesionale si
nevoile pietei muncii;
- Schimbarea calificarii pentru a corespunde cerintelor impuse de
restructurarea economica, de mobilitatea sociala sau de modificari ale
capacitatii de munca;
- Asigurarea unei rate de participare, la nivel national, usor crescuta fata
de anul 2007, cand aceasta a fost de 12% , din stocul mediu de
someri inregistrati la Agentiile pentru Ocuparea Fortei de Munca
Teritoriale;
- Cresterea gradului de calificare a capitalului uman pentru a deveni
competitiv pe o piata concurentiala;
- Cresterea gradului de cuprindere in formare profesionala a
persoanelor din mediul rural, atat in meserii corespunzatoare
domeniului agricultura, cat si in meserii din ramuri conexe si servicii;
210
- Reinsertia in viata profesionala a grupurilor tinta defavorizate prin

calificare-recalificare.
6.1.4. Programul de ocupare a persoanelor marginalizate social 2008
urmareste aplicarea politicilor si strategiilor din domeniul ocuparii fortei de
munca. Acest program este parte integranta a Programului de ocupare a
fortei de munca pentru anul 2008, care la randul sau are ca baze de
proiectie Strategia nationala pentru ocuparea fortei de munca 2004-2010,
Strategia europeana in domeniul ocuparii, Strategia nationala de incluziune
sociala a tinerilor care parasesc sistemul de protectie a copilului 2006-2008
si rezultatele obtinute in urma implementarii Programului de ocupare a
persoanelor marginalizate social in anul 2007.
Obiectivul general al Programului de ocupare a persoanelor
marginalizate social este incluziunea sociala a tinerilor supusi riscului de
marginalizare sociala prin asigurarea acompaniamentului social
personalizat.
Obiectivele specifice ale Programului de ocupare a persoanelor
marginalizate social pentru anul 2008 sunt:
Reducerea riscului de marginalizare si excluziune sociala;
Pregatirea tinerilor marginalizati social in sistemul educatiei formale si
nonformale pentru viata sociala activa in comunitate;
Integrarea si participarea activa in comunitate a tinerilor marginalizati
social;
Asigurarea accesului la formare profesionala, adaptata la cerintele
pietei fortei de munca,in concordanta cu optiunile personale ale
tinerilor;
Reducerea somajului in randul tinerilor cu varste pana la 35 de ani din
categoria persoanelor marginalizate sau supuse riscului de
marginalizare, in randul carora se evidentiaza:
o Tineri proveniti din centrele de plasament si centrele de primire a
copilului din cadrul serviciilor publice specializate si al
organismelor private autorizate in domeniul protectiei copilului;
o Tineri singuri cu copii in intretinere;
o Tineri familisti cu copii in intretinere;
o Tineri familisti fara copii in intretinere;
o Tineri familisti, care au executat pedepse private de libertate;
o Alte categorii de tineri in dificultate.
Armonizarea actiunilor intreprinse de institutiile publice, de
comunitatile locale, de organizatiile patronale si sindicale si de
reprezentantii sociatatii civile. Instumentul principal, prin care se
asigura acompaniamentul personalizat pentru tinerii aflati in dificultate
si confruntati cu riscul excluderii profesionale, este contractul de
211
solidaritate incheiat intre tineri si agentiile judetene pentru ocuparea

fortei de munca.
Prin acest tip de contract, agentiile se obliga sa acorde tinerilor servicii
de mediere si consiliere profesionala, sa identifice angajatori de
insertie si locuri de munca potrivite tinerilor care fac obiectul legii, sa-i
plaseze pe locurile de munca identificate.
6.2. SERVICII
6.2.1.Destinate persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca
a) Servicii de preconcediere (conform art. 51 din legea 76/2002
actualizata)
In cazul unor restructurari ale activitatii, care pot conduce la modificari
substantiale ale numarului si structurii profesionale a personalului,
angajatorii au obligatia sa instiinteze Agentiile pentru Ocuparea Fortei de
Munca cu cel putin 30 de zile inaintea acordarii preavizelor prevazute de
lege, in vederea adoptarii unor masuri pentru combaterea somajului si
prevenirea efectelor sociale nefavorabile. In perioada preavizului, angajatii
vor participa la serviciile de preconcediere realizate de catre agentiile pentru
Agentiile judetene, prin personalul propriu, pot derula urmatoarele activitati:
Informarea privind prevederile legale referitoare la protectia somerilor
si acordarea serviciilor de ocupare si de formare profesionala;
Plasarea pe locurile de munca vacante, existente pe plan local;
Reorientarea profesionala in cadrul unei unitati sau prin cursuri de
formare de scurta durata;
Sondarea opiniei salariatilor si consilierea acestora cu privire la
masurile de combatere a somajului;
De aceste servicii de preconcediere pot beneficia, la cerere, si alte
persoane amenintate de riscul de a deveni someri.
b) Informare si consiliere profesionala (conform art. 58 din legea
76/2002 actualizata si art. 5 (2) din legea 116/ 2002)
Informarea si consilierea profesionala constituie un ansamblu de servicii
oferite persoanelor in cautarea unui loc de munca, in mod gratuit. Acestea
sunt:
212
Furnizarea de informatii privind piata muncii si evolutia ocupatiilor;

Evaluarea si autoevaluarea personalitatii in vederea orientarii
profesionale;
Dezvoltarea abilitatii si a increderii in sine a persoanelor aflate in
cautarea unui loc de munca in vederea luarii deciziei privind propria
cariera;
Instruirea in metode si tehnici de cautare a unui loc de munca
(prezentarea la interviu, intocmirea unui CV).
Informarea si consilierea profesionala se realizeaza de catre centre
specializate organizate in cadrul Agentiilor pentru Ocuparea Fortei de
Munca. Informarea privind piata muncii, stabilirea traseului profesional,
evaluarea si autoevaluarea se realizeaza prin autoinformare, prin acordarea
de servicii de consiliere individuala sau de grup oferite persoanelor in
cautarea unui loc de munca sau in cadrul job-club-urilor organizate de
Agentiile pentru Ocuparea Fortei de Munca.
c) Medierea muncii (conform art. 59 din legea 76 /2002 actualizata si
art. 5 (2) din legea 116/ 2002)
Serviciile de mediere a muncii reprezinta punerea in legatura a
angajatorilor cu persoanele aflate in cautarea unui loc de munca, in vederea
stabilirii de raporturi de munca. Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei
de Munca trebuie sa identifice locurile de munca vacante, iar participarea la
serviciile de mediere este obligatorie pentru somerii care beneficiaza de
indemnizatie de somaj.
Serviciile de mediere constau in oferirea de informatii privind locurile
de munca vacante si conditiile de ocupare a acestora, prin publicarea,
afisarea acestora si organizarea de burse ale locurilor de munca, mediere
electronica avand ca scop punerea automata in corespondenta a cererilor si
ofertelor de locuri de munca prin intermediultehnicii de calcul, preselectia
candidatilor corespunzator cerintelor locurilor de munca oferite si in
concordanta cu pregatirea, aptitudinile, experienta si cu interesele acestora.
Somerii care nu beneficiaza de indemnizatii de somaj trebuie sa depuna o
cerere la agentiile judetene pentru ocuparea fortei de munca pentru a fi luati
in evidenta in vederea medierii si, in cazul neincadrarii in munca, sa
reinnoiasca cererea la 6 luni. ANOFM organizeaza in fiecare an o bursa
generala a locurilor de munca si alte burse pentru grupuri tinta cum ar fi
pentru absolventi, pentru persoanele de etnie rroma, pentru tinerii care
parasesc sistemul de protectie a copilului.
213
SEMM (Serviciul Electronic de Mediere a Muncii) a fost extins in toata tara,

www.semm.ro devenind unul dintre cele mai des accesate site-uri de
mediere/intermediere de locuri de munca, rezultatele obtinute arata ca
acesta se bucura de mare audienta, cu precadere in randul tinerilor si
persoanelor din categoriile profesionale cu educatie informatica.
d) Cursuri de calificare si recalificare
Cursuri de formare profesionala (conform art. 63-66 din legea 76/2002
actualizata)
Persoanele in cautarea unui loc de munca pot participa la programe de
formare profesionala, care sa le asigure cresterea si diversificarea
competentelor profesionale in scopul asigurarii mobilitatii si reintegrarii pe
piata muncii. Programele de formare profesionala asigura, conform legii,
initierea, calificarea, recalificarea, perfectionarea si specializarea
persoanelor in cautarea unui loc de munca.
Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca organizeaza,
gratuit, cursuri de calificare/recalificare pentru someri. Structura serviciilor de
calificare/recalificare porneste de la cursuri de meserii, pana la cursuri de
perfectionare. De asemenea, sunt organizate si cursuri de initiere in termenii
de baza ai economiei de piata sau cursuri de pregatire pentru crearea de
intreprinderi mici.
Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si
stimularea ocuparii fortei de munca prevede ca serviciile de formare
profesionala se acorda, gratuit, urmatoarelor categorii de persoane, astfel:
Au devenit someri (indemnizati sau neindemnizati);
Nu au putut ocupa loc de munca dupa absolvirea unei institutii de
invatamant sau dupa satisfacerea stagiului militar;
Ocupa un loc de munca si, din diferite motive, doresc schimbarea
acestuia;
Au obtinut statutul de refugiat sau alta forma de protectie
internationala, conform legii;
Cetateni straini sau apatrizi care au fost incadrati in munca sau au
realizat venituri in Romania,conform legii;
Nu au putut ocupa loc de munca dupa repatriere sau dupa eliberarea
din detentie.
Persoanele, care desfasoara activitati in mediul rural si nu realizeaza
venituri lunare sau realizeaza venituri mai mici decat valoarea indicatorului
social de referinta in vigoare si care sunt inregistrate la agentiile pentru
ocuparea fortei de munca,beneficiaza, in mod gratuit, de servicii de formare
214
profesionala. Aceste servicii se asigura gratuit la cererea personelor

angajate, cu acordul angajatorului, sau la cererea angajatorului, si pentru
persoanele aflate in urmatoarele situatii:
Au reluat activitatea ca urmare a incetarii concediului pentru cresterea
copilului pana la implinirea varstei de 2 ani, respectiv 3 ani in cazul
copilului cu handicap;
Au reluat activitatea dupa satisfacerea stagiului militar;
Au reluat activitatea ca urmare a recuperarii capacitatii de munca dupa
pensionarea pentru invaliditate;
Persoanele care executa o pedeapsa privativa de libertate, in locuri de
detentie anume destinate, si care mai au de executat cel mult 9 luni
pana la ultima zi de executare a pedepsei.
Cofinantarea din bugetul asigurarilor pentru somaj a programelor de
formare profesionala organizate de catre angajatori pentru salariatii proprii
O alta masura noua, cuprinsa in Legea nr. 107/2004, este cofinantarea
din bugetul asigurarilor pentru somaj a programelor de formare profesionala
organizate de catre angajatori pentru salariatii proprii. In scopul prevenirii
somajului si consolidarii locurilor de munca prin cresterea si diversificarea
competentelor profesionale ale persoanelor incadrate in munca,
angajatorilor care organizeaza, in baza planului de formare profesionala,
programe de formare profesionala pentru proprii angajati, derulate de
furnizori de servicii de pregatire profesionala, autorizati in conditiile legii, se
acorda, din bugetul asigurarilor pentru somaj, o suma reprezentand 50% din
cheltuielile cu serviciile de formare profesionala organizate pentru un numar
de cel mult 20% din personalul angajat. Angajatorii pot beneficia de
cofinantare pentru derularea unui singur program de formare profesionala in
cursul unui an. Suma se acorda din bugetul asigurarilor pentru somaj.
Angajatorii sunt obligati sa mentina raporturile de munca sau de serviciu ale
persoanelor participante la programul de formare profesionala, pentru care
s-a acordat cofinantarea, cel putin 3 ani de la data acordarii sumei.
e) Consultanta pentru inceperea unei afaceri (conform art.71 din
legea76/2002 actualizata)
Pentru someri
Consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente

sau pentru initierea unei afaceri se acorda, la cerere, persoanelor in
cautarea unui loc de munca, sub forma de servicii juridice, de marketing,
financiare, metode si tehnici eficiente de management si alte servicii de
consultanta. Aceste servicii pot fi realizate de agentiile pentru ocuparea
215
fortei de munca sau, dupa caz, de firme private, organizatii profesionale,

fundatii si asociatii specializate in aceste domenii, cu care agentiile incheie
contracte. Serviciile se acorda, gratuit, o singura data, pentru fiecare
perioada in care persoanele beneficiaza de indemnizatii de somaj.
Pentru studenti
Se acorda, in regim de gratuitate, servicii de consultanta si asistenta

pentru inceperea unei activitati independente sau pentru initierea unei
afaceri studentilor care solicita credite cu dobanda avantajoasa din bugetul
asigurarilor pentru somaj. In acest fel, studentii beneficiaza de consultanta
gratuita sub forma de servicii juridice, de marketing, financiare, metode si
tehnici eficiente de management si alte servicii de consultanta.
f) Completarea veniturilor salariale (conform art. 72 din legea 76/2002
actualizata)
Persoanele care se angajeaza pentru program normal de lucru in
perioada in care primesc indemnizatia de somaj beneficiaza, din momentul
angajarii si pana la sfarsitul perioadei pentru care erau indreptatite sa fie
indemnizate, de o suma lunara, neimpozabila, reprezentand 30% din
indemnizatia de somaj.
Persoanele mentionate beneficiaza de aceasta suma si in situatia in
care, in perioada pentru care au dreptul la indemnizatia de somaj, le
inceteaza raportul de munca sau de serviciu la primul angajator si se
incadreaza la un alt angajator.
g) Incadrarea absolventilor de invatamant (conform art. 73 din legea

76/2002 actualizata)
Absolventii institutiilor de invatamant si absolventii scolilor speciale, in
varsta de minimum 16 ani, inregistrati la Agentiile pentru Ocuparea Fortei de
Munca, in situatia in care se angajeaza cu program normal de lucru, pentru
o perioada mai mare de 12 luni, beneficiaza, din bugetul asigurarilor pentru
somaj, de o prima de incadrare egala cu valoarea indicatorului social de
referinta in vigoare la data incadrarii.
Absolventii carora li s-a stabilit dreptul la indemnizatie de somaj si se
angajeaza in perioada de acordare a indemnizatiei, in conditiile prevazute
mai sus, beneficiaza, din bugetul asigurarilor pentru somaj, de o suma egala
cu indemnizatia de somaj la care ar fi avut dreptul, in conditiile legii, pana la
expirarea perioadei de acordare a acesteia, daca nu s-ar fi angajat.
Drepturile prevazute se acorda absolventilor care isi mentin raporturile de
216
munca sau de serviciu pentru o perioada de cel putin 12 luni de la data

angajarii.
h) Stimularea mobilitatii fortei de munca (conform art. 74 din legea
Persoanele care, in perioada in care primesc indemnizatia de somaj,
se incadreaza in munca intr-o localitate aflata la peste 50 km de domiciliu,
beneficiaza de o prima de incadrare, egala cu doua salarii minime brute pe
tara, in vigoare la data acordarii.
Persoanele care, in perioada in care primesc indemnizatia de
somaj,se incadreaza intr-o alta localitate si, astfel, isi schimba domiciliul,
primesc o prima de instalare, egala cu de sapte ori valoarea indicatorului
social de referinta in vigoare la dat instalarii.
6.2.2.Servicii destinate angajatorilor
a) Programe de formare profesionala pentru proprii angajati (conf. art.
48 din Legea nr. 76/2002)
In scopul prevenirii somajului si consolidarii locurilor de munca prin
cresterea si diversificarea competentelor profesionale ale persoanelor
incadrate in munca, angajatorilor care organizeaza, in baza planului anual
de formare profesionala, programe de formare profesionala pentru proprii
angajati, derulate de furnizori de servicii de pregatire profesionala, autorizati
in conditiile legii, se acorda, din bugetul asigurarilor pentru somaj, o suma
reprezentand 50% din cheltuielile cu serviciile de formare profesionala
organizate pentru un numar de cel mult 20% din personalul angajat.
Angajatorii pot beneficia de suma prevazuta pentru derularea unui
singur program de formare profesionala in cursul unui an.
Suma prevazuta se acorda din bugetul asigurarilor pentru somaj, in
limita de cel putin 15%, angajatorilor selectati anual de agentia pentru
Angajatorii sunt obligati sa mentina raporturile de munca sau de
serviciu ale persoanelor participante la programul de pregatire profesionala,
pentru care s-a acordat suma prevazuta, cel putin 1 an de la data acordarii
sumei.
b) Subventionarea cheltuielilor cu forta de munca ce au ca scop
ocuparea temporara a fortei de munca (conform art.78 din legea
217
b1) Incadrarea absolventilor (conf. art.80 din Legea nr. 76/2002

actualizata)
Angajatorii care incadreaza in munca pe durata nedeterminata
absolventi ai unor institutii de invatamant sunt scutiti, pe o perioada de 12
luni, de plata contributiei datorate la bugetul asigurarilor pentru somaj,
aferenta absolventilor incadrati, si primesc lunar, pe aceasta perioada,
pentru fiecare absolvent:
a) o suma egala cu valoarea indicatorului social de referinta, in vigoare la
data incadrarii in munca, pentru absolventii ciclului inferior al liceului sau ai
scolilor
de
arte
si
meserii;
b) o suma egala cu de 1,2 ori valoarea indicatorului social de referinta in
vigoare la data incadrarii in munca, pentru absolventii de invatamant
secundar
superior
sau
invatamant
postliceal;
c) o suma egala cu de 1,5 ori valoarea indicatorului social de referinta in
vigoare la data incadrarii in munca, pentru absolventii de invatamant
superior..
Angajatorii care incadreaza in munca pe durata nedeterminata
absolventi din randul persoanelor cu handicap primesc lunar, pentru fiecare
absolvent, sumele mentionate mai sus pe o perioada de 18 luni. Nu
beneficiaza de aceste subventii angajatorii care au obligatia, potrivit legii, de
a incadra in munca absolventi ai institutiilor de invatamant, pentru
absolventii din aceasta categorie.
Conform art. 83 alin. (1) din Legea nr. 76/2002, angajatorii care
beneficiaza de aceste subventii sunt obligati sa mentina raporturile de
munca sau de serviciu ale acestora cel putin 3 ani de la data incheierii.
Absolventii pot fi incadrati in conditiile art. 80 din Legea nr. 76/2002, o
singura data pentru fiecare forma de invatamant, in termen de 12 luni de la
data absolvirii studiilor.
In perioada celor 3 ani, absolventii pot urma o forma de pregatire
profesionala, organizata de catre angajator, iar cheltuielile necesare
pregatirii profesionale vor fi suportate, la cererea angajatorilor, din bugetul
Conform art. 84 din Legea nr. 76/2002, angajatorii care, dupa
indeplinirea obligatiei prevazute la art. 83 alin. (1), mentin raporturile de
munca sau de serviciu cu absolventii incadrati, primesc, pentru fiecare an de
continuare a raporturilor de munca sau de serviciu, un ajutor financiar egal
cu suma aferenta contributiilor sociale datorate de angajatori pentru aceste
persoane si virate, conform legii.
Ajutorul financiar prevazut poate fi acordat pe o perioada de cel mult 2
ani de la data indeplinirii obligatiei prevazute la art. 83 alin. (1).
218
Prin contributii sociale datorate de angajatori se intelege contributia de

asigurari sociale, contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli
profesionale, contributia pentru asigurari sociale de sanatate si contributia
de asigurari pentru somaj.Ajutorul financiar prevazut se vireaza, la cerere,
din bugetul asigurarilor pentru somaj, angajatorilor care nu inregistreaza
debite provenind din neplata contributiilor sociale, prin plata acestei sume, in
termen de 90 de zile de la data aprobarii cererii.
b2) Incadrarea somerilor in varsta de peste 45 de ani sau a somerilor
care sunt parinti unici sustinatori ai familiilor monoparentale (conf. art.
85 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 actualizata)
Angajatorii care incadreaza in munca pe perioada nedeterminata
someri in varsta de peste 45 de ani sau someri care sunt parinti unici
sustinatori ai familiilor monoparentale sunt scutiti, pe o perioada de 12 luni,
de plata contributiei datorate la bugetul asigurarilor pentru somaj, aferenta
persoanelor incadrate din aceste categorii, si primesc lunar, pe aceasta
perioada, pentru fiecare persoana angajata din aceste categorii, o suma
egala cu valoarea indicatorului social de referinta in vigoare, cu obligatia
mentinerii raporturilor de munca sau de serviciu cel putin 2 ani.
Conform art. 85 alin. (2) din Legea nr. 76/2002, de facilitatile
prevazute, cu exceptia contributiei la bugetul asigurarilor pentru somaj,
datorata de angajator pentru persoanele respective, beneficiaza si
angajatorii care, in raport cu numarul de angajati, nu au obligatia, potrivit
legii, de a incadra in munca persoane cu handicap, daca incadreaza in
munca pe durata nedeterminata persoane cu handicap si le mentin
raporturile de munca sau de serviciu cel putin 2 ani.
Angajatorii care inceteaza raporturile de munca sau de serviciu ale
persoanelor mentionate, anterior termenului de 2 ani, sunt obligati sa
restituie, in totalitate, agentiilor pentru ocuparea fortei de munca sumele
incasate pentru fiecare persoana, plus dobanda de referinta a Bancii
Nationale a Romaniei in vigoare la data incetarii raporturilor de munca sau
de serviciu.
b3) Incadrarea somerilor care mai au 3 ani pana la pensie (conf. art. 85
alin. (5) din Legea nr. 76/2002 actualizata)
Angajatorii care incadreaza in munca, potrivit legii, someri care in
termen de 3 ani de la data angajarii indeplinesc, conform legii, conditiile
pentru a solicita pensia anticipata partiala sau de acordare a pensiei pentru
limita de varsta, daca nu indeplinesc conditiile de a solicita pensia anticipata
partiala, beneficiaza lunar, pe perioada angajarii, pana la data indeplinirii
219
conditiilor respective, de o suma egala valoarea indicatorului social

referinta in vigoare, acordata din bugetul asigurarilor pentru somaj.
de
b4) Ocuparea temporara a fortei de munca (conf. art.78 din Legea nr.
Pentru dezvoltarea comunitatilor locale, din bugetul asigurarilor pentru
somaj si din alte surse alocate conform legii, se pot subventiona cheltuielile
cu forta de munca efectuate in cadrul unor programe care au ca scop
ocuparea temporara a fortei de munca din randurile somerilor, pentru
dezvoltarea comunitatilor locale.
Activitatile care pot fi subventionate sunt desfasurate de autoritati
publice locale sau de angajatori in baza contractelor incheiate cu autoritatile
administratiei publice locale cu respectarea reglementarilor in vigoare privind
achizitiile publice.
Pentru acordarea subventiilor, Agentiile pentru Ocuparea Fortei de
Munca Judetene sau a municipiului Bucuresti vor incheia, dupa caz, cu
autoritatile administratiei publice locale sau la solicitarea autoritatilor publice
locale, conventii cu angajatorii persoanelor incadrate in munca din randul
somerilor carora li s-au atribuit contracte cu respectarea reglementarilor in
vigoare privind achizitiile publice.
Perioada de acordare a subventiilor mentionate este de cel mult 12
luni pentru fiecare persoana incadrata din randul somerilor, cu contract
individual de munca pe perioada de cel mult 12 luni.
Cuantumul lunar al subventiei acordate pentru fiecare persoana
incadrata cu contract individual de munca din randul somerilor este:
a) in perioada 1 aprilie - 31 octombrie, 70% din valoarea indicatorului social
de
referinta;
b) in perioada 1 noiembrie - 31 martie, valoarea indicatorului, la care se
adauga contributiile de asigurari sociale datorate de angajatori, aferente
acestuia.
c) Acordarea de credite avantajoase (conf. art. 86 din Legea nr. 76/2002
actualizata)
Pentru
crearea de noi locuri
de munca prin infiintarea sau
dezvoltarea de intreprinderi mici si mijlocii, unitati cooperatiste, asociatii
familiale, precum si activitati independente desfasurate de persoane fizice
autorizate se pot acorda, din bugetul asigurarilor pentru somaj, credite in
conditii avantajoase.
c1) Creditele ANOFM au cea mai avantajoasa dobanda de pe piata
220
Creditele se acorda in baza unor proiecte de fezabilitate, proportional

cu numarul locurilor de munca ce vor fi create, pentru o perioada de cel mult
3 ani, pentru investitii, inclusiv perioada de gratie de maximum 6 luni si,
respectiv, un an pentru asigurarea productiei, cu o dobanda de 50% din
dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei.
In judetele in care rata medie anuala a somajului pe tara, comunicata
de ANOFM, creditele se acorda in anul calendaristic urmator cu o dobanda
de 25% din dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei.
Beneficiarii de credite acordate in conditiile prevazute anterior, trebuie
sa indeplineasca urmatoarele conditii:
Sa aiba cel mult 249 de angajati si/sau membrii cooperatori cu
raporturi de munca sau de serviciu;
Activitatea de baza sa se realizeze in productie, servicii sau in turism;
Pe cel putin 60% din numarul locurilor de munca nou-create sa fie
incadrat personal provenind din randul somerilor inregistrati la
agentiile pentru ocuparea fortei de munca;
Personalul incadrat in conditiile prevazute anterior sa fie mentinut in
activitate cel putin
3 ani;
Locurile de munca avute in vedre la acordarea de credite sa nu fie
locuri de munca vacante;
Somerii care se obliga sa infiinteze intreprinderi mici si mijlocii, unitati
cooperatiste asociatii familiale sau care desfasoara in mod
independent o activitate economica im calitate de persoane fizice
autorizate au prioritate la obtinerea creditelor in conditii avantajoase.
Pentru crearea de noi locuri de munca pentru someri se pot acorda, din
bugetul asigurarilor pentru somaj, de la capitolul ,,Imprumuturi, fonduri
nerambursabile, pentru activitati desfasurate in localitati care se confrunta
cu fenomene de saracie si exclziune sociala din cauza nivelului ridicat al
somajului.
Pentru acordarea de creditelor in conditii avantajoase sau a fondurilor
nerambursabile prevazute la art.86 din legea 76/2002 actualizata, contributia
beneficiarului trebuie sa fie de cel putin 25% din valoarea proiectului de
fezabilitate depus.
Beneficiarii de credite sau de fonduri nerambursabile acordate au
obligatia de a mentine locurile de munca nou-create pentru o perioada
minima de 5 ani.
c2) Credite cu dobanda subventionata pentru studenti
Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de munca acorda credite cu
221
dobanda subventionata, respectiv 25% din dobanda de referinta a Bancii

Nationale a Romaniei, persoanelor in varsta de pana la 30 de ani, care au
statut de student pentru prima data si urmeaza studiile la cursuri de zi la o
institutie de invatamant superior de stat sau particular, autorizata sau
acreditata, in conditiile legii.
Creditele se acorda studentilor care infiinteaza si dezvolta individual
sau impreuna cu alti studenti, intreprinderi mici si mijlocii, unitati
cooperatiste, asociatii familiale sau care desfasoara in mod independent o
activitate economica in calitate de persoana fizica autorizata.
De asemenea, studentii beneficiaza de consultanta gratuita sub forma
de servicii juridice, de marketing, financiare, metode si tehnici eficiente de
management si alte servicii de consultanta.
d) Incadrarea elevilor si studentilor pe perioada vacantelor (conf. Legii
nr. 72/2007)
Angajatorul care incadreaza in munca elevi si studenti pe perioada
vacantelor beneficiaza de un stimulent financiar lunar egal cu 50% din
salariul minim brut pe tara garantat in plata, pentru fiecare elev si student.
Stimulentul financiar se acorda la cererea angajatorului din bugetul
Perioada maxima de acordare a stimulentului financiar prevazut este
de 60 de zile lucratoare intr-un an calendaristic.
e) Incadrarea tinerilor cu varste intre 16 si 25 de ani aflati in dificultate
si confruntati cu riscul excluderii profesionale (conf. Legii nr.116/2002)
In scopul integrarii sau reintegrarii in munca a tinerilor cu varste intre
16 si 25 de ani aflati in dificultate si confruntati cu riscul excluderii
profesionale, aceste categorii de persoane pot beneficia de plasare in
munca la un angajator avizat de ANOFM, in baza unui contract de
solidaritate.
In baza contractului de solidaritate angajatorul va incheia cu tanarul un
contract individual de munca pe durata determinata, egala cu cea a
contractului de solidaritate.
Angajatorii care incadreaza tineri in conditiile unui contract de
solidaritate, vor incheia conventii cu ANOFM, prin care aceasta se
angajeaza sa ramburseze lunar salariul de baza stabilit la data angajarii
tinerilor, dar nu mai mult de 75% din castigul salarial mediu net pe
economie, comunicat de Institutul National de Statistica.
Daca la data incetarii contractului de solidaritate angajatorii de insertie
angajeaza tinerii prevazuti, cu contract individual de munca pe durata
222
nedeterminata, acestia beneficiaza, in baza aceleiasi conventii, de

rambursarea lunara a unei sume, in cuantum de 50% din indemnizatia de
somaj cuvenita conform legii, pe care tanarul beneficiar ar fi primit-o daca ar
fi fost disponibilizat la acea data.
Suma prevazuta se acorda angajatorului pe o perioada de maximum 2
ani, pana la implinirea de catre angajat a varstei de 25 de ani.
In functie de suma prevazuta in bugetul asigurarilor pentru somaj
ANOFM va incheia contracte de solidaritate cu tinerii, potrivit urmatoarelor
prioritati:
a) tineri proveniti din centrele de plasament si centrele de primire a copilului
din cadrul serviciilor publice specializate si al organismelor private autorizate
in domeniul protectiei copiilor;
b) tineri singuri cu copii in intretinere;
c) tineri familisti cu copii in intretinere;
d) tineri familisti fara copii in intretinere;
e) tineri familisti care au executat pedepse privative de libertate;
f) alte categorii de tineri aflati in dificultate.
Daca ANOFM a incheiat contracte de solidaritate pentru toate
persoanele aflate in evidenta acesteia in ultimele doua luni ale anului
bugetar, in limita sumelor disponibile din bugetul asigurarilor pentru somaj,
poate incheia suplimentar contracte de solidaritate si pentru alte persoane in
varsta de pana la 35 de ani, cu respectarea prioritatilor prevazute la art. 10
din Legea nr. 76/2002.
f) Facilitati acordate angajatorilor (conf. art. 93 din Legea nr. 76/2002
actualizata)
Angajatorii care incadreaza in munca persoane din randul somerilor,
pe care le mentin in activitate pe o perioada de cel putin 6 luni de la data
angajarii, beneficiaza de reducerea sumei reprezentand contributia datorata
de angajator bugetului asigurarilor pentru somaj.
Reducerea contributiei se acorda incepand din anul fiscal urmator,
pentru o perioada de 6 luni, si consta in diminuarea sumei datorate lunar cu
0,5% pentru fiecare procent din ponderea personalului nou-angajat in
conditiile mentionate mai sus, din numarul mediu scriptic de personal
incadrat cu contract individual de munca din anul respectiv.
223
Tabelul nr.100- Sinteza evolutiei numarului persoanelor incadrate prin

realizarea Programului de Ocupare a Fortei de Munca
31 Martie 2009
Masuri active
Persoane
31 Martie 2009
fata de 31 Martie
2008
Pondere in Persoane
total
(+/-)
-%-
Total din care
62.903
100,00
-68.008
-51,95
Prin mediere din care:

- in locuri de munca vacante pe
perioada nedeterminata
perioada determinata
Prin servicii de informare si
consiliere profesionala
Prin organizarea cursurilor de
formare profesionala
Prin acordarea de alocatii pentru
somerii care se incadreaza inainte
de expirarea somajului
Din total, persoane incadrate prin
subventionarea locurilor de munca
Someri avand peste 45 de ani sau
intretinatori unici ai familiei
monoparentale:
din care
- someri avand peste 45 de ani
- intretinatori unici ai familiilor
monoparentale
Someri care mai au 3 ani pana la
pensie
Absolventi din care:
-absolventi ai ciclului inferior al
liceului sau ai scolilor de arte si
meserii
50.887
80,90
-49.085
-49,10
40.759
64,80
-31.252
-43,40
10.128
16,10
-17.833
-63,78
10.631
16,90
-10.793
-50,38
4.061
6,46
-1.413
-25,81
2.994
4,76
-1.936
-39,27
1.094
1,74
-3.923
-78,19
1.059
1,68
-3.818
-78,29
35
0,06
-105
-75,00
11
0,02
-81
-88,04
651
1,03
-1.900
-74,48
40
0,06
-268
-87,01
-absolventi de invatamant secundar

superior si invatamant postliceal
266
0,42
-861
-76,40
-absolventi de invatamant superior
345
0,55
-771
-69,09
Din total
-absolventi beneficiari de prima de
incadrare
1.112
1,77
-400
-26,46
0,01
-67
-91,78
-persoane cu handicap
Din total persoane incadrate:
224

Prin stimularea mobilitatii fortei de
munca
din care:
Someri care se incadreaza intr-o
localitate la distanta de peste 50 km.
fata de domiciliu
Someri care se incadreaza in alta
localitate cu schimbarea
domiciliului
Prin acordarea de srvicii de
consultanta si asistenta pentru
inceperea unei activitati
independente sau pentru initierea
unei afaceri
Prin ocuparea temporara a fotei de
munca in lucrari publice de interes
comunitar
Din care
-incadrati pe o perioada de
minimum 6 luni
Prin incheiere a de contracte de
solidaritate, in baza Legii116/2002
Prin alte masuri active
528
0,839
-231
-30,43
115
0,182
-126
-52,28
413
0,656
-105
-20,27
105
0,167
19
22,09
454
0,722
-20.930
-97,88
43
0,000
-7.065
-100,00
47
0,075
-375
-88,86
166
0,264
18
12,16
Sursa: Buletin statistic trimestrial in domeniul muncii si protectiei sociale 2(66)/2009, Ministerul
Tabelul nr.101 - Sinteza evolutiei numarului persoanelor incadrate prin

31 Decembrie 2008
Masuri active
Persoane
31 Decembrie 2008
fata de
31 Decembrie 2007
Pondere in Persoane
total
(+/-)
-%-
Total din care
412.922
100,00
-93.882
-18,52

320.544
77,63
-71.338
-18,20
244.995
59,33
-49.791
-16,89
75.549
18,30
-21.547
-22,19
66.265
16,05
3.399
5,41
19.561
4,74
-1.611
-7,61
18.782
4,55
-5.883
-23,85
225

monoparentale:
din care
monoparentale
pensie
meserii
18.356
4,45
-3.506
-16,04
17.844
4,32
-3.202
-15,21
512
0,12
-304
-37,25
350
0,08
-143
-29,01
10.809
2,62
-1.373
-11,27
1.083
0,26
-541
-33,31

4.650
1,13
-762
14,08
5.076
1,23
-70
-1,36
Din total
incadrare
5.669
1,37
-375
-6,20
285
0,07
-1
-0,35
403
447
0,10
0,11
-184
-432
-31,35
-49,15
351
0,09
-411
-53,94
351
0,09
-401
-53,32
32
0,01
30
1500,00
415
0,10
-462
-52,68
2.636
0,64
-462
-14,91
1.098
0,27
-326
-22,89
1.538
0,37
-136
-8,12
Din total persoane incadrate prin
acordarea de credite:
din care, incadrare someri
-incadrati prin acordarea de credite
din care
-cu dobanda de 25% din taxa
oficiala a scontului stabilita de
Banca Nationala a Romaniei
din care
-prin Programul Social
din care
Prin acordarea de credite pentru
someri
Prin acordarea de credite
pentruinfiintare si dezvoltare IMMuri
munca
din care:
fata de domiciliu
domiciliului
226

Prin acordarea de servicii de
unei afaceri
comunitar
Din care
minimum 6 luni
593
0,14
12
2,07
35.321
8,55
-17.686
-33,37
8.707
2,11
-8.373
-49,02
1.229
0,30
-747
-37,80
584
0,14
-162
-21,72
Sursa: Buletin statistic trimestrial in domeniul muncii si protectiei sociale 1(65)/2009, Ministerul
Tabelul nr. 102 - Sinteza evolutiei numarului persoanelor incadrate prin

31 Decembrie 2007
Masuri active
Persoane
31 Decembrie 2007
fata de
31 Decembrie 2006
Pondere in Persoane
total
(+/-)
-%-
Total din care
506.804
100,00
-2.323
-0,5

monoparentale:
din care
monoparentale
391.882
77,32
2.475
0,6
294.786
58,17
12.003
4,2
97.096
19,16
-9.528
-8,9
62.866
12,40
42.193
204,1
21.172
4,18
2.184
11,5
24.665
4,87
-3.349
-12,0
21.862
4,31
539
2,5
21.046
4,15
712
3,5
816
0,16
-173
-17,5
493
0,10
-74
-13,1
227

pensie
meserii
12.182
2,40
-4,232
-25,8
1.624
0,32
-1.660
-50,5

5.412
1,07
-552
-9,3
5.146
1,02
-2.020
-28,2
Din total
incadrare
6.044
1,19
615
11,3
286
0,06
100
53,8
879
0,17
-1.139
-56,4
587
0,12
-647
-52,4
879
0,17
-1.139
-56,4
762
0,15
-581
-43,3
752
10
0,15
0,00
-574
-7
-43,3
-41,2
0,00
-52
-96,3
877
0,17
-1.087
-55,3
3.098
0,61
-528
-14,6
1.424
0,28
-366
-20,4
1.674
0,33
-162
-8,8
581
0,11
-52
-8,2
53.007
10,46
-3.415
-6,1
Din total persoane incadrate prin
acordarea de credite:
Prin acordarea de credite IMMurilor pentru crearea de noi locuri
de munca
din care, incadrare someri
-incadrati prin acordarea de credite
rambursabile
din care
-cu dobanda de 25% din taxa
oficiala a scontului stabilita de
Banca Nationala a Romaniei
din care
-prin Programul Social
-pentru studenti
din care
someri
infiintare si dezvoltare IMM-uri
munca
din care:
fata de domiciliu
domiciliului
Prin acordarea de servicii de
unei afaceri
comunitar
228

Din care
minimum 6 luni
17.080
3,37
7.901
86,1
1.976
0,39
271
15,9
746
0,15
132
21,5
Sursa:Buletin statistic trimestrial in domeniul muncii si protectiei sociale nr.1(61)2008, Ministerul

Muncii, Familiei si
Protectiei Sociale
Tabelul nr.103 - Numarul persoanelor incadrate prin realizarea

Programului de Ocupare a Fortei de Munca, pe judete, sexe, medii si
grupe de varsta, la 31 Decembrie 2008
Din care:
Regiune/
Judet
Total
Sud-Est
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
46.070
6.413
16.050
7.992
6.686
5.628
3.301
Din total:
Femei
Barbati Urban
Rural
19.240
2.239
6.406
4.850
2.276
2.204
1.265
26.830
4.174
9.644
3.142
4.410
3.424
2.036
21.073
2.339
9.441
2.404
2.290
2.991
1.608
24.997
4.074
6.609
5.588
4.396
2.637
1.693
Din total:
Sub
25 de
ani
8.282
1.360
3.216
622
1.329
950
805
25-34
ani
35-45
ani
Peste
45 ani
10.326
1.546
4.451
1.238
1.518
858
715
12.306
1.626
4.750
2.200
1.539
1.373
818
15.156
1.881
3.633
3.932
2.300
2.447
963

Din care:
Regiune/
Judet
Total
Sud-Est
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
55.876
6.406
24.934
8.901
8.392
3.606
3.637
Femei
21.974
2.122
9.268
5.197
2.807
1.283
1.297
Barbati
33.902
4.284
15.666
3.704
5.585
2.323
2.340
Din total:
Urban
27.669
4.225
8.784
5.999
5243
1.571
1.847
Rural
28.207
2.181
16.150
2.902
3.149
2.035
1.790
Din total:
Sub
25 de
ani
9.863
1.197
4.693
693
1.723
629
928
25-34
ani
35-45
ani
Peste
45 ani
13.314
1.557
6.766
1.444
2.042
726
779
15.749
1.684
7.754
2.596
1.890
892
933
16.950
1.968
5.721
4.168
2.737
1.359
997
229

Din care:
Regiune/
Judet
Total
Sud-Est
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
61.578
5.613
24.987
11.495
13.306
3.130
3.047
Din total:
Femei
Barbati Urban
Rural
23.051
1772
8.830
6.199
4.152
1.000
1.098
38.527
3.841
16.157
5.296
9.154
2.130
1.949
26.166
2.088
14.226
3.124
3.522
1.765
1.441
35.412
3.525
10.761
8.371
9.784
1.365
1.606
Din total:
Sub
25 de
ani
12.020
783
5.366
1.069
3.270
536
996
25-34
ani
35-45
ani
Peste
45 ani
15.429
1.268
7.147
1.874
3.897
587
656
16.515
1.619
6.944
3.624
2.852
773
703
17.614
1.943
5.530
4.928
3.287
1.234
692
Sursa: Buletin statistic trimestrial in domeniul munciisiprotectieisociale1(65)/2009,1(61)/2008,1(57)/2007,

Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale
230
Tabelul nr.106 - Numarul persoanelor incadrate prin realizarea Programului deOcupare a Fortei de
Munca, pe judete si tipuri de masuri, la 31 Decembrie 2008
din care:
Regiune/Judet
Sud-Est
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
Total
46.070
6.413
16.050
7.992
6.686
5.628
3.301
Prin
mediere,din
care:
37.296
5.637
11.701
7.316
6.370
2.971
3.301
din care:
in locuri de
in locuri de
munca
munca
vacante pe
vacante pe
perioada
perioada
nedetrminata
determinaa
26.894
10.402
4.314
1.323
9.142
2.559
4.566
2.750
4.270
2.100
2.359
612
2.243
1.058
Prin servicii de
informare
Prin organizarea
cursurilor de
formare
profesionala
2.465
379
329
565
64
1.022
106
2.149
318
297
388
642
232
272
Prin acordarea de
alocatii pentru
somerii care se
incadreaza inainte
de expirarea
somajului
1.779
354
263
543
215
206
198
231
Tabelul nr. 107 - Numarul persoanelor incadrate prin realizarea Programului deOcupare a Fortei de
Regiune/Judet
Sud-Est
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
Someri avand
peste 45 de ani
sau
intretinatori
unici ai familiei
monoparentale
Someri
avand
peste
45 de
ani
2.214
345
490
181
697
398
103
2.171
332
490
180
677
398
103
Din total,persoane incadrate prin subventionarea locurilor de munca:

Din care:
Din care:
Absolventi Absolventi
Someri
ai ciclului
de
care
Intretinatori
inferior al invatamant Absolventi
mai au
Absolventi
unici ai
liceului
secundar
de
3 ani
familiilor
sau ai
superior
invatamant
pana la
monoparentale
scolilor de
sau
superior
pensie
arte si
invatamant
meserii
postliceal
43
67
932
134
425
373
13
6
97
8
55
34
8
217
33
133
51
1
121
2
30
89
20
24
262
30
107
125
9
25
159
52
62
45
4
76
9
38
29
Din total,
absolventi
beneficiari
de prima
de
incadrare
Persoane
cu
handicap
640
81
189
24
153
79
114
38
3
3
7
13
5
7
232
Tabelul nr. 108 - Numarul persoanelor incadrate prin realizarea Programului deOcupare a Fortei de
Regiune/
Judet
Sud-Est
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
Prin
acordarea
de credite
IMM-urilor
pentru
crearea de
noi locuri
de munca
Din
care,
incadrar
e someri
55
10
20
25
-
46
6
15
25
-
Din total, persoane incadrate prin acordarea de credite:

din care:
Cu dobanda de Cu dobanda de
din care:
Incadrati
50% di taxa
25% din taxa
prin
oficiala a
oficiala a
acordarea
scontului
scontului
Prin
Pentru
de credite
stabilita de
stabilita de
Programul
studenti
rambursabil
Banca
Banca
Social
e
Nationala a
Nationala a
Romaniei
Romaniei
55
25
30
30
10
10
10
20
20
20
25
25
-
din care:
Prin
acordare
a de
credite
pentru
someri
Prin
acordarea de
credite
pentru
infiintare si
dezvoltare
de IMM-uri
4
4
-
51
6
20
25
-
233
Regiune/Judet
Sud-Est
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
Prin
stimularea
mobilitatii
fortei de
munca
323
29
177
13
50
22
32
Din care:
Someri care
Someri care
se incadreaza
se
intr-o
incadreaza
localitate la
in alta
distanta de
localitate cu
peste 50 km.
schimbarea
fata de
domiciliului
domiciliu
235
88
14
15
150
27
9
4
31
19
5
17
26
6

Prin acordarea de
Prin
servicii de
ocuparea
consultanta si
temporara a
asistenta pentru
fortei de
inceperea unei
munca in
activitati
lucrari
independente sau
publice de
pentru initierea unei
interes
afaceri
comunitar
122
5.104
5
554
25
2.331
2
654
746
10
425
80
394
Din care,
Prin
incadrati
incheierea de
pe o
contracte de
perioada
solidaritate,in
de
baza
minimum 6
Legii116/2002
luni
440
185
191
64
188
11
10
129
8
10
20
Prin
alte
masuri
active
52
10
39
3
Sursa: Buletin statistic trimestrial in domeniul muncii si protectiei sociale 1(65)/2009, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale
234
Tabelul nr.109 - Numarul persoanelor incadrate prin realizarea Programului de Ocupare a Fortei de
Munca, pe judete si tipuri de masuri, in anul 2007
din care:
din care:
Regiune/Judet
Sud-Est
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
Total
55.876
6.406
24.934
8.901
8.392
3.606
3.637
Prin
mediere,din
care:
43.964
5.428
15.694
8.047
8.167
2.991
3.637
in locuri de
munca
vacante pe
perioada
nedeterminata
in locuri de
munca
vacante pe
perioada
determinata
30.797
4.014
12.160
4.597
5.498
2.209
2.319
13.167
1.414
3.534
3.450
2.669
782
1.318
Prin servicii de
informare
Prin organizarea
cursurilor de
formare
profesionala
3.283
1.196
507
282
268
952
78
2.363
406
262
574
404
468
249
Prin acordarea
de alocatii
pentru somerii
care se
incadreaza
inainte de
expirarea
somajului
2.547
387
342
714
583
356
165
235
Tabelul nr. 110 - Numarul persoanelor incadrate prin realizarea Programului de Ocupare a Fortei de
Regiune/Judet
Sud-Est
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
Someri avand
peste 45 de ani
sau
intretinatori
unici ai familiei
monoparentale
Someri
avand
peste
45 de
ani
1.938
273
530
148
558
267
162
1.887
263
529
144
537
255
159

Din care:
Din care:
Someri
ai ciclului
de
care
Intretinatori
mai au
Absolventi
unici ai
liceului
secundar
de
3 ani
familiilor
sau ai
superior
invatamant
pana la
monoparentale
scolilor de
sau
superior
pensie
arte si
invatamant
meserii
postliceal
51
69
900
137
408
355
10
9
100
10
52
38
1
5
196
34
110
52
4
2
114
6
29
79
21
35
288
35
120
133
12
10
96
33
39
24
3
8
106
19
58
29
Din total,
absolventi
beneficiari
de prima
de
incadrare
Persoane
cu
handicap
640
66
188
69
167
36
114
56
4
12
2
20
5
13
236
Tabelul nr. 111 - Numarul persoanelor incadrate prin realizarea Programului de Ocupare a Fortei de
Regiune/Judet
Sud-Est
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
Prin
acordarea
de credite
IMM-urilor
pentru
crearea de
noi locuri
de munca
Din care,
incadrare
someri
67
5
22
0
12
28
0
41
5
18
9
9
-

din care:
din care:
Cu dobanda de
Cu dobanda de
50% din taxa
25% din taxa
Incadrati prin
oficiala a
oficiala a
acordarea de
Prin
scontului
scontului
Pentru
credite
Programul
stabilita de
stabilita de
studenti
rambursabile
Social
Banca Nationala Banca Nationala
a Romaniei
a Romaniei
67
28
39
39
5
5
5
22
22
22
12
12
12
28
28
-
din care:
Prin
acordarea
de credite
pentru
someri
Prin
acordarea de
credite pentru
infiintare si
dezvoltare de
IMM-uri
67
5
22
12
28
-
237

Prin acordarea de
Prin
servicii de
ocuparea
Someri
consultanta si
temporara a
care se
asistenta pentru
fortei de
incadreaza
inceperea unei
munca in
in alta
activitati
lucrari
localitate
independente sau
publice de
cu
pentru initierea
interes
schimbarea
unei afaceri
comunitar
domiciliului
89
82
10.984
9
15
637
27
25
6.922
5
5
1.259
19
4
1.320
19
5
420
10
28
426
Din care:
Regiune/Judet
Sud-Est
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
Prin
stimularea
mobilitatii
fortei de
munca
348
16
227
13
43
22
27
Someri care se
incadreaza
intr-o localitate
la distanta de
peste 50 km.
fata de
domiciliu
259
7
200
8
24
3
17
Din care,
Prin
incadrati
incheierea de
pe o
contracte de
perioada
solidaritate,in
de
baza
minimum 6
Legii116/2002
luni
1.609
6
558
676
158
126
85
161
17
2
91
4
30
17
Prin
alte
masuri
active
119
6
16
19
47
31
Sursa:Buletin statistic trimestrial in domeniul muncii si protectiei sociale nr.1(61)2008, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale
238
Tabelul nr 112 - Numarul persoanelor incadrate prin realizarea Programului de Ocupare a Fortei de
din care:
Regiune/Judet
Sud-Est
Braila
Buzau
Constanta
Tulcea
Vrancea
Regiune/
Judet
Sud-Est
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
Total
61.578
5.613
24.987
11.495
3.130
3.047
din care:
in locuri de
in locuri de
Prin
munca
munca
mediere,din
vacante pe
vacante pe
care:
perioada
perioada
nedeterminata determinata
48.185
33.004
15.181
3.552
2.535
1.017
16.509
12.479
4.030
10.460
6.192
4.268
2.265
1.268
997
3.047
2.214
833
Someri avand
peste 45 de ani
sau
intretinatori
unici ai familiei
monoparentale
Someri
avand
peste
45 de
ani
2000
214
653
227
433
318
155
1937
209
647
221
408
302
150
Prin servicii de
informare si
consiliere
profesionala
Prin organizarea
cursurilor de
formare
profesionala
1369
50
582
507
99
60
1.857
399
291
364
334
161

Din care:
Din care:
Someri
ai ciclului
de
care
Intretinatori
mai au
Absolventi
unici ai
de
liceului
secundar
3 ani
familiilor
sau ai
superior
invatamant
pana la
monoparentale
scolilor de
sau
superior
pensie
arte si
invatamant
meserii
postliceal
63
74
1553
388
547
618
5
7
169
39
73
57
6
9
369
87
180
102
6
293
68
51
174
25
28
396
86
136
174
16
20
190
83
53
54
5
10
136
25
54
57
Prin acordarea de
alocatii pentru
somerii care se
incadreaza inainte
de expirarea
somajului
2.326
341
394
878
240
186
Din total,
absolventi
beneficiari
de prima
de
incadrare
Persoane
cu
handicap
753
103
211
53
207
58
121
23
4
1
0
3
10
5
239
Regiune/Judet
Sud-Est
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
Regiune/Judet
Sud-Est
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
Prin
acordarea
de credite
IMM-urilor
pentru
crearea de
noi locuri
de munca
283
18
104
110
51
-
Prin
stimularea
mobilitatii
fortei de
munca
361
26
223
23
32
27
30
Din care,
incadrare
someri
177
11
76
60
30
-

din care:
din care:
Cu dobanda de
Cu dobanda de
25% din taxa
50% din taxa
Incadrati prin
oficiala a
oficiala a
acordarea de
Prin
scontului
scontului
Pentru
credite
Programul
stabilita de
stabilita de
studenti
rambursabile
Social
Banca Nationala Banca Nationala
a Romaniei
a Romaniei
283
26
257
251
6
18
18
18
104
104
104
110
110
110
51
26
25
19
6
-
Din care:
Someri care
Someri care se
se
incadreaza intr-o
incadreaza
localitate la
in alta
distanta de peste
localitate cu
50 km. fata de
schimbarea
domiciliu
domiciliului
240
121
7
19
188
35
5
18
17
15
3
24
20
10

Prin ocuparea
Prin acordarea de
temporara a
servicii de consultanta
fortei de
si asistenta pentru
munca in
inceperea unei
lucrari
activitati independente
publice de
sau pentru initierea
interes
unei afaceri
comunitar
95
9736
15
1026
37
5779
6
1424
5
488
6
614
26
405
din care:
Prin
acordarea
de credite
pentru
someri
Prin
acordarea de
credite pentru
infiintare si
dezvoltare de
IMM-uri
30
30
-
253
18
104
110
21
-
Din care,
incadrati pe
o perioada
de minimum
6 luni
Prin
incheierea de
contracte de
solidaritate,in
baza
Legii116/2002
Prin alte
masuri
active
622
383
239
-
201
15
5
146
7
13
15
32
3
7
22
-
Sursa: Buletin statistic trimestrial in domeniul muncii si protectiei sociale nr.1(57) 2007, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale
240
Munca, pe judete si grupuri tinta, in anul 2008
Someri de lunga durata
Regiune/Judet
Sud-Est
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
Cu
varsta
sub 25
ani
419
91
161
114
21
6
26
Din
care:femei
Cu varsta
de 25 ani
si peste
Din
care:femei
Persoane
cu
handicap
Rromi
Persoane
eliberate
din
detentie
139
30
39
51
12
1
6
2.741
332
915
1.398
36
24
36
1.039
77
262
665
18
8
9
178
35
39
9
36
20
39
1.454
209
224
526
130
169
196
4
2
2
-
Tineri care au
parasit
sistemul de
protectie a
copilului
45
9
7
1
6
1
21
Cetateni Persoane
straini
refugiate
-
Regiune/Judet
Sud-Est
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
Cu varsta
sub 25 ani
679
85
349
175
39
11
20

Cu varsta de
Din
25 ani si
care:femei
peste
233
3.858
24
555
98
1.643
81
1.535
14
76
6
15
10
34
Din
care:femei
Persoane
cu
handicap
Rromi
1.360
93
448
777
29
5
8
155
18
21
8
31
18
59
1.354
288
349
374
115
52
176
Persoane
eliberate
din
detentie
4
1
3
-
Tineri care au
parasit sistemul
de protectie a
copilului
15
11
2
1
1
Cetateni
straini
Persoane
refugiate
241
Regiune/Judet
Sud-Est
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
Cu
varsta
sub 25
ani
1.012
54
550
262
131
1
14
Din
care:femei
Cu varsta
de 25 ani
si peste
Din
care:femei
Persoane
cu
handicap
Rromi
Persoane
eliberate
din
detentie
316
14
154
107
35
1
5
5.357
760
2.229
1.948
354
13
53
1.747
143
541
955
91
5
12
101
10
14
3
10
29
35
1.109
246
179
453
81
19
131
5
1
4
-
Tineri care au
parasit
sistemul de
protectie a
copilului
50
12
3
4
31
Cetateni Persoane
straini
refugiate
-
2
2
-
242
Numarul persoanelor incadrate prin implementarea Programului de

Ocupare a Fortei de Munca al ANOFM a cunoscut o scadere in perioada
2006-2008, de la 412.922 in anul 2008, fata de 506.804 in 2007, respectiv
509.127 in anul 2006.
Acest fapt se datoreaza scaderii numarului mediu de someri la finele
anului 2008 (362.429) comparativ cu anii anteriori 2007 (386.667), respectiv
2006 (484.698).
Procentual, din 2006 pana in 2008, numarul femeilor incadrate prin
realizarea Programului de Ocupare a Fortei de Munca, a scazut cu 16,53%, iar
cel al barbatilor s-a micsorat cu un procent de 30,36.
Numarul persoanelor din mediul urban incadrate prin realizarea
Programului de Ocupare a Fortei de Munca este in scadere cu 21,86% in 2007
si 29,41% in 2008 fata de 2006; in cazul persoanelor din mediul rural anul 2007
a adus o crestere a procentului de incadrare prin realizarea Programului de
Ocupare a Fortei de Munca cu 7,8%, pentru ca anul 2008 sa inregistreze o
noua scadere cu 19,46%.
In structura pe grupe de varsta, pentru prima categorie sub 25 ani
diferenta de incadrare prin realizarea Programului de Ocupare a Fortei de
Munca se remarca in sensul scaderii cu 17,94% in 2007 fata de 2006 si 31,09%
in 2008 fata de acelasi an 2006.
Pentru categoria de varsta 25 34 ani, evolutia incadrarii prin realizarea
Programului de Ocupare a Fortei de Munca inregistreaza aceeasi tendinta de
scadere cu 13,7% in 2007 si 33,07% in 2008 fata de 2006.
Pentru categoria 35 45 ani, anul 2007 aduce o scadere a numarului
persoanelor incadrate prin realizarea Programului de Ocupare a Fortei de
Munca cu 4,63% fata de 2006, in timp ce pentru anul 2008 acest procent devine
de 25,48% fata de 2006.
Pentru cei cu varsta peste 45 de ani, anul 2007 nu a adus schimbari
semnificative, in sensul ca diferentele inregistrate sunt de 3,76%, in scadere
fata de 2006. Anul 2008 inregistreaza o scadere a numarului persoanelor
incadrate prin Ocupare a Fortei de Munca cu 13,95% fata de 2006.
Comparand procentele cu care fiecare judet a contribuit la totalul
persoanelor incadrate Ocupare a Fortei de Munca anual, observam ca judetul
Buzau are contributia cea mai semnificativa in acest sens, urmat fiind de
Constanta si Galati.
Analizand evolutia in ani a fiecarui judet, din perspectiva contributiei
aduse la totalul persoanelor incadrate prin realizarea Programului de Ocupare a
Fortei de Munca se observa o fluctuatie in sensul ca pentru Braila, Tulcea,
Vrancea se inregistreaza o crestere a procentului de participare, in timp ce
pentru judetul Galati contributia e in scadere.
243
Structura pe tipuri de masuri active a Programului de Ocupare

Medierea muncii este masura cu ponderea cea mai mare 85,95% in
totalul persoanelor ocupate in anul 2008 prin program, pe primul loc situandu-se
judetul Vrancea cu un procent de 100% din total persoane incadrate la nivelul
judetului si pe ultimul loc judetul Tulcea cu 52,78%. In anul 2008, din totalul
persoanelor ocupate prin activitatea de mediere 72,10% au fost ocupate pe
locuri de munca pe perioada nedeterminata iar 27,89% pe perioada
determinata.
In anii 2007 si 2006, medierea muncii ramane masura cu cea mai mare
pondere in totalul persoanelor ocupate prin program, respectiv de 78,68% in
2007 si 78,25% in 2006 la nivelul Regiunii Sud-Est.
Masura de informare si consiliere profesionala detine in 2008 o
pondere de 5,35% din total persoane incadrate, mai mica fata de anul 2007
(5,87%) si mai mare comparativ cu anul 2006 (2,22%). Judetul cu ponderea cea
mai mare este Tulcea cu un procent de 18,15% din total persoane incadrate la
nivelul judetului in 2008 iar judetul cu ponderea cea mai mica este Galati cu un
procent de numai 0,95%.
Ocuparea prin cursuri de formare profesionala este o masura activa
ce detine in anul 2008, la nivel regional un procent de 4,66% din totalul
realizarilor pe anul 2008. In total masura, ponderea cea mai mare in ceea ce
priveste numarul persoanelor incadrate prin organizarea de cursuri de formare
profesionala, o are judetul Galati (29,87%) si cea mai mica judetul Tulcea
(10,79%).
Implementarea masurilor de stimulare a angajatorilor pentru
incadrarea in munca a anumitor categorii nu prezinta fluctuatii mari in
perioada raportata.
In anul 2008, a crescut numarul persoanelor ocupate din randul
grupurilor tinta si anume:cu 6,87% numarul persoanelor de etnie rroma fata
de 2007 si cu 23,72% fata de 2006, iar numarul persoanelor cu handicap
cu12,92% % fata de 2007 si cu 43,25% fata de 2006.
244
CAPITOLUL VII PROGNOZE

7.1. Prognoze macroeconomice caracteristici generale
In ultimele decenii, prognoza si modelarea macroeconomica au dobandit
un rol din ce in ce mai important pentru elaborarea deciziilor de politica
economica si a strategiilor de dezvoltare pe termen mediu si lung. Primele
modele macroeconomice au fost realizate de doi economisti, ulterior deveniti
laureati ai premiului Nobel pentru economie, respectiv de catre Tinbergen in
1939 si Klein in 1950.
Teoria moderna a prognozelor macroeconomice a stabilit o serie de
principii si reguli generale, realizarea de prognoze economice a devenit o
practica curenta in orice sistem economic, jucand un rol din ce in ce mai
important pentru fundamentarea deciziilor si politicilor la nivel macroeconomic.
In general, prognoza economica include cel putin urmatoarele trei
sectiuni:
- o privire de ansamblu asupra viitorului economiei, incluzand estimari
cantitative pentru principalele variabile macroeconomice la diverse orizonturi de
timp;
- o prezentare analitica, dar coerenta, totodata, a legaturilor dintre
variabile, care include expunerea clara a ipotezelor si prezumtiilor considerate
pentru prognoza, precum si o investigare a riscurilor care s-ar putea materializa
daca unele dintre ele s-ar putea modifica devenind nefavorabile;
- o discutie a optiunilor implicate pentru utilizatorul prognozei.
In privinta orizontului de timp, prognozele macroeconomice pot fi de mai
multe feluri, dupa cum urmeaza:
- pe termen foarte scurt, de la ultimele observatii statistice pana la
doua trimestre in viitor;
- pe termen scurt, de la sase luni la doi ani;
- pe termen mediu, de regula considerat de la doi la cinci ani (uneori
10 ani);
- pe termen lung, dincolo de un orizont de timp de cinci sau zece ani.
In privinta mecanismelor fundamentale, prognoza se bazeaza pe analiza
datelor economice prin prisma teoriei economice, combinarea exacta a acestor
doua laturi depinzand in final de orizontul de timp considerat:
- Pe termen scurt, variabilele de stoc sunt mai mult sau mai putin fixe.
In consecinta, analiza se concentreaza asupra variabilelor de flux, cei mai multi
specialisti folosind ipoteze si prezumtii relativ similare.
- Pe termen mediu, este de presupus ca structurile economice nu se
schimba prea mult. Prin urmare, o abordare naturala consta in examinarea a
ceea ce se intampla cand trendurile care sunt prognozate pentru un orizont de
doi ani sunt prelungite (extrapolate).
245
- Pe termen lung, economistii pot presupune transformari structurale

substantiale.
Cererea pentru prognoze porneste de la nevoia de a forma o privire
educata si competenta asupra viitorului, inainte de luarea deciziilor. Apar insa
doua constrangeri de baza:
- Intarzierile (Lags) relatiile economice sunt complexe si impactul
actiunilor initiate astazi pot sa nu se materializeze inca pentru ceva timp.
- Incertitudinea (Uncertainty) viitorul este inerent incert.
In legatura cu impactul prognozelor, acestea afecteaza comportamentul
agentilor in doua feluri:
- Adaptare agentii fie vor folosi o oportunitate fie vor incerca sa se
protejeze impotriva consecintelor unui eveniment nedorit.
- Reactie cand agentii pot influenta obiectul care este prognozat, ei
ar putea actiona deja asupra lui.
Relativ la relatia dintre prognoza si decidentii in materie de politici
economice se impun urmatoarele precizari:
- Prognozele joaca un rol important (uneori chiar decisiv) in luarea
deciziilor, cu toate ca acestea se pot abate semnificativ de la ceea ce
prognozele sugereaza.
- Agentii pot atribui ponderi diferite obiectivelor de politica economica.
- Decidentii trebuie sa aiba responsabilitate pentru actiunile lor, bazate
pe informatia oferita si pe propriile lor obiective.
In general, exista patru tipuri de abordari cantitative care sunt utilizate in
prognoza economica:
- metode subiective;
- metode bazate pe indicatori cheie;
- modele ale seriilor dinamice;
- modele structurale.
In general, construirea unui model macroeconomic trebuie sa tina cont de
trei provocari clare:
- sa incorporeze teorie suficient de bogata pentru a fi capabila sa
analizeze o gama vasta de fapte economice, ramanand totusi tratabila, intern
consistenta, coerenta si usor de inteles;
- sa acest model teoretic sa concorde cu datele cel putin la fel de bine
ca un model anterior;
- sa faca modelul sigur, credibil si eficient in raport cu diversele ipoteze
de prognoza si totodata adaptabil la impunerea unor judecati si ajustari
rationale si a unor rute conditionate.
246
7.2. Prognoze
metodologice
macroeconomice
in
profil
teritorial
aspecte
7.2.1. Prognoze teritoriale prognoze nationale

Modelele econometrice de estimare ca si modelele macroeconomice se
bazeaza atat la nivelul economiei nationale, cat si in profil teritorial pe serii
de date statistice, care evidentiaza evolutia in timp a fenomenelor si proceselor
economice si permit evaluarea tendintelor si caracteristicilor cu caracter relativ
constant. La acestea se adauga prezumtii pentru evolutia viitoare rezultate din
analize economice structurale precum si din evaluarea actiunii viitoare a
factorilor de risc, precum comportamentul actorilor economici si noneconomici,
contextul international, tehnologiile inclinatia spre consum sau investitii, etc.
Prognozele in profil teritorial prezinta, din acest punct de vedere,
particularitatea ca evolutia locala trebuie sa se incadreze in evolutia generala a
economiei nationale, chiar daca specificul zonal are o influenta importanta. Ca
urmare, prognoza in profil teritorial (regional si judetean) se realizeaza in
stransa corelatie cu prognoza nationala, ceea ce reduce caracterul discretionar
in proiectarea unor indicatori. In esenta, prognozele in profil teritorial releva
contributia unitatii teritoriale la dezvoltarea de ansamblu a economiei romanesti,
dar nu reprezinta o simpla defalcare pe regiuni a indicatorilor macroeconomici.
Tocmai pentru a se realiza o armonizare intre potentialul zonal si cel
national, prognozele regionale se realizeaza printr-o combinatie de metode,
respectiv a metodei ascendente cu cea descendenta. Prin metoda ascendenta
se porneste de la informatiile zonale si se proiecteaza in mod distinct indicatorii
regiunii/judetului respectiv, iar prin metoda descendenta punctul de plecare il
reprezinta prognoza macroeconomica (posibilitatile maxime de dezvoltare a
economiei nationale)din care se defalca (in functie de potentialul zonal)valorile
regionale si judetene pe baza unor chei de repartitie, stabilite, in principal, pe
baza trendurilor anterioare.
Fiecare dintre metodele prezentate succint mai sus are avantajele,
precum si dezavantajele sale. Avantajele ar putea fi: o apelare directa la sursele
de date pertinente la nivel regional pentru metoda ascendenta, sau garantia
coerentei numerice intre conturile nationale si cele regionale pentru cea de-a
doua, caz in care dezavantajul ar fi furnizarea estimarilor care nu sunt calculate
plecand de la date directe, ci prin intermediul unei chei de repartitie care trebuie
corelata cu fenomenul analizat.
Practic, in elaborarea prognozei regionale s-au combinat metodele
mentionate, mai ales ca din punct de vedere al bazei de date statistice exista
doua impedimente majore, respectiv: inexistenta de date privind evolutia
teritoriala a preturilor, ceea ce face ca evaluarea si prognoza cresterii
economice pe regiuni sa aiba un grad mai mare de relativitate, precum si faptul
247
ca statistica regionala are o intarziere de 1-2 ani fata de cea nationala, ceea ce
presupune estimari si pentru perioadele trecute.
Prognozele regionale sunt apoi verificate din punct de vedere al acuratetei
prin incorporarea valorilor estimate pentru fiecare indicator in conturile si
balantele regionale.
Conturile si balantele regionale reprezinta o versiune la nivel regional a
conturilor si balantelor anuale si asigura corelarea dintre principalii indicatori
macroeconomici. Conceptia metodologica este aceeasi si prin urmare
metodologiile de realizare statistica a acestora devin metodologii de prognoza.
7.2.2. Metode de estimare a indicatorilor privind forta de munca
Prognoza privind piata muncii ia in considerare pe de o parte evolutia
resurselor de munca (populatie, populatie in varsta de munca), iar pe de alta
parte posibilitatile de dezvoltare economica a unei regiuni (produsul intern brut
si structura activitatilor precum si eficienta utilizarii resurselor de munca).
Cererea de forta de munca, respectiv evolutia, respectiv evolutia ocuparii
se prognozeaza ca rezultanta a combinarii resurselor de munca cu potentialul
de crestere economica. Cererea de forta de munca se determina pe baza unei
functii econometrice care ia in considerare structura si nivelul dezvoltarii
economice pe de o parte, iar pe de alta parte cerinta cresterii productivitatii
muncii. In fapt este vorba despre o functie de productie de tip Cobb-Douglas.
Pe langa utilizarea sa in constituirea si alocarea echilibrata a resurselor
bugetare (in mod neinflationist, fara a creste probabilitatea unei politici fiscale
prociclice), precum si pentu elaborarea regulilor de conducere a politicilor
monetare, cadrul de analiza al outputului potential poate fi utilizat si la analiza si
prognoza resurselor de crestere economica pe termen mediu si lung la nivel
regional.
Un potential de crestere mai ridicat, dar avand ca determinant principal
investitii mai mari, ar putea indica faptul ca pe termen mediu va fi nevoie de o
suplimentare a resurselor de munca la nivelul acelei regiuni.
Dar utilizarea cea mai importanta este la programarea reducerii
decalajelor dintre regiuni, intr-un interval de timp mediu sau lung prin alegerea
setului optim de politici economice (in functie de ce componenta a cresterii se
doreste a fi motorul: fie capitalul, fie forta de munca, fie productivitatea totala a
factorilor).
Pe langa faptul ca outputul potential la nivel national nu este o marime
observabila din punct de vedere statistic, acesta determinandu-se cu ajutorul
unor marimi observabile si a unor legaturi dintre acestea, aceste marimi
observabile nu au intotdeauna un corespondent la nivel regional (conturile
nationale regionale pentru Romania prezinta produsul intern brut doar prin
metoda resurselor, nu si prin metoda cheltuielilor).
248
Modelul este centrat pe functia de productie Cobb-Douglas, cu

randamente constante la scala, iar pentru o regiune avem:
lnYi* = lnTFPi* + (1-)lnKi* + lnLFi*
(1)
iar la nivel national avem:
8
ln Yi* = ln TFPi * +(1 ) ln Ki * + ln LFi *

i =1
i =1
i =1
(2)
i =1
Unde Y* reprezinta outputul potential; TFP* reprezinta trendul

productivitatii totale a factorilor de productie; K* reprezinta stocul potential de
capital; LF* reprezinta forta de munca potentiala, exprimata ca indicator statistic
prin populatia ocupata; reprezinta coeficientul functiei de productie; i
reprezinta indicele regiunii de dezvoltare.
Imbunatatirea adusa consta din faptul ca outputul potential la nivel
national calculat in acest fel are la baza pentru forta de munca potentiala si
pentru trendul productivitatii totale a factorilor o regresie tip panel, in felul acesta
numarul de observatii pe care indicatorul mentionat se bazeaza fiind
considerabil mai mare.
Y*
TFP*
TFPi *
ln Yi *
i =1
+ (1-)K*
LF*
LFi *
+ (1-) Ki *
i =1
i =1
8
i =1
In felul acesta rezulta un output potential obtinut printr-o mai buna

fundamentare a fortei de munca potentiale, printr-o econometrie proprie
structurii reale observabile a fenomenului.
8
Y* =
Yi *
- abordare top-down
i =1
Produsul intern brut la nivel national in preturi constante 1990 este

distribuit la nivel regional folosind drept cheie de distributie structura PIB in
preturi curente.
lnTFPi* = lnYi* - (1-)lnKi* - lnLFi*
Productivitatea totala a factorilor se determina ca si in modelul national in
mod residual. Productivitatea totala a factorilor este partea de output care nu
este explicata de cantitatea de inputuri utilizata in productie. Nivelul TFP arata
cat de eficient si intensiv sunt utilizate inputurile in procesul de productie.
8
LF* =
LFi *
- abordare bottom-up
i =1
Forta de munca potentiala se determina la nivel de regiune, in functie de

urmatorii indicatori: populatia activa a regiunii, rata de ocupare a regiunii,
populatia ocupata a regiunii, rata somajului regiunii.
LFi* = PAi (1- ui*), unde PAi este populatia activa a regiunii i iar ui* este rata
naturala a somajului regiunii i.
249

8
K* =
Ki * - abordare top-down
i =1
Stocul de capital din modelul national este distribuit pe regiuni in functie

de structura anuala a produsului intern brut curent realizat in regiune.
Dupa estimarea populatiei ocupate prin functia de productie, datele sunt
armonizate in cadrul balantei fortei de munca regionale, in baza careia se
estimeaza deficitul sau excedentul de ocupare.
Cercetarea statistica asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO) este
conceputa ca o sursa importanta de informatii intercenzitare asupra fortei de
munca; ancheta furnizeaza, intr-o maniera coerenta, date esentiale asupra
principalelor segmente de populatie (activa ocupata si in somaj inactiva), cu
numeroase posibilitati de corelare si structurare dupa caracteristici demo - socio
economice diverse, in conditii de comparabilitate internationala.
Balanta fortei de munca este o lucrare care se realizeaza pe baza
informatiilor din mai multe surse de date: statistica demografica; cercetarea
statistica privind costul fortei de munca; cercetarea statistica privind costul fortei
de munca in gospodarii (AMIGO); surse administrative.
7.3. Evolutia pe termen mediu a pietei muncii in regiunea Sud Est
7.3.1. Resursele de munca si utilizarea acestora
La 1 ianuarie 2009 regiunea de dezvoltare Sud Est (ce cuprinde
judetele: Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea si Vrancea) avea o populatie
de 2818,3 mii persoane, ceea ce reprezinta 13,1% din populatia totala a tarii.
Ca numar de locuitori, regiunea ocupa locul trei pe tara. Ponderea populatiei
urbane in total populatie este de 55,1% iar a celei rurale de 44,9%.
La 1 ianuarie 2008 regiunea concentra 13,4% din resursele de munca la
nivel national si 13,3% din populatia in varsta de munca.
Conform datelor AMIGO distributia resurselor de munca in regiunea Sud
Est, se prezinta astfel:
Tabel nr. 116 - Resursele de munca in regiunea Sud-Est
Crestere
2003
2008
2008/2003
(%)
Total populatie
2859
2839
-0,7%
Populatia in varsta de munca (15- 1993,7
1991,3
-0,1%
64 ani)
% in total populatie
69,7%
69,6%
Populatia activa
1280,8
1245,5
-2,8%
44,8%
43,5%
Populatia inactiva
1106,1
1162,6
5,1%
38,7%
40,6%
250
La nivelul anului 2008 populatia in varsta de munca reprezenta 69,6% din

totalul populatiei, nivel in usoara scadere (-0,1%) comparativ cu anul 2003.
Analizand structura pe grupe de varsta a resursei fortei de munca in
regiunea Sud Est, se constata ca ponderea cea mai ridicata o detine
populatia de 25 54 de ani (63,2% din populatia in varsta de munca, respectiv
78,1% din populatia activa in varsta de munca) si a fost in crestere comparativ
cu anul 2003.
Tabel nr.117 - Structura pe varste a resursei de forta de munca in
regiunea Sud-Est
2003
2008
Nr.
Structura
Nr.
Structura
Populatia in varsta
1993,7
100,0
1991,3
100,0
de munca
455,1
22,8
416,1
20,9
Tineri (15-24 ani)
Populatia (25-54
1068,0
53,6
1259,3
63,2
ani)
Varstnici (55-64
470,6
23,6
315,9
15,9
ani)
Tabel nr.118 - Utilizarea resursei de munca in regiunea Sud-Est

2003
2008
Nr.
Populatia activa in
1218,7
varsta de munca
156,6
Tineri (15-24 ani)
826,8
Populatia (25-54
ani)
Varstnici (55-64 ani) 235,3
Pondere in
populatia
activa in
varsta de
munca
Nr.
Pondere in
populatia
activa in
varsta de
munca
100,0
1191,1
100,0
12,8
67,8
128,1
930,6
10,8
78,1
19,3
132,4
11,1
Comparativ cu anul 2003, grupele de varsta 15 24 ani si 55 64 ani au

fost in scadere, mai accentuata, in special, pentru grupa varstnicilor (7,7
respectiv 8,2 puncte procentuale).
251
7.3.2. Piata regionala in raport cu cea nationala

In anul 2008, rata de activitate a populatiei in varsta de munca (15 64
ani) in regiunea Sud Est (59,8%) a fost in cu 6,1 puncte procentuale mai mare
decat in anul 2003 dar continua sa se situeze sub cea la nivel national (62,8%),
avand una dintre cele mai mici valori din tara, cele mai mari inregistrandu-se in
regiunile Bucuresti - Ilfov (65,5%) si Sud Muntenia (65,9%).
In toate regiunile tarii, persoanele de sex masculin au detinut rate de
activitate mai ridicate fata de cele de sex feminin, cele mai mari diferente
inregistrandu-se in regiunea Sud Est (22,2 puncte procentuale).
Tabel nr.119 - Ratele de participare la activitatea economica
2003
2008
ROMANIA TOTAL
Rata de activitate a populatiei in varsta de
62,4%
62,9%
munca
Rata de ocupare a populatiei in varsta de
57,8%
59,0%
munca
Rata somajului BIM
3.2%
5,8%
REGIUNEA SUD-EST
Rata de activitate a populatiei in varsta de
53,7%
59,8%
munca
Rata de ocupare a populatiei in varsta de
46,3%
55,3%
munca
Rata somajului BIM
3,7%
7,2%
Rata de ocupare a populatiei in varsta de munca, in regiunea Sud Est a
fost de asemenea in crestere (cu 9 puncte procentuale) fata de anul 2003,
ajungand la 55,3%, nivel inferior insa celui la nivel national (59%), ceea ce
plaseaza regiunea pe ultima pozitie in topul national.
Din distributia populatiei ocupate civile pe regiuni se observa ca Regiunea
Sud Est contribuie cu 12,1% la ocuparea totala, cea mai mare pondere
inregistrandu-se in regiunea Nord Est (14,5%) si cea mai mica in regiunile
Vest si Sud Vest (10%).
Prin traditie, regiunea este o zona agricola cu o pondere a ocuparii in
agricultura de 31,6% (peste media nationala de 28,2%). Serviciile detin 40,2%
(serviciile comerciale 26,1% iar serviciile sociale 14,1%) iar industria si
constructiile detin 28,2%.
Se remarca ponderea ridicata a populatiei ocupate in sectorul serviciilor
in judetele Constanta si Galati (50,7%, respective 40,4%), datorita statiunilor
turistice din lungul litoralului si prezentei porturilor Constanta si Mangalia, si
respectiv Galati. Spre deosebire de acestea, in judetul Vrancea, aproximativ
44% din populatia ocupata lucreaza in agricultura.
252
Regiunea Sud Est detine aproximativ 13,2% din numarul total de someri
inregistrati iar rata somajului inregistrat la sfarsitul anului 2008, cu o valoare de
4,7% depaseste media tarii (4,4%) si plaseaza regiunea Sud - Est pe locul 5 din
cele 8 regiuni ale tarii. Disponibilizarile din industria metalurgica (MITTAL
GROUP) au determinat ca judetul Galati sa detina cea mai ridicata rata a
somajului (6,6%), urmat de Buzau (5,6%), Braila, Tulcea si Vrancea (4,4%) si
Constanta cu 3,1%.
Rata somajului BIM, in regiunea Sud Est (7,2%), s-a situat peste cea la
nivel national si a fost una dintre cele mai ridicate comparativ cu celelalte
regiuni.
Castigul salarial mediu net, din regiunea Sud Est (1160 lei in anul 2008)
s-a situat sub media la nivel national (1280 lei), cele mai mari castiguri
inregistrandu-se in judetele Constanta si Galati.
7.3.3. Evolutia pe termen mediu
Avand in vedere ca regiunea Sud Est se caracterizeaza prin existenta
unor centre economice importante in municipiile resedinta de judet, precum si
resursele naturale din zona, pentru perioada 2009 2012 se estimeaza ca,
dupa iesirea din criza economica, isi va putea valorifica forta de munca
existenta.
Astfel, dupa o scadere a populatiei ocupate civile in anul 2009 (cu circa
3,2%), incepand cu 2010 regiunea va inregistra cresteri usoare, in anul 2012 ea
regasindu-se pe acelasi loc 5 in topul regiunilor.
Grafic nr.61
Evolutia populatiei civile ocupate
2,0
- 1,0
lea
tu
0,0
n
ec
o
r
p
ir -1,0
ac
if -2,0
id
o
m
- -3,0
2008
2009
2010
2011
2012
-4,0
Total tara
Regiunea Sud - Est
253
Numarul mediu de salariati in perioada 2009 2012 va fi de asemenea in

scadere, cu 1,5%, la nivel national fiind estimata o crestere de 2%. Pentru
regiunea Sud Est s-a estimat o revenire a numarului mediu de salariati
incepand cu anul 2011. In topul national, se estimeaza ca in anul 2012,
Regiunea Sud - Est va ocupa acelasi loc 6 ca si in anii anteriori.
Rata somajului inregistrat va ajunge la circa 6,2% in 2012 (fata de 4,7% in
2008), valoare superioara celei la nivel national (5,6%), regiunea pastrandu-si
pozitia a 5-a.
In grafic se poate remarca faptul ca regiunea urmeaza atat tendinta celei
la nivel national, dar cu o amplitudine mai mica.
Grafic nr.62
8,0
7,5
7,0
6,5
- 6,0
%
- 5,5
5,0
4,5
4,0
3,5
2008
2009
2010
Total tara
2011
2012
Regiunea Sud - Est
Castigul salarial mediu net va creste in perioada 2009 2012 cu un ritm

mediu anual de 4,2%, ajungand la 1370 lei, cu circa 18% mai mare decat in
anul 2008, nivel inferior celui la nivel national (1510 lei).
Grafic nr.63
Castigul salarial mediu net
- modificari procentuale -
25,0
20,0
15,0
10,0
5,0
0,0
2008
2009
Total tara
2010
2011
2012
Regiunea Sud - Est
254
7.4. Dezvoltarea economicosociala a judetelor din regiunea Sud Est

7.4.1. Judetul Braila
7.4.1.1. Evolutii economice recente in judetul Braila
In ultimii 10 ani produsul intern brut al judetului Braila a crescut intr-un ritm
mediu de 2,8% apropiat de nivelul regional (2,7%) dar inferior celui national
(6,2%). In ciuda cresterii din aceasta perioada, indicele de disparitate33 al
produsului intern brut pe locuitor fata de media nationala a scazut de la 84% in
1999 la 68,9% in anul 2008.
In structura produsului intern brut judetean agricultura are o pondere care
depaseste 10% (sub media nationala care este mai mica de 10%). Industria se
situeaza in jurul a 22% din PIB, iar constructiile participa cu 7-8% (niveluri
apropiate de media nationala). Sectorul serviciilor depaseste usor 40% din PIB
(nivel inferior mediei nationale in jur de 50%).
Structura si ritmul de crestere economica s-au reflectat si in evolutia
ocuparii si a veniturilor salariale. In ultimii ani, Judetul Braila a avut constant
rate de ocupare sub nivelul celor din regiunea Sud Est cat si celor la nivel
national, dar cu ponderi ale salariatilor in populatia ocupata peste nivelul
acestora. In anul 2004 rata de ocupare era cu peste 8 pp sub media nationala
(53,1% fata de 61,3%). In timp structura ocupationala s-a schimbat, prin
cresterea, intre 2004 si 2008, a ratei de ocupare cu 3 pp si prin cresterea
ponderii salariatilor in populatia ocupata cu 3,6 pp.
Produsul intern brut al judetului Braila a crescut in termeni reali cu
6,7% fata de anul 2007 (locul 2 in regiune) fiind cu 0,4 pp sub media nationala
(7,1%) si cu 0,1 pp sub cea regionala (6,8%). Cresterea produsului intern brut
s-a bazat pe evolutiile pozitive din agricultura, constructii si servicii, industria
avand o contributie negativa.
Judetul Braila genereaza 10,5% din produsul intern brut din regiunea Sud
- Est, situandu-se pe locul 5 in cadrul regiunii.
Nivelul produsului intern brut pe cap de locuitor in judetul Braila a fost de
4.385 euro, judetul Braila ocupand locul 4 in cadrul Regiunii Sud Est, iar intrun top national al judetelor se situeaza pe locul 31. Indicele de disparitate al
produsului intern brut pe locuitor din judetul Braila se situeaza la 68,9% din
media nationala si la 82% din cea regionala.
Productia industriala din judetul Braila a inregistrat, in anul 2008, o
diminuare de 0,9%, in timp ce volumul cifrei de afaceri din industrie a crescut cu
8,4%.
In anul 2008 s-a inregistrat o crestere de 3% la exportul de bunuri FOB si
de 6,2% la importul de bunuri CIF, rezultand un surplus al balantei comerciale
33
Indicii de disparitate au fost calculai ca raport ntre produsul intern brut pe locuitor la nivel de jude (regiune) i
produsul intern brut pe locuitor la nivel regional (naional).
255
de 73,9 milioane euro. Judetul Braila are o contributie modesta in volumul

comertului exterior al regiunii Sud Est (reprezinta 6,7% din exporturile regiunii
si 4% din importuri.
Din punct de vedere al resurselor de munca, la nivelul anului 2008
judetul Braila detinea pozitia a 5-a din cele 6 judete ale regiunii Sud Est cu o
pondere de 12,8% din totalul ocuparii regiunii, in stagnare fata de anii anteriori.
De asemenea populatia ocupata a judetului Braila detine pozitia a 5-a cu
(12,5%) din totalul ocuparii regiunii, nivel in usoara crestere comparativ cu anii
anteriori.
Pe sectoare de activitate, se remarca ponderea insemnata a
persoanelor ocupate in servicii (37,4% la 1 ianuarie 2008), de asemenea in
crestere fata de anii anteriori.
In anul 2008, numarul mediu de salariati din judetul Braila s-a majorat cu
1%, iar in primele 6 luni din acest an s-a redus cu 2,6%, fata de cresterea cu
2% in anul 2008 si de reducerea de 3,4% in primele 6 luni pe ansamblul
economiei.
Atat castigul salarial mediu brut cat si cel net au crescut cu circa 20% in
primele 6 luni din 2009. Cresterea castigurilor salariale din judetul Braila a fost
peste media nationala (13% pentru castigul salarial mediu brut respectiv 12,7%
pentru cel net).
In cadrul judetului cea mai insemnata crestere a castigului salarial mediu
se regaseste in sectorul industrie si constructii si in servicii (circa 20% atat
pentru brut, cat si pentru castigul net).
In anul 2008 rata somajului inregistrat a fost de 4,4%, pe locul doi in
cadrul regiunii Sud Est alaturi de alte doua judete (Tulcea si Vrancea).
La sfarsitul lunii iunie 2009 rata somajului inregistrat a fost de 6%, judetul
plasandu-se pe locul 4 in cadrul regiunii.
Ocuparea potentiala
Trecerea de la PIB potential calculat la nivel national la PIB potential
calculat la nivel regional si judetean necesita o serie de clarificari cu privire pe
de o parte la semnificatia indicatorului iar pe de alta parte la metodologia de
calcul. In primul rand, indicele preturilor de consum este un indicator statistic
calculat doar la nivel national. Astfel, din perspectiva definitiei esentiale a PIB
potential (acel nivel al outputului din economie care nu exercita presiuni
inflationiste) atunci cand determinam potentialul regiunii sau judetului nu avem
si o rata a inflatiei pentru care sa evaluam pozitia output-gap (inflationist sau
recesionist). In al doilea rand, cu deosebire in cazul specific al Romaniei, exista
o pronuntata discrepanta statistica la nivel regional si judetean, cu privire la
echilibru extern, astfel ca din perspectiva celei de-a doua definitii a PIB potential
(acel nivel al outputului din economie care asigura si un nivel sustenabil al
contului curent34) se pot trage concluzii riscante pe baza analizei PIB potential
la nivel regional si judetean.
34
Dobrescu, Emilian, Double-conditioned potential output, Journal of economic forecasting, Bucuresti, nr. 1, 2006
256
Avand in vedere limitarile de mai sus, rezulta doua concluzii cu privire

conceptul de PIB potential la nivel teritorial si cu privire la metodologia de
calcul. Din punct de vedere conceptual, PIB potential regional si judetean
reprezinta o marime de echilibru, neobservabila, calculata in orb, in sensul ca
trendul productivitatii totale a factorilor si trendul ratei somajului de echilibru,
sunt presupuse a fi acele valori de echilibru care nu conduc la dezechilibre in
economie la nivelul regiunii sau judetului si nici nu induc dezechilibre la nivelul
economiei nationale. Prin urmare, potentialul astfel calculat poate fi utilizat
ulterior la simulari cu privire la impactul diferitelor scenarii aferente politicilor de
investitii asupra nivelului de ocupare din regiune sau judet.
Din punct de vedere al metodologiei de calcul, exista doua metode de
determinare a PIB potential la nivel regional sau judetean: defalcarea PIB
potential la nivel national pe regiuni sau judete, utilizand chei de distributie, si o
abordate de tip bottom-up, prin evaluari si determinari la nivel de regiune sau
judet35.
In lucrare, vom prezenta cea de-a doua abordare, cu studiul de caz pentru
judetul Braila.
Din analiza perioadei 1999-2008, se observa o crestere constanta a PIB
potential, pe fondul unei cresteri modeste a populatiei ocupate si a unei reduceri
a ratei somajului mai pronuntate doar in ultima parte a intervalului.
Tabel nr. 120 - Evolutia PIB si ocuparii in judetul Braila
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
PIB
- milioane
lei, preturi
2093.3 2598 3373 3618.5 4156 4808.2 5852.1
curente
- crestere
7.2
0.6
12.4
-4.3
3.9
2.6
6.7
reala - %
- milioane
lei preturi
834.0 839.0 943.0 902.5 937.6 962.0 1026.5
1999
Populatia
ocupata mii
127.7 124.2 121.8 126.1 127.9 132.2 132.3
persoane*
Rata
9.9% 8.5% 8.7% 6.8% 5.4% 3.9%
4.4%
somajului %*
35
Neagu, Marian, PIB potenial la nivel regional, Prezent i perspective buletin trimestrial al Comisiei Naionale de Prognoz, nr. 2, 2008
257
Evolutia principalilor factori de crestere economica potentiala pentru

judetul braila fost urmatoarea:
Investitiile36: s-au majorat de la 155 miliarde lei in 1999 (preturi curente)
la 1189 miliarde lei in 2008 (preturi curente), insa pe fondul unei rate a
investitiilor brute aproximativ constante (de la 19,6% din PIB in 1999 la
20,3% in 2008). Rezulta o crestere cu 50% a stocului de capital in
preturi 1999 si un coeficient aproximativ constant al capitalului in jurul
valorii de 2;
Populatia ocupata a crescut de la 128,8 mii persoane la 132,3 mii
persoane, cu o reducere a ratei somajului de la 18,8% in anul 1999 la
4,4% in 2008, rezultand o ocupare potentiala medie anuala de 129,8 mii
persoane;
TFP, calculat sub forma reziduala, a crescut in logaritm, cu doar 9,7%,
valoare plauzibila prin prisma stagnarii coeficientului capitalului.
Grafic nr.64
PIB potential si PIB efe ctiv pentru jude tul Braila
(miliarde lei preturi curente)
1050
1000
950
900
850
800
750
700
650
1999
2000
2001
2002
2003
PIB efectiv
2004
2005
2006
2007
2008
PIB potential
Cadrul prezentat a fost utilizat pentru realizarea a doua simulari, respectiv

care este evolutia ocuparii in judetul Braila daca rata investitiei brute este cea la
nivelul si regiunii sau cea medie la nivelul economiei nationale.
Astfel, pentru rata de investitie bruta regionala populatia ocupata medie
anuala pentru judetul Braila ar fi fost de 142,9 mii persoane (fata de 129,5 mii
persoane cat a fost populatia ocupata medie efectiva), iar pentru rata de
investitie bruta a economiei nationale populatia ocupata medie anuala a
judetului ar fi fost de 152,1 mii persoane.
36
Se utilizeaz investiiile brute n economie, ntruct la nivel regional nu exist disponibile date cu privire in Formarea brut de capital fix.
258
Grafic nr.65
Scenarii privind evolutia populatiei ocupate pentru judetul
Braila (mii persoane)
190.0
180.0
170.0
160.0
150.0
140.0
130.0
120.0
110.0
100.0
1999
2000
2001
- Ocuparea efectiva
2002
2003
2004
2005
- Ocupare (RI regionala)
2006
2007
2008
- Ocupare (RI nationala)
7.4.1.2. Perspective de dezvoltare

Pentru perioada 2009 - 2012 ritmul mediu anual de crestere al produsului
intern brut judetean va fi de 0,5%, nivel egal cu media nationala (0,5%), dar
superior celei regionale (0,6%), judetul Braila ocupand locul 4 in cadrul regiunii
Sud - Est, din punct de vedere al cresterii economice. Intr-o ierarhie nationala
judetul Braila se situeaza in prima jumatate (locul 16). Dupa declinul din anul
2009 (-4,2%), economia judetului Braila isi va relua cresterea incepand cu 2010
(0,3%). Graficul de mai jos evidentiaza faptul ca economia judetului Braila
urmeaza aceeasi tendinta cu evolutiile Regiunii Sud - Est si cu cele nationale,
numai ca amplitudinea fenomenului este usor diferita.
259
Grafic nr.66
Evolutia produsului intern brut
-1
2008
2009
2010
2011
2012
-5
Total tara
Regiunea Sud - Es t
Braila
Evolutia produsului intern brut va influenta si nivelul produsului intern brut

pe locuitor. Astfel, in anul 2009 produsul intern brut pe locuitor se va reduce cu
9,5% fata de anul 2008, ajungand la un nivel de 3993 euro si se va situa atat
sub nivelul national (5839 euro), cat si sub cel regional (4892 euro). Acesta va
ajunge la 5233 de euro, cu 1172 euro sub media regionala (6405 euro) si cu
2377 de euro sub nivelul national (7610 euro). In ceea ce priveste pozitia pe
care se situeaza in ierarhia regionala si nationala din punct de vedere al
produsului intern brut pe locuitor, judetul Braila se mentine, la nivelul orizontului
de prognoza, pe locul 3 in cadrul regiunii Sud Est, urcand un loc fata de anul
2008 si pe locul 30 in topul national.
Indicele de disparitate al produsului intern brut pe locuitor din judetul
Braila se va situa, in anul 2012 la 68,8% din nivelul national si la 81,7% din
media regionala.
In ceea ce priveste contributia judetului Braila la realizarea produsului
intern brut judetean, pe perioada de prognoza, ponderea acestuia se va
mentine la 10,5%, situandu-se pe pozitia a 4-a in cadrul Regiunii Sud Est.
Piata muncii in judetul Braila
Dupa o scadere a populatiei ocupate civile in anul 2009 (cu circa 2,5%),
incepand cu 2010 judetul va inregistra cresteri usoare, in anul 2012 judetul
regasindu-se pe acelasi loc 5 in cadrul regiunii si pe locul 33 in topul national al
judetelor.
260
Grafic nr.67
2,0
1,0
0,0
2008
2009
2010
2011
2012
-1,0
-2,0
-3,0
-4,0
Total tara
Regiunea Sud - Est
Judetul Braila
Numarul mediu de salariati in perioada 2009 2012 va fi de asemenea in

scadere, cu 0,8% (scadere inferioara celei la nivel de regiune, de 1,5%), la nivel
national fiind estimata o crestere de 2%. S-a estimat o revenire a numarului
mediu de salariati incepand cu anul 2011.
In topul judetelor, se estimeaza ca in anul 2012, judetul Braila va ocupa
acelasi loc 26 ca si in anii anteriori.
Rata somajului inregistrat va ajunge la circa 5,3% in 2012 (fata de 4,4% in
2008), valoare inferioara atat celei la nivel de regiune (estimata la circa 6,2%)
cat si celei la nivel national (5,6%)
In grafic se poate remarca faptul ca judetul urmeaza atat tendinta regiunii
Sud - Est cat si a celei la nivel national, dar cu o amplitudine mai mica.
261
Grafic nr.68
8,0
7,5
7,0
-%-
6,5
6,0
5,5
5,0
4,5
4,0
3,5
2008
2009
Total tara
2010
2011
Regiunea Sud - Est
2012
Judetul Braila
In cadrul regiunii, judetul Braila se va situa pe locul 4 iar in topul national

se estimeaza ca va ocupa pozitia a 12-a alaturi de Prahova si Satu Mare.
anul 2008, nivel inferior atat celui regional (1370 lei), cat si celui national (1510
lei).
Grafic nr.69
25,0
20,0
15,0
10,0
5,0
0,0
2008
2009
Total tara
2010
Regiunea Sud - Est
2011
2012
Judetul Braila
262
7.4.2. Judetul Buzau

7.4.2.1. Evolutii economice recente in judetul Buzau
In ultimii 10 ani produsul intern brut al judetului Buzau a crescut intr-un
ritm mediu de 3,8% superior nivelului regional (2,7%), dar inferior celui national
produsului intern brut pe locuitor fata de media nationala a scazut de la 79,9%
in 1999 la 66,5% in anul 2008.
depaseste 10% (peste media nationala care este mai mica de 10%). Industria
se situeaza in jurul a 24% din PIB (nivel apropiat de media nationala), iar
constructiile participa cu aproximativ 6% la formarea PIB. Sectorul serviciilor
reprezinta 43-45% din PIB (nivel inferior mediei nationale in jur de 50%).
ocuparii si a veniturilor salariale. In ultimii ani, judetul Buzau a avut rate de
ocupare sub nivelul celor din regiunea Sud Est dar superioare celor la nivel
national, si cu ponderi ale salariatilor in populatia ocupata sub nivelul acestora.
In timp structura ocupationala s-a schimbat, prin cresterea, intre 2006 si
2008, a ratei de ocupare cu 1,6 pp si prin cresterea ponderii salariatilor in
populatia ocupata cu 0,8 pp.
Produsul intern brut al judetului Buzau a crescut in termeni reali cu
Judetul Buzau genereaza 13,6% din produsul intern brut din regiunea Sud
Nivelul produsului intern brut pe cap de locuitor in judetul Buzau a fost de
4.230 euro, ocupand locul 5 in cadrul Regiunii Sud Est, iar intr-un top national
al judetelor se situeaza pe locul 32. Indicele de disparitate al produsului intern
brut pe locuitor din judetul Buzau se situeaza la 66,5% din media nationala si la
79,1% din cea regionala.
Productia industriala din judetul Buzau a inregistrat, in anul 2008, o
diminuare de 10,7%, in timp ce volumul cifrei de afaceri din industrie a crescut
cu 3%.
In anul 2008 s-a inregistrat o crestere de 12,8% la exportul de bunuri FOB
si de 24,9% la importul de bunuri CIF, rezultand un deficit al balantei comerciale
de 83,5 milioane euro. Judetul Buzau are o contributie modesta in volumul
37 Indicii de disparitate au fost calculai ca raport ntre produsul intern brut pe locuitor la nivel de jude (regiune) i produsul intern brut pe
locuitor la nivel regional (naional).
263
comertului exterior al regiunii Sud Est (reprezinta 6,4% din exporturile regiunii
si 6,5% din importuri).
judetul Buzau detinea pozitia a 3-a din cele 6 judete ale regiunii Sud Est cu o
De asemenea populatia ocupata a judetului Buzau detine pozitia a 3-a
cu (17,2%) din totalul ocuparii regiunii, nivel in usoara crestere comparativ cu
anii anteriori.
Pe sectoare de activitate, se remarca ponderea insemnata a persoanelor
ocupate in agricultura (40,7% la 1 ianuarie 2008), dar in scadere fata de anii
anteriori.
In judet isi desfasoara activitatea diverse societati comerciale cu profil
agricol care profita de calitatea deosebita a stratului fertil (in zona de campie se
cultiva grau, porumb, floarea-soarelui, sfecla furajera, sfecla de zahar si
legume, in zonele de deal exista plantatii importante de pomi fructiferi iar pe
colinele insorite se afla podgorii renumite, unde se cultiva soiuri de calitate).
De asemenea judetul Buzau are un potential important privitor la
cercetarea stiintifica in agricultura.
In anul 2008, numarul mediu de salariati din judetul Buzau s-a majorat
cu 1,1%, iar in primele 6 luni din acest an s-a redus cu 2,4%, fata de cresterea
cu 2% in anul 2008 si de reducerea de 3,4% in primele 6 luni pe ansamblul
economiei.
Atat castigul salarial mediu brut cat si cel net au crescut cu peste 11%
in primele 6 luni din 2009. Cresterea castigurilor salariale din judetul Buzau a
fost sub media nationala (13% pentru castigul salarial mediu brut respectiv
12,7% pentru cel net).
se regaseste in sectorul industrie si constructii si in servicii (circa 11 - 12% atat
pentru brut, cat si pentru castigul net).
In anul 2008 rata somajului inregistrat in judetul Buzau, a fost de 5,6%, in
cadrul regiunii Sud Est, fiind urmat doar de judetul Galati, cu o rata de 6,6%.
La sfarsitul lunii iunie 2009 rata somajului inregistrat a fost de 7,3%,
judetul plasandu-se tot pe locul 5 in cadrul regiunii.
intern brut judetean va fi de 1,4%, nivel usor superior mediei nationale (1,3%) si
egal cu cea regionala (1,4%), judetul Buzau ocupand locul 3 in cadrul regiunii
Sud - Est, din punct de vedere al cresterii economice. Intr-o ierarhie nationala
judetul Buzau se situeaza in prima jumatate.
Dupa declinul din anul 2009 (-3,8%), economia judetului Buzau isi va
relua cresterea incepand cu 2010 (0,2%). Graficul de mai jos evidentiaza faptul
264
ca economia judetului Buzau urmeaza aceeasi tendinta cu evolutiile Regiunii

Sud - Est si cu cele nationale, numai ca amplitudinea fenomenului este usor
diferita.
Grafic nr.70
-1
2008
2009
2010
2011
2012
2013
-5
Total tara
Regiunea Sud - Es t
Buzau

ajunge, in anul 2013, la 5612 de euro, cu 1511 euro sub media regionala (7123
euro) si cu 2825 de euro sub nivelul national (8437 euro). In ceea ce priveste
pozitia pe care se situeaza in ierarhia regionala si nationala din punct de vedere
al produsului intern brut pe locuitor, judetul Buzau se mentine, la nivelul
orizontului de prognoza, pe locul 5 in cadrul regiunii Sud Est si pe locul 32 in
topul national.
Buzau se va situa, in anul 2013 la 66,5% din nivelul national si la 78,8% din
media regionala.
In ceea ce priveste contributia judetului Buzau la realizarea produsului
judetelor.
265
Grafic nr.71
2,0
1,0
0,0
2008
2009
2010
2011
2012
2013
-1,0
-2,0
-3,0
-4,0
Total tara
Regiunea Sud - Est
Judetul Buzau
Numarul mediu de salariati in perioada 2009 2013 va fi de asemenea

in usoara crestere, cu 0,6%, la nivel de regiune estimandu-se o scadere de
0,1%, iar la nivel national o crestere de 4,2%. S-a estimat o revenire a
numarului mediu de salariati incepand cu anul 2011.
In topul judetelor, se estimeaza ca in anul 2013, judetul Buzau va ocupa
acelasi loc 21 ca si in anii anteriori.
Rata somajului inregistrat va ajunge la circa 5,8% in 2013 (fata de 5,6%
in 2008), valoare inferioara celei la nivel de regiune (estimata la circa 6,0%) si
superioara celei la nivel national (5,4%)
266
Grafic nr.72
8,0
7,5
7,0
-%-
6,5
6,0
5,5
5,0
4,5
4,0
3,5
2008
2009
Total tara
2010
2011
Regiunea Sud - Est
2012
2013
Judetul Buzau
In cadrul regiunii, judetul Buzau se va situa pe locul 4 iar in topul national

se estimeaza ca va ocupa pozitia a 17-a alaturi de Tulcea, Maramures si
Harghita.
anul 2008, nivel inferior atat celui regional (1441 lei), cat si celui national (1592
lei).
Grafic nr.73
35,0
30,0
25,0
20,0
15,0
10,0
5,0
0,0
2008
2009
Total tara
2010
2011
Regiunea Sud - Est
2012
2013
Judetul Buzau
267
7.4.3. Judetul Constanta

7.4.3.1. Evolutii economice recente in judetul Constanta
In ultimii 10 ani produsul intern brut al judetului Constanta a crescut intrun ritm mediu de 3,4% superior nivelului regional (2,7%), dar inferior celui
national (6,2%). Judetul Constanta are un nivel al produsului intern brut pe
locuitor superiore mediei nationale. Indicele de disparitate38 al produsului intern
brut pe locuitor fata de media nationala a crescut usor, in 1999 acesta depasea
cu 24,3% nivelul national, iar in 2008 se situa cu 29,2% peste acesta.
Structura produsului intern brut judetean prezinta unele particularitati
comparativ cu celelalte judete din regiune. Agricultura judetului Constanta are
cea mai mica pondere in PIB comparativ cu celelalte judete din regiune,
aceasta variind intre 5-9% (media nationala fiind, de asemenea, mai mica de
10%) in functie de evolutia productiei agricole dependenta de conditiile
climaterice. Industria se situeaza in jurul a 25% din PIB, iar constructiile
participa cu peste 10% la formarea PIB. Sectorul serviciilor reprezinta peste
45% din PIB (nivel inferior mediei nationale in jur de 50%), in cadrul acestora
detasandu-se ponderea de circa 30% din PIB a grupei Comert cu ridicata si cu
amanuntul, repararea autovehiculelor, motocicletelor, si a bunurilor personale si
de uz gospodaresc, hoteluri si restaurante, transporturi, depozitare si
comunicatii, dat fiind specificul acestui judet in ceea ce priveste turismul si
transportul (fluvial, aerian, maritim, rutier, feroviar).
ocuparii si a veniturilor salariale. In ultimii ani, Judetul Constanta a avut
constant rate de ocupare peste nivelul celor din regiunea Sud Est si sub celor
la nivel national si cu ponderi ale salariatilor in populatia ocupata peste nivelul
acestora. In anul 2004 rata de ocupare era cu peste 3,5 pp sub media nationala
cresterea, intre 2004 si 2008, a ratei de ocupare cu 3,9 pp si prin cresterea
Produsul intern brut al judetului Constanta a crescut in termeni reali cu
8,4% fata de anul 2007 (primul loc in regiune) fiind cu 1,3 pp peste media
nationala (7,1%) si cu 1,6 pp superioara celei regionale (6,8%). Cresterea
produsului intern brut s-a bazat pe evolutiile pozitive din toate sectoarele de
activitate.
Judetul Constanta are cea mai mare contributie la formarea produsului
intern brut regional (39,3%), la mai mult de 10 pp distanta de urmatorul clasat
(judetul Galati cu 18,6%).
Nivelul produsului intern brut pe cap de locuitor in judetul Constanta a fost
de 8222, ocupand locul 1 in cadrul Regiunii Sud Est, iar intr-un top national al
38
Indicii de disparitate au fost calculai ca raport ntre produsul intern brut pe locuitor la nivel de jude (regiune) i produsul intern brut pe
268
judetelor se situeaza pe locul 4. Indicele de disparitate al produsului intern brut

pe locuitor din judetul Constanta depaseste nivelul national cu 29,2%, iar media
regionala cu 53,8%.
Productia industriala din judetul Constanta a inregistrat, in anul 2008, o
crestere de 11,7%, in timp ce volumul cifrei de afaceri din industrie s-a majorat
15,6%.
si de 32,3% la importul de bunuri CIF, rezultand un deficit al balantei comerciale
de 1047,4 milioane euro. Prin judetul Constanta se deruleaza cea mai mare
parte a schimburilor comerciale din regiunea Sud Est, reprezentand 46,4%
din exporturile regiunii si 54,5% din importuri).
judetul Constanta detinea prima pozitie din cele 6 judete ale regiunii Sud Est
cu o pondere de 26,6% din totalul ocuparii regiunii, in stagnare fata de anii
anteriori.
De asemenea populatia ocupata a judetului Constanta detine prima
pozitie cu (28,7%) din totalul ocuparii regiunii, nivel in usoara crestere
comparativ cu anii anteriori.
persoanelor ocupate in servicii (50,7% la 1 ianuarie 2008), in usoara crestere
fata de anii anteriori. ). Datorita pozitiei geografice in judet se regasesc toate
tipurile de transporturi (naval, feroviar, rutier, aerian), litoralul romanesc al Marii
Negre constituie o zona turistica de mare interes si nu in ultimul rand judetul
detine si importante vestigii istorice si parcuri arheologice.
In anul 2008, numarul mediu de salariati din judetul Constanta s-a
majorat cu 1,3%, iar in primele 6 luni din acest an s-a redus cu 2,3%, fata de
cresterea cu 2% in anul 2008 si de reducerea de 3,4% in primele 6 luni pe
ansamblul economiei.
primele 6 luni din 2009. Cresterea castigurilor salariale din judetul Constanta a
fost peste media nationala (13% pentru castigul salarial mediu brut respectiv
se regaseste in sectorul agricultura, vanatoare si servicii anexe, silvicultura si
pescuit (peste 22,5% atat pentru brut, cat si pentru castigul net).
In anul 2008 rata somajului inregistrat in judetul Constanta, a fost de
3,1%, cea mai mica rata in cadrul regiunii Sud Est.
judetul plasandu-se tot pe primul loc in cadrul regiunii.
intern brut judetean va fi de 1,9%, nivel usor superior atat mediei nationale
269
(1,3%), cat si celei regionale (1,4%), judetul Constanta ocupand primul loc in
cadrul regiunii Sud - Est, din punct de vedere al cresterii economice. Intr-o
ierarhie nationala judetul Constanta se situeaza in primele 10 locuri.
Dupa declinul din anul 2009 (-2,7%), economia judetului Constanta isi va
relua cresterea incepand cu 2010 (0,5%). Graficul de mai jos evidentiaza faptul
ca economia judetului Constanta urmeaza aceeasi tendinta cu evolutiile
Regiunii Sud - Est si cu cele nationale, numai ca amplitudinea fenomenului este
usor diferita (sporul anual al cresterii economice judetene este superior atat
nivelului national, cat si celui regional).
Grafic nr.74
-1
2008
2009
2010
2011
2012
2013
-5
Total tara
Regiunea Sud - Es t
Cons tanta

peste nivelul national (5839 euro), cat si peste cel regional (4892 euro). Acesta
va ajunge, in anul 2013, la 11.192 de euro, cu 4069 euro peste media regionala
(7123 euro) si cu 2755 de euro peste nivelul national (8437 euro). In ceea ce
priveste pozitia pe care se situeaza in ierarhia regionala si nationala din punct
de vedere al produsului intern brut pe locuitor, judetul Constanta se mentine, la
nivelul orizontului de prognoza, pe locul 1 in cadrul regiunii Sud Est si pe locul
4 in topul national.
Constanta va depasi, in anul 2013, cu 32,7% nivelul national si cu 57,1% media
regionala.
270
In ceea ce priveste contributia judetului Constanta la realizarea produsului

intern brut judetean, aceasta va spori usor pe perioada de prognoza, ponderea
acestuia ajungand in 2013 la 40,2%, ramanand principalul furnizor de produs
intern brut al regiunii Sud Est.
regasindu-se pe acelasi loc 1 in cadrul regiunii si pe locul 4 - 5 in topul national
al judetelor.
Grafic nr.75

2,0
1,0
0,0
2008
2009
2010
2011
2012
2013
-1,0
-2,0
-3,0
-4,0
Total tara
Regiunea Sud - Est
Judetul Constanta
Numarul mediu de salariati in perioada 2009 2013 va fi de asemenea

in usoara crestere, cu 4,3%, la nivel de regiune estimandu-se o scadere de
0,1%, iar la nivel national o crestere de 4,2%. S-a estimat o revenire a
numarului mediu de salariati incepand cu anul 2010.
In topul judetelor, se estimeaza ca in anul 2013, judetul Constanta va
ocupa acelasi loc 4 ca si in anii anteriori.
in 2008), valoare inferioara celei la nivel de regiune (estimata la circa 6,0%) cat
si celei la nivel national (5,4%)
Sud - Est cat si a celei la nivel national, dar la un nivel mult mai mic.
271
Grafic nr.76
7,5
-%-
6,5
5,5
4,5
3,5
2,5
2008
Total tara
2009
2010
2011
Regiunea Sud - Est
2012
2013
Judetul Constanta
In cadrul regiunii, judetul Constanta se va situa tot pe locul 1 iar in topul

national se estimeaza ca isi va imbunatati pozitia si se va situa pe locul 5.
anul 2008, nivel superior atat celui regional (1441 lei), cat si celui national (1592
lei).
Grafic nr.77
35,0
30,0
25,0
20,0
15,0
10,0
5,0
0,0
2008
Total tara
2009
2010
2011
Regiunea Sud - Est
2012
2013
Judetul Constanta
272
7.4.4. Judetul Galati

7.4.4.1. Evolutii economice recente in judetul Galati
In ultimii 10 ani produsul intern brut al judetului Galati a crescut intr-un
ritm mediu de numai 1,1%, inferior atat nivelului regional (2,7%), cat si celui
national (6,2%). Indicele de disparitate39 al produsului intern brut pe locuitor fata
de media nationala a scazut de la 87,5% in 1999 la 72% in anul 2008.
depaseste 10% (peste media nationala care este mai mica de 10%). Industria
se situeaza in jurul a 24% din PIB, iar constructiile participa cu circa 10%
(niveluri apropiate de media nationala). Sectorul serviciilor reprezinta in jur de
43% din PIB (nivel inferior mediei nationale in jur de 50%).
ocuparii si a veniturilor salariale. In ultimii ani, Judetul Galati a avut constant
national, dar cu ponderi ale salariatilor in populatia ocupata peste nivelul
acestora. In anul 2004 rata de ocupare era cu 11,3 pp sub media nationala
(50% fata de 61,3%). In timp structura ocupationala s-a schimbat, prin cresterea
usoara, intre 2004 si 2008, a ratei de ocupare cu 0,4 pp si prin cresterea
Produsul intern brut al judetului Galati a crescut in termeni reali cu
Judetul Galati genereaza 18,6% din produsul intern brut din regiunea Sud
Nivelul produsului intern brut pe cap de locuitor in judetul Galati a fost de
4.583 euro, ocupand locul 2 in cadrul Regiunii Sud Est, iar intr-un top national
al judetelor se situeaza pe locul 27. Indicele de disparitate al produsului intern
brut pe locuitor din judetul Galati se situeaza la 72% din media nationala si la
85,7% din cea regionala.
Productia industriala din judetul Galati a inregistrat, in anul 2008, o
reducere accentuata de 22,7%, iar volumul cifrei de afaceri din industrie s-a
diminuat cu 9,2%.
In anul 2008 s-a inregistrat o reducere de 10,1% la exportul de bunuri
FOB si o crestere 9,2% la importul de bunuri CIF, rezultand un deficit al balantei
comerciale de 268,4 milioane euro. Judetul Galati ocupa locul 2 in cadrul
regiunii Sud Est, dupa judetul Constanta cu 31% din exporturile regiunii si
29% din importuri, la mare distanta de urmatorul clasat.
39
273

judetul Galati detinea pozitia a 2-a din cele 6 judete ale regiunii Sud Est cu o
De asemenea populatia ocupata a judetului Galati detine pozitia a 2-a cu
(19,5%) din totalul ocuparii regiunii, nivel in usoara scadere comparativ cu anii
anteriori.
persoanelor ocupate in servicii (40,4% la 1 ianuarie 2008), in crestere fata de
anii anteriori, datorita apropierii de litoral si prezentei portului Galati.
De asemenea economia judetului are un pronuntat caracter industrial
agrar, ponderea ocuparii in aceste sectoare fiind de aproximativ 30%.
In anul 2008, numarul mediu de salariati din judetul Galati s-a majorat
cu 1%, iar in primele 6 luni din acest an s-a redus cu 2,5%, fata de cresterea cu
2% in anul 2008 si de reducerea de 3,4% in primele 6 luni pe ansamblul
economiei.
primele 6 luni din 2009. Cresterea castigurilor salariale din judetul Galati a fost
apropiata de media nationala (13% pentru castigul salarial mediu brut respectiv
se regaseste in sectorul agricultura, vanatoare si servicii anexe, silvicultura si
pescuit (circa 40 - 42% atat pentru brut, cat si pentru castigul net).
In anul 2008 rata somajului inregistrat in judetul Galati, a fost de 6,6%,
pe ultimul loc in cadrul regiunii Sud Est.
judetul pastrandu-si ultimul loc in cadrul regiunii.
intern brut judetean va fi de 1,5%, nivel superior atat mediei nationale (1,3%),
cat si celei regionale (1,4%), judetul Galati ocupand locul 2 in cadrul regiunii
Sud - Est, din punct de vedere al cresterii economice.
Dupa declinul din anul 2009 (-4%), economia judetului Galati isi va relua
cresterea incepand cu 2010 (0,3%). Graficul de mai jos evidentiaza faptul ca
economia judetului Galati urmeaza aceeasi tendinta cu evolutiile Regiunii Sud Est si cu cele nationale, numai ca amplitudinea fenomenului este usor diferita.
274
Grafic nr.78
-1
2008
2009
2010
2011
2012
2013
-5
Total tara
Regiunea Sud - Es t
Galati

al produsului intern brut pe locuitor, judetul Galati va ocupa, la nivelul orizontului
de prognoza, pe locul 2 in cadrul regiunii Sud Est si pe locul 26 in topul
national (urcand un loc fata de anul 2008).
Galati se va situa, in anul 2013 la 72% din nivelul national si la 83.5% din media
regionala.
In ceea ce priveste contributia judetului Galati la realizarea produsului
judetelor.
275
Grafic nr.79
1,0
0,0
2008
2009
2010
2011
2012
2013
-1,0
-2,0
-3,0
-4,0
-5,0
-6,0
Total tara
Regiunea Sud - Est
Judetul Galati
Numarul mediu de salariati in perioada 2009 2013 va fi in usoara

scadere, cu 0,1%, aceeasi scadere estimandu-se si la nivel de regiune, pentru
nivelul national estimandu-se o crestere de 4,2%.
In topul judetelor, se estimeaza ca in anul 2013, judetul Galati va ocupa
locul 16 in usoara cadere fata de anii anteriori.
in 2008), valoare superioara atat celei la nivel de regiune (estimata la circa
6,0%) cat si celei la nivel national (5,4%)
Sud - Est cat si a celei la nivel national, dar cu o amplitudine mult mai mare.
276
Grafic nr.80
12,0
11,0
10,0
-%-
9,0
8,0
7,0
6,0
5,0
4,0
2008
2009
Total tara
2010
2011
2012
Regiunea Sud - Est
2013
Judetul Galati
In cadrul regiunii, judetul Galati se va situa pe ultimul loc iar in topul

national se estimeaza ca se va situa de asemenea la finalul clasamentului.
anul 2008, nivel superior celui regional (1441 lei), dar inferior celui national
(1592 lei).
Grafic nr.81
35,0
30,0
25,0
20,0
15,0
10,0
5,0
0,0
2008
Total tara
2009
2010
2011
Regiunea Sud - Est
2012
2013
Judetul Galati
277
7.4.5. Judetul Tulcea

7.4.5.1. Evolutii economice recente in judetul Tulcea
In ultimii 10 ani produsul intern brut al judetului Tulcea a crescut intr-un
ritm mediu de 3,5% superior nivelului regional (2,7%), dar inferior celui national
(6,2%). Indicele de disparitate40 al produsului intern brut pe locuitor fata de
media nationala se situeaza in anul 2008 (69,9%) aproape la acelasi nivel cu
cel cu cel din 1999 (69,5%), desi in interiorul intervalului au fost fluctuatii cu un
nivel maxim in 2004 (82,6%) si unul minim in 2000 (66,7%).
variaza intre 15-20% (peste media nationala care este mai mica de 10%), in
functie de fluctuatiile productiei agricole. Industria se situeaza in jurul a 24% din
PIB, iar constructiile participa cu pana la 6%. Sectorul serviciilor reprezinta 4344% din PIB (nivel inferior mediei nationale in jur de 50%).
ocuparii si a veniturilor salariale. In ultimii ani, judetul Tulcea a avut constant
national; si ponderea salariatilor in populatia ocupata a avut de asemenea valori
sub nivelul acestora. In anul 2004 rata de ocupare era cu 7,9 pp sub media
nationala (53,4% fata de 61,3%). In timp structura ocupationala s-a schimbat,
prin scaderea usoara, intre 2004 si 2008, a ratei de ocupare cu 1 pp si prin
cresterea ponderii salariatilor in populatia ocupata cu 1,9 pp.
Produsul intern brut al judetului Tulcea a crescut, in anul 2008 in
termeni reali cu 4% fata de anul 2007 (locul 6 in regiune) fiind cu 3,1 pp sub
media nationala (7,1%) si cu 2,8 pp sub cea regionala (6,8%). Cresterea
produsului intern brut s-a bazat pe evolutiile pozitive din agricultura, constructii
si servicii, industria avand o contributie negativa.
Judetul Tulcea participa cu 7,4% la formarea produsului intern brut din
regiunea Sud - Est, situandu-se pe locul 6 in cadrul regiunii.
Nivelul produsului intern brut pe cap de locuitor in judetul Tulcea a fost, in
anul 2008, de 4.450 euro, ocupand locul 3 in cadrul Regiunii Sud Est, iar intrun top national al judetelor se situeaza pe locul 30. Indicele de disparitate al
produsului intern brut pe locuitor din judetul Tulcea se situeaza la 69,9% din
media nationala si la 83,2% din cea regionala.
Productia industriala din judetul Tulcea a inregistrat, in anul 2008, o
7,8%.
si de 15,3% la importul de bunuri CIF, rezultand un surplus al balantei
comerciale de 76,2 milioane euro. Judetul Tulcea are o contributie modesta in
40
278
volumul comertului exterior al regiunii Sud Est (reprezinta 6,3% din exporturile
regiunii si 3,6% din importuri).
judetul Tulcea detinea ultimul loc din cele 6 judete ale regiunii Sud Est cu o
De asemenea populatia ocupata a judetului Tulcea detine pozitia a 6-a
cu (8,3%) din totalul ocuparii regiunii, nivel in usoara scadere comparativ cu anii
anteriori.
Pe sectoare de activitate, se remarca ponderea insemnata a persoanelor
ocupate in servicii (37,5% la 1 ianuarie 2008), in crestere fata de anii anteriori si
in agricultura vanatoare si servicii anexe, silvicultura si pescuit (36,2% la 1
ianuarie 2008), in usoara scadere fata de anii anteriori, agricultura continuand
sa reprezinte principala ramura a economiei judetului. Judetul Tulcea dispune
de un potential ridicat pentru dezvoltarea pisciculturii si acvaculturii.
In anul 2008, numarul mediu de salariati din judetul Tulcea s-a majorat
economiei.
Atat castigul salarial mediu brut cat si cel net au crescut cu peste 9% in
primele 6 luni din 2009. Cresterea castigurilor salariale din judetul Tulcea a fost
sub media nationala (13% pentru castigul salarial mediu brut respectiv 12,7%
pentru cel net).
se regaseste in sectorul serviciilor (peste 12% atat pentru brut, cat si pentru
castigul net).
In anul 2008 rata somajului inregistrat in judetul Tulcea, a fost de 4,4%,
pe locul doi in cadrul regiunii Sud Est alaturi de alte doua judete (Braila si
Vrancea).
ocupand locul 5 in cadrul regiunii.
intern brut judetean va fi de numai 0,5%, nivel inferior mediei nationale (1,3%) si
celei regionale (1,4%), judetul Tulcea ocupand locul 5 in cadrul regiunii Sud Est, din punct de vedere al cresterii economice.
Pentru economia judetului Tulcea urmeaza doi ani de recesiune, cu
diminuarea produsului intern brut cu 6,3% in 2009 si cu 0,1% in 2010, dupa
care in 2011 este prevazuta reluarea cresterii economice. Din graficul de mai
jos se observa evolutia diferita pentru economia judetului Tulcea comparativ cu
279
cea regionala, dar si cu cea nationala (o evolutie viitoare inferioara economiei

nationale si regionale).
Grafic nr.82
1
2008
2009
2010
2011
2012
2013
-3
-7
Total tara
Regiunea Sud - Es t
Tulcea

11% fata de anul 2008, ajungand la un nivel de 3960 euro si se va situa atat
al produsului intern brut pe locuitor, judetul Tulcea va ocupa, la nivelul
topul national.
Tulcea se va situa, in anul 2013 la 68% din nivelul national si la 80,6% din
media regionala.
In ceea ce priveste contributia judetului Tulcea la realizarea produsului
intern brut judetean, la sfarsitul orizontului de prognoza ponderea acestuia se
va fi de 7%, situandu-se pe ultima pozitie in cadrul Regiunii Sud Est.
Dupa o scadere a populatiei ocupate civile in anul 2009 (cu circa 6%),
regasindu-se pe acelasi loc 6 in cadrul regiunii si pe ultimul loc in topul national
al judetelor.
280
Grafic nr.83

1,5
0,5
-0,5
2008
2009
2010
2011
2012
2013
-1,5
-2,5
-3,5
-4,5
-5,5
-6,5
Total tara
Regiunea Sud - Est
Judetul Tulcea
Numarul mediu de salariati in perioada 2009 2013 va fi in scadere, cu

2,8%, superioara celei la nivel de regiune (0,1%), pentru nivelul national
estimandu-se o crestere de 4,2%.
In topul judetelor, se estimeaza ca in anul 2013, judetul Tulcea se va
clasa tot printre ultimele locuri.
in 2008), valoare inferioara celei la nivel de regiune (estimata la circa 6,0%) si
superioara celei la nivel national (5,4%).
Sud - Est cat si a celei la nivel national.
281
Grafic nr.84
8,0
7,5
7,0
-%-
6,5
6,0
5,5
5,0
4,5
4,0
2008
2009
Total tara
2010
2011
Regiunea Sud - Est
2012
2013
Judetul Tulcea
In cadrul regiunii, judetul Tulcea se va situa pe locul 5 iar in topul national

se estimeaza ca se va situa in jurul pozitiei 17.
anul 2008, nivel inferior atat celui regional (1441 lei) cat si celui national (1592
lei).
Grafic nr.85
25,0
20,0
15,0
10,0
5,0
0,0
2008
2009
Total tara
2010
2011
Regiunea Sud - Est
2012
2013
Judetul Tulcea
282
7.4.6. Judetul Vrancea

7.4.6.1. Evolutii economice recente in judetul Vrancea
In ultimii 10 ani produsul intern brut al judetului Vrancea a crescut intr-un
ritm mediu de 2,1% inferior nivelului regional (2,7%), dar inferior celui national
produsului intern brut pe locuitor fata de media nationala a inregistrat o
reducere accentuata de la 81,8%% in 1999 la 64,4% in anul 2008.
variaza intre 15-20% (peste media nationala care este mai mica de 10%), in
functie de fluctuatiile productiei agricole. Industria are o pondere mai mica de
20%, iar constructiile reprezinta pana la 5% din PIB (ambele ramuri detin
ponderi sub media nationala). Sectorul serviciilor reprezinta in jur de 48% din
PIB, nivel apropiat mediei nationale.
ocuparii si a veniturilor salariale. In ultimii ani, judetul Vrancea a avut constant
rate de ocupare peste nivelul celor din regiunea Sud Est dar sub al celor la
nivel national, dar cu ponderi ale salariatilor in populatia ocupata sub nivelul
acestora. In anul 2004 rata de ocupare era cu 1,9 pp sub media nationala
scaderea usoara, intre 2004 si 2008, a ratei de ocupare cu 0,5 pp si prin
cresterea ponderii salariatilor in populatia ocupata cu 3,3 pp.
In anul 2008, produsul intern brut al judetului Vrancea a crescut in
termeni reali cu 5,9% fata de anul 2007 (locul 4 in regiune) fiind cu 1,2 pp sub
media nationala (7,1%) si cu 0,9 pp sub cea regionala (6,8%). Cresterea
produsului intern brut s-a bazat pe evolutiile pozitive din agricultura, constructii
si servicii, industria avand o contributie negativa.
Judetul Vrancea genereaza 10,6% din produsul intern brut din regiunea
Sud - Est, situandu-se pe locul 4 in cadrul regiunii.
Nivelul produsului intern brut pe cap de locuitor in judetul Vrancea a fost
de 4.097 euro, ocupand locul 6 in cadrul Regiunii Sud Est, iar intr-un top
national al judetelor se situeaza pe locul 34. Indicele de disparitate al produsului
intern brut pe locuitor din judetul Vrancea se situeaza la 64,4% din media
nationala si la 76,6% din cea regionala.
Productia industriala din judetul Vrancea a inregistrat, in anul 2008, o
4,2%.
In anul 2008 s-a inregistrat o scadere de 6,3% la exportul de bunuri FOB
si o crestere de 3,3% la importul de bunuri CIF, rezultand un deficit al balantei
comerciale de 1,5 milioane euro. Judetul Vrancea are cea mai mica participare
41 Indicii de disparitate au fost calculai ca raport ntre produsul intern brut pe locuitor la nivel de jude (regiune) i produsul intern brut pe
283
in volumul comertului exterior al regiunii Sud Est (reprezinta 3,2% din

exporturile regiunii si 2,6% din importuri).
judetul Vrancea detinea pozitia a 4-a din cele 6 judete ale regiunii Sud Est cu
o pondere de 13,3% din totalul ocuparii regiunii, in stagnare fata de anii
anteriori.
De asemenea populatia ocupata a judetului Vrancea detine pozitia a 4-a
cu (13,7%) din totalul ocuparii regiunii, nivel in usoara scadere comparativ cu
anii anteriori.
persoanelor ocupate in agricultura (43,7% la 1 ianuarie 2008), nivel datorat
zonelor intinse de podgorii si pepiniere pentru vita de vie, Vrancea fiind cea mai
mare zona viticola, ca productie si suprafata din Romania.
Serviciile detin si ele o pondere insemnata in totalul ocuparii (32,4% la 1
ianuarie 2008), nivel in crestere comparativ cu anii anteriori, judetul dispunand
de un potential balneo - turistic variat si atragator.
In anul 2008, numarul mediu de salariati din judetul Vrancea s-a majorat
economiei.
primele 6 luni din 2009. Cresterea castigurilor salariale din judetul Vrancea a
fost apropiata de media nationala (13% pentru castigul salarial mediu brut
respectiv 12,7% pentru cel net).
se regaseste in sectorul serviciilor (circa 14% atat pentru brut, cat si pentru
castigul net).
In anul 2008 rata somajului inregistrat in judetul Vrancea, a fost de
4,4%, pe locul doi in cadrul regiunii Sud Est alaturi de alte doua judete (Braila
si Tulcea).
judetul pastrandu-si acelasi loc 2 in cadrul regiunii.
intern brut judetean va fi de numai 0,4%, nivel inferior mediei nationale (1,3%),
dar si celei regionale (1,4%), judetul Vrancea avand cel mai scazut ritm mediu
anual de crestere din regiunea Sud Est, dar si din intreaga economie, fapt
datorat si contractiei semnificative a produsului intern brut in anul 2009.
Pentru economia judetului Vrancea urmeaza doi ani de recesiune, cu
diminuarea produsului intern brut cu 7,1% in 2009 si cu 0,6% in 2010, dupa
care in 2011 este prevazuta reluarea cresterii economice. Din graficul de mai
284
jos se observa evolutia diferita pentru economia judetului Vrancea comparativ

cu cea regionala, dar si cu cea nationala (o evolutie viitoare inferioara
economiei nationale si regionale).
Grafic nr.86
1
2008
2009
2010
2011
2012
2013
-3
-7
Total tara
Regiunea Sud - Es t
Vrancea

al produsului intern brut pe locuitor, judetul Vrancea se mentine, la nivelul
topul national.
Vrancea se va situa, in anul 2013 la 61,8% din nivelul national si la 73,2% din
media regionala.
In ceea ce priveste contributia judetului Vrancea la realizarea produsului
intern brut judetean, la sfarsitul perioadei de prognoza se va situa la 10,1%,
situandu-se pe pozitia a 5-a in cadrul Regiunii Sud Est.
judetelor.
285
Grafic nr.87
1,5
0,5
-0,5
2008
2009
2010
2011
2012
2013
-1,5
-2,5
-3,5
-4,5
-5,5
Total tara
Regiunea Sud - Est
Judetul Vrancea
Numarul mediu de salariati in perioada 2009 2013 va fi in usoara

scadere, cu circa 0,3%, scadere estimandu-se si la nivel de regiune (cu 0,1%),
iar pentru nivelul national o crestere de 4,2%.
In topul judetelor, se estimeaza ca in anul 2013, judetul Vrancea va ocupa
locul 32, aceeasi pozitie ca si in anii anteriori.
in 2008), valoare inferioara atat celei la nivel de regiune (estimata la circa 6,0%)
cat si celei la nivel national (5,4%).
286
Grafic nr.88
8,0
7,5
7,0
-%-
6,5
6,0
5,5
5,0
4,5
4,0
2008
2009
Total tara
2010
2011
Regiunea Sud - Est
2012
2013
Judetul Vrancea
In cadrul regiunii, judetul Vrancea se va situa pe acelasi loc 2 ca si in anii

anteriori iar in topul national se estimeaza ca se va situa pe locul 10.
anul 2008, nivel inferior atat celui regional (1441 lei) cat si celui national (1592
lei).
Grafic nr.89
30,0
25,0
20,0
15,0
10,0
5,0
0,0
2008
2009
Total tara
2010
2011
Regiunea Sud - Est
2012
2013
Judetul Vrancea
287
Capitolul VIII STRATEGIA REGIONALA PENTRU OCUPAREA

FORTEI DE MUNCA
OBIECTIV GENERAL
Cresterea investitiilor in capitalul uman al Regiunii Sud Est, pentru asigurarea
unei forte de munca cu un nivel de calificare ridicat, competitiva si dinamica,
capabila sa se adapteze la cerintele unei piete a muncii flexibila si incluziva,
sustinuta de parteneriate eficiente.
PRIORITATI
Prioritatea 1 - DEZVOLTAREA MASURILOR ACTIVE PENTRU
OCUPAREA SOMERILOR
(Linia directoare integrata in care se incadreaza: LD 21)
Masura 1. Dezvoltarea programelor de asistenta in vederea cautarii unui
loc de munca si orientare pe piata muncii
dezvoltarea programelor de informare si consiliere privind cariera;
dezvoltarea programelor de mediere pe piata muncii, inclusiv organizarea de
actiuni (bursa locurilor de munca).
Indicatori de impact:
-cresterea numarului de locuri de munca ocupate prin activitatea de mediere;
-cresterea numarului de locuri de munca ocupate prin activitatea de informare si
consiliere.
Indicatori de realizare:
-numar programe derulate.
Indicatori de rezultat:
-numar someri angajati in urma activitatilor de mediere, informare si consiliere;
-numar someri care au participat la activitatea de mediere, informare si
consiliere.
Institutii responsabile cu atingerea indicatorilor Masurii 1:
O.N.G.-urile
A.J.O.F.M.-urile,
CAMERELE de COMERT si INDUSTRIE,
ORGANIZATIILE SINDICALE si PATRONALE,
288
AUTORITATILE PUBLICE LOCALE, din regiune.

Masura 2. - Dezvoltarea programelor de formare continua pe tot parcursul
vietii
- dezvoltarea programelor de calificare/recalificare/ perfectionare;
- dezvoltarea programelor de educatie antreprenoriala;
- sprijinirea dezvoltarii afacerilor proprii;
- implicarea partenerilor sociali in promovarea formarii continue.
- cresterea numarului de someri inclusi in programe;
- cresterea numarului de locuri de munca create in urma dezvoltarii afacerilor
proprii;
- numar firme infiintate in anul n, care continua sa fie active in anul n+2;
- cresterea numarului de angajatori care acceseaza programe de formare
continua a somerilor.
- numarul de cursuri realizate (calificare/recalificare/perfectionare,
antreprenoriat, dezvoltarea unei afaceri proprii, tehnici de management etc.).
- numar someri care participa la programe;
- numar someri angajati;
- numar firme infiintate.
Organizatii responsabile cu atingerea indicatorilor Masurii 2:
O.N.G.-urile
I.S.J.-urile
A.J.O.F.M.-urile,
UNIVERSITATILE,
CASA CORPULUI DIDACTIC,
AUTORITATILE PUBLICE LOCALE,
CAMERELE de COMERT si INDUSTRIE,
FURNIZORII DE FORMARE PROFESIONALA, din regiune.
Masura 3. Dezvoltarea programelor de ocupare pentru mediul rural
- dezvoltare de programe pentru cresterea autoocuparii;
- dezvoltare de programe pentru sprijinirea dezvoltarii activitatilor productive si
de servicii cu specific local (produse specifice zonei locale);
289
- dezvoltarea programelor pentru certificarea competentelor dobandite informal

si nonformal;
- dezvoltare parteneriate pentru atragere de capital in mediul rural.
- cresterea numarului de someri din mediul rural, inclusi in programe;
- dezvoltarea centrelor de consultanta in mediul rural pentru cresterea
autoocuparii si acordarea de sprijin pentru dezvoltarea activitatilor productive si
a serviciilor.
- numar cursuri realizate (calificare/recalificare /perfectionare, antreprenoriat);
- numar centre, care acorda consultanta, infiintate.
- numar someri din mediul rural care participa la programe;
- numar someri din mediul rural, angajati;
- numar centre de consultanta functionale;
- numar someri care au obtinut certificat de atestare a competentelor.
I.S.J.-urile
A.J.O.F.M.-urile,
Prioritatea 2 - PROMOVAREA UNEI MAI MARI FLEXIBILITATI
CONCOMITENT CU CRESTEREA SIGURANTEI LOCURILOR DE
MUNCA
Masura 1. Cresterea flexibilitatii si mobilitatii fortei de munca
promovarea, dezvoltarea si diseminarea de modele inovative si flexibile de
organizare a ocuparii la nivel local si regional;
promovarea parteneriatelor sindicate-patronate la nivel local/regional pe
domenii si sectoare de activitate;
promovarea programelor de formare pe sectoare de activitate.
- cresterea numarului de firme/angajati care participa la programe;
290
- cresterea numarului de firme care dezvolta programe de formare profesionala.

-numar cursuri realizate;
-numar programe care dezvolta modele inovative/flexibile de organizare a
ocuparii la nivel local si regional;
-numar structuri parteneriale care identifica/promoveaza programe vizand
promovarea si mobilitatea fortei de munca.
- numar persoane care au participat la cursurile de instruire;
- numar cursuri care dezvolta modele inovative/flexibile.
O.N.G.-urile,
FURNIZORII DE FORMARE PROFESIONALA,
DIRECTIILE GENERALE de ASISTENTA SOCIALA si PROTECTIE a
COPILULUI, din regiune.
Masura 2. Cresterea sigurantei locurilor de munca
-adaptarea competentelor angajatilor la cerintele locurilor de munca prin
promovarea formarii continue;
-dezvoltarea competentelor manageriale la toate nivelele;
-promovarea parteneriatelor sindicate-patronate la nivel local/regional pe
domenii si sectoare de activitate;
-dezvoltarea programelor adresate angajatorilor pentru dezvoltarea
competentelor angajatilor.
- cresterea numarului de firme/angajati care participa la programe;
- cresterea numarului de firme care dezvolta programe de formare continua.
- numar cursuri pentru dezvoltarea competentelor manageriale;
- numar cursuri pentru dezvoltarea competentelor angajatilor.
291
- numar angajati care participa la cursuri de instruire;
- numar manageri care au participat la cursuri;
- numar parteneriate functionale.
O.N.G.-urile
UNIVERSITATILE,
Prioritatea 3 - ASIGURAREA UNEI PIETE A MUNCII INCLUSIVE
Masura 1. - Cresterea capacitatii institutiilor si organizatiilor cu rol de
sprijinire a persoanelor dezavantajate
promovarea si dezvoltarea procedurilor si programelor pentru imbunatatirea
capacitatii institutiilor;
cresterea transparentei si eficientei activitatii institutiilor si organizatiilor cu rol
de sprijinire a persoanelor dezavantajate;
dezvoltarea competitivitatii profesionale ale personalului care furnizeaza
servicii catre persoane dezavantajate (cu nevoi speciale).
- cresterea calitatii serviciilor acordate de personalul angajat al institutiilor si
organizatiilor;
- cresterea nr. de organizatii care dezvolta programe de ocupare/formare
profesionala/asistenta sociala pentru persoanele dezavantajate.
- numar programe implementate pentru cresterea competentelor angajatilor din
sistemul serviciilor sociale;
- numar organizatii autorizate care deruleaza programe specifice.
- numar persoane instruite, care furnizeaza servicii in domeniul social catre
persoanele dezavantajate.
292

O.N.G.-urile,
I.S.J.-urile,
A.J.O.F.M.-urile,
AGENTIA NATIONALA PENTRU ROMI,
DIRECTII GENERALE de ASISTENTA SOCIALA si PROTECTIE a
Masura 2 Dezvoltarea programelor pentru facilitarea insertiei
profesionale a persoanelor dezavantajate
-dezvoltarea programelor de informare si consiliere pentru persoane si
angajatori;
-promovarea programelor de formare specifice;
-dezvoltarea de programe ce ofera facilitati si sprijin persoanelor
dezavantajate;
-dezvoltarea programelor pentru certificarea competentelor dobandite informal
si nonformal.
- cresterea numarului de persoane dezavantajate incluse in programe in
domeniul asistentei sociale;
- cresterea gradului de ocupare in randul persoanelor dezavantajate;
- cresterea numarului de firme care introduc facilitati pentru angajatii din
grupuri dezavantajate.
- numar programe implementate pentru sprijinirea persoanelor dezavantajate.
-numar persoane apartinand grupurilor dezavantajate care au participat la
cursuri de instruire;
-numar persoane apartinand grupurilor dezavantajate care au obtinut certificat
de atestare a competentelor;
-numar persoane aflate in pericol de excluziune sociala integrate pe piata
muncii.
O.N.G.-urile
I.S.J.-urile
A.J.O.F.M.-urile,
293
ADMINISTRATIA NATIONALA a PENITENCIARELOR si INSTITUTIILE

SUBORDONATE
Masura 3. Promovarea abordarilor integrate a activitatilor de munca cu
viata privata
- promovarea actiunilor pentru cresterea participarii femeilor si reducerea
diferentelor intre
sexe privind ocuparea;
- dezvoltarea programelor de oferire de facilitati de ingrijire a copilului;
- dezvoltarea programelor de asistenta sociala si medicala persoanelor cu nevoi
speciale;
- dezvoltarea strategiilor si programelor de formare cu parcursuri de ocupare
pentru tineri;
- campanii de promovare a oportunitatilor egale pe piata munci cu atentie
deosebita asupra reintegrarii in societate a grupurilor vulnerabile.
- cresterea numarului femeilor pe piata muncii si prevenirea tendintei de
discriminare salariala;
- cresterea gradului de ocupare a tinerilor.
- numar campanii de promovare a oportunitatilor egale pe piata muncii;
- numar programe care abordeaza integrat activitatea de munca cu viata
privata.
- numar femei/tineri angajati;
- numar persoane instruite, care furnizeaza servicii in domeniul asistentei
sociale si medicale persoanelor cu nevoi speciale.

O.N.G.-urile
UNIVERSITATILE,
294
Prioritatea 4 - ADAPTAREA SISTEMELOR DE INVATAMANT SI

FORMARE PROFESIONALA LA CERINTELE PIETEI MUNCII
Masura 1. Adaptarea ofertei educationale a furnizorilor de formare
profesionala initiala si continua la cerintele pietei muncii
dezvoltarea curriculum-ului in parteneriat cu agentii economici;
dezvoltarea programelor de tranzitie de la scoala la locul de munca;
dezvoltarea programelor de formare continua a cadrelor didactice/
formatorilor in concordanta cu noul curriculum;
dezvoltarea programelor de formare a cadrelor didactice/ formatori pentru
implementarea sistemului de asigurare a calitatii;
dezvoltarea programelor de consiliere si orientare pentru elevi;
dezvoltarea programelor de educatie antreprenoriala pentru elevi;
dezvoltarea retelelor scolare la nivel local si regional;
dezvoltarea capacitatii furnizorilor de instruire si formare pentru a raspunde
cerintelor pietei muncii actuale.
- cresterea adaptabilitatii ofertei educationale la cerintele pietei muncii;
- cresterea gradului de ocupare a tinerilor.
- numar programe destinate adaptarii ofertei educationale la cerintele pietei
muncii.
- numar elevi inclusi in programe;
- numar cadre didactice/formatori inclusi in programe.

O.N.G.-urile
I.S.J.-urile
UNIVERSITATILE,
295
Masura 2 Cresterea capacitatii institutiilor de invatamant si a structurilor

parteneriale locale si regionale de anticipare a schimbarilor
socioeconomice si de planificare.
dezvoltarea programelor de formare continua a structurilor parteneriale;
studii privind piata muncii;
elaborarea de strategii de dezvoltare locale si regionale.
- cresterea capacitatii institutiilor de invatamant.
- numar programe desfasurate.
- numar studii privind piata muncii elaborate;
- numar strategii elaborate.
O.N.G.-urile
I.S.J.-urile
UNIVERSITATILE,
Masura 3 Cresterea egalitatii sanselor de acces la educatie si formare
profesionala initiala
dezvoltarea unitatilor de invatamant ca masura de crestere a capacitatii
acestora de absorbtie a elevilor pe zone de dezvoltare;
dezvoltarea de programe de sprijinire a absolventilor de gimnaziu din mediul
rural pentru acces la invatamantul oferit de licee si grupuri scolare din
localitati invecinate;
dezvoltarea de programe pentru sprijinirea elevilor cu cerinte educationale
speciale.
- cresterea egalitatii de sanse.
- numar programe desfasurate pentru asigurarea accesului la educatie si
formare profesionala.
296
- numar absolventi de gimnaziu inclusi in programe;
- numar elevi cu cerinte educationale speciale inclusi in programe.
O.N.G.-uri
I.S.J.-uri
UNIVERSITATI,
AUTORITATI PUBLICE LOCALE,
ORGANIZATII SINDICALE si PATRONALE,
Masura 4 Cresterea gradului de cuprindere in educatie si ridicarea
nivelului de pregatire in perspectiva unei economii bazata pe cunoastere
promovarea pachetelor de actiuni pentru reducerea abandonului scolar la
toate nivelurile de educatie si formare profesionala;
dezvoltarea pachetelor de actiuni pentru cresterea ponderii absolventilor cu
nivel de educatie 3 ISCED;
dezvoltarea invatamantului deschis la distanta;
dezvoltarea programelor de tip a doua sansa.
- cresterea nivelului de pregatire;
- cresterea gradului de participare la educatie si invatamant.
- numar programe desfasurate.
- numar elevi inclusi in programe;
- rata abandonului scolar.
O.N.G.-urile
I.S.J.-urile
UNIVERSITATILE,
297
Prioritatea 5 - DEZVOLTAREA CAPACITATII INSTITUTIILOR SI

ORGANIZATIILOR PIETEI MUNCII
(Linia directoare integrata in care se incadreaza: L20 si L 23)
Masura 1. Cresterea capacitatii institutiilor si organizatiilor pietei muncii
promovarea si dezvoltarea procedurilor si programelor institutiilor si
organizatiilor pietei muncii, in vederea imbunatatirii capacitatii de anticipare si
absorbtie a schimbarilor economice si sociale la nivel local si regional;
cresterea transparentei activitatii institutiilor si organizatiilor pietei muncii;
cresterea capacitatii de stocare, analiza si prognoza a informatiilor privind
piata muncii.
- cresterea ofertei institutiilor care ofera servicii pe piata muncii (programe,
numar de cursuri etc.) si calitatea acestor servicii;
- cresterea gradului de satisfacere calitativa si in timp util a cererii de forta de
munca la nivel local/judetean/regional.
- numar cursuri de instruire realizate pentru angajatii institutiilor care ofera
servicii pe piata muncii;
- realizarea unei structuri la nivel regional care sa aiba atributii exclusive in
realizarea de analize, prognoze privind necesarul de forta de munca.
- numar agentii de ocupare care ofera servicii de tip self-service;
- numar angajati din institutiile care ofera servicii pe piata muncii care au
participat la cursuri de instruire;
- baza de date functionala (site, nr. studii elaborate, nr. publicatii).

O.N.G.-urile
A.J.O.F.M.-urile,
UNIVERSITATI,
DIRECTIA REGIONALA DE STATISTICA ,
FURNIZORII DE FORMARE PROFESIONALA,
298
FURNIZORII DE SERVICII DE OCUPARE AUTORIZATI, din regiune.

Masura 2. Dezvoltarea parteneriatelor intre institutiile si organizatiile pietei
muncii.
dezvoltarea si compatibilizarea interinstitutionala a sistemelor de gestionare a
bazei de date;
promovarea si dezvoltarea parteneriatelor pentru cresterea ocuparii.
- cresterea gradului de diseminare a informatiilor reale privind piata muncii;
- cresterea gradului de expertiza a partenerilor sociali in domeniul pietei muncii;
- cresterea numarului de structuri (public si/sau privat) care sa beneficieze de
informatii directe referitoare la piata muncii la nivel local/judetean/regional.
- numar programe destinate imbunatatirii educatiei dialogului social;
- crearea unei baze de date la nivel regional in domeniul pietei muncii.
- numar parteneriate functionale in domeniul pietei muncii;
- baza de date functionala la nivel regional;
- numarul structurilor active din domeniul pietei muncii care furnizeaza
informatii si acceseaza baza de date interinstitutionala;
- numar participanti la programele destinate imbunatatirii educatiei dialogului
social.
O.N.G.-urile
I.S.J.-urile
A.J.O.F.M.-urile,
UNIVERSITATILE,
DIRECTIA REGIONALA DE STATISTICA REGIUNEA SUD EST.
299
BIBLIOGRAFIE
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
Angelescu,Coralia, Ileana Stanescu Economie Politica Elemente

fundamentale, Ed. Oscar Print, ^., pg 187 201
Avramescu,Tiberiu Cristian, Cristina Florentina Balban, Emilia
Ungureanu Macroeconomie Sinteze teoretice si aplicatii, Ed.
Bibliotheca, Targoviste, ^., Cap 6 - Piata muncii , Cap 7 Ocuparea si
Somajul
Capanu, I., Wagner, P., Mitrut C. Sistemul Conturilor Nationale si
Agregate Macroeconomice, Ed.All, Bucuresti, 1994
Chivu, Marian Piata Muncii: Stiudiu Statistic, Ed Independenta
Economica, Pitesti 2007;
Ciucur, Dumitru, Ilie Gavrila, Constantin Popescu Economie
Manual Universitar, Editia a doua, Ed Economica, pg 291 306
Simon, Ilie Civilizatia Salariului, Ed. Eficient, Bucuresti, 1997, pg 25 55
Stefan, Gheorghe Economia de Piata legitati si mecanisme, Ed. ^,
pg 63- 88
Voineagu, Vergil, Silvia Pisica Tribuna Economica Nr An XIX nr. 19
(14 mai 2008), Evolutia pietei muncii, pg 28 31
ABC-ul fondurilor structurale, Campania Informare pentru integrarea
2006, Ministerul Integrarii Europene;
Academia Romana, Societatea Romana de Statistica, Fundatia Nationala
pentru Stiinta si Arta Cunoaste Romania membra a Uniunii
Europene, Ed Economica, Cap 13 Cresterea Economica si dezvoltare
durabila (Prof Univ dr Vergil Voineagu), Cap 14 Piata Muncii (Drd
Gabriela Deacu), pg 185 228
Analiza masurilor anti-criza ale Guvernului Romaniei dupa 6 luni de
guvernare;
Brosura Infocariera, CJAP Braila, 2008;
Buletin statistic trimestrial in domeniul muncii i proteciei sociale
2(66)/2009
1(65)/2009
1(61)/2008
1(57)/2007
Cadrul strategic national de referinta 2007-2013;
300
18. Comunicare a Comisiei catre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul

Economic si Social European si Comitetul Regiunilor - Un cadru strategic
actualizat pentru cooperare europeana in domeniul educaiei i formarii
profesionale - Bruxelles, 16.12.2008, COM(2008) 865 final;
19. Comunicarea Comisiei catre Consiliul European Raport strategic cu
privire la Strategia de la Lisabona reinnoita pentru crestere si locuri de
munca: lansarea noului ciclu (2008-2010). In pas cu schimbarea PARTEA
I, Bruxelles, 11.12.2007, COM(2007) 803 final;
20. Comunicarea Comisiei catre Consiliul European, Lucrand impreuna
pentru crestere economica si locuri de munca. Un nou start pentru
Strategia Lisabona - COM(2005) 24);
21. Comunicarea Comisiei Europene catre Parlamentul Europei, Consiliul
Europei, Comitetul Economic si Social Al Europei si Comitetul Regiunilor,
Un cadru strategic actualizat pentru cooperare europeana in educatie si
formare - com(2008);
22. Educatia Adultilor in Romania, Programul PHARE 2005, proiectul
Dezvoltarea Statisticii sociale Europe Aid/123274/D/SER/RO/017553.3.07.01, BUCURESTI 2008;
23. Forta de munca in Romania: Ocupare si somaj - Ancheta fortei de munca
in gospodarii (AMIGO), anii 2005, 2006, 2007, 2008, institutul National de
Statistica;
24. Ghid pentru realizarea Planurilor Regionale de Actiune pentru Ocuparea
Fortei de Munca si Incluziune Sociala;
25. Hotarare nr.399 din 19/04/2001 (Hotarare 399/2001) privind concentrarea
fondurilor PHARE 2001 - componenta coeziune economica si sociala - si
a fondurilor de cofinantare corespunzatoare de la bugetul de stat, in zone
de restructurare industriala cu potential de crestere economica (Publicat
in Monitorul Oficial nr. 230 din 07/05/2001)
26. Institutul National de Statistica Coordonate ale nivelului de trai in
Romania, Veniturile si consumul populatiei in anul 2008, Ed. Revista
Romana de Statistica, 2009;
27. Institutul National de Statistica Intreprinderi mici si mijlocii in
economia romaneasca in anul 2007, Ed. Revista Romana de Statistica,
2009;
28. Institutul National de Statistica Anuarul Statistic al Romaniei 2008,
serii de timp 1990 2007, Ed. Revista Romana de Statistica, 2009;
29. Institutul National de Statistica Anuarul Statistic al regiunilor din
Romania, 2008
30. Institutul National de Statistica Conditiile de viata ale populatiei din
Romania, Ed. Revista Romana de Statistica, 2009;
31. Institutul National de Statistica Forta de munca in Romania :
Ocupare si Somaj anul 2008, Ed. Revista Romana de Statistica,
2009;
301
32. Institutul National de Statistica Proiectarea populatiei Romaniei pe

regiuni de dezvoltare la orizontul anului 2050, Ed. Revista Romana de
Statistica, 2009;
33. Institutul National de Statistica Repere economice si sociale :
Statistica Teritoriala, Ed. Revista Romana de Statistica, 2009;
34. Institutul National de Statistica Rezultate si performante ale
intreprinderilor din comert si servicii, Ed. Revista Romana de Statistica,
2009;
35. Institutul National de Statistica Rezultate si performante ale
intreprinderilor din industrie si constructii, Ed. Revista Romana de
Statistica, 2009;
36. Institutul National de Statistica Starea sociala si economica a
Romaniei (2006 si 2007), Ed. Revista Romana de Statistica, 2009;
37. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, 2008/ C115/01;
38. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, DECIZIA CONSILIULUI din 15 iulie
2008 privind liniile directoare ale politicilor de ocupare a fortei de munca
ale statelor membre (2008/618/CE);
39. Lege nr. 116/2002 privind prevenirea si combaterea marginalizarii sociale
40. Lege nr. 72/2007 privind stimularea incadrarii in munca a elevilor si
studentilor
41. Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea
ocuparii fortei de munca
42. Ministerul Muncii, Familiei i Proteciei Sociale
43. Paper of the 4th international Conference on Apllied Statistics Specialised publication of the National Institute of Statistics CNSIS, code
no 601, category B+, Special issue of Romanian Statistical Review,
Bucharest, 2008
44. Planul de Dezvoltare Regionala,Regiunea Sud - Est
45. Planul National de Dezvoltare 2007-2013;
46. Planul Regional de Actiune pentru Dezvoltarea Invatamantului Profesional
si Tehnic, Regiunea Sud Est, 2007
47. Programul National de Reforme, 2007;
48. Raportul national strategic privind protectia sociala si incluziunea sociala
(2008 2010);
49. Reglementari europene in domeniul ocuparii fortei de munca
50. Rolul profesorului in dezvoltarea competentelor de invatare permanenta
ale elevilor - institutul de stiinte ale educatiei laboratorul consiliere si
invatare permanenta, 2008;
Si formarii profesionale - Observatorul national al ocuparii si formarii
profesionale a fortei de munca, Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de
Sanse, Directia Programe si Strategii Forta de Munca;
51. Starea Sociala si Economica a Romaniei 2006 Si 2007- Date Statistice
Ins;
302
52. Strategia Integrata de Dezvoltare a Resurselor Umane din perspectiva

invatarii pe parcursul intregii vieti 2009-2020;
53. Strategia Naionala Pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei, Orizonturi
2013 2020 -2030;
54. Surse administrative Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de
Munca din Regiunea Sud - Est, ISJ
55. www.adrse.ro
56. www.anofm.ro/
57. www.insse.ro
58. www.mmuncii.ro
59. www.mmuncii.ro/ro/buletin-statistic-190-view.html
303
Anexe :
Tabel nr. 3 - Populatia Regiunii de Dezvoltare Sud-Est pe sexe si medii

in anii 2007 si 2008 (1 iulie)
Ani
Total
Masculin Feminin
Regiunea Sud-Est
2007
2830430
1387958
2008
2819565
1381110
Urban
Rural
1442472
1564967
1265463
1438455
1553115
1266450
Sursa: INS, Populatia Romaniei pe localitati, la 1 iulie 2008
Tabel nr. 4 - Populatia Regiunii Sud-Est pe judete si pe medii

in anul 2008 (1 iulie)
Regiunea/Judetul
Urban
Rural
Val.abs.
%
Val.abs.
%
Sud-Est
1553115
55.1
1266450
44.9
Braila
235478
65.0
126874
35.0
Buzau
198949
41.0
285775
59.0
Constanta
504462
70.0
215841
30.0
Galati
344971
56.4
266619
43.6
Tulcea
122209
49.1
126813
50.9
Vrancea
147046
37.6
244528
62.4
Sursa: INS, Populatia Romaniei pe localitati, la 1 iulie 2008
304
Tabel nr. 5 - Populatia pe judete la nivelul Regiunii Sud-Est, in perioada 2000-2008 (1 iulie)
Braila
Variatia
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
20082000
385749 385066 375898 374318 371749 370428 367661 365628 362352 -23397
Buzau
504540 503451 500160 498085 495878 494052 490981 488763 484724
-19816
Constanta
746041 746908 713783 713563 713825 715148 716576 718330 720303
-25738
Galati
644077 643253 626277 622936 621161 620500 617979 614449 611590
-32487
Tulcea
262692 262124 255816 254455 253419 252485 251614 250641 249022
-13670
Vrancea
391220 391322 396002 395330 394286 393766 393023 392619 391574
354
Regiunea
Sud-Est
Sursa: INS, Populatia Romaniei pe localitati, 1 iulie 2008
305
Tabel nr. 6 - Varsta medie a populatiei Regiunii Sud-Est, in anul 2008

Regiunea/Judetele
Total
Masculin
Feminin
ROMANIA
Regiunea Sud-Est
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
39.4
39.1
40.8
41.1
38.5
38.7
39.0
39.6
37.9
37.7
39.2
39.4
37.2
37.5
37.8
38.1
40.8
40.5
42.4
42.7
39.7
39.9
40.2
40.9
Sursa: Calcule din datele INS, Populatia Romaniei pe localitati, 1 ianuarie 2009
Tabel nr.7 - Raportul de dependenta demografica si indicele de imbatranire

demografica, in anul 2008
Indicele de imbatranire Raportul de dependenta
Regiunea/Judetele
demografica
demografica
ROMANIA
98
430
Regiunea Sud-Est
99
423
Braila
122
432
Buzau
121
491
Constanta
83
375
Galati
88
405
Tulcea
90
396
Vrancea
103
471
Sursa: Calcule din datele INS, Populatia Romaniei pe localitati, 1 ianuarie 2009
Tabel nr. 8 - Rata natalitatii in Regiunea Sud-Est in anul 2008

Regiunea/Judetul
ROMANIA
Regiunea Sud-Est
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
Total
10.3
10.0
8.4
9.5
11.6
9.5
9.4
10.2
Urban
10.3
9.5
7.6
10.1
10.7
8.6
9.6
9.8
Rural
10.4
10.5
9.9
9.1
13.7
10.7
9.2
10.3
Sursa: INS, Natalitatea in anul 2008
306
Tabel nr. 9 - Speranta de viata la nastere si la 60 ani

in perioada 2006-2008, in Regiunea Sud-Est
Regiunea /Judetul
ROMANIA
Regiunea Sud-Est
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
Speranta de viata la:

0 ani
60 ani
73.03
18.96
72.92
19.03
73.01
19.06
73.09
19.33
72.22
18.60
72.77
18.90
72.12
19.39
73.87
19.84
Sursa: INS, Speranta de viata, 2008
Tabel nr. 10 - Miscarea migratorie externa a populatieie in Regiunea

Sud-Est
Soldul migratiei externe:
Rate la 1000 locuitori:
Regiunea /
Judetul
Total
Masculin
Feminin
Sositi Plecati Sold
ROMANIA
1291
2972
-1681
0.47
0.41
+0.06
Regiunea Sud-8
212
-220
0.31
0.31
0.00
Est
Braila
-41
-1
-40
0.15
0.26
-0.11
Buzau
-32
-1
-31
0.10
0.17
-0.07
Constanta
94
125
-31
0.47
0.34
+0.13
Galati
-90
11
-101
0.29
0.44
-0.15
Tulcea
-5
14
-19
0.23
0.25
-0.02
Vrancea
66
64
2
0.48
0.32
+0.17
Sursa: INS, Migratia externa 2008
Tabel nr. 12 - Structura produsului intern brut in anul 2006

- % din PIB -
Industrie Agricultura Constructii Servicii

Regiunea Sud-Est
10.1
23.7
8.9
45.3
Braila
13.7
22.3
8.3
43.8
Buzau
12.6
24.3
6.1
45.0
Constanta
5.5
25.5
10.9
46.1
Galati
10.6
23.6
10.2
43.6
Tulcea
13.9
24.1
6.2
43.9
Vrancea
16.0
18.1
5.6
48.4
Sursa: Calcule efectuate pe baza datelor din Conturi Nationale Regionale 2002-2006,
INS, Bucuresti, 2009
307
Tabel nr. 19 - Resursele de munca pe sexe, pe judete

- in mii persoane-
SEXE
REGIUNEA / JUDETUL
ANUL 2005
ANUL 2006
ANUL 2007
Total
Regiunea Sud Est

Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
Regiunea Sud Est
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
Regiunea Sud Est
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
1865,1
238,9
302,8
491,5
414,9
170,3
246,7
959,4
122,6
157,7
249,1
214,8
88,1
127,1
905,7
116,3
1145,1
242,4
200,1
82,2
119,6
1858,8
237,6
300,4
492
412,2
169,9
246,7
962,7
122,7
157,6
250,8
215
88,6
128
896,1
114,9
142,8
241,2
197,2
81,3
118,7
1847,3
235,6
297,4
490,6
409,7
168
246
955
121,4
155,7
249,9
213,1
87,4
127,5
892,3
114,2
141,7
240,7
196,6
80,6
118,5
Masculin
Feminin
Sursa: Balanta fortei de munca ianuarie 2008, INS
Tabel nr. 20 - Rata de activitate a resurselor de munca

LOCALITATE / AN
2005
2006
2007
Regiunea Sud Est

Masculin
Feminin
Judetul BRAILA
Masculin
Feminin
Judetul BUZAU
Masculin
Feminin
Judetul CONSTANTA
Masculin
Feminin
58,9
60,9
56,7
56,6
56,0
57,4
64,4
64,2
64,6
61,8
68,4
55,1
59,0
61,1
56,8
56,9
56,6
57,3
64,7
63,5
66,2
62,6
70,6
54,2
59,8
62,7
56,8
58,4
59,1
57,5
64,7
66,3
63,0
63,9
71,5
56,1
308
Judetul GALATI
Masculin
Feminin
Judetul TULCEA
Masculin
Feminin
Judetul VRANCEA
Masculin
Feminin
53,7
57,1
50,1
54,7
54,7
54,6
60,2
58,0
62,5
53,1
55,6
50,4
54,3
54,6
53,9
60,2
57,4
63,2
53,5
57,6
49,0
54,5
53,9
55,2
61,3
59,1
63,6
Sursa: Ancheta fortei de munca in gospodarii AMIGO, 2006, 2007, 2008
Tabel nr. 24 - Rata de activitate a populatiei active, la nivelul Regiunii de

Sud Est
(arata ponderea populatiei active in totalul populatiei).
Trim. I
Trim. I
Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
anul
anul 2009
2008
RATA DE ACTIVITATE - calculata pentru populatia in varsta de munca (15-64 ani)
Total
59,6
62,2
60,1
59,8
58,3
59,9
Masculin
69,4
71,6
70,1
70,9
69,4
69,6
Feminin
49,8
52,7
50,0
48,7
47,2
50,2
Urban
58,5
61,9
59,6
59,3
59,2
61,5
Rural
61,3
62,7
60,8
60,6
57,0
57,7
RATA DE ACTIVITATE calculata pentru populatia in varsta de munca de 15 ani si
peste
Total
51,7
53,8
52,3
51,7
50,3
51,2
Masculin
61,5
63,5
62,7
62,8
61,4
61,1
Feminin
42,3
44,6
42,5
41,3
39,8
41,9
Urban
51,3
54,2
52,1
51,6
51,5
53,3
Rural
52,2
53,3
52,7
51,9
48,8
48,5
Regiunea
Sud-Est
Sursa: : Ancheta fortei de munca in gospodarii AMIGO,2005- 2009
Tabel nr. 27 - Populatia ocupata pe sexe si medii

Trim I
2006
2007
2008
2008
Trim I
2009
1147
1182
1155
1155
1112
1134
660
487
633
514
674
508
660
522
671
484
638
517
676
480
640
516
654
458
636
476
651
483
649
485
2005
Total regiune,
din care
Masculin
Feminin
Urban
Rural
309
Tabel nr. 41 - Rata somajului BIM pe sexe si nivele de educatie, 2005-2009
Mediu
Scazut
Superior
Mediu
Superior
Mediu
Scazut
Superior
Mediu
Scazut
8,4
8,4
4,1
9,5
9,7
4,4
9,1
8,7
3,2
7,4
8,5
2,1
8,5
10,0
4,0
8,1
9,3
3,0
8,9
9,7
3,0
9,7
11,
7
3,8
9,0
9,7
3,3
7,7
10,4
2,7
9,2
10,9
6,1
8,2
11,1
4,2
7,6
6,7
5,2
9,2
7,5
5,2
9,1
7,5
3,2
6,9
5,8
1,6
7,4
8,8
2,4
8,0
6,8
Scazut
Superior
TRIM I 2009
3,6
Scazut
Superior
TRIM I 2008
Scazut
Feminin
2008
Mediu
Masculin
2007
Mediu
Total
Sud Est
2006
Superior
2005
310
Grafic nr. 33 - Rata somajului inregistrat in Regiunea Sud Est, pe judete 2005-2008
2005
Braila
6,8
Masculin 8,6
Feminin 4,8
2006
5,4
7,1
3,7
2007
3,9
4,8
2,8
2008
4,4
5,3
3,4
2005
Buzau
7,4
Masculin 8,4
Feminin 6,4
2006
7,5
8,6
6,3
2007
5,5
5,8
5,1
2008
5,6
5,6
5,7
311
6,8
2005
Constanta 5,6
Masculin 4,7
Feminin
6,8
2006
4,3
3,3
5,7
2007
3,5
2,3
5,0
2008
3,1
1,9
4,7
5,7
5,6
4,7
4,7
4,3
masculin
3,5
3,3
2,3
3,1
1,9
feminin
CONSTANA
1
0
2005
2005
Galati
8,3
Masculin 8,8
Feminin 7,7
2006
7,2
7,8
6,4
2007
5,7
5,8
5,6
2008
6,6
6,9
6,3
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
8,8
7,7
2006
8,3
7,8
2007
7,2
6,4
2008
6,9
5,8 5,6 5,7
6,3 6,6
masculin
feminin
GALAI
2005
2006
2007
2008
312
5,3
5,3
2005
Tulcea
6,0
Masculin 7,0
Feminin 4,8
2006
6,7
5,6
3,7
2007
3,8
4,2
3,4
2008
4,4
4,7
4,0
4,5
4,4
4,1
3,8
4
3
2,9
2,9
3,6
masculin
feminin
VRANCEA
1
0
2005
2005
Vrancea 4,0
Masculin 5,0
Feminin 2,9
2006
4,1
5,3
2,9
2007
3,8
4,5
3,0
2006
2007
2008
2008
4,4
5,3
3,6
313
Anexa 1 Cap IV - EDUCATIE SI INVATAMANT
A) Programele de A doua sansa si alte programe de educatie a

adultilor autorizate, derulate la nivelul regiunii Sud-Est (datele sunt
preluate din Anexele Planului Regional de Actiune pentru
Invatamant, 2008-2013)
Programe de a 2-a sansa derulate in anul scolar 2007/2008
Judetul
Scoala
Nr.
programe
derulate
Nr.
participanti
Gr. Sc. Transporturi CF

Buzau
A II-a
sansa in
invatamant
ul
secundar
inferior
20
Scoala cu clasele I-VIII nr. 3

Rm Sarat
Recuperar
e Scolara
12
Buzau
Tipul
programului( cu
profesionalizare
sau fara)
TOTAL
Sursa ISJ
314

Judet
Constanta
Scoala
Nr. programe derulate
Sc. 5 Constanta
Sc. 14 Constanta
Sc. 31 Constanta
Sc. 27 Constanta
Sc. 3 Medgidia
SC 4 Medgidia
Sc 2 Medgidia
Sc 1 Mangalia
Sc Mircea Voda
Sc Dumbraveni
Sc Cuza Voda
Sc Castelu
SAM Baneasa
SAM Galita
L.T I Cotovu Harsova
GRS Ovidiu
GRS Cobadin
Nr.
participanti
2
2
2
2
2
2
2
1
2
2
1
2
1
2
2
1
1
29
TOTAL
Nota. Profesionalizarea se va derula incepand cu anul scolar 2008-2009
Sursa ISJ
Tip program (cu

profesionalizare
sau fara)
15
14
15
16
15
10
13
16
12
15
17
13
15
12
16
14
12
240
fara
fara
fara
fara
fara
fara
fara
fara
fara
fara
fara
fara
fara
fara
fara
fara
fara

Judetul
Nr. programe
derulate
2
2
Nr.
participanti
43
37
Scoala nr. 2 Gh. Petrascu

Tecuci
SAM Grivita
Scoala Gimnaziala Frumusita
Scoala Gimnaziala nr. 3 Ivesti
SAM nr. 2 Liesti
Scoala Gimnaziala nr. 1
Barcea
Galati
SAM nr. 4 Tecuci
Tecuci
31
1
2
3
3
2
15
22
53
70
31
15
2
1
4
27
19
39
Scoala Gimnaziala Toflea
88
Scoala
Scoala nr. 15 Elena Cuza
Galati
GALATI
Tipul programului( cu profesionalizare sau

fara)
Primar
Secundar inferior -Lucrator finisor pentru
constructii
Primar
Primar
Primar
Primar
Primar
Primar
Primar
Primar
Primar
Secundar inferior - Lucrator lacatuserie
mecanica structuri
Primar
315

SAM nr. 1 Ivesti
21
Scoala Gimnaziala Munteni

SAM Cosmesti
SAM Buciumeni
3
2
1
1
77
12
7
12
Grupul Sc. T. Vladimirescu
TOTAL
42
Secundar inferior -Lucrator lacatuserie

mecanica structuri
Primar
Primar
Primar
Secundar inferior -Lucrator in tricotaje confectii
Primar
632

Judetul
Tulcea
Scoala
Nr. programe
derulate
Scoala nr.1 Macin

Scoala Sarighiol
de deal
Scoala Ceatalchioi
Grupul Scolar
Isaccea
Scoala cu clasele
I-VIII Casimcea
TOTAL
Nr. participanti
Tipul programului(
cu profesionalizare
sau fara)
10 fara profesionalizare
54 1 cu profesionalizare
1
3
1
1
14 cu profesionalizare
10
cu profesionalizare
10
fara profesionalizare
Sursa ISJ
Judetul
Scoala
Nr. programe
derulate
Nr.
participanti
Tipul
programului( cu
profesionalizare
sau fara)
Vrancea
TOTAL
Sursa ISJ
Alte programe de educatie a adultilor autorizate (ex. CISCO, etc.)

Nr.
Denumirea
Nr.
Judetul
Scoala
programe
programului
participanti
derulate
Vrancea
Sursa ISJ, situatia la data de 1 martie 2008
316

Alte programe de educatie a adultilor autorizate (ex.
CISCO, etc.)
Judetul
Nr.
programe
derulate
Denumirea
programului
Scoala
Nr. participanti
Tulcea

Judetul
GALATI
Scoala
Denumirea
programului
Nr. programe
derulate
Nr. participanti
Nu exista

Judet
Constanta
Nr.
programe
derulate
Nr.
participanti
20
60
cursuri de initiere informatica
35
cursuri pentru obtinerea permisului ECDL
15
20
15
15
15
15
32
30
Scoala
1.COLEGIUL TEHNIC TOMIS
2.GRUP SCOLAR INDUSTRIAL DE

ELECTROTEHNICA SI
TELECOMUNICATII
3. COLEGIUL ECONOMIC
MANGALIA
Str. OITUZ nr. 20 Mangalia, jud.
Constanta
4. Grupul Scolar Industrial Ion
Banescu Mangalia
5. Colegiul Tehnic Vasile Parvan
Constanta
6. Colegiul Tehnic Pontica
Constanta
7. Grup Scolar Carsium Harsova
8.GRS Lazar Edeleanu Edeleanu
Navodari
8. Grup Scolar I.N Roman
Constanta
9. Colegiul Tehnic Tomis Constanta
Denumirea programului
CCNA 1-4
Essentials II
CCNA1
CCNA4
CCNA2
IT
CCNA3
317

Judetul
Scoala
Denumirea
programului
Nr.
programe
derulate
Nr.
participanti
Nu exista
Buzau

Judetul
Scoala
Denumirea
programului
Training
Grupul Scolar
formatori
Industrial
regionali
" Anghel
Braila
Saligny'Academie
Certificare
Regionala CISCO
instructori
TVET_SE7
Academii locale
Nr.
programe
derulate
Nr.
participanti
28
B) OFERTA INVATAMANTULUI SUPERIOR DIN REGIUNE PENTRU

ANUL UNIVERSITAR 2008-2009 (datele sunt preluate din Planul
Regional de Actiune pentru Invatamant, 2008-2013)
Pentru anul universitar 2007-2008 si-au prezentat oferta pentru studii
de licenta un numar de 10 universitati (4 de stat si 6 particulare), care au
in total un numar de 44 de facultati. Principalele centre universitare din
regiune fiind la Constanta si Galati.42
Astfel, la Constanta functioneaza, in sectorul de stat, Universitatea
Ovidius (15 Facultati), Universitatea Maritima (2 Facultati), Academia
Navala Militara Mircea cel Batran (2 Facultati), cu specializari diverse
(vezi Anexa, Tabelul nr.2).
In Galati se afla UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS cu urmatoarele
facultati:
Facultatea de Mecanica cu specializarile:
- Masini si echipamente termice
- Utilaje si instalatii de proces
- Masini si sisteme hidraulice si pneumatice
- Inginerie mecanica
- Tehnologia constructiilor de masini
- Utilajul si tehnologia sudarii
42
Vezi - Planul Regional de Actiune pentru Invatamant, 2008-2013, pag. 116
318
Masini si sisteme de productie

Roboti industriali
Mecatronica
Ingineria si protectia mediului in industrie
Inginerie economica industriala
Facultatea de Constructii Navale
Facultatea de Metalurgie si Stiinta Materialelor
Facultatea de Stiinta si Ingineria Alimentelor cu specializarile:
Ingineria produselor alimentare (IPA)
Controlul si expertizarea produselor alimentare (CEPA)
Pescuit, acvacultura si industrializarea pestelui (PAIP)
Inginerie si management in alimentatie publica si agroturism
(IMAPA)
- Biotehnologii pentru industria alimentara (BIA)
- Cadastru (C)
- Ecologie si protectia mediului (EPM)
Facultatea de Medicina si Farmacie cu specializarile:
- Medicina
- Farmacie
- Asistenta medicala generala
Facultatea de Stiinte cu specializarile:
- Matematica, Fizica, Chimie si Informatica.
Facultatea de Litere, Istorie si Teologie, cu specializarile:
- Limba si literatura romana - limba si literatura engleza
- Limba si literatura romana - limba si literatura franceza
- Limba si literatura engleza - limba si literatura romana
- Limba si literatura franceza - limba si literatura romana
- Limba si literatura engleza - limba si literatura franceza
- Limba si literatura franceza - limba si literatura engleza
- Istorie
- Filosofie
- Istorie Filosofie
- Istorie Engleza
- Teologie Litere
- Teologie Engleza
Facultatea de Educatie Fizica si Sport cu specializarile:

Educatie fizica si sport
Kinetoterapie
Educatie fizica si management
Facultatea de Stiinte Economice cu specializarile:

319
Management
Marketing
Economie
Administrarea afacerilor
Economie si afaceri internationale
Statistica si informatica economica
Finante
Contabilitate
Geografie
Facultatea de Drept cu specializarile:

- Administratie publica
- Drept
Facultatea de Inginerie Electrica si Electronica cu specializarile:

Telecomunicatii
Electronica
Actionari Electrice
Actionari Electrice (in limba franceza)
Electromecanica.
Facultatea de Inginerie Mecanica Braila cu specializarile:

Agricultura
Inginerie economica in constructii
Ingineria sistemelor biotehnice si ecologice
Utilaje tehnologice pentru constructii
Echipamente pentru procese industriale.
In judetele din regiune au fost infiintate dupa 1989 numeroase

facultati care apartin invatamantului privat.
In Galati functioneaza UNIVERSITATEA DANUBIUS Galati, avand 4
facultati:
Facultatea de Drept Specializare Drept
Facultatea de Stiinte Economice cu specializarile:
Finante si banci
Administrarea afacerilor
Contabilitate si informatica de gestiune
Facultatea de Stiinte ale Comunicarii Specializare Comunicare
sociala si relatii publice
Facultatea de Relatii Internationale si Studii Europene
Specializarea Relatii internationale si studii europene
320
In Braila functioneaza:
UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCOVEANU Pitesti Filiala
Braila avand 2 facultati:
Facultatea de Management Marketing in Afaceri Economice care
are 1.160 studenti, cu specializarile:
- Management
- Contabilitate si informatica de gestiune
- Finante - banci
- Economie agroalimentara
Facultatea Stiinte Administrative si ale Comunicarii care are 300
studenti, cu specializarile:
- Jurnalism
- Asistenta sociala
- Administratie publica
UNIVERSITATEA ECOLOGICA- Centrul de inscriere si educatie
universitara Braila
Facultatea de Drept
Facultatea de Ecologie
Facultatea de Psihologie si Stiinte Cognitive
Facultatea de Stiinte ale Comunicarii
Facultatea de Management
In Constanta functioneaza:
Universitatea ANDREI SAGUNA
Facultatea de Drept si Stiinte Administrative
Facultatea de Stiintele Comunicarii si Stiinte Politice
Facultatea de Psihologie
Facultatea de Stiinte Economice
UNIVERSITATEA SPIRU HARET, avand 2 facultati:
Facultatea de Drept si Administratie Publica, cu specializarile:
- Drept
- Administratie Publica
Facultatea de Management Financiar Contabil, cu specializarile:
- Contabilitate si informatica de gestiune
- Finante - banci
- Management
Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir
Facultatea de Management Turistic si Comercial Constanta cu
specializarea:
- Management turistic si comercial
321
In Tulcea functioneaza Universitatea Ecologica Bucuresti,

Grupele de studiu Tulcea cu facultatile: Facultatea de Management,
Facultatea de Drept, Facultatea de Ecologie. Toate institutiile de
invatamant superior din regiune au relatii de colaborare cu universitati din
strainatate.
In Buzau functioneaza Universitatea George Baritiu cu
Facultatea Stiinte Economice si Universitatea Spiru Haret functionand
cu 12 specializari la Centrul Teritorial Buzau
Universitatilor de stat din Regiunea Sud-Est pentru invatamantul
universitar de licenta le-au fost repartizate in total 3209 locuri de la buget,
din care 30 locuri pentru rromi.
322
C) PRINCIPALELE CONSTATARI DIN ANALIZA EVOLUTIEI LA NIVELUL OCUPATIILOR (datele sunt preluate
din Anexele Planului Regional de Actiune pentru Invatamant, 2008-2013)
d)
Principalele constatari din analiza evolutiei la nivelul ocupatiilor relevante pentru invatamantul
profesional si tehnic liceal
``
STRUCTURA COMPARATIVA SOMAJ - LOCURI DE MUNCA RELEVANTE PENTRU ;COALA PROFESIONALA SI LICEU
TEHNOLOGIC
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
200
3
200
4
200
5
200
6
200
7
200
8
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
200
8
188
63
20
03
42
84
20
04
32
72
20
05
37
91
20
06
21
13
20
07
20
03
20
08
17
55
200
3
278
09
200
4
305
49
200
5
276
24
200
6
288
26
200
7
321
92
200
8
253
16
20
03
10
0%
20
04
10
0%
20
05
10
0%
20
06
10
0%
20
07
10
0%
20
08
10
0%
10
0%
100
%
Absolventi someri
200
4
200
5
200
6
2007
200
3
341
91
200
4
244
09
200
5
253
52
200
6
231
91
2007
2726
1
LOCURI DE MUNCA vacante
Oferta
2009/2010
164
64
10
0%
Argumente pentru tintele PRAI 2009
200
8
Total someri
200
3
Ponderea locurilor de munca

vacante
Tinte PRAI in valori absolute aprox.
LOCURI DE MUNCA vacante4)
TINTE PRAI 2009
Dome
niul
de
prega
tire
SOMAJ3)
Nr. locuri
Relev
anta
pentr
u
IPT2)
TINTE PRAI 2008
Total general
Grupa / ocupatia (denumire)
Jud.
Cod COR1)
Sursa:
AJOFM
NOTA
:
1) Selectie din COR (Clasificarea Ocupatiilor din Romania - sursa: www.mmssf.ro/website/ro/COR.jsp). Criteriul de selectie utilizat: relevanta in raport cu
calficarile din nomenclatorul de pregatire prin invatamantul profesional si tehnic (IPT), pana la nivelul de detaliere din COR (grupa minora/grupa de
baza/ocupatie) minim necesar pentru departajerea in functie de domeniul de pregatire/profilul relevant.
2) Corespondenta cu nomenclatorul de calificare din IPT este orientativa, in limitele posibilitatii de asociere in plan ocupational a unor calificari din IPT in
raport cu grupele/ocupatiile respective din COR, pe fiecare din cele doua rute de pregatire. N.B.: de obicei o calificare permite practicarea unei game mai
largi de ocupatii.
3), 4) Datele privind somajul/locurile de munca vacante reprezinta suma intrarilor in somaj, repectiv suma locurilor de munca comunicate vacante la
AJOFM in anul respectiv
323
324
325
326
e) Principalele constatari din analiza evolutiei la nivelul ocupatiilor relevante pentru invatamantul
postliceal
REGIUNEA SUD EST
STRUCTURA COMPARATIVA SOMAJ - LOCURI DE MUNCA - OCUPATII RELEVANTE PENTRU SCOALA POSTLICEALA
Sursa: AJOFM
NOTA:
1) Selectie din COR (Clasificarea Ocupatiilor din Romania - sursa: www.mmssf.ro/website/ro/COR.jsp). Criteriul de selectie utilizat: relevanta in raport cu calficarile din n
de pregatire prin invatamantul profesional si tehnic (IPT), pana la nivelul de detaliere din COR (grupa minora/grupa de baza/ocupatie) minim necesar pentru departajere
domeniul de pregatire/profilul relevant.
2) Corespondenta cu nomenclatorul de calificare din IPT este orientativa, in limitele posibilitatii de asociere in plan ocupational a unor calificari din IPT in raport cu grupe
respective din COR, pe fiecare din cele doua rute de pregatire. N.B.: de obicei o calificare permite practicarea unei game mai largi de ocupatii.
3), 4) Datele privind somajul/locurile de munca vacante reprezinta suma intrarilor in somaj, repectiv suma locurilor de munca comunicate vacante la AJOFM in anul resp
Jud.
Cod
COR1)
Grupa / ocupatia
(denumire)
Relevanta pentru IPT2)

Domeniul -grupe specializ. la
sc.postliceala
SOMAJ3)
Total someri
2003
2004
2005
Din care absolventi
2006
2007
2008
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2003
Agricol si alimentar Total
226
282
212
252
155
245
97
170
178
155
64
157
Constructii, instalatii,
arhitectura si sistematizare
Total
Economic Total
120
99
94
83
58
51
38
22
12
19
14
32
78
457
232
310
477
466
265
37
20
37
32
57
44
1043
Electronica Total
117
247
268
225
162
113
56
172
177
189
99
67
58
Energetica Total
13
22
14
28
20
50
35
13
18
Industria lemnului Total
21
46
62
57
18
28
20
33
33
25
29
12
25
Mecanica Total
433
499
453
373
267
338
91
201
212
144
146
207
123
Mecatronica si informatica
Total
Prot. mediului Total
297
355
276
255
144
174
41
134
82
82
57
115
136
234
221
203
228
124
86
20
72
68
91
38
130
67
1331
1219
805
984
815
672
175
489
261
164
100
148
550
661
524
530
473
573
397
50
72
69
41
44
71
373
Sanatate si asistenta
pedagogica Total
Servicii Total
Textile - pielarie Total
Transporturi Total
Turism Total
Grand Total
23
43
47
67
14
30
34
50
296
235
175
147
100
93
28
10
35
28
112
25
34
33
20
25
17
327
11
4239
4022
3453
3631
2982
2549
664
1454
1230
1007
711
1055
2584
328
329
f) Principalele constatari din analiza evolutiei la nivelul ocupatiilor relevante pentru

superior
invatamantul
REGIUNEA SUD EST
STRUCTURA COMPARATIVA SOMAJ - LOCURI DE MUNCA / OCUPATII RELEVANTE PENTRU INVATAMANTUL

SUPERIOR
Sursa: AJOFM
NOTA:
1) Selectie din COR (Clasificarea Ocupatiilor din Romania - sursa: www.mmssf.ro/website/ro/COR.jsp).
2), 3) Datele privind somajul/locurile de munca vacante reprezinta suma intrarilor in somaj, repectiv suma locurilor de munca comunicate vacante la AJOFM in anul respectiv
SOMAJ2)
Jud
.
Cod
COR
Grupa / ocupatia (denumire)
1)
Specialisti in informatica Total

Alti specialisti in invatamant Total
Juristi Total
Scriitori si artisti creatori, interpreti si asimilati Total
Cercetatori si asistenti de cercetare in stiinte fizice si chimice Total
Cercetatori si asistenti de cercetare in matematica si statistica Total
Inv.
sup
.
LOCURI DE MUNCA vacante3)
Total
Din care absolventi
200
3
200
4
200
5
200
6
200
7
200
8
200
3
200
4
200
5
200
6
200
7
200
8
200
3
200
4
200
5
200
6
200
7
200
8
200
3
66
200
4
40
200
5
62
200
6
56
200
7
35
200
8
19
200
3
32
200
4
18
200
5
26
200
6
10
200
7
10
200
8
4
200
3
125
200
4
69
200
5
100
200
6
102
200
7
87
200
8
79
223
117
121
101
127
78
129
79
70
36
50
54
112
67
91
93
120
110
46
30
47
46
66
38
17
24
19
22
20
51
68
35
40
60
61
Cercetatori, ingineri de cercetare si asistenti de cercetare in stiinte

tehnice Total
Cercetatori, ingineri de cercetare si asistenti de cercetare in domeniile
textile, pielarie, industrie alimentara Total
24
13
23
16
12
12
10
15
10
13
27
11
Cercetatori, ingineri de cercetare si asistenti de cercetare in domeniul

lemnului si materialelor oxidice Total
Cercetatori, ingineri de cercetare si asistenti de cercetare in stiintele
vietii Total
Cercetatori si asistenti de cercetare in medicina Total
36
18
25
33
22
13
16
15
23
11
17
330

Cercetatori si asistenti de cercetare in stiinte economice, sociale si
umanistice Total
Fizicieni si astronomi Total
10
Meteorologi Total
Chimisti Total
22
23
20
20
18
10
18
17
21
11
Geologi, geofizicieni Total
Matematicieni si asimilati Total
Specialisti statisticieni Total
Arhitecti in urbanistica si amenajarea teritoriului Total
11
11
13
2
30
12
3
31
11
0
31
10
2
32
68
38
16
14
11
17
21
12
21
20
5
18
27
1
87
31
7
87
27
9
61
20
5
33
15
5
69
15
8
59
0
24
16
7
46
2
22
13
8
38
0
25
13
7
44
5
59
89
72
40
74
55
44
22
29
91
32
3
42
23
4
30
13
7
7
11
8
6
97
82
37
30
29
13
47
7
11
11
3
38
7
18
17
7
46
5
15
16
2
50
0
46
15
1
40
1
97
10
5
22
6
32
11
7
6
11
5
5
76
69
59
52
28
28
19
29
55
34
40
38
29
27
14
16
19
24
18
17
19
27
15
31
40
40
57
13
15
3
5
13
4
21
11
2
18
81
63
59
67
66
62
42
21
25
70
65
75
67
34
32
12
10
14
23
20
Ingineri constructori Total

Ingineri energeticieni si electricieni Total
Ingineri electronisti in transporturi, posta si telecomunicatii Total
Ingineri mecanici Total
Ingineri petrolisti, petrochimisti si in chimia industriala Total
Ingineri minieri si metalurgisti Total
Ingineri geodezi, cartografi si topografi Total
Arhitecti, ingineri si asimilati neclasificati in grupele de baza
anterioare Total
Ingineri in industria textila si pielarie Total
Ingineri in industria alimentara Total
Ingineri in industria lemnului Total
Ingineri in industria sticlei, ceramicii si materialelor de constructii
(materiale oxidice) Total
Ingineri in industria celulozei si hartiei Total
Ingineri agronomi, zootehnisti si silvici Total
68
46
46
28
27
18
12
41
59
35
32
36
29
Medici medicina generala Total
21
73
49
74
52
79
67
39
68
54
108
16
14
42
43
33
37
12
18
15
11
22
11
25
10
22
18
Medici veterinari Total
19
12
13
19
11
14
14
14
13
17
21
Farmacisti Total
18
13
12
10
23
23
27
20
12
Medici si asimilati, neclasificati in grupele de baza anterioare Total
59
37
31
45
22
38
34
21
19
13
14
15
23
20
39
36
18
11
20
3
13
1
14
5
13
8
10
4
98
69
86
97
12
1
92
78
20
14
Medici stomatologi Total
Profesori universitari, conferentiari, lectori, asistenti si asimilati

ocupati in invatamantul superior Total
Profesori in invatamantul liceal, postliceal, profesional si de maistri
Total
331

Profesori in invatamantul gimnazial Total
Profesori in invatamantul primar Total
Profesori in invatamantul prescolar Total
Profesori specializati pentru recuperarea si educarea persoanelor cu
handicap Total
Specialisti in sistemul financiar Total
Specialisti in domeniul bancar Total
Specialisti in domeniul asigurarilor Total
43
2
13
3
18
22
9
56
18
1
44
18
8
26
13
7
44
15
5
28
69
47
49
72
36
57
25
93
67
23
51
60
13
13
25
12
10
34
52
37
38
41
27
142
96
63
110
117
138
59
51
91
35
36
106
25
32
52
11
44
67
Specialisti cu functii administrative si comerciale, neclasificati in

grupele de baza anterioare Total
12
35
61
42
24
15
14
12
58
78
73
52
40
Economisti (exclusiv specialisti statisticieni si cei din sistemul

financiar-bancar) Total
Sociologi, antropologi, geografi si asimilati Total
53
2
10
54
0
20
47
3
16
43
3
24
22
9
2
29
1
28
27
7
9
30
6
17
26
4
15
20
1
21
15
7
4
20
8
28
43
7
3
42
8
1
48
3
0
43
5
3
37
9
2
27
3
2
14
11
33
13
30
25
14
17
19
10
15
19
14
22
18
16
23
17
32
13
38
15
12
18
17
44
13
17
21
19
15
Specialisti in activitatea sociala Total
41
16
14
11
11
15
11
Specialisti in administratia publica Total
Filozofi, istorici si specialisti in stiinte politice Total

Lingvisti, traducatori si interpreti Total
Psihologi Total
17
34
67
46
82
98
18
38
14
24
78
32
116
61
156
233
132
Cercetatori si asistenti de cercetare in informatica Total
Cercetatori si asistenti de cercetare in domeniul financiar bancar Total
Cercetatori si asistenti de cercetare in domeniul stiintelor juridice

Total
Grand Total
337
6
272
3
249
7
254
7
189
6
183
6
105
3
107
5
103
7
987
695
103
4
214
4
233
2
250
0
265
4
244
4
191
3
332
Anexa 2 - Cap V - INCLUZIUNE SOCIALA

In conformitate cu actele normative precizate mai sus, in anul 2007, structura programelor nationale de
sanatate a fost urmatoarea:
Programul national de profilaxie;
Programul national de sanatate mintala;
Programul national de diabet si alte boli de nutritie;
Programul national de transplant de organe, tesuturi si celule;
Programul national de tratament in strainatate;
Programul national de asistenta comunitara si actiuni pentru sanatate;
Programul national al rezervei Ministerului Sanatatii Publice;
Programul national privind evaluarea starii de sanatate a populatiei in asistenta medicala primara.
Programele nationale de sanatate au fost elaborate si derulate in mod distinct sau in comun de catre Ministerul
Sanatatii Publice si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.
Resursele financiare pentru finantarea programelor nationale de sanatate au provent de la bugetul de stat, din
veniturile proprii ale Ministerului Sanatatii Publice si din transferurile din bugetul Ministerului Sanatatii Publice catre
bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.
333
Grafic nr. 56. Harta institutiilor de protectie sociala a persoanelor adulte cu handicap 30 iunie 2009
334
Grafic nr. 57. Harta unitatilor protejate autorizate la 30 iunie 2009
335
Tabel.nr. 81 - Numar persoane cu handicap aflate in evidenta AJOFM

BR
BZ
GL
VN
TL
CTA
Nr. pers
Nr pers
Nr pers
Nr pers
Nr pers
Nr pers
Total angajate Total angajate Total angajate Total angajate Total angajate Total angajate
2006
19
10
280
14
108
10
113
35
20
73
2007
43
18
48
21
130
31
88
58
24
18
54
2008
48
35
39
106
36
66
39
48
20
46
2009
48
18
10
10
167
22
46
18
44
78
12
336
2
I+II+III+IV
I+II+III+IV
I+II+III+IV
I+II+III+IV
I+II+III+IV
I+II+III+IV
3
C+A
C+A
C+A
C+A
C+A
C+A
43
TOTAL GENERAL
Sursa: INS 2009
I+II+III+IV C+A 6.553 73.791

80.344 0
1.771
C: COPII; A: ADULTI; PH: PERSOANE CU HANDICAP
I
II
III
IV
TOTAL
COPII
4
886
1.365
1.479
1.180
475
1.168
5
8.832
11.812
13.179
9.294
8.751
21.923
6
9.718
13.177
14.658
10.474
9.226
23.091
0
0
0
0
0
0
ADULTI
TOTAL
COPII
ADULTI
GENERAL
8
134
130
607
42
474
384
9
134
130
607
42
474
384
10
886
1.365
1.479
1.180
475
1.168
11
8.966
11.942
13.786
9.336
9.225
22.307
12
9.852
13.307
15.265
10.516
9.700
23.475
1.771
6.553
75.562
82.115
13
361.414
483.988
721.896
611.040
248.367
391.641
2.818.34
6
RANGUL PERSOANELOR CU
HANDICAP DIN JUDET IN TOTAL
POPULATIE JUDET
1
BRAILA
BUZAU
CONSTANTA
GALATI
TULCEA
VRANCEA
ADULTI
RANGUL PERSOANELOR CU
PERSOANE CU HANDICAP
ROMANIA
0
9
11
15
19
39
42
COPII
PONDEREA PERSOANELOR CU
POPULATIE JUDET
JUDETUL
TOTAL GENERAL ROMANIA
14
1,50%
2,03%
2,33%
1,60%
1,48%
3,58%
15
2,73%
2,75%
2,11%
1,72%
3,91%
5,99%
16 (14)
33
22
18
30
35
5
17 (15)
28
26
39
41
9
1
100,00%
3,05%
Romania
Judete
PONDEREA PERSOANELOR CU
PERSOANE CU HANDICAP
ROMANIA
Nr.
Crt.
Categorie virsta
TOTAL
INSTITUTIONALIZATI
Grad handicap
TOTAL
POPULATIA REGIUNEA SUD EST
Tabel nr. 82 Clasificarea judetelor dupa numarul persoanelor cu handicap la 30.06.2009
GRAV
ACCENTUAT
MEDIU
USOR
337
BRAILA
483
206
197
0
886
3.011
4.975
701
145
8.832
3.494
5.181
898
145
9.718
0
0
0
0
0
73
59
0
2
134
73
59
0
2
134
483
206
197
0
886
3.084
5.034
701
147
8.966
3.567
5.240
898
147
9.852
BUZAU
662
280
423
0
1.365
3.607
7.501
692
12
11.812
4.269
7.781
1.115
12
13.177
0
0
0
0
0
27
28
75
0
130
27
28
75
0
130
662
280
423
0
1.365
3.634
7.529
767
12
11.942
4.296
7.809
1.190
12
13.307
TOTAL
GRAV (I)
ACCENTU
AT (II)
MEDIU (III)
USOR (IV)
TOTAL
GRAV (I)
ACCENTU
AT (II)
MEDIU (III)
USOR (IV)
TOTAL
6
7
10
11
12
15
16
USOR (IV)
TOTAL
GRAV (I)
ACCENTU
AT (II)
MEDIU (III)
USOR (IV)
TOTAL
GRAV (I)
ACCENTU
AT (II)
MEDIU (III)
USOR (IV)
TOTAL
35
36
37
40
41
42
45
46
44
TOTAL
ADULTI
NEINSTITUTIO
NALIZATI SI
INSTITUTION
ALIZATI
43
39
TOTAL COPII
NEINSTITUTIO
NALIZATI SI
INSTITUTION
ALIZATI
38
34
33
TOTAL
INSTITUTION
ALIZATI
GRAV (I)
ACCENTU
AT (II)
MEDIU (III)
TOTAL
USOR (IV)
NUMARUL PERSOANELOR CU HANDICAP,

PE GRADE DE HANDICAP
LA 30 IUNIE 2009
32
31
30
29
28
GRAV (I)
ACCENTU
AT (II)
MEDIU (III)
TOTAL
USOR (IV)
GRAV (I)
ACCENTU
AT (II)
MEDIU (III)
ADULTI
INSTITUTION
ALIZATI
27
26
25
24
23
TOTAL
USOR (IV)
COPII
INSTITUTION
ALIZATI
22
21
20
19
NUMARUL PERSOANELOR CU HANDICAP, PE

GRADE DE HANDICAP
LA 30 IUNIE 2009
18
TOTAL
NEINSTITUTIO
NALIZATI
17
14
ADULTI
NEINSTITUTIO
NALIZATI
13
COPII
NEINSTITUTIO
NALIZATI
GRAV (I)
ACCENTU
AT (II)
MEDIU (III)
USOR (IV)
GRAV (I)
ACCENTU
AT (II)
MEDIU (III)
GRAD
HANDICAP
JU
DE
TU
L
Tabel nr 83
NUMARUL PERSOANELOR CU HANDICAP, PE

GRADE DE HANDICAP
LA 30 IUNIE 2009
TOTAL
NEINSTITUTIO
NALIZATI SI
INSTITUTION
ALIZATI
338
TULCEA
257
139
79
0
475
2.236
5.152
1.269
94
8.751
2.493
5.291
1.348
94
9.226
0
0
0
0
0
158
296
20
0
474
158
296
20
0
474
257
139
79
0
475
2.394
5.448
1.289
94
9.225
2.651
5.587
1.368
94
9.700
VRANCEA
480
348
338
2
1.168
5.168
14.189
2.564
2
21.923
5.648
14.537
2.902
4
23.091
0
0
0
0
0
157
170
57
0
384
157
170
57
0
384
480
348
338
2
1.168
5.325
14.359
2.621
2
22.307
5.805
14.707
2.959
4
23.475
10.516
1.820
4.977
3.715
9.336
1.538
4.771
3.024
1.180
282
206
691
42
40
42
40
10.474
1.820
4.975
3.675
9.294
1.538
4.769
2.984
1.180
282
206
691
GALATI
15.265
19
1.624
8.562
5.060
13.786
19
1.498
8.338
3.931
1.479
126
224
1.129
607
19
254
332
607
19
254
332
14.658
1.622
8.308
4.728
13.179
1.496
8.084
3.599
1.479
126
224
1.129
CONSTAN
TA
339
Tabel nr 84
Nr.
crt.
JUDETUL
CATEGORIA
FIZIC
SOMATIC
AUDITIV
VIZUAL
MENTAL
PSIHIC
ASOCIAT
HIV / SIDA
10
11
12
BRAILA
2.435
1.355
203
2.251
2.441
398
548
79
9.718
BRAILA
104
78
13
41
335
310
886
BRAILA
2.331
1.277
190
2.210
2.106
396
238
76
8.832
BRAILA
88
30
134
BRAILA
BRAILA
88
30
134
BRAILA
2
TOTAL
NEINSTITUTIONALIZATI,
din care:
COPII
ADULTI
TOTAL
INSTITUTIONALIZATI,
din care:
INSTITUTIONALIZATI
COPII
INSTITUTIONALIZATI
ADULTI
TOTAL JUDET, din care:
2.437
1.357
205
2.258
2.529
428
548
80
9.852
BRAILA
COPII
104
78
13
41
335
310
886
BRAILA
2.333
1.279
192
2.217
2.194
426
238
77
8.966
BUZAU
2.514
1.917
426
3.333
1.832
1.627
1.469
52
13.177
BUZAU
209
229
37
94
379
12
397
1.365
BUZAU
2.305
1.688
389
3.239
1.453
1.615
1.072
50
11.812
BUZAU
104
10
130
BUZAU
BUZAU
104
10
130
BUZAU
ADULTI
TOTAL
din care:
COPII
ADULTI
TOTAL
INSTITUTIONALIZATI,
din care:
INSTITUTIONALIZATI
COPII
INSTITUTIONALIZATI
ADULTI
2.518
1.917
426
3.336
1.936
1.637
1.477
52
13.307
BUZAU
COPII
209
229
37
94
379
12
397
1.365
BOLI RARE SURDO-CECITATE SOCIAL
13
TOTAL
14
340

2
BUZAU
2.309
1.688
389
3.242
1.557
1.625
1.080
50
2.325
3.413
668
1.865
2.281
2.386
903
560
253
14.658
67
239
32
51
483
438
146
17
1.479
2.258
3.174
636
1.814
1.798
1.948
757
543
249
13.179
15
13
298
124
38
113
607
15
13
298
124
38
113
607
CONSTANTA
ADULTI
TOTAL
din care:
COPII
ADULTI
TOTAL
INSTITUTIONALIZATI,
din care:
INSTITUTIONALIZATI
COPII
INSTITUTIONALIZATI
ADULTI
CONSTANTA
CONSTANTA
CONSTANTA
CONSTANTA
CONSTANTA
CONSTANTA
3
3
2.340
3.426
668
1.869
2.579
2.510
941
562
253
113
15.265
CONSTANTA
COPII
67
239
32
51
483
438
146
17
1.479
CONSTANTA
2.273
3.187
636
1.818
2.096
2.072
795
545
249
113
13.786
GALATI
3.157
1.826
111
1.570
1.830
509
827
232
410
10.474
GALATI
371
193
41
108
323
117
21
1.180
GALATI
2.786
1.633
70
1.462
1.507
392
821
211
410
9.294
GALATI
41
42
GALATI
GALATI
41
42
GALATI
ADULTI
TOTAL
din care:
COPII
ADULTI
TOTAL
INSTITUTIONALIZATI,
din care:
INSTITUTIONALIZATI
COPII
INSTITUTIONALIZATI
ADULTI
3.157
1.826
111
1.570
1.830
509
868
233
410
10.516
GALATI
COPII
371
193
41
108
323
117
21
1.180
GALATI
2.786
1.633
70
1.462
1.507
392
862
212
410
9.336
TULCEA
1.461
2.011
201
2.236
1.244
947
1.076
40
9.226
TULCEA
24
173
21
24
108
51
33
40
475
TULCEA
1.437
1.838
180
2.212
1.136
896
1.043
8.751
TULCEA
ADULTI
TOTAL
din care:
COPII
ADULTI
TOTAL
INSTITUTIONALIZATI,
din care:
54
152
195
43
17
11.942
474
341
TULCEA
INSTITUTIONALIZATI
COPII
INSTITUTIONALIZATI
ADULTI
TULCEA
COPII
TULCEA
VRANCEA
VRANCEA
VRANCEA
VRANCEA
VRANCEA
VRANCEA
VRANCEA
ADULTI
TOTAL
din care:
COPII
ADULTI
TOTAL
INSTITUTIONALIZATI,
din care:
INSTITUTIONALIZATI
COPII
INSTITUTIONALIZATI
ADULTI
VRANCEA
COPII
VRANCEA
ADULTI
TULCEA
TULCEA
5
5
54
152
195
43
17
474
1.515
2.016
201
2.244
1.396
1.142
1.119
40
17
9.700
24
173
21
24
108
51
33
40
475
1.491
1.843
180
2.220
1.288
1.091
1.086
17
9.225
6.799
4.712
393
2.671
2.295
2.497
3.578
113
29
23.091
40
265
82
236
109
423
1.168
6.759
4.447
384
2.589
2.059
2.388
3.155
109
29
21.923
16
12
255
66
384
16
12
255
66
384
6.815
4.721
405
2.678
2.550
2.563
3.586
119
29
23.475
40
265
82
236
109
423
1.168
6.775
4.456
396
2.596
2.314
2.454
3.163
115
29
22.307
SURSA: DIRECTIILE GENERALE DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI
342
Tabel nr 85
NUMARUL PERSOANELOR CU HANDICAP ANGAJATE IN MUNCA, PE JUDETE, LA 30 IUNIE 2009
JUDETUL
BRAILA
BUZAU
CONSTANTA
GALATI
TULCEA
VRANCEA
TOTA
GENERAL
TOTAL,
FIZIC SOMATIC AUDITIV VIZUAL MENTAL PSIHIC ASOCIAT
din
care:
320
84
114
38
45
24
7
5
340
94
115
48
39
2
18
23
577
158
165
88
96
10
28
20
375
116
87
9
50
7
3
15
525
87
227
42
114
5
23
25
715
202
260
48
60
4
22
115
2.852
741
968
273
404
52
101
203
HIV /
SIDA
BOLI
RARE
SURDOCECITATE
3
1
8
7
2
0
0
0
4
0
0
3
0
0
0
81
0
1
21
82
343
Tabel nr.86
TULCE
A
VRANC
EA
1.3
65
1.4
79
1.1
80
475
1.1
68
9
1.77
1
10
6.5
53
11
75.5
62
12
82.1
15
13
2.818.
346
88
6
1.3
65
1.4
79
1.1
80
47
5
1.1
68
8.96
6
11.9
42
13.7
86
9.33
6
9.22
5
22.3
07
9.85
2
13.3
07
15.2
65
10.5
16
9.70
0
23.4
75
361.4
14
483.9
88
721.8
96
611.0
40
248.3
67
391.6
41
8
1.77
1
134
134
130
130
607
607
42
42
474
474
384
384
POPULATIA
ROMANIEI
GENERAL
9.71
8
13.1
77
14.6
58
10.4
74
9.22
6
23.0
91
ADULTI
GALATI
8.83
2
11.8
12
13.1
79
9.29
4
8.75
1
21.9
23
886
COPII
6
80.3
44
TOTAL
GENERAL
ROMANIA
TOTAL
CONST
ANTA
5
73.7
91
ADULTI
C+
A
C+
A
C+
A
C+
A
C+
A
C+
A
4
6.5
53
TOTAL
INSTITUTIONA
LIZATI
COPII
BUZAU
I+II+II
I+IV
I+II+II
I+IV
I+II+II
I+IV
I+II+II
I+IV
I+II+II
I+IV
I+II+II
I+IV
TOTAL
ADULTI
BRAILA
TOTAL
NEINSTITUTION
ALIZATI
COPII
Categorie virsta
1
SUDEST
Grad handicap
JUDETUL /
ZONA GEOGRAFICA
Nr. Crt.
PERSOANE CU HANDICAP PE REGIUNI DE DEZVOLTARE, JUDETE, COPII SI ADULTI

NEINSTITUTIONALIZATI SI INSTITUTIONALIZATI LA 30.06.2009
PONDEREA
PERSOANEL
OR CU
HANDICAP
DIN JUDET
IN TOTAL
PERSOANE
CU
HANDICAP
ROMANIA
14
PONDEREA
PERSOANEL
OR CU
HANDICAP
DIN JUDET
IN TOTAL
POPULATIE
JUDET/REGI
UNE
15
RANGUL
PERSOANEL
OR CU
HANDICAP
DIN JUDET
IN TOTAL
PERSOANE
CU
HANDICAP
ROMANIA
16 (14)
RANGUL
PERSOANE
LOR CU
HANDICAP
DIN JUDET
IN TOTAL
POPULATIE
JUDET
17 (15)
12,52%
2,91%
1,50%
2,73%
33
28
2,03%
2,75%
22
26
2,33%
2,11%
18
39
1,60%
1,72%
30
41
1,48%
3,91%
35
3,58%
5,99%
344
Tabel nr.87
PERSOANE CU HANDICAP PE REGIUNI DE DEZVOLTARE, JUDETE, COPII SI ADULTI NEINSTITUTIONALIZATI SI
INSTITUTIONALIZATI LA 30.06.2009
TOTAL
NEINSTITUTIONALI
ZATI
JUDETUL
/
ZONA
GEOGRA
FICA
Grad
handi
cap
Categ
orie
virsta
BUZAU
CONSTAN
TA
GALATI
TULCEA
VRANCE
A
I+II+III
+IV
I+II+III
+IV
I+II+III
+IV
I+II+III
+IV
I+II+III
+IV
I+II+III
+IV
TOTAL GENERAL
ROMANIA
CO
PII
ADU
LTI
TOT
AL
CO
PII
ADU
LTI
TOT
AL
CO
PII
ADU
LTI
GENER
AL
4
6.55
3
5
73.79
1
6
80.3
44
8
1.771
10
6.55
3
11
75.56
2
12
9
1.77
1
886
8.832
134
134
886
8.966
1.36
5
1.47
9
1.18
0
11.81
2
13.17
9
130
130
607
607
11.94
2
13.78
6
42
42
1.36
5
1.47
9
1.18
0
C+A
475
8.751
474
474
C+A
1.16
8
21.92
3
384
384
SUD-EST
BRAILA
TOTAL
INSTITUTIONALIZA
TI
C+A
C+A
C+A
C+A
9.294
9.71
8
13.1
77
14.6
58
10.4
74
9.22
6
23.0
91
82.115
POPULA
TIA
ROMANI
EI
13
2.818.34
6
PONDERE
A
PERSOANE
LOR CU
HANDICAP
DIN JUDET
IN TOTAL
PERSOANE
CU
HANDICAP
ROMANIA
14
PONDEREA
PERSOANE
LOR CU
HANDICAP
DIN JUDET
IN TOTAL
POPULATIE
JUDET/REG
IUNE
RANGUL
PERSOANE
LOR CU
HANDICAP
DIN JUDET
IN TOTAL
PERSOANE
CU
HANDICAP
ROMANIA
RANGUL
PERSOANE
LOR CU
HANDICAP
DIN JUDET
IN TOTAL
POPULATI
E JUDET
15
16 (14)
17 (15)
12,52%
2,91%
9.852
361.414
1,50%
2,73%
33
28
13.307
483.988
2,03%
2,75%
22
26
15.265
721.896
2,33%
2,11%
18
39
9.336
10.516
611.040
1,60%
1,72%
30
41
475
9.225
9.700
248.367
1,48%
3,91%
35
1.16
8
22.30
7
23.475
391.641
3,58%
5,99%
345
Tabel nr.88
TOTAL CENTRE 357

REZIDENTIALE SI NEREZIDENTIALE - DE ZI, PUBLICE, AFLATE IN SUBORDINEA
DGASPC
30-34 ani
35-39 ani
40-44 ani
45-49 ani
50-54 ani
55-59 ani
60-64 ani
65-69 ani
70-74 ani
75-79 ani
80-84 ani
85 ani si
peste
323
2.410
2.002
1.769
1.424
1.176
951
1.382
1.361
1.142
1.177
1.216
1.057
854
686
19.108
17
59
25
15
162
CIA
34
62
CIA
13
60
BRAILA
CZ
BRAILA
BRAILA (ELPIDA)
CZ
10
20
BRAILA
MOVILA MIRESII
LP
BRAILA
MAXINENI
LP
BUZAU
TOTAL JUDET
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
6
25
0
61
0
26
0
3
0
2
0
0
0
1
0
1
0
3
0
1
0
2
0
4
0
0
0
1
6
130
BUZAU
RM.SARAT
CITO
20
50
18
105
BUZAU
BUZAU
CRSP
10
BUZAU
RM. SARAT "LP 1"
LP
BUZAU
RM. SARAT "LP 2"
LP
BUZAU
RM. SARAT "LP 3"
LP
TOTAL JUDET
BRAILA
BARAGANU
BRAILA
BRAILA
BRAILA
346
TOTAL
15-17 ani
(copil)
83
0
BRAILA
25-29 ani
10-14 ani
35
0
TOTAL JUDETE
20-24 ani
5-9 ani
37
0
ANPH
18-19 ani
(adult)
0-4 ani
23
0
LOCALITATEA
TIP
CENTRU
initiale
JUDETUL
NR.
CENTRE
357
din total, PE GRUPE DE VIRSTA, IN TOTAL

CONSTANTA
TOTAL JUDET
CONSTANTA
POARTA ALBA
CIA
CONSTANTA
TECHIRGHIOL
CPRRPH
13
46
25
CONSTANTA
NAVODARI
CRRN
47
CONSTANTA
TECHIRGHIOL
CRRN
15
12
24
27
28
32
CONSTANTA
LAZU 1 com. AGIGEA

(COMPLEX LOCUINTE PROTEJATE - 2LP)
LP
CONSTANTA
LAZU 2 com. AGIGEA

(COMPLEX LOCUINTE PROTEJATE - 2LP)
LP
CONSTANTA
TECHIRGHIOL 1 - (2 LP)
LP
CONSTANTA
TECHIRGHIOL 2 - (2 LP)
LP
CONSTANTA
NEGRU VODA
CIA
CONSTANTA
NEGRU VODA - CASA AURELIA
LP
GALATI
TOTAL JUDET
0
0
0
0
0
0
0
0
0
2
0
38
0
2
GALATI
GALATI
CRRPH
31
GALATI
GALATI
LP
TULCEA
TOTAL JUDET
0
0
0
0
0
0
0
0
1
11
7
73
6
TULCEA
BABADAG
TULCEA
BABADAG "DUMBRAVA" in reparatie
TULCEA
10
86
71
56
37
34
39
58
37
35
46
31
32
26
14
607
21
14
22
15
100
93
50
40
23
25
13
11
265
11
59
1
0
0
0
1
0
2
0
4
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
8
42
34
0
49
0
50
0
42
0
38
0
44
0
37
0
44
0
25
0
28
0
27
0
14
0
5
0
3
8
490
15
20
13
23
21
12
149
CIA
CIA
BABADAG
CRRN
10
14
12
19
20
25
21
14
12
160
TULCEA
HORIA
CRRN
19
10
55
TULCEA
ZEBIL 1
CRRN
31
11
60
TULCEA
ZEBIL 2
CRRN
18
50
TULCEA
BABADAG
CSRNTA
VRANCEA
TOTAL JUDET
0
0
0
0
0
0
0
0
0
11
0
48
0
14
0
74
1
83
4
40
2
34
0
21
7
16
0
8
0
11
1
7
1
7
0
13
0
3
16
390
VRANCEA
MAICANESTI
CIA
10
11
57
VRANCEA
ODOBESTI
CIA
17
50
VRANCEA
ODOBESTI
CITO
32
39
24
11
125
VRANCEA
JARISTEA
CRRN
24
VRANCEA
COTESTI
CRRN
17
24
VRANCEA
MAICANESTI
CRRN
14
VRANCEA
ODOBESTI
CRRPH
19
17
50
VRANCEA
MAICANESTI
CRSP
RK
12
347

VRANCEA
ODOBESTI
CSRNTA
VRANCEA
ODOBESTI "CASA ANCA"
LP
10
VRANCEA
ODOBESTI "CASA CLARA"
LP
10
VRANCEA
GOLESTI - SF. MARIA
LP
14
15
348
Tabel nr.121 - Evolutia principalilor indicatori economico-sociali

in regiunea SUD EST
- modificari procentuale Total
regiune
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
Cresterea reala a PIB
-1,8
-4,3
-8,3
6,0
-5,6
-6,0
-6,0
PIB / Locuitor - euro
3185
2696
2504
4816
2873
2751
2309
Populatia ocupata civila la sfarsitul anului
0,6
3,5
-0,8
0,7
-0,1
1,0
0,6
0,9
5,4
-2,7
-1,4
1,8
4,8
3,5
Rata somajului inregistrat - %
6,4
6,8
7,4
5,6
8,3
6,0
4,0
Castigul salarial mediu net lunar lei/salariat
702
622
639
780
735
652
632
Castigul salarial mediu net lunar
20,5
16,6
21,4
24,8
18,5
15,6
19,5
6,0
3,9
7,6
6,2
0,2
8,8
14,7
3850
3207
3083
5802
3287
3414
3017
0,7
1,4
-0,3
2,6
-0,7
0,3
-0,1
2005
2006
349

Total
regiune
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
1,4
1,4
0,2
2,7
0,8
2,8
-0,4
5,6
5,4
7,5
4,3
7,2
4,7
4,1
817
730
724
914
834
763
768
16,4
17,4
13,3
17,2
13,5
17,0
21,5
5,0
2,6
4,4
6,8
5,6
0,8
3,8
4825
3940
3847
7357
4156
4114
3732
2,0
3,4
1,1
2,8
1,7
0,2
1,8
2,9
4,2
3,1
2,9
1,3
-0,8
7,5
4,4
3,9
5,5
3,5
5,8
3,8
3,8
963
852
836
1103
983
881
879
17,9
16,7
15,5
20,7
17,9
15,5
14,5
6,8
6,7
5,5
8,4
6,2
4,0
5,9
5347
4385
4230
8222
4583
4450
4097
0,1
0,1
-0,3
0,1
0,1
0,1
0,1
2007
2008
350

Total
regiune
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
1,1
1,0
1,1
1,3
1,0
0,2
1,5
4,7
4,4
5,6
3,1
6,6
4,4
4,4
1160
1040
1116
1272
1197
1087
1014
20,4
22,1
33,4
15,3
21,7
23,4
15,3
-4,0
-4,2
-3,8
-2,7
-4,0
-6,3
-7,1
4892
3993
3870
7658
4179
3960
3639
-3,2
-2,5
-2,0
-1,0
-5,5
-6,0
-4,5
-2,9
-2,2
-1,8
-0,5
-6,4
-5,8
-3,3
7,4
6,1
6,9
5,9
10,7
7,2
6,2
1207
1086
1169
1321
1241
1128
1056
4,1
4,4
4,8
3,9
3,6
3,8
4,1
0,2
0,3
0,2
0,5
0,3
-0,1
-0,6
5314
4342
4200
8330
4538
4306
3923
0,2
0,2
0,0
0,3
0,2
0,2
0,2
2009

2010
351

Total
regiune
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
-0,2
-0,2
-0,1
0,8
-2,0
-0,2
-0,1
7,1
6,0
6,8
5,5
11,0
7,1
6,0
1249
1123
1209
1365
1282
1168
1096
3,4
3,4
3,4
3,3
3,3
3,5
3,9
2,6
2,7
2,5
2,9
2,7
1,9
2,1
5795
4742
4575
9097
4946
4677
4261
0,3
0,2
0,2
0,4
0,2
0,1
0,3
0,3
0,3
0,2
0,7
0,0
0,1
0,1
6,5
5,6
6,4
4,3
10,0
6,7
5,4
1303
1175
1262
1420
1335
1221
1153
4,3
4,7
4,4
4,1
4,1
4,6
5,2
3,8
3,5
3,6
4,1
3,9
3,1
3,3
6405
5233
5048
10070
5466
5158
4694
0,3
0,2
0,2
0,4
0,2
0,2
0,2

2011

2012
352

Total
regiune
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
1,3
1,3
1,2
1,8
0,8
0,9
1,1
6,2
5,3
6,0
4,0
9,6
6,0
5,0
1370
1235
1322
1493
1401
1286
1220
5,1
5,1
4,8
5,1
5,0
5,3
5,8

353
Tabel nr.122 - Produsul intern brut in Regiunea Sud - Est si judetul Braila
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
38508,7
45574,9
55522,4
58561,7
62735,6
67692,7
73588,9
- crestere reala - %
6,0
5,0
6,8
-4,0
0,2
2,6
3,8
- PIB/locuitor - euro
3850
4825
5347
4892
5314
5795
6405
4156,0
4808,2
5852,1
6160,7
6602,9
7128,0
7726,8
3,9
2,6
6,7
-4,2
0,3
2,7
3,5
- PIB/locuitor - euro
3207
3940
4385
3993
4342
4742
5233
VAB in industrie
9126,6
10383,7
11789,8
11247,4
11676,2
12502,1
13626,4
VAB in agricultura
3900,6
3245,6
4547,5
4676,4
4905,6
5233,0
5602,1
VAB in constructii
3419,4
4918,6
6940,7
7869,0
8758,2
9751,2
10870,7
VAB in servicii
17451
21592,4
25929,6
28333,9
30591,9
33001,9
35747,0
PIB
Regiunea Sud - Est
- milioane lei, preturi curente
Judetul Braila
Valoarea adaugata bruta pe ramuri

Regiunea Sud - Est
354

VAB in industrie
3,2
2,7
-1,5
-11,0
-3,5
1,0
3,0
VAB in agricultura
1,0
-20,5
22,6
-3,5
0,8
3,0
3,9
VAB in constructii
32,7
33,0
24,2
3,0
4,1
6,3
7,1
VAB in servicii
4,5
7,3
4,8
-2,0
0,8
2,3
3,1
355
Tabel nr.123 - Evolutia economiei Judetului Braila in primele 6 luni 2009
Dec
Ian
Feb
Mar
Apr
Mai
Iun
Iun 2009/
6 luni 2009/
2008
2009
2009
2009
2009
2009
2009
Dec 2008
6 luni 2008
80070
80041
79345
78752
78275
77740
77223
-2847
-2064
0,0%
-0,9%
-0,7%
-0,6%
-0,7%
-0,7%
-3,6%
-2,6%
1558
1563
1592
1587
1572
1589
-17
268
-3,0%
0,3%
1,9%
-0,3%
-0,9%
1,1%
-1,1%
20,4%
1323
1305
1328
1386
1360
1404
-95
163
-11,7%
-1,4%
1,8%
4,4%
-1,9%
3,2%
-6,3%
13,4%
1349
1325
1345
1410
1339
1392
-22
228
-4,6%
-1,8%
1,5%
4,8%
-5,0%
4,0%
-1,6%
20,0%
1. Efectivul salariatilor la sfarsitul perioadei

- persoane
- crestere
2. Castigul salarial mediu brut
Total judet
- lei
1606
- crestere
Agricultura, vanatoare si servicii anexe, silvicultura si pescuit
- lei
1499
- crestere
- lei
- crestere
1414
Servicii
356

- lei
1796
- crestere
1776
1809
1843
1765
1800
1780
-16
300
-1,1%
1,9%
1,9%
-4,2%
2,0%
-1,1%
-0,9%
20,1%
1161
1151
1176
1177
1168
1175
-26
192
-3,3%
-0,9%
2,2%
0,1%
-0,8%
0,6%
-2,2%
19,6%
993
971
989
1030
1012
1045
-79
111
-11,7%
-2,22%
1,85%
4,15%
-1,75%
3,26%
-7,0%
12,2%
1031
1004
1017
1065
1018
1058
-22
171
-4,5%
-2,62%
1,29%
4,72%
-4,41%
3,93%
-2,0%
19,7%
1299
1305
1338
1291
1317
1291
-30
209
-1,7%
0,46%
2,53%
-3,51%
2,01%
-1,97%
-2,3%
19,0%
3. Castigul salarial mediu net

Total judet
- lei
1201
- crestere
Agricultura, vanatoare si servicii anexe, silvicultura si
pescuit
- lei
1124
- crestere
- lei
1080
- crestere
Servicii
- lei
- crestere
1321
357
Tabel nr.124 - Evolutia somajului judetului Braila in primele 6 luni 2009

Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
2009
2009
2009
2009
2009
2009
6514
7266
7869
7639
7864
8217
4194
4647
5038
4877
4964
5124
2320
2619
2831
2762
2900
3093
Total judet
4,7%
5,3%
5,7%
5,6%
5,7%
6,0%
- barbati
5,8%
6,5%
7,0%
6,8%
6,9%
7,1%
- femei
3,5%
4,0%
4,3%
4,2%
4,4%
4,7%
4. Numarul somerilor inregistrati, la sfarsitul perioadei

Total judet
- persoane
- crestere
Barbati
- persoane
- crestere
Femei
- persoane
- crestere
5. Rata somajului inregistrat, la sfarsitul perioadei - %
358
Tabel nr.125 - Castiguri salariale medii lunare

- modificare procentuala fata de anul anterior 1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
SUD - EST
194
286
422
519
646
785
906
1078
1271
1531
1593
1648
1719
1807
Braila
162
240
354
438
555
701
797
945
1103
1347
1406
1453
1521
1599
SUD - EST
38,2
47,5
47,7
23,1
24,4
21,6
15,4
19,0
17,9
20,5
4,1
3,4
4,3
5,1
Braila
35,3
48,2
47,5
23,8
26,6
26,4
13,6
18,6
16,7
22,1
4,4
3,4
4,7
5,1
153,4
217
303
373
477
583
702
817
963
1160
1207
1249
1303
1370
131
187
261
323
418
534
622
730
852
1040
1086
1123
1175
1235
SUD - EST
39,6
41,4
39,5
23,1
28,1
22,1
20,5
16,4
17,9
20,4
4,1
3,4
4,3
5,1
Braila
36,2
42,5
39,3
24,0
29,3
27,7
16,6
17,4
16,7
22,1
4,4
3,4
4,7
5,1
Castig salarial mediu brut lunar - lei / salariat
Castig salarial mediu brut lunar - %
Castig salarial mediu net lunar - lei / salariat

SUD - EST
Braila
Castig salarial mediu net lunar - %
Sursa: 1999 - 2007, INS, Statistica teritoriala

2008 -2012, prognoza CNP
359
Tabel nr.126 - Ocupare si somaj

- modificare procentuala fata de anul anterior-
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2936,6
2934,3
2932,1
2867,9
2858,7
2850,3
2846,4
2837,8
2830,4
2819,6
2810,0
2802,0
2793,0
2787
387,1
385,7
385,1
375,9
374,3
371,7
370,4
367,7
365,6
362,4
359,5
356,2
353,4
349,8
SUD - EST
-0,1
-0,1
-2,2
-0,3
-0,3
-0,1
-0,3
-0,3
-0,4
-0,3
-0,3
-0,3
-0,2
Braila
-0,3
-0,2
-2,4
-0,4
-0,7
-0,4
-0,7
-0,6
-0,9
-0,8
-0,9
-0,8
-1,0
1105,1
1105,1
1093,0
1089,7
1089,7
1091,9
137,0
136,1
150,0
133,9
135,8
Populatia la 1 iulie - mii persoane

SUD - EST
Braila
Populatia la 1 iulie - %
Populatia activa civila la sfarsitul anului

mii persoane
SUD - EST
1237,6
1230,4
1187,5
1135,2
1111,9
1097,3
1098,6
1097,
0
Braila
157,1
170,3
146,7
141,8
135,8
133,4
135,3
135,2
137,5
SUD - EST
-1,2
-0,6
-3,5
-4,4
-2,1
-1,3
0,1
-0,1
0,7
0,0
-1,1
-0,3
0,0
0,2
Braila
-2,5
8,4
-13,9
-3,3
-4,2
-1,8
1,4
-0,1
1,7
-0,4
-0,6
10,2
-10,7
1,4
Populatia activa civila la sfarsitul anului - %
Populatia ocupata civila la sfarsitul anului - mii persoane
360

SUD - EST
1073,9
1090,6
1070,7
1022,1
1022,2
1021,7
1028,2
1035,8
1056,5
1057,7
1023,6
1025,7
1028,7
1031,6
128,8
144,2
129,7
127,7
124,2
121,8
126,1
127,9
132,2
132,3
129,0
129,3
129,6
129,9
SUD - EST
-3,0
1,6
-1,8
-4,5
0,0
0,0
0,6
0,7
2,0
0,1
-3,2
0,2
0,3
0,3
Braila
-3,4
12,0
-10,1
-1,5
-2,7
-1,9
3,5
1,4
3,4
0,1
-2,5
0,2
0,2
0,2
Braila
Populatia ocupata civila la sfarsitul
anului - %
Populatia ocupata civila medie mii

personae
SUD - EST
1071,7
1089,5
1047,8
1018,9
1009,2
1009,7
1014,5
1027,4
1031,5
1005,7
1004,7
1006,7
1009,7
Braila
129,8
132,6
128,4
125,6
121,2
124,3
125,2
128,1
130,0
127,0
126,8
128,4
129,6
Populatia ocupata civila medie %

SUD - EST
1,7
-3,8
-2,8
-1,0
0,0
0,5
1,3
0,4
-2,5
-0,1
0,2
0,3
Braila
2,2
-3,2
-2,2
-3,5
2,6
0,7
2,3
1,5
-2,3
-0,2
1,2
1,0
571,5
551,9
546,0
546,1
551,2
559,1
575,3
581,6
564,8
563,6
565,3
572,7
Numarul mediu de salariati - mii

persoane
SUD EST
612,5
565,4
361

Braila
77,8
72,8
74,1
72,5
72,4
68,8
72,5
73,5
76,6
77,4
75,7
75,6
75,8
76,8
-7,9
-7,7
1,1
-3,4
-1,1
0,0
0,9
1,4
2,9
1,1
-2,9
-0,2
0,3
1,3
-10,3
-6,5
1,8
-2,2
-0,1
-5,0
5,4
1,4
4,2
1,0
-2,2
-0,2
0,3
1,3
163,7
139,7
116,8
113,1
89,7
75,6
70,4
61,3
48,6
51,7
81,3
77,4
70,8
67,7
28,3
26,1
17,0
14,1
11,6
11,6
9,2
7,3
5,3
6,0
8,3
9,0
7,5
7,2
12,0
-14,7
-16,4
-3,2
-20,7
-15,7
-6,9
-12,9
-20,7
6,4
57,3
-4,9
-8,5
-4,4
2,2
-7,8
-34,9
-17,1
-17,7
0,0
-21,1
-20,0
-27,6
13,7
37,7
8,4
-16,7
-4,0
13,2
11,4
9,8
10,0
8,1
6,9
6,4
5,6
4,4
4,7
7,4
7,1
6,5
6,2
18
15,3
11,6
10,0
8,5
8,7
6,8
5,4
3,9
4,4
6,1
6,0
5,6
5,3
Numarul mediu de salariati - %

SUD - EST
Braila
Someri - mii persoane

SUD - EST
Braila
Someri - %
SUD - EST
Braila
Rata somajului - %
SUD - EST
Braila
Sursa: 1999 - 2007, INS, Balanta fortei de munca
2008 -2012, prognoza CNP
362
Glosar
ACIS - Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale
AM - Autoritatea de Management
ANC - Autoritatea Nationala pentru Calificari
ANOFM - Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
AP - Axa Prioritara
CD - Cercetare-Dezvoltare
CDI - Cercetare, Dezvoltare si Inovare
CDL - Curriculum in Dezvoltare Locala
CE - Comisia Europeana
CES - Cerinte Educationale Speciale
CNC - Cadrul National al Calificarilor
CNCIS - Cadrul National al Calificarilor in Invatamantul Superior
CNFPA - Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor
DMI - Domeniu Major de Interventie
DRU - Dezvoltarea Resurselor Umane
EFP - Educatie si Formare Profesionala
FC - Fondul de Coeziune
FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regionala
FPC - Formare Profesionala Continua
FSE - Fondul Social European
IMM - Intreprinderi Mici si Mijlocii
IPT - Invatamant Profesional si Tehnic
363
ISCO - Clasificare Internationala Standard a Ocupatiilor

MAO - Masuri Active de Ocupare
MECT - Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului
MIMMCTPL - Ministerul pentru IMM, Comert, Turism si Profesii Liberale
MMFES - Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse
OI - Organism Intermediar
ONG - Organizatie NonGuvernamentala
PhD - Doctorat
PLAI - Planul Local de Actiune privind Invatamantul Profesional si Tehnic
PO - Program Operational
POS - Programul Operational Sectorial
POS CCE - Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii
Economice
POS DRU - Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
PRAI - Planul Regional de Actiune pentru Dezvoltarea Invatamantul Profesional
si Tehnic
RU - Resurse Umane
SLD - Somaj de lunga durata
SPO - Serviciul Public de Ocupare
TI - Tehnologia Informatiei
TIC - Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor
UE - Uniunea Europeana
364
CUPRINS
Prefata ..........................................................................................................2
CAPITOLUL 1. INTRODUCERE ...................................................................5
1.1. Importanta reviziuirii PRAO.^^^^^^^^^^^^^^^^^^6
1.2. Viziunea strategica .............................................................................6
1.2.1. Cadrul European.........................................................................6
1.2.2. Cadrul National........................................................................12
1.3. Strategia Dezvoltarii Durabile.............................................................19
1.4. Tinta strategica...................................................................................23
CAPITOLUL 2. CADRUL REGIONAL.........................................................24
2.1. Profilul geografic si administrativ.......................................................24
2.1.1. Caracteristici geografice............................................................24
2.1.2. Structura administrativa...........................................................25
2.2. Aspecte demografice.........................................................................26
CAPITOLUL 3. PIATA MUNCII...................................................................35
3.1. Profilul economic regional..................................................................35
3.1.1. Structura produsului intern brut pe ramuri...................................35
3.1.2. Evolutia cifrei de afaceri a unitatilor locale active ......................38
3.1.3 Evolutia soldul investitiilor straine directe.....................................41
3.1.4 Investitiile brute ale unitatilor locale active...................................42
3.1.5 Evolutia numarului unitatilor locale active....................................44
3.1.6 Produsul intern brut disparitati in cadrul Regiunii Sud Est..47
3.2. Analiza pietei muncii din Regiunea Sud Est...................................49
3.2.1. Analiza populatiei in varsta de munca^^^^^^^.^^^..53
3.2.2. Analiza populatiei active^^^^^^^^^^^^^^...^..55
3.2.3. Analiza ocuparii fortei de munca din Regiunea Sud Est^.^63
365
3.2.3.1. Analiza populatiei ocupate pe sexe si medii^^^^^^.^65

3.2.3.2. Analiza ocuparii dupa nivelul de instruire, statut
profesional,categorii de ocupatii si forma de proprietate a locului de
munca^^^..^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^..^..68
3.2.3.3. Analiza structurii populatiei ocupate pe ramuri si sectoare ale
economiei nationale^^^^.^..^^^^^^^^^^^^^^80
3.2.3.4. Rate de ocupare la nivel national^^^^^^..^^^^^83
3.2.3.5. Rate de ocupare la nivelul Regiunii Sud-Est^^^^..^^85
3.3. Somajul.^^^^^^^.^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^89
3.3.1. Evolutia populatiei active, a populatiei ocupate si a somerilor BIM in
Regiunea Sud Est^^^^^^^^^^^^^^^^^^89
3.3.2. Someri BIM^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^90
3.3.3. Somerii inregistrati^^^^^^^^^^^^^^^^^^^95
3.3.4. Rata somajului inregistrat la nivelul national comparativ cu
Regiunea Sud Est^^^^^^^^^^..^^^^^^^^^^^..105
3.3.5 Somajul de lunga durata^^^^^^^^^^^^^^^^108
3.4 Populatia iesita din somaj ^^^^^^^.^^^^^^^^^.^^..117
3.5 Populatia inactiva ^^^^^^^^^^^.^..^^^^.....................119
CAPITOLUL 4. EDUCATIE SI INVATAMANT^^^^^^^^^^...^121

4.1. Sistemul de invatamant^^^^^^^^^^..^^^^^^^^^..121
4.1.1.Invatamantul preuniversitar^^^^^^^^^^^^^^^121
4.1.2.Invatamantul universitar^^^^^^^^^^^^^^^^..139
4.1.3. Invatarea pe tot parcursul vietii^^^^^^^^^^^^^.149
CAPITOLUL 5. INCLUZIUNEA SOCIALA^^^^^^^^^^^^..^166

5.1. Analiza situatiei incluziunii sociale la nivelul Regiunii Sud-Est^..^^.181
CAPITOLUL 6. PROGRAME SI SERVICII CONEXE^^^^^^^^...206
6.1 Programe^^^^^^^.^^^^^..^^^^^^^^^^^^^..209
366
6.1.1. PNAO (Planul Naional de Aciune pentru Ocuparea Forei de

munca)^^^^^^^^^^^^^^^^^^^..^^^^^^^.209
6.1.2. Program de ocupare 2008 al A.N.O.F.M^^^^^^^^^210
6.1.3. Program de formare 2008^^^^^^^^^^^^^^^.210
6.1.4. Program pentru persoanele marginalizate social^^^..^^211
6.2. Servicii^^^^^^^..^^^^^^^^^^^^^^^^^^.^..212
6.2.1.Destinate persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca^212
6.2.2.Servicii destinate angajatorilor^^^^^^^^^^^^^...217
CAPITOLUL VII PROGNOZE^^^^^^^^^^^^^^^^^^245
7.1. Prognoze macroeconomice caracteristici generale^^^^..^^^245
7.2.
Prognoze
macroeconomice
in
profil
teritorial,
aspecte
metodologice................................................................................................247
7.2.1. Prognoze teritoriale prognoze nationale^^^^^^^^..247
7.2.2. Metode de estimare a indicatorilor privind forta de munca^...248
7.3. Evoluia pe termen mediu a pieei muncii n regiunea Sud Est..........250
7.3.1. Resursele de munc i utilizarea acestora..............................250
7.3.2. Piaa regional n raport cu cea naional................................252
7.3.3. Evoluia pe termen mediu^^^^^^^^.^..^^^^^^253
7.4. Dezvoltarea economicosocial a judeelor din regiunea Sud Est^....255
7.4.1. Judeul Brila^^^^^^^^^^^^^^^^^^..^^.255
7.4.1.1. Evoluii economice recente n judeul Brila^^.^^^..^.255
7.4.1.2. Perspective de dezvoltare^^^^^^^^^^^^^^..259
7.4.2. Judeul Buzu^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^..263
7.4.2.1. Evoluii economice recente n judeul Buzu^^.^^^..^263
367
7.4.2.2. Perspective de dezvoltare^^^^^^^^.^^^^^^.^.264

7.4.3. Judeul Constana^^^^^^^^^^^^^^^.^^^...^268
7.4.3.1. Evoluii economice recente n judeul Constana^^^..^...^268
7.4.3.2. Perspective de dezvoltare.........................................................269
7.4.4. Judeul Galai^^^^^^^^^^^^^^^..^^^^^.^.273
7.4.4.1. Evoluii economice recente n judeul Galai^^^..^^..^^.273
7.4.5. Judeul Tulcea..............................................................................278
7.4.5.1. Evoluii economice recente n judeul Tulcea............................278
7.4.6. Judeul Vrancea^^..^^^^^^^^^^^^.^^^^^^283
7.4.6.1. Evoluii economice recente n judeul Vrancea^^.^^^..^.283
CAPITOLUL VIII STRATEGIA REGIONALA PENTRU OCUPAREA
FORTEI DE MUNCA^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^.288
Bibliografie................................................................................................300
ANEXE^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^...^^304
GLOSAR^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^....^364
368
369

271 PRAO 2009-2011 STP SE Varianta Finala Cu Coperta

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

271 PRAO 2009-2011 STP SE Varianta Finala Cu Coperta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PRAO SUD-EST 2009-2011

PRAO SUD-EST 2009-2011

PRAO SUD-EST 2009-2011

PRAO SUD-EST 2009-2011

PRAO SE furnizeaza cadrul de planificare strategica pe termen mediu in

Director STP SE Simona Basuc

PRAO SUD-EST 2009-2011

PRAO SUD-EST 2009-2011

structura organizatorica independenta: Secretariatul Tehnic Permanent (STP)

1.2 VIZIUNEA STRATEGICA

1.2.1. Cadrul European

PRAO SUD-EST 2009-2011

Printr-o abordare specifica, politica regionala europeana aduce o valoare

PRAO SUD-EST 2009-2011

3. Obiectivul Cooperare Teritoriala Europeana"

PRAO SUD-EST 2009-2011

Strategia Lisabona Revizuita;

Liniile directoare privind ocuparea fortei de munca se incadreaza in liniile

PRAO SUD-EST 2009-2011

de crestere durabila si ocupare a fortei de munca si la intarirea coeziunii

PRAO SUD-EST 2009-2011

aplicarea unor masuri active si preventive pe piata muncii, cum ar fi

PRAO SUD-EST 2009-2011

Linia directoare 22. Asigurarea unei evolutii a costurilor muncii si a unor

PRAO SUD-EST 2009-2011

recunoasterea efectiva a acestora si validarea educarii si a formarii

1.2.2. Cadrul National

PRAO SUD-EST 2009-2011

In PNR au fost stabilite urmatoarele prioritati pentru reforme:

PRAO SUD-EST 2009-2011

Lisabona, care sta la baza elaborarii politicilor de dezvoltare economica si de

Vezi Programul Operational Sectorial - Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, pag. 4

PRAO SUD-EST 2009-2011

Pentru atingerea acestui obiectiv, a fost stabilit un set de sapte obiective

PRAO SUD-EST 2009-2011

Dezvoltarea economiei sociale

PRAO SUD-EST 2009-2011

Strategia Uniunii Europene in domeniul ocuparii fortei de munca are la

Consolidarea nivelului de ocupare a fortei de munca, tinzand spre

Implementarea masurilor propuse in SNOFM s-a efectuat in baza unor

PRAO SUD-EST 2009-2011

PLANUL REGIONAL DE ACTIUNE PENTRU DEZVOLTAREA

Strategia UE pentru Dezvoltare Durabila

PRAO SUD-EST 2009-2011

comunitar si national. Este subliniata, de asemenea, importanta unei stranse

PRAO SUD-EST 2009-2011

este septembrie 2009, cu obligatia statelor membre de a raporta asupra

PRAO SUD-EST 2009-2011

Stimularea cooperarii interregionale, interne si internationale, care

PRAO SUD-EST 2009-2011

Sursa: INS Index Regional al Societati Durabile-Romania-2009

1.4 TINTA STRATEGICA

PRAO SUD-EST 2009-2011

Capitolul II - CADRUL REGIONAL

Regiunea Sud-Est este situata in partea de sud-est a Romaniei si se

PRAO SUD-EST 2009-2011

Regiunea Sud Est dispune de toata gama de forme de relief si resurse

PRAO SUD-EST 2009-2011

Tabel nr. 2 - Organizarea administrativa a teritoriului Regiunii Sud-Est la

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucuresti, editia 2008

2.2. ASPECTE DEMOGRAFICE

PRAO SUD-EST 2009-2011

Regiunea de dezvoltare Nord-Est detinea cel mai mare numar de locuitori,

Grafic nr.4 - Populatia regiunilor de dezvoltare din Romania la 1 iulie 2008