'vo.

''
.**
o

,*

,B

.;4411,,

;.",

'

...1.4,:igp..e

104)
'
414.

"..04i.
.

.%.;

CC

;421'..,*.,%.`
,.

N.

tdt

==,

'
:

:;

.",

"1.

..:.;,-' ,,d',..*"..0 ,
-' q k,

''' ").

,'.7r'..*
www.dacoromanica.ro
,

;
*.

.
4

,.

,
A

A1

..4

,
I

*.

IS T OR IA

BUCUR ES TI

www.dacoromanica.ro

T.

OR

ISTORIA BUCURE$TILOR
DIN CELE MAI VECHI T1MPURI
PINA IN ZILELE NOASTRE

de

CONSTANTIN C. GIURESCU
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURF.STI

EDITUR A PEN TRU LITER A TUR ABUCURESTI 1966

www.dacoromanica.ro

PARTEA INTI1

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE BIBLIOGRAFICA:

CE S-A SCRIS MAI DE SEAMA

DESPRE

ISTORIA BUCURE$TILOR

Incrdrilor
Numai tillurile articolelor
privind irecutul Bucureftilor fortneatd un
volum de diem sute de pagini.

S-a scris mult si in tot fclul &s'are trccutul Bucurestilor. Am scris nu numai noi, rotninii, care voiam

orasul Bucurcsti in cursul istorici tire, i anumc,

din cele mai vechi timpuri pini la Rcgulamentul

si cunoastcm istoria capitalei noastre, vechilc ci

monumentc, insituiilc i felul dc viati al locuito-

Organic inclusiv, dcci pini aproapc dc vremea lui.

Am numit accasti lucrare prima inccrcare stiintifica" deoarece lucrarca antcrioari, din 1858, a lui

rilor ei, dar si striinii, care, in calitatc de secretani

domnesti, profcsori, doctori, ncgustori sau simpli
cilitori, au zibovit i uneori s-au asczat dcfinitiv
pc malurile Dimbovitei. Numai titlurile culegerilor
dc izvoarc difcrite
de la documente si inscriptii
pini la planuri si hirti
ale ghidurilor, articolclor
dc tot felul, monografiilor i operelot dc sintczi
privind trccutul Bucurestilor formeazi un volum dc
citcva sute dc pagini. Astfcl stind lucrurile, c dc la
sine intelcs ca nu avern intcntia i pretentia
niel
n-ar fi posibil, de altfel
sa iniram aici tot cc s.a
scris in legituri cu istoria capitalei. Nc vom multumi
si indicim, pc categorii, lucririlc cc ni se par mai
de seami si si trimitcm, pcntru rest; la bibliografia
mcntionati in notelc acestor luctiri, la Repertoriul

A. Pclimon, intitulati Bacia, itioria funddrii Burnreftilor, este o povestire romantici, far tcmei, a
imprejuririlor in care ostasul Bucur, emu Husma,
marc luptitor contra barbarilor", fiu al lui Laicvocli i totuna cu Radu-vocia, a intemeiat, catty
sfirsitul secolului al X1V-1 t", orasul, dupi cc sc castorise cu tica lui Bogdan, vocNod al Moldovci" I
Fig. I

- liucur cicibanul. constdcrat dc Pappafoglu drept (ondatorul primithr

al urbei Ducuread la 2001 I240-. tLitografic 8.A.)

r,

bibliografic al monumenielor fendate din Buturefli dc

N. Stoicescu (1961) si la fiscle manuscrisc ale Biblio-

tecii centralc de stat.

' g.

S1NTEZE DEZVOLTATE SA1J RESTIONSE

Prima incercarc stiintifici de a infitisa trecutul

capitalei noastre este aceea a lui Dimitrie Berindei,
apiruti in 1861 in Revista ronnbul sub titlul
re,rtii, Main isioric. Ea prezinti
intrebuintim chiar
principalele fase cc a incercat
cuy inicie autorului

BUCUR
CIOBANU
bra. 1.4.

1.ne

we

444

www.dacoromanica.ro

inccputurile orasului 1-au adcmcnit si pe ostasul

Dimitric Pappasoglu, bucurestean get-beget, niscut

in inima tirgului, la Hanul Zlitari", in 1811. El

a consacrat acestui subicct doui lucriri: una, mai
mici, in 1870, in care, revenind asupra unci mai
vechi pircri exprimate in 1859, cu prilejul publicarii
stampei sale cc inftisa pe ciobanul Bucur pscindu-si

oile pe malurile Dimbovitei (vezi fig. 1), nu mai

crcde cl accsta ar fi strmosul fondator, ci socoteste

cl orasul s-a intcmciat pe la anul 1328", dup

lui Dimitric. Intitulati Orasul Bucureili, resedintel

capitald a Tdrii Ronldnesti 1459-1862, ea ilustreazi
conceptia materialismului istoric, acordind o atentie
precumpnitoare factorului economic si social. Aprut recent, este bogar informara, utilizind nu numai
o ampli bibliografie
intre altele si o succint
sintezi a sa asupra veacurilor XIVXVI
dar si
documente inedite.

De mici proportii, dar utile pentru o informare

Cca de-a doua lucrare a sa, de proportii mai mari,

concisi, au fost cele trci sintczc alcituitc de profesorul

Ion Licherdopol, de colegul su de mai tirziu Enachc
Ionescu si de acadcmicianul Constantin Moisil. Cca

aprut sub forma. de fascicule in 1891

Pappasoglu

dintii a aprut in 1889, inaintca operei lui Gion ;

cu tidul

a doua, in 1922, ca introducere la ghidul Bucurestilor

la anal 1330
kind la 1850, e interesant nu prin pirerile sale asupra
intemeierii, ci prin amintirile personale, precise si

intocmit de maiorul M. Pintea ; a treia, publicara

sub titlul Bucurestii vecbi in frumoasa revisti Boabe
de grin, in 1932, duce povestirea pini in vremea

pitoresti, asupra Bucurestilor din prima jumitate a

secolului al XIX-lea.
Aproapc patru decenii dupi lucrarca lui Dimitrie
Berindei, a aprut aceca, monumental, a lui Gh.
Ioncscu-Gion, Istoria Bucurestilor; e contributia cea
mai pretioas din tot cc au dat predeccsorii nostri
asupra istoriei capitalci. Cuprindc atita informatic

unirii definitive, din 1861, a Principatelor. Aceleiasi

categorii, a sintezelor rezumatc, apartin trei lucriri

biruintele cistigatc asupra dusmanilor, peste Dunre".

era acum locotenent-colonel in rczervi

Isioria .fondeirii orasului Bucuresti...

de

de bun calitate, culeasi din multimea de documente

inedite de la Arhivele Statului i Academic, c scris

cu atita cldur pcntru zbuciumatul nostru trccut,

si prezentatil grafic cu adra grij, incit nu se poate
si nu te imprcsioneze. Desigur, din punctul de
vcdcre al conceptiei generale si, sub raportul documentar, indeosebi pcntru partea de istorie veche,
pini la 1500, cartea lui c astzi depsiti. Pentru

vcacurile XVIXVIII, ins,

ea

ii pistreazi,

in

multe privinte, valoarea. Un rcpros care se poatc

face lui Gion este cl, dei scriind la fincle sccolului
al XIX-Ica si tipirindu-si cartea in 1899, s-a oprit
a lisat deci la o parte tocmai
veacul in care Bucurcstii au cunoscut o dezvoltarc
rcmarcabili. Accast lips a incercat, dar n-a izbutit
s-o implineasci Frederic Dame, ziaristul, scriitorul,
filologul i profesorul franccz care, venir dc tinir,
la 23 dc ani, in Bucuresti, in 1872, a indrigit orasul
nostru si a limas aici pinI la moarte, in 1907. Opera
sa, scrisi cu prilejul si sub influcnta expozitiei din
1906 si dedicati predecesorului si prietenului su
n-a apucat si fic terminara; a apirut postum, in 1907,
sub tirita Bucarest en 1906 i este in cca mai mare
parte a ci asa cum arad si titlul o dcscriere
a capitalci in 1906, proslivindu-se monarhia i clasa
conductoare ; vcacului al XIX-Ica nu i se consacr
cu cercctarca la 1800

decir 40 de pagini. A treia lucrare de sintezi se

datoreazi lui N. Iorga ; ca a fost alcituiti cu priHui Lunei Bucurestilor, in 1939, si a apirut in

recente, scrisc, citesitrele, in opozitie cu cele precedente, de pe pozitiile matcrialismului istoric. Prima
se intituleazi Bucuresti. Scull istoric i a fost publicara'
in 1960 de un colectiv de nouil cercetitori ai Muzeului

de istoric a orasului 1 Cea de-a doua, apiruti un an

mai tirziu, sub titlul Bucuresti. Pagini de islorie, se
datoreaz lui Ion Ionascu, Aron Pctric si Pompiliu
Caraioan i face parte din colectia publicatiilor Sock.t5tii pcntru rispindirea stiintci i culturii. Ultima

sintezi rezumat formeazi introducerca istoric a

recentului Gbid Bucuresti (1962) si e rodul colaborrii
a trei cercettori 2. Toate aceste noi sintcze rezumare
mcrg pini in zilele noastre
istoriei contemporane
acordindu-i-se un loe preponderent si pun la
contributie ultimcle descoperiri arheologice si documentare.
Tot aici, la rubrica sintezelor concisc sau rezumare,

trebuic sI adiugim articolcle intitulare Bucuresti sau

Bucarest din dictionarcle i enciclopediile romne si
strinc. Dimitrie Frunzescu, in al su Dictionar topografic si statistic al Romiiniei, aprut in 1872, ne di

prima incercare autohton de acest fel, cu date

precise, statisticc, asupra orasului din acea vreme.
Urmeazi articolul similar al lui C. Alessandrescu
din Dictionarul geografic al judeorlui Ilfou (1895);
reficut si amplificar prin consultarca in manuscris
a monumentalei opere a lui Gion, acest articol, de
circa 120 de pagini in 40, a fost cuprins in primul
si al cloaca volum al Martini dictionar geografic al
Ronuiniei (1898-1899). E folositor in spccial pcntru
partca statistici i descriptiva contemporani, cuprinzind intervalul 1870-1899. Acceasi observatie se
impune i pentru articolul Bucuresti din Enciclopedia

Colectiv avind in frunte pe Florian Georgescu

alctuit din Gh. Cazimir, Paul Cernovodeanu,

acclasi an ; e bogar ilustrat si se intemciazi, in mare

parte, pe descrierile clitorilor striini care au trecut
prin orasul nostru. Ultima sintezi, intocmiti la implinirea unui scmimilcniu de la prima mentiune documentar siguri a Bucurestilor ca resedinti dom-

si

neascil, se datoreazi lui Dan Berindei, stnincpotul

talei.

Ioana Cristache, P. Daiche, Val. Lcahu, P. Nsturcl,

M. Nicolau-Golfin i Panait I. Panait.
2 Paul Cernevodeanu si Florian Georgescu au
redactat cap itolul Scurt istoric, iar Dan Berindci
Locuri istorice ,ni monumente de artd pe arterele

www.dacoromanica.ro

capi-

Romdniei, vol. 11 (1938) ; alcatuit de un colectiv, cl

e util mai ales pentru datele din intervalul 1900-1935.

O sinteza concisa a cunostintelor actualc asupra trecutului i prezentului capitalci noastrc se &este in
primul volum din Dictionarul enciclopedic romn (1962)

Dintre articolele asupra Bucurestilor aprute in

enciclopediile straine scmnaltn pe accla, foarte subicctiv, din Universum al lui Joseph Meyer (1861),
apoi articolele din Larousse du XX-e sicle, din Encyclopaedia britannica, din Marea enciclopedie sorieticd
(Boabutas cooemma.q ani4uK.ionedus, 1951) accasta

dota' secolc i jumatate, a arterei principale a orasului ;

o serie de informatii pretioase le-a avut de la Gheorghe

D. Florescu, unul din cci mai buni cunoscatori ai

trecutului Bucurestilor. Tema a fost reluata in recenta
lucrare (1962) a lui Stefan Ionescu, Podul Mogo,roaiei.
Ca/ea Vicloriei. In sfirsit, in frumoasa placheta a lui
Tudor Arghezi Cu bastonul prin Bucuresti (1961) sint
strinse o searra prea putine din inegalabilele
evocari ale maestrului privind locuri, oameni i fapte

din ultima jumatatc de vcac a victii orasului.

din urrni considera orasul nostru drept un punct

inscmnat pe drumurilc de comert" inca la finele
secolului XIV" si din enciclopedia germana Brockhaus, ultima editie.

LUCRAR' PENTRU INFORMAREA

STRAINILOR. GHIDURI

EVOCAR'

Un grup aparte il formeaza lucrrile dcstinatc

informarii strinilor. Sint scurtc sinteze, adescori

Intcresante i utilc sint o serie intrcagi dc lucrad

carc evoca aspectc ale orasului din a doua jumtatc
a sccolului al XIX-lea si de la inceputul celui urtntor. Nc gindim la cartea Bucurestii ce se duc a lui

precedind ghiduri ale orasului. Cea mai veche

una din cele mai bunc c accca a lui Ulyssc de Marsillac, alt francez captat de farmccul Bucurcstilor.
(Nu avem in vedere, in accastii prezentarc bibliogratia, dccit lucrarile dcstinatc special cunoastcrii
orasului, constituind entitti indepcndente, iar nu

Hcnri Stahl, apiirutil in doua cditii, una in 1910,

ccalalta in 1935, in care, intr-un amcstec de umor,
ironic adesca caustica i gingasi scnsibilitate, accst
iubitor al vcchiului nostru oras nc inftiscaza aspectele lui pitoresti sau putin cunoscutc. Ne gindim
la volumul italianului de origine Domcnico Caselli,
cistigat i el, ca i Dame, de farmecul orasului ;
in afar de accst volum, intitulat Cum au fost Bucurestii odinioard (1935), el a mai scris, ca i Stoica
Nicolaescu, Gheorghe Florescu si George Potra, o
suma de articole scurte, in Gazeta municipald, asupra
mahalalelor, caselor, bisericilor i locurilor putin
cunoscute ale capitalci. Tot mahalalele cclor s'Arad
1-au atras si pc Ioachim Botcz ; el ni le infatiseaza

in volumul Prin Bucuresti odinioard

ni (1956).
Mizeria i promiscuitatca marginilor orasului, oropsite de edili", aspectele dezolantc din Ciurel, Caracas,
Floreasca, Grant si Tci apar in articolc din aceeasi
Gazetii municipal in anii 1933 si 1934 (vezi bibliografia, la finele accstui capitol). Evocatoarc, pline dc
o discreta' mclancolie sint amintirilc scriitorului i poc-

tului Radu Rosetti, strinsc in volumul su Odinioard.

Colonclul Popescu-Lumina prezinta 131,c/tres/II din
trecut ,ri de astdzi (1935) ; in realitate, e un conglo-

merat de textc istorice

de amintiri personalc,
prezentat insa intr-o forma putin ingrijita. Gh. Cossi

tescu infatiseazi Bucurestii vecbiului regat (1944), iar

Victor Bilciurescu se ocupa de Bucuresti ,ri bucurefteni de ieri ,ri de astilzi (1945). 0 mentiunc deoscbit
merita Podul Mogosoaiei, a lui Gheorghe Crutzcscu,
cu subtitlul Poses/ea unei strilzi (1943): e rcconstituirea,

facuta cu talent si ciildurii, a victii, titnp de aproape

informatiile, adcsca foartc valoroase

cum sint acclea ale lui Sulzer din opera sa Geschichle des transalpiniscben Daciens (1780), sau, in cc priveste pe romani,
acclea ale lui Ion Ghica din Scrisorile sale
cuprinse

in lucrari de alta natura.) Aparuta sub titlul Cuide

du voyageur ir Bucarest (1872) si insotita de un plan
al orasului, ea da informatii pretioase. Urmeaza, in
ordine cronologica, Bucarest, in colcctia Les capitales

du monde, in doui cditii, prima in 1892, a doua in

1910. E o schita subiectiva, impresionista, in carc
se vorbeste i dc Bucurcsti, dar si de poporul roman,
dc credintelc i cresurile lui, de ranitii din razboiul
de la 1877. A aparut si in romneste in 1892, tradusa de Dumitru Stancescu. Tot Bucarest se intitu!caza i schita lui I. Lovcrdo, publicatii in revista
Le monde moderne (1897). Date utilc pcntru perioada
contemporana se gisesc in ghidul din 1896, in limba

germana, al lui Hans Kraus, aparut si intr-o a doua

cditie, in 1902, dc data aceasta in limba franceza
cu colaborarca lui Leon Bachclin, Bucarest et la
Roumanie. Semnalam si ghidurile bilingvc, romanofranceze, ale lui Const. Bilciurescu, din 1897, si
A. Costin rccte N. Petrascu
din 1909, prccum
si capitolul Bucharest din lucrarca amcricanului Harry

de Windt, anterioara cu un an (1908). In timpul

ocupatici germane, in 1918, a fost tiparit de autoritatile de ocupatie, chiar in Bucuresti, un ghid prccedat

de o scurta introducerc istorica, sub titlul Fiibrer

durcb Bukarest. Dura primul razboi mondial, trebuie
semnalati lucrarea, tot in 1 imba germana, a lui

E. Oberhummer, apiruta in 1924 in Comunicarilc

Societatii geografice din Viena, precum si douil
9

www.dacoromanica.ro

de la vechile grdini" pina la

lucrad destinatc vizitatorilor de timba engleza : Bu-

distractie si sport

charest, Romania's capital, a city of d?Pght" (Bucurerti,

capitala Roniciniei, un orar al incintdrii) de Florence
Farmborough (1924) si Strolls in old corners of Bucha-

si atitea alte
stadioanele si cinematografele actuale
aspecte ale vietii orasului intr-un moment dat, sa

res/ (Plimbdri prin vecbi colturi ale Bucurertilor) dc

Ethel Greening Pantazzi si Juliette Tcodorini (1926)
O huna' prezentare, Bucarest (1927), au dat tincrii
geograti francezi Vergez Tricom si R. Fichcux, in
urma stagiului lor in capita la noastra. Au urmat,
in 1928, volumul Bucarest el ses environs de Olga
Greceanu, un ghid in care sensibilitatea artistului
completcaza informatia documentara, iar in 1936,

cu acelasi titlu, ghidul lui C. Pop si Al. MARIO.

Profesorului Vintila Mihailescu i se datoreaza o
i clara sinteza, L'rolution d'une pille: Bucarest,
aparut la Var sovia in 1937: e comunicarea pe care
a facut-o la Congrcsul international de geografie din
acel oras in 1934. Volumul Bucarest (1935) al cunoscutului scriitor Paul Morand, castorit cu o romnca
scurt

simpatizind poporul nostru, ar fi putut fi, tinind

seama de talentul autorului, o opera literara si un

tinem, apoi, seama de seria momentelor istorice din

dezvoltarea lui semimilenara, numai de &id e resedinta domneascd, sa consideram, in sfirsit, interesul
crcscind pentru cercetarea Bucurestilor in ultimele

decenii, numrul tot mai mare al cercetatorilor

al publicatiilor de pila al periodicelor consacratc
in intregime sau in parte cercetirii trecutului Bucurestilor
si ne vom putea usor da scama de masa
considerabila a acestor contributii monografice.
ultimul deceniu i jumatate au aparut, de pila, zeci
de articole numai asupra sipaturilor arheologice de
pe aria bucuresteana
orasul si imprejurimile lui ;
de asemenea, s-au cercetat in mod amnuntit manifestrile luptei de clasa, participarea bucurestenilor
la diferitele miscari, rscoale si revolutii ale istoriei
noastre. A le prezenta in cadrul capitolului introductir
de fa/, tifiar selectind pe cele mai reprezentative, e o

imposibilitate (numai pentru trei din cele douazeci

mare succes ; in realitate e, precedat de o introducere

si sase de capitole ale lucririi noastre am citat patru-

Cu caracter istoric, un reportaj, alcatuit repede, cuprinzind totusi i citeva observatii interesante. Informatie precisa' si simt artistic se gsesc in lucrarca
arhitectului Grigore Ionescu, Bucurerti, gbid istoric
artistic, aparuta in 1938. Un elegant si sistcmatic
Gbid, amplu ilustrat, alcatuit de un numeros colectiv

zeci

si

precedat de un scurt istoric", este contributia

recenta (1962) a Editurii Meridianc la cunoastcrca

amanuntita a metropolei de astazi, a marilor realizari
ale ultimului deceniu ; o forma rezumata a ghidului,
sub titlul Bucurerti
mic indreptar, aparuse inca in
1960; ea a fost tradus in limbile de circulatie mon-

.si

trci de articolc tiparite sau sub tipar I) ; ne

vom multumi deci sa arn o parte a lor, pe cele

care se refera la aspectelc institutionale sau la momcntele istoricc de seama, in bibliografia de la finele capii rugarn pe acci autori ale caror
articolc sau contributii nu vor ti mentionatc sa nu
tic-o ja in mime dc fati, sa nu va& in aceasta o des-

Mielo,- respective.

considerare a muncii sau rivnei Ion. Sintem, dimpotriva, adinc recunoscatori tuturor acelor care s-au
strduit s'A lumineze o parte cit de mica' din trecutul
iubitei noastre capitalc. Faja munca lor, lucrarca de

t'ata n-ar fi fost cu putint.

diala.

PUBLICATII DOCUMENTARE. PERIODICE

ARTICOLE
Paralel cu aceste contributii monograficc au apirut

luctirilor privitoarc

trecutul
Bucurestilor c reprezentata de articolele sau contributiile monograficc privind tic momente din dezvoltarea orasului, tic aspecte sau institutii ale lui. 1ntr-una
singura din publicatiile periodicc bucurestenc, in
Gazeta municipald, se gasesc, de pila, zeci de articole
Marea masa

la

privind numai trecutul mahalalelor sau carticrelor

orasului. Sa inmultim acest singur exemplu Cu suma
aspectelor institutionale, intinderea orasului, populatia lui
sub raportul etnic si al categoriilor sociale
cldirile
publice i particulare, civilc i religioasc
strzile (ulitc, poduri", cal, osele, bulevarde) si
de la birje si
pietele, mijloacele de comunicatie
muscali" pini la troleibuze si getaxuri alimentaren,
luminatul si salubritatea orasului, asezamintele sanitare, de ocrotire si binefaccrc, locurile de petrecere,

si o seama de publicatii documentare cuprinzind

izvoare referitoare la Bucuresti, de la inscriptiile bisc-

ricilor ti documentele de proprictate pina la cronici,

planuri topograficc si albumc de stampe i fotografii.
In ce priveste inscriptiile lcasurilor religioase si ale
pietrelor de mormint, odoarelor, cartilor i vesmintelor ce cuprind, in afar de ceca ce se &este raspindit in diferite articolc, monografii si reviste, de
la Monumentele strdbunilor ale inimosului preot bucurestean Grigorc Muscelcanu pina la multimea stirilor
din Buletinul Comisiunii monumentelor istorice, trebuie

consultate cele dota capitole speciale din culgerea

lui N. Iorga, Inscriptii din bisericile Romdniei, intitulate
fiecare Oraptl 13ucurerti. Aclaugatn di o culegere
ampl cuprinzind inscriptiile din capitalil pina la 1800

a aparut de curind sub auspiciile Institutultii de isto-

10

www.dacoromanica.ro

ric al Academiei Republicii Socialiste Romania. Cronici vechi bucurestene care sa priveasca adica numai
orasul nu exista ; una singuri, in versuri, din veacul
al XVIII-Ica, intitulata, intr-una din variante, Istoria
,ri a Bricureftilor... ar putea avea
acest caracter exclusiv, relatind intrarea in capitala,
in 1769, a stupailor", Aka a rusilor si a partizanilor

Trii Riundne,rii

lor volintiri". Dar toate cronicile noastre vcchi,

de la acelea din vremca lui Mihai Viteazul pin la
cronicile rimate din epoca fanariotilor
patru numai
in legatura cu Nicolae Mavrogheni I
cuprind numcroase stiri privitoare la orasul de scaun. Pentru epoca

mai nott, de la sfirsitul veacului al XVIII-lea pina

la primul rizboi mondial, sint de scmnalat mai intii
insemndrile Androne,rtilor, cditatc de Ilk Corals in
1947, o adevarata cronic de familic a unei dinastii"

liste Romania in 1961, cealalt, mai putin intinsa,

dind la iveal. 173 dc acte, alciltuita de Florian
Georgescu, Paul Cernovodeanu, Ioana Cristache
Panait si editata, in acelasi an, de Muzeul de istorie a orasului Bucuresti. Tot o culegere documen-

tara, dar de aka' natura, este aceea intocmita de

Radu Albala sub titlul Bucureftii in lileraturd; ca reuneste un bogat manunchi de textc
proza i poczic
privind capitala noastra din veacul al XV-lea
pin in zilele noastrc.

Alexandru Lapedatu a dat la iveal, in 1907,

Catagrafia bisericilor bucureflene la 1810, extrasi din
catagrafia general alcatuit in timpul fzboiului

ruso-turc, lar I. Ionascu a publicat in 1959 o catagrafic din 1752 a 12 mahalalc ale orasului. Tot ca
o catagrafie", dar moderni i insotita de bibliogra-

de preoti bucuresteni (1774-1848). Tot Corals a

fie si de numcroase referinte la materialul documentar

descoperit si insemnrilc cojocarului loan Dobrescu,

edit si inedit, poate fi considerat Repertoriul bibliografic al monumentelor ftudale din Bucurefli al lui
N. Stoicescu (1961) ; el cuprinde atit monumentele
civile, cit si pe cele religioase din rstimptil 1458

Batiste. Ele se referi la epoca

dascill la biscrica

1802-1830 si relateaza nu numai cvenimentele din

Bucurcsti, dar si fapte de istorie muntean si europeana. Adaugam apoi Bucureftii de alilidatd de Constantin Bacalbasa, o cronica a anilor 1871-1914,

aparuta in doua editii, ultima in 1935-1936; cuprinde nu numai insirarea cronologica a faptelor
mai de seama si a faptclor diverse" petrecute in

1849.

Sapituri arheologice pe aria bucuresteana s-au

facut si mai inainte, din initiativa Muzcului Muni-

Bucuresti, dar si comcntarii i aprecien i asupra lor.

Pentru cine vrca sa cunoasca aspectul de huzur

cipal, explorindu-se, intrc cele doua razboaic mondialc,

de catre Dinu V. Rosetti, uncle puncte de la marginea
orasului
Tei, Bucurcstii-Noi si din regiunea inconjurtoare
Vidra, Leordcni, Snagov. Dar o ac-

petrecere al clasei stapinitoare la tinele veacului

tiune de mari proportii, sistematicil i de durat s-a

trecut, sine de urmrit cronicile" lui Mihai Vaca-

intreprins numai dupa 23 August 1944, chid s-au

explorat o serie de centre din chiar cuprinsul ora-

rescu

iscalea prin pseudonimul Claymoor"

pu-

la Alihai-Vocla, Radu-Voda, Curtea Veche,

Curtea Ars, Sf. Gheorghe-Nou, Sf. Nicolac-Selari,

blicate intre 1879 si 1903; o parte a lor, privind

anii 1882-1883, au fost reunite chiar in volum.

sului

O cronica zilnica a Bucurestilor in timpul ocupatiei

germane din 1916-1918 a dat Virgil Draghiceanu
in 1920, intitulind-o, scmnificativ, 707 zile subt trit-

strada Apolodor, malul Dimbovitei in p-cijrna podului

ium pumnuhri german.

Culegcri dc documente bucurestene au fost publi-

cate de Ion Ionascu si de fratii Virtosu. Volumul

cclui dintii, avind chiar ;west titlu, a aparut in 1941
si cuprindc actc din intervalul 1577-1897, privind
proprietatile mnstirii Coltea. Emil Virtosu a dat
la iveal actcle in legatura cu proprietatea uncle se
inal astazi Palatul Republicii ; impreuni cu fratele
co 1 loria Oprescu, a tiparit in 1936 volurnul
ineepulml edilitare 1830-1832, I. Documenle perdru
isloria Bucureftilor, cuprinzind o important catagrafie

a ncgustorilor

mcseriasilor din vremea Regula-

Altha:-Vod, locul blocului turn de ling Tcatrul de

precum si din veciniitatea imediata sau mai dcpartata a lui la FundcniiDoamnei, Dudesti, Popestii-Novaci. Rezultatele acesopereta', Thimaroaia, Gitilesti

tor sapturi, efectuate dc o echipa dc spccialisti in

fruntc cu V. Zirra, Gh. Cantacuzino, S. Morintz,
Panait I. Panait, precurn si a cercetarilor istorice
aferente s-au publicat in volumele Bucurefli, aparut
In 1954, Bucurc,rlii de odinioard, in 1958, si Cerceldri
arbenkice in Bircure,rli, in 1963.

Datelc statisticc constituid o insemnat categoric

de documente cu privire la dezvoltarea orasului.

in afaril de cele mai vcchi, cuprinse in diferitele
catagrafii" sau recensiminturi publicate (vezi mai

mentului Organic. Un mnunchi de documente

bucurcstene" a publicat si N. Iorga in Bulelinul

sus) si in periodicele de specialitate, mentionam

volumul XI (1932). Implinirca a

cinci sute de ani de la prima mentiunc istoric a

aprut in 1959, continincl date referitoare mai ales

la rastimpul 1955 1958, si Ducurettii la a .VA'-a

Bucurestilor ca rcsedint domneascil

Comisiei islorice,

in mod deosebit .4nuarul statistic al orapilui Bucurefli,

20 scptembric

aniversare a eliberdrii palriei, aprut in 1964 si cuprin-

1459, sub Vlad Tepes a determinat aparitia unci

serii de publicatii documentare. Sint mai intii cele
doui1 culegeri de documente inedite: una, ampl,

zind un vast material statistic referitor in special la

perioada 1958-1963.

cuprinzind 613 acre, a lui George Potra, cu titlul

stiri din cele mai rare si mai insemnate asupra ora-

0 categoric foarte importanta de izvoare, dind

Bucure,rti

sului de altadata, sine relaiib. calatorilor straini.

(1594-1821), editata de Academia Republicii Socia-

O adunare i comentare a pasajelor respective, de

Documente

privitoare la

isloria

orairului

11

www.dacoromanica.ro

la cele mai vcchi, din veacul al XVI-la, pina la

rizboiul independentei, a intreprins Peal Cernovodeanu : lucrarea, in trei volume, in manuscris, e
depusa la biblioteca Muzcului de istorie a ora;ului,
unde poatc fi consultata.
Dintre studiile in legitura cu hrtile i planurile
privind Bucurc;tii, locul intii il ocupa, Bra indoiala,
accla al lui Gheorghe D. Florcscu, intitulat Din
vechittl Bucurefti. Biserici, curti boierefli ,ri banuri F,,/re
and 1790-1791 (hod don1 plan/in i inedite (1935) ; e

vorba de planurile ofiterilor austricci Purcel si Ernst,

alcatuite in timpul ocupatiei militare din 1789-1791.
Un plan al baltii Ci;migiului din 1844, la inceputul
luctirilor dc asanarc, a publicat loan Bacili in 1935,
un plan al unui sector al ora,ului din 1847, L. Moga,

in 1937, iar un plan al vcchii curti clomne;ti, Ion

capitalc de astzi" i adauga o scama dc notatii in

forma pregnanta specified marelui nostru poet. Ulti-

mul album infati;ind Bucure;tii a aparut in 1964;

tcxtul ce-1 insote;te se datoreaza
Sadoveanu.

Sint foarte multe periodicele, nu numai in romane;te, dar si in limbi straine, care prin titlul lor, de
la Journal de Bucarest
din 1849-1850 pini la cotidianul Informatia Bucurefliuluii de astazi, se refera
la Bucure,ti. Aici nit vom lua in considerare decit
pe acclea care, programatic, s-au ocupat, in cxclusivitate sau in parte, cu trecutul ora;ului. Desigur,
in frunte trcbuie citata Gazeta municipal de sub
conducerca lui M. Dragomircscu, gazeta care, in
cei 16 ani de aparitie regulata, a publicat sute dc
articole privind Bucure;tii de altadata ; exemplul i-a

urmat de

Iona;cu, in 1943. Tot Iona,cu a dat la iveala in 1959

un plan rusesc
din 1770 al intregului ora;, cel

fost

mai vcchi plan cunoscut al Bucure;tilor. In sfir;it,

in 1964 a aparut un studiu al lui Florian Gcorgescu
asupra planului ccl mare al Bucure;tilor, ridicat in
1844-1846 de catre maiorul Borroczyn.
'rot printre publicatiile documentare socotim

cuprinzind studiilc

albumele

infilti,ind aspecte

vcchi si noi

ale capi-

talci. Primul pe carc-1 cunowem este albumul de

fotografii al lui Carol Pop dc Szatmary, alcatuit sub
un exemplar e inchinat doamnci Elena
ajuns azi o raritatc bibliografic. Dintre albumcic mai noi, scmnalam pc accla al lui Gcorge
Olszcwski, aparut in 1929 si precedat de o introducere istorica. In 1935, Comisia monumentelor istorice a cditat albumul lui Victor Bratulescu Vecbi
Cuza-voda
i

rederi bucureflene,

iconografice,

cuprinzind reproducen i

si in culori

dupa stampele, gravurilc i tablourile cc infati;eaza

locuri, monumente i scene din capitala secolelor
XVIIXIX. In ultimul dcceniu ;i jumatate, de
rcconstructie socialised a orawlui, au aparut trci

albume. Primul, tiparit in 1952 cu titlul Eyxapecn,

i dcstinat vizitatorilor sovietici, e precedat de o
introduccrc istorica in care se arata momentele mai
inscmnate dc via bucure;tcana de la 1848 pina la
23 August 1944. Cel de-al doilea album, Bucurefti.
(1956), se datorcazi arhitectului profesor Grigore Ioncscu ; dupa o scurta introrapt/ ,ri monumentele sale

duccre de caracter istoric se infatiFaza cititorului,

cu explicatii substantiale, principalele cldiri, civile

rcligioase, ale capitalei, din cele mai vcchi timpuri

pini in zilele noastrc. Cel de-al treilca album, Bucurefti,

de Aurel Baith (1957), se remarca printr-o exceptionala prezentarc grafica ; prcfata lui, iscalita dc
Tudor Arghczi, caractcrizcazil fcricit accst album
clrcpt o imagine variatii i bogatil a monumentalei

i comunicarile mcmbrilor ; din

1937), a publicatiei Bucureflii, organul Aluzeului

pinacotccii municipiului. Incepind din 1964, apar,

sub forma' de anuar, Alateriale de istorie ,ri muzeografie, cuprinzind mai ales contributiile cercetatorilor ;tiintitici de la Muzeid dc istorie al ornului
Bucurc0i.

EVOLUTIA ISTORIOGRAFIEI
PRIVIND BUCURESTII

9 iunic 1936), ale carei festi-

maria Municipiului a publicat frumosul album al lui

Adrian Corbu, intitulat Bucureflii-Vecbi. Documente

sus-citat. Societatea

lipsa de fonduri, n-a putut aprea dccit un singur

volum, pe anii 1930-1934. Acela0 motiv explica
se pare
i sistarca, dup numai trei ani (1935

infatiOnd mai ales monumente

vitati s-au dcsfa;urat pe terenul Parcului National

azi Parcul de cultura i odihn Herastru Pri-

Informatia...

Bucure;tii-Vechi" trebuia sa ADA un anuar al ci,

religioasc. In legatura cu cea de-a doua Luna a

Bucure;tilor" (9 mai

lui Ion Marin

Aruncind o privirc retrospectiva asupra numcroaselor publicatii in legatura co trecutul Bucure;tilor,

constatam ea' de au urmat, cantitativ i calitativ, o
curba ascendent.% maximum fiind atins in ace;ti
ultimi ani. La inceput, lucrarile au avut un caractcr
intimplator, detcrminat de interesul cite unui cercetator izolat ca Pclimon sau colonclul Pappasoglu,

sau de afectiunea purtati orwilui de vreunul din

locuitorii luminati ai lui, ca Ionescu-Gion. Intemeicrea Aluzeului municipal

in 1929 a dat un oarecare

impuls cercetirilor in legatura cu trecutul capitalci.

Primul director
in ordine cronologica
al acestei
institutii, dr. G. Severeanu, autorul citorva mici
contributii scrise, a (limit ora;ului bogata sa colcctie
de antichitati, din care uncle se refera la aria bucure;teana. Colaboratorii sai, Ghcorghe D. Florcscu

Dinu V. Rosetti, conducatori ci in00, mai tirziu,

ai muzeului, au dat la iveala mai multe studii: primul

in legaturl cu Bucure;tii veacurilor XVIIXIX,

cel dc-al doilea cu trccutul cel mai indepartat. Insti-

Corm: Informa//a Bucureftilor.

12

www.dacoromanica.ro

tuirea Lunci Bucurestilor"

acest fel a avut loe in 1935

prima manifestare de
a prilejuit i ca uncle
de N. Iorga,
publicatii, cum a fost
editata de Municipiu in 1939. Dar un avint dcosebit
au luat cercetarile in legaturil Cu istoria capitalei
numai in ultimul deceniu si jumatate. Pe dc o parte,
Muzcul municipal a fost rcorganizat, devenind Muzeul de istorie a orasului Bucurcsti, i punindu-i-sc
la dispozitie fonclurile necesare pcntru o intensa
campanie de s5p5turi, urmarita staruitor an de an,
pentru publica= rezultatelor respective. Pc de
alta parte, s-a dat muzeului un sediu corespunzator,
Palatul Sutu, renovat cu grija, dispunind dc spatiul
nccesar pcntru expuncrea obicctclor i marturiilor
privind trccutul orasului, pcntru biblioteca i pentru
tinerca unor cicluri de conferinte in legdtur cu accst
trccut. In acelasi an, 1959, in care muzcul se instala
In noul sediu fcricit asezat chiar in inima tirgului",
la intretaicrea cclor douii mari bulevarde care strabat

Istorialor

orasul, se s5rbitorea implinirca a cinci sute de ani

de la prima mentiune documentara sigur a Bucures-

tilor ca resedinta domneasci. Accast5 srbitorire,

la care a luat parte, sub diferite forme, nu numai

intreaga suflare bucuresteana, dar intregul popor
romanesc
in frunte cu cirmuitorii lui precum
multi oaspeti din orascle de scama ale lumii, a determinat aparitia unei scrii intregi dc lucrari, incepind cu
culegerile documentare si ispravind cu opercle de
sintez5. Academia Republicii Socialistc Romania,

Muzeul de istorie a orasului Bucuresti, Societatea

pcntru raspindirea stiintei si culturii, Socictatea de
stiintc istorice i filologice, diferitele edituri
ritelc publicatii periodicc de caracter istoric s-au

intrccut in a da la iveal5 lucrari privind orasul de

ieri si de astazi. O alta serie de asemenca lucrari
au aparut co prilejul implinirii a doua decenii de
la momcntul crucial al istoriei noastrc contemporanc,
care a fost 23 August 1944. Ceca cc deoscbcste ins

aceste dou5 serii de lucr5ri de cele anterioare este

in primul rind faptul eli ele au fost alcatuite pc temciul

conceptiei materialismului istoric, ca s-a acordat o

atentie precumpanitoare factorului cconomico-social,
c s-a pus in lumina lupta pcntru o viati mai huna
a celor s5raci si multi.

BIB LIOGRAFIE

1.Sinteze dezvollate tau restrinse.

1. D. Bcrindei, Bucurescii, strain istoric, in Revista

romdnd pentru
htere ,ri arte, I (1861), 317-360
si 611 638 ; 2. Ion P. Licherdopol, Bucurestii, Bucuresti, 1889, 191 p. si o hart ; 3. Lt.-colonel D. Pa-

ppasoglu, Istoria fonddrei orasului Bucuresti, capita/a

regatului romiin
de la anal 1330 pinii la 1850
culeash dupd mai multi scrillori meld, Bucuresti, 1891,
220 p. in 8 ; 4. G. I. Ionescu-Gion, Istoria Bucurescilor,

Bucuresti, 1899, 818 p. in 4, cu ilustratii

5. Frederic Dame, Bucarest en 1906, Bucuresti, 1907,

IV + 640 p. in 8; 6. Enache Ionescu,

editia municipiului

Bucuresti (1943), 298 p. in 8; 20. N. Vita-

manu, Lt.-col. Pappasoglu, primal istoriograf al Bumrestilor,

Bucurcsti, 1943, 16 p. in 8; 21. George

Costescu, Bucurestii vechiului regal, Bucuresti, 1944,

397 + XIV p. in 8, cu ilustratii ; 22. Victor Bilciurescu, Bncuresti

bucuresteni de ieri

de astdzi,

Bucu-

resti, 1945, 369 p. in 8, cu ilustratii ; 23. Ioachim

Botez, Prin Bucuresti, odinioard

astdzi, Bucurcsti,
baslona

1956, 77 p. in 8; 24. Tudor Arghczi, Cu

prin Bucuresti, Bucuresti, 1961, 159 p. in 8; 25. Stefan Ionescu, Podul Mogo,roaiei. Ca/ea Victoriei, Bucu-

Bucurestii

resti, 1962, 141 P. in 16.

Bucuresti,

du voyageur Bucarest, Bucuresti, 1872, VIII + 219 p.

in 8 ; 27. Bucarest, in Les capitales da monde, Paris, 1892

in M. Pintea, Nod plan ,ri gbid al orasului Bucuresti,

fa., p. IXXLVII ; 7. C. Moisil, Bucurestii vechi,
in Boabe de gnu, III (1932), p. 385-424; 8. N. Iorga,
Istoria Bucurestilor,

strdzi,

III. Lucrari pentrit informarea

nilor. Gbiduri. 26. Ulysse de Marsillac, Guide

Bucuresti, 1939, 399 p. in 8, Cu ilustratii ; 9. Bucuresti. Scurt istoric, Bucuresti, 1960, 160 p. in 8

Bucarest,

Bucuresti. Pagini de istorie, Bucuresti, 1961, 211 p.

Bilciuresco, Guide de Bucarest el les environs. Ghidul

Bucurestiului cu imprejurimile (enviroanele) sale, Buell-

10. Ion Ionascu, Aron Petric, Pompiliu Caraioan,

in 8; 11. Paul Cernovodcanu

si

Florian Georgescu,

in Bucuresti-Gbid, Bucuresti, 1962,

p. 18-50; 12. Dan Berindei, rasa Bucuresti, repdinkl
CaPlidd a Tdrii Romiinesti (1459-1862),
Scurf

istoric,

Bucuresti, 1963, 301 p. in 8, co ilustratii si o harta.

II. Epoch,. i. 13. H. Stahl, Bucurestii ce se due,
Bucuresti, 1910, 215 p. in 8 (a doua editic in
1935, 319 p. in 8) ; 14. Neagu R5dulescu, In Bncurestii lui 33, in Gazeta municipald, 11 (1933), nr. 89
15. G. M., Bucurestiul... pitoresc! Stradlind cl/eta
cartiere marginase, in Gazeta municipald, III

(1934),
nr. 122 ; 16. Domenico Caselli, Cum au fort Bucurestii
odinioard,

Bucuresti, 1935, 80 p. + VIII pl. in 4;

17. Col. Popescu-Lumin5, Bucm-estii din 'recut ,ri de

Bucurcsti, 1935, 704 p. in 8; 18. Radu RoBucuresti, 1942, 271 p. in 8;

setti,
19. Gh. Crutzescu, Podul lifogosoaiei. Povestea unei

astrIzi,

(a doua editie in 1910, p. 313-340) ; 28. J. Loverdo,

Paris, 1897, 14 p. in 8; 29. Const. Etienne

resti, 1897, 205 p. in 8; 30. Dr. Hans Kraus

si

L. Bachelin, Bucarest el la Roumanie, Bucurcsti, 1902,

IV + 192 p. in 8; 31. Harry de Windt,

Turkey

Ncw York, 1908, XII -I- 336 p.

in 8 ; 32. A. Costin (N. Pctrascu), Orasul Bucuresti.
La ville de Bucarest, in Literaturd arid ronilind, XIII
(1909), p. 3-41 ; 33. Ffibrer durcb Bukarest, herausgegeben von dcr Druck- und B tichercistelle der M.V.R.,
and /he Balkan states,

Bucurcsti, 1918, 60 p. in 16; 34. Florence Farm-

borough, Bucharest, Romania's capital, a city of

delight", in Countries of the IVor/d, 1924, p. 1055 1068 ;

35. G. Vcrgez Tricom

si

R. Ficheux, Bucarest, Paris,

1927, 18 p. in 8; 36. Ethel Greening Pantazzi

Juliette Teodorini, Strolls in old corners of Bucharest,

Bucuresti, 1926, 78 p. si 10 planse ; 37. Olga Greceano, Bucarest et ses environs, Bucurcsti, 1928, 240 p.
in 16, cu 2 hrti si 12 planuri ; 38. Vintil5 Mihailescu,
13

www.dacoromanica.ro

L'volution d'une vide: Bucarest, Varsovic, 1927, 10 p.

in 8 (in Compies rendus du Congrs international de
,gographie, Varsovie, 1934, t. III, p. 230-239) ; 39. Grigore 'oneself, Bucuretti.Gbid ;stork- ti artistic, Bucuresti,
1938, 421 p. in 8", ca 157 ilustratii si 5 planuri

40. Bueuretti. Mic indreptar, Bucuresti, 1960, 54 p.

in 16 si o hart ; 41. Bucuretti-Gbid, Bucuresti,
1962, 390 p. in 8' si 5 Flirt'.

IV. Publican documentare. Perio-

d i c e. 42. N. Iorga, Inscriptii din bisericile Ronidniei,

fitsc. Ili, Bueuresti, 1905-1907, 374 p. in 8".

42 bis. Alexandra Lilian, Constantin Man, Haralambie Chirck Olimpia Diaconescu, Inscriptiile mettevale
ale Romdniei. raid Bucuretti, vol. 1 (1395-1800),
Bucuresti, 1965, 935 p. in 4.
43. Claymoor, La vie Bucarest 1882-1883, Bucurest', 477 p. in 8; 44. Const. Bacalbasa, Bucurettii
de altadala, 4 volume, Bucuresti, 1927-1932, 335 +

320 + 258 + 206 p. in 8 (a doua editie in 1935

1936) ; 45. Virgil DrAghiceanu, 707 zile sub/ cultura

pumnului german, Bucuresti, 1920, 367 p. in 8'
46. Ilie Corfus, insemnarile Andronettilor, Bucuresti,
1947, 143 p. in 8; 47. "lie Corfus, O cronica a Buellrettilor (1802-1830), scrisa de un mettetugar, 161 p.
(ms.).

48. Al. Lapedatu, Catagrafia bisericilor bucureflene

la 1810, Bucuresti, 1907, 59 p. in 8; 49. Emil Virtow, Ion Virtosu i Horia Oprescu, Inceputuri edilitare 1830-1832, I. Documente pentru istoria Bucciret-

tilor, Bucurcsti, 1936, XV + 223 p. in 4; 50. Em.

Virtosu, Palatal regal cum a fort in trecta, de /a Nicoke

Grdmaticul la boierul Dinicu Golescu. Documente prezentate de..., Bucuresti, 1937, XXXI + 61 p. si 5 pl.
51. I. Ionascu, Documente bucurettene privitoare la
proprietatile Manastirii Col/ea, Bucuresti, 1941, 445 p.

in 8', cu reproducen; 52. Fl. Georgescu, Paul Cernovodeanu, loana Cristache Panait, Documente privind
istoria oratuhri Bucuretti, Bucuresti, 1960, VIII + 341 p.
in 8 ; 53. George Potra, Documente priviioare la
istoria orapilui Bucuretti (1594-1821), Bucuresti,
1961, 819 p. in 8" ; 54. N. Stoicescu, Repertorild
bibliografic al monumentelor feudak din Bucuretti, Bacarcsti, 1961, 363 p. in 4, Cu ilustratii ; 55. Br/curet-1d
in literatura. Tcxte alcse i adnotate, cu un cuvint

inainte de Radu Albala, Bucuresti, 1962, XXXVI +

747 p. in 8".

56. Bucureili. Rezullakle sapaturilor arbeologice ti

ale cercelarilor istorice din and 1953, Bucuresti, 1954,
263 p. in 80, ca ilustratii i planuri ; 57. Bucurettii

arbeolo,gice, VII (1961), p. 657-680; 60. S. Morintz,

P. Roman, Dina Rosetti, Panait I. Panait i Gh. Cantacuzino, Sapciturile arbeologice din Buctiretti, in Materide fi cercetdri arheologiee, VIII (1962), p. 761-794;
61. Cercetdri arheologice in 13neuretti, Bucuresti, 1963,

388 p. in 8".

62. Anuarul statistic al oratidui Bururetii, Bucuresti,

1959, 175 p. in 16" ; 63. Bucureili la a XX-a anivertare a eliberdrii patriei. Cifre fi imagini, Bucuresti,
1964, 293 p. in 8".
64. Gheorghe D. Florescii, Din vechiul Bucuretti.
Biserici, curl; boieretli
hanuri intre and 1790-1791
dupa cloud planuri medite, Bucuresti, 1935, 186 p. in 4",

ea 5 planuri ; 65. loan C. Mali, Plana baltii

migia, in Bucurettii-Vechi, IV (1931
1935),

p. 47-49; 65. L. Moga, Un plan inedit de la 1847

al mud sector din crap/ Bucuretti, in Bul. Co,;,. mon.
isi., XXX (1937), p. 179 --184 ; 67. I. Ionascu, Un
plan inedit al Curtii Vecbi din 1799, in Rev, is:. rom.,
XIII (1943), p. 55-77 ; 68. I. Ionascu, Plana carlo-

grafie inedit al oratului Bucuretti din anal 1770, in

Simla, XII (1959), 5, p. 113-131.

69. G. Olszewski, Bucuretti (Bucarest), Note islarice fi stampe, Bucuresti,- 1929, 15 p. si 12 planse ;
70. Victor BrAtulescu, Vecbi veden i bucurettene, Bucu-

resti, 1935, 6 p. + 32 planse, in 4; 71. Albumid

9 limit 1936, Bucuresti, 1936,

199 p. in 8, cu ilustratii si planar ; 72. Adrian Corbu,
Bucurettii-Vecbi, Documente iconografice, Bucuresti,
Lunei Bucuretti, 9 mai

1936, 18 p. + LX X XIV planse si un plan, in 4;

Eyxapectn, Bucuresti, 1952, nepaginat, in 4;

Teodor Enescu, Un album de folografii a/ lui Carol
Pop de Szatbmary ca veden i din Bucuretti, in Studii fi
cercetdri de bibliologie, I (1955), p. 291 299 ; 75. Gri-

gore Ionescu, Bucciretli, orapd

monumentek sale,
Bucuresti, 1956, 309 p. in 8, ca ilustratii si un pian;
Bucuretti. Fotografii Aurel Bad), Bucuresti, 1957.
Cu o prefatil de Tudor Arghczi, 4 + 101 file, in 4;
Bticuretti, text de Ion Mari Sadoveann, Bucuresti,
1964 (nenumerotat).

Gaza,' municipald, 1932-1947, saptaminal, infolio ; 79. Bncureitii-Vechi, Buletinul Societii isto-

rico-arheologice Bucurestii-Vechi", I V (1931

1935), 180 p. in 4; 80. Bucuretti, Le vista Muzeului

municipiului Bucuresti, IIII (1935-1937), 356+

152+217 p. in 8".
81. N. Stoicescu si Tr. Udrea, Muzeul de istorie
a oratidui Bucureiti, in Studii, XII (1959), 5, p. 235
241 ; 82. Fl. Georgescu si Paul Cernovodcanu, Aluzeill

Dinu Rosetti,,Vantiertd arbeologic Bucuretti, In Materiale

,ri cercetdri arbeologice, VI (1959), p. 757 788 ; 59. I. lo-

de istorie a rat:dui Bucuretti, 1960, 128 p. in 16"

83. I. si P. Panait, .Sedinta festiva de comunicari
inchinald sarbatoririi orattilui Bucuretti, in Studii,
XII (1959), 5, p. 241 -- 246 ; 84. Muzeul de ism,*

nascu, S. Morintz, Gh. Cantacuzino i Dina Rosetti,

.Yantierul arheologic Bucuretti, in Materiale
cerceldri

Bucuresti, 1964, 410 p. in 80.

de odinioard, Bucuresti, 1959, 239 p. in 40; 58. I. Ionascu, VI. Zirra, S. Morintz, Gh. Cantacuzino

a orapilui Bucurefti. Materiale de istorie

www.dacoromanica.ro

fi

muzeografie,

CADRUL GEOGRAFIC

,Dimbovitd, apd dulce,

Cin'te
'
bea nu se mai duce."
(Zicala pcpulvi
pemru

India 03ta in 175S)

Povestirea istoriei unui oras

ca si a unui po-

por

200) -- dupa meridianul de la Greenwich

la

incepe de obicei prin descrierea pamininhei pe

care s-a desfasurat viata lui ; se cerceteaza asezarea
acestuia, aspectul sau fizic, apele ce-I strabat, clima

4424'49" latitudine nordica, aceste coordonate refe-

si bogatia lui intr-un cuvint, intregul cadru geografic. Aceasta nu din deprindere didactica sau din
rutina, ci dintr-o necesitate organica, stiintifica, din
faptul ca viata omului e strins legata in bine si
In fati
de pmintul pe care s-a asezat. Mai ales
in vremea veche aceasta legatura a fost puternic.
Pe m'asura' ce sporeste civilizatia, pe m'Asura ce se
inmultesc mijloacele tehnice cu ajutorul carora se
poate supune sau modifica mediul fizic, insemnatatea
lui scade. Ea nu va disparea insa niciodata. E necesar

meridian). Sau, cu alte cuvinte, Bucurcstii se Misa

la aproape jumtate distana tare ecuator si pol
(paralela de 450 trece putin la nord de Ploiesti I),
in plin zona temperata, si in partea de sud-est a
Europei. Cam pe aceeasi latitudine se all Yalta,
in sudul Crimeii, i Genova, marele port italian de
pe coasta Mediteranei ; dar cita diferenta, in cc priveste clima, intre aceste doua asezari i Bucuresti I

asado- sa cunoastem acest mediu fizic, sii-i cunoastem

sfirsitul intinsei cimpii care, incepind, pe de o parte,

la nord-estul Milrii Caspice (sudul NIuntilor Urali),

caracteristic i le.

rindu-se la punctul de la Observatorul astronomic

Filaret, unde e instalata luneta meridiana mare (cercul

In timp ce ele beneficiazi de adipostul muntilor

vecinatatea mAni, orasul nostru e aproape de

si

pe de alta parte, la tarmul rusesc al Oceanului Inghetat

de Nord, se ispraveste tocmai la Dunrea olteana.

Crivatul nu intilneste un obstacol apreciabil pe tot
acest uria$ ses.
Daca privim asezarea Bucurestilor numai in
legatur Cu tara noastr, constatam ea el ocupa o
pozitie excentrica, fiind foarte aproape de granita

ASEZAREA BUCURESTILOR

Ccl dintii care a incercat sa precizeze

prin indicarea longitudinii si latitudinii asezarea orasului
nostru a fost clericul Hrisant Notara, grec de neam,
profesorul fiilor lui Constantin Brincoveanu si viitorul mitropolit al Ierusalimului. In lucrarea sa Intro-

aparutl in grecestc la Paris, in

1716, el da pentru Bucuresti, capitala Valahiei",

ducere in geografie,

coordonatele 47,0 si 45,0. Pcntru mijloacele de care

dispunea atunci, grescala, in ce priveste latitudinea,
nu e mare. In realitate, orasul nostru se afta la 265'48"
longitudine estici (sau 1 or, 44 minute, 23 secunde,

de sud si la marc departarc de cea de nord. Ii despart

de Dunare, in linie dreapt, vreo cincizcci de kilo-

metri, in timp ce pina in Muntii Maramuresului

sint, in acceasi linie dreapta, patru sute cinci. Aceasta

mare diferent scadc considerabil daca avem in

vcdere numai Muntenia sau Tara Romaneasca, adica
teritoriul initial a carui capital au fost, incepincl
dc la jumatatea secolului al XV-lea, Bucurestii.

In raport cu accst teritoriu, ale carui botare sint

in linii mari
Carpatii, Dunfirea, Sirctul inferior
si Milcovul, orasul nostru ocupa o pozitie mult mai

putin excentrica, fiind situat in jumitatea de est a

15

www.dacoromanica.ro

lui. Iar daca limitm si mai mult zisul tcritoriu, luind

in considerare numai Muntenia propriu-zisa, mrginita dc Carpati, Olt, Durare, Siretul inferior si Mil-

intr-altul, caltori de tot felul, negustori i ostasi,

Bucurcstii au fost un popas, un punct de oprirc.
A trcia constatare este tot in legatura cu Dunrea.

coy, atunci constatm ca Bucurestii sint intr-un

punct cvasi central, in mijlocul cimpici muntenc,

De la Bucuresti, asczat in mijlocul cimpiei muntenc,

se putea observa si supraveghea, cu relativa usurinta,

avind o asczarc similarii accicia a Craiovci fatil dc

teritoriul oltcan.
Examinind mai de aproape asezarea Bucurcstilor
in raport cu Tara Romancasca, se impun trei constatad. In primul rind ca el se afla in larga zota Milroas4, care, coborind din regiunea muntilor si dealurilor, desparte cele dou stepe: Baraganul si Burnazul. S-a sustinut dc unii ccrcettori ca Bucurcstii
ar fi situati chiar pe marginea pdurii" sau pc unja
dc dcmarcatic intrc padure i stepa". Realitatea este
estica, deci sprc Bargan, coincide, in partca de
miazazi, cu linia Alostistei, iar sprc nord-est o depaseste chiar. Astazi inca, dupa atitca stcole de dcfrisarc
a pdurilor, intilnim masivc importante la nord-est,

tot curso! fluviului, intre gura Sirctului i accea a

Oltului, dupii cum de la Craiova se facca acceasi
operatiune pcntru portiunca cuprinsa intre Portilcde-Fier si gura Oltului. Accst aspect al aseziirii orasului a avut greutatea lui in hotarirea domnilor
Tarii Romanesti de a fixa si mentine aici scaunul
de domnie, intr-o epoca de lupta cu turcii, dupii
cum apropierea dc Dunrc a Bucurestilor a fost
un argumcnt puternic, dar in scris contrar, pentru
otomanii care voiau sa tina in fritt Muntenia, constituind, in acest scop, raialc pc tarmul sting, la Turno,
Giurgiu si Brila, prccum i pcntru domnii nostri
care se bizuiau pe sprijinul otoman.
In rezumat, atit sub raportul economic, al posibilitatilor de trai si de schimb, cit si sub raportul

est si sud-est de Bucuresti. Cu cit ne ducem in

politic, al posibilitatilor

ca el se aflil in interior/II zonei pildnroase, a carei limita

trecut, cu atit aceste masive sint mai mari si cuprind

din toate prtile orasul. In arnanuntita harta rusa

a Principatelor, ridicati si redactat intre 1828-1832,

se pot observa insemnate paduri care merg de la

Pantelimon, din marginen Bucurestilor, pina la Mostistea circa 35 de kilomctri in linie dreapti
trecind i dincolo de accasta apa i, inaintind, spre
nord-est, sub forma de petece resturi ale codrului
inchciat de altdata pina la Ialomita, pc carc o
ating in regiunea Alexcni-Vadu Pietros. Aceeasi

harta arad un masiv pacimos mare si doua mici

de lupa i supravegherc
reciproca, asezarea Bucurestilor, in mijlocul cimpiei
muntcne, in cuprinsul zonei pduroase cc desparte
cele doua stcpe zona strabtuta de o retea de
ape
si la o relativa apropicre de Dunire, se justifica, ii gaseste o explicatie satisfaciltoare.

INFATISAREA SI CONSTITUTIA SOLULUI

la est de Mosiifiea, intre accasta vale si satul ileana.

La nord-est de Bucuresti ea inseamn pdurile de

la rasarit de Stefnestii-de-Jos, de Afumati i de
Sindrilita, iar la sud-est de oras, padurile de pe cele
dota maluri ale Dimbovitei: in regiunca PitagheiOcheasca-Popesti, in dreapta apei, iar in regiunea
Vasilati-Aprozi, in stinga ei. Mai departe, spre sud-est,

este masivul important de la Ciornuleasa, orientat

spre extrcmitatea de nord a lacului Mostistea, spre
satul Curatesti. Ar fi, socotim, fastidios s insistm
mai mult asupra accstui aspect ; dovada e ficuta :
Bucurestii s-au aflat, in epoca intemeierii lor, in
cuprinsul zonei paduroase care despartea cele dota
stcpc ale cimpiei muntene. Accasta zona, strabatuta
de un fascicul dc riuri avind acceasi directie, riuri
clintrc care pentru asezarea Bucurestilor a fost hotaritoare Dimbovita, presarata apoi cu lacuri bogatc
in peste i cu poieni burle pentru agriculturii, oferea
conditii optime traiului omencsc.
A doua constatare cu privire la asezarea Bucurestilor in raport cu teritoriul Tarii Romanesti este ca
el se afl pe calca cea mai salda care lea& Dunarea
cu Transilvania, si anume, la punctul de intretaicre
a celor dota' drumuri ce, venind de la stravechile
vaduri ale Giurgiului i Oltenitei, se indreapta spre
trecatorile Carpatilor. Pc aceasta cale, pe care, din
timpuri imemoriale, s-au perindat, intr-un sens

Orasul nostru s-a dezvoltat pe un ses intins, cu

panta link de la nord-vest spre sud-cst, si strbtut
de dota' cursuri de apa: Dimbovita si Colentina.
Punctul cel mai inalt de pe teritoriul Bucurcstilor,
teritoriu luat in intelesul administrativ actual, adica
pina pz..ste linia de centur a forturilor, este la Chiajna :

95 metri deasupra nivelului madi; cel mai os, in

valea Colentinci, in dreptul amintitei linii de centura :

55 de metri ; asadar, o diferenta de 40 de metri.

Aceasta diferenta scade daca Itarn in considerare
orasul propriu-zis. Astfcl, pe malul drept al Dimbovitei, la nord de punctul trigonometric Moara Ciurcl,

gsim altitudinca 91,43 metri, in timp ce la iesirca

din oras, din os de Abator, tot pe malul drept,

inregistram 63,10 mctri: difercnta este de 28,33 mctri.
Contrastele cele mai mari si mai izbitoarc se inregis-

treazil acolo unde scsul coboara repede in lunca

Dimbovitei: la Calca Piscului, undc diferenta intre
punctul cel mai inalt (83,37 m) i cheiul Dimbovitei
(65 m) este de 18,37 metri, apoi la Arsenalul Armatei,

unde aceeasi diferenta intre punctul cel mai inalt

(87,50 m) i chei (71,60 m) este de 15,90 metri ; de
asemenea la Dcalul Patriarhiei un rest mai rezistent
din sesul originar ros de apele Dimbovitei unde
diferenta este de 15,16 metri (86,86 m ata de

16

www.dacoromanica.ro

71,70 m). In lcgatura cu accst deal, e intercsant

dc obscrvat c punctul unde, in vcchime, se masura
defectuos, ce-i drept
altitudinca, era pragul uvii
bisericii metropolitane. Planul Bucurevtilor intocmit
de ingincrul Borroczyn i tiparit in 1852 arc urmatoarea insemnare in coltul din drcapta, jos, al uneia
din cele patru planve: Inaltimea peste surfata
MAni Negre, pragul de piatra al Lisa de intrare in
biscrica

sfintei Mitropolii

este

32,85

stinjeni

Serban-voda...".

Apa Dimbovitei vi-a taiat in intinsul ves al Bucu-

Filaret (mai tirziu fintina Cantacuzino) din Parcul

Liberttii, sau izvorul dc linga podul Cotroccni, pe
malul drept al Dimbovitei. Din loess sau lut s-au
facut tot soiul de oale i vase, inccpind cu cele de
acum citeva mii de ani, descoperite la BucurevtiiNoi, la Tci, la Fundcni vi in atitea alte
01.0 de pe
aria bucurevtcanii i pin la produscle olarilor", a

caror mahala era, in vcacul al XVIII-lea, in jurul

bisericii cu acelavi numc. lar din lut amestccat cu
ccva nisip s-au facut caramizile ; un document din
1668 amintevte, in sud-estul Bucurcvtilor, pe malul

revtilor o Iona, mai larga sau mai sterna, dupa

drept al Dimbovitei, locul drept Caramizii"

rezistenta pe care a intimpinat-o in rocilc solului.

Liirgimea cca mai mare o constatam in partea de

unde sint Carmidarii-de-Jos de astazi ; majoritatea

caramidariilor, ca vi a gropilor de nisip i pictriv,
au fost insa pe malul sting al Dimbovitei, unde grosimea stratului de loess e mai mica i dcci nisipul
vi pietrivul mai aproape, i anume, in partca de nord
nord-vcst a oravului ; aici, in nord-vest, se afla
cartierul Caramidarii-de-Sus. Bucurevtenii au avut
la indemina avadar matcriale de constructic ; le-a
lipsit numai piaira pe care au trebuit s-o aduci fie
fie de
de la munte calcarul de Albevti, de pildii
peste Dunare
calcarul de Rusciuk, de buna calitate.

sud-est a oravului, i anume, la sud-est-est de Vca-

revti, unde ea atinge 2.960 de metri, deci aproapc

trei kilometri, vi din jos de Dealul Piscului, Linde
e de 2.190 de mctri. Cca mai mica largime se constat in dreptul pintenului" de la Mihai-voci, Linde
distanta intre baza dealului pe care se ridica Arhivele Statului i inceputul pantei sprc strada Riureanu

este de circa 270 de mad.

Actiunea de eroziune a apei nu s-a exercitat uniform pe tot intinsul luncii. In uncle locuri, din
cauza rocii mai dure, au ramas portiuni mai putin
roase, mai inaltc, constituind adevarate popine" sau
gradivti". In afara de Dealul Patriarhici, eel mai
putin ros, inaltimea lui maxima fiind la nivelul vcsului
de la marginca luncii i constituind deci un martor"

al vcchii altitudini, dud Dimbovita a inceput sa-vi

sape albia, in afara de el, mai este movila de la
Radu-vocla, i movila mult mai tevita, numita de
bucurevteni gorganul"
nume dat de obicei movilelor artificiale, acoperind mormintc stravechi vi
pe care se inalta biscrica Sf. Inc. A cxistat vi un
gorganel" amintit, simultan cu gorganul", intr-o
insemnare oficial din 1724, iulic 20; el se afla in
mahalaua Mitropoliei"

avea cladita pe el tot o

biseric,i anume, tot cu hramul Sf.

In cc privevtc malorik luncii sau, cum i se mai
spune, cu un termcn tehnic, a albiei majore, constatam ca, in general, cel sting coboara mai lin decit
cel drcpt.
Constitutia solului bucurevtean este azi bine cunoscuta gratie numeroaselor sondaje facute in difcritele

parti ale oravului, vi dintre care cel mai adinc este

acela de la Filarct (1.008 m), executat in 1906. Sub
un strat subtirc 0,50 m de pamint ncgru sau
pamint de padurc, format din putrezirea frunzclor,
se atlas un strat de loess sau lut, amcstecat in uncle
locuri cu argil, strat de grosime variabila dc la
1 mctru, pe malul Colentinci, la Floreases, pina la
12 mctri, pe malul drept al Dimbovitei, in Dealul
:

Spirii, la Filaret etc. Sub loess dam de nisip, iar

sub nisip, de pietriv. Mai jos, e un strat de argila,
la nivelul canna se stringe apa freatici sau de infiltratie, intrucit argila n-o lasa sa trcaca prin ea, spre
paturile inferioarc. La acest nivel sint izvoarcle de
api rece, buna de bait, cum c izvorul fintinii lui

pe

APELE

Aria bucurevteana n-a dus lipsa de apa. Dimbovita,

cu aflucntii ei, pe dreapta vi pe stinga, a strilbatut-o,
Colentina, cu meandrele ci, a inarginit-o spre miazai rasrit ; lacuri
i balti au fost in multe
parti, nu numai jos, in luncii, dar vi dcasupra, pe

noapte

cimpie.

Cine vede astazi Dimbovita curgind supusa in

fundul unci tranvei adinci, cu undele murdarite de
rcziduuri de petrol vi de tot soiul de dejectiuni, cu

greu i poatc inchipui cum ar'ta aceasti apl in

vremca veche. Era un riu cu mers vcrpuitor, Cu
meandre care au fost tiate in urma canalizarii, cu
insule sau ostroave care au disprut, cu aflucnti
pe dreapta vi pe stinga, afluenti care au sccat, i cu
o sum de balti vi lacuri pe tot intinsul luncii. Pc
malurile ei crevteau salcii i arini ; insprc apus, la
Grozavevti, Cotroceni vi Sf. Elefterie, se intindea
codrul ; stejari falnici, biltrini de sute de ani, se
mai putcau vcdca inca in acca parte in prima jumiitate a vcacului trecut. Cind venca marc, cartiere
intregi
Grozavevti, Gorganul, Izvorul crau inundate (vezi fig. 2); umblai cu luntrca de la casa

la casa; lar dupi ce se trageau apele, prindcai woe

prin batik rilmase i, citcodata, chiar prin pivnite.
0 mare parte din oravcni beau apa Dimbovitei.
O carau sacagiii cu sacalelc (vezi fig. 3), strigind
apa de vinzare, aaap", sau numai aaap", i, mai
sonor, 000p", vi o limpezcau gospodarii cu piatra17

www.dacoromanica.ro

Fig. 2 Inundatia din I3ucurcti provocatil de Dimbovita In vara anului

1864, in timpul lui Cura-voda. Accsta din mink insotit dc doi aghiotanti,
cerceteaz3 carticrul inundat. Stampi contemporan1 (M.I.B.)

aced; mai tirziu, cci mai avuti o filtrau prin filtre

de piatr5 poroas5. Ii tnerscse vestea ca are gust bun,
ea' c usoari i s5nitoas5", cum spunc Del Chiaro,
secretarul italian al lui Brincovcanu, ca c dulce"
la &kit. Bucurestcnii ziceau Dimborild, apd dulce,
cin'le bat nu se mai duce", i accast zical a fost inrc-

gistratil de multi dintre strainii care au trecut prin

orasul nostru. Cel dintii care o noteaza c armeanul
Hugas Ingigian, calkor la noi prin anii 1780-1785.
De fa, zicala avea si un intcles figurat: traiul bun
din Bucuresti sub toatc raporturilc, atit al belsugului
si icftintii, cit si al libert5tii (fatil de regimul din
Imperiul otoman), ospitalitatca si firca dcschis5 a
bucurcstenilor fccau pe toti cci care triser un timp
aici sa doreasc5 a se stabili definitiv in orasul bucurici", sau, cel putin,
aduca amintc intotdeauna
cu plcerc de cl.

iastc in apa Dimbovitei, din josul m5nistirii, in .ida

cea noao", vad &alit ei tot de Alexandru-voievod
cel Batrin. i mai sus, din sus de vechca resedint
sau Curte domneasc5, Dimbovita avuscse alt curs.
Ne-o spune un act din 1775; el amintestc de o moari
Cu dou roti pe care o stpinise biserica domneasci
din Bucuresti inainte de 1673, in apa Dimbovitei,
din sus de Curtea domneasc5, impotriva vdei celei
vechi", adic5 a vcchiului curs. In sfirsit, un alt document, inedit, din 1707, iunie 2, referitor la mosia
satului Dudesti, ling Bucuresti, pomeneste in dou5

rinduri matca Dimbovitei cca vcache", prccizind

Fig. 3

Matca Dimbovitei n-a fost mcrcu nee*. In

drcptul mnstirii Radu-voda ea curgca prin alt5
parte. In 1649, Mad Basarab, intirind m5nastirii
mosia sau ocina ci din Bucuresti, din jurul licasului,
precizeaza: ...ocin5 aici in oras... imprejurul sfintci
m5n5stiri, de la mow ceo recite a Dimboritei imprejur
pre semne (dc hotar l)... pin iarAsi la cursul vechi
al Dimbovitci i cu cinci roti dc moara, cit a fost
dat si a fost miluit de Alexandru-voevocl si de Radu-

vocvod". lar cu trci ani mai inaintc, la 25 septembrie 1646, intirind printr-un act incdit, acelciasi
mn5stiri, un vad de moar5, Matei precizeaz5: Cc
18

www.dacoromanica.ro

Doty I": negustor ambulant de ara de baut ; unitatca dc mlisur3

era cola. (81.I.B.)

cbiar : ...ce iastc pre suptu malul Vacarestilor" si o

data Dimbovita cca noao".

Cunoastcm cinci insule sau ostroave pe care le
forma riul. Cca dintii era la Sf. Elefterie. Prima
biserica purtind acest nume

biscrica Sf. Elefterie-

Vechi, astzi la o distant apreciabill de DimboSc afla, potrivit planului lui Sulzer, din 1780,
chiar in insula, intr-un loc frumos, inconjurat de
copaci btrini, unde veneau adesea bucurestenii sa
vita

se plimbe. A doua insula, de mici proportii, era

in 1852 in dreptul Gradinii cu cai", unde se termina actuaba strad Vasile Pirvan. A treia se afla,
potrivit planului rus din .1770, cit i aceluiasi plan
al lui Sulzer, intre Mitropolie i Curtea domneasca.
Accasta trebuie sa fie insula sau ostrovul de care
vorbeste documentul lui Matei Basarab cind intareste

biscricii domnesti un vad de moara despre baic si

despre oslrov". A patra insula si cea mai mare era
la sud-cst de Radu-Voda ; in planul din 1791 al ofiterului Purcel, ca are o lungime considerabila

peste

medico-legal. Bucurestioara eamintita pentru india

dat la inceputul vcacului al -XVII-lea, intr-un act
din 1608; numeroase altc acte din accst vcac, uncle
inedite cum c, de pilda, cartea lui Dragoti judetul si a celor 12 pirgari, din 1670, mai 15 pomenesc de piriul" cc se chiamii Bucurestioarr. Nlahalagiii ii mai spuncau si altfel : Cacaina, nume care se
&Idea adeseori apelor mici din marginca tirgurilor
si satelor noastrc, cu malurile murdarite de dejectiuni si tot fclul de necuracnii. O asemenca apa era
si la Iai
o pomeneste atit Miron Costin, eft si
Neculcc
o alta la Focsani. Porecla Bucurestioarei
carc uncori apare intr-o forma chiar mai accentuati rezulta limpcdc din dou acte ineditc, co
datele 1725, mai 4 si mai 28, cuprinzind o hotarnica
a unui loc a logoftului Staico, din mahalaoa Scaunelor". Acest afluent al Dimbovitei a subzistat
in veacul al

XVIII-lea; un act incdit din 1764,

februarie 3, vorbeste chiar de puntile" de peste el.

Cu vremca, insa, balta Icoanei, de uncle izvora, s-a

doi kilometri ; e im partita in doua de un curs mic

un prival are case, mai ales in partea
de apa

potmolit, a secat in cea mai mare parte; a secat

de miaza noaptc, vii i livezi ; drumuri mici o strabat

aceasta din urma se transformase intr-un sant" sau

canal" de scurgere ; in planul manuscris al lui Bor-

in lung si in lat. Am intirea acestei insule, dispirute

co prile jul canalizrii
figurcaza dcci inc in planul
Pappasoglu (1871) (vczi fig. 4), precum i intr-un
plan al Bucurcstilor, alcatuit in intervalul 1872-1878

se pastreazi pina astzi in numelc strazii intre

Girle din cartierul Brosteni, strada ce amintestc cele
cloud brate ale girlei care inchideau insula. In sfirsit,
ultima insula Sc afla, in 1852, la iesirea din oras, in
dreptul zalhanalci" sau Abatorului (vezi harta nr. 1).
Dimbovita a avut, in cuprinsul Bucurestilor, mai
multi afluenti. Cel mai dc seami a fost Bucure,rtioara,
pe partea stinga. Izvora din balta Icoanci
pe locul
Gradinii Icoanei de azi bala' adinca, in care, dupa
spusele btrinilor de altdata, te putcai ineca, cu cal

cu tot, si marginit de trestii ; strbiltea mahalaua

Spunarilor sau Scaunelor

un document inedit din

1734, februarie 22, referitor la case si locuri din

mahalaua Sapunari, zice: Uncle da Bucurcstioara in
apoi pescria veche si forma, in
ulita Scaunclor"

spatele Spitalului Coltca, o balta numita bala de

i se mai spunea
lacul Sutului", dupa proprietatca Sutu din apropiere. De aici se impartea in doua brate : unul, cel
mai dinsprc apus, apuca prin Tirgul Cucului, de la
sud de SI. Gheorghe coborind spre Baratic, apoi,
pe linga zidurile Curtii domnesti Curtea Vechc
de mai tirziu se varsa in Dimboyita, in dreptul
stradclei numit Bazaca azi desfiintata
adica in
dreptul halci de carne din Piata Unirii. Bratul celalalt, dinspre risrit, taia Podul Tirgului de Mara
actuala Cale a Mosilor apuca prin strada Radu
Calomfirescu, taia Podul Vergului
calea Calarasi
de azi
i apoi prin depresiunca unde sint strazile
Udricani, Olteni i Labirint se vrsa in Dimbovita,
mai sus de jitnita domneasca", adica de magaziilc

la carvasara" (adica dc la vam 1) ;

de grine, cam in dreptul Morgii sau Institutului

Bucurestioara ; pc vremca Regulamentului Organic,

roczyn balta de altdata e redus la un tercn mlastinos,

iar piriul a disparut.

Tot pe partea sting a mai fost, in prima jumatate
a veacului al XVII-lea, un piriu al carui nume nu-I
cunoastem si a crui ap era folosita de tabaci"
sau tabacari pentru lucratul pieilor. Se afla in regiunea de la vale de Sarindar-ZIatari, pe linga Vado!
Cailor, i provenea, probabil, dintr-unul sau mai
multe izvoare din coasta de deasupra luncii. Sc pare
c era totuna cu firul de apil care scurgea prisosul
baltii Cismigiului pe atunci lacul lui Dura negutatorul" ; acest fir de apa se vede inca pe Plano!
capimlei Romaniei, BicureIi, alcatuit in intervalul

1872-1878; el nu mai figureaza insi

in

planul

Orascu din 1893.

Pc partea dreapta au fost cel putin trei afluenti,

trei girlite, dintre care cca mai cunoscuta se numea
Dimbovicioara. Ea izvora, dupil cit se pare, din
versantul de est al Dealului Spirii, i anume, aproape
de extremitatea lui sudica, trecca prin mahalalele
Sfintii Apostoli i Antim, se unca cu piriul numit
Girlita, traversa Podul Calicilor actualmente Calca
Rahovei
in dreptul grdinii din lata strazii SI. Ilie

si apoi, pe linga fostul Hotel Avram" si pe linga

crucea de la poalcle Dcalului Patriarhici, se viirsa
in Dimbovita pe locul actualei Picte a Unirii. Lungimea ci era, potrivit Regulamcntului Organic, de 795
stinjeni, adici 1.563 de metri. Dupa o alta parere, exprimata recent, Dimbovicioara nu ar fi fost un aflucnt

al Dimbovitei, ci bratul ei care ocolea pe la miazazi

ostrovul" din faa Curtii domncsti si care, in actele
secolului al XVII-lea, e cunoscuta sub numcle de
matca vcche". Chestiunca nu e inca definitiv lamurita.
Afluentul Dimbovicioarei numit Girlita izvora
el tot din versantul dc est al Dcalului Spirii, in dreptu I
19

www.dacoromanica.ro

t5
'

..

Ai

.:*".77-

,,,./......40.,..__

- 't
i7.--,k,.
j
._ .

'

-.

..ta:..... r____,,,

[1:-/1/4,''$
i1 ,
.;' 0},#

... . %. .,

......!../. 4,...

/.,:i.1
*ii..

4,

r. ,.,,.

,r ,tylr

L''.. .-,i7;-&,.;,,-.:,..-,...,,

'

'

II
--'

;.

...,

to

4e077

..).

.0

LA.6..
. li. 1"

'3 7

,.

'...t.-- ,
_21..,=4,/ 1 V,-;

77:41',.:

pt,

It 4fr 4
4

. -.....2.,,,-- ,

)A,..?.;:er
'

'
V'W

:,,:::,,,.1.

% '%

'.;/!

20

g-

2 .:..

i,'..

,en

'-

1111"--

?:

.....

..*:;'1.1

\\

e.

www.dacoromanica.ro

limitei dintrc Arsenal si Cazarma Alexandria, traversa strada Batcriilor, forma o mici balti sau bilter lingi Biserica Albi din Postivari i pornca
apoi pe fosta stradi a Girlitci, care in planul din
1911 se numestc Lupca Girlita, iar astizi se chcami
Petre Locusteanu. Numelc vcchi al acestei strizi
la care ar trebui si se revini e revelator: el
arati trascul de odinioari al Girlitei, dupi cum,
in mahalaua Brosteni, strada !rare Girle pistreazi
amintirca vechiului brat al Dimbovitei, astizi dispirut. Din strada Girlitei, aflucntul se indrepta spre
sud-est-est, faia actuala stradi Antim i mergca de
se virsa in Dimbovicioara.
Pappasoglu, in lucrarca sa ultimi asupra fondirii
Bucurestilor, afirmi cl Dimbovicioara forma lacul

Izvor. Alte izvoarc au fost in coasta Filarctului,

i cl un brat al ei unea diferitelc bilti

In primivara anului 1871, sipindu-se pentru a

Sc pune temeliile unui pod peste Dimbovita, la
intretiierea Cu Calca Viciresti, a icsit la iveali un
izvor fcruginos, carc a ficut vilvi in Bucuresti
citiva ani de zile; venea multi lume s5-si faci aici

Dudescului

din lunca Dimbovitci, inccpind cu balta Arhimandritului i isprivind cu accea a lui Tirc. Accast
afirmatic nu se poate dovedi ins documentar ; observm apoi
i faptul arati ci entuziastul Pappasoglu
incepusc, sprc bitrinetc, sa incurcc lucrurile balta
li Tired' era situati pe main/ sling al Dimbovitei, nu

pe cel drept, unde curgca afluentul de care nc

ocupim. Ditnbovicioara mai exista inc in 1804,
cind un document din 5 iulie o aminteste, artind
ci in ea urma si se scurg apa unui sant din mahalaua Sf. Me. In prima jumitate a secolului al XIX-Ica

a sccat, s-a potmolit, ca i Bucurcstioara. O jalbi

din 10 martie 1830 a locuitorilor din patru mahalalc
Dudescu, Sf. Apostoli, Antim i Sf. Ilic
arat5
Dimbovici oara e astupafi" i 6, din aceasti
pricini, apele care vin dinspre Curtea Arsi, pe fosta
girlit", devenit acum sant", ca i Bucurcstioara,
Sc revarsi in amintitelc mahalale, producind pagube.
Si in textul Regulamentului Organic (1831), la capitolul Pentru scurgerea tuturor mocirlelor din orapd
Bocure,rtilor se arati ci Dimbovicioara... fiind astu-

pack acum se curiti", sprc a primi apa tuturor

lacurilor ce vor fi prinprejur".
Un alt afluent al Dimbovitci pe partea dreapt era

girlita care se scurgca din lacul de la Filaret. Ea

mergea de-a lungul actualei strizi a Liniriei ; in apa

girlitei splau femeile lina oilor, uscind-o apoi in

silciile de pe margine. 0 asemenea slcioari" era
la coltul Cii erban-vocl cu strada Lnriei. Girlita
existi i astzi, numai cl nu se mai vede, fiind cana-

lizati, curgind adici printr-un canal subteran, de-a

lungul strzii Liniriei. Al treilea aflucnt era privalul
Cociocului, adici girlita prin care se scurgca prisosul
de spa' al MO dintre Cirimidarii-de-Jos i dealul
uncle sint astizi Cimitirul Bello si Crematoriul. Frivalul se mentinc i acum, dar cu un debit mai mic

Cociocul se tot micsorcazi prin gunoaiele ce se

depoziteazi de citre municipalitate ; el se varsi in
Dimbovita, lng Abator.
Dirnbovita i aflue ntii ei de pe dreapta si de pe
stinga primeau i apa diferitelor izvoare care izvorau

din coastele sau pantele ce scoborau spre tuna.

Un asemenca izvor a dat numele mahalalei si strizii

alimentind lacul de jos. Un izvor bogat era in piclurea Cotroccnilor ; fiind descoperit de copiii voicvodului Alexandru Nforuzi i captat, a cipitat numele
de Fintina beizadelelor". In Plana
Cipnigiului,
ridicat in mai 1844 de ingincrul K.N. Rimniccanu,
sint indicate, pe partea dinsprc strada $tirbei-Vodi,

nu mai putin de cinci fintini", adici cinci izvoarc,

din fiecare curgind un fir de api sprc bald"; amintirea li se pistreazi in numelc strizii $ipotul Fintinilor, dintre piateta de uncle incepc strada Brezoianu
Cismigiu. Un alt izvor sau fintini a fost in dreptul
bisericii Popa Tatu, care in vcchime a si purtat,
impreuni cu mahalaua respectivi, numcle de Fintina
Boului (vczi mai departe, la capitolul Mabalale).

cura ; se

infiintase si un tramcar special: Plata

Viciresti ; de la accst izvor, care a

sccat cu prilejul canalizirii Dimbovitci, a rimas
numele strizii Apele Minerale din partca locului.
Dar dad 5 in cc priveste izvorul feruginos, siparea
Sf. Gheorghe

transeii Dimbovitei a insemnat disparitia lui, ea a dat

la iveali, in schimb, un alt izvor, bogat, cu api

buni si rece, dar nu mincrali, din sus de podul
Cotroceni, pc malul drcpt. El exist i astral, captat
prin trei tcvi ; alituri, un panou al I.C.A.B.-ului ves-

teste pe cetitcni: Ap de ',kit. Din izvor natural."

Numcroasc au fost, din vechime i pini in prima
jumitate a veacului al XIX-lea, Wide i lacier& de
pe aria actuali a Bucurcstilor. Ele se datorau, pe
de o parte, celor doui cursuri de api, Dimbovita
Colentina, care, in divagirile lor in luncile respective, formau asemenca oglinzi de api, pe de alti
parte, izvoarelor. $i anume, nu numai izvoarclor
care proveneau din coastcle cclor doui lunci, dar
si unor izvoare care se aflau dc asupra, pc ses. Cca
mai vechc mentiune documentar privestc Lacul
Adinc, pomcnit intr-un act din 1571, mai 20; cl
se afla in dreapta Dimbovitci, in p rcajma m5nistirii
postelnicului Gheorma si a jupinesei lui, Caplea, flea'
si putem determina mai precis asczarea lui ; ceca
ce stim este cl intre acest lac si Dimbovita se intindeau livezi si vie pc care in anii 1571-1585 le stpinea zisa ministire.
In veacul al XVII-Ica, pe vremea lui Matei Basa-

rab, c amintit lacul lui Dura nevi/Nora", care se

jntindea pe locul unde e astzi lacul Cismigiului.
I se zicca asa dupi nu mele unui ncgustor din vecinitate ; se prindca peste in acest lac, dupi cum se
prindea si in Dimbovita si in helesteiele orasului.
Ni s-a pistrat contractul, inedit, din I august 1855,
prin care e concesionat pe trci ani pescuitul in lacul
Cismigiului pentru suma de 9.500 lei vechi. lar in
narturile, adici preturile maximalc din vremea fanariotilor, este trecut i pretul la pestele viu de Dimbo21

www.dacoromanica.ro

vita pc carc-1 aduc cu copilc" la piat cci ce-I prind.

prinse chiar in raza orasului ; asanatc, avind pe

In afara dc I.acul Adinc mai crau, pe drcapta

Dimbovitei, in lunca, o serie intrcaga dc balti i lacuri
Inccpind dc la Grozivcsti si pina la Caramidarii-dc-Jos,

maluri parcuri ingrijite, instalatii sportive si strandud, ele constituie o podoaba a capitalci si un permanent punct de atractic.
Enumcrarca oglinzilor dc ap n-ar fi completa
daci n-am pomeni i trci bele,rieie sau iazuri de peste,
adica lacuri artificiale formate prin intcrventia miinii

cic se succcdau in accast ordinc : 1. lacul dintrc

Grozavesti i Cotroceni, cam in dreptul Cazarmii
Malmaison ; cl se gasea in 1844, potrivit planului
Borroczyn, pc proprietatea Sofiica" ; 2. lacul de la
Sf. Elefterie, la cst de biserica, intr-un cadru romantic, inconjurat dc paclure ; 3. lacul Dudcscului, situat,
potrivit unui document din 1804, aprilic 3, impotriva

luminatei curti gospod (viitoarca Curte Ars) linga

zidul grdinii dumncalui caminarului Dudescului" ;
lacul Antim, linga manastirea cu acclasi nume ;
balta dc linga ligdnia Mitropolici, la poalelc dealului" ; 6. balta cca mare a Brostcnilor, din jos dc
Radu-Vodi ; 7. lacul Filaretului, pe locul cclui de

azi din Parcul Libertatii ; 8. Cociocul dintrc Caramidarii-dc- Jos si Dcalul Bellului. Sus, pe ves, densupra luncii, tot pe malul drept, dar in afara orasului,
planul lui Purcel din 1791 arat trci lacuri, tustrcic
fara numc : unul se all la sud-vcst-vcst de lacul
Filarctului si la nord-vcst dc intretaierca drumului
sprc Copaceni cu accla sprc Beresti ; al doilca vine
la sud-vcst-vcst dc Dcalul Patriarhici ; al treilca,
de forma lunguiata i cel mai marc din tustrelc,
c la nord dc preccdcntul.
Pc malul sting, in lunca, in afari de lacul lui Dura
ncgutatorul (Cismigiul dc mai tirziu), mai crau doua
lacuri in rcgiunca din No Cotrocenilor, i anumc,
pc locul cazrmii din 1852, avind i doua insule,
pe cea d espre miazzi ridicindu-sc o movila ; =Malt,

pe proprictatea Procopic (cimpul Procopoaiei de

mai tirziu), legat de Dimbovita printr-o girliti
avind i cl, in mijloc, o insul. In prcajma gorganului", asadar intrc Cismigiu i Dimbovita, era lacul
sau balta dc la gorgan.

Dcasupra, pc ses, pc lingi lacul Icoanci i accla

de la carvasara sau al Sutului, amintitc mai inaintc,
mai crau lacuri sau blti : 1. in capul Podului Mogosoaici, imcdiat la nord de actuala Piat a Victoriei ;

in rcgiunea colii primarc de pc fosta strada a

Clementei, azi C.A. Rosctti ; amintirca salciilor cc
inconjurau accasta balta s-a pstrat multi vrcmc in
numcle strzii Salciilor, azi Julius Fail( ; 3. inaintea
biscricii... Pantclimon", in partca dc cst a orasului ;
2.

indicatia o aflam intr-un act din iulic 1752, de la

Grigorc Ghica.
In afara dc complexul de lacuri si blti legate dc
Dimbovita i de accica de deasupra luncii, dc pe

omenesti, prin ridicarca unui zagaz sau iczaturi.

Ccl dintii
amintit intr-un documcnt din 3 martie
1632, apoi in altc dou din 4 iunic 1668 si 4 ianuaric
1672
este acela al lui $erban-voda, adica al lui
Radu $erban (1602-1611) ; cl se afla, dupa toatc
probabilitatile, pe locul actualului Parc al Libertatii ;

se utilizasera izvoarele coastclor vecinc. Cel de-al

doilea era pc malul sting al Dimbovitei, in lunca,
in partca de sud-cst a orasului, ling biscrica lui
Tirca ; el poarta chiar, la 1852, numcle de hclestcul
biscricii lui Tirci". Cel de-al trcilca helcsteu sc afla
la Julcsti (Giulcstii de azi) si sc alimenta cu apa
din Dimbovita printr-un santulct. La 25 aprilic 1785,
voda dadca ordin stapinului respectiv sa la masurile
cuvenitc ca nu cumva, la vrco viitura marc a Dimbovitei, sa Sc umplc prea mult hclesteul i, rupindu-i-se

zagazul", sa sc intimple vreo inticcatura mahalalelor din Bucuresti".

Dcsigur, toatc aceste lacuri, balti si hcicsteic dadeau o nota deosebit, pitorcasca orasului ; ele potolcau in oarecarc masura arsita vcrii i contribuiau,

pe dc alti parte, la aprovizionarca cu pestc. Prczentau insa si mari inconvenientc : crau adevarate
focare de paludism ; tintarii roiau pretutindcni. Apoi,

in timpul caldurilor, apa in multe din ele scadca,

nu se mai putea primcni i, prin dcscompunerea
materiilor organicc, incepea sa miroase. O suma dintre
calatorii straini releva accst inconvenient, adugind ca
din cauza biltilor, acrul, in timpul verii, e ncsanatos.
Astazi cele mai multe din bltilc, lacurile i helcsteiele legate dc lunca Dimbovitei, ca i cele dc dca-

supra, de pe ses, au disparut. Uncic au inccput sa

se impotmoleasc sprc sfirsitul cpocii fanariote ; altelc
au sccat in urma masurilor edilitarc de asanarc luate
in perioada Regulamentului Organic ; in sfirsit, canalizarca Dimbovitci, adincirea albici ci i, dcci, impo-

sibilitatca de a mai alimcnta, la viituri i prin infiltratii, lacurilc si bltilc din lunca, lc-a dat lovitura
final. S-au marit, asanat i infrumusctat, in schimb,
iacurile Colentinci, iar cele timasc in lunca Dimbovitei au fost si ele asanatc. Facind suma, sintcm
in cistig.

scsul ambclor maluri, trebuic amintita apoi salba

de lacuri format de Colentina, si care ocolea orasul

in partca dc nord si est. Era mai intii lacul Mogo-

CLIMA

soaici, pc marginca caruia se afla splcndidul palat al

lui Brincovcanu, apoi lacul Bineasa, acela al Heels-

triului, lacul Florcasca, lacul Tei, accla de la Fundeni si, mai departc, sprc sud-cst, lacul Ccrnica,
stiut bucurcstcnilor mai ales prin mniistirca lui.
Astazi, cu cxceptia ultimului, accstc lacuri sint cu-

Asezarca Bucurestilor aproape de sfirsitul marii

cimpii curasiaticc, fara adapostul muntclui si departe

dc o mare cald

11

www.dacoromanica.ro

chiar de Marca Neagra, a dat

in schimb, ama s-au inregistrat si 30 sub zero.

In intervalul 1881-1900 au fost diferente maxime

crcste sau poate crcste si la Bucurcsti. Foioase de

tot fclul, pomi i vita-de-vie, legumc dc once soi,
flori nenumarate, toate reusesc si se dczvolti frumos
in solul de padure pe care c cladit capitala. Copacii
daca sint lasati ajung la dimensiuni i virste

anualc de 71,1. Primavara e scurta; tranzitia se facc

repede de la frigul icrnii la caldura veril, iar vcgetatia

impresionante: stcjarul de la Ghcrgani, in nord-vestul

Bucurestilor, avca 800 (opt sute) de ani cind a cazut,

izbucncste dintr-o data, crestc vazind cu ochii".

doborit de o furtun naprasnick in vara lui 1956.

Dudul secular de linga biserica Batistci acopera co

climatului sit, un caracter confinen/al, co vcri, in

general, foarte cilduroase i cu ierni friguroasc.

Temperatura, in luna lui cuptor, poate trece de 400;

Toamna, in schimb, e lunga i cu zilc i nopti minunate. Temperatura modcrata, frumusetea cerului,
luminozitatca lui speciali, coloritul atit de variat al

vegetatiei, de la rosul circsilor pini la galbenul

nucilor i aramiul stcjarilor, bogitia si frumusctea
fructelor i lcgumelor de tot soiul fac din toamna
bucuresteana si, in general, din toamna romincasca
cel mai frumos anotimp al anului.
Media precipitatiunilor anualc este de 500-600
milimetri ; in mod obisnuit, Bucurcstii primcsc
o cantitatc de ploaic subnormald; dc accca, plantatiile, gradinile au nevoic sii tic udate in timpul
veril.

Vintul dominant, stand in toate anotimpurile,

este ccl dc nord-cst (Criratul). El aduce, in timpul
icrnii, frigul cc' marc, virtcjurile dc zapada, viforelc ;
in rcstul anului face sA scada temperatura. Alte
vinturi sint cel de sud-vcst, Austrul, vint cald si
uscat, de seceta, i vintul de sud-cst, Bid/di-011, care
aducc ploaie.
Climatul bucurcstean este i poatc ti si mai mult
influentat dc prezenta suprafetelor de apii si a liegetatici. Carticrcle de nord ale orasului, din apropierea

coroana lui mai toata latimea strazii, iar cci doi aluni
din fata Casei gradinilor, ling Liccul Lazar, au ajuns

adevarati copaci cu trunchiul gros. In Cismigiu, la

$oscaua Kisselef, pe chciurile Dimbovitei si in multe
altc locuri din oras poti admira frasini, ulmi, stcjari,
platani batrini cu coroane bogatc. Pe Strada Berzei,
devalc, intrc strada Cobalcescu si Calca Plcvnei,

coroanelc platanilor de pe cele dota parti Sc uncsc

formind, in timpul vcrii, un adcvarat tuncl umbros,

plin de rcoarc. La fcl, pe Bulevardul Dr. Petru

Groza (fost al Ardealului), sprc Facultatca de mcdicinii, la fe! pe Principatcic Unitc, pc strada Vasclor,

in atitca altc locuri

si parcuri din Bucurcsti.
O mentiune speciala mcrita vechilc paduri

strzi

in Parcul Filipcscu si

viilc

intinsc de odinioara. Dupa cum am aratat si mai

inainte (p. 16), Bucurcstii s-au aflat in plina zona
paduroasa ; codrul vcnca in uncle locuri pink' in
marginca orasului. In 1632, Paul Strassburgh, tri-

peratura mai scazuta cu citeva grade. Cind te apropii,

misul regelui Suediei, in drum spre Constantinopol,

c primit de Lcon-voda i insotit pink' la Vacaresti.
La popasul de aici, cu ospt i cu excrcitii i intreceri
cavaleresti, trimbitcic i cornurilc rasunau in padurile de aproape si-n codrul vecin", povesteste Stras-

intr-o zi de arsita, mai ales sprc seara, de Cismigiu

si de Soscaua kisselef, simti o uncla de racoarc binefacatoare. Inmultirca spatiilor verzi si a oglinzilor

sburgh. Iar douil sute de ani mai tirziu, in 1821,

un contcmporan al lui Tudor Vladimircscu =ti
c putin sprc rasarit de mahalaua Oltcni d'ideal in

de ap este nadar de recomandat si sub raportul

climatului. In totului tot, acest climat nu e prca

padure. Codrii Grozavcstilor, Cotroccnilor i Lupestilor, pomcniti in documentele sccolului al XVII-Ica,

vcneau pina-n Dimbovita. Nu numai manistirea
Cotroceni, dar si biserica Sf. Elcfteric-Vechi au fost

lacurilor si a parcurilor, au in timpul verii o tem-

favorabil, variatiilc considerabile de temperatura avind

tot fclul de rcpercusiuni atit asupra sanatatii, cit si

asupra ritmului de muna. Vara, in special, pe timpul
caldurilor mari, i iarna, cind e gcrul nprasnic, se
poate vcdca cit c dc influentat randamcntul accstci
munci. De accca, gcograful Vintila Mihailescu a

putut spune, pc l'una dreptatc: Clima... ccl mai

mace dusman al Bucurcstilor".

ridicate in poicni ale accstor codri. Cringul Procopoaici exista inca in a doua jumatate a secolului
al XIX-Ica ; cl se intindca pe malul sting al girlci,
intre Calca Plevnci i chci, pina inspre Facultatca
de drcpt.
O scama din aceste paduri de la marginca orasului
alcatuiau branifti, aclica locuri pazite cu

in care nu se putcau taia lemne, nici cosi fin. La

1646, mai 30, Matci Basarab, intarind minastirii
Radu-voda ocina ci de la Ciumcrnicu, intrc Dudcsti,
Vacaresti i Popcstii-Conduratu, dA ordin si nu se

VEGETATIA

atinga nimcni de ca, macar cc om va fi". Iar prc

cinc vor prinde calcind i cosind mosia manastirii
si

Orasul nostru e asezat nu numai in mijlocul regiunii celci mai bogatc si mai populatc a tarii, dar
si al aceleia cu vcgetatia cea mai variata. Tot cc
creste pc intinsul pmintului romanesc, dc la tarmul
mirii i Lunca Dunrii pina la plaiurilc muntilor,

taind padurca

continua documentul inedit

si fic volnici (calugarii) s5-i ia carul cu boi i sacurea

si

sa-i faca marc certare", dupa cum era legea"

branistci. Ba inca, adauga Vocla: unul ca acela bine

sa stic ca de mare prada va fi si bataie" si din parten
domniei. Aceste sanctiuni severe lovcau, in primul
23

www.dacoromanica.ro

rind, in tirgovetii sraci, care, in iernile atit de

cipind asupra capitolului special destinat viilor bucu-

aspre ale Bucurestilor, ar fi indriznit si taie vrcun

lemn din pidurea ministirii latifundiare.
Ville alcitulau o adevrati cunun a orasului
pitrundeau in multe locuri si in interiorul lui. Anti-

restene, aritim de pe acum ca ele au constituit o

nota specifici a vechii noastre capitalc si au contribuit

puternic la viata economici a ei si chiar la stilul ei

dc viati.

BIBLIOGRAFIE
Afezarea Bucureitilor. 1. G.

Vilsan,

neFti despre romiini.Valabia ,ri Moldova, vi/ale/ele guvernate de principii strdini, de par. Hagas Ingigian (1758
1843), in Alear. sect. ist. Acad. Rom. s. 3, t. IX
(1928-1929), p. 255-316; 15. D. Caselli, Balta

Bucure,rtii din panel de vedere geografic. Teme/la Buen-

Bucuresti, 1910, 56 p. in 8, cu 6 planse

si 3 hirti ; 2. Vintili Mitailescu, Bacureflii din panel
de vedere antropogeografic ,ri etnografic, in Anuar de
re,rtilor,

de la Gorgani. Pita ande se Intindea ea In veacul al

XIX-lea, in Gazeta manicipald, III (1934), nr. 127;

geografie ,ri antropogeografie 1914-1915, Bucurcsti, 1915,

p. 145-225 si o harta; 3. Vintili Mihilcscu, Vldsia

16. H. Stahl, Dimbovita, in BucureFtii-Vecbi, IV

(1931-1935), p. 29---33; 17. loan C. Bkil, Plana'
bdIlii Cimigittl, in Bucureflii-Vechi, IV (1931
1935), p. 47-49; 18. G. Nicolaiasa, Trei acte baca-

Mostiflea. Evolutia geografica a dona regiuni din cimpia

romiind, in Buletinul societatii... de geografie, XLIII

(1924), p. 1-200, cu fotografii si hirti ; 4. S. Mehedinti, O privire asupra capitalei, in Albumul Lunei
Bucure,rtilor 9 mai
9 iunie 1936, Bucuresti, 1936,

re/ene din veacul al XVII-lea, in BucureFlii-Vechi,

IV (1931-1935), p. 103-106; 19. D. Caselli,

p. 17-24; 5. P. P. Panaitcscu,

Cum au ajan: Buencapitala (dril?, in Interpretan i romdne,rti. Studii

ro-111

DImbovicioara de la Sf. Apostoli, in Gazeta municipald,

V (1936), nr. 248; 20. G. Cantacuzino, Cerceldri
arbeologice pe dealul Mibai-vodd fi imprejurimi, in Bacare,rtii de odinioar4, Bucuresti, 1958, p. 93-127; 21. P.

sociald, Bucurcsti, 1947, p. 219

de istorie economicd
230 ; 6. BucureFti. Rezultatele sdpdturilor arbeologice ,ri
ale cercetdrilor istorice din anal 1953, I, Bucuresti,

Cernovodeanu si N. Vitilmanu, Contributfi la vecbea

topografie a Bucuretilor: ostroval Dhnbovitei
(sec.
XVIXVII), in Studii, XII (1959), 6, p. 115-132;

1954, 263 p. in 8, cu fotografii si hirti.

InfdtiFarea ,ri constitutia sola! u i. 7. C. Sfintescu, Zonificarea urbanisticd a muni-

22. Const. C. Giurcscu, Istoria pescuitalui fi pisciculturil In Romdnia, Bucuresti, 1964, 389 p. in 8.
V. si nr. 5.
Clim a. 23. St. C. Hepites, Climatologia baca-

cipittlui BucureFti, in Pentru Bucurefti. Noi studii urbanislice,

teanu,

Bucuresti (1922), p. 1-60, cu planse ; 8. E. LiGeologia

zonei oraFului BucureFti,

Bucuresti,

1952, 83 p. cu 7 planse si 7 tabele ;

9. Proiect Bacare,rti, Schita planulai de sistematizare 1956 (manuscris)

10. Dinu C. Giurescu, Anateftertd. Condica de porunci

resciand anal 1898 s/n., in Anuarul slatisiic al oral-alai

a vistieriei lui Constan/in Brincoveann, in Studii Fi matedale de istorie medie, V (1962), p. 353-503 ; 11. Const.
C. Giurescu, Biserica bucureFteand de la Gorgdnel, in

clima ora,rultti Bucw-efti,

Bucurefli pe anfi 1898 ,ri 1899,

si nr. 3.

Unele

Contributiuni la

Bucuresti, 1933, 160 p. in 8.

V. Flor a. 25. Zach. C. Pantu, Contributiuni la

flora Bucure{tilor ,ri a imprejurimilor sale, IIV, Bucuresti, 1908-1912, 96 + 96+95+164 p. in 4;
26. Zach. C. Pantu, Contributiuni nona la flora Batirreftilor ,ri a imprejurimilor, Bucuresti, 1931, 15 p.

Gima Bisericii, XXI (1962), 7-8, p. 727; 12. P. Cotet,

Bucuresti, 1901, p.9-41

si III XXXI ; 24. Constantin loan,

date privind geomorfologia zonei ora,rului

nr. 10, 1963,

Bucure,rti, in Probleme de geografie,

p. 69-92.
V. si nr. I.
Apele. 13. Dr. C. Pencscu,

In 8 ; 27. D. Caselli, CrIngul Procopoaiei, in Gazeta

municipald, IV (1935), nr. 201 ; 26. G. Potra, Stejarul
de la Gbergani, in Flacdra din 1 aprilie 1957.
V. si nr. 1.

Memoria asupra
apelor minerale feraginoase de la Vdcdre,rti, Bucuresti,

1873, 46 p. in 8; 14. H. Dj. Siruni, Mdrturii arme-

421

www.dacoromanica.ro

Marta nr. -1

CONSTANTIN C GIURESCU : ISTORIABLIGURESTILOR

CADRUL FIZIC
SI AEZARILE OMENETI DIN

a
a

ARIA BUCURESTEANA

e'', Q. ...... .F41

,
i
.

O.

0.

O.

a,

P. G.
'''' ''''
ab..

1 ......-,
All....

Q.

0.

i' o

Q.

a.

ga,

'..,

0 91

a_O

Q.
a.

ao.
0

a
ca

a
a

Q.

O.

aa

't

Q. 0,

a
.1. Q

aa

0a

qciao.lc;

0-

,,,,o,.

o.

a ora
a Ct

,..

C.

'.. lia.-0.5.',8.-1;4:1!)-7'it-:,;:, n',.......):11.

a - o.. a ,,,,. .!: 'Mr"! IC) 0. Q. Q

1,...1

0-:a.Q.,0
0.

Q Q.

a.

CL a-

a a QQ a

,,,..b.
- bkatitaMt
a men)
a

o. a a

(Buroeft,,,v

a'

Cir

,,,.

Q.

ci.

0.

Reducer,*

"Op, -r;;;&o.- ' I\

0- 13'
D.

*nit \VG/reline Iv-

- Ogturv:c
.." .1...

O.

Q- Q.

,...)---

o.

44.Lu ,Wtt

a
0_

0.

a a ci
0 o. a

cL

O.

O.

o.

o-

a.

a a acL,..0.

a.
a-

a a

Q.

a-

Q.

O.

o.

a a
0
(t.

Q-

',,,.

,,,,,

0-

o.

Q.

Q.

Q.

Q. o a
a.

a
Cl.

OQ

q.,.

aa

Cups

0.
a.

www.dacoromanica.ro

0.
o

a.

a
6!,,F,S
,
a.,.......,0-

a. a

a
Q.

Q.

..

CI

o.

: a aa a a a a a a a

a..

----

0
Q.

O.

a.

a.

.7-VElei!eu,tu. T i re i......)

o
0-

..

aao:ao
, ''' ,..

T :,"

o-

0- a

a
0-

0O

a.

t Ou4s,3,1,)

O.

a
Q.

a-

Q.

a.
A

Q. a

a.

Q.

CL

Q.

4).gtiCaiii ..""',..
o a0.
0 -"',...

O.

Q.

o.

aa
CL ,..( Bello')

Funden,)

O. o a Q a.''....
a 0a a n
a
0.
Q.

Q.. o

a.

...".>

,Aostorl

a ..."

0-

O. s'14 C'

0.
O.

( Flat. 1inprbalr40%)
,..( F, I aret i.".::::.4".
o_

o
Q.

G..

a
o.

o.
O

G.

Q.

(Papyon ri. LeoroW0

CL

a_

417-;')'''''-jelFsr"..4

a.

o_

fee';;;Xil'' '-'

0 2

,,,,,,/

....... .,

o.

0-

, , , ,

CL

%. T(Ce l'icx&p ,)

.-1,.'

Ch.

0-

cl. Q.

..,..,1 t... ..

Q.

Q. a

a. a 0-

Q.

a. a
0 CL

a.

: ...... ' '

a a. a a.

a0

cl,:.

a.

0
o.

13.

OT(Sis Doefercaa'

o 0. Q.

(N.linn,s -.,

0'';,,, 1

0-

o-

Q. II
a-a(A,,,.;.,,,v

a.

Q.

i ) 4.; 'S tr Avon)

, SAV r.P.Iff

no

li:(2utvlu. S011 0 a. 0
Q.
0
la Canners) CL
,, y .fA., Air Few+, a
Q
a
aNI, . E r lase ceon I, o r.c,x4c....4e;

Qa(Codi14111r:oresSPKALtilor; a _-_-.041"-

a
O

CL

...

s,

O.

O.
G.

,,,,,,,.. ......... ,,

G.

a CodrilCotrocendiri'",...0 !if,Y117/ .r..i.,,,

O.
rinCel CI.
(Curl.* V4PC/V) et
a
Q ' a , , Aid., ileatioarnt., 1^.: .._..,,,n4, ,,,,z j =
CL 0 . ''''''
0 ,
a a o Q 0a CL4e)t' Militate
...
Q- (Bit:7)0,w...
id4...-.3.":54.::;1;;):
Q
CI.
ale
'a. 'a I. (At tii,w1 Iva
,0',,,,,:c
2 a'010 0

Q.

Ca o

rwa,sr)

....,m,ar,

Q.

a.

O.

0
Q. Q.

CL

a 0.

a. Q

CI.

a.

4.

ao

aaaQ

o.

t
:0!mit..,:noligai

aa

(7:tc()Piaem:11.9li
o

0. O.

Q.

0.. G.

oa

a
Q.

aQ.

o.

n renecirikr)

....'"

Q.

a o. a

o.

la

0."

-aae

Q.

Qa O\tGitnic,lto rim )

r.

,nenf

.,

a.

Q.

CL Q La?.

'''::.1.Ti..a bel.il

%.4,801--KOowl

Q.

O.

W, ,....n.....,..Q4e,
.(C
'L:r .4....:;;na,.s..,:;".......:..11'. "autIt.."

CL 4, 0

O.

41-

o.

-o

ca:

Q.

aQ.

a_

a.

O-

o.

EX
i Colencsiinsill) a.

Q.

Q.

Q.

Q.
aa
0 Q Q.
O
eaa a a.

i.

r Q'CI . O.

CI.

o.

....

W 0[1.000,ti.

47)

(s

V ,C4,.. Pae..)0,,

G
Ct

,,,

Q.

o.a

a M 'lao

0- o.

Q.

0-

a.

CL

Q'

a-

:::: 0. o.

ii

a cl

aCL.

O.

c' ,WITx
, iti
-13 a, Q.
7(17%
110-e.sco)
'

Q.

Pisi LA 1300
Y.:9 (Airy

'4,

o0

Ct

....., Q.:

iMPREJURIMILE EUCURE;;ITILOR \

,'D,,,,bey'te)

Q.

n.

a a.

aa0

CL

. - 411 Q Q "CI .at q _x

o % o ..: a . a .-4

AqEZARILE OMCNESTI DIN

(C4441

O.

a 0
0
a
CI0

Q0. 9.0.QQ0.047.0.,, k&..wtrwt.<2

c.

w,e'.
--%

CL

c,16,021.11,9,e.,:c,

...-

fit

CL cL

Cl

CL

a0.-n Qa.cF-

Q. a

Q.

a. io.:

Q.

a a k, etlitt"ltril ' Ci a o
a o. -21. ...ao
q Q O. o. Q.
0
: Q 0'"..4.1
a
.
Q. G.

El/C/41110

Q.

....

o.

o an o

O.

a.

an

Q.

Q.

.?...9
a
hp.. ....It

_7.....7...

. ..

o.

. .. -.

JhI4CL

0.

Q.

0.41_00

r:,is

c:

Q0_
a

a a0

o.

Q.

a
go
aa

(Oiullt)

--(Cringap.11aa.ia

- - --

Q.
Q.

Q.

a.

G. , a

a). ta

0. .'
a 6i ,s41 t ri .
.
a
a
' .,...
a
a ii. ,,1 o a 68ffor
Ct

' ...

01.

al Q

cL7.1

a i:
n. ff a.

CL

n.

pet:Ny(1n,
0.

a
.- D V

Q.0Q.

a.
Q.

n.

Q.

...,1*

a%

O.

Q.

C.

cIL:-.,
1...

o.

0.

Q.

."

simIiir, aces !ore

T Warne penosdi a msraraor
Q

a.

Tenure monster, rumens

S Pe,,Oada co, /:,.,,,, .:. else, s, s

Q.

Q.

a
a

a.
CL

Q. 1%

a.

a.

COCIII

a
a

0 Pro,:
II Fier
Tenure monetsv greceri
0 i pvee Ninon,

a.
Q.

:- Okras

A Seleol,Pc
V Nee:, tic

X Fersure mallets,* deck.

-:,

...
'd, ,,, 0.,, .. .1,-

O.

PiNA LA 1300

a.

a.

Q.

a
a.

Q.

:T'W.Q (Binesso)O A

0a

O.

o-

7..-- I ") ' -.

CI

Q.

CL-_-- - OV it

Q.

....

-.....

O-

2 km

Q.

O.

0.

Q.

P. POLO

PERIOADA COMUNEI PRIMITIVE.

PRIMELE A$EZARI OMENESTI
PE TERITORIUL ACTUAL
AL BUCURE$TILOR

Aria bucureoleand a foil locnihl incd din

paleolitic. De peste o sutd de milenii viola
continud &toro-upa pe meleagarite captalci.

Zona de padure cuprinsa intrc lalomita i Dunare

pc dc o parte, stepcle Baraganului i Burnazului pe

de alta, zona strabatuti de un fascicul de riuri

presarati cu lacuri i poieni, a oferit din capul locului

conditii optime traiului omenesc. Solul de padurc

era cxcelent pentru agricultura i cresterea vitclor,
apa o aveau la indernini ; lemn, atit pentru ficutul
bordeielor i caselor, cit i pentru nevoile gospodarici
i pcntru ars, Sc gasea din belsug ; padurea oferea

apoi un adaos de hrana prin vinatul, fructele si semintele sale, iar, la vreme de primejdie, adapost.
Nu e de mirare nadar ca intilnim in aceasta zona,
de la o margine la cealalti a ei, i in special de-a
ungid apclor, un numar imprcsionant de asezari
omcnesti. De la Crisani pe Ialomita pina' in Lunca
Dunarii si din valea Mostistei pina la Butimanul
si Tartasesti e plin locul de asczarilc oamenilor de
acum citeva milcnii.

populatiei stravechi pe aria bucuresteana. Dc-a lungul

Colentinei s-au constatat ascmcnca amad la Chitila,
Mogosoaia, Bordei, Hcrastrau, lacul Tci, Plumbuita,
Colentina, Fundeni, Ziduri-intre-Vii, halta Bolintineanu, Marcuta, Catclu. De-a lungul Dimbovitei,
la Rosu-Militati, Ciurel, Cotroceni, Mihai-Voda,
Dcalul Spirii (Arsenal), Radu-Vocia, Biserica lui
Bucur, Duclesti, Dcalul Piscului, GIMa. Alte asezari,
in interiorul liniei de centura a forturilor, s-au gasit
la Bucurestii-Noi, Straulesti, Damroaia, Giuleti,
Popcsti-Lcordeni. In zona cxterioari din imediata
apropicre a liniei de centura s-au constatat stravechi
asczari la. Jilava, Magurele, Ciorogida, Arcuda, Buf-

tea, Caciulati. lar intr-o zona si mai larga, de jur

imprejurul capitalei, sint acelea de la Branesti, dc
la Vidra, vestitc prin descoperirile importante facute
aici, de la Popcsti, pe malul Argesului, de la Tignesti
si de la Snagov, a c.arui insula muta o viata neintre-

rupta timp de mii de ani.

PRIMELE ASEZARI OMENESTI

Cit sint de vcchi accste asezari? In care din impartirile clasice ale lungii perioade ale comunei primitivc
paleolitic, neolitic, bronz i her pot fi ele
asczate? In sapiturilc din 1953 de la Mihai-Vodk
pe Dealul Arhivelor, printre resturile ncolitice s-a
gisit si o aschie de silex din epoca palcolitica, adica
a pictrei cioplite, avind o vechime considcrabila : peste

Aria bucurestean hind situad in mijlocul acestei

zone, e natural ca s fi fost bine populata inca de
la inceput. \ralea Colentinei si a Dimbovitei au atras
in mod deosebit ; aici si gsim numarul cel mal mare
de asezri. O explorare sistematica, sapaturi facute
in cadrul unui plan dc mari proportii, asa cum se

o suta de mii de ani inaintea erci noastre. Sc poatc

ca accasta aschie sil nu fi fost de acolo, ci adus5 din
vecinatate ; in once caz, descoperirea altor urmc
paleolitice, atit in cuprinsul Bucurestilor la capsitul

practica de citiva ani incoace, vor spori, sintem siguri,

Ziduri-intre-Vii, la caricra dc nisip dc la

lieristru, pe dealul bisericii Radu-Voda, la BucureStui-Noi
cit i in preajma orasului intr-o cadera

numarul accstor asczari. Dar si atitea cite se cunosc

astizi, ele sint de ajuns ca sa dovedeasca densitatea

de pietris din dreptul satului Pantclimon, pe malul

drept al Colentinei dovedeste prezenta omului in

strAzii

www.dacoromanica.ro

25

noastre: c concluzia cc sc dcsprindc din sapaturile

arheologice intrcprinsc in ultimii ani. In acea indeArcata vrcmc, in care perioadele reci glaciarc
au altcrnat cu cele caldc, ingaduind pe aria bucurcwand traiul unor animale ca mamutul i rinoccrul
sibcrian cu blan in perioadcle rcci, si clefantul si
rinoccrul in cele caldc, pe lingi bouri, ccrbi, boi
si lupi, omul a trait din cc putca culege
fructc,

tit accasta epoca in dou civilizatii sau culturi materiale : una, mai veche, numita Glina III Schneckenberg, caractcrizatii adica prin descoperirilc fcute in
cel de-al treilca strat, cel de dcasupra, al aczarii de
Glina i, in Transilvania, prin descoperirile dc la
Schneckenberg (Muntele Melcilor), linga Brasov.
Accstci faze mai vechi ii apartin o serie intreaga de
aczari de pe malurile Colentinei, ca, de pild, aezarile de la Strauleti, Bucurestii-Noi, Bincasa, lacul
Tei (vezi fig. 5 si 6), Fundeni, Pantclimon ; de pe

din vinat si pcscuit. S-au

malurile Dimbovitei, cum sint asezarile de la Giuleti,

descoperit oase de elefanti si cerbi la capatul strazii

Ziduri-intrc-Vii i linga mlastina din acel loc a
Colentinci ; dc ascmenca, oasc de mamut in cariera
de nisip dc la Herastrau.
Din neolilic, adica din epoca pietrei lustruite, epoca
al card inccput cadc la noi in mileniul al asclea, lar
sfirsitul pc la 1800 inaintc de era noastr, avern urme
mult mai numcroase. Pc tcmciul accstor urmc, arheologii dcoscbcsc, in cuprinsul cpocii neolitice, mai
multe fazc sau civilizatii" Sc intrebuinteaza si
tcrmcnul dc cultura materiale numite dupa localittilc uncle s-au facut descoperirile caractcrizind re
ficcare din ele. Cca mai vechc este civilizaria tip
Dudefii, dup descoperirile facute in 1954 si 1956,
in partca dc sud-est a orasului, pc marginca terasei
Dimbovitei, la locul numit NIalul Rosu. Urmcazil
apoi, derivind din precedenta, civilizatia tip Bolin/ineann, caracterizata prin descoperirea facut in apropiece dc halta cu accst nume, de la marginea lacului
Tel. O asezare asernankoarc s-a gsit i in apropiere
de satul Catelu. A trcia civilizatie, tip Bolan dupa
descoperirea din insula lacului numit astfcl, la sud-est
dc satul Manastirea (raionul Oltenita) e reprezen-

Ciurel, de pe dcalurile de la Opler si N1ihai-Voda,

de pe colina de la Radu-Vodi si biscrica Bucur,
de la Dudcsti si Popcti-Leordeni, in sfirsit aezirilc
de la $trandul 1zvor, de pe Dcalul Piscului si de pc
dealul din fata Penitenciarului Vacaresti. A doua
civilizatic, mai noua si care deriva sau isi are rada-

toata epoca palcolitica

din palcoliticul inferior pina
in cel superior
pc teritoriul actual al capitalei

seminrc, radacini

si

emite in prccedenta,

se

numeste

Tei-Bnearefli,

deoarcce se caractcrizcazii prin descoperirile dc la

lacul Tei si Bucurestii-Noi. Accstci faze mai noi
apartinc o alta serie dc aczari tot pe malurile cclor
doti ape. 0 scami dintre etc coincid Cu aczarile
fazci precedente, pc care le continua dc altfel ; asa
sint aezirile de la Straulesti, Bucuretii-Noi, lacul
Tei, Pantclimon, Dcalul Piscului, ccl din fata Pcnitenciarului Vacaresti etc. In afara de acestca, semna-

lm asezrile de la Drnaroaia, de la Pipera

pc

teritoriul Gospodriei Ferma Rosie" de pe dcalul

unde este Academia Militara, de pe locul fostului
Azil Elena Doamna, de la Ctelu etc.
In sfirsit, din epoca fiera/ni, cind se descopera
meteugul
prin topirca mincreului de a brine

tata, pc aria bucuresteank de descoperirea de la

Giuleti, la marginea de nord-vest a oraului ; ea

fierul si a-1 lucra, epoca ce tine de pe la 800 i.c.n. pin5

la finele primului secol al erei noastrc, si care se
Imparte de catre arheologii europeni in dou perioade,
Hallstatt i La Tine, numitc astfel dupa localitatilc

reprezinta faza cea mai vcchc a acestei eivilizatii ;

uncle

fazele mai noi apar in aezarile de linga satcle Vidra,

la sud, si Glino, la est de Bucurcsti. Acestc trei civilizatii
Dudesti, Bolintincanu i Boian
tin pina

pe la 2500 inaintc de era noastra. Intrc circa 2500

circa 1800 ten., este, in sfirit, civilizatia tip
Gumelnita, caracterizata prin descoperirile facute pe
colina cu acest nume, sprc est de Oltenita rural si
reprezentata, in imprejurimile Bucurestilor, de straturi mai noi in aceleai asczari dc la Vidra si Glina.
si

Accstci civilizatii ii apartine si asezarea de la Stratileti,

dincolo dc Bucurcstii-Noi. De o deosebit

important pentru 1ntreg neoliticul este asczarea de

pe Dealul Arhivelor sau, cum i se mai spune, de la
Mihai-Voda, in mijlocul orasului insui. Urmcle

descoperite aici indreptatesc concluzia c acest bot

dc deal carc inainteaza in lunca Dimbovitci a fost
locuit chiar de la inceputul ncoliticului.
Din epoca urmatoare, a bronzdui, in care oamcnii
descopera meteugul de a turna bronzul si a face
arme si unclte din el, cpocii cc tine de pe la 1800
pini la circa 800 inaintca erci noastre, sint urmc si
mai numcroasc. Pe tcmciul lor, spccialitii au impar-

s-au facut descoperirilc caracterizind ficcarc

din accste perioade, cunoatcm dc asemenca o serie
dc asezari omenesti pc aria bucuresteana. Este mai
intii importanta aezare de la Bordei-Herastrau, care

a dat numele su civilizatici din prima pzrioadil a

accstci cpoci (Hallstatt); ca corespunde civilizatici
de acclasi caracter din Oltenia, numitc tip PlopsorVirtop. Sint apoi asczarile de la Damaroaia, lacul
Tei, Pipera, Colcntina, Fundcni, apoi Ciurcl, RaduVod5, Biserica lui Bucur, Dealul Piscului, PopetiLeordeni. O deosebita mentiune merit asezarea de
la Arhivele Statului si aceea, intinsa, de la PopestiiNovaci de pe Arge; ele sint reprezentative pcntru cea

de-a doua perioada a cpocii ficrului, pentru felul de

viat al inaintasilor nostri, dacii sau getii (vczi fig. 7).
Si pcntru epoca bronzului si pentru accea a fierului, prezenta armclor si a uneltelor fabricate din
accste metale e dcstul de rara pe teritoriul capitalci
si al imprejurimilor ei imcdiate. Faptul se explica
ins prin imprejurarca ca aceste metate nu se puteau
produce pe loe lipsind minercurile asa incit
elc trebuiau adusc din altc rcgiuni, cum c accea a
vestului Oltenici, a Banatului sau a Transilvanici.

26

www.dacoromanica.ro

Cercetind numelc difcritelor asezari omenesti din

epoca paleolitic, neolitici, a bronzului si a fierului,
o constatare se impune : intr-o scama din aceste
asezari viata a continuat de-a lungul difcritelor cpoci,
timp de multe milcnii. Straturile de rcsturi din aceste

epoci se suprapun. Tipice sint, sub accst raport,

asezirile de la Radu-Vocla i Arhivelc Statului, apoi
acelea de la lacul Tei, Fundeni, Ciurcl, Glina.

INDELETNICIRI SI APARTENENTA ETNICA

Locuitorii accstor stravechi asezri au avut ca
indcletniciri de capetenie agricultura, crcsterca vitelor, vinatul si pcscuitul. Cea dintii nc c documentata
prin boabele de gnu si mei ale cror urmc, impreuna
cu pleava si paie, s-au gasit in asczarea ncolitica dc
la Giulesti, prin fragmcntele de risnite descoperite

la Dudcsti, la Glina si in altc asczari din neolitic.

Crcdcm ca si forma superioara de agricultura care
c viticultura, cresterea vitei-de-vie, a fost cunoscuta
accstor indeprtati strmosi inca din epoca bronzului.
Panta repcde sprc lunc i favorabil expusa a scsului
de la miazzi de Dimbovita i pantele dcalurilor de
la Patriarhie i Radu-Vod au indemnat de foarte

timpuriu pe localnici si cultive fructul scump lui

Bacchus. Tracii, din marca familie a atora au facut
parte dacii, erau doar vestiti pentru accast indcletnicire inca din vremea homerica.
Dcsprc cresterea vitelor sint marturie cantittile
mari de oase de bovine descoperite tot in asezarca
de la Giulcsti. Iar locuitorii asezarilor de tip Gumelnita aveau, pe litiga casete lor, i oi, capre i porci.
Ciincle fusese domesticit de la inceputul neoliticului ;
calul e constatat in epoca bronzului ; el se intrcbuinta
la clrie, dovada zabalele care s-au gsit in asezarilc
din faza Tei-Bucurcsti.

E foarte probabil ca, inca din epoca bronzului,

si fi cxistat si prisaci, prin.poienile padurii sau prin
finete. Herodot, care serie la jumatatca sccolului
al V-lea inaintea crci noastrc, releva multimca albinelor de pe malul sting al Dunrii ; sint atit de multe,
inscamna el, incit impiedica oamcnii sa treaca fluviul.
E, evident, o mare exagerare, o naivitate chiar ; nu
mai putin semnificativa insa pentru dezvoltarea apiculturii indeletnicirc caracteristica tinuturilor noastrc
inca de pe atunci. Cit dcspre vinat, in intinsele
paduri ce acopereau altadata teritoriul bucurestcan,
si desprc pcscuit, in cursurile de ap si in salba de
lacuri si blti, ele erau indcletniciri obisnuite ale
omului de pretutinde ni in accasta indepartata vremc.
E de obscrvat cO. undita i harpuna, sau harponul,
sint printre cele mai vechi linche ale omului ; accasta
din urma, lucrat la inceput din os, se crcde cA ar
data inca din palcolitic.

Indepartatii strmosi ai bucurcstcnilor locuiau in

bordeic mai mult sau mai putin ingropatc in pamint
bordeic, de felul carora se mai puteau vedea inca
atitca in plin vcac al XIX-lea la marginca orasului
si chiar in oras ; locuiau, de asemenca, in colibe si
in case cu pereti dc nuiele implctitc i muruitc sau
lipite. La Dudesti s-au descoperit urmele unor asemenea colibe ; ele au o forma oval ; dimcnsiunilc
uneia din ele: 3 x 1,50 metri ; adincimea in pamint,
40 de centimetri. Bordeicle ncoliticc de la Giulesti
sint cam tot atit de mari: 3 x 2 metri, dar adincimea
in pamint e de 1 mctru. In faza Boian a ncoliticului
Sc construiesc, la suprafata solului, case dc forma
patrata ; in faza Gumclnita, accstc case au citcodatii
chiar dotia incaperi, dupa cum ne aratii miniaturile de
lut ars descoperitc in asezarile de la Glina i Vidra.
Antecesorii, din epoca neolitica, ai bucurestenilor
stiau sA faca din locssul sau lutul carc se gsca prctutindcni, la mica adincime, tot fclul de vase. Daca
acelea din faza mai vcche, de la Dudcsti, nu impresioncaza in mod dcoscbit, in schimb vascic din faza
sau civilizatia Boian atrag numaidecit atentia, atit
prin forma lor, cit mai ales prin ornamentcle cc Ic impodobesc. Aceste ornamente constau adescori din desenuri geometrice ; motivele respective
frecvent
revin cirligele mcandrice"
au fost Opte in peretii
inca umczi ai vasclor i umplute cu o substanta albicioasa ; dupa arderea vaselor, contrastul intrc aceastii
substanta i fondul negru sau ccnusiu este remarcabil.
In faza Gumclnita gasim si vase pictatc cu o vopsca
rosiatica i cu alb ; asa este, de pild, capacul de vas,

in forma de cap de idol, gasit la Vidra in 1932.

Din aceeasi faza sint i vasc pictate cu grafit, ceca

ce le da un aspect lucios. O deosebita important

prezinta ccramica epocii bronzului, in special accca
a fazci a doua, care poarta numcle de Tei-Bucuresti.
Vasele de lut ars ale acestci cpoci oale, ccsti sau
cani, strachini (vezi fig. 5 si 6) si n t de culoarc
neagra, ccnusic sau galben-portocalic ; ele au perctii
impodobiti Cu ornamente alcatuite din sirttri de puncte

sau unii, umplutc, ca si in faza Boian a neoliticului,

cu o substanta alba, ornamente carc amintcsc in mod

izbitor pe acelca ale scoartelor romnesti de mai

tirziu, ale oualor incondciate i ale crestaturilor
in lcmn.
Acesti indepartati stramosi cunostcau metalele
de la o vreme, le lucrau chiar pe loc. Inca in ncolitic
s-au descoperit obiecte de arma" si de aur ; in faza
Boian ele sint, ce-i drept, foarte rare, aproapc disparcntc ; in faza Gumclnita, ins, numarul lor se marcste.

S-au descoperit in asezarca de la Straulesti sulc de

aram, avind minere din os dc pasare. lar la Vidra,
pe ling unelte casnice si un topor de lupti, toste
din aram, s-a gsit, pe picptul zeitci" adica al
vasului antropomorf dcscoperit in 1934 si un
pandantiv" de aur, in forma de ccrc prevazut cu
doua mici gauri prin carc trccca firul cc-1 sustinca.
Din epoca bronzului sita numeroase uneltele
armcic lucratc din accst metal. Pc aria bucurestcan

www.dacoromanica.ro

27

s-au descoperit, in asczirile din acca vreme, tot soiul

de ascmcnea unelte si arme, de la seccri, cutite,
undrele, ace dc cusut, fibule sau ace dc prins vcsmin-

tele pina la topoarc, virfuri de suliti si virfuri de

i apare pcntru
sageti. S-au gasit la lacul Tei
turnatul unor asemenea unelte, ceca ce inscamni
ca respcctivii mcstcri i aduccau materia prima de
aiurca, in cimpia munteani negsindu-se mine de
aram i cositor ; se foloscau poatc si de obiecte vcchi,

stricatc, pe care le topcau

le turnau din nou.

infatisind schcmatic un trup fcmcicsc. Astfcl

dc figurine de lut, dar si de os se inmultesc
in asezarile neolitice din faza Gumelnita ; ele sint
impodobite cu ornamente in linii si cercuri, infatisind, poate, vcsminte sau chiar tatuaje. Merita sa fie
relevat, sub accst raport, figurina, inalt de 43 de
centimetri, gasiti in 1934 la Vidra i cunoscuta sub
numele de zcita de la Vidra" (v. si mai sus, p. 27).
Este un vas antropomorf, adica un vas in forma dc
trup omcnesc in spet, un trup de femeic, lat
ars

Fig. 5

(Vezi legcnda la l'ag. 29)

In epoca fierului, pe ling acest metal, intrebuintat

atit pcntru unclte
s-au descoperit seceri si foarfcci
cit i pentru arme, se constata o utilizare din cc
in ce mai marc a argintului, din care se fac podoabe,

dar mai ales monede (vezi P. 33).

Fcmeile accstor stravechi locuitori stiau si toarci
si sa teasi, in special cincpa, mestesug pe care Hero-

dot in sccolul al V-lea inaintca crei noastre

amintcste cu mari laude. Creste aceasta planta
serie
si singura si semanata, i dintr-insa
istoricul grec
ii fac haine tracii, foarte ascrnanatoare cu cele ficutc
din in, asa ea cine nu cunoaste cinepa cu de-amanuntul nici nu poate deosebi daca-s de cinepa ori de in ;
iar cine n-a vzut cinepi vreodatii arc sa creada ca-s
de in".
Inasezarea neoliticii de la Catelu faza Bolintineanu

s-a gasit un fragment de figurina de lut

in solduri i avind miinile adusc pe piept. Capacul

vasului trebuia s infatisczc capul acestui trup ; cl
n-a fost gasit. In schimb, cunoastem, tot de la Vidra,
un alt capac de vas antropomorf, reprezentind schcmatic capul omcnesc ; el e pictat cu alb si rosu.
Se pare ca aceste figurine rcprezentau divinitatca
feminina, simbolul fecunditatii, al vietii.
Mortii si-i ingropau chirciti, cu genunchii la gura ;
se pare ca era pozitia rituala, a ritului lor funerar.
Asa a aparut scheletul, culcat pe stinga, cu capul
indreptat spre sud-vcst i picioarcle spre nord-cst,
in mormintul dat la iveali la extremitatea strazii
Ziduri-intre-Vii, intr-o avezare din epoca de bronz.
Ascmcnea morminte se gsesc si in alte parti ale
pamintului romanesc ; ele apartin i epocii neolitice,
faza Gumelnita. Mai exista o a doua categorie de
morminte, care apar spre sfirsitul epocii neolitice

28

www.dacoromanica.ro

inceputul aceleia a bronzului: sint asa-zlsele morminte cu ocru", in care trupurilc raposatilor erau

tula, epoca dc carc grecii homcrici ii mai aduceau

vopsite cu pmintel rosu. Sc crcde ca acestc morminte

franccz Eugne Pittard crcdc si el ea nimic nu ne

ar apartine nu autohtonilor, ci triburilor de pstori

nomazi veniti din Rsrit: e o simpla ipotcza. Mai
tirziu, in epoca fierului, inmormintarea se face de
obicei prin incinerare. Cenusa rezultata era pastrata
cazul mormin-

impiedica sa presupuncm ca locuitorii care au inaltat

colibele funerare in epoca pietrci lustruite sint aceia
care mai tirziu au primit de la istoricii vechi numelc
de daci sau gcti". Dintre invatatii romani, rcgrctatul
Ion Andriesescu impartasca acecasi parcrc. Prin

tului descoperit la Damaroaia sau al aceluia de la

lacul Tei fie in simple gropi rotunde. Astfcl de

urmare, potrivit acestor trei invtati, creatorii civilizatiei neolitice tirzii din regiunilc noastrc ar fi chiar

fie intr-o urna sau amfora funerara"

aminte numai din legencla i cu mirare. Antropologul

,;

Fig. 5 Fragmente de vase de pirnint din epoca bronzului gasite la Lacul

Tei. lingii Ducuresti, in 1929-1930. Omamentele ce linpodobesc 2CCSIC
V2SC Sc g3sesc in arta noastr3 popular3 pe Mi incondeiatc, crestaturi in lenin.
scoarle. Circa 1600-1400 len. M.I.B.)

morminte de incinerare, din faza Bordei-Herastrau,

s-au gasit la Ciurel si pe Dealul Piscului, aproape
de Bellu. De asemenca, la Popesti-Leordeni: acestea
din urma sint din faza a doua a cpocii fierului. Precis
datat e mormintul de incinerare de la Snagov : in

el s-au aflat patru dinari de argint ai Republicii

Romanc, din anii 69-42 i.e.n.
Carui ncam au apartinut acesti stravechi locuitori
ai ariei bucurestene? Un raspuns au inccrcat sa dea,
in ce privcste perioada finar a ncoliticului, caracterizat prin civilizatia ceramicii pictate, i caruia, in
aria amintit, Ii corespundc civilizatia tip Gumelnita,
atit invtatii strini, cit si romani. Carl Schuchardt,
inviitatul german care s-a ocupat de vechca populatie
a Europei, atribuie hotarit accasta civilizatic pe
care o caracterizcaza drcpt superioara" tracilor,
si o considera ca o epoca stralucita a neamului aces-

stramosii nostri, dacii. Pata dc aceasta opinie exista

ins o alta, sustinuta si ea de invtati cu autoritate,
care cred, dimpotriva, c locuitorii care au dat nastere remarcabilci civilizatii dc la finele ncoliticului
sint altii decit creatorii civilizatiei bronzului. Potrivit
accstci ultime opinii impartasiti la noi si dc Vasilc
Pirvan si Constantin Daicoviciu
ar fi avut loe
in regiunile noastre suprapuneri de popoarc, in urma
unor lupte grele, noii-veniti distrugind civilizatia
predecesorilor. Asa s-ar fi intimplat cu namenii cpocii
de bronz, care au distrus civilizatia antcrioara ncoli; asa au ptit apoi accstia, la rindul Ion, din partea
oamenilor cpocii de fier, care au vcnit unii din regiunea Alpilor, coborind sprc sud-est si sud, altii cu-

noscuti sub numele de sciti din cstul asiatic sprc

Rusia de miazazi. Dacii, clement al marii masc tracice, ar fi, In conceptia accstor nvai, tocmai popu-

www.dacoromanica.ro

dad i la sfirsitui Xecolului al VI-lea inaintea era

noastre, mai exact la 514, cu prilcjul expeditiei lui
Darius, rcgele persilor, care in acel an a trecut, cu
uriasa sa armata, prin Dobrogca ca sa faca razboi

scitilor de la nordul Mari Negrc. Acesti sciti

intinseserl dominatia i asupra teritoriului dacic,
deci si asupra cimpiei muntcne. De la ei provine
asa-zisul pieptenc de bronz" de fapt o podoaba
de harnasament gasit intr-una din carierele de
nisip de la marginca Bucurestilor i aflator acum
la Muzeul national de antichitati. El infatiseaza pc
un calaret scit adapindu-si calul la o fintina. Tot
scitilor
Fig. 6 Ceramici tip Bucureti din epoca bronzului glsitA pe aria hucure,ware (Lacul Tei etc.), circa 1600-1400 len. (61.1.11.)

latia peste carc au niivalit oamcnii cpocii de ficr.

Potrivit acestei ultime ipoteze, se admite deci ca
dacii sau getii crau in tinuturilc noastre de pc la
anul 1800 inaintea era noastre si ca ci sint creatorii

Triaj.

civilizatiei bronzului. Accentuam asupra termenului

de ipotezd, deoarcce i accasta ultima opinie i cea
anterioara nu sint dccit niste constructii conjecturale.

sting

Sigur c numai ca Hcrodot ii aminteste pe geti sau

li

se

datorcaza

virfurile

se pare

triunghiularc de sagcti din bronz dcscoperite la lacul

Tei si la Bucurestii-Noi, precum i
pe o aric mai
larg in jurul capitalci armele i podoabele de
la Gurbanesti (raionul Lchliu) si de la Ploiesti-

Asadar, prima stire istorica asupra dacilor sau

getilor se refera la anul 514 len. E foarte probabil
ca, la aceastii data, un trib al lor sa fi locuit i trmul
al Dunarii, in regiunea de padure cuprinsa intre

cele dota stepe, deci regiunea bucuresteana. De

altfel, Baraganului i se si spune mai tirziu pustiul

in realitate stepa getilor".

BIBLIOGRAFIE
I. Primele aFezdri omeneFti. 1.Reallexi-

Bucuresti, 1934, p. 6-9 ; 11. I. Berciu, Prime consi-

kon der Vorgeschichle linter Mitwirkung zahlreicher

Fachgelehrter, berausgegeben von Max Ebert, Berlin,

deratiuni asupra neoliticului din va/ea Dundrii inferioare

in legiitura cu descoperirile din judeml Vla,rca, in Bide/inn! Muzeului judeFuliti Vlairca Teohari Antonescu",

1924-1932, 15 vol. in 8'; 2. Ion Nestor, Der Stand

der Vorgeschichtsforsch sing in Rumdnien, Sonderabdruck
aus dem 22. Bericht der ramisch-germanischen Kommission, 1933, 170 p. in 8 ; 3. Bucurefli. Rezullatele
sapdturilor arbeologice id ale cerceldrilor istorice din (mid
1953, Bucurcsti, 1954, 263 p. in 80 ; 4. Bucure,riii
de odinioard. Bucure,rtii in lumina cercetdrilor arheologice

11 (1937), p. 31-105; 12. I. Nestor,

(articolc dc Gh. Cantacuzino, I. Ionascu, Sebastian

Morintz, Dinu V. Rosctti si Vlad Zirra), Bucuresti,
1959, 239 p. in 4.

14. C.S. Nicolaescu-Plopsor, Ume de noi aFezdri

preistorice in preajma BucureFtilor, in Cronica mauls-

5. Dinu V. Rosetti,

I. Descoperiri paleolitice in
preajma Bucure,rtilor ; II Sapaturile de /a Vidra. Rapant
preliminar ; Bucurcsti, 1934, 60 p. in 8' si 5 pl.
6. C.S. Nicolaescu-Plopsor, Le palolithique en Romanic,

Dacia, V VI (1935-1936), p. 41-107; 7. Sebastian Morintz i Dinu V. Rosetti, Din cele mai rechi
in

timpuri Fi pina la formarea Bucure,rtilor, in BucureFlii

Bucuresti, 1959, p. 147-165; 8. Vladimir

Dumitrcscu, Fouilles de Gumelnila, in Dacia, II (1925),
de odinioard,

p. 29-103; 9. VI. Dumitrcscu, Le plastique anthropomorphe en argile de la civilisation nolilbique balcanodanubienne de type Gumelnila, in fella-blab fiir prdhisto-

Probleme noi in

legatura ca neoliticul din R. P. R. in St. ,ri cerc, ist. :'eche,

1(1950), 2, p. 208-219; 13. E. Coma,

Rezullatele
unele probleme ale neoliticului

sondajelor de la DudeFti

de la sud de Carpa/i, in St. Fi cert. ;sr. 'eche, VII,

p. 41 49.
maticd ,ri arbeologicd, 11

(1922), p. 51-55; 15. I. An-

driesescu, Nouvelles contributions sur l' eke de bronze en

Roumanie. Le dpi de bronzes de Drajna-de-Jos et Pipit
de Buchan, in Dacia, 11 (1925), p. 345-384; 16. Dinu
Rosetti, Sapdturile arbeologice de la Snagor, I, in
Rev, ist. rom., III (1933), p. 217-226; 17. Dinu

Rosctti, Din preistoria BucureFtilor, I. Civilizatia tip

Bucure,rti.
Die Bukarester Kuhur,

Bucuresti, 1936, 30 p. in 4
18. Sebastian Morintz, Sap& urile de pe dealul Ciurel,
in Materiale

,ri

cercelari

p. 658-663.
19. Dinu Rosati,

arheologice,

VII (1961),

10. Dinu Rosetti, Sapaturile de la Vidra; raporl pre-

Asupra tipologiei Fi lebnicei citorra

aFezdri ,ri loccrinte pre- Fi pro/aislante din preajma Bucure,ridor, in Urbanismul, XI (1932), p. 96-102 si

liminar, in Ptiblicaliik Municipiulni BucureFti, nr. 1,

176-188.

rische und et hnographische Kunst,

1932-1933, p. 49 72 ;

30

www.dacoromanica.ro

II.

indeletniciri ,ri aparienen/4 el-

n i e d. 20. I. Andriescscu, Contributie la Dada fnainte

de romani,

Iasi, 19/2,/24 p. in 8; 21. V. Pirvan,

Gelica. O pro/oil/oda a Dadei, in Aten,. seg. fas/. Atad.

Rom., seria 3, t. III (1926), p. 113-851; 22. Carl
Schuchardt, Altenropa. Kulturen. Rassen. Vaker, cd. 3.

Berlin si Leipzig, 1935, XI, 355 p. in 8; 23. V. Pir-

van, Dada. Civilizan& stravechi din regiunile earpalodanubione,

Bucurcsti, 1937, 218 p. in 80 (o noui cditie

in 1957, ingrijiti de R. Vulpc); 24. C. Daicoviciu,

Daker und Ramanen, in Siebenbiirgen, I, Bucurcsti,

1943, p. 175-186; 25. Const. C. Giurcscu, hloria
romdnilor, I, editia a V-a, Bucurcsti, 1946:p. 15-30;
26. Isioria Romdniei, I, Bucurcsti, 1960, p. 3-212
(Orinduirea comunei primitive).

www.dacoromanica.ro

IN VREMEA DACILOR
ST DACO -ROMAN ILOR

Pe sub deal, kind in drionul Giurgiului,

la stilpul de plait-4 al al./near:trial, in capul
troianului, lingd belefteul lui .Yerbanvodd..."
(Hoiamiel privind Bucureltii, in documental]
din 4 tunic 1668)

Matcrialul documentar de care dispunem pentru

aria bucuretteand in epoca daca si daco-romana este

mita, de la Tinosul pc Prahova, de la Minastirea,

tot de caracter arheologic: ceca cc a iesit la iveal

prin satiaturi sistematicc sau prin descoperiri intim-

rioara'

platoare. Nici o stirc scrisd care sa se referc la accasta

arie, nici o inscriptie, greaca sau romana doar
citcva litcre nici o mentiune in cronicile sau scrierile dc alta natura, contemporane. Spre a ne putca da

seama deci de fclul cum s-a desfisurat viata pe

aceast aric in zisa epoca, va trebui sa ne folosim
dc marturiile arheologice i sa le interpretam tinind

scama si de stirile pe care ni le dau izvoarele serse

pentru regiunca tarmului sting al Dunarii.

Piscul-Coconi i Odaia-Vladichii, pe Mostistea

i salba de asezari de la Dunarc, intre Gura

Mostistei i Giurgiu.

Locuitorii acestor aseziri ii continua strvechile

indeletniciri ; agricultura, in toate formele ei, i cres-

terca vitelor au locul de frunte. Generalul i scriitonil antic Ptolemeu al lui Lagos, care a insotit
pe Alexandru Machedon in incursiunea pc care
acesta a facut-o, in anul 335, impotriva gctilor, pe
malul sting al Dunirii, in regiunea, se pare, a gurii
Argesului, ne spune ca soldatii falangei au trecut
prin lanuri inaltc de gnu" i ea, spre a putca inainta,
au culcat acest gnu cu sulitels aplccatc". Tot de la

el Aim de un oras al gctilor, aproapc de Dunk.;

bine popular, dar eau intarit", oras pe care Alcsandru
l-a darimat din temelii", dupa cc mai intii ostasii
sal II pradasera. CA crau multe asemenea orase in
tara getilor sau dacilor este in afar de once indoiall ;

PE VREMEA DACILOR
Un fapt este sigur din capul locului, i anume,
teritoriul orasului i imprejurimile lui au continuat
sa fie bine populate si in aceast vreme. Intr-o serie
intreaga de asezri, ca, de pilda, acelea de la MihaiVoda i Radu-Vodi, viata s-a desfasurat fr intre-

rupere din epoca bronzului pin la sfirsitul epocii

fierului, deci pini la finele primului secol al erei
noastre. Asezri de ale dacilor s-au constatat si la
Arsenal, in Dealul Spirii, la Biserica lui Bucur, la
lacul Tci, la Pipera, Militari etc. In imprejurimile
Bucurestilor a fost descoperiti, prin sapaturile din
ultimii ani, o mare asezare dacica la Popestii-Novaci,
ling Arges ; sint bine cunoscute, de asemenea,

asezarile ceva mai depirtate, de la Crisani pe Jalo-

Fig. 7

- Fibula de argint dacice din epoca fierului, perioada h Vale, gatite

32

www.dacoromanica.ro

la

Popcatt-Novaci. (81.1.13.)

centura, s-a dcscoperit, in octombric 1953, cu prilcjul

puncrii unci borne, un vas dc pimint cu 299 de

moncdc dc argint, tot imitatii dacicc, dar, de data
asta, dupa tetradrahmelc lui Lysimach, rcgcic Traciei (323-281 i.e.n.). Accst fcl de imitatii au, pc avers,

capul lui Alcxandru Machedon, iar pe revers un

cilret. E n tip de moneda daca foarte rispindita :
cxemplarc s-au gasit pe toata fata pmintului romanesc ; in citnpia muntcan le constatiim la Pitcsti

1'1!

sau in apropicrea acestui oral, la Zimnicca, la Comana,

la Piscul-Crsani, iar in aria bucurcskank la Pipera

(vezi fig. 8). Tezaurul dcscoperit in accst din urmi

loc cuprindea dc asemenca imitatii dupa un tip

Fig. 8

Monede dacice, Unkind pc cele macedonenc, glsite in preajma Huaircstilor. (NLI.B.)

tot un Ptokmeu, geograful Claudius, care utilizeaza

izvoare de dinainte de cucerirca roman, anti in

Dacia nu mai putin de 44 (patruzeci i patru) de
asczari urbane, dintrc care o serie intrcaga purtind

inrudit cu cel de mai sus. Semnalam, apoi, tczaurul

cu monede dacice, imitatii dupa cele grecesti, gasit
in 1931 la Fundcni, i tczaurul dc la Popcsti-Lcordeni,
continind imitaii dupi tetradrahmele lui Filip al
II-lea. Cind s-a canalizat Dimbovita au fost gasite
monedc dace dc argint in apropicrc dc podul erbanVocia. In sfirsit, imitatii dace impreuna cu moncdc

terminatia specifica -dava (Sucidava, Utidava, Arci-

dava etc.). Fost-a oare una din aceste asezari pc

locul Bucurcstilor? N-o putem afirma, in stadiul
actual al cercetarilor ; dar faptul nu c imposibil.
S-au gasit, pc aria bucuresteank mai multc tczaure
cuprinzind fie monede grecesti, fie imitatii dacice
ale accstora, fie vase si obiecte de podoabi din metal
pretios. Citam, in primul rind, tczaurul de la Heelstru, dcscoperit intimpltor in 1938, si datind din
sccolul al II-Ica inaintca crei noastre. El era alcatuit
din paftalc i 131106 de argint, un vas de ascrnenea
de argint si 58 de monede din acelasi metal, imitatii
dupa infatisatoarck tetradrahmc din Thassos. In
alta margine a Bucurcstilor, la Colcntina, s-a gsit,
tot intimpltor, un tczaur cuprinzind iari imitatii
ale acclorasi moncdc greccsti. Pc de alta parte, la
hotarul comunelor Bragadiru i Virtcju, la aproximativ un kilometru i jumitate la nord de linia de

Fig. 10

Imicajii de cupe deliene gSsite pe aria bucure1tean1. (MIS.)

grecesti autentice, din orascle Tomis i Dyrrachium

(Durrazzo sau Durres) s-au dcscoperit in asezirile
de la lacul Tei, Colentina i Herstru.
Vasul care cuprindea tezaurul de la Fundcni era
el insusi o imitatie dupa vascle greccsti zisc dcliene
sau din Delos, care se caractcrizeaza prin ornamente
in relief acoperind peretii in intregime (vezi fig. 9).

0 alta imitatic de vas delian, impodobit cu reproducen i de monede dacice, imitind staterii lui Filip
al II-lea, regcle Macedoniei, a fost gasit la Snagov,
cu prilejul sapaturilor din 1933; mai inainte icsiscr
la iveala vase &lime de fabricatie locala, la Crsani.
Altc fragmente de asemcnca vasc s-au dcscoperit la
Dmroaia, la Pantelimon, la lacul Tci (vczi fig. 10),
Cu prilejul siipaturilor din 1953, in asczarca daci de

la Arhivele Statului ; in numr mai mare s-au giisit,

in sfirsit, in importanta asczarc dacica dc la PopestiiFig. 9

ImitaPi dacke de vase gteccstl, rise dclicne I. Gish i Fundcni,

lIngl Bucurctti. 1931 ; diametru 12,5 cm. Un altul, ascminator, tot la Fundaii,
era plin cu nmnede dada. II. Gisit la Snagov In 1933. Ambcic vase din sec.

1.411.

(M.LI3.)

Novaci pe Arm, asezare care ar fi totuna, dupi

ultimcle cercctri, Cu Argcdava lui Bucrebista si
undc a iesit la iveali o mary cldire, un adevrat
palat al stpinitorului local. Intercsant e faptul

www.dacoromanica.ro

33

intr-o scami. de asemenea asezri dace s-au aflat,

alituri de imitatiile dc vase detiene, i liparek locale
carc serviseri la fabricarea lor, lar o cercetare rccenti,

in curs de publicare, a prccizat ca nu este vorba

dc imitatii servile ale modelelor grecesti, ci de prelucrri Cu motive ornamentale originale, cum e, de
pild, spicul de gnu.
Faptul ca s-au descoperit in cimpia munteadi in
general si pe aria bucurestean in special atitca tezaurc

cuprinzind monede, vase si podoabe de argint arat

un nivel dc viati mai ridicat al populatici respective.
Dacii nu se mai multumcau acum cu moneda greaci

pc care o putcau obtinc pcntru produscle lor, ci

fabricau ci inii monedi de argint dupil modclul
acesteia. Imitau de asemenca, dupi cum am aritat,
vase grecesti ; importau apoi pcntru uzul pturii
superioare
a nobililor
i a curtii regelui stofe
pretioase, testuri fine, ba chiar i produsc alimentare
sudice, vin i untdelemn ; resturi din amforele res-

pective, provenind din Thassos, Rhodos si Cnidos

sau din cettile pontice, ni s-au pstrat in multc din
asczrile cimpiei muntene, la Crisani, Coconi, Ministirea, Zimnicca, Tinosul etc. Si nu uitim, de aide',
c dacii ajung sub Buerebista, in secolul I inaintca
erei noastre, la o marc putere, ca statul lor se inunde
pe o suprafati considerabili, ca armata ion atingc
o cifra impresionant : 200.000 de oameni, dup
mirturia geografului i etnografului antic Strabo.
lar in secolul I al crei noastrc apare ccalalti mare
personalitate a dacilor, Deccbal, sub care statul lor
cunoaste o ultima mnlarc, i, indati dup aceca,

Ptolemeu, i anume, Sorntan, in acceasi Muntenic

de sud-vest, i Tiasum, in ccntrul Munteniei.
Pentru o asczare roman pe locul capitalei noastre
ar pleda totusi dou faptc : mai intii imprejurarca
ea pe aici trccea drumul care, plecind de la Dunre,
fie din dreptul Rusciukului (Sexanta Prista), fie din
dreptul Turtucaici (Transmarisca) noi credem de

la ambele vaduri, intilnindu-se, ca si mai tirziu,

chiar la Bucuresti ducea sprc Transilvania. Acest
drum din care s-a descoperit recent la TirgsorulVechi o portiune cu infrastructura de bolovani legati

cu mortar bine pistrat, precum si o c.irimicri Cu

stampila legiunii a XI-a Claudia
era pzit, in
vremea dominatiei romane, de castrcle de la Mliesti

si de la Drajna-dc-Sus, ambele pc apa Teleajenului.

Normal era ca, in afara de acestc doui castre, din

regiunea deluroas, si fi fost si uncle in partea de
ses a drumului mentionat, ap cum intilnim o serie
intreagi de-a lungul drumului celuilalt, din vcstul
Munteniei, care, plecind tot de la Dunre i trecind
prin Putinci, Gresia, Filfani, Jidova, ajungea, prin
pasul Branului, la Risnov i apoi in Valca Oltului.
Poate ca un asemenea castru a fost la Bucurcsti sau
In zona bucurestean. In sensul accsta ar plcda desco-

perirea ficuti la Giulesti (vezi mai jos p. 35). Pe

de aid parte i acesta e al doilea fapt care militeazil pcntru o asezare militar romani la Bucuresti

traditia mai pistra, in secolul al XVII-lea, amintirea

unui val roman sau a unui troian", in partea de

sud-cst a orasului. Aceast traditic e consetnnati in
documentul din 4 iunie 1668, confirmat la 4 ianuaric
1672, referitor la proprietatca sau mosia din Bucuresti

prbusirea.

PE VREMEA STAPINIRII ROMANE

Intemciat-au oare romanii vrco asezarc mai insemnati pe locul actualilor Bucuresti? Elvetianul Sulzer,
secretarul lui Alcxandru-vodi Ipsilanti si primul

dint= cercetatori care di indicatii asupra trecutului

accstui oral, credc ca" aici, pe locul capitalei, sau in
apropiere de ea a fost vechea localitate Pima, mentionati dc Ptolemeu sub forma Pinon
cuprinsul
Dacici Romane. Pe ce-si intemeiazii prerea, Sulzer
nu ne spune ; probabil, pe felul cum situeazi geograful
antic aceast localitatc in sud-vestal Niuntenici.
N-avem nici un argument hotritor in sprijinul
acestei identificki ; ca rimine o simpl prcsupunere ;

Vas& Pirvan, in incercarca ce face, in Cairn, de

a localiza orascic Dacici indicate dc Ptolerneu, crede

a Mitropolici. Artindu-se hotarul accstei proprictiti, se dau, in actul din 1668, urmitoarele puncte
de reper, foarte pretioasc si pentru aspectul de
data al orasului: Din jos, din piatra de lingi coltul
gardului mnstirii lui Pana... pini in piatra de la
capul Podului Turcului, si de acolo pe uliti in sus
pinii in piatra db ulita drcpt Mitropolia. i de acolo,
pe lingi crucca doamnei Mirceoaia, pe cale in sus,
pini in piatra drcpt Calicii... si... pc ling Putul
Calicilor, in jos, pe ling lac, pc sub deal, pini in
drumul Giurgiului, la stilpul de piatri al armeanului, In capul troianului, ling helesteul lui Serbanvocli, si dc acolo, pe drum, in jos, spre oras, pini

in piatra drept Crimizii i pini in piatra drept

crucea pirintelui domniei-mele Leon-vodi...". Termenul de troian", a cirui etimologie duce la numelc
impiratului Traian, se &Idea de citre inaintasii nostri
unui val roman si, prin extensiune, i unui val din
alte vremuri. Cind, in 1407, Mircea cel Bitrin druieste

Ministirii Cozia satul Hinitestii din judetul Vilcca,

el arat ca hotarul este pin la troian i Oda la

apa Rimnicului": e vorba de vcchiul val roman,

ci ar putca fi vorba de o asezare cu numcle Ad

Pinum si nu aminteste nimic de o identificare cu
Bucurcstii. Tot asa de bine s-ar fi putut lua in

care mergca de-a lungul Oltului. Dcsigur, nu este

considerare, ba poate cu mai multi sorti de probabilitate, altc douil orase ale Dacici mentionate de

azi nu mai poate fi urmrit pc teten sa fi fost

din alti epoci &eh accca a dotninatiei romane.

cxclus ca troianul" amintit in accasti parte de sud-est

a Bucurestilor, in documental din 1668
troian care

34

www.dacoromanica.ro

Dar iarasi se poatc foartc bine sa avern dc-a lace cu

una din fortificatiile ridicate pcntru a apara acest

punct de straja a drumului care clucea de la Dunare
in Transilvania.
Siipaturile arheologicc intreprinsc in ultimul timp

au dat la iveala pc aria bucurestean citeva urme

din timpul dominatiei rornane. In marca asczare dc
la lacul Tei, unde se constata' o viata neintrerupta

In tot accst timp, s-au gisit statuete romane, din

bronz, infatisind zeitatile Venus si Apollo (vezi
fig. 11). Ele pot sa provina din schimburile comerciale ale populatiei autohtone, dacicc, de asemenea

Foarte interesanta c i descoperirca 'care

carc s-a facut
in asezarea dc la Giulcti. Aici s-au gsit o serie dc

o sabic, un topor, o andrea apoi o

obiectc
placa de bronz Cu un foartc mic fragment dc inscriptic
citcva litcre , o a doua placa dc bronz si moncde

romanc: totul se pare di forma inventarul unui

mormint dc militar roman, poatc al unui calaret
sarmat care slujea in armata imperiala. Cea dintii
placa provine, probabil, dintr-o armura sau dintr-un
scut ; cea de-a doua, de la harnasamentul unui cal.
De factura, evident, romana, ca arc in partea superioara doui capete de fcmcie, Eta in fatil, la mijloc
doi delfini, iar in partea inferioari simbolul originii
Romci: lupoaica aliiptind pc Romulus si pe Rcmus.
Este evident, prin urmarc, ca aici, la Giulesti, in
latura de nord-vcst a Bucurestilor, a fost o asczare
romanii, poate villa" sau mosia unui fost ostas,
poate chiar o asezare militara.
In afara de accste urme, s-au mai descoperit, in
diferite punctc de pe aria bucuresteana, monede din
timpul dorninatici romane. Ele sint de douil feluri :
monede de ale oraselor din provinciile vccine si
monede de ale imparatilor romani. Din prima categorie fac parte monede din Tomis (Constanta),
Odessos (Varna), Deultum (Burgas), Pautalia (Kiistendil), Nicopolis ad Istrum (Nicopol), Marcianopolis (aproape de Provadia), Serdica (Sofia), Traianopolis (Orikhova, pe Marita), Adrianopolis (Edirne,

tot pe Marita), Mesembria (Nesseber), pe coasta

Marii Negre, la nord-cst de Burgas, si Viminacium
(Costolac, pc Dunarca sirbeasca). Ele dovcdesc rclatii

comercialc cu tarmul drept al Dunarii i cu tarmul

Mara Ncgre, ba chiar i cu rase mai indepartate
din interiorul Peninsulci Balcanicc. Din a doua categorie fac parte monedele imparatilor Marcus Aurelius,

Fig. 11
Statuca de broil., Infatiind pe Apollo. Viet de stindard sau de
baldachin, tot de bro., in form de cap dc aceili, gAsite atnindoul la I.acul
Tel. Sec. III e.n. (M.1.B.)

din expeditiile de prada ale acelciasi populatii pe

malul drept al Dunarii, dar nu mai putin din stabilirea unor elemente romane provinciale in aceasta
asezarc. Tot la lacul Tei a icsit la iveala un mormint
de inhumatie datind din vremea ocupatiei romane.
Schelctul, aflat sub un bordei, avca la git un colicr
alcatuit din verigi dc bronz, separate prin margele
de sticla alba, rotunde.

Scptimius Severus, Geta, Caracalla, Macrinus, Diadumenianus, Filip Arabul, Dccius i Gallicnus, deci
din intervalul 161-268 e.n. ; de asemcnca monede
ale impartesclor Faustina senior, sotia lui Antoninus
Pius si Julia Domna, sotia lui Septimius Severus.
Credem c sapaturi sistematice intreprinse pe aria
bucuresteana, in genul celor din ultimul deceniu,
vor da la iveala i alte urme din timpul dominatici
romane. Cele descoperite pini acum sint suficiente

totusi ca sa dovedeascl existenta unor asczri pe

aceastii arie, in sccolele al II-lea si al III-lea, sa arate
conlinuitatea victii omenesti in stravechile centre de
la lacul Tei, de la Giulesti i dcsigur si din altc puncte
dc pe intinsul capitalei noastre.

BIBLIOGRAFIE

I. Pe vremea dacilor. 1. I. Andricsescu,

Piscul-Cri1sani. Descoperirile arbeologice din vara nnulni

1923, in Afem. sect. ist. Atad. Rom., seria 3, t. III

(1926), p. 1-111; 2. V. Pirvan, Getica, 0 prom-

ittorie a Daciei, in Mem. sect. is/. Acad. Rom., seria 3,

t. III (1926), p. 113-851 ; 3. Alihail Gr. Romascanu,
Consideratiuni generale asupra originei monad. Conlribuliuni la cunoasterea circulaliei monelare din Dacia.

www.dacoromanica.ro

35

Tezaurul de la Colentina, Bucurcsti, 1932, 29 p. in ;

Em. Panaitcscu, Numdrul gelilor p al clacslor. Co-

mentar dupd Drab, Bucuresti, 1934, 16 p. in 8;

Daicoviciu, Problema numdrului geto-dacilor.

Consideraiii asupra unei lucran i recente, Cluj, 1934,
12 p. in 8; 6. * * *, Ce cuprinde comoara gdsita
C.

la Herds1rdu, in Gaz. mun., VII (1938), nr. 317;

7. * * *, Ned descoperiri arbeologice din jura capilalei,

in Gaz. mun., VII (1938), nr. 339; 8. C. Moisil,
Les letradracbmes de "[bassos el de la Macdoine l-re

el leur circula/ion en Dacie, in Balcania, VII (1944),

p. 3 22 ; 9. Const. C. Giurescu, Isioria romdnilor,
1, editia a V-a, Bucuresti, 1946, p. 31-116; 10. Bucur
Mitrca, Un tezaur cu monete dacice descoperit la Bucuretti de o ecbipd de muncitori a intreprinderilor Sfatului
Popular, in Bucurefli. Rezultatele sdpaturilor, Bucuresti,

1954, p. 13-25; 11. Sebastian Morintz, Gh. Canta-

cuzino, Sdpdturile arbeologice din seclorul Mihai-Vork,

in Bucure,rti. Rezultatele siipdturilor, Bucurcsti, 1954,

p. 45-132; 12. I. Ioncscu, Vlad Zirra, D. Berciu,

Margareta Tudor, Sdpaturile arbeologice din set-torn!

Radie-Voda, in Bucurefti. Rezultatele rapaturilor, Bucu-

resti, 1954, p. 132-183; 13. Irina Casan-Franga,

Stadia cunoftinjelor noastre despre cupele deliene" in

general, cu privire speciald asupra cupelor deliene"
getice (manuscris).

II. Pe vremea stdpinirii romane.14.Gr.

Tocilcscu, Fouilles el rechercbes archologiques en Ron-

manic, Bucarest, 1900, 243 p. in 4; 15. V. Pirvan,

inceputurile vietii romane la gurile Dun Jrii, Bucurcsti,

1923, 247 p. in 8; 16. V. Christescu, Istoria militara

a Daciei 1?omane, Bucurcsti, 1937, X, 269 p. in 8;
17. Colonclul C. Zagoritz, Castrul roman de la Mildefti,

Ploiesti, 1940, 22 p. in 8; 18. C. Daicoviciu, Daker

und Rumnen, in SiebeNbiirgen, Bucurcsti, 1943,
p. 175-186; 19. D. Tudor, 1?dscoale atacuri barbare" in Dacia Romand, Bucuresti, 1957, 99 p. in 8;
20. Dinu V. Rosctti, Din cele mai vecbi timpuri ,ri
kind la fortnarea Bucure,rti/or, in Bucurestii de odinioara,
Bucurcsti, 1958, p.147-165; 21. Radu Vulpc,.,Vantierul
arbeologic Popefti, in Materiale
cerceldri arheologice,

III (1957), p. 227-246; V (1958), p. 337-350, VI

(1959), p. 307-324; VII (1961), p. 321-338; VIII
(1962), p. 457-462; 22. Radu Vulpe, Muntenia fi

Moldova in epoca romand, in Istoria Roniliniei, I, Bucti-

resti, 1960, p. 517-530; 23. M. Zgibea, Fibule din

sec. III ,ri VI e. n. descoperite in slipa-turile arbeologice
de la Militari, in Cercetari arbeologice in Bucurefti,
Bucuresti, 1963, p. 373 384; 24. V. Leahu, 1?aport
asupra sdpdturilor arbeologice efectuate in 1960 la Ca/du-

Non, in Cercetari arbeologice In Bucurefli, Bucuresti,

1963, p. 15-47.

www.dacoromanica.ro

PERIOADA DE TRECERE LA FEUDALISM

SI FEUDALISMUL TIMPURIU

hi antra ariei bucureslene,la Ctrica 1/eche,

viala omeneascd s-a desfaturai necontenii, din

veacul al IV-lea paw in al XIII-lea.

EPOCA PR1MELOR MIGRATII: NEAMURILE

GERMANICE

O dat cu rctragcrea legiunilor si a administratici

romane din Dacia', in 271-275, au plecat si bogtasii
marii negustori, proprietari de domenii, exploatatorii de mine intr-un cuvint, cci care, Cu
banii lor, putcau teal oriunde in imperiu. Grosul
populatiei daco-romane ins, tranii, mcstesugarii,
orsenii sraci, au limas pc loc i i-au continuat
viata sub noua stpinire, a gotilor. De altfcl, accstia
din urm ocupaser tinutul carpato-duniircan in
calitate de fcderati", adicA pe tcmciul unci intclegcri. Rclatiile cu trmul drcpt al Dunrii nu s-au
intrcrupt ; negustorii au continuat sii trcacii peste
fluviu, intr-un scns i in altul, cu mrfurilc ion,
moneda a continuat sa circule. Cu atit mai mult cu
cit anumitc punctc intritc dc pe malul sting, in
special in rcgiunca oltean, au continuat sI rmini
In stapinirea romani i dup Aurelian. Sub Constan-

tin ccl Mare, in anii 328-332, are loe chiar o recucerire a cimpiei muntene i oltene pcntru aproape
trci dcccnii. Nu e de mirare deci cl s-au dcscoperit
pe aria bucurestcan, intr-o sumi de locuri, moncdc
romanc din secolul al 1V-lea. Monedc de ale lui
Constantin ccl Mare (306-337) s-au aflat pc locul
Prin Dacia intelegcm nu nurnai provincia romanii,

dar si partca din teritoriul muntean, dcci si teritoriul

viitorilor Bucuresti, care, taxi s fi facia parte administrativ din provincie, a fost supus totusi romanizirii.
Accasta parte era inconjuratii aproapc complet de

provincii roman; era incadrat de un numiir de

castrc romane i strbiitut de drumuri pe care

mcrgcau ncgustorii romani, plecind de la vadurile

Dunrii.

fostci biscrici Sirindar, uncle e azi Casa Centrali a

Armatci si pc fostul maidan Duca, undc se inalt
acum palatul Sfatului Popular al Capitalci. La lacul
Tei s-au gsit moncde de la impiratul Valens
(364-378) ; la Mogosoaia, tot de la Valens, dar
si de la Iulian Apostatul (361-363) si Valcntinian I
(364-375). De la acesta din urma s-au gsit moncdc
si la Cringasi. Pe temciul explorrilor i sipiturilor
fcutc s-au constatat afeziiri omene,rii din seco/ti al
IV-lea in urmtoarele punctc din cuprinsul Bucurestilor : la Curtca Vcchc, si anume, in Piata dc
Flori, in strada Soarclui si in Pasajul Franccz, la

biscrica Sf. Dumitru dc linga Post, la Mihai-Vodi,

in dealul Arhivelor Statului, la Radu-Vocli i biscrica
Bucur, la biscrica Dobrotcasa (Calca VAcarcsti), in
strada Pitagora si la lacul Tel. Marca asczarc din
accst din urmi loe este chiar un caz tipic de continuitatc a populatici dup parsirea Dacici, dcoarccc
rcsturilc arheologicc descoperitc aici dovcdcsc prezcnta continu a populatiei in sccolcic al JI-lea, al
III-lea si al IV-lea ale crei noastre. Tot din sccolul
al 1V-lea s-au idcntificat asezri la Cringasi, undc

sipaturile au dat la ivcal un cuptor de ars oalc,

la Chitila, Mogosoaia, Pima, Fundcnii-Doamnci
pc o aric mai largi in jurul capitalci la Sirulesti, la Ileana (raionul Lchliu), undc s-a dcscoperit
iar un cuptor dc ars oale, si la Spantov.
De la ncamurilc gcrmanice care au ocupat Dacia
nu s-au gsit urmc pe aria bucurestcani, ci in regiuni

mai deprtate. Aceasta nu inscamni ins el nu e

posibil ca descoperiri viitoare sI ateste prezenta
golilor i in zona dc pdure in mijlocul creia se
afl Bucurestii. Dupii cum se poatc ca ele s ateste
prezenta sarmatilor, neamul iranian, inrudit cu scitii
si cu alanii de mai tirziu, ncam pe care izvoarcle

www.dacoromanica.ro

Deocamdata famine bine constatat ca in aceasti

zon5 de padure populatia daco-romanil a continuat

Dar daca in privinta numelor de ape riuri,

piriuri, lacuri constatam in aria bucuresteani si
in regiunca inconjuratoare o bogata mostenire de
la slay! si lucrul nu-i de mirare data fiind predilcctia pcntru viata legati de ap5 a acelora care veneau din tara nenumratelor 13510, lacuri si riuri
lucrul se schimba cind e vorba de numele asezarilor
omenesti. Acestea, in marea lor majoritate, poarta

sa locuiasca, in numar inscmnat, in asezari dese,

nume rominesti. Fie nume terminate In -csti

dup5 parasirea Dacici.

scrise ale vcacului al 1V-lea Il amintesc in cimpia

munteana. S-a formulat chiar ipotcza ca uncle mormintc din sccolul al III-Ica, dcscoperite la Giulesti,
ar putca apartine eventual acestui ncam, care fusesc
aliat cu dacii, pe vremca lui Dccebal, in luptcic
impotriva romanilor.

si

vest si sud-vest dc Bucuresti. Tot in legatura

care arata descendenta din intemeietorul sau

primul proprictar al asczarii si care sint in numar
preponderent: Bucuresti, Vacarcsti, Dudesti, Giulcsti,
Grozavesti, Birzesti, Dobroesti, Popesti etc., sau
Cotroceni, Fundeni, Otopeni, Copaceni, Cozieni etc.,
fic nume aritind o apartenenta, o localizare sau o
Baneasa, Mogosoaia, Lupcasca, Marcuta,
porecla
Cringasi, Afumati, Caciulati, Broscari, Rosu, Buftca
etc., fie, in sfirsit, nume in Icgatura cu originca
Sirbii, Tigania,
ctnica a locuitorilor respectivi
Grccii etc. sau cu diferite imprcjurari locale dc
caracter cconomic sau de alta natura: Moara-Saracii,
licrastrau, Postavari, Catelu etc. Ca sa nu mai vorbim de numele legate de un aspect al terenului,
prccum Magurele, Cimpurclu, Movila etc. Fat dc
aceasta marc multime dc numc romanesti, numelc
de origine slava date asczarilor omenesti stilt foarte

Cu regiunea paduroasi, dar de la nord de Bucurcsti,

putine, am putea spune chiar disparente. Citarn

sta numelc de Varia, purtat si de o ap care std.bate zisa regiunc. Cei mai mulo dintre cercetatori
au vazut in acest de-al doilea nume tot un ecou al
prezentei populatiei romanice: Vlasia ar insemna

citeva din ele: Colentina, care vine Irma de la numele

apci, Glina, Bolintin, Tintava, Gradiste, iar mai

-eni

PERIOADA CONLOCUIRII CU SLAVII

SI A ASIMILARII ACESTORA

Aici au gsit-o clavil, ale c.aror triburi ocupa teritoriul tarii noastre in sccolul al VI-Ica. Ala Sc explic

numele de Vlaica, pc care acesti noi ocupanti 1-au

dat regiunii paduroase de les: el insearnna tara

vlahilor", adicii a populatiei romanice, si s-a pistrat
pina In zilele noastre in lcgrur cu fostul judet dc
la

acelasi lucru ca si Vlasca.

Slavii s-au asezat in toad aceasta regiune de

Failure locuita de stramosii nostri si au dat nume noi,
slavicc, la o seam5 din cursurile de va ce o str5bateau. Nu au schimbat numele Dunarii si al Argcsului erau nume strivechi, mostenite de la dad i
dar au botczat din nou, cu nume de ale Ion, celelaltc
cursuri de apa. I-au zis apci ce strabatea intinsele
paduri de stejai ale cimpiei muntene DImbovita, de
la damb, stejar ; celeilalte apc, care strabitea stepa
necultivati a Baraganului, i-au zis Ialovnita de la
ialov, sterp, pustiu ; din aceasta veche forma, atestata

in documentele veacurilor XIVXVI, a rezultat

accca de astazi: Ialomita. Tot asa, au botczat cu nume
slave Mostiflea
de la most, pod Prabova de la
prah, pral, deci riu cu maluri prafoase apoi Crivina,ClIniftea, Majlovd, S nagovtd, CiorogIrla, Coknfina.

Etimologia popular5 care s-a dat de unii diletanti, in

veacul trecut, acestui ultitn nume, explicat prin

romanescul colea-n tina", n-are nici un temci ;

in rcalitate, i aceasta de a doua aria bucuresteani,
ca i Dimbovita, poarti tot un nume slay. Si cursul
de apa de la care s-a numit apoi judetul Ilfovul
'poarta de asemenea un nume slay. Caci Elhov
aceista e forma veche a numelui, in actele din secolele XVXVII vine din elha, care inseamni arin

sau anin. Aladar, Elhov, Ilhov, Ilfov e apa care

curgca printrc arini, prin arinis.
.38

departe de Bucuresti, Crivina (tot de la numele

apci), Oltenita, Gumelnita, Spantov.
Cum se explica num5rul mic de numiri slave de

sate, in raport cu numarul insemnat de nume dc

ape? Pricina credcm cif st mai intii in imprejurarea
cil noii-veniti au fost, fat5 de daco-romani, inferiori
numericeste, deoarece o mare parte a lor au trecut
mai departe, peste Dunare, in Peninsula Balcanica.

Deci, din capul locului, numirul satelor in care

s-au asezat slavii si carora le-au dat nume de ale
lor a fost mai mic deck acela al satelor unde locuiau

autohtonii. S-a adaugat apoi faptul ca multe sate

s-au format cu timpul, in perioada cind slavii erau
asimilati de catre populatia romanica peste Du'fire, in Peninsula Balcanica, fenomenul a fost insi mai ales dup aceasta asimilare. Toatc satele
din accasta ultima categoric au capatat, evident,
nume romnesti. In al trcilca rind, semnalam imprejurarea ca o seami din vechile sate s-au risipit, din
vers

cauza vicisitudinilor istorice, intemeindu-se apoi altelc

noi, citeodati chiar in acelasi loc, alteori in vecinitate; cu prilejul acestor schimbari s-au schimbat,
adesea, si numele respective. 2n sfirsit, notim si
faptul ca o surni de nume vcchi, date de slavi, n-au
mai avut, dupa asimilarea acestora, un inteles pentru
generatiile urmatoare ; locuitorii satelor n-au mai
stiut ce inseamn5 vechiul nume. Ala !nett, atunci and

oficialitatea sau proprietarul satului; sau, in uncle

cazuri, satenii insisi au vrut sa-i schimbe numele,
faptul s-a putut pctrcce foartc usor, far5 rezistent5

www.dacoromanica.ro

sau impotrivirc. Toatc aceste faptc explic numarul

mic actual al numelor slave de sate in comparatic
cu cele romnesti. Numcle dc ape au fost mai rezis-

conducatorilor sciti, sarmati si, mai tirziu, pecenegi

tente, ele s-au mentinut, deoarcce aici n-au mai

in lunai Dimbovitei ; dc la el si-au luat numelc

mahalaua din jur i biscrica ziditi deasupra. Tot
In cuprinsul Bucurestilor, e amintit documentar, in

intervenit schimbri, fluctuatii sau cread de unititi

noi. Micile modificad formale din accst domeniu
lalomita in loc de Ialovnita, Ilfov in loc de Elhov
se explici prin tendinta la pronuntarea cea mai
wadi, care e o caracteristica a limbajului.
S'apiturile arhcologice au scos la iveali urme din
accasti perioadi a conlocuirii cu slavii pe intreaga
aric bucuresteana. La Curtea Veche s-a gisit ccramici
din veacul al VI-lea, perfect databiLi printr-o monedi
a lui Justinian (527-565). La fel in piatcta SE Nicolae-

cumani. Un astfcl dc gorgan

movili artificial

dar carc nu-i

a fost si in cuprinsul Bucurcstilor,

anul 1724, si un gorginel", iari cu o biserica

pe el. Mult mai multe sint, in cuprinsul Ilfovului,
numcle rimase de la ditari ; cic nu se explica' printr-o
conlocuire, ci prin imprcsia puternica pc care a
fcut-o nivlirea cea mare din 1241, navalirile ultcrioare i stpinirca dura exercitata de accst ncam
asiatic. Poporul le atribuie multe din gorganele sau

Selari, unde s-au gasit de asemenea ceramici si o

monedi de bronz de la acelasi imprat bizantin ; tot

movilele Ilfovului, cum sint acelea dc pe main'

Colciaculni sau Colceagului numele accsta insusi e
i de pc teritoriul
titaresc sau pecenego-cuman

asa in dreptul Teatrului Casei Centrale a Sindicatelor.

comunclor Biliceanca, Dragoesti si Strainii-Dobreni.

In strada Soarclui, ca si in Pasajul Franc= din cuprinsul amintitci Curti Vcchi, aceeasi ceramica prefeudal" din veacul al VI-lea. La Radu-Vodi s-a

in cea dintii si in perioada intermediara', a conlocuirii

gisit chiar ceramici de facturi slav, lucrati Cu mina ;

ca dateaza din vcacul al VII-lea inceputul vcacului
al VIII-lca. La Cringasi s-a descoperit un bordei din

veacurile VIVII, de forma dreptunghiuladi, si o

sgeati dc fier, care, prin forma ci, poate fi atribuiti
aceleiasi epoci, dar se intilneste si mai tirziu, chiar
dupa sccolul al X-lea. La Damaroaia a iesit la ivcal
un bordei aseminitor aceluia de la Cringasi i ceramica databila printr-o !none& din anul 539, de la
Justinian. Asezari din secolele VIVII s-au descopent si la Colentina unde s-a gasit o moneda de

bronz de la Justinian, tot din anul 539

si

la

Mogosoaia. In sfirsit, la Ciurel, sipiturile din ultimii

am au scos la lumina zilei resturi de bordeie din

secolele VIVIII.

Si in perioada accasta ultima a migratiilor, ca si

romino-slave, Icgaturile cu malul drcpt al Dunarii
n-au incetat ; traficul de marfuri nu s-a intrerupt,
lar moneda bizantina a continuat sa circule in cimpia
munteana. S-au gasit asemenea monedc in mai multe

locuri. Pappasoglu, in lucrarca sa asupra fundirii

Bucurestilor, afirmi ca adesea s-au gisit i se gascsc
acum, in suburbia Dobrotesei, la diferitc sapaturi,

moncte vechi romane si bizantinc". Un fapt sigur

este ca' la Snagov, cu prilejul sapiturilor intreprinse
in 1933, s-a descoperit o mom& de la imparatul
loan I. Zimisccs (969-976). Alte monede bizantine
s-au gisit lingi biserica Floreasca ; ele provin de
la imparatii din dinastia Comncnilor: Alcxe
(1081-1118) si loan al II-lea (1118-1143). Tot
din vremea Comnenilor sint i moncdele bizantine
de bronz, gasitc in 1920, cu prilejul sapiturilor unui
loe de pe strada general Eremia Grigorcscu (fosti
Armasului); la Ciurel s-au a flat moncde similare de

la finele secolului al XII-lea, lar pe vechiul Pod al

Calicilor (Calca

ULTIMA PERIOADA A MIGRATIUNILOR:

PECENEGII, CUMANII SI TATARII

Rahovei), un perper" bizantin

moneda de aur din secolul al XIII-lea. Dar

n-au fost relatii numai cu sudul Duniirii ; ele s-au
mentinut si ca Transilvania, atit inainte, cit si dupa
cucerirea ungureasci. In cartierul Dobroteasa-Vad-

resti s-au gasit, prin 1932 sau inainte de accasti

Perioada finala a cpocii migratiilor priveste ncai pe
murile vcchi turcesti pecenegii i cumanii
ditari ; ea cuprinde intervalul de la finek secolului
al IX-lea pin la fincic sccolului al XIII-lea. Cu cei

dintii, in special cu cumanii, a avut loe o conlocuire, care a lsat urme atit in toponimie, cit si in
onomastici si in lexic. In toponimia ariei bucurestcne, influenta pecenegi i cuman nu se face prca

data, trci moncde unguresti, dintrc carc doui dc la

regele 5tefan cel Sfint
inscriptia e Stephanus
Rex"
si una de la regele Salomon I, dcci inter-

valul 1000-1074. Pe de alta parte, pe locul fostci

carimidirii Popovici, intre lacurile Tci i Floreasca,
s-a gasit mormintul unui ciliret, cu parte din inventarul su funerar: o soira de sa, zabali, sable, subtire

Tcleormanului, a sudului Olteniei, in' estul Bariganului si in uncle parti ale Moldovei. De la aceste

si incovoiati, asiatica, pinteni si o francisci" sau

o securioe; ele apartin, dupa pircrca arhcologilor,
asa-zisului ,,tip maghiar" si au fost datate secolul X", poatc din vrerrica luptclor intre maghiari

neamuri vcchi turcesti se pare ca ne-a rimas termenul gorgan" , care se da, in genere, movilelor

si bulgari. N-ar fi exc.lus, ins, si apartina i vcchilor

bulgari, care, in veacul al IX-ka, si-au intins influenta

artificiale dispindite de-a lungul cimpiei, in special

in stet* si din care multe reprczinei monninte ale

asupra cimpiei muntenc. Un alt mormInt dc calker

s-a descoperit la Jilava ; judccind dupi inventarul

simtita ;

ca apare evidenta mai ales

in regiunea

www.dacoromanica.ro

un virf de lance, o zabal dc ficr arhcologii sint de Once ca a fost, poate, al unui pcccncg
si-1 dateaza in vcacul al XI-lea; o zabal similar
s-a gasit in 1956 la Tangiru (raionul Giurgiu), spre
sud dc Bucuresti.
Dupa cc sasii vin in Transilvania si contribuic la
dezvoltarca vietii urbane, negotul cu rcgiunilc de
dincoacc dc Carpati capita un nou avint. Tot mai
des strabat negustorii din Transilvania spre vadurilc
de la Dunare ; tot mai des carusii cu carcle de peste
de la balta sau cu mart-a scumpa, rasaritcani, adus
dc peste marc, se indreapta spre trccitorile muntilor
spre a ajunge la strvechiul Brasov, dcvenit acum
Kronstadt sau la Hermannstadt (Sibiu). Pentru cci
care se duccau spre vadurilc de la Giurgiu-Rusciuc
sau Oltenita-Turtucaia, prccum i pcntru aceia care
vencau de la cherhanalcle de la gura Mostistei sau
de la Greaca, un popas obisnuit era pe locul undc
se inalta azi Bucurcstii. Aici, pe accst loe, viata s-a
desfasurat necontenit, in toati perioada migratiilor.
Asezarca de la Curtca Vcchc, Aka' din inima inssi
a tirgului, foartc intinsa i intcns locuiti" intrebuintam chiar cxprcsia arheologilor in veacul al

Mihai-Vod, uncle ccramica descoperiti este din cele

mai interesante, la Dcalul Piscului, la Ciurcl, undc,

VI-lea, a continuat smi fie locuita si in veacurilc urmi-

o inconjurau. Sub raportul social, a avut loc o

toare. S-au gsit aici urme din veacurile VIIIX,

precum si din veacurilc XXIII. Sc poatc afirma

difcrcnticrc ; stpinii feudali amintiti in Oltenia

la 1247, in diploma Ioanitilor, sub numelc dc
maiores terrae" adic mai-marii pamintului", lar

ramas

aladar cmi, pc locul insusi uncle avea sa-si stabileasca

resedinta cirmuitorul judctului Ilfov si, dupa el,

domnul Trii Romnesti, viata n-a incetat nici o

clipa. De jur imprejurul acestci asezari central,
constatam, in acccasi perioada a feudalismului tim-

puriu, adica in veacurde X XIII, altc asezari ;

intr-un bordei, s-a gsit un bulgare dc chihlimbar

buzoian, la Bellu, la Cringasi, la Strulesti, la Fundenii-

Doamnei, la Damaroaia. In accst din urma loc,

sapaturile ingaduic, prin ccramica si ccicIaltc urmc
date la ivcala, sa se precizeze trci faze succesive:
prima din secolcic VI VII ; cca dc-a doua din secoMe IXXI, ultima din sccolul al XIV-lea. Cu sigurant, viitoarcic spaturi nc vor aduce stiri noi,
care ne vor permite sa cunoastcm mai bine, in detalii,

viata de pc aria bucurestean in perioada cuprins

intre Dacia Romana si intemeicrea Tarii Romnesti.
De pe acum se poate rasa' afirma cu toat ccrtitudinca

cl accasta viati nu s-a intrerupt, ca ea a continuat

In tot rastimpul milcniului intunccat al migratiilor,
in numcroascic asezari ale ariei amintite. Locuitorii
accstor asezri au continuat sa practice agricultura
In difcritcic ci forme ccreale, legume, pomicultur
si, foarte probabil, i viticultura
sci crease-a vile
mari, cal, turme de oi si de porci, prccurn si pasari,
Sa pescuiascd in Dimbovita, Colentina si in lacurile
arici bucurestene si
vIneze in intinselc paduri carc

in sudul Moldovci sub calificativul potentes illarum

partium", adica puternicii acclor parti", au existat
cu sigurant si in regiunca intermediara dintrc
Olt si Milcov, dcci si in partile Ilfovidui si
BueureOlor,

BIBLIOGRA FIE

Prima perioadd: neamurile germa-

rcsti, 1946, p. 246-279 (Slavii) ; 9. Const. C. Giu-

C. Daicoviciu, Problema continuildlii in

Dacia. Clem observe:Ill fi preciz4ri de ordin istorico-

rcscu, Principal& RomiThe la inceputul secolulni XIX.

Constatdri istorice, geogra fice, economice fi statistice pe temend barlii rase din 1835, Bucurcsti, 1957, 318 p. in 8;
10. Maria Chisvasi-Comsa, Slavii pe teritoriul R.P.R. in
sec. VIIX, in lamina cercetdrilor arbeologice, in Shall

n i c e.

1.

arbeologic, Cluj, 1940, 72 P. in 8 si 2 planse ; 2. D. Tudor, StdpInirea romand In suda Daciei, de la Aurelian

la Constan/in cel Mare, in Rev. ist. rom., X (1940),

p. 216-225; 3. D. Tudor, Constan/in cel Mare fi

recucerirea Daciei Traiane, in Rey. is/.

rom., XIXII

(1941-1942), p. 134-148; 4. C. Daicoviciu, La

Transylranie dans l'antiquit, Bucuresti, 1945, 269 p.
in 8; 5. D. Tudor, Arderea
Sucidara, in Rev.

is/. ram., XV (1945), p. 149-155; 6. I. I. Russu,

Constan/in cel Mare ca Dacicus, in Anuar. ici. Cluj,
XI (1946-1947), p. 413.

Perioada conlocuirii ca slavij

fi a asimilarii acestora. 7. G. \Weigand,

Die Namen der rum dnischen Judge im Altreich, in
Balkan Archly, IV (1928), p. 168-177; 8. Const.

C. Giurcscu, Isloria rot/kW/or, I, editia a V-a, Bucu40

,ri cercetari

de

lam* ream, X, 1, 1959, p. 65-80; 11.

Ion Nestor si Eug. Zaharia, Sclpiiturile de la Dridu, in

Materiale fi cercetdri arbeologice, VI (1959), p. 593-601
si VII (1961), p. 561-569; 12. Sebastian Morintz, Sdpa/wile de pe dealul Ciurel, in Materiale fi cercetari arheologice, VIII (1962), p. 761-767; 13. Iorgu Iordan,
Toponimia romdneascd, Bucuresti, 1963, 581 p. in 8.

IH. Ultima perioadd: pecenegii,

ma nii ,ri

ar

i.

ca-

14. Lazar Siincanu, Inf Tanta

orientald asupra limbii ,ri cult urii romiine, I-II, Bucuresti,

1900, CCCXXXV

407 + 279 p. in 8; 15. G. \Vci-

gand, Unsprung der siidkarpathischen Flussnamen in

Rum dnien,

www.dacoromanica.ro

in XXVIXXIX Jahresb.,

Leipzig,

1921, p. 70 103 ; 16. N. Iorga, Imperial cumanilor

domnia liii Bdsdrabd.Un capitol din colaboras ja romeino-

barbard in evul media, in Afem. secf. ist. Atad. Rom.,

seria 3, t. VIII (1927 1928), p. 97 103 ; 17. Em.

Condurachi, Les trsors montaires de la rgion carpathodanabienne et leur importante pour l'histoire des roamains,

in Balcania, VII, 1 (1944), p. 23 44 ; 18. Dinu V.

Rosctti, Din cele mai veda' timpuri ,ri pindla formarea

Bucure,rtilor, in Bucal-Oil de odinioarj, Bucurcsti, 1958,

165 ; 19. Octavian Ilicscu, Despre un
p. 147
tezaur de monede bizantine din vremea Comnenilor, gdsit

In Bucurefti, in Studii ,ri cercel4ri de numismatica, IU,

1960, p. 493-495.
Pentru bale perioadele: 20. Const. C. Giurcscu,
Isloria romdni/or, I, cditia a V-a, Bucurcsti, 1946;
21. Ir/aria Rominiei, I, Bucurcsti, 1960.

www.dacoromanica.ro

INCEPUTURILE ORASULUI
BUCURE$T1

Negru-vodd a intemeiat rapt/ Cimpulung

Ti

a /rat diem intdrituri de cdrdmidd la

Bucurepi,

Tirgovifle, Floci ,ri Buzdu."

(Itagunnul Luccari In 1605)

TRADITIA INTEMEIERII BUCURE$TILOR.

NUMELE ORA$ULUI.
Cit este de vcchi orasul Bucuresti? De cind dateaza
asezarca urbana sau tirgul accsta? Si unde era situata

prima vatr a lui, nucleul in jurul cruia s-a dezvoltat? Sint intrebari la care raspunsurilc difera.
In general, se admite CA orasul exista in vcacul al
XIV-lea; multi dintre cercetatori, intre care si
Ioncscu-G ion si N. Iorga, cred ca Cetatea Dimbovitei"

al card pircalab Dragomir a sfarimat in 1368 o oastc

ungureasc5, e totuna cu Bucurestii, in timp cc altii,
ca Al. Vasilcscu, autorul unui studiu special asupra

problemci, socot ca zisa cetate era in rcgiunca

dcluroas, pe cursul mijlociu al Dimbovitei, iar
nu pe locul actualci capitale. Divergenta subzista si in cc privcste nucleul originar al orasului :
o parte dintre cercettori, incepind cu D. Pappasoglu i ispravind cu N. Iorga, se pronunta pentru
colina dc la Radu-VodA, in timp cc alta parte

ere& ca el a fost pe malul sting

al Dimbovitei,
anumc, in jurul curtii domncsti de mai tirziu
(Piata de Flori).

Spre a putca lmuri aceste controvcrse si a ajungc

la un r5spuns intemciat, e necesar

sa cxaminam

atit tradilia in legatura cu intemeicrea Bucurestilor,

cit si primele documente de care dispuncm. Este necesar, de asemcnea, sa cercetam comlifle generale sau
imprejurdrile care au promovat intemeierea orasului
;i apoi inceputurile dezvoltrii lui.

in ce priveste traditia, sintem in fata unei dublc

sau al Muntcni?.i. Traditia despre Bucur este consemnata' in scris la inccputul veacului al XIX-Ica
de ctre strinii care au stat in Bucurcsti. Consulul
cnglez Wilkinson, in lucrarca sa asupra Principatclor,
aparut la Londra in 1820, spunc despre orasul nostru

ca cu aproape 400 de ani In urm nu era decit

un sat intins apartinind unui om numit Bucur, de
la care i se trage numelc, pe care-1 pastreaza i astazi".

Asadar, Bucur era stapinul satului. Elvetianul Franois Recordon, secretarul lui vodi Caragea, in
Le/tres sur la Valachie, tiparita la Paris in 1821, crcde

ca Bucur intemeietorul era pescar sau cioban".

Un alt cnglcz, Walsh, in relatia sa de caltorie aparuta la Londra in 1828, afirma ca in vremurile vechi
Bucurestii au fost un sat asezat intr-o rcgiune mlastinoas, proprietatca unui !vier Bucur, de undc
vine numcle". Francczul Raoul Perrin, in lucrarca
sa asupra Principatelor (Paris, 1839), face din Bucur
un negustor bogat; in sfirsit, gcrmanul J. Ncigebaucr,
un prieten al poporului nostru, caruia i-a consacrat
o serie de studii, serie intr-unul din ele, aparut la

Leipzig in 1848: legenda popularii... prctinde ca

primul locuitor a fost un anume Bucur, care a si
zidit prima biserica... la poalele povirnisului biscricii
Radu-Vod".
Alaturi de straini, i ai nostri, bineintcles, au
consemnat in scris traditia despre Bucur. Profesorul
Iosif Genilie de la Sf. Saya, in a sa Geogra fie istorica,
astronomicl, naturald ,ri dyad a continentelor in general

si a Romdniei in parte, aparut in 1835, area ca

Bucurestii sa zice ca s-au numit de la stapinul
accstui loe, anume Bucur, a carui Inca se arati o

mostcniri. Pe dc o parte, se aminteste ca intcmcietor

mica biserici pe un delut kit= Radul-Vod si Dim-

faimosul Bucur, pe de alta parte nu mai putin faimosul Negru-voda, intemeietorul Trii Romnesti

bovita". Aproape un sfcrt de veac mai tirziu, in

42

1858, A. Pclimon, in romantica sa inccrcarc asupra

www.dacoromanica.ro

rig.

12

--

Biscrica zisli a lui

Bucur. (C.C.G.)

inceputurilor orasului, scric urmtoarelc: Multc s-a

zis si se zice pin popor ca Bucur, intiiul fundator

al Bucurestilor, era un cioban ce-si pstia oile pe
trmii Dimbovitii, aproape pe uncle se afl astzi
Mnstirea Radu-Vod". Dup accsti doi, sint numerosi autorii romani care fac pomenire despre legendarul intemeietor al orasului.

Din cele de mai sus rezult ca traditia despre

Bucur, consemnat in scris, in prima jumtate a vea-

cului al XIX-lea, atit de strini, cit i de ai nostri,

vedea ca intemeictor al asezrii pe primul stpin al
locului, care ar fi fost, dup unii, cioban sau cioban
si pescar, dup altii negustor bogat sau boier. Lui
i s-ar datora bisericuta zisa "a lui Bucur", din mar-

ginea Dimbovitci, ling Mnstirea Radu-Vodi (vezi

fig. 12).

Pap de aceasti concluzie, este evident ca pirerea

unora dintre cercetitorii rccenti, care crcd c numai

dupi 1858, cind sc publica romanul lui Pclimon,

inccpc si apati in documente sub in flucnta accstci
romantri denumirea biscrica lui Bucun> sau
Biscrica Bucure nu se mai poate sustine. Poporul
din Bucureti numca astfcl rusticul Picas fnainte de
aparitia incereirii lui Pelimon, care n-a ficut dc altfcl,
In aceast privint, a numclui biscricii, dccit si
consemncze traditia popular. Adugam desi marturiile striine si rominesti insirate mai sus sint
peremptorii ch' in planul Bucurcstilor aleituit de

www.dacoromanica.ro

Borroczyn in 1844-1846 deci cu atitia ani Inainte

de aparitia crii lui Pclimon Sc citcvte ciar bis.

capitula de astizi. Sate cu acest numc intilnim multe,

Bucur", din jos dc bis. Radu-Vodr.

dar vi in Moldova vi in Transilvania. La 1407, Mircca

Dar tot traditia, i anumc, traditia consemnat co

mult mai inainte, inca' in vcacul al XVI-lca, pune in
legatura cu inccputurile oravului pc Ncgru-voda'. Raguzanul Luccari, care a zabovit in Tara Romancasca
pc vrcmca lui Mihai Vitcazul i carc in cronica sa,

aparutil in italicncvte la 1605, da' o suma de vtiri

desprc trccutul nostru, spunc ca Negru-voda a
intcmciat oravul Cimpulung vi a tras citeva intarituri dc caramid la Bucurcvti, Tirgovivte, Floci
loravul dc la gura Ialomiteij vi Buzau". Sc pare ca

ccl Btrin intarcvte Manastirii Cozia, intrc altelc,

satul Bucurcvti, pc Luncavat, in judctul Vilcii, deci
In Oltcnia. Un alt sat cu accst nume constatrn in
Telcorman, in actc din 1533 vi 1591. Satul Caragica,
din fostul judct al Brailei, se cherna in vcchimc
Bucurevti. In Moldova, Bogdan ccl Chior, fiul lui
Stcfan ccl Marc, diruievte manastirii Voronct un
sat Bucurcvtii, pc apa Moldovei. Tot cu acest numc
a fost vi este Inca un sat al comunei Pochidia din
raionul Tecuci, in rcgiunca Galati. Frunzescu, in

Luccari n-a avut la indemina o cronica' a Trii Roma-

Dictionartd silt din 1872, nota sub Bucurevti o avezare

nevti, ava cum a avut una a Moldovci, ci vi-a luat

informatia de mai sus din traditic. De altfcl, traditia
dcspre Negru-voda era vic in sccolul al XVI-Ica ;
poporul atribuia accstui intemeictor dc tara tot cc
era mai vcchi : coati cum c cctatca dc pc cursul
superior al Dimbovitei, notata cu accst numc de
calatorul franccz Bongars la 1585 schituri i ma-

izolata tinind de comuna Salageni, in fostul judet al

niistiri

ca accica de la Caltalui, la Dunare i Baltcni,

in mijlocul codrului, arnbcle in fostul judct al Ilfovului

in sfirvit, oravc, cum sint cele dc cam amintcvte Luccari. In Icgatura cu marturia accstuia, trebuie sa sublinicm insi faptul c el nu vorbcvtc dc
Intemeierm Bucurevtilor de catre Negru-vocli, ci arat
numai ca' in accst ora, ca vi in acelca de la Tirgovivte,

Buzau vi Floci, legendarul voievod a facut intarituri

sau ziduri de aparare. Avadar, potrivit traditiei inre-

gistrate de Luccari, Bucurevtii cxistau ca tirg mai

fnainte de Intemeierea Tarii Romne,rti, concluzie admisibil tinind scama de faptul ca in fiecare din viitoarele

vinu numai in Tara Romancasca sau in Muntenia,

Falciului. Iar actualul ora v Buhuvi s-a numit in

vcchimc Bucurevti. In sfirvit, in Transilvania intilnim un sat vi o comun cu accst nume din raionul
Brad, rcgiunca Huncdoara. Avadar, pe intreaga fata
a patnintului nostru au fost i sint avezari cu accst
mime. E un mime general ramiinesc fi, adeingilm Indatd,

caracteristic ronanesc. Din acecavi raclacinii

vin vi numele avczarilor Bucura in Oltcnia, Muntenia vi Transilvania Bucureasa in raionul TirguJralui Bucuroaia, in raioancle Titu, in Muntcnia
vi Oradea, in Transilvania, Bucurduti i Bucurova
vccbi ,ri

(Bucurovo). Unii filologi au afirmat ci Bucur este

de origine albaneza" i 1-au apropiat de cuvintul
bukurc" din accasta' limba, care inscamnii frumos".
Ultimcle ccrcetari socot 'rasa cu mai multi dreptatc
c sintem in lata unei stravechi movteniri dacice,
din fondul autohton al limbii, intre bimba tracilor,
din care au facut parte dacii, vi limba ilirilor, ai caror

judete a trebuit sa existe un centru mai de seam

descendenti slut albanezii, fiind o strinsa inrudire.

undc S Sc faca' schimbul produsclor. Rat-nine, bineinteles, ca noi descoperiri, arheologicc vi documentare,
sa intarcasca accasta concluzie.

Pentru originea autohtona pledeaza rdspindirea accstui

numc de persoan vi a derivatclor lui pe intrcaga fatii

!Flue cele douil traditii analizatc mai sus nu este

o ncpotrivirc sau contraziccrc. Cca dintii, a lui Bucur,
se refera la intcmcietorul avezarii, la cel care, primul,

a batut parul", ava cum plastic se spunc intr-un

document inedit din 7 iunic 1766 refcritor la ridicarca unci case pc un loc stcrp" din mahalaua

a piimintului romancsc, de o parte vi de alta a

Carpatilor, apoi frecvenfa i vecbimea lui, apirind dc
la cele dintii documente cunoscutc. Capitala

noastrc are deci, sub toate raporturile, un nume

reprezentatir.

Antimului. Accasta traditie explic5, just, numele oravului, care intr-adcvar vine dc la un stravechi Bucur,

lar nu dc la bucurie, cum au crczut unii dintrc ccrcetatori, atit straini, cit i romni. Traditia face
totodata apropierea intrc intemcietor i biscricuta de
aspect simplu, rustic, deci in concordanti co mijloaccic unui cioban sau pescar, de lingi Radu-Voci.
Sc vtic ins azi ca accasta biscricuta dateaz1 din prima

jurairitate a vcacului al XVIII-Ica, se pare din 1743;

se poatc ca inaintca ci sa fi fost alta, tot de lemn,

ava cum c cazul la foarte multe din bisericile bucurevtene. Dar vi dc-a fost i dc n-a fost, accasta nu
nc impiedica sa admitcm existenta unui stramov
intcmcictor ca numcle de Bucur, stiipinul locului
de pc malurile Dimbovitci uncle s-a infiintat la inceput said Bucurevti. Caci sat a fost, la intcrneicre,
44

CUM AU AJUNS BUCURESTII ORAS.

LOCUL VECHII VETRE

Examinarca cadrului fizic in carc au luat navtcrc

Bucurcvtii nc-a aratat c crau intrunitc aici conditii
foarte favorabile traiului omencsc. Sol de padure,
deci excellent pentru agricultura i crevterea vitclor,
apii din belvug, atit prin Dimbovita i Colentina, cit
vi prin lacurile vi baltile lor, adapostul codrului
vccin, cu vinatul i cu roadcic" sale, dcpartarc nu
prca mare de Dunilre, cu pevtcle ei, vi de dcalurile
de podgorie, toate accstea crcau premiselc unei dez-

www.dacoromanica.ro

Aict a fost tirgul din liluntru", cel dintii

voltri favorabile. De obicci, satcic sc asczau in prcajma

astzi.

apci. Sc tincau lant, inca dc acum citcva mii dc ani,

asezrile dc pc malurilc Colcntinci si ale Dimbovitei.
Pc malul Dimbovitci, intr-un loe potrivit, s-a asczat
deci i Bucur intemcictorul. In care loe anumc, pc
movila de la Radu-Vocla sau pc malul sting, in drep-

ccntru comercial al orasului, aici pravaliile sau dughe-

tul vadului de la Curtca Veche? Pcntru a putea

rspunde la intrebare, trebuic s faccm apel la citcva

acte mai tirzii, dar care nc ingaduic sa tragem o

concluzic si pcntru timpurile antcrioare. Este vorba
anumc de documentele date mnastirii Sf. Troita
sau, cum i s-a zis ulterior, Radu-Voda de citrc
fundatorul ci i urma.sii accstuia. In cel dintii din
accste documente, cu data 1577, iunie 15, Alexandruvoievod, porcclit de cronic Oaie-Seacr, druieste
accstei sfintc, mari, dumnezeesti mitropolii din jos
de Bucurefti, hramul sfintei si de viata incepatoarei
Troite" vama dc la ocnele de sare Ghitioara, pe riul
Teleajen si Telega, de ling Hut Dohtcana (Doftana).
In alt act, din 1579, noiembric 28, urmasul la tron
fiul lui Alexandru, Mihnca, zis mai tirziu Turcitul, daruicste i cl manastirii ce sa numeste Sfinta
Troit din jos de Bucurefti" satul Chisalctul din Ilfov.
Exprcsia prin care se situa sau localiza manastirea,

din jos de Bucuresti", se intilneste in alte documente, cum sint accica din 1580, februarie 20 si

nilc ncgustorilor, aici ulitele cele mai vcchi.

Formarca tirgului Bucuresti, ca si a cclorlaltc
tirguri din Tara Romneasc, se leag5 de procesul
cristalizarii i dezvoltrii continue a fortclor de productie si a rclatiilor de productie feudalc in sccolcic
X XIII. Pe tcritoriul cuprins intrc Carpatii mcridionali i Dunre, diploma data Ioanitilor in 1247 arata
o dezvoltare economica remarcabili i totodata existenta unci societati fcudalc statornicitc in clementcle
sale constitutivc fundamcntale. Amintita diploma
atesta practicarea intensa a agriculturii, cresterii vitelor, pescuitului

moraritului ; apoi o circulatie

monetaril aducatoare de vcnituri ; dupa accca, difcrenticrea sociala intre stapinii de pilmint, feudalii
numiti maiores terrae" i tatinimea dependent"' ; in
sfirsit, existcnta rentci fcudale in natura', in munca
si in bani, trecut in text sub forma foloaselor, slujbclor i vcniturilor, de care bcncficiau in primul rind
boierii romini i, evident, si suzcranul. Accast
situatie se regseste si in stinga Oltului, in Muntenia
propriu-zisil, numitil, la accasta data, Cumania ; do-

vada, prevederea diplomci prin care se conceda

Ioanitilor pc 25 dc ani toate vcniturile, foloasele
slujbele ce vor aduna din amintita Cumanic, urmind

mai 14, sub forma care este linga orasul Bucuresti".

Intr-o forma sau alta, ea revine apoi in numeroase

insa ca, dup accst interval, beneficiile enumerate

sa fie evaluate din 5 in 5 ani i impartite intre regele

actc Odd' in vremea lui Matei Basarab. Dar daca

manastirca Radu-Vod era din jos de Bucurcsti"
sau ling Bucuresti" , deci in afara orafului, accasta
inseamn ca vatra cca dintii sau nucicul originar al
capitalei n-a fost in jurul colinei pe care era cldita
manastirca. Caci de ar fi fost asa, normal era ca
orasul sa continue a se dczvolta in jurul accstei

Ungarici

colinc, care ar fi trcbuit sa reprezinte inima tirgului".

In loe de accasta, constatam ca la mai bine de un

veac dup prima mentiunc documentar a Bucures-

tilor ca rescdinta domncasca, colina este In afara

orapilni, din jos de el; abia pc vremea lui Matei Basarab ca ajungc sa fie inclus in oras, reprezentind
rnarginea dinsprc sud-cst a lui. Concluzia accstci

argumentari este ca vatra originar a Bucurcstilor

n-a fost in jurul colinci dc la Radu-Voda, asa cum
s-a crczut de unii dintre cercettori ; ea s-a aflat
in alta parte, anumc, in jurtd
Vechi, a vechii
rcscdinte domncsti, pc malul sting al Dimbovitei.
Acest loe era In prcajma unui vcchi vad, a vadului

prin care trecca drumul cc vcnea de la Dunare.

Dac ar fi sa delimitilm, in orasul dc astzi, vatra
originara a lui, ea ar corcspunde aproximativ cu
suprafata ce inconjura vcchca Curte domncascA. Iar
hotarele curtii se cunosc : ele crau formate din vcchiul
curs al apci, carc venca ccva mai la stinga celui dc
azi, de ulitelc corcspunziltoare actualclor strizi $clari

Gabroveni si de o linic care mergea paralel cu

actuala stradi lcpcari, la vrco 15 mctri sprc cst.
Accasta e par/ea cea ntai ,'eche a Bucure.rtilor, simburcle

din care a crescut, in cursul veacurilor, capitala de

ordinul calugresc.

In cadrul accstui proces amplu de cristalizare a

societitii feudale romancsti arc loe i dezvoltarca
tirgurilor ; semnificativ este faptul ea, in secolul al
XIV-lea, dupa unificarca politica a Tara Romancsti
sub Basarab I, cele mai multe din orasele conscmnate
In actele de mai tirziu crau gata constituite, iar uncle
din ele Cimpulung i Argcs, de pH& atestate
documentar inch' de la inceputul vcacului, deci
antcrioarc statului feudal independent. Acclasi feno-

men, chiar mai bine ilustrat de izvoarc, se constat

si in Moldova.
La baza formarii tirgurilor a stat proccsul de separare a mcstesugurilor de argicultura. Mescria a
jnscmnat
asa cum subliniaza analiza facuti dc
V.I. Lenin productie dc articole la comanda consumatorului" ; trcptat, s-a format o plata local,
mcstesugarul producind pentru locuitorii zonci invccinate. Fenomenul accsta, pus in lumina' de clasicii
marxismului, se adevereste de timpuriu i pe tcritoriul tarilor romncsti. Chiar in prima faza a economici mcdievale, cind marca majoritatc a produsclor
alimentare, de imbra'cminte, de incaltaminte si de
uz casnic crau obtinutc pe loe, in cuprinsul satului,
de catre gospodari, cxista totusi un numar dc articole cc trebuiau procuratc dinafara, din anumite
centre spccializatc, adic din tirguri. In domeniul
alimentar, de pilda, sarca era un articol dc prima
neccsitate, pe care stenii trebuiau s si-1 procure
fie mcrgind, cci din apropiere, dircct la ocnc asa
In valca Trotusului sau in apropiere dc Olt, uncle

www.dacoromanica.ro

45

s-au intemciat, in vccinitate, tirgul Trotusului, respectiv Rimnicul-Vilcii, sau la malurile de sarc, in
Vrancca, Rimnicul-Sarat, Buziu fie aprovizionindu-sc, cci aflad la distante mai mari, din depozitele
facute in anumitc centre de stapirdi locali. Acclasi
lucru cu pietrele de moar, care se confcctionau
din roca tare, tot in anume tirguri, cum a fost, foarte
probabil, Hirlul in Moldova (Diploma Ioanitilor"
mentioneaza atit morile in fiind, cit si pc cele ce
se_vor face). O deosebita cutare avcau articolele
de ficrarie: seceri, coase, amnarc, scoabe, belciuge,
!acate si chei, potcoave si cuic de potcovit, incs dc
roti pcntru carde cc transportau la distante mai mari;
se adaugau la acestea armcle dc tot felul, inclusiv
topoarele. lar pentru acci majares /erras", o ceramica
mai fina si anumc podoabe, luc.ratc tot in centre
specializate. Caracterul predominant al mestesugarilor in tirgurile romancsti apare si in mrturiile
serse: din documentele de pin la mijlocul secolului
al XV-Ica, Ostra= in numar redus i rcflectind o
imagine oricum inferioara rcalitatii, se cunosc 40 de
categorii de mestesugari, din care 20 sint mentionate
la rase, 11 la sate si 9 pe domcniile fcudale ; pc
m'asura cc actele devin mai numeroase, situatia aceasta
se desemneaza tot mai complexa ; pentru a doua juma-

tate a veacului al XV-lea, mes tesugurile in tirguri

sporesc de la 20 la 38.
Bucurestii au urmat aceeasi evolutic ; este adevarat

ca pentru inceputurile sale nu dispunem de vreo

dovadi scrisa, iar spaturile arheologice nu pot da
decit rezultate limitate ; vechea \rated' a tirgului n-a
fost explorad decit in citeva locuri, din cauza cl-

dirilor care o acopera, asa incit stim prea putin

desprc asezarea din secolele XIIIXIV. Chiar
asa, ins, dispunem de clemente care atesta prezenta

foarte timpuric a mestesugurilor in aria bucurcsteana. Bucatile dc mincrcu, lupele i zgura de fier
descoperite, intrc alte locuri, la Buftca si la Ciurcl,
datind din secolele X XI, arad ca, in apropierea
viitorului tirg, se practica, inca dc la inceputurilc
cpocii feudale, operatia de reduccrc a mincreului.
Ceca ce apare schitat in fcudalismul timpuriu se
precizcaza net in epoca urmatoare, o data, de altfel,
cu prima mentiune documentar sigura a Bucurestilor ; in aceasta epoca, atit rezultatele unor sapaturi arheologicc vezi, de pilda, cuptoarcle de redus
rninereul de fier din sccolele XV si XVII, descoperite
chiar la Curtca Vcche, la biserica Razvan si la Sf.
Ghcorghe-Vcchi, deci in vatra originara a tirgului

si in jurul ei

cum si actele scrise, mai ales din

secolele al XVI-lea si al XVII-lea, atesta o serie
de mestesuguri legate de mctalurgie, prclucrarea
lcmnului si a pietrei, a pieilor, de tesatorie, de alimentatie, cu diferitele ci ramuri de la brutari pina
la rachieri de arta metalelor pretioasc, de facerea

canimizilor si a obiectelor casnice, de prestare de

scrvicii (lautari, bici, barbicri) etc., meirelagaril
alrdluind talegoria trenliald ,ri earatlerislicd a pop nIaliei
basare/lene.

La productia mestesugareasca s-a adaugat negro!.

La inceput, mestesugarii erau i negustori, isi desf-

ccau singuri mara. Dovada numcle insusi de tirg,

dc asczarc undc se fama un schimb dc produsc:
termenul, foarte vcchi, datcaza inca din perioada
conlocuirii romino-slave ; el ilustreaza pregnant procesul desfacerii unor mestesuguri de agricultura, avind
drept consecind tocmai vinzarca produselor specialc,

a mrfuridor aparute in urma acestei diviziuni

muncii sociale si care erau cauta= atit de steni, cit

si de mai-marii locului. Pina tirziu, in sccolele al
XVII-lea, al XVIII-Ica si al XIX-lea, fcluriti mestesugari bucurcsteni isi dcsfac marfurile direct consumatordor, in dughene proprii. La acestia s-au adaugat dc tirnpuriu ind i negutatorii propriu-zisi, atit
pcntru vinzarea mirfurilor locale, cit si pcntru a celor
strine, destina= mai ales stapinilor feudali i orasenilor bogati. Traficul remarcabil dc la Dunareade-Jos, constatat documentar inca in secolul al X-Ica,
ilustrat apoi la 1281 prin actelc notarilor genovezi
din Pera privind cunoscuta asezare de la Vicina, era
destinat unui hinterland intins, cuprinzind cel putin
Moldova si o mare parte a Trii Rominesti. Cind
monedelc bizantine din secolcle XXIII se deseopera necontenit nu numai pe lima Dunrii, pe malul
sting, dc la Turnu-Severin i pina la vrsare, dar
si in interior, pina la Carpati, ba chiar si in Transilvania, cind, pe aceeasi arie, in cartierul Dobroteasa,
s-au gasit monede unguresti din secolul al XI-lea,
nu avem motive a ne indoi de circulatia unor marfuri
de import, aduse dc negustori si in zona Bucurestilor
si destinate, fireste, feudalilor locali.
O contributie insemnati la formarca tirgului a avut
factorul politic. Sc stie cil inainte de intemeicrea
Tarii Romnesti, in veacul al XIII-lea, existau intre
C.arpati si Dunare formatiuni politice mai mici,
cnczate i voievodate. Patru ascmenca formatiuni nc
sint cunoscute prin Diploma Ioanitilor" din 1247:

doid cnezate, ale lui loan si Farcas, situate, dupa

cit se pare, in partite Romanatilor i ale Vilcii,
dota voievodate: al lui Litovoi, pc Valea Jiului,
trccind si peste munti in Han, si al lui Seneslau,
in sthlga Oltului. Este insi foarte putin probabil
ca in intrcg teritoriul din stinga Oltului, adica intre
Carpati, Olt, Dunare, cursul inferior al Siretului
Milcov, sa fi fost numai aceast formatie a lui Senes-

lau. Av= indicii, ca si nu spunem probe, ci in

rsaritul acestui teritoriu, in partile Buzaului, a existat

o alta formatie politica. O asemenea formatie, un

cnezat sau un voievodat, e probaba sa fi fost
in regiunca de padure, dens populata inca din evul
mediu timpuriu, a Ilfovului i Vlascii, intre Ialomita
Duniire, Barigan i Burnaz. lar accasta formatie

politica e de presupus ca a avut un ccntru administrativ, un loc in ea= sedea in mod obisnuit eneazul sau voievodul, undc se stringcau (larde i uncle
se aflau dregitorii i ostasii Cu ajutorul carora Sc

administra tinutul supus autoridtii lui. Nimic nu

ne impiedica sa admitem ca accst centru a fost la

46

www.dacoromanica.ro

Bucurcsti, situat intr-o pozitie favorabili, cam in

mijlocul accstei regiuni dc pildurc, si la un vad
undc se uneau drumurile care, plccind dc la Dunirc,
duccau sprc Transilvania.
Dar chiar de nu va fi fost aici rcsedinta unui voievod sau a unui cneaz, tot trebuic si fi fost un tirg",
un loc de schimb al produselor pentru tiranii regiunii.
Asemcnea tirguri este cert cO au cxistat pe intreaga

suprafat dintre Dunire i Carp*, Inainte de Inkmeierea Tdrii RomdneIi. Cuvintul insusi e de origine
slavi ; el dateazi din vremea conlocuirii populatiei
romanice a Daciei cu slavii si a asimilirii accstora
din urtn. Uncle din acestc tirguri, ajutate de imprejuriri favorabile, cconomice i politice, s-au dczvoltat

si au ajuns, dup intemcierca domniei, dup 1300,

centre infloritoare; altelc au continuat si alba' o
viatii mai modesta. Un excmplu dc ascmcnca tirguri,
anterioare intemeicrii, a fost Tirgul-Dcalului de ling5

Pitesti, care si-a pastrat numcle pini tirziu, in plin

veac al X1X-Ica. Tot un astfel de tirg, pentru scsul
acoperit de piduri, c probaba sii fi fost, inainte dc
1300, Bucurestii. Sc poate ca transformarea satului
lui Bucur in loc de schimb pentru taranii regiunii
si se fi pctrccut cu mult inaintc de intemeiere ; noi
credem ca ea era fapt implinit sprc finele veacului
al XIII-lea, cind ncgustorii oraselor Transilvanici
stribat Tara RomAncascA sprc a ajungc la porturile
de la Dunare, uncle intilneau ncgustori rskiteni,
Cu marfA adusi de peste mare" (mirodenii, coloniale,
fructe i vinuri sudice) i unde putcau incirca pcstele
biltilor. Carde cu mortin, crap si somri soiurile

care se exportau in mod obisnuit in Transilvania

plccau nu numai dc la Briila i dc la gura Ialomitei,
dar si din regiunca marilor blti de la gura Mostistei,

unde se va dezvolta in veacul al XVI-lea orasul

Cornitel i unde intilnim drumul pcstelui", si de la
i dinsprc Giurgiu. De la accste din urm5
trci locuri dc incircare, drumurile convergeau sprc

Greaca

Bucuresti, pentru ca de aici inainte, dc la accst popas,

si tina acelasi sleau spre valca Telcajenului

si a

Prahovei. Din moment cc traditia pstrad in cronica

lui Luccari pomencste printre tirgurile unde Negruvodi a ridicat intirituri i Bucurestii, aceasta nc
ingiduie si presupunem cO asczarea de aici ajunsesc
la 1300 la o important:a comparabili cu aceca a celorlalte centre mentionate de cronicarul raguzan.
Dupi intemeierca Trii Rominesti, pe vremea lui

dc marginile judetului, si anume, chiar pe locul

unde va fi viitoarca Curte domneascl Domnii care
au inceput a sta aici mai mult dupi pircrca noastr
un Mircca ccl 135trin, un Vlad Dracul si apoi, in mod
sigur, un .Vtad Tepes in mod normal vor fi tras
la resedinta pirclabului, care, probabil intariti, ofcrca
adpostul ccl mai sigur. Chiar daci n-ar fi altc argu-

mente care si pledczc pentru existcnta unui tirg al

Bucurestilor in prima jumitatc a veacului al XIV-les

de fapt, dupi Ore= noastrO, cl este anterior

impOrtirca tara in
judete, cirmuitc dc prciilabi, InquIrtire rare a Irebuit

intemcierii Trii RomOncsti

alba Ioe sub Bararab,i faptul cO pircilabul Ilfovului

a trebuit si aib o rcscdintii este totusi un argument.

El n-a fost luat in considcrarc pin5 acum dc ccrcettorii care s-au ocupat cu inceputurile Bucurcstilor ;

ni se pare insi ca arc grcutatc, cum au, in general,

argumcntcle de bun-simt.

DE LA VLAICU-VODR LA VLAD TEPES

Din vremai urmasului la tron al lui Basarab intcmcictorul, din vremca adic a lui Nicolae Alcxandru
(1352-1364), n-avem nici o stire, interni sau externa,

care si se refcre, dircct sau indircct, la Bucurcsti.

Recunoasterca Mitropolici trii, in 1359, dc catre
Patriarhia de Constantinopol nu privestc orasul
nostru ; noul ierarh ii stabileste rcscdinta la Curtcade-Arges, pc locul undc mai tirziu Ncagoc va ridica
splendida sa catedrali ; dupi accca se va muta la
noua Curte domneaset din Tirgovistc. Sub urmasul
lui Nicolac Alexandru 'rasa, sub Vladislav I sau,
asa cum ii spunca poporul, sub Vlaicu-vodi (1364
c. 1377), sine dou stiri care au fost puse in Icgaturfi
Cu Bucurestii. Una de caractcr extern, din cronica
lui loan de Kkl (de Tirnavc), secrctarul de taini
al regclui ungar Ludovic ccl Marc cronica terrninati intrc anii 1387-1395 se rcfer la Cctatca
Dimbovitei" si la castclanul" acestcia, Dragomir,
care zdrobcste oastca voicvodului Transilvanici ;

cealalt, de caracter intern, intcmciat pc traditie,

priveste biserica Sirindar din capitali, dirimati in

Basarab cel marc" , cind teritoriul a fost impirtit

1898, si care a purtat mai inaintc numcic de Biserica

in judete cirmuite dc pirciilabi (castelani", in actele

latine ale veacului al XIV-lea), Bucurcstii e probabil
s fi devenir resedinta pircOlabului de llfov. Chiar
daci n-am admite cii fuseseri resedinta unui voicvod
sau cneaz anterior intemeierii, este sigur ca pirci'abut care a cirmuit, dupl intemciere, judctul Ilfov,
adici judetul arinisului" acesta e intelesul nuruclui
in limba slavi a trebuit si aibi o resedinti intr-un
punce al tcritoriului supus autoritritii sale. Convingent= noastril este ca accasti rcscdintil a fost la
Bucuresti, asezat intr-o pozitic aproapc centrali fatii

Coconilor. Sii examinm mai dc aproapc accste

doui

In toamna anului 1368, dupi 13 octombric, o

armata ungari trccca Carpatii prin partca de risirit

a Tirii Rominesti, in timp ce o a doua se concentra pc malul drcpt al Duniirii, in lata Scverinului.
Vlaicu-vodii trimiiFse impotriva cclei dindi un corp

de oaste comandat arata cronica amintita de

comitcic Dragomir rominul, castclanul adici
pirdlabut lui de Dimbovita". Armata ungar,
sub conducerea voievodului Transilvaniei Nicolae,

www.dacoromanica.ro

47

ajunge la riul Ialomita, ocupa intariturilc facute aici

de ai nostri i, intr-o prima badil; sileste pc Dragomir si se rctraga. Insi dupi accca continua

1368. N-avem un argument peremplorin in sprijinul

accstci idcntificari, dupa cum, repctim, nu exista
nici unul contra. Dar analiza imprejudrilor istoricc

cronica

inaintind mai dcpartc fr grij printrc

intrituri si paduri des; pe cind sc infundasc prin

considcratii de ordin logic pledeazi, dupi parerea

noastri, pcntru identificarca cetatii Dimbovita" din

niste trccatori foarte inguste", zisul voievod Nicolae

fost atacat dc multimea rominilor din paduri

1368 si 1396 Cu Bucurcstii.

Traditia atribuic veacului al XIV-lea

din munti si a ramas mort impreuni cu vrednicul

birbat Petru, vice-voievodul sau", i cu o suma dc
alti ostasi de seama. Este evident ca accasti de a doua

lui Vlaicu-vodi (1364c.1377), sau, cel mai tirziu,

a lui Mircca ccl Bitrin (1386-1418) zidirca biscricii Sarindar,care, la inceput, a purtat numcle de
biserica Coconilor, adici a tinerilor fii (dc domn
sau dc boier). Documente care si sprijine accast

lupti, decisiva, a avut loc intr-o regiunc accidentad,

muntoasii, la vest de riul Ialomita. Dar fapt care
n-a fost relcvat pina acum indicarca locului luptei
n-arc nici o Icgitura cu calitatca lui Dragomir, de
pircalab al cetitii Dimbovita, nici cu siluarea acesiti
Dragomir a putut foarte bine si fie capetenia
cctitii dc la Bucuresti si s'a dca lupta cum s-a
intimplat departe de aceasti cetate. Descrierca

luptci din toamna anului 1368 nu constituie un

argument impotriva identificarii cetitii Dimbovita"
cu Bucurestii, dupi cum nu constituie, e adevarat,
nici unul pentru. Asa incit identificarca care s-a
propus de catre profesorul Alexandru Vasilescu, in
1945, a accstei cet:iti cu cctatea de lingi satul Burlancsti (comuna Voincsti, raionul Tirgoviste) de

traditie nu avem

pe vrcmca

primul cunoscut pomenind numelc

de Sarindar este din 1615, februarie 26; un altul,

din 1622, amintestc vinzarca unui loc inaintca Sarindarului" dar nici documente sau argumente care

s-o infirmc. Dimpotrivii, probabilititi sint pcntru

cxistenta chorva Girola
nu a uncia singurc pe
aria bucurcsteard din a doua jumatate a vcacului
al XIV-Ica. Una din accste biserici se va fi aflat
la rescdinta pircalabului
viitoarea Curte domneasci
celelalte au putut fi la Sf. Ghcorghe-Vechi
unde
sapiturile arhcologice arati cxistcnta unui Facas mult

anterior celui ars in 1847 si unde mai tirziu va fi

fapt un fort patrat, Cu latura interioari de 25 dc

rescdinta Mitropoliei eventual la biscrica de

jurimint (Sf. Dumitru), la Sarindar si la Mihai-voda.

mctri, la mica distand de apa Dimbovitei rimine

si ea o simpli ipoted E probabil ca aici, pc cursul
superior al riului, si fi fost punclul de vamd amintit

document

in privilegiile comcrciale ale Brasovenilor din sccolul al XV-lea ; accasta nu inscamni ca tot aici, si nu
pe cursul inferior, se afla cetatca comandati de pircalabul Dragomir in 1368.
Un argument in sprijinul identificara acestei ultime.
cetati Cu Bucurestii s-ar putea scoate dintr-o imprc-

jurare ulterioari din iarna 1396-1397, cind voicvodul Tira Romanesti, Vlad, adversarul lui Mircca
ccl Bitrin i omul turcilor, este asediat in cctatca
Dimbovitei" de catre tibor, voievodul Transilvanici,

i, dupa o rczistend dc vreo doui luni, luat

prizonier impreuni cu toati familia sa. Documentul

ungar din 8 ciccembric 1397, carc relatcazi faptul,
nc spune ca Stibor a inaintat cu oastca sa in pirtile
transalpine adica in Tara RomaneascI pina la
cctatca Dimbovitei" (usque ad callrum Dombovicba

in care se refugiase zisul voievod, a

ascdiat accasta cetatc si a stiruit in ascdiu atit de
vocalum"),

mult, pini cind Vlad s-a predat, impreuni cu sotia,

copiii i intreaga familie". Ni se pare putin probabil
ca voicvodul si se fi refugiat cu top ai sai in fortul
de la Burlancsti, cum credc Alexandru Vasilescu,
si fi putut sustine, in aceasta foarte mica intaritura,
un ascdiu indclungat. Mai normal era ca si se fi
tras sprc miazazi, mai aproape de turci, protectorii
deci sprc Bucuresti, care acre.' si alte posibilitati
dc aprovizionarc i rezistenti. Convingcrea noastri
este ca Vlad s-a inchis in amaga cetatc a Dimbovitei
de pe carral inferior al rInlui. Tot aici, crcdem noi,
a comandat si Dragomir pircilabul, biruitorul din

Nu avem nici o alti

stire

nici traditic, nici

despre Bucurcsti pini in vremca lui

Mircea cel Batrin. Ce se va fi intimplat aici sub

Radu I si sub Dan I nu stim.

O data cu sfirsitul vcacului al XIV-Ica, insemnitatea orasului credem ca a crescut. El era in drumul
lui Mircea, a carui preocupare principal, in tot timpul
domniei, a fost apara= linici Dunarii, combaterea
turcilor. Acestia, in 1393, desfiintcazi statul Bulgariei
risiritene, iar in 1396, dupi biruinta de la Nicopole,
incorporeaza i fragmentul apuscan, a carui capitala
era Vidinul. Mircca trebuie sa poartc Cu noii stapini
ai Balcanilor lupte grelc si lungi. Atcntia sa c Indreptata continuo asupra hotarului dc miazazi ; el zidcstc
la Giurgiu, la inceputul domnici, cu mare chcltuiala,

o cctate de piatr ; din Giurgiu da el documcntul

din 1409 privind manistirea Strugalea. In drumurile

lui spre Dunire, Mircca se va fi oprit adeseori la

Bucuresti: era un punct de unde se putea priveghea

usor intregul botar intre Silistra, posesiunea lui

transdanubiana, si Turnu, strivechea cetate romana

bizantina. Nu-i dc mirare ca un izvor

ce-i drept

tirziu,

vecbii Dacii a lui Dionisie Fotino,

1 Calificativul de cetate" dat locului fortificat in

care se afla, la inccput, resedinta pircalabului, iar
mai tirziu, aceea a domnului, s-a pastrat pina tirziu,
in veacul al XVII-lea. Intr-un document inedit din

31 mai 1640, de la mitropolitul Teofil al Trii Roma-

nesti, se vorbeste de o privilic a bisericii doamnei

citim in document
Maria. Si acea biscrica
fost-au inchinata metoh la biserica domncasca din

hramul Blagovesteniia..." (Bunavcstire) adica

zicem noi la biscrica, existent i azi, de la
Curtes Vechc.
cela/e,

48

www.dacoromanica.ro

dar care se intemeiaza pe altele mai vechi, atribuie

lui Mircca cel Btrin intemeierca Curtii Vcchi, adica
a celci dintii resedinte domnesti din Bucuresti. Data
indicat de Fotino pcntru acest fapt 1383 nu
corespunde cu domnia lui Mircea, al carci inceput
cadc trei ani mai tirziu ; trebuic si tinem insa seama
de imprejurarea ca, nu numai la Fotino, dar si in
cronicile muntcne din vcacul al XVII-lea, cronologia
primilor domni, pini spre mijlocul veacului al XV-lea,

este cu totul gresit. In sprijinul parerii ca Mircea

cel Batrin a cladit prima curte domneasci din Bucuresti se poate invoca faptul, consemnat atit in Istoria
Tdrii Romdneii a lui Mihail Cantacuzino, cit
intr-unul din izvoarele utilizate de Gheorghe Sincai,
C a pe peretele ctitorilor bisericii domnesti de la
Curtea N'eche, se aflau zugraviti trei printi cu

numele Mircea". Unul din ei era desigur Mircea

Ciobanul ; al doilea infatisa probabil pe fiul su,
intrucit infrumusetase" si zugrvise" ctitoria printeasc.

Cel de-al treilea credem c reprezenta

pe Mircea cel Batrin ; un alt domn cu numele Mircea

n-a mai fost in istoria noastra (vezi si mai jos, p. 55).
Astazi,

in urma repetatelor zugraviri, nu se mai

afl, pe acel perete, decit chipul ciobanului" i acela

Stefan Cantacuzino, de la care s-a pastrat

actuala pisanie. N-avem insa un temei serios ca
punem la indoiall afirmatia izvoarelor citate mai
sus. Impresia noastr, intemeiata si pe examinarea

adevar acest voicvod a intemciat prima curte domneasca din Bucuresti, ridicind totodat si o nouil
biscrica in locul celci vechi, carc slujise pinil attinci
pirclabilor si orasenilor.
S-a afirmat de unii dintre cercctatorii anteriori
Grigore Tocilescu, Ioncscu-Gion, Alcxandru Al. Vasilescu
ca exista si un documcnt dc la Mircca dat
in cctatea noastra Bucuresti" (,in arce nostra Bukurest"), la 20 iulic (1400), si ea cl reprezint cca mai
veche mentiunc a orasului ca resedinta domneasca.
Faptul nu e sigur. Documentul in chestiune nu ni

s-a pstrat in original, ci numai in dota* copii in

limba latina, dintre care una are drept loc al emisiunii
Bucuresti, iar cealalta, Arges. Editorii din ultima
vreme ai actelor noastre vechi au opinat pcntru vcrsiunea Arges, considerind pe ccalalta drept o croare
a autorului copiei. Pini nu se va gasi originalul documentului, e preferabil sa facem abstractie de aceastii
mentiune din 1400, dei, in fond, ea este posibil,
data fiind prezenta repetata a lui Mircca in partile

Giurgiulu

Aceleasi imprejurari dc lupa cu otomanii vor fi

fiicut din Bucuresti un popas al domnici si sub doninii
urmatori pina la Vlad Tepes. Si Mihail, fiul lui Mircca

imprejurrilor generale ale domniei lui Mircea, domi-

cel Batrin, si Dan al II-lea, i Vlad Dracul vor fi

stat aici, in cetatea de pe malul Dimbovitci, supraveghind linia Dunarii. N-avern documente care s-o
ateste, dar situatia pe care o constatam in vremea
lui Vlad Tepes ne duce cu necesitate la aceasta

nate de conflictul cu puterea otomana, este c intr-

concluzie.

al lui

BIBLIOGRAFIE
I.

Tradilia intemeierliBucure,rtilor.
oraiultii. 1. I. Popescu-Bajenaru,

Numele

Schibil Bellteni din codrul Vlsiei, Bucuresti, 1912,

IV + 108 p. in 4; 2. I. Conea,

Despre numele ora-

raid Bucureti, in Sludii

insemndri geografice, Bucuresti, 1936, P. 30-31 ; 3. G. Bezviconi, Caldtori
rail in Moldova ,ri Muntenia, Bucuresti, 1947, 463 p.

in 8 ; 4. Al. Grecu, Relaride Toni Romdne,rti

ale

Moldovei ca Ragua (sec. XVXVIII), in Studii,

1949, 4, p. 105-124; 5. Colectivul I. Ionascu,

Sdpdturile arbeologice din sectortd Radu-Vodd, in
Buctireii. Revine:tul sdpdturilor arbeologice ,ri ale cercetdrilor istorice din and 1953, I, Bucuresti, 1955,

p. 132-183; 6. Colectivul L. Lazarescu-Ionescu,

Sdpilturile

arbeologice

din sectorul Curlea-Veche, in

Bucureti. Reza/a/ele silpdturilor arbeologice..., I, Bucuresti, 1955, p. 184-261 ; 7. 1. I. Russu, Limba

tracodacilor, Bucuresti, 1959, 158 P. in 8; 8. Iorgu

Iordan, Toponimia romdneascd, Bucuresti, 1963, 582

p. in 8.

Cum

an ajuns Bucure,rtii

ora,r.

9. Gheorghe D. Florcscu, Din vecbiul Bucurepi,

Bucuresti, 1925, XVI + 186 p. in 4; 10. P. P. Panaitescu, Comunele medievale in Principatele Romeine,
in Inierpretdri romdne,rti, Bucurcsti, 1947, p. 161 218 ;

II. Const. C. Giurcscu,

Principatele Romdne la incepu-

lui secolului XIX, Bucurcsti, 1957, 318 p. in 8;

12. Const. C. Giurcscu, Un vecbi oras al Tdrii Romdneii : Corndtelul, in Sludd i articole de istorie, II,

Bucuresti, 1957, p. 95-130; 13. St. Olteanu, Alefiepigurile din Bucure,rti in seco/ele XVI ,ri XVII, in
Studii, XII (1959), 5, p. 71-112; 14. Const. C. Giurescu, Tirguri san orine ,ri ceteni moldorene din secohil X

pina la mijlocul secolului XVI, ms., 1961, 547 p. ;

15. St. Pascu, Cristalizarea relatiilor
Isloria

Rorndniei, II, Bucurcsti, 1962, P. 15-42; 16. St. 01teanu, Produclia mettepesdreascd din Moldova ,ri Tara

Romdneasc4 in sec. X XVII (Probleme de bazd in

lumina cercetdrilor recen/e), in Studii, XV (1962), 4,

p. 869-896.

De la Vlaicu-vorld la Vlad Tepe,r.

17. P. P. Panaitescu, Al ircea cel Bdtrin, Bucurcsti, 1944,

365 p. in 8' ; 18. Al. Vasilescu,

in Bu!. Com. mon. ist., XXXVIII

Ce/atea Dimborna,

(1945), p. 25-53;

19. Dan Berindei, Orad Bucureli In veacurile XIV,

XV ,ri XVI, in Comunicri i articok de istorie, Bucuresti, 1955,

p. 5-16; 20.

Bucurelti. Scurt istoric,

Bucuresti, 1960, p. 18-22; 21. Ion Ionascu, Aron

Petric, Pompiliu Caraioan, Bucurelli. Pagini de ittorie,

Bucuresti, 1961, P. 16-21 ; 22. P. S. Nasturel,
Ceta/ea Bucureti in veacul al XV-lea, in Materiale
de istorie i mitzeisficd,

www.dacoromanica.ro

Bucurcsti, 1964, p. 141-157.

BUCURETII,
RESEDINTA DOMNF,ASCA

La 20 septembrie 1459, V/ad Tepe f &idea

unbrisoo1n ceta/ea Bucuretti":

s-au implinit deci in 1959 cinci stile de

ani de la prima mentittne sigura a oratului

Ca retedintd domneasa

BUCURESTIL RESED1NTA DOMNEASCA

SUB VI AD TEPES
Domnia lui Vlad Tepe (1456-1462) (vezi fig. 13),
asemenea domniei lui Mircca cel Batrin, a fost domi-

natA de conflictul cu turcii. Obligatia de a supraveghea continuu si de a apAra hotarul dc la miazazi,

Dunarea, 1-a ficut pe acest nepot de fiu al luptitorului de la Rovine sa stea adcseori in cetatea de pe
malurilc Dimbovitei. 'net* la 13 iunie 1458 dA el
un act in latineste, linga cursul apei Dimbovita"
( iuxia fhwitun awe Domboriche"), expresie care se
refer5, dup toate probabilitatile, la Bucuresti. lar
in anul urmator, 1459, la 20 septembrie, avem prima
mentiune precisA a cetAtii" de aici. Voievodul intAreste la accast5 data, lui Andrei cu flu sal, lui Iova,
lui Drag si unui al patrulea, al c5ru i nume nu se mai

poate citi, proprietatea lor, scutind u-i totodata de

dari i slujbe", adica prestatiuni de munc5 (vezi
fig. 14). Documentul, scris in limba slava si numit
!wispy, este dat in cetatea Bucuresti" (tm rims,
liviwntata"). Acest dlcum2nt- e important nu numai
prin faptul c5 atestil in mod precis ti sigur cxistenta
cetatii mentiunile din 1368 si 1392 am %but ca
nu au un asemenca caracter, de aceea au si dat nasten: la discutii, la interpretri diferitc dar si prin
accea ea' arata, iarAsi in mod precis si sigur, Bucurestii
ca resedintA domneasca. Sintcm convinsi am afirmat-o in paginile anterioare ca si inainte de aceasta

data. voievozii TArii Romanesti au stat, au trebuit

si stea, in orasul de pe malurile Dimbovitei. N-avem
ins5 dovezi documentare, categorice, precise. Prima
de acest fel este actul din 1459, septembrie 20. 0 a
doua este hrisovul din 1461, fcbruarie 10, prin care
50

Tepes intAreste slugilor" sale Bite si Godca satul

Godenii: actul e dat tot in cetatea Bucuresti".
Intre aceste dou5 mentiuni se situeaza acelea mai
putin precise, din 4 iunie si 10 august 1460, care
au formula: din cetatea riului Dimbovita" (,,ex
castro fluvii Domboricha").

Pc temeiul faptului ca in actul din 13 iunie 1458

cursul apci Dimbovita", in timp ce
in acela din 20 septembric 1459 se vorbeste de
cetatea Bucuresti", s-a emis recent ipoteza ea' Vlad
Tepes este eel care a ridicat aceast5 cetatc sau fortiSc spune

ficatie, si anume, in intervalul dintrc cele dou5

date indicate mai sus. Este probabil c acest

voievod a facut lucrari la cetatca din Bucuresti,

a consolidat-o, poate a marit-o. Noi credem ins5
ca ea exist5 mai dinainte, si anume, chiar din vremea intemeietorului tarii, asa cum afirm5 Luccari,
scriitorul raguzan (vezi mai sus, p. 44); in aceastA
cetate a Dimbovitci a fost asediat dup5 pArerea
Vlad in 1396, timp de douii luni, si
silit, in cele din tirmA, si se predea impreund cu

noastra

familia sa.

In patru din eel sase ani ai domniei sale il vedem,

asadar, pc Vlad Tepes stind in Bucuresti, de unde
cancelaria sa emite hrisoave de proprietate. Este
evident ca voievodul a arkat, in intervalul 1458-1462,

preferintA acestui oras, si nu Tirgovistei, reseclinta

anterioaril, din care da o serie de acte, ciar toate de
la inceputul domniei, din anii 1456--1457. Aceasta
preferinta, justificatA nu numai din considerente strategice, dar si prin posibilititile economice ale asczArii,

a avut la rindu-i tirmAri din cele mai favorabile

asupra dezvoltarii Bucurestilor. Domnul era insotit
de familia sa, de curtca sa, asadar de marii dregAtori
si subalternii imcdiati ai acestora si de corpul de

www.dacoromanica.ro

oastc carc asigura paza persoanci domncsti, a curiii

si

a orasului dc resedint5. Dar prczcnta tuturor

accstor dpetenii si a rnultimii de oamcni cc-i insotca,

cu neccsitatilc lor, mai mari dccit acelca ale oamenilor dc rind, sub raportul locuintei, hranci,
mintii, deplas5rii, inscmna pcntru mcstesugarii
negustorii orasului, si chiar pcntru o zonii intreag:i

rurali inconjuriltoare,, un spor de afaccri sau, cum

s-a zis mai tirziu, dc devcr", deci un spot. dc
Atrasi de acest cistig, i alti negustori i mcseriasi,
romini i straini, vin S Sc aseze in orasul Linde
stau Voievodul i curtea sa. Populatia trestc, se ridica
locuintc noi, orasul se intinde, i m:ircste suprafata. Crcdem deci a nu gresi socotind pe Vlad Tcpcs
ca pe unul dintrc ctitorii Bucurestilor, i anume,
cel dintii constatat in mod sigur, documentar. Accst
fapt va fi, poate, o surpriz5 pcntru bucurestcni,
dupa cum o surprizii este, pentru multi, i ipostaza
de ctitor bisericcsc a lui Tepes. El a ridicit, in 1461,
o bisericii in Tirsor, iar traditia ii atribuic rosturi
ctitoriccsti si in Icgtur5 cu miniistirea Snagov, ale
crci inceputuri sint ins mult mai timpurii, primul
document rcferitor la accst lca fiind din vrcmca
lui Nfircca cel Batt-in.

Dup Vlad Tcpcs, fratelc si dusmanul siiu, Radu

ccl Frumos, omul prea plccat al turcilor, stri de

preferint5 in Bucuresti. Din cele 25 dc documente
avind indicatia prccisi a locului emiterii, nu mai
putin de 18 sint date de aici, 3 din Ghcrghita, 4 din
diferitc altc locuri si niel unul din Tirgovistc. Dar
pc cind Tcpcs stitca in Bucurcsti ca s poati prive-

Oca mai bine linia Dunirii, in vedcrca rzboiului

Cu

turcii (vezi fig. 14), Radu ce! Frumos alcge acccasi

Fig. 13 Vhd

Tepcs. GraVtlri dintr-o

ritura germani din see. X\ . (B. A.)

"

ro t's o

.114
,
I

.tt

Is

Partcrt ,nperiorr t primului documcm in., din 2) scptembric 1.159, promcnini

Fig. 14

cc.. Bueuresii. (B.A.)

www.dacoromanica.ro

51

rescdinta pentru un motiv diametral opus: ca

fie mai aproape de turd, de accia prin a caror armati
ocupase tronul si care se aflau, in cetatea de la
Giurgiu, la numai citeva ccasuri de mcrs calare de
Bucuresti. Scopuri diferite, dar care duc la acelasi

de scaun Bucuresti", precizeaza deci intelesul termcnului cetatca noua" a actclor din 1476. Adugam
apoi faptul ci in timp cc scrisoarea in latineste catre
brasovcni, din 9 mai 1476, este data ex novo castro",
un act intern o porunca" domncasca in slava,

rezultat : crcsterca orasului, dezvoltarca lui sub toate

raporturilc. Apropierea de turci nu poate impiedica

din 8 mai 1476

insi, in 1473, pe Radu cel Frumos ca sa-si piarda

nu numai domnia, dar si familia si toate bogatiile.

domnul cu intrcaga curte i cancclaria s-a dcplasat

In 24 de ore pina la Gherghita si a si scris imediat
scrisoarea amintiti. Mai normal este sa presupunem
ca si aceasta scrisoare e data tot din Bucurcsti, de
unde pleca spre Brasov potrivit textului scrisorii
socrul lui Laiot Basarab, boierul Sinadin al
Cipitanului. In sfirsit, aducem si argumentul c de
cite ori se emite un act in latineste sau in slava.
din Gherghita, numele localittii este scris 'impede:

In toamna acestui an, in noiembrie, Stefan cel Marc

intrcprinde o expeditie spre a inlocui pe acest supus
al sultanului printr-un om al sill, Basarab cel Batrin,
i Laiota, fiul lui Dan al II-lea. Lupta are loe
pe Vodniu, un afluent al Prahovei, i durcaza trei
zile (18-20 noiembrie), isprivindu-se prin retra-

zis

gerea precipitat a domnului muntean. Nici in cetatea

anterior deci numai Cu o zi

este

dat in cetatea Bucuresti". E greu de admis ca

sa de scaun, in Bucuresti, Radu n-a putut rezista,

si a trebuit si fuga lasind tot ce avea, familic, averi,
steaguri, in mina invingitorului. In 24 ale aceleiasi

Gherghita, Girgiche, iar nu in alt mod, peri-

luni

Bucurcsti.
In cazul acesta, cunoastem i numele unui negustor

povesteste letopisetul moldovean

intr-o
miercuri, lua Stefan-vod cctatea si intra intr-insa
lua pe doamna lui Radu-voievod si pe fiica lui,
unica lui flick i toate comorile lui, i toate hainele
lui, i toatc steagurile lui ; si pctrecu acolo trei zile

frastic. Pentru toate aceste considerente socotim ca

termenul castrum novum", cetatea nou, se refera la
bucurestean din vremca lui Laiota Basarab,

cel

negustor al capitalei de care amintesc documentele. La

14 iunie 1476, voicvodul serie in latincstc brasove-

In veselie." O prima incercare a lui Radu de a-si

relua tronul, in ziva de 28 noiembrie, se termini

nilor ca doi oameni si concetateni ai nostri din

dezastruos pentru armata turci ce-1 insotea : ea este

rasul salt"

literalmente distrus, iar 2.300 dc prizonieri sint

nos/ro Novo existentes videlicet Demetrius cum socio

cetatea nou a noastra, anume Dumitru i cu tova(bomines el

concives

nostri in Castro

trasi in teapa. 0 a doua incercare, dup plecarea

suo"), i s-au plins cum ca brasovenii le-au oprit

reja, pentru
citva timp, stapinirea, ca si fie ins, la inceputul
anului 1475, dupa lupta de la Vaslui, definitiv
inltu rat.

i bunurilc" (res el bona"),

adica mrfurile lor ; sa faca deci bine sa le dea

lui Stefan,

reuses tc ins.

Radu ii

Din vremea lui, i anume din 1469, noiembrie 15,

avem primul act pe care-I da un dregtor domnesc
din Bucuresti: este scrisoarea, in latineste, pe care
Neagul, marele vornic, o trimite sibienilor, aratind
ca a judecat pricina dintrc un brasovean i patru
greci, negustori de piper, pricina in care era amestecat si un italian" dupa nume, Gaspar, mai curind
un dalmat si ca a dat dreptate celui dintii. Scrisoarea e interesanta si prin faptul ca arat existenta
a numerosi ncgustori strini pe tcritoriul Trii
Romanesti, la Tirgoviste si la Bucuresti, cele doui
capitalc.

Din vremca lui Laiota Basarab, urmasul lui Radu

cel Frumos, ni s-au pastrat mai multe acte in latineste

date in 1476 in cetatea flour (novum castrum").

Unii dintre cercetitori au identificat aceast cetate
cu Gherghita, probabil pcntru faptul ca voievodul
emite de aici, in acelasi an, la 16 ianuarie, la 25 februa-

rie si la 4 iulie, scrisori. Noi credem insa ca cetatea

nou" e aceea de la Bucuresti ; ne intemeietn aceasta
parere pe urmiitoarele argumente : la Gherghita nu

se constat, nici documentar, nici pe teren, vreo

cctatc, in timp ce la Bucuresti ca este atestati in
acea vreme de o serie intreag de izvoare istorice.
Pisarul unui document intern, din 1480, ianuarie
19, intrebuinteaza chiar expresia in cetatea notia

pe nedrept Iucrurile

indrt ; altfel, va lua el

brasoveni.

dublu de la negustorii

In acelasi an 1476, la sfirsitul toamnei, Vlad Tepes,

insotit de o armata a lui Mateias Corvinul i avind

sprijinul lui -Stefan cel Mare, care intrase cu oastea
sa in Tara Romaneasci, izbutestc si ocupe tronul.
O scrisoare a lui Stefan Bthory, comandantul armatci

ungarc, este scrisa in apropiere dc Bucuresti", la

11 noiembrie ; peste cinci zile, la 16 noicmbrie,

cu tot contingentul important turcesc venit in ajutorul lui Laiota, orasul cade in miinile aliatilor ;
prada e bogata: ea cuprindea potrivit unci marturii contemporane
cai frumosi, turcesti, multe
camile, arme si munitii din belsug i citeva steaguri
rcmarcabile. Cu acest prilej, Bucurestii sint calificati

de catre regele Mateias Corvinul, in scrisoarca pe

care o adreseazi papel Sixt al IV-lea, drcpt cctatea
cea mai puternica a tarii, intnit i prin lucriri dc

arti si de la natura". lar intr-o a doua scrisoare,

din 4 decembrie 1476, ii spune din nou: cetatea
cea mai puternic a acelei tan". Din nefericire, Tepes

nu poatc pastra tronul ; abia plecaseri Stefan cel

Mare si Bthory, cind Laiota, insotit de turci, se
inapoie i, intr-o lupta data, se pare, chiar linga
Bucuresti, in decembrie, invinse pe Tepes, care
cazu pe cimpul de btaie. Din garda personala
de 200 de oamcni lsati de Stefan abia 10 scaparil
Cu viata'.

52

www.dacoromanica.ro

!NITRE BUCURESTI

I TIRGOVISTE

cu viata faptul de a se fi

opus putetnicilor feudal

de la Craiova. I-au tiiat pasa capul supt un Or

in Bucuresti", povesteste cronica tirii. Asa si-a
Basarab cel Tinir, poreclit Tepelu (1477-1482),

si Vlad Cllugirul (1482-1495) stau mai mult la

Bucuresti decit la Tirgoviste ; marca majoritatc a
documcntclor cmcclarici sint cmisc in capitala cea
noui, dc la les, a rii. Ea creste nccontenit, populatia sporcste, tot mai multi ncgustori si mcstcsugari

sc asazi aici. Din vremea lui V lad Clugirul, din

anul 1494, este primul diiltor striin
sasul Michacl
pixenmcister", deci constructorul de cetiti sau arhitectul militar
pe care izvoarele istorice il mentioneazi la Bucurcsti; el venise spre a trata cu domnul

inceput domnia cvlaviosul Ncagoc Basarab: prin

cxecutarca unui tinir cam nu implinisc optsprczecc
ani. II va fi mustrat cugctul dup5 accmt ; c o intrcbare insi dad i m5nistirilc pc carc le-a ridicat

intrc
ele frumoasa catedrall din Curtca-de-Argcs, ziditi
de mcsterul Manolc
si milostcniile pe cue le-a
facut in tot Oricntul crcstin si mai ales la NIuntelc
Athos i-au putut aduce alinarca.

orasului dc pe malurilc Dimbovitei, impresii asupra

Din unul din satcle dc lingi Bucuresti, din Afumati, este vitcazul voicvod Radu, care urmcazi lui
Ncagoc ; cl trebuie si clea un sir intreg dc
cu turcii si cu ccilal compctitori pini si-si asigurc
scaunul. Pe piatra sa de mormint dc la Curtea-deArges, unde sculptorul I-a infitisat clarc, cu buzdu-

lui, asa cum vor face altii, in vcacul al XVI-lea.

Urmasul lui Vlad Ciilugirul, Radu cel Marc
(1495-1508), va sta mai mult in vechea capital
de la Tirgoviste; de aici sint emise majoritatea

ganul in mini si cu mantia fluturind, sc arati pe

nume toate accste bitilii ; una dintrc ele s-a dat
la cetatea Bucurcsti", alta iar la Bucurcsti" ; o a
treia, din nou, la cetatea Bucurcsti, cu Vladislav

actelor cancelariei lui. Nu lipsesc insi nici acte cruise

din Bucurcsti ; intr-unul din cle, din 1506, august 20,
diacul sau logofitul mentioncazi cl 1-a scris in
minunat scaunul Bucurestilor". Accst calificativ

voievod".

tirii construirea unui fort la Tirgoviste. Din neferi-

cite, accst cilitor nu ne-a lisat vreo descriere a

apare si in altc actc din acecasi cpoci, de pild, in

accla din 1516, ianuaric 11, scris in minunata.cetatc
dc scaun Bucurcsti". Asemenca adjective nu trcbuic
luate stricto sensu; ele reflecti un obicei al cancelariei bizantinc, care obisnuia si dca capitalei imperiului, Constantinopolului, tot soiul de calificativc

sttilucite. Asa se cxplici si calificativul rninunata

Dintre domnii urtnitori, o deoscbiti preferinti

a aritat Bucurcstilor Vlad, zis Inccatul, fiul lui Vlidut
(1530-1532); marca majoritatc a actclor lui sint
date dc aici. In prcajma orasului si-a gisit cl i moartea, prin accidcnt: in septembrie 1532, mergind si
se plimbe la satul Popcsti den jos dc Bucuresti",
zicc cronica
s-a inccat in Dimbovita cu cal cu tot.
Se pare
daca' c si admitem explicatia data de un
izvor transilvincan ch domnul era dupi un chef
prclungit.

Curtc-de-Arges" al documentului din 26 iunie 1515,

sau rainunata cetate de scaun Tirgoviste" al aceluia
din 8 mai 1514. Mai aproape de rcalitate ni se pare

expresia in vechiul oras al Bucurestilor", pe care

o intilnim intr-unul din actcle lui Neagoc Basarab ;
ea trcbuic pusi alituri de cxprcsia similari a altui
document de la acelasi voicvod, document pc care

MIRCEA CIOBANUL SI BUCURESTII

diacul sau logofitul Florca arati ci I-a scris in

scaunul vechilor domni, in Curtea-dc-Arges".

Si

Urmasul la tron al lui Radu cel Mare, Mihnea

ccl Riu (1508-1510), :WI mai mult la Bucurcsti ;
majoritatea documentelor lui slut date din acest oras.

In cc priveste pc Vlad ccl Thar sau Vlidut (1510

1512), succesorul lui Mihnca, el isi imparte timpul
intre cele doui capitale ; adesca ziboveste insi si

prin satele din jurul Bucurcstilor si din Ilfov ; cunoastem o serie dc actc cmisc dc cancelarla lui in
Migurelc, in Popesti
poate cei din sud-estul orasi in Dridih sau Dridul. Vlidut si-a terminat
sului
domnia si viata in imprejurki tragicc chiar in Bucurcsti. Ajungind in conflict cu puternica familic boicrcasci a Craiovestilor, accasta ridic impotriva lui

pc unul dintre ei, pe Neagoc, care-si va zice, in

domnie, Basarab. Avind si sprijinul lui Mehmet,
bcgul turc de la Duniire acesta vine cu oastea

in vrcmca lui Vlad Vintili, fostul judct",

adici primar, al Slatinci poreclit si Bragi-voicsi in accca a lui Radu Paisic

vod" (1532-1535)
(1535-1545), sint foarte numeroasc documcntcic
emisc in Bucuresti. Lupta intrc cele doui rcsedinte,
cca de la poalcle dealurilor, citind sprc munte, sprc
Transilvania, si cca din tnijlocul pidurii, de la scs,
privind spre Dunire, lupti comportind difcrite fazc
in functic de imprejuririle politice si cconomicc,
incepc a se dcscna tot mai limpcde in favoarca ccici

din urmi. Tot mai numcrosi sint domnii

un

Mircea Ciobanul, un Petru cel Tinir, un Alcxandru

care stau aici, pe malurilc Dimbovitci,
Oaic-Seaci
la citcva ccasuri distant5 de mers intins calare de
cetatea turccasci a Giurgiului, de undc poate sosi,

la nevoie, ajutorul militar ncccsar. Tot mai multi

sint si boierii, negustorii, mestesugarii care-si fac

Craiovestii lovesc pc domn in marginca orasului,

case in prcajma Curtii domnesti. Afacerilc sporesc ;

la Viciresti. Invins i ficut prizonicr, Vliclut plitcstc

valoarca privilfilor, a locuintelor si a locurilor pe

sa

www.dacoromanica.ro

53

Sc poatc cladi crestc si ca. Vechiul hotar al orasului, din vrcmca lui Tcpcs, este depasit ; iau nastere
tnahalale sau carticrc noi. Jumatatca vcacului al

dc-a curtnezisul, prinsc dc ziscic trunchiuri prin cuic

XVI-lea este un moment important in dezvoltarca

orasului ; cl coincide cu prima domnic a lui Mircca
Ciobanul (1545-1554), care a aratat o deoscbit5
grija cctatii sale dc scaun.
liar la inccputul stapinirii sale cronicarul sas

zis, tcritoriul pc care se aflau caselc si pravaliile, pe

dc alta parte, sa permita controlul intrarilor i icsirilor, accstca putindu-se face numai pe la locurilz

care

I licronim Ostcrmayer d5 anul 1545

accst voicvod

a poruncit ca Bucurcstii sa fie ingraditi cu lemnc

mad (adica trunchiuri) dc stcjar" (Bukarest mil rotten
eytbenen likern bat mnstbrdnken lassen"). Detalii

astipra accstci ingradituri aflam, peste aproapc dou5

dcccnii, dc la c.515torul parizian Pierre Lescalopier,
care, in drumul sat de intoarcerc de la Constantinopol sprc tara, ajungc in Bucuresti, venind de la Giurgiu,

lungi si groasc dc !can". Rostul accstci ingradituri

era clublu: pe dc o parte, s5 dclimitczc orasul propritt-

lasate libere, prin portilc" ingraditurii. Dc o aparare propriu-zisa, in caz de razboi, impotriva unci
armatc care ar fi atacat orasul, nu putea fi vorba
timp indclungat: trunchiurilc dc copaci nu avcau
rczistenta zidurilor si crau si susccptibilc de a fi
inccndiatc. Asa incit ingraditura lui Mircca Ciobanul

nu arc atit caractcrul unci fortificatii propriu-zisc,

cit mai mult al unei noi delimitan i a orasului. In
afara ins de aceista delimitare a suprafctei claditc,
Mircca Ciobanul a facia si o delimitare a motiei

de unde plccase in zori, in scam zilei de 17 iunie

1574. El spunc: Zidurile (les murs) accstui oras
sint trunchiuri groasc de copaci, infiptc in pamint
until ling5 ccIalalt si lcgatc impreuna prin grinzi

ord,renllor,

Fig. 15 Biscrin de la

Fig. 16
Va dc intrare si pisania la bistrin dc la Curt. Vcche, adausa ma
tiniu sub Stefan C.antacurino (1715). Forincarl un tot armonios si clegant
bine proportional.. (P.B.)

%Mica curte donincasci din Bucuresti. aitoria lui

Nlirrea Ciolranul (1545-1554 si 1558-1559) si cel mai ccebi Ilcas din cite
se rastrcar, in capitala (Aril. Sc rid urnicle adausurilor indcpartate co pri-

!chi! rcstaurtrii. (C.C.G.)

adica a locului domncsc dc care se foloscau

locuitorii Bucurcstilor, facind pe el scmanaturi si

gradini dc zarzax at, plantind vii .si livczi, instalindu-si

mori si prisaci. Accasni de-a doua delimitare s-a

4 4,

111

f.

ra-a_crl

54

www.dacoromanica.ro

efectuat prin puncrca de pietre de-a lungul botarului, in diferitc locuri, asa cum era obicciul din
btrini. Aflm stiri asupra operatiunii dintr-un document ulterior, al lui Matci Basarab, i antime, din
porunca accstuia, din 6 septembrie 1636, dat tuturor
orosanilor, marilor i mici din orasul domnii-mcale

din Bucuresti, ca sit lc fie lor de stpinirc,

aib5

a tinea ocinele i mosiile i viile i livezile pre botara

N'Irgue ,ri semne ce aft foil puse de rdposatul Alirceaoevod despre Vdcdreiti mai denainte vreme". Orsenii
stpinised nctulburat, cu bun pace", accstc locuri,

pin cind un Saya, fcciorul lui Negre din Vidresti,

hotarnicindu-si ocina lui fatii dc aceea a mnstirii
Sfinta Troitii sau Radu-Vod, indicase mosia orasului. Dcci apoi Saya
citim in porunca lui Matei
Basarab
n-au tras ocina din hotarile cele batrine
din sus, de undc au fost piatra cea din tufe si din
piatra cca dintrc viile mnstirii Sfintci Troiti si
din viilc orasului, care pie/re au foil puse de Afirceavoerod, ci au cAutat prin niste dirti ale Savei ficutc
mincinoasc dc au luat hotarul ccl din lunc, de au
tnutat piatra in sus sprc dealul orasuliii. Care lucru
vazindu-1 prcotii i btrinii orasului, mari i mici...
vcnit-au... inaintea domnii mcale la divan de s-au
jluit dc Saya cum au mutat hotarul cel din lund
si lc-au impresurat Saya mosiilc. Intr-accia domniia-

in a doua domnic a lui Mircca, deci in intervaiul

tanuaric 1558-21 septembric 1559. E pacat ca nu
ni s-a pstrat nici vechea picturii, din timpul lui
Petru cel Tinr, picturii desprc care un izvor utilizat
de Ghcorghe Sincai atirm c infiitisa trei chipuri
cu numelc de Mircea. Unid era Ciobanul", ctitorul
biscricii, celfilalt era lit!' ski, care, impreuni cu Petru
ccl Tinr infrumusetascrii" i zugraviser ctitoria
printeasd ; cel de-al treilea crcdcm ca rcprezenta
PC Mircca ccl Btrin (vczi si mai sus, p. 49).
E foartc prohabil ca domnul sa fi ridicat si un nou
palat domnesc sau mficar s5-I rcparat pe cel existent. Dalmatinul Anton Veranciti, ajuns primat al
Ungariei, citead in lucrarea sa asupra 'Fransilvaniei,

Moldovci si Muntenici, aprut in 1538, castelul"

din Bucuresti printrc cele trei cetti dc piatri (arces
lapideae") ale tOrii; celelalte douil crau la Tirgovistc
si la Poienari, pe valca Argesului. Prin accst caster
trebuie s intelegem inssi curtea domnuliti, cu palatul si biserica ei. Sapiturile arheologicc intreprinse

rcccnt in cuprinsul curtii arati d Mircea Ciobanul

a

palatal si biscrica

ridicat cldirilc sale

pe

ruincic unci constructii mai vcchi". Ele au dat la

ivealii si un remarcabil sistcm de alimentare cu apa,
aceasta fiind adusii de la izvoarcic din vecinkate
poatc izvoarele din preajma bisericii ZIAtari

mea

continua vodii singur am incalecat domniiamea in zioa sfintului Simcon Stil[p]nicu... septembrie
1, la leat 7145 [1636] si am mersu domniia-mea cu

prin apeductc sau urloaie" din olane de pAmint

si strinsii intr-o visticric a apelor"
azi i-am zicc
un castel dc apil situat chiar in mediata veci-

top boicrii si Cu preotii si cu toti orosanii mari si

mid si cu dlugrii de la Santa Troit... la hotarul
ccl din lund, dc uncle au fost scos Saya piatra de
au mutat hotarul. Deci de acolca, din luna, am suit
domniia-mca in sus la deal la piatra cca dintre vii
si la piatra cca de supra din tufc, care botard ti pie/re
au foil puse de Afircea-voevod. Pc temeiul celor
constatate, Matci Basarab d ctig dc cauzi Osenilor si Ic intrcste mosia in accast parte, insprc
Vdresti, potrivit hotrnicici facitte de Mircea Cio-

Mitate a biscricii domnesti.

banul.

Aproapc de ctitoria lui Mircca Ciobanul, dar in

afara curtii, si anumc, pc locul crucii din curtca
interioad a actualei Piete dc Flori, se afia, in vcacul
al XVI-Ica, o altil biscrid, nuiniti in documente in
doug fcluri: biscrica doamnci Maria" sau a doamnci
Stanii si a doamnei Maria"; cea rnai vechc ~titule
este in actul din 1629, august 20, de la Alexandru
Fig. 17

Biserica Gredlor; azi nu nui exista. Dese,, din 1837 de Raffet.

(N1.1.11.)

In sfirsit, tot lui Mircca Ciobanul se datorcad

zidirca bisericii domncsti, de la Curtca Vechc, biserica pstrat pini astzi (ling Plata de Flori) i carc
i

este ce/ mai vecbi Iiica,r in Nata, in forma /id originara,

din Bucureiti. Si mai inainte fusesc o biscrid in cuprinsul Curtii domnesti ; cu vremca, ins, ea se
subrczisc, se stricasc, si atunci Mircca a ridicat, in
locul celei vcchi, una nou, in stilul caractcristic al
vcacului al XVI-lea (vezi fig. 15 si 16). Ea era
acoperit cu olanc smltuite dc culoare verde. Nu
ni s-a pstrat pisania pus de domn o avcm numai
pe accca din 1715, a lui Stefan Cantacuzino, care a
reinnoit pictura, adinigind i frumosul chcnar de
piatr sculptata cc di ocol usii de intrare. Din noua
pisanic rczult ca Mircea Ciobanul n-a apucat s
infrumusetcze" si sil zugrveasd" ctitoria sa,
aceasta fcindu-se de flu' si urmasul sil.' la tron,
Petru cel Tinr, impreun cu fratii lui, Mircea si
RAIL Ceca cc ar insernna c biscrica a fost ridicatii

iC
1

www.dacoromanica.ro

1)'
55

Credem ti aceastA biserica, a direi origine a

dat nastere la discutii, a fost ridicat de cele dou
fiicc ale lui Mircea Ciobanul: Maria, numit uneori

si Marina, s-a cAsAtorit cu fratele lui Mihail Cantacuzino Seitanoglu ; Stana viitoarea sotic a marclui
logofit Ivan Norocea: stirca ne-o dA un document
din 11 itinie 1634 dc la Matci Basarab e infAtisatA,
impreunA cu fratcle ei Pctru, viitorul domn, i Cu
printii ci, pe una din scoartcle evangheliarului dAruit
mAnAstirii Dionisiu dc la Muntele Athos. Dou
documente posterioare, de la voievozii Alcxandru
i Matei Basarab, ne informeazA c accastA
Ilia
biscric a fost distrusA cu desilvirsire de au ramas
numai pAmint pustiiu" in 1595, la retragerea lui

Sinan-pasa din Bucurcsti, cind orasul, in general,

a avut foartc mult de sufcrit (vezi mai jos, P. 65).
Pc locul ci s-a ridicat, in 1753, o alta, cu hramul
SI. Anton, distrusA la rindu-i de incendiul cel marc
din 1847. De la acest dc al doilea lca a rAmas
numcle de Sf. Anton, care se d uneori, si astazi,

,. ,
I....., ffli:
7 ...me,.
...

),

..

' :''

t...... .........0 0,1 :14/ ,,II ;.......f

nrt" " - " ' " " ',..:,:. r .". j " : r--,!....--t:-....., ..,.-il:_gi,,.

.I... 7.4...,
I1:......,M'C. ...-_. 1.
'. .1 -

.,17..er . 0.1
,--,--7 4_
.,17:9::;,.1 -"vt -..., ....:-...e:.4. i l,,..i 1,,- -,
,. . L..._ ,
......
...t., s nt I...i. ...-,2,,.t., -,....,(Af .., .A---4-,....?,,z,,,f,
1' " ,-,2,;
..I,
.....

,...... ry,.i
,

4)

..... .

---

J--1...

,.,

....._

--:11

./.::',<---:

---1.1-1.

s.:,--1-6-rit ,/,:,..i ,.......t F.1.1./(2,......; ..,7->,.(2._-.:t7 ..,(4,.(i..7,.....-

J1-.,-.-........-._-:.---, ' i:

---;-

'

'-i"

-.7-

Ir
(1
1,1 'gr...:-.TI
or 7..:..-;,::,..
';-::: ,.i,- "ir. --,r,r,..,,,
4(I. .61 1, . Zi A., I.
...,
,

.-

'
..,,,,,,,_/

;',

.10.

J.1...,...
"

.4-.

"-

"

cc.

r
r.4,4

prin inadvertentA sau de ncstiutori, bisericii ridicate

de Mircca Ciobanul. In rcalitate, hramul acesteia
din urrret a fost dc la inceput si este si acum
Bunavestire.

Si in altc prti ale orasului Sc constatk la sfirsitul

ccici dc-a doua domnii a lui Mircea Ciobanul, lAca-

suri rcligioasc noi. Astfcl este, pc tArmul drept al

Dimbovitei, la poalele dealului Arhivelor Statului,
miinstirea SI. Niculae, ctitoria lui Ghcorma postelnicul

carc o inchinfi ca metoh mAnstirii Simopetra

....

'-+

(21:' ir'

)!. ,.; ..

,;4

Cartc dati dc Nccula a he Bobanca, judetul Bucurcstilor, i dc cci

doisprcaccc pirgari, atcstind vinmrca unci pr3vilii si avind data 13 mai 1563
(AS.)

de la Muntele Athos si a sotiei sale Caplca, care

o inzestreazA bogat si e si inmormintati in cuprinsul
a fost
biscricii ; de accca hicasul
astAzi dispArut
cunoscut mai ales sub numele de mAnAstirea jupinesci Caplca. Este probabil ca pe locul biscricii Rikvan,

Fig. 18

situatil la o mica distant spre risArit de Sf. Gheorghe-

zice azi, presedintele sfatului popular si membrii

Nou si ridicat pe vremea lui Matei Basarab de

ciipitanul care i-a dat numele, sA fi fost alta mai

comitetului executiv intAresc lui Ghergoman Grecul i fiilor accstuia o prvlie cc este lingA biserica
domncasc, din pazar ((i. .34p)", cumpratA de
cl dc la PanA sin (fiul lui) Stanciul co 4.500 de aspri,
nesocotindu-sc aldAmasul (vezi fig. 18). PanA a vindut

vcchc. SiipAturile arheologice intreprinse in 1956 au

scos la iveal mormintc si fragmente de ceramici de
la inccputul secolului al XVI-lca, ba chiar i ccramic5
dc la finele secolului precedent.

De pc la 1560 se crede ea' datcazil si mn5stirea

lui Ghcorma banul, constatatA documentar in 1567,
si arda i se va spune mai tirziu a Grecilor (vezi

fig. 17). Ea era situat pc locul cuprins

intre strada Lipscani

biscrica

astAzi

Stavropoleos

nu se confunda co biserica lui Gheorma banul din

vecinAtate; un act inedit din vremea lui Matei
Basarab data exacti e 5 aprilic 1635
arati
in mod limpcde cxistenta simulland a accstor &m'A
lcasuri.

In vrcmca lui Mircea Ciobanul viata cconomicA

era in plinA dezvoltare. Tirgul sau pazarul" cum
ii spune, co un termen turccsc, cartea" orAseneasca

din 1563, mai 13

se afla in vccinitatea Curtii

cuprindea numerosi negustori strifini,

pe ling5 cci romni. Prin (locumentul amintit, scris
domnesti

in limba slav, Nccula al lui Bobanca, judetul

Bucurestilor i co cci 12 pingar ai si

adicii, am

de bunAvoia lui si co stirea tuturor ncgustorilor".

Printrc martorii

care

adevercsc vinzarca sint o serie

dc orseni: Grozav i Fera i Marin i Badiul si

Ncnciul, fiii lui Bacea, i Frango", apoi trei preoti
si un diacon, un Serban croitor" i, in sfirsit, negustorii din pazar, anume: Franta i Anghcl
Gheorghe al Simci si Boga si Ilie al lui Calabcte
si Matraca si Cirstea, fiul lui Paracsotc i Rusta
Sima al Licai si Isar Panaiote i Ghine, fratele lui
Ghcrghc si Costandin si Ocsotc Pascaleasi si Sima
al lui Ghcrghc". Desigur e numcle nu constituie
intotdcauna o dovadA de originca ctnicil a cuiva,
el putindu-se explica si prin mol sau altc imprejurAri ; este totusi un indicio. DacA dintrc martorii

de mai sus, Grozav, Suban croitorul si Sima al

Lidii par a fi, dup toatc probabilittile, romAni,
in schimb Frango, Franta, Matraca, Paracsotc, Isar
Panaiotc i Ocsotc Pascaleas trcbuic considcrati

56

www.dacoromanica.ro

mai degrabi strini, i anume, greci. De altfel, dac

Ghergoman, cumpdtorul, era, intr-adevr, grec,
cum ii spunc documcntul, atunci nimic mai normal
ca s ti cerut i mrturia conationalilor sIi, ncgustori
ai pazarului". Negustorii din Bucuresti intrctin
rclatii nu numai cu ccntrcic din Balcani i cu cele

din sudul Transilvanici, dar si cu Liovul, marelc

centru galitian, i chiar cu indcpartata Moscovii.
Remarcabil c cresterca numrului cclor cc duc si
aduc mati de la Brasov: de la 10 ncgustori bucurcsteni care efectueazi 15 transporturi in 1503, sint
inregistrati 38 de ncgustori si 120 dc transporturi
in 1550. Totusi, sensul dominant al comertului
bucurcstcan, date fiind conditiilc politice si livririle
pc care le facem Porta, este sprc sudul Dunrii.
(Pcntru altc dctalii asupra victii economice a orasului
in aceast epoci si asupra organizrii lui administrative, vezi mai jos, partea a doua.)
Dar asupra accstei vieti, in plin dczvoltare, a

orasului se abate, la sfirsitul primei domnii a lui

Nlircea Ciobanul, o nenorocire, una din multcle de
care e plin istoria Bucurcstilor. Pcntru motive pe

care nu le cunoastcm bine, voicvodul ajungc in

dizgratia Portii ; cl e mazilit la 28 fcbruaric 1554;
in martie, inaintc de 12 ale lunii, porneste sprc
Constantinopol, i de acolo, in surghiun, tocmai in
Etiopia, avcrca fiindu-i in prcalabil confiscati. Dacii
ar fi fost numai atit, faptul n-ar fi prczentat cinc stic
cc gravitate; mai fuseser doar i vor mai fi, si dup
accca, atitea altc maziliri! Dar se vede ca se intimplasc

ccva deosebit, deoarece, la ridicarea lui din scaun,

turcii ucid pe curtenii lui Mircea, atit romni, cit

greci, jefuiesc orasul i apoi ii dau foc: nc-o
spunc limpcdc un act contemporan, intcmeiat pc
afirmatia unui martor ocular, om dc al brasovenilor.
Vor fi participat, poate, la accastil prada i unii dintrc

turcii stabiliti in Bucuresti ca ncgustori, cum este,

de pild, icniccrul &spiv care nc informcazii documentul din 1561, noiembrie 14, ienicer care se ciatorisc cu viduva unui Ivan bilrbicrul si puscse mina,
cu accst prilej, si pe cele trci dughene" sau prvlii

n-a fost ins inlocuit printr-o constructic din lemn

cum afirm unii cercctitori, ci printr-una tot dc

piatel

i zid. intr-adevr, cAltorul franccz Lcscalopier, amintit mai inaintc, care vede Bucurcstii dup
douzeci dc ani de la aceste cycnimentc si cam nc
spunc ca palatul" domncsc era din !Dime tcncuitc
Cu un amcstec de pimint si iarb", adici paic tocatc,

nu se refcr , dup prerea noastr, /a aceartcl curie,

ci la cladirea pc care Alcxandru-voievod o va ridica
ling ctitoria sa dc pe colina Radu-Voda.

Ranile orasului se inchid sub Ptrascu ccl Bun

(1554-1557), urmasul lui Niircca. Dar dupi moartca
accstuia, vcnind iarsi in scaun Ciobanul", Bucurcstii
sint din nou tcatrul unei sccnc singeroase. De data

accasta ind ca nu c provocad de strinii turci, ci

dc insusi domnul irii. Pcntru a-si rizbuna asupra
acelora care, prin pirile i intrigde lor, contribuiscrl,
se vede, la mazilirca din 1554, avind, poatc, si altc
pricini dc rifuial, Mircea convoacii la Curte, in

fcbruaric 1558, vrco doul sutc dc fruntasi laici

biscriccsti
mari boicri, inalti icrarhi si o scamii
de cgumcni
cu ajutorul grzii sale inarmatc,
ii ucide pc toti. Sala ces mare a palatului trcbuic sii
fi prczcntat un aspect groaznic, cu lesurile eizutc
prctutindeni i cu singcic curgind piraic. O sccni
similari se va petrece peste putin timp la curtes lui
Alexandru Lpusncanu, in Moldova ; multe altcic
la fcl avcau loe, in acest crud veac al XVI-les, in

toad Europa, de la Parisul noptii Sfintului Bartolomcu pin la Nfoscova tarului Ivan ccl Groaznic.
Lupta
pcntru dominatia politici
dintrc marii
feudali si autoritatca central in stat se imbina cu
lupta religioas tot asa de cumplid claca nu mai
cumplit decit cca dintii. La noi, e adeviirat, n-au
fost ascmcnca luptc religioasc, dar pasiunca

era de ajuns pcntru a provoca sccncic singcroasc

de natura acelcia care a cutrcmurat Bucurcstii la
inceputul lui 1558.
In scptcmbric a anului urmtor, Mircca Ciobanul

i inchcia viata. Trupul i-a fost inmormintit in

biscrica domneascii, in ctitoria sa, pc carc nu apucasc

ale rposatului. Curtca domneascl a avut dcsigur

s-o zugrveasci si undc piatra sa funerari nu mai

si sufere si ca de pc urma focului si a pfzii; ca

cxist.

BIBLIOGRAFIE

1.Bucurtelii reeedintd domneased

sub Vlad Tepee. 1. Const. C. Giurcscu, O

bisericd a led V/ad Tepe, la Thor, in Bed. Com. ,,ion.

si., XVII (1924), p. 74-75; 2. St. Nicolacscu,
him-iced oraptlui Bucureeti. Clnd au ajuns Bucureetii
cana de domnie al Tarii Romdneeti, 1939, 21 p. in 8;
Alcxandru A. Vasilcscu, Cendea Dimbovieei, in
Bed. Co,,,. ,non. si., XXXVIII (1945), P. 25-53;
P. P. Panaitescu, Cum an ajuar Bucureetii capita/a

Idrii ?,

in

Inter/velar; romeingli, Bucurcsti, 1947,

P. 210-230; 5. Dan Berindci, Orapd Brecureeti ln

veacurde XIV, XV ei XVI, in Comunicdri ,ri arlicole
de istorie, Bucurcsti, 1955, p. 5-16; 6. I. Ionascu
si Vlad Zirra, M4ndstirea Radu-Vodd fi biserica Bucter,
in Bucureeiii de odinioard, Bucuresti, 1959, p. 49-89;
7. C. Stoide, Legdtura din/re Moldova ei Tara Romdneasc4 In a dona jumdtate a seconded al XV-lea, In
Duda
cercetdri sidedifice. Islorie (Iasi), VII, 1956,

www.dacoromanica.ro

57

I,
,ri

p. 59- 73 ; 8. P. P. Panaitcscu, Pefiln cel Marc

oraful Bucuref/i, in Sindii, XII (1959), 5, p. 7--23.
II.

illircea Ciobanul fi Bucureftii.

9. L. Lazircscu-Ioncscu, Dinu V. Rosetti, Gh. Io-

V. Rosetti, Cuivea- I eche, in Bucureilii de odinioard,

Bucurcsti, 1959, p. 147-170 ; 11. R. Alanolcscu,

Aspeele din istoria llego/II/ni bueltreflean in secolul al

XVI-lea, in Sludii, XII (1959), 5, p. 25-69; 12. Paul

arbeolo-

Ccrnovodcanu, Caritoria lui Pierre Lescalopier in Tara

Rice din seclorul Cm-lea-Ved/e, in Bucurefli. Reza/ale/e

My-ami/0r, Bucorcsti, 1954, p. 184-261 ; 10. Dinu

Romdneasc4 fi Transilvania la 1574, in .Vhidii i mairriede

de islorie medie, IV (1960), p. 433-463.

ncscu, Gh. Astang5i, H. Tcodoru,Sapinurile

www.dacoromanica.ro

UN SECOL ZBUCIUMAT
DIN ISTORIA BUCURESTILOR

rim disirus _visa forlificatie [palanca de

/a Radn-14d1] fi am dal pradd foca/ni
,ri Ildcdrilor Mate case/e, bisericile, 0db:de
si asezdrile lar boieresli."
(Saisoarea lui SInn.p. cure NI,angi-pa,a)

Scena jefuirii i ardcrii Bucurcstilor dc c:itrc

turcii veniti s5 scoati din scaun pc Mircca Ciobanul,

continuu. Si fiindci ele asigur5 un vcnit bun st5pi-

precuin si sccna ucidcrii boicrilor de c5trc accsta,

nilor respectivi, m5n5stirilc i boicrimca

indrcapiii
cu prcdilectic atcntia asupra Ion, achizitioninclu-lc

la inccputul noii sale domnii, sc vor rcpcta, sub difc-

in numar inscmnat (vczi

mai

jos, p. 128-129).

rite forme, in sccolul cc urincaz5. E un sccol zbuciumat, in carc lupta pcntru putcrc, manifcstati atit
prin ciocnirca dintrc domn si marii boicri, cit si
prin miscarilc accstora din urm5 impotriva concurcn-

tilor grcci la ocuparca dregAtoriilor, alterncaz5 cu

lupta impotriva turcilor, lupta care inscamn5 toatc
ororilc r5zboiului, si cu rcycndicarile armatci: ale
c515rasilor si rosilor dc o parte, ale scimenilor
d5r5banilcir Icfcgii, de alta, cirora li se adaug5
multimea cclor siraci. Un singur rilstimp de relativa'
Uniste: domnia lui Matci Basarab, pin5 aproapc dc
sfirsitul ei, cind fr5mint5rilc reinccp. Dar Cu toate
incerc5rile prin carc trec, cu toatc distrugcrile prin
foc si jaf la carc sint supusi, Bucurestii continua
sa se dczvolte, continu5 sa crcasc,i atit sub raportul
victii economice, cit i al intinderii si al populatiei.
Conditiile care au f5cut din el capitala nii, prccum

si bogitia pilmintului sint mai putcrnicc dccit toatc

incercarile. La sfirsitul acestui secol zbuciumat, in
preajma perioadci brincovenesti, orasul este ccl dintii

din tari, a intrccut cu mult pe toate cclelalte si a

.ajuns ccntrul ccl mai insemnat, sub toate raporturilc,

din sud-cstul european ; intre Buda ungar5, acum

rescdinta unui pas5 turccsc, si Constantinopol, nici
un alt oras nu-I depAseste, nici ca numir de locuitori,

nici ca bogatic. Trebuie relevat, in primul rind,

inmultirea inestesugarilor-ncgustori si a ncgustorilor
propriu-zisi. Sporestc num5rul ncgustorilor strAini

in special grcci si turci ca urmarc a faptului

cl rclatiilc economice cu Imperiul otoman sint acum
predominante. Valoarea pr5v5Iiilor bucurestene creste

BUCURESTII IN A DOUA JUMATATE

A SECOLULUI AL X VI-Ica
Inca lui Mircca Ciobanul, Pctru-vod5 ccl Tirt5r,
avca numai doisprczccc ani la moartca tatalui san;
a domnit dcci sub tutela mamci sale Chiajna, fiica
lui Petru Rares, carcia contcmporanii ii mai spuncau i Mirccoaia". Dupli cc izbutestc, prin boicrii
din partida ci, sa infringil pc compctitori, in luptelc
de la Scrp5tc5ti i Boian, ea asigur5 scaunul fiului
timp dc aproapc nota ani de zile, pin in iunic 1568.
Poatc in amintirea uncia din accstc lupte ridic5
Chiajna crucea din Bucuresti, cunoscuti in vcacul
urmator asa, dc pilciA, in documcntul din 1668,
iunic 4, privitor la dclimitarca mosiei Mitropolici
sub numelc de crucca doamnci Mirccoaia"; ca
se afla, dup5 toate probabilitAtilc, pe locul undc se
inalt5 astizi spitalul Brincovencsc. Ascmcnca cruci,
in amintirca unci victorii, vor ridica in Bucurcsti,
in vcacul urm5tor, Lcon-vod5, dupi biruinta impotriva boicrilor, la inceputul anului 1632, si Matei
Basarab, dup5 ce infringe pc Radu Ilias, in octombrie
acclasi an ; prima din aceste dou5 cruel, reficuti

de (ml lui Leon, de Radu Leon, se af15 si azi in

curten biscricii Slobozia ; a doua, inlocuit5 in 1925

www.dacoromanica.ro

59

printr-una nou, era pc malul lacului Fundeni, la

circa 1.200 de metri sprc rsrit dc Gara dc Est.
In timpul domniei, Petru ccl 'Finar, impreun cu
Mirccoaia", malta manastirca de la podul Colcntinci", circia, din cauza invelisului, din tabla de
plumb, a biscricii respective, bucurcstenii i-au zis
Pill/I/billIa. Rcstauratii Cu grip in zilele noastre, avind,

in cuprinsul ei, i runic domnesti ridicatc dc Matci

Basarab, accasta mnstire este unul din monumentele cele mai vechi si mai evocatoarc ale capitalei.
Tot celor doi li se datoreaza i biscrica cca nou

si impresioneze pe competitorii la
tron, sa-i faci
si renunte la incerciirile lor, dar care, in realitatc,
nu impicdica pe altii sa rcinccapii. Stryjkowski viziteazi i incaperile palatului ; in iatacul dommilui cl
afirma ca a vazut portretul lui Stefan cel Marc, co
coroani pe cap si Cu sccptru in mina. in privinta
acestei ultime informatii, s-au cxprimat indoieli de
unii dintrc cercetatori, care crcd ca ar fi vorba dc
o confuzic ; pare ciudata intr-adevar, la prima vedcre,

prezenta accstui portrct in rcsedinta Tarii Romancsti ; nu trcbuic si se uite insa faptul c cele doua

a manastirii Snagov, singura care a rimas din tot

dinastii crau inrudite i c inrudirca devenise si mai

complexul de odinioara de pe insula 1 acului. Unul

ales de oriseni: la 13 mai 1563, judetul" Necula

strinsi in urma casitoriei lui Stefan cu Maria, fiica

lui Radu cel Frumos ; asa incit prezenta unui portret
al marclui domn in palatul d in Bucuresti n-ar fi
chiar asa de surprinzatoarc. Informatiile lui Lcscalopier sint printre cele mai pretioase. Am artat mai
inaintc (p. 54) cc spunc cl desprc imprejmuirca, din
trunchiuri de copaci, a Bucurcstilor. Iatd acum celei despre palatul lui
lake stiri ale lui despre ora
Alcxandru, care nu era la Curtca Veche, ci pe colina
de la Radu-Voda, linga nou a sa ctitorie. Acest palat
povesteste Lescalopier
este inchis ca i orasul"
adica printr-o imprejmuire din trunchiuri de copad.
Pcretii sint din birne de lcmn, i, tare ele, chirpici.

al lui Bobanca i cu cci 12 pirgari" intarcsc cumprarca unci pravlii de lingil biserica domncascii
(vezi mai jos capitolul special Administralia ora-

Am fost dusi sa vorbim Cu domnul intr-o sali

marc acoperit cu covoare turccsti, avind de jur
imprejur o parte mai ridicata, inalta de vrco trei

pihri).

picioarc, ca la caravanscraiuri." Voicvodul st pe

scaunul sau, pe accasta parte mai ridicat, la extrcmitatea opusi usii de intrare ; alaturi, un copil de
casa care ia scrisoarca lui Lcscalopicr si o inmincazi
domnului. Talmacirea ci
era scrisa in latincste
se face de un tlmaci, gasit co greu ; voda raspuncle
in putine cuvintc. Frantuzului i s-a dat gazda intr-o
casa burgheza", adici de orascan, unde i s-a trimis
si un bucatar domncsc care i-a pregatit un ()spit
bogat. La accst ()spit, la care au participat, clupa
cum rezulta din povestire, si altii gazda i, probabil, boicri localnici
s-att inaltat paharc: primul
zice Lcscalopicr in sanitatea Domnului-Dumnezcu, al doilea in sanatatea voievodului, al trcilca

din sfetnicii constanti ai lui Petru, marele vornic

Ncdcicu, tidied, la rindu-i, un licas la Sf. GhcorgheVechi, dcsigur in locul altuia, mai vcchi ; se admite
ca data a ctitoriei lui 1562; accca indicati de actuala

pisanie: 7000 de la zidirca lumii", deci 1492 sau

1491, e gresiti. Biscrica vornicului Ncdelcu, refcutil

In 1724 si ars in focul ccl mate din 1847, a fost

inlocuiti printr-una noua', cca de azi, in stil neoclasic.

Din vremca lui Petru ccl Tinar este si prima mentiunc dcsprc conducerea orasului printr-un cirmuitor

Sub Alcxandru al II-lea (1568--1577), porcclit

dc popor Oaie-Seaca" din pricina unci dari noi

pe care o pusese asupra oilor stcrpe

pentru celelalte se pltea oicritul avem o serie de stiri interesante asupra Bucurestilor. Sint mai intii tirile

pe carc ni le dau trei calatori straini: negustorul

grcc din Hios .si totodat emisarul turccsc Iacob
Palcologul, carc trece prin oras, in drum spre Moldova, la sfirsitul lui iulic 1573, apoi calatorul polon
Martin Stryjkowski, care stribate Bucurcstii in 1574,
In sfirsit, parizianul Pierre Lcscalopier, care po-

poscste pentru citcva zilc in acelai an cu polonul

Tustrci sint primiti de domn. Palcologul spunc cii
i s-au trimis de la curte alimentelc i furajul neccsar
Mi-a trimis dimincata si scara povesteste el
gini, carnuri, luminri, piinc, vinuri, ora, fin, paie";
sotia voicvodului, inteligenta si culta levantina Ecatcrina Salvarcsso, compatrioat a calatorului, ii facc

In sanatatca sultanului, al patrulea in sinatatea tuturor

bunilor crcstini, intrc care nu ne cuprind si pe noi

chiar si un dar in bani. Stryjkowski ajunge in Bucurc.sti

Cilatorul polon vede tintuit de poarta curtii domncsti

capul nenorocosului Vintil i, alaturi, capul protec-

nirea tuturor dorintclor i asa mai departe. Indemnind astfcl cu bautura, se ridica in picioare, tinind
sus paharul, beau... fr si se ascze, i te pretuiesc
mult daca faci ca dinsii. Am aflat continua Lescalopier ca atunci cind voicvodul e si el de fatii,
arc masa lui foartc sus, si linga diosa alta mult mai
jos, uncle slut asczati cei cc mnincil imprcunil co
cl ; ii cid vrcunul vrca sa beie, merge intii si sarutc
picioarcle voievodului. $i minima tot cu capul gol."

torului su, loan-vocla, care piense ucis miseleste

de turci, dupi Walla de la Cahul. Spectacol infio-

In ziva urmitoarc primirii de catre voievod, la

19 iunic, frantuzul viziteazi orasul. N-am vazut

rator, destinat, in mintea celor care-1 ordonasera,

nici o chidire frumoasa, zicc cl ; dou biscrici, una

dup dramaticelc imprejuriri din vara anului 1574,

cind Vintil, fiul lui Ptrascu cel Bun, instalat domo
Cu ajutorul lui loan-vodi ccl Viteaz" al Moldovei
caruia i s-a zis, din cauza urii boicrilor si calugarilor ccl Cumplit" este inliturat, dupa numai patru
zilc de stapinirc, i dccapitat din ordinul lui Alcxandru.

adici pe catolici

al cincilca pcntru pace

dc

la al saselea incep Cu cci de fatii, facind multe uriri...

de mintuire, stfatate, drum bun si bun intors, impli-

bC

www.dacoromanica.ro

si de

i inchinarca
Tot accstui Alexandru i se c'stcrrr
manastirii de la podul Colentinci (Plumbuita) catre
mniistirea Xcropotam de la Muntelc Athos; e una
din cele dintii minastiri inchin ate, until din primii
pasi pe drumul care avea sa duc a la stapinirea dc

originca noastra romank de faptul ca oamenii tarii

catre calugarii straini a unei insemnate parti din terito-

ii zic adevarati urmasi ai romanilor" .si vorbesc

romaneste", limba lor fiind alcatuit5 din cuvinte
pe jumatate italiene si pe jumatate latine, ameste-

riul *floc noastre.

greceasca, alta a

lutcranilor

interesanta menti-

onarea acesteia din urma crau de lcmn ; toatc

acoperisurile grit de sigla, de sindrila sau de stuf."
Sc vede ca n-a vizitat Biscrica Domneasca, nici aceea

de la St. Gheorghe-Vechi. Lescalopier stic

cate cu greceste i Cu termeni de neinteles". Acestc

informatii le-a capatat, dup toate probabilittile,

chiar in Bucuresti, si ele arata nivelul cultural

al

celor cu care venise in contact Lescalopien Parasirea

orasului i drumul spre Bran se face intr-o trsura

domneasc trasa de cai buni" si in tovarasia unui

secretar" al lui voda in realitate un timiras"
al carui rol este sa asigure popasurile i mesele pe tot
parcursul, pe socoteala domniei.
Alte stiri asupra Bucurestilor in vrcmea lui Alexandru le datoram cronicilor interne si unor documente

si inscriptii contemporane. Domnul ii facuse intrarea in capitala la 3 iulie 1568, dupii cc Mirceoaia
fusese chernata la Poarta, unde fiul ci Petru ce!
Tiniir era arestat de a doua zi chiar dupa cc prcdase
tributul. La nici douri luni dupil instalare, se formeaza Lisa o conjuratie vcchea poveste
pusii
probabil la cale de emisarii Chiajnci. Alexandru
prinde de veste la timp i da pe mina calaului o
seama dintre boierii conjurati. Au picric atunci
povesteste cronica
Radul logofatul de la Dragoesti,

si Mihnca de la Badeni, si Stan Udristea vistiaru,

si Tudor de la B ucov, si Vladul Caplii, i Pitrasco,
Calotk si Stan fiul Draguletului, i Radul stolnicul

Sub Alexandru c amintita i manastirea Sf. loan

ctitoria lui Andrei vistierul si a fratelui salt Dumitru ;
se afla pe locul ocupat azi de sediul central al C.E.C.ului (fosta Casa' de depuncri).

Pretioasa este o alt ;tire, privind alimentarea cu

a Bucurestilor in acea vremc. Am aratat mai
inainte ea sipaturile arheologice din ultimii ani au
dat la iveala casa de ap5" sau, cum se spunca pe
atunci Cu un termen exprcsiv, vistieria apclor" din
aria

Curiea domneasca : un rezervor in care se vad, in

partea superioark gaurile prin care venca, pe olanc,

apa de izvor. Probabil aceasta instalatie data din
vremea lui Mircca Ciobanul, cel care cladise palatul
si biscrica de la Curtca Vcchc. O inscriptie pastrata
pina in zilele noastre arata pe Alcxandru punind sa
capteze un izvor ; inscriptia, sapata pe o piatra avincl
forma unui segment de cerc si prevazuta in panca

inferioara cu doul gaud destinatc tcvilor de ap5,

e in limba slava i poartii data 1571 (7080), noiembrie
15; ea are urmatorul cuprins: ...Io Alcxandruvoevod i domn, care am fost din tinerete in pri-

bcgie in tara atipeasca 20 de ani si in Halep 14 ani

in surghiun, co multe lacrimi i suspine pini ce mi-a
dat Domnul-Dumnezeu scaunul domniei mele.., am
dat domnia mea, dupi invatatura jupanului Dobromir,
marele ban de Craiova, sa se faca acest izvor (sipot

de la Boldesti, si Radul fiul lui Socol vornicul si

altii, septernbric 1". lar in anul urmator, la 4 septembrie 1569, sint taiati alti trei boieri, fui lui Dragomir
postelnicul, anume Barbul, Cracca i Radu ; pietrele
lor de mormint, puse de nefericita mama, indurerata
pina la moarte", cum citim intr-una din inscriptii,
se pot vcdea si azi in biserica de la Snagov.
Neagoe Basarab, care-si incepuse domnia taind

sau fintina), ca sa fe de pomana domniei-mele si

parintilor domnici-mele in vcci". Termenul istocinic" (m1.0411190 din inscriptie se poatc traduce
si prin izvor i prin sipot sau fintina si, eventual,
prin cismca. Intrebarea c data Alexandru a captat
until din izvoarele din cuprinsul orasului sau clack

pe Vladut, a ridicat manastirea de la Curtea-deArges ; Alexandru al II-lea, avind pe cugctul lui

curte, pentru indestularea tirgovetilon Oricum, c

primul document scris in legatur5 cu alimentaren

pe Vintila si o adevarata hecatomba de boieri, face

un gest similar: ridica manastirea cu hramul Sfinta
Troita pe colina de pe malul drept al Dimbovitei
numita mai tirziu Radu-Voda
din jos de Buellresti". Licasul servea, spre sfirsitul domniei, drept

Cu apa a bucurestenilor.
Tot din vrcmea lui Alcxandru este si prima men-

el poarti titlul de sfinta, mare,

au dat si au adaos i baia nook cea mare, cu toata

dumnezciasca mitropolic" in acto! din 15 iunie 1577

vama ci" mnstirii de la podul Colentinci. Intarind

donatia parintelui sat', Mihnea arata ca baia se afla
linga orasul domniei mele". lar Radu Mihnca,
nepotul lui Alexandru, precizcaza asezarca el: din
sus de Curtea domneasca, linga aryl", dcci pe malul

:edit' metropolitan;

prin care voicvodul Ii diruieste vama de la ocna

de sare numit Ghitioara, pc riul Teleajen, si alt5
varna de la ocna Telega, de lingii riul Dohteana".
Sc pare ca pe locul acestei ctitorii fusesc alta mai

in legatura Cu apa adusa prin urloaie pcntru alimentarea Curtii domnesti, a facut o cismea, linga accasta

tiunc dcspre baile" din Bucurcsti. Un document

ulterior, cu data 1585, octombrie 21, din timpul
domniei lui Mihnea, arata ca tatal accstuia, Alexandru,

vechc, poatc din vremea lui Mihnea cel Rau, bunicul

lui Alexandru ; asa s-ar explica fraza din documentul

Dimbovitei, si anumc, pe cel drept, in ostrov".

ulterior, cu data de 31 decembrie 1616, in care se

podul Colentinei

spune ca. manastirea a fost Innoild si zidita din temelia ci de batrinul, raposatul Alexandru-voievod".

Din momcnt cc bilii stapinite de manastirea de la

i se dal.' calificativelc de nour
si cea mare", inscamni ca exista si o alta, vcche
si mai mica. Si aceasta era tot pc malul drcpt al

www.dacoromanica.ro

Dimbovitei, din os de podul erban-Vodit, linga

morilc satului Beresti. 5tim dc altfel ca, pe vremea
lui Alexandru, erau And hdi marl la sau lingil Bucuresti ; faptul

rczultii dintr-un act ulterior, in care

se spline limpcdc cil Nlanastirea Sf. Troita avca

ea o baie marc", care au fost factita... de raposatul... Alexandru-voievod".

Dupil moartea lui Alcxandru al II-lea, intimplata
in 1577, intrc 11 septcmbric si 15 octombrie, tronul

Tarii Romanesti a fost ocupat de tinrul silu fiu

Mihnca
avea vrco 13 ani carc a domnit sub
tutela mamei sale Ecatcrina. Stpinirea lui e intrcrupt de accca a lui Pctru arcel, fiul lui Patrascu
cel Bun. 'fink-, frumos, cult, talcntat, cunoscind
a compus i vcrsuri italicscriind mai multe limbi
ncsti
accst protcjat al regelui Frantci si-a facut
intrarea in Bucuresti la 29 august 1583. Sccrctarul
su, genovezul Franco Sivori, nc da uncle informatii
dcsprc oras, ark ind ci cxistil multe pravlii bine
inzestrate cu marfuri", cil locuintcic, din lcmn muruit,

sint mici, dar comodc", cil palatul domnesc este

de o marime mijlocic" i ca manastirea SI. Troit
e infatisiltoare. Interesanta e scena inscaunarii lui
Pctru Ccrccl, descrisa dc acelasi secretar: Sezind
domnul in jetul sail, sub baldachin... marele spritar
turc cc 1-a insotit tinu o mica cuvintarc boierilor
si poporului adunat in piata dinaintea palatului...
Dupri cc apoi, potrivit obicciului romnilor, ii puse
pe cap, in forma de coroan, o cucii dc brocard de

aur, lucrata cu pietre pretioasc, urmar pe rind

prelatii

dregtorii de seama si ceilalti boieri ce

sc aflau la curte pentru a saruta picioarelc domnului,

in scmn de supuncre." Pctru Cercel n-a stat insa in
mod obisnuit in Bucurcsti, ci a preferat Tirgovistea,

undc si-a construit din piatra un palat mic, dar

frumos". Dupii nici doi ani dc domnie, c silit insil
sa parilseasca tronul

banii lui Ntihnea fuscsera mai

tari. Rcintors din mazilie, accsta din urma ii reja

rescdinta in Bucuresti. Putina vremc dupa accca,
la 27 iunic 1585, soseste in capital, venind din Apus,

prin Transilvania, si indrcptindu-se spre Constantinopol, francczul Jacob Bongars. El c primit de

Nlihnea, la curtca caruia intilneste pe un compatriot,
marseiezul Berthelemy Bertrandy" ; scrisorile, in
latinestc, ii sint traduse
vcl-postelnicul ncavind
suficiente cunostinte
de nobili raguzani": e vorba,
dupa mate probabilitatile, dc negustorii din Raguza

domnesc: In toata tara zicc el nu exist

de piatri deck bisericile i manastirile, cate sint
frumoase, i catkin' din Bucureiti". Termenul piatra"
nu trcbuie luat slriclo sewn, in intelesul dc piatra
cioplitil; putca sa fic i72id de caramida salt amestec
de caramida si piatrit. in once caz, informatia dovedcstc ca palatul lui Nlircea Ciobanul, in care Nlihnca
1-a primit pc Bongars, nu c totuna cu palatul din
lemn i chirpici in care Alexandru fusesc vizitat
dc Lescalopier. Acesta din urma fusese asadar primit
la Radu-Vod, in casa ridicata alturi dc manastirea
Sf. Troita. Daca ins admitcm parerea unor cercc-

ttori cA fuscse primit tot la Curtea Veche, atunci

trebuie sil admitcm si concluzia ca NIihnca refilcuse
in piatr asezarea antcrioara de lemn, ceca ce ni se
pare putin probabil. Mai normal este sil credcm
ceca ce rezultil din confruntarea accstor douri relatii
dc calatorie, anumc ca existau, in Bucurcsti, pe
vremca lui Oaic-Seacri 1i.a fiului su Mihnea, doua
resedinte: accca de zid Curtea Veche cu palatal
ridicat de Ntircea Ciobanul, i accea dc lemn, dc pe
colina de la Radu-Voda, ctitoria lui Alexandru
al 11-1=.

Din vremea cclei dc-a doua domnii a lui Mihnea

(1585-1591), ni s-a pastrat un act care ne arata

ca, in afara grdinilor de pe linga resedintelc amintitc,

domnii avcau, in cuprinsul orasului, si anume, pc

malul drept al Dimbovitei, insprc Mihai-Vod, in
drcptul Gorganului, un inceput de gradini zoologicil.
E vorba de cartea din 1587, februarie 6, data de judetul Baciul i de cci 12 pirgari, prin care se intarestc

manastirii Sf. Troit moara din sus de Bucurcsti,

&gel ciuldrie", moara facuta pe loe din orasul domnesc" de catre Dobromir vel banul Craiovei i rascumparata apoi de cutre Alexandru al II-lea. CiuOda" era un teten ingradit in care se tineau ciutc",
asadar ccrboaice si cerbi. Mari vinatori care au fost
domnii din acele vremuri se stic ca voicvodul
Vlad Vintila de la Slatina si-a gasit sfirsitul intr-un

accident" aranjat la o vinatoare dc cerbi

vinaturi mai mari" din apropierea Craiovei

altc
isi

alciltuiscra deci, chiar in cupiinsul orasului, o ciutarie": e indepiirtata anteccsoarc a .gradinilor zoologice de mai tirziu. O gasim pomcnita, in acclasi loc,
si pe vremea lui NIatei Basarab, intr-on act din 1649,
fie cil ca continua sa existe, fie cil i se pstrase numai
amintirca.

sau, cum ii spuncau sudslavii, Dubrovnik, care,

De un deoscbit intcres pentru viata economica

asezati in Bucurcsti, faccau afaccri. E prima mentiunc

a orasului i aratind totodata cistigul pe care-I avcau

&sine raguzani in capitala tarii ; din rindurilc lor

va face parte, citiva ani mai tirziu, sub Nlihai Viteazul, i faimosul Luccari, cronicarul, in opera caruia
gasim stirca, analizatil anterior, desprc intariturile
ridicate de Negru-vocia. i Bongars a primit tain",

marii boicri de pc urma acestei vieti, este actul din

12 martic 1580 prin care Mihnca intareste lui Dragomir biv-vel-vornic, sotici lui i fiului lor o serie
de proprietati, intrc cue 18 (optsprezcce) prvlii
In Bucuresti. Notia din accste privalii Sc aflau pe
ulita de catr besearica Gheormei" ; fusesera facute
dc Dragomir pe un loe daruit lui dc Alexandru al
II-lea. Iar locul accla pre catete au fost ficute aceale
privlii continua actul
au fost impresurat de
turci de mai denainte vreame. intru aceaia, raposatul

adici alimente si furaje de la curtc. El parsestc Bucu-

restii in seara zilei de 2 iulie, trecind Dimbovita

pc un pod i, insotind carele domnesti" care se
duceau la Stambul, ajunge la Dunare. Pretioasa este
informatia pe care ne-o d Bongars asupra palatului
62

www.dacoromanica.ro

printelc domnici-meale 1-au scos de la acci turci...

pentru c .0 fost facind acei turd mare riotate si
multi curvie i spurcciune prinprejurul aceii beseareci." Alte trei prvlii fuseser5 flicuse de Dragomir

i au scpat. Pentru care nevoe sciipind si

speriindu-s, au fugit la Poartil...". Traditia este
ins, macar partial, infirmat de un document contemporan precis, anume cartea lui Ieremia al II-lea,

domn

pc tin loc cumpirat de la Nica grecul cu 2.700 de

patriarhul de Constantinopol, clatatil octombrie 1591,

aspri ; lucrul lor il costase 10.000 de aspri. In sfirsit,

in care se spline 'impede c Mihai banul ridicasc

ultimele sase pravillii, o pivnitil de piatra si case

la aceaskY dad, deci Inainle ea Alexandra eel &In

i chiliile

deasupra pivnitii" le filcuse acelasi Dragomir, cheltuind

fi cup& domnia, atilt biserica SI. Nicolae, cit

30.000 de aspri, pe un alt loe cumpArat de asemenea

de la Nica grecul. Stpinea deci acest fost mare drc-

de primprejur. Asa incit ni se pare rnai verosimil ca

Mihai, asa cum o spune de altfel el singur in actul
din 1594, aflind de ceca cc i se pregatea, s-o ti luat
inainte, pribegind in Ardeal i, de acolo, la Poartii

gtor o avere considerabil in Bucuresti, alcatuit

din prvlii si dintr-o pivnit de piatri, toate aductoare de venit bun. Nu-i de mirare dac si mnstirile,
nu numai marii dregiitori, cutau si aibA un numr
cit mai important dc prvlii in Bucuresti. Prin
donatii inscriind in schimb numele donatorului

in pomelnic si, uneori, ingropindu-i rmsitele pimintesti chiar in intcriorul bisericii respective , precum si prin cumprturi, aceste mnstiri ajung si
posede foarte multe prvlii in capital. Mnstirea
lui Gheorma postelnicul si a sotiei lui, jupincasa
Caplea, cumpti data sapte prvlii cu suma de
27.600 de aspri, privlii pe care i le confirm Mihnea-

voievod in 1585-1586. Cea mai mare proprietar

de acest fel va ti, cu timpul, chiar ctitoria lui Alexandru Oaie-Seack mnstirea Sf. Troj ji, druit bogat
de fiul su Mihnea i devenit sub nepotul

Radu Mihnea, care o reface in intregime, prima

mntistire a Bucurestilor. Un numr mare de prdvilii va stpini i Mitropolia.
Sub predecesorul lui Ilihai Viteazul, sub Alexandru

BUCURETII SUB MIHAI VITEAZUL

In timpul domnici marelui voievod (vezi fig. 19),
Bucurestii sint teatrul unor scene extraordinare prin
intensitatea, rapida succesiune i inexorabila lor duritate ; o sceni aduce sau provoaca pe cealalt, intr-o

inlntuire fatalii. Este o epoca viforoas, de suferinte, de inilltare si de cfidere, intocmai cum a fost
intreaga sedpinire a Viteazului", dominat insii de
idcea de capetenie a acestuia: lupta impotriva turcilor spoliatori i opresivi.

Drama a inceput la 13 noiembric 1594, in ziva

in care multimea creditorilor turci a fost chemat

cel Ru (1592--1593), capitala vede repetindu-se

scenele singeroase din vremea lui Mircea Ciobanul

la vistierie spre a se face socotelilc. Mihai se impru-

Alexandru Oaie-Seac. Ele nu lipsiser, nu-i vorbii,

trebuisc sa recunoasc i datoria enorma a predecesorului. Creditorii Il insotiser in tad i aveau

o atitudine obraznica, provocatoare ; merseser cu
indrizneala pin acolo inch atacasera insusi palatal

nici sub Petru Cercel, nici sub Mihnea, dar sub

Alexandru cel Ru

calificativul nu-i lipsit de semni-

o deoscbiti amploare. O cronic

a sasilor, deci un izvor extern, neinfluentat de rivalicatie

ele capita

littile interne, ne spune c acest voievod a tiat

pe boieri ca pe vite si a domnit ca un tiran si un
ptigin". Chiar Mihai Viteazul, pe atunci mare ban
al Olteniei, era sA piar. Cci domnul il acuzase
utnbl
impreund co un grup de boieri sa-1 fstoarne i il implicase in procesul acelui grup. Se pare
c Alihai a aflat la vreme de cc i se pregtea si a luat
calea pribegiei. Intr-un hrisov din 1594 o spune
limpede: Cind s-au intimplat domniei-mcle pribegie
de la Craiova...". Traditia, consemnatil in cronica

mutase cu sume mari pentru a obtine domnia ;

domnesc. Mihai, care, in primul an al stpinirii lui,

inchciase alian atit cu principelc 'Fransilvaniei,

Sigismund Bthory, cit i cu domnul Moldovei,

Aron Tiranul, primind de la cel clintii i un corp
de oaste de vrco douii mii de oameni, sub comanda
ciipitanului de Fagras, hotri si inceapii lupta.
Avindu-si ostile strinse sosised i Buzestii din
Oltenia, cu contingentul lor convoacil pe creditorii turci. Cind accstia se adunar, incepu intr-adevr socoteala, dar o socoteal singeroas. Au pierit
atunci, nu numai in Bucuresti, dar si in celelalte

liii Radu Popescu, prezint ins lucrurile altfel,

anume, ca Alexandru ar fi vrut sa-1 omoarc, deoarece ii iesise nume cum ca iaste fecior de domn".
Deci au trimis cu urgie i 1-au adus la Bucuresti.

orase si tirguri ale trii, si nu numai in Aluntenia,

dar si in Moldova, toti turcii intre ei i multi
i toti creditorii, indifercnt de twain ; o
ieniceri
data cu ei au pierit i inscrisurile datoriei.

Si trecind pe ling5 Biserica Alba pe vremea liturghiei,

s-au rugat armasilor sa-1 lase si asculte svinta liturghie si, lasindu-1, au intrat in biserici i, rugindu-s,
s-au fag:lc-tuft lui Sfeti Nicolae, fiind hramul, cii, de-1
va mintui, s-i fac mnstire in numele lui, precum
au si fcut. C5, ducindu-1 la domn i tgacluind de

Al doilea act a avut loe peste citeva zilc, cu prilejul

sosirii in Bucuresti, venind din Ungaria, unde ocupase ceratea Raab, a unui emir turc, insotit de un
detasament de peste dou mii de oameni. Emirul
trscse in caselc vistierului Dan, case solide, de
piatr, si incptoare, situate, dupil traditie, in portiunea din oras delimitati de Calea Clrai, Bule-

npaste, au jurat Cu 12 bojari ca nu iaste fecior de

www.dacoromanica.ro

63

rig. 19 Mihai N'imana]. Gravuri in arana

dupi portrctul executat la Praga in 1601 de
Acgidiu Sadeler. (C.C.G.)

444

'

,cum priul. S.Cx.K."

vardul Hristo Botev (fost al Domnitei) i strazile

Stclea si Mina. Mihai ii avea resedinta in palatul
domncsc deia Radu-Vo da, ling care se afla i tabara

dei victorioasi, n-a putut impiedica inaintarea armatei

turcesti, mult superioara numericeste. Dup un popas
la Vacaresti si dupi cc orasul e pradat si ars de deta-

transilvanenilor. Emirul, ai carui ostasi facusera tot

felul de excese in oras, btindu-si joc de fcmci si
copii, incearca sa puna mina prin viclesug pe domn,
dar nu izbuteste ; accsta, in schimb, ataca prin surprindere tabara turca i ii da foc in cinci locuri ;
cascle lui Dan visticrul sint bombardatc cu tunul,
si cmirul, impreuna cu intregul sau detasament, arc
soarta crcditorilor ; prada c barre bogata : saci dc
aur, giuvaeruri, vcsminte i odoare pretioase, multe
din ele luatc Cu prilejul campaniei in Ungaria.
Evident, accasta dubla provocare nu putca ramine
fir raspuns. El a fost dat prin expeditia de pedeapsa"
conclusa de Sinan-pasa, in vara anului urmator,
clupa ce doua inccrcari, a pasilor de la Dudare si a

samentul ungurcsc si de lefegii, care spuncau ca c

mai bine s'a ja ci bogatiile decit dusmanul, oastca

tatarilor, in lama 1594-1595, fusescr sfarimatc

de Mihai i capitanii sal. Batalla de la Calugareni,

cu 800 de mesteri zidari si 17.000 dc lucratori"

lui Mihai se rctrage pe Dimbovita in sus, spre munti,

asteptind oastca lui Sigismund Bthory, in timp cc

Bucurestii sint ocupati de armata lui Sinan-pasa.

Acesta, voind sa-si asigure in capitala tarii un punct
de sprijin putcrnic, fortifica' orasul. Cu trci mii de
mcsteri i aptezeci de mii de salahori
sa nu fie
exagerate cifrele izvorului contcmporan ?
recrutati din satcle i tirgurile ocupate, inconjura el mai
intii Bucurestii cu o dubla aparare: un sant lat de

Amintim, sprc comparatie, ca stefan cel Marc a

ridicat cctatea de la Chilia-Noda, in vara anului 1479,

(Cronica mido-germana).

64

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN C. GIURESCU

Harta or. 2

ISTORIA BUCUREVILOR

o.o

0.0
000

1/4

. 0.0
0
- oBariera
Bariera

==...

Mogo;oaei

t e

srab t/ or

vistei ).
2

Bariera

Bar:era Tit:auk,' de Mare

Podului de

ogirh.,

j-

Cirnpul

7,

P'rcuPe/n

3
3.

Mosilor
,

Dialsamon

Belvedere

Bariera Mindritului

Herstru

Bariera
o. Tirgo -

PS:mint

DEZVOLTAREA BUCURESTILOR iNTRE 1300 si1831

Bariera 4Z,

Ilo/

k.

A.

&

o
515 St Voierozi

Ba 00orv/

(Cht.to Arista*

i.

cia. Amara'

A.

warier

frienei ffruisru

AtarMarr

BrIcoene,

00orul Vechi'

Bartera
lancului

t
8,, Sera. (8,4.1N

3 55 Batqtet

8,5 ON*,

54 Pope kw

1,

QCI

Spre 801int117

. a.

Cotrocem

..81PoN.sors

a ea 56

50 Watseka,

a
8,3 0e4.9141cie

II/////
Bariers
IVergului

8rincovea
S

(Panteltmon)
Kin.Sf

Curte

Irroni

27,

Arai

Thrnic/orr

'MS

4:P
Aflti

rrorti
ct;

valor

/nt

u.

chea bariere Dudesti

Bariera Spire'
3
5.00orta

Bariera
Dudesti

N0111)10

Aienr

1 Carted Veche

2 Palatal Sutu

mo""

.tn
Fcnsor

3 Casa Dinicu 6olescu

Manea Cavell

4 Casa D/mitrie Chica

Cb

5 Casa Rack Slat/per:mu

oce

6 Academia Dumneasc,1
7 Palatal Brincoveanu N

Coast Dudescul

II

Man. Brincoyeanu

Zalhanaua

10 lid I111/ COMA:WM VOO'd

Magi hloscu

s,

122

11

lui Serban Vodii

12

11

Co/pi

13

11

Pappasog/u

Grecilor

14.

4.

(Serbs n Vocl)-

27 Mah. Sf Vineri

16 Tirgu/ de dos

28

17 Maha/aua Brosteni

29

18 Mah Tabac/

30

0/tenilor

din Sirbi
Dobroteasa

19

Sarindar

31

I/dricani

20

Brezoianu

32

Mihai Vodi

21

Steiarul

33

gis Doamnei

34

Monte
din
Wan

Bariera Beilic

15 Tirgul de Sus

22

Dobrateasa

Mitropoliei
n

II1 WINN . I

Hotarul in timpul lui Vlad Tepes, 1459

,4rhimandrituki

Bradu

24

Ole tari/or

36

25

Spunarilor

37

Carte.? /Ira

26

MiCelarilor

38

Dealul Spirii

Postivarilor

500m

1 km

fr-

Palm Ivascu

23

Legenda

PI

PI

1,

PP

Mihai Viteazul , 1600

PP

C.Brincoveanu ,1700

MiirtVciresti

fixat de Regulamentul Organic , 1 iulie 1831

4,
P POLONIC

www.dacoromanica.ro

stinjcni si tot atita de adinc (circa 6 mctri),

iar la marginca dinauntrul santului, o intiritura
alcatuita din dotia rinduri de trunchiuri mari de
3

copad, spatiul dintrc ele fiind umplut cu painint.

Sc rccdita dcci, dar in mod mai complex si cu
un

caractcr militar

pronuntat,

ingraditura

din

vrcmca lui Mircea Ciobanul. Pe accast intaritura

circulara sint construitc nou bastioanc sau basti",
tot din trunchiuri dc copaci i pamint, fiecarc din
ele putind primi cincisprczccc tunuri. Deosebit, se
fortifica, iarasi prin trunchiuri dc copaci i pamint
adugindu-sc i cinci bastioanc complcxul de pc
colina de la Radu-Vocla, inclusiv cimitirul din drcptul

actualei biserici a lui Bucur, alcatuindu-se asa-zisa

palanca" a lui Sinan-pasa, pomenita in mai multe
rinduri in documcntele veacului al XVII-Ica ; ca putea

cuprinde ca la zecc mii dc oameni. Biscrica manastirii de aici e transformata in moschee ; se parca
cJ tara insasi va ajungc un pasalic turcesc ; Tirgovistea fusese i ca fortifirata, ca si I3ucurestii, si
inzestrati cu O garnizoana puternici. Dar desfsurarea ulterioarii a razboiului dovedi ca toate accste
fortificatiuni crau inutile. Armata lui Mihai, unita
cu accca a lui Sigismund Bithory, sili, printr-o
ofensiva victorioad, pe Sinan-pasa sa se retraga.
Nici nu se inccrcil macar, asa cum se intimplase la

Tirgoviste, o aparare a Bucurestilor. lenicerii

spahiii jefuira cc mai ramasese i &dud for orasului.
Sinan insusi se lauda, intr-o scrisoarc adresata lui
Nisangi-pasa, ca a dat prada focului i flacarilor
toate casete, bisericile, gradinile si vilele, adic aseza-

rile boiercsti". Palanca" fu si ea distrusa, biserica

fiind incendiad i azvirlit in aer cu praf de pusca.
Un document din 1614, fcbruaric 23, arati ca au
stricat (Sinan) si au surpat... manastirea, insi mai
ales a ars de foc din ciubucilc de sus pin la temelic,

jos, si au ars pina la temelie si toatc par* dc prinprejur, trapezaria si toate chiliile". Iar un alt document, inedit, dc mai tirziu, din 1663, februarie 3,
prccizcaza: Iar dupa accia, cind au fost in zililc
raposatului Mihai-Voda, stricat-au turcii manastirca
din tcmcliia ci, dc o au fost aprins cu iarba de pusca,
deci au perit atuncc bucatele manstirii i s-au rasipit si
Actiunea de distrugcre a Bucures-

tilor de calm armata lui Sinan e dovedita de altfel

prin altc documente interne. Asa, de pild, documcntul din 1632 refcritor la manastirea Stelea, spunc:

Deac-au venit Scnan-pasa cu multimc dc turci aici

in Teara Rumancascii, de au robit si au stricat tcara
si au ars toatc bcscaricile i manastirilc dc in toad'
tcara..., au ars si manastirea Stelea". Am aritat mai
inaintc (p. 55) actele privind biscrica doamnci Maria
doamnei Stana, biserica distrusa si ea dc armatcic
turccsti, de a ramas numai pamintul pustiu". Cind,
dupa biruinta dc la Giurgiu, s-a intors Mihai-voda
in orasul sau de scaun, aspectul acestuia era jalnic.
Dar bucurcstcnii nu s-au lsat ; primind i ceva
ajutoarc de la domnie, avind lcmn in pdurile de la
marginea orasului si stuf in baltile Colcntinei

Dimbovitci, si-au refacut rcpcdc locuintele. Numai

uncle lcasuri biscricesti, cum a fost manstirea
SI. Troita, manistirea Stelca, biscrica doamnei Maria
si doamnei Stana si uncle case boiercsti, de zid sau
piatra, n-au putut fi refacute usor. Dar dc-abia isi
incropiseril oamenii gospodariile chid, in toamna
anului urmator, in octombric 1596, se produsc, pe
neastcptIte, un atac al titarilor. Bucurcstii aid arsi
Mihai era la Tirgovistc ; acceasi soarta
din nou
avura si Buzau' si Gherghita. E adevarat ca hoardcle
se rctrascra in graba, nevrind sa primeasca lupta in
cimp deschis; dui ins fusese ficut Orasul i satele
inconjuratoare prczcntau un aspect dureros. Cronicarul contcmporan Balthazar Walter, martor ocular
al distrugerilor din cci doi ani consecutivi, serie:
Astazi de-abia se mai infitiscazi calatorului, ici si
colo, cite o cask biscrici stricatc, ziduri in mina,
In locul curtilor i cladirilor de a ciror privelistc
se bucura odinioarr. Pc dcasupra izbucni si molirna,
tovaras obisnuit al razboiului; Sc adauga i foametea,
pcntru ca nenorocirca sa fic completa. Si totusi, cu o
staruinta, energie si increderc in viitor care explica
rcfaccrea necontenita
de-a lungul veacurilor a
orasului bintuit dc atitca nenorociri, Bucurestii re-

nascura din ccnusa lor. Nu stntem de paterea lui

Gion, care crede ca orasul nu s-a mai ridicat bine
pe picioarc deck in timpul lui Matci Bzsarab", asadar

abia peste aproape patru decenii. In realitatc, cu

exceptia citorva lcasuri bisericcsti, a caror refacere
a intirziat, incolo locuintele i pravaliilc s-au refacut
relativ repcdc. Rcpcziciunca accasta se explica, pe
majoritatca
de o parte, prin felul construqiilor
din Ictnn i impletiturl muruid, cu acoperisuri de

sau stuf, o mica minoritatc fiind de zid i cu

acoperis de tigla sau olane
pe de alta parte, prin
bogatia pamintului. Erau de ajuns doi-trci ani de

cu rccoltc bune si prasile de vitc, pentru ea

oamcnii sji vada din nou gospodariilc inflorind.
E adevarat cii dupa prapadul repctat din 1595-1596,

Mihai sta mai mult in altc resedinte, la Inccput la

Gherghita, apoi la Tirgoviste, dar Bucurestii nu
sint complct dclasati. Din accst ora da voievodul
actc atit in 1596, in august, cit si in 1597, in aprilie ;

apoi in 1599, in martic si in mai. Tirgovistca va fi

prefcrata si dc Radu Serban; marca majoritate a
actclor lui proNin din aceasta vcche resedinta a pill.
Gasim totusi i documente date din Bucurcsti in
ultimii ani de domnic (1608-1610).
Ultimul an al domniei lui Mihai Vitcazul a
inscmnat o noua cumprina pentru Bucurcsti. In urma
infringcrilor dc la Nacni i Bucov, voievodul trebuisc
si pardscasci tara, indreptindu-sc spre Viena. Simion
Movila, hawk lui leremia, domnul Moldovei, ocupa
scaunul; dar armata carc-1 ajutasc s biruiasca,

armata alcatuita din

lcsi

moldoveni, ii spori

singuri rasplata, jcfuind pretutindeni. O, saraca

de tear cc au ptit atuncca cxclama cronicarul

ca au pradat si au jahuit toad tcara, i manastirile,

boiari, i sa'raci, pina ce au luat tot ce au gisit

www.dacoromanica.ro

65

acelasi timp, turcll praciau i ro.beau

pc de alta parte.
De la Mihai Viteazul a rimas in Bucuresti minastirea cc-i poarta numcle ; ea a fost ridicata, asa cum
am arltat mai sus (p. 63), inca inainte dc a ajunge
la domnie. Mihai o inzestreazi bogat, cu patrusprezece sate, dintre care treisprezece cumparate de el
insusi de la mosncni cu suma de 472.000 dc aspri
unul &wit de sopa sa, doamna Stanca.
Restaurata cu grija in zilele noastre de catre Comisia monumentelor istorice e o intrebare
daca au exfstat la inceput cele doui turle mici sau
daca" au fost asa de apropiate, de inghesuite chiar,
in turla cca mare, central avind de jur imprejur
la el'insii." In

Tot Mibal Vitcazul a t acut 1 un poa peste Dimbo-

visa, podul riposatului Mihail-voievod", Cum

spune un document din 1623; peste acest pod trecea
drumul cc lega orasul cu ctitoria voievodali.
La sfirsitul veacului al XVI-lea, Bucurestii ocupau
o suprafata apreciabilri si pe malul drept. Cerceta-

torii de pina acum ai trecutului orasului subestimeazi, in general, dezvoltarea de pe acest mal. Ceca
ce nu inseamni cii sintem de acord cu pirerea exprimat in 1889 de profesorul Lichiardopol, unul din
primii cercetitori temeinici ai oraului, care credea
ca Bucurestii s-au dezvoltat, la inceput, mai ales pe
mala deep ; nu socotim ins nici cA trebuie asteptat
secolul al XVII-lea pentru a se constata mahalalele

chiliile ce adapostesc acum Arhivele Statului, pistrind

incapatoarea pivnita cea mai veche din oras

intemeiate pe malul drept al Dimbovitei. Inca pe

vremea lui Mihai Viteazul existau aici aglomerani

ctitoria lui Mihai Viteazul este unul din monumentele reprezentative ale Bucurestilor si o adevarata
podoabil a lui (vezi fig. 20).

importante de populatie. Una a fost aceea a

Fig.!20

Biserica Mihsi-Vodi; In fostele chilli reficute se afIlastilel Athivele

Standui (LCS.O.R.).

C.0
4

PIP

fiffr'LL

66

www.dacoromanica.ro

postava-

Ip_1;

rdor, grupa ti in jurui _Biscricii Aibe, in aprojAcrea

versantului de est al Dealului Spirii. filpturile intreprinse la aceasti biserici in 1954 si 1956 au dovedit

cxistenta unui prim lca din veacul al XVI-lea,

avind alturi un cimitir. Postvarii se indeletniceau
Cu tesutul postavurilor pe care le splau in lacul sau
balta din mahalaua lor. Erau meseriasi de searni,
cunoscuti, impreuni cu colegii lor de prin judete
sub
constatim in Ilfov, in Dimbovita etc.
numele de postivari de tara". Marfa lor era inferioari celei produse in Ardeal, cu atit mai mult
ii

celei importate din apusul Europei, totusi, satisficea

nevoile pturilor de jos orsenesti, ale negustorilor
si mestesugarilor rnirunti, precum si ale unor fruntasi
ai satelor. (Pcntru alti mestesugari ai orasului, vezi,
mai jos, capitolul rcspectiv.) O alti aglomeratie sau
mahala era aceea din jurul ministirii Tirnov, situati la
est de mahalaua postivarilor. Aceasti ministire, avind
la inceput o biserici de lemn, in locul cireia Matei Basarab a ridicat una de zid, s-a numit mai tirziu Sfintii
Apostoli. In mahalaua din jurul mnistirii si-a avut

ocuinta, dupi pirerea n oastri, Andronic Cantacuzino, sfetnicul lui Mihai Viteazul ; aici gisim apoi
asezarea fiului siu, a postelnicului Constantin Canta-

cuzino, a carui sotie, Elina, era fiica voievodului

restilor, pina in hotarul Grecilor, 1 din Calca Vldrefilor in jos, pini in Dirnbovita, si din palangi in
jos, pini iar in Dimbovitr. Pe acest loc se adunaseri

oameni din toate prtile, dc strinsurr, alcituind

o slobozie. In prima sa domnie, Radu Mihnea,
nepotul de fiu al lui Alexandru, da o porunci, la
6 septembrie (1613), ca si fie in pace si slobodi
mabalaoa ce este

pre lingd pub:Mire de bit si de toate

dijdile si minciturile cite sint preste an in pelara

domniei-meale... numai sa fie de treaba si de lucrul
sfintei ministiri la ce va trebui". Dupi toate probabilititile, mahalaua exista dinainte de Mihai Viteazul,

din vremea lui Mihnea Turcitul, poate chiar din

vremca lui Alcxandru, intemeietorul ministirii.

Credcm deci, in concluzie, ca la finele veacului

al XVI-lea, sub Mihai Viteazul, lunca de pe malul
drept al Dimbovitei era locuiti, pe o litime apreciabili, incepind din dreptul podului Mihai-Vocli
pini dincolo de podul $erban-Vodi. Case izolate
vor fi fost i intre podul Mihai-Vodi i podul de la
lzvor, unde, pc malul drept, la poalelc dealului, se
afla ministirea postelnicului Ghcorma si a jupinesii
lui, Caplea, in timp ce deasupra, pc botul dealului,

se inilta frumoasa ctitorie a Viteazului". Aceste

doui licasuri sint considerate, in actele de la finele

Radu Serban. Tot in aceasti mahala si-a avut, poate,

veacului al XVI-lea si inceputul celui de al XVII-lea,

locuinta si unul din boierii de vazi ai lui Radu Mihnea,

ca din sus" de oras. De asemenca, case izolate vor

fi fost si de la vale de podul $erban-Vocli pin in
dreptul ministirii Sfinta Troiti, considerat, in actele
din acecai perioad, ca din jos" de oras.
Pe lingi aceste mahalale, mnstiri i biserici erau
apoi, tot pe malul drept, numeroase vii, livezi
gridini, intre altele livedea domneasc" i ciutiria" amintiti anterior. Livedca domneasci se intindea cam din dreptul gorganului" pin in dreptul
portii de sus a Curtii domnesti. Pentru multimea
celorlalte livezi i vii citim un singur document,

Constantin Baptista, zis si Cilibiul". De la aceasti

porecli a lui Baptista altii cred ea de la aceeasi
porecli a lui Andronic sau Constantin Cantacuzino

care vine din turcescul celebi i insearnni nobil,

de neam bun", s-a numit ulita principali, poditi,
a acestei mahalale podul Cilibiului" si uneori chiar
mahalaua inssi. Trecind peste bordeiele si casele
calicilor, de la vest si nord-vest de dealul" viitoarei
Mitropolii, era, la est de acest deal, mahalaua din
jurul ministirii Sfinta Ecaterina, ministire pomeniel
documentar pentru india data' la 5 iulie 1589, dar
care exista inca din timpul lui Alexandru al II-lea
(1568-1577) si era inchinati nfinstirii Cu acelasi
nume de la Muntele Sinai. Aceasti mahala se intindea

de o parte si de alta a drumului care, plecind din

dreptul Curtii domnesti si traversind Dimbovita, o
lua spre Giurgiu. Este o mahala foarte vechc, datind,

credem noi, inca din primele timpuri ale orasului.

Cici acest strivechi vad al Dimbovitei din partea
de jos a Curtii, ca si cel din partca de sus (in dreptul
Cii Rahovei de azi) au trebuit si aibi asezri ornenesti si pe malul drept inca de la inceput ; vor fi
stat aici paznici 'ai podului, care luau brudina" sau
taxa de trecere, ostasi care privegheau, acoperind
accesul, resedintei.dinspre miazizi, agenti ai vistieriei

care cercetau carde cu madi ce intrau in oras.

In sfirsit, o alta mahala se formase pe lingl minstirea Sf. Troiti. Alexandru al II-lea, Oaie-Seaci,
ctitorul acestui licas, ii diruise, pe malul drept al

Ditnbovitei, o bucat de loc ale cirei hotare le

cunoastem : De lingi crucea lui Istfan, din sus,
cit tine palanga (lui Sinad-pasa), in jos, pc Calca Vici-

acela

din c mai 1585iunie 1586 >, prin care

Mihnea-voievod intreste ministirii lui Ghcorma

postelnicul si a sotiei lui, jupineasa Caplca, stipinirca
asupra unci scrii intregi de asemenea proprietti,

anume: 1. 12 rozoare de viie 'raga livezia, cumpirate de Alexandru-voievod cu 12.000 de aspri de la

Costanclin Grecu si diruite de cl minstirii ; 2. mosic in locul minstirii i livczi ling vii si cu pomet,
acolo la mnstire", &niki de Ghcorma postelnicul,
care o cumParase de la oriseni cu 24.000 de aspri ;
3. 4 rozoare de viie acuite tot de Gheorma, care
le cumpirase de la popa Bogdan din Bucurcsti cu
4.000 de aspri" ; 4. o livad la Lacul Adinc, pini

In apa Dimbovitii, diruit mnistirii de Nccula,

feciorul Armei si al Mariei, In schimbul inscrierli
in pomelnic a lui si a pirintilor lui ; 5. o livadi
si Cu viie i Cu locul, iar din Lacul Adinc pini iar
in

Dimbovitr, diruiti de Miho negutitorul

in

schimbul inscrierii in pomelnic a patru suflete".

Dealul viitoarei mitropolii era acoperit de vii ; ele

se intindeau si pe povirnisul sesului spre luna, din
dreptul Dealului Spirii pini din jos de Viciresti.

www.dacoromanica.ro

67

obicei. Bucurcstii au fost pradati ; uncle lacasuri au

ars ; s-au comis i omoruri. Un document din 1613,
iunic 4, de la Radu Mihnca, nc spunc ca hrisoavelc

PREFERINTA ARATATA TIRGOVISTII.

BUCURE$TI1 SUB URMA$11 LUI

MIHAI VITEAZUL

ale minastirii Sf. Ecaterina s-au

picrdut cind cu rautatilc, cind a vcnit Batir Gabor craiul Cu ungurii aici in tara domniei-mcle

de proprictatc

In ultimii ani ai domnici sale, Mihai Vitcazul a

stat mai mult la Tirgoviste. Va fi contribuit la accasta
.i starca de ruina in care se giseau Bucurcstii dupa
cele doui pridaciuni i focuri din 1595 si 1596,
dar se vor fi adaugat i altc considercntc. Tirgovistea era mai aproapc de munti, mai putin cxpusa
unui atac prin surpriza, cum fusesc raidul-fulger
tataresc din octombric 1596. Pe de alta parte, era
mai aproapc de Transilvania, spre care se vor
indrcpta tot mai insistent privirile voievodului
care in 1597 incepusc tratativc cu impiratul Rudolf,
iar in 1598, la 9 iunie, inchciase un tratat cu
accsta.

Tot in Tirgoviste a stat cea mai mare parte a

timpului si urmasul lui Mihai Viteazul, Radu $erban
(1602-1611). El totusi se intcresead si de Bucuresti:
construieste un pod peste Dimbovita, podul $erban-

Voda, cum Ii spunc un hrisov din 3 martie 1631;

pe aici trecca drumul sprc Giurgiu ; de la pod si-a
luat mai tirziu numele drumul insusi
care in portiunca din oras era podit cu birne transversale
si
chiar mahalaua vecin. Tot lui Radu $erban i se
datoreaza i helesteul" din partea de sud a orasului,
amintit intr-un document inedit din 3 martie 1632;

el venca, dupi toate probabilitatlic, cam pe uncle

este lacul din actualul Parc al Libertatii. Mai era
un alt motiv, de ordin sentimental, carc-1 facea pe
Radu $erban si vina din Tirgovistc in Bucuresti.
Cunoscuse, insurat fiind, pe o vaduva, Elina, fata
popci Constandin din oras din Bucuresti", cum ne

un document ulterior ; ca ii avea asezarea

in satul Tintava, dincolo de Sabar, sprc vest de oras.

spune

Cu accasta vaduva a avut cl doi copii, nelegitimi,

din flori", pc Constan/in, care va ajunge in 1654,
dupi Matci Basarab, domn al Tarii Romanesti, si
pe Alexandra.
Pe vremea lui Radu $erban, c constatati documentar manstirea Ccrnica, la cst de Bucu-

resti, numita i manistirca de la grdistea Florestilor", ctitoria lui Ccrnica, marelc vornic
dc
si a sotici sale
aci numelc de azi al lcasului
Chcajna.

La inccputul ultimului an al dornnici lui Radu $erban, in ianuarie 1611, se produsc un atac prin sur-

prizi al principclui Transilvaniei, Gabriel Bithory,

care, pc de o parte, se temca dc dommil muntcan

amintirea lui Mihai Viteazul era incri vie

i, pe

de alta, voia sa fie el stapin al Miantenici. In miczul

iernii, pe cind toad lumca statm la adapost, soldatii

ardcleni trecura muntii, pe neasteptate, ocupara Tirgovistea, de unde Radu trebui si sc rctraga precipitat in Moldova, si cuprinsed apoi rcstul tarii.
S-au facut atunci mari excese dc catre soldatcsca,
locuitorii ncputind fugi in paduri, dupa strvechiul

luat atunci toatc averilc sfintei manastiri...

si

si

a ars si manastirca si a diat si un calugr ;

apoi atunci le-au luat

i hrisoavelc

si eartile dc

mostcnirc..."

Rautati" de acestea mai cunoscuseri Bucurestii

si satelc de primprejur si in primul an al domniei
lui Radu $erban, cind tatarii incercasera sa insc.auneze

din nou pe Simion Movili. Un ecou ni sa pastrat

in actul din 1621, noiembric 9, prin care Turturea
paharnicul vindc lui lirizea vel-vistier ocina de la
Ciumernicu, la sud-cst dc oras, din cimpu, si den
padure, si din apa Dimbovitii, ca vad de moad
Cu livczilc" pc 7 000 de aspri gata; actcic de proprietate nu i le poate da, caci au perit de dotati,
and au !dial a/aril pre utabi mien Pdtru banal de Glina".

Sc vede ca. un ccambul", adica un detasamcnt Vita-

resc, facuse un raid in regiunea bucuresteana, in

timp cc grosul armatci se indrepta spre grain,
uncle a avut loc prima batalie, nedecis, Cu
Radu $crban.

Tirgovistea c preferati

i dc domnii urmatori.

Marea majoritatc a actclor emise sub Radu Mihnca,

in prima si cea dc-a doua domnie (1611-1616 si

1620-1623), sub Alcxandru Bias (1616-1618), sub
Gavril Movila (1618-1620) si in prima parte a
domniei lui Alexandru Coconut (1623-1627) provine
de acolo, in timp ce actcle date din Bucuresti con-

stituie o mica minoritate. Abia din mai 1625 Coconut", nevirstnicul fiu al lui Radu Mihnea
avuii stabileste
statornic rescdinta in Bucurcsti. Asadar, timp de
mai bine de un sfert dc sccol, Tirgovistca si-a reluat
vechea calitatc de capitala a drii, fcind o scrioad
concurenta Bucurcstilor ; faptul a avut urmari asupra
ritmului dezvoltarii acestora. Totusi, nu se poatc
spune ca in accst ristimp ei au fost total ignorati.
Dupi Radii $erban, i Radu Mihnea s-a intcresat
de orasul de pc malurilc Dimbovitei. El reface,
in 1615, ctitoria bunicului si pirintclui ski, construind o noua biserici, impunatoarc, si chilii trainicc,
pe colina manastirii Sf. Troiti, colina care de atunci
a si capatat, impreuna cu minastima nsli, numcic
de Radu-Vod (vezi fig. 21 si 22). li sporestc
apoi considerabil averca, adiugindu-i satc, vii,
valii ; aceasti minstire va ajungc, Cu vremea, cca
sese la suirea pc tron, in 1623, 12 ani

mai bogati nu numai din Bucurcsti, dar si din intrcaga pica. Actcic ci de proprictatc sint in numar
de 8.342 (opt mii trci sute patruzcci i cloud), iar
rczumatcle, foarte sumare, ale accstor actc formcazi
un volum de 543 de pagini.

Radu Mihnca confirma, la 10 ianuarie 1623, si

scutirile de care se bucurau mahalagiii din jurul
manastirii, yeti cumin, veri grec, veri sirbu, veri

68

www.dacoromanica.ro

arbinas, yeti ce om ar fi", de toatc dirile i muncile

fat de domnie.
In noua biscrici, refic-uti radical in veadul al
XIX-lea, a fost ingropat, la 5 fcbruaric 1626, cti-

torul Radu Mihnea, mort la Hrlu, ca domn al

Moldovci. Piatra sa dc mormint s-a pistrat pina
astazi.

Sub accst domn, care se inconjurasc dc o sum5 de

dregitori grcci, se produce prima reactiune impotriva cicmcntului strin: e accca a lui Bircan, fost
marc stolnic al lui Radu $erban, si a unui grup dc
cipitani i iuzbasi. Complotistii sint insi dcscoperiti
si plitesc cu capul incercarea lor. O a doua rcactiunc,
mai puternici i care duce la indepirtarea domnului
si

la uciderca dregitorilor sii greci, are loc sub

Alexandru iliai. cfit rniscirii sint, de data aceasta,

Cirstea vornicul i Lupul paharnicul Mchedinteanul.

Daci cel dintii piere tiiat, cel de-al doilea, avind

acclasi motiv. Ei fuscseri insi inv insi dc catre boicrii

domnului la sat, la Minqti", adica la Batea de azi,

in nordul Bucurcstilor. De data accasta, sub Leon,
miscarca c mai puternici si obligi pc domn si ccdezc.
Alai ales ti se adiuga i amenintarca grupului de

boicri pribegi, in fruntc cu Matci aga din Brincoveni, care, din Transilvania, se pregitea si coboare
peste munti. Dc accea domnul stringc la Bucurcsti
toati tara" in rcalitatc, numai boiari mari si
mici i rosii i mazilii i toti slujitorii"
si, vizind
toti atita siricic i pustiirc tire, cauLi si atle dc
unde cad acele ncvoi prc tara". Aflatu-s-au i s-au
adevirat
citim in asczimintul solemn pe care
Lcon-vodi il da cu accst prilcj, la 23 iulie stil vcchi
1631
cum toatc nevoile si siricia Viril se inccp
dc la grccii striini, carii amestcci domniile si vind

tara fiel mili si o prccupesc prc capetc asuprite

(adici luind dobinzi mari), si dad vin aici in tara,

I .

I I I.I

'

I
.

it,

G-s Ub

\ Pie

Stampl ,eche InfltisInd mInastirea Radu.V.13. In incinta for.

mad de cbilii se al l biseri. mlnIstirii. (?t1.1.13.)

Fig. 22 Starnpl din sec. XIX InflrisInd m2n3stirea Radu-Voda si, In stInga,
Dixrica lui Bucur; In Cali curse Dlinbovita (13.A.R.);

ajutor din Transilvania, izbutcste si ocupe Tirgovistea si Bucurestii, in timp cc domnul fuge, mai

ci nu socotcsc si umblc dupi obicciul tirii, ci strici

toatc lucrurilc bunc ; i adaugi lcgi rcic si asupritc...
si inca alte multe strciniri au aritat sprc oamenii
tirii, nesocotind prc nici un om dc tara', instrcinind
oamenii despre domnia mea cu pismc si cu npiti i

Fig. 21

cum spunc un cronicar contcmgol, fin i manta"

poran
la Braila. Indati inccpu vinitoarea dupi

greci, atit in Bucuresti, cit si in toati tara. Boieri,

negustori, prelati
intrc acestia si un arhicrcu
fuel ucisi, iar averile lor pridate; un cipitan de al
lui Lupu, anume Buzdugan, ariti, in accasti privinti, un deoscbit zel ; cl avca i sprijinul tirinimii,
carc se aliturase rnicnii, pridind o scami' de aseziri boicresti. Dar sub noul domn turcii, vizind
miscarea, maziliscri pc Alcxandru 1lia

i numiscri1

Gavril Movili
atit Lupu, cit i acolitii lui
ajung in mina turcilor, a faimosului Skender, pasa
de Silistra, i sint trasi in tcapi in satul Ciocinesti,
lingi Dunire. A trcia miscare impotriva grccilor,
sub Leon-vodi, se imbini Cu o miscare a rosilor",
PC

adici a unci insemnate parti din armata de tara,

nemultumiti de greutatea dirilor. Inca sub predecesorul lui Leon, sub Alcxandru Coconul, fiul lui
Radu Alihnca, avuscsc loc o rcvolt5 a criltirafilor",

adici a unci altc pirti din armata dc tan, pcntru

avorind sdracii fdrel mild" (mai ales). De accea, domnul,

imprcuni cu tot sfatul, facc lcgituri

i jurimint
marc, de am jurat domnia mea Viril pe sfinta Evanghclic i marc afurisanic... in sfinta biscrici a domnici-mcle din Bucurcsti ; i dupi jurimint, cu tot
sfatul tirii cilcat-am accle obiccc rcic si lc-am pus
domnia-mca toatc jos, si am scos acci grcci strcini
den tara afari ca prc nistc neprictcni tirii fiind si am
tocmit domnia-mca i altc lucruri bunc care si tic

de lobos tirii". Astfcl, in cc privcstc pc rosii, se

hotiriste ca ei si fie in pace de dijmi i gorstini
si de viniriciu si si dca bir domnici-melc intr-un an
dc doui ori, de un cal cite ughi jadia galbcni] 40,
la Sf. Dimitrie si la Sf. Gheorghe". i aa, impozitul
era foarte ridicat ; totusi, fati de rcduccrca consimtiti si fati de misurile luatc contra grccilor, Lconvodi izbutcstc si-si asigure concursul armatei si al

www.dacoromanica.ro

69

hoierilor si, Cu ajutorul acestora, si respingi pc

pribcgii care venised cu oaste din Transilvania.

Lupta a avut loc, la 2 septembrie 1631, in marginea

Bucurestilor, deasupra viilor, din jos de ministirea
lui Mihai-vodi", asa cum ne arati cronica. Perit-au
multi oameni de tot felul citim mai departe
prins-au si pre Preda Brincoveanul, nepot lui Matei

aga, si pre Radul logofAtul de Desa i i-au riscumpOrat viata cu bani de la Leon-vod5 ; diat-au
si pre Adam banul acolo In tabr aceasta fusese
asczat5 din jos de mnistirea lui Pan vistiariul
adicA de minastirea Sf. Ecaterina lingi drumul
Giurgiuluio
si pc Preda Floricoiul din Greci
au intepat pre Nusa armasul si au trimis la impOritie

40 de unguri". Fcut-au Leon-vodi

continua
si o movili mare IMO' drum" ; ea acoperea
trupurile celor cizuti ; peste movil, care azi nu se
mai deosebeste insi de terenul inconjur5tor, a asezat
cronica

o crucc de piatri, care se pistreazil ilia' in curtea

bisericii Slobozia ; inscriptia ei povesteste biruinta
repurtati asupra pribegilor": si citi au c5zut in
rzboi zac supt accasti movil5". Dar ceca cc nu
izbutise prima dad va face Matei aga in anul urmitor.
Cind, in urma mazilirii lui Leon-vodi surveniti

si din cauza accstor fr5mintiri fu numit Radu,

feciorul lui Alcxandru Bias, pribcgii se gribid
vin5 din nou din Transilvania, unde se refugiased

dupl insucccs. De data aceasta Mad avea forte

mai mari: Oltenia intreag era cu el ; ii asigurase
putcrnicului pas5 de Rusciuk, Abaza.
Radu, la rindu-i, avea ajutor de la moldoveni, undc
tatl su domnea, si de la t5tari. Lupta a avut loe

si sprijinul

tot lingi Bucuresti, dar in alta' laud, anume: din

jos dc mAnistirea Plumbuitei". In ziva de 4 noiembrie 1632 se lovid strjile, acelea ale lui Radu fiind
infrinte ; a doua zi se dete bt lia principal, intre

grosul ostilor. Ea fu crincen5 si dud toad ziva,

rtarii atachicl in mai multe rinduri. Spre seari,
povesMatei repurti biruinta ; ear Radul-voda
tcste cronica
au dat dosul, fugind Cu mare

la gazda noastr." Invite a doua zi ia curte, el se

duce acolo Cu trsuri domnesti, insotit de un numr

de bOieri, dar si de vreo 200 de ostasi din garda

domneasci, mai bine inarmati si imbrOcati ca accia
din Transilvania". Toate strzile si pietele orasului
relateazi Strassburgh erau pline cu m5rfuri dc
pret, pe care negustori italieni, greci, armeni si turci
le expuseser5 spre vinzare. Multimea poporului era

atit de mare, inch se Orca c toad romnimea se

strinsese acolo. La curte, de asemenea, curtenii in
numr foarte mare; ceremoniile lungi de tot ; luxul
In imbridmintea oamenilor si in harnasamcntul
cailor iarisi mare. Palatul ins c5dea in ruird din
cauza vechimii si a deselor schimbari de domni."
Vod5, purtind cu5m5, asteapti pe Strassburgh la
usa silii de audiend, inclinind capul si tinind miinile

piept, dup moda turceascr. Trimisul suede z

ia loc pe un scaun alituri de domn ; in dreapta sint
dregkorii drii i ai curtii, imbricati in costum de
la

ceremonie, in stinga, citeva c5petenii turccsti. Cuvintarea lui Strassburgh, ca si scrisoarea regelui Gustav

Adolf sint tilmOcite in greceste si turceste de citre

oratorul", aclici predicatorul curtii, preotul ortodox
Benedict, de fel din Creta si care fcuse studii dc
tcologie timp de sapte ani la Wittemberg ; el stia
si limba latin, italian si german5. Dup5 ceremonie
are loc ospOtul. Inaintea principelui
relateaz
suedezul
erau vase si farfurii de argint, la cei din
mijloc
vase de pimint ars, frumoase, sm5Ituite,
la cei din coada mesei talerc i blide de lemn.

Cit tinu prinzul, bucatele nu se ridicad, ci se pused

uncle peste altele, pini cind, incetul cu incctul, se
iniltari ca o grimadii. Vinurile erau alese i foarte
gencroasc". Cind domnul inchini, cu un pahar
foartc mare, in sOntatea regelui Suediei, dau tunurile de arami si pustilc de se zguduie cl5direa si se
ciocnesc pe mad farfuriile. Boierii drii inchina ir,
sOn5tatea domnului si beau apoi paharul, stind in
genunchi. ,Ospitul tine ping seara tirziu. A doua zi,

spaim5

Leon-vodi, impreurd cu dregatorii si i cu o

escord de 1.000 de c5lAreti si 600 de pedestri,

domnic, Matci Basarab. Aceasti crucc a fost inlocuiti in 1925 printr-alta nou5, care a disp5rut in
1952; ea se afla ins nu ling5 Plumbuita, ci pc
malul lacului Fundeni, pird undc va fi ajuns des-

in si/vis et vicino nemore"), iar linga domn,

tarii si un cor de cint5reti" cinta", cu glas tare,

i cu capul gol". O nou movili se ridici

peste trupurile odor pieriti si o nou cruce, dc
piatd, vesti izbinda cclui cc avea sa-si zicl, in

insoteste pc trimisul suedez cale dc un ceas.

Boierii caliresc cal asiatici" si poard splendide
vcsminte". Trimbitele si cornurile r5sunO in
p5durile de aproapc si in codrul vecin" (proximis

f5surarea

In romineste, cintecele strimosesti ale tarii (pa-

Pe cind domnca Leon-vocli, i anume, in martic

1632, la citeva luni dup5 biruinta repurtati asupra

Irian, carmen").

pribcgilor", trece prin Bucuresti, in drum sprc

Alaiul trece pe Rugg locul Medici

recente cu pribegii", si Leon arad suedezului
mormintele celor ucisi si crucile ridicate in semn

Constantinopol, Paul Strassburgh, trirnisul regelui

de biruintr. La popas, intr-o vale apropiad si

Suediei, Gustav Adolf ; insemnirile lui asupra orasului

frumoad", au loc Intreceri cavaleresti, in minuirea

armelor, curse de cai, tragere la semn, domnul

si Curtii domnesti ant din cele mai prctioase. Ajungind in fata acestui intins si foarte mare oras in conne-au
specium vasti el ingentis oppidi povesteste el
intimpinat vreo sail' de boieri inarmati, venind sprc
noi in fuga mare a cailor... i, desdilecind, ne salu-

tad in numele lui Lcon-vod5

apoi ne insotir5

dind cel dintii exemplu si rispltind cu dirnicie pe cei care se disting ; astfcl, unui nobil
suedez, din insotitorii lui Strassburgh, li diiruieste

zece coti de stof5 de mOtasii, adusii numaidecit

din Bucuresti".

70

www.dacoromanica.ro

secol, un rastimp de relativ liniste i de propasire :

domnia-mea cu ochii mei stilpii stoboarelor taiati

scosi din tarin si am crezut domnia-mea si mai
virtos". Matei nu se 'Asa impresionat de faptul ca
una din parti era vreo manastire vestita i bogat,
ca Radu-Vocl. In procesul pe care il avusese ea,
la 20 ianuarie 1636, cu Saya, vataful din Vacaresti,
pentru 80 de stinjeni de mosie, domnul da dreptate

e domnia de douazeci i doi de ani a lui Matei Basarab.

acestuia din urma. Iar in 1643, cind acecasi manastire

In toad aceasta domnie, nici turcii, nici tatarii nu

ocup Bucurestii ; nu au loc lupte interne pcntru

Sc judec pentru vadul de moara de la palanca"

IN VREMEA LUI MATE! BASARAB

Dupa atitea decenii de grele incercari
ocupatii
straine, lupte interne, executii, jafuri i incendii,
molim i foamete
urmeazi, in acest zbuciumat

domnie, cu represiunile inevitabile subsecvente ; cit

despre incercarile pe care le face Vasile Lupu, domnul

Moldovei, de a scoate din scaun pe vecinul &Au,

ele dau gres, iar luptele respective nu ating orasul,
purtindu-se destul de departe de hotarele lui. Doar
spre sfirsitul domniei se produc tulburarile seimenilor si d:iribantilor, dar nici acestea nu privesc
Bucurestii.
Matei Basarab

impartit timpul intre cele dou

resedinte ; in prima parte a domniei a stat mai mult
la Bucuresti ; apoi a preferat Tirgovistea. 5i-a imprtit de asemcnea atentia si solicitudinea, construind
In ambele orase i avind grija de hotarele respective.
A promovat viata economica si culturala a tarii,
a gospodarit bine finantele aparind insa, se insi a intretinut o
telege, interesele clasci boieresti
armat de soldati platiti, care, alaturi de oastea de
tara, au impus respect turcilor si au respins atacurile
lui Vasile Lupu.
Am artat mai inainte (p. 55) felul cum a restabilit
el, in 1636
prin cercetarea personala la fata locului
hotarele de sud-est ale mosiei orasului Bucuresti, incalcate de un proprietar din Vacaresti, hotare
ce fusesera precizate prin avezare de pietre pe vremea
lui Mircea Ciobanul. Referitor la acest caz, un docu-

ment inedit, tot din 1636, arata ca, la reclamatia

orsenilor, iar domnul nostru, el s-au sculat Cu
curte[a], cu boerii marii-sale ai tarii i cu orasanii
Cu toti si au cutat semnele si au pus piiatra iar la
locu si au dat lunca orasului". Tot asa procedeaza
Matei, prin cercetare la fata locului, i intr-un proces
pe care il are biserica lui Gheorma banul cu manastirea

Mihai-vod; se duce el insusi &Mare, la terenul in

discutie, i acolo, dup ce asculti partite si pe ofsenii batrini care marturisesc adevrul, d hotrirea.
La fel va face el si cu prilejul procesului dintrc
hiserica lui Gheorma banul, inchinata arhiepiscopiei
din Pogoniana in tara greceasca" i minastirea

lui Sinan-pasa cu un Dumitru, nepotul popii Radului,

ea pierde din nou. Desigur, faptul a produs impresie

si a fost comentat defavorabil dc care clerici. Intr-un act inedit din 28 mai 1643, mai multi calugri
mireni batrini arata, referitor la acest caz, ca Mateivocla n-au vrut sa bage in seami nici cartile Raduluivocia, nici marturisirea boierilor si a noastra, caci
au fost singur
Deci ei dau aceasta marturie
si se afle, ca noi sintem oameni batrini, cu un picior
In groap i Cu altul afarr ; iar Matei-voda au tinut
cu Dumitru si au fost singur piris".
Lui Matei Basarab i se datoreaza refacerea Curtii
domnesti din Bucuresti. In vara anului 1640, palatal

se gisea Inca intr-o stare precara, asa cum aflarn

din relatia calatorului Deodat Bogdan Baksi : acesta,
venind de la Dunare, zaboveste citcva zile pe malurile
Dimbovitei i da o interesanta descriere a orasului.
El mentioneaza mai intii movila i crucea ridicat
de Matei dup hiruinta asupra lui Radu 1lia ; spune

apoi ca Bucurestii sint un oras Cara ziduri, asezat

intr-o... regiune foarte bogata in grine i plin de
vite de tot soiul, de vii si de fructe ; abunda in peste,
Dunarea Iind aproape, la vreo 30 de mile, si multe
lacuri si mai aproape. Acest oras
continua Baksi
are pe toate pietile i strazile poduri de lemn, deoarecc,

fiind in cimpie, pe vreme de ploaie se face mult

noroi, i caii, carutele i oamcnii umbla pe strzi
piete pe poduri. Palatal domnesc este asezat pe
malul riului ; chiar pc riu se aft' o parte a numitului
palat, i trebuie si treci prin palat cind intri in gra'dina, care este de cealalt parte a riului. Palatal nu e
de loc frumos, ci

aproape clarapanat,

unde

inainte erau ziduri de jur imprejur, acum este inchis

cu lemne, i casele in care sta domnul skit in proast:4

stare. Deasupra portii curtii se afl un turn si stau

mcreu soldati de gard ; inchisoarea, in afara curtii,
e fcuta din lemn." Baksie Ii incheie descrierea aratind

manastirii Mihai-vod. Cele doua licasuri se judecau

ca in Bucuresti skit dup cite se spune 100

de biserici", multe maniistiri" i 12.000 case de
schismatici", adica de ortodocsi, ceca ce el echivaleaza, gresit, cu mai mult de 100.000 suflcte"

pentru un loc de linga biserica, cc apartinuse odinioara acesteia i fusesc ingradit cu stobori", adica

in realitate aceasta inseamna, dupa calculul obisnuit,

numai 60.000. Prin urmare, in 1640, infatisarea Curtii

Cu gard fixat de stilpi. Documental inedit, din 5 apri-

domnesti lisa de dorit. Sprc sfirsitul domniei lui

Matei insi, atunci cind o viziteaza minutiosul si

Ghiormei hanului, care este linga vii", metoh al

lie 1635, important prin faptul ca arata existenta

In acelasi timp, sub Matei Basarab, a doua ctitorii
purtind numele lui Gheorma banul, are urmatorul

precisul observator Paul de Alep, insotitorul patriarhului Macarie al Antiohiei, situatia era cu total alta.

domnia-mea Cu toti boierii mari i mici i cu toat

lata insesi cuvintele acestui calator Ne duseram

la curte, care e o ell:lire mare, inconjurati cu inta-

si am vazut

riri de lemn. Mai inainte era foarte invechita, dar...

pasaj : ,,Si s-au intimplat de am mers pe acolo insasi

curtea, luni dup Paste...

la

biscrica

www.dacoromanica.ro

71

Matci-vodl a drimat-o si a rezidit-o cu totul din

nou. Acest edificiu e uimitor de elegant, cu un aspect
incinttor i mult mai frumos si mai \reset decit
curtea din Tirgovistc." In afara orasului, Matei Basarab a mai facut rase domnesti la manastirea Plum-

undc a isprvit de ridicat, la 10 aprilie 1647,

si o nou biseric, in locul celci vcchi. Rcstauratc
Cu grij, ca i intrcg complexul acestci mnastiri,
cascle servcsc astzi drept atelier dc timplrie cAlugrilor. Sc parc c tot lui Matei i se datorcaza i alt
rind de case domnesti, la Fundcni ; ruinelc tor
cuprindeau incii, pini in anii din tirma, nistc
pivnitc vaste, elegant boltite. Am atitat cu alt
prilej c accst btrin voievod de tara a fost ccl mai
mare ctitor dc lacasuri biscricesti al istoriei noastre
In cuprinsul Bucurestilor, el face o biscrica nou
la manstirca Tirnor, din capul podului Cilibiului",
mnastire numit ulterior Sfintii Apostoli. Acest
lcas e constatat documentar in 1585-1586, cind
cumpara cu 400 de aspri o livada de la un orsean
din Bucuresti. Stim faptul din actul inedit cu data
de 30 noiembric 1626, act care adaug limurirca
toate cartile" de proprictate ale manastirii sint
peste Dunre, la Tirnova, din pricina riutatilor".
Ceca cc arat legituri mai strinsc cu istoricul centru
bulla,

din Balcani si explica i numcic ctitorici bucurestene.

Matci Basarab face de asemenca, in 1652, impreuna
cu

bis -vel logofatul Radu Cocorascul, o biscrica

notia, la mnstirca Sdrindar. Situata pc locul actuate.

Case ccntrale a armatei, ca a fost darimat in 1896.

Probabil tot Nlatei Basarab a ridicat si prima bisericii
dc zid a manastirii Z14/ari, daca e si admitcm traditia, traditic potrivit carcia la inceput a fost un lcas
de lemn, inltat de brcasla zlatarilor, adic a mesterilor
aurari si argintari, corespunzatori giuvaergiilor de mai
tirziu. Semnificativ i aratind lrgimea de vedeni

intr-o vrcmc cind in apusul Europei bintuiau razboaiele religioase, e faptul ca el contribuic la ridicirca Bisericii cal/ice din Bucurcsti, in anul 1637.
O scrisoare din 29 august acest an afirmi c aceasta
biscrici
pc locul Baratiei de azi era mult infitisitoare" (molio ragguarderole"). Adaugam ea' tot
in timpul domniei lui, si anume, in 1638, traditia
punc ridicarea primci biscrici a armenilor din Bucuresti ; lcasul era de lemn si se afla aproape de locul
unde se inalt azi impunatoarea biserici de zid
a acestei comunitati. In jurut orasului, pe o

nazi de 30-40 de kilomctri, a ridicat Matci Basarab manastirile Cd/ddrusani (1638 intrc 14 iulie
si 20 octombric), pe malt', lacului,
(1646) pe Dimbovita, prccum si biscricile de la

amintita mai sus, si de la Calugiireni, la

pod". Sotia sa, doamna Elina, ridica, la rindu-i, o
biscrici in satul Herdsli, mosia ci parintcasci
uncle familia Nasturcl avca un splendid palat cu
si una la
trci nivele, lucrat in piatti cioplita
Plumbuita,

Negoesii,
si

pe Arges (1648).

Excmplul domnului indeamna si pe altii, boleti

ostasi si inaltc lacasuri. Din accast vreme,

dateaza bisericile bucurcstcne urmtoare : I. Biserica

Sfintul Dumitru, zis i biserica de juramint",
deoarecc aici jurau, inainte de judecat, cci care
trcbuiau si depuni mrturic. Situati indiratul
Postei centrale, accasta biscrica a fost ridicat pe

la 1650 de Badea Balaceanu, reprezentant al unci

foarte vechi familii boicresti bucurcstene, ale crui
proprictti se intindeau tocmai in accasta parte,
2. Biserica
spre vest de Curtca domneasca ;
Sf. Vineri, zidita in 1645 de aga Nita si de fiul sat'
Clin spatartil. Inzestrat in veacul al XVIII-lea

rcfacuta la 1839 dc ncamul l\lasturel din Heristii

Ilfovului, ncam caruia-i apartinea i sotia lui Mat& Basarab, accastii biscrica, situata la intrctiierea Cali

Vacarcsti cu Calea Calarasi, poart astzi numcle de

Sf. Vineri-Hercasca ; 3. Mnstirea Ritzvan ridicat

mai probabil de capitanul Razvan, pomenit documentar in 1644.

Pentru un oras in plin dezvoltare cum crau Bucurestii lui Isdatei Basarab, o singura piata de desfacere
a mrfurilor, un singur tirg" sau cum se spunea
pe vremea lui Mircea Ciobanul
un singur pazar"

nu mai ajungea. Alaturi de cel vcchi, din mediata

vecinatatc a Curtii domnesti, si anume, din partea
dc cst si nord-cst a ci, constatam until nou, tirgul
de sus", in panes de nord-vcst, pe unde sint astazi
Banca Nationala, Conscrvatorul si biscrica Zlatari. El
ceca cc
inseamn' ca exista cu siguranta si sub Matci i poatc
chiar mai inainte
sub numele de pazarul de sus"
(rcop n1a4p). In accst pazar si la data aratat, Constantin Serban Basarab-voievod intarcste lui Costea

apare in documental din 1657, martic 6

cojocarul un loc de pravlie", cuprins intre asezarile lui Fota i Mazarachi. 5i daca traditia bucuresteana,

care pune intemcierea tirgului Mosilor" in legaturi

cu Matei Basarab si anume, in legatur cu pomenirea
celor cazuti in lupta cu Radu 'has, corespundc rcalitatii, are un fond dc adevar, atunci tot in vremca
accstui voicvod trebuie sa admitem i inceputul
unui al trcilea tirg, Tirgul de Mara", care s-a tinut
mai intii in preajma actualci biscrici Oborul-Vcchi,
mutindu-se apoi, dupa ce orasul s-a intins, pe locul
cuprins intre sfirsitul Cii Mosilor I Halele Obor.
Acest Tirg de Afar" apare in cronica lui Brincovcanu la anul 1693, ca loe al executiei boierului Staicu

paharnicut Merisanul, care =blase dupil domnie.

Din cauza numclui dc Tirgul de Afar" care se
&idea accstui de-al tram ring, cclui dintii i s-a zis,
dc la o vreme, Tirgul Dinliiuntru". Asadar, in a
doua jurnatate a vcacului al XVII-Ica, Bucurcstii
au trci tirguri" sau centre speciale de desfaccre a
marfurilor. Numilrul pravaliilor crcste considerabil ;
crcste de asemenca valoarca lor. In documental din
1649 prin carc Matei Basarab intrcste manastirii

Radu-Voda poscsiunite ei, se arata cum un loe cu

4 pravalii cumprat de Malcoci de la Pctre, fiul lui
Dragomir vornicul, cu 67.000 de aspri dc argint,
a fost revindut de Malcoci milniistirii cu 100.000 dc
aspri ; deci o crestere dc 33.000 de aspri
cinci-

72

www.dacoromanica.ro

zeci la sut5

intr-o vrane cind moneda e stabil5,

nu se depreciazi. (Pentru alte detalii asupra viejii

care afirmi cl cca mai mare parte a tirii s a alipit

seimenilor", sau un raport contemporan venetian

economice a orasului, vczi mai jos, capitolul Mellefu-

relatind cl la r5scoal5 participau soldatii i poporul",

gari

dar si din izvoarc interne.

124scoala a awn deci un

bold& caracler social, fiind indreptat5 impotriva pose-

neguslori.)

dantilor.
Pentru potolirea ci a fost necesarl intervcntia

RASCOALA SEIMENILOR 1 DOROBANTILOR.

BUCUREST1, RESED1NTA STATORNICA

Dupil nistimpul de liniste i inflorirc care a fost

domnia lui Mad Basarab, urrneazA iarisi, in istoria
Bucurcstilor, ani de grcle incerairi, in care viirsarea
de singe, prada i pirjolul sint urmate de molimi i dc
foamete. Aceasta alternanti periodic5 este de altfcl
am putea spune o caracteristic5 a vietii orasului nostru timp dc secole.
Urmasul in scam al lui Matei, anume Constantin erban Basarab, zis Cirnul", tinind scam5 de
atitudinea protestatar5 avut5 la Tirgoviste de ostasii
Icfegii in ultimul an dc domnic al prcdcccsorului
voi sa dizolvc corpul seimenilor urbi, care se
do. cdiser5 cci mai vchementi. Acestia izbutir5 ins5
sa solidarizcze cu ci pc dorobanfi si incepur5, la 27 fc-

bruarie 1655, o niscoala cu un pronunjat caracter

antifcudal. Sc porni mai trail o adevrata' vin5toare
dup boieri, acuzati al au indcmnat la desfiinjarca

scimenilor. Au picrit atunci Gheorma vel banul,

Dr5ghici fiul Papei visticrul dc la Greci, descendent prin mama din Mihai Vitcazul, Gheorghc Carida

vistierul, Papa Brincovcanu, tat5I viitorului domn,

Cristaa, fiul lui Socol clucerul Corniltcanul, Udrea
sulgerul Doicescul, Prcda Beca de la Maia, Saya
sufarul Cusciurcanul, Dumitrascu Frejurcanul, Dumitru comisul, Mihai ciohodarul i patru cpitani :
Gidea, B5ncili, Ivan si lancu de la alinesti. R5sculatii au pridat nu numai caselc boicresti, dar si pc
ale negustorilor ; nici biscricilc n-au fost crutate,
vesmintele prcotcsti scrvind pcntru a face din ele
concise, altite i c5ite, iar cirtile de slujbi si odoarcic

hind vindute prin tirg. Si au jihuit

povestcste

toat5 teara din cap pink' in cap, si crucis

curmezis ; mai pre scurt sI zicem, vecin pre vecin,

cronica

fin pe nas, slugi pc st5pin." Pe locul undc a cizut

Papa Brincovcanu, in drcptul casclor sale de la
poalele Dealului Mitropolici, ncpotul s5u, fiul volevodului Constantin Brincoveanu, a ridicat in 1713,
iulic 20, o cruce dc piatr5 cu o inscriptie povcstind

faptul: cind s-au nidicat d5r5bantii asupra domnului si a boierilor t5rii, la leat 7163" (1655); accastO
crucc, inlocuind pe cea vcche, de lemn, pus5 dc tail
celui ucis, se afla i astizi in fiinj5. N-a fost ins5 numai
o r5scoal5 a ostasilor. I s-au asociat si o 'Duna parte
din orisenii s5raci, prccum si din ruminii sau t5ranii
dcpcndenji. $tim accasta nu numai din izvoarc
externe ca, dc pild5, cronicarul transilv5nam Kraus,

simultani a pasii de Silistra, a domnului Moldovci,

Gheorghe Stefan, si a principclui Transilvanici,
Ghcorghc Rakoczy II. Armata acestuia din urm5
zdrobi pc fasculati in lupta dc la Soplea, pc Tcicajcn
(26 iunie 1655). Dar o dat cu sfrimarea scimenilor
d5r5banilor si in urma sanctiunilor nccrutAtoarc ce
urmani, disp5ru o !mina parte a armatci muntcnc.

Calirasii, la rindul lor, se ridicarl, nici doui luni

mai tirziu, rcpctind, probabil pcntru acccasi pricini
a apiskii fiscale, miscarea inaintasilor Ion din vrcmca
lui Alexandru Coconut (vczi mai sus, p. 69). Dar
ei, in numr dc vrco doui mii, fur5 batuti in lupta
care avu loe la Cilug5reni. Rczultatul final al accstor
misc5ri repetate a fost desfiimarea ostii pe cue se
bizuia Matci Basarab ; domnii urm5tori nu-si mai
pot ingiclui o politicii de rczistentA, asa cum f5cuse
b5trinul voievod. Dad 5 Brincovcanu ar fi avut armata

dc la Finta, cl n-ar ti ispr5vit sub sabia c515ului, la

Constantinopol.
Lui Constantin $crban Basarab i sotici sale Blasa
li se datoreaz5 ridicarea /11itropolici din Bucurcsti.
L5'casul, dominind din inAltimea colinci intrcgul oras,

nu era terminat complct in 1657. Paul de Alcp, care

il vizitcaz5 in accst an, ne spunc, intre altcle, cl acoperisul, din plumb ca si la Plumbuita, ca si la mln5stirea Putna din Moldova necesitase peste 40.000 de
ocalc din accst metal, ceca ce reprezint5 mai mult de
cinci vagoanc. Biserica a fost tirnosit5, cu marc pompil,

sub Mihnea al III-lea, urmasul lui Constantin Serban

Basarab, in anul 1658, patriarhul dc Antiohia luind

parte la ceremonic. Incepind din 1661, in accastil

mn5stire se fixcazi sediul Mitropoliei ; confirmat
solemn, in 1668, iunic 8, cl va riminc definitiv aici.
E de obscrvat cl resedinta cclui mai inalt icrarh
al Tirii Rom5nesti a avut o cvolutie similar5 resedintci

domncsti. La inccput, in vcacul al XIV-les, a fost

la Curtea-de-Arges, i anume, in m5n5stirca de pc
locul undc Neagoc va ridica splendida sa catedrali ;

s-a muta apoi la Tirgoviste, in noua rescdinji a

domnului ; in vcacul al XVI-lea a ajuns in sfirsit
in Bucurcsti. In acest din urmil loe, primul scdiu a
fost la m5nOstirea Sf. Gheorghc-Vechi, uncle era
Scoala domnalsci dc slovcnie, care preg5tca diacii
nccesari cancelarici. Intr-un act inedit din 10 dccembric

1734 privind un loe din Bucurcsti, citim: care loe

mai dcnaintc vreme au fost al sfintei Mitropolii,
fiind beserica SfIntului Gbeorgbie milropolie veache".

Cind Alexandru Oaic-Seacii ridici m5nistirea SI. Troi-

ti, pc colina de la Radu-Vod5 (vczi mai sus, P. 61),

cl hot5r5stc ca scdiul metropolitan si se mute acolo.
Asa sc cxplidi dcnumirca de sfinta, marc, dumnczciasca mitropolie" pe care o da' accstei m5nistiri docu-

www.dacoromanica.ro

73

mentul din 15 iunie 1577. Numai cA hotrirea lui

Alexandru a fost anulati de imprejurrile vitregc
care s-au abitut asupra lcavului la sfirvitul secolului.

Revenit la Sf. Gbeorghe, sediul Mitropolici va ramine aici, alternind msA Cu cel vechi din Tirgovivte,
atunci cind domnii preferi oravul de la poalele dealu-

rilor. In sfirvit, prin lcavul ridicat de Constantin

$erban Basarab, problema revedintei este dcfinitiv
rezolvat. In noua i impunitoarea biserica din virful

colinei se vor unge dc acum inainte domnii trii,

opozanti, ia inceput, in 1658, un grup mal mic, bare

care vi Preda Brincoveanul, vel-banul Craiovei, ucis
in cascle domnevti in Tirgovivte"
Bucurevtii fiind
arvi, domnul st in vechea capital
apoi, in vara
lui 1659, intre 25 iunie vi 25 iulie, un grup mai numeros
treizeci de boieri tot de frunte", dupi
spusele cronicii
cuprinzind pe vel-vornicul Radu

Cindescul, pe vel-sptarul Udrivte, pe vel-clucerul

Diicul Buiccscul vi o sutra' altii. Urmeazi, dupi
pilda modelului siu, tuerca nu numai a creditorilor

asa cum ne spune cronica, arkind intronarca lui Constantin Brincoveanu ; aici se vor stringe, manifestind,
cei nemultumiti de mersul treburilor, asa cum se va

turci, chemati spre a fi achitati, dar vi a tuturor musulmanilor din intreaga tar. Sint atacate i cettile tur.

intimpla sub Radu Leon, in 1668, vi apoi, de mai multe

ori, in veacul al XVIII-lea; in sfirvit, aici, IMO Mitropolie, i va tine vedintele, incepind din 1831 vi

drept ; la Fritevti, unde, pe vremea lui Mihai Viteazul,

fuseser btuti titarii, se repurteazI chiar o biruint..

pin astzi, Adunarea Nationali a trii. Colina sau

dealur din lunca Dimbovitei va deveni locul reprezentativ al capitalei.

iar dinspre Moldova amenintind oastea hanului, Mihnea e nevoit si se retrag5, prin trecAtoarea Branului,
in Transilvania. In urrna lui, ocupa tronul Gheorghe

In afari de aceasti important ctitorie din Bucurevti,

Constantin $erban Basarab a ridicat o bisericA vi la

Ghica, transferat de la Iasi. Dar armata turco-titati

care-1 insotea pradi cumplit, din ordin, timp de trei

sud de ora', in satul Dobreni, uncle-0 avea o frumoas avezare, ale crei inclperi erau impodobite,

zile

dup mirturia !ill Paul de Alep, cu picturi inftivind

scene de lupte" vi unde vi-a ascuns avcrea, in nivte
poloboace bigate in fundul helevteului, atunci cind
a trebuit s prseasc, grabnic, i domnia i tara.
Intr-adevr, in urma campaniei nenorocitc din Polonia
la care, ca aliat al lui Gheorghe Rkoczy II, participase i el printr-un corp de oaste, turcii Ii ordon
se prezintc la Constantinopol. $tiind ce-I avteapti
amintirea executrii lui Miron Barnowski al Moldovei

inc nu se vterscse
Constantin $erban Basarab la
in grab calea spre Transilvania, in timp cenoul domn

Mihnea al III-lea, insotit de o oaste numeroasi de

ttari, intr in tarsi'. In acest moment, Bucurevtii au
fost dati prad focului de clue trupele din ariergara
ale fostului domn i potrivit ordinului acestuia. Credea

cA astfel va face greutti lui Mihnea. Ce e drept,

acesta nu s-a putut aveza la Curtea domneascg, ci
s-a instalat in cuprinsul mnstirii Radu-Vod pc
care a fortificat-o ca doul palisade de lemn, ca odinioari Sinan-pava, in timp ce boierii, ale ciiror case
arseseri, locuiau prin altc mnstiri. Asa ne spunc
Paul de Alep, care in acevti ani 1657-1658 a z5bovit
pe meleagurile noastrc i a vizut cu ochii lui
oravul ars.
Mihnea al III-lea, una din figurilc cele mai curioasc
vi mai interesante ale istoriei noastre, asemntor
lui Despot-vocli al Moldovei, avind ca i acesta remarcabile insusiri
era crudit, poet, poliglot
a vrut ti imite pe Mihai Viteazul ; a vi luat de altfel,
incepind cu documentul din 13 jume 1658, numelc

de Io Mihail Radu-voievod". El ii propune sa Sc

rscoale impotriva turcilor i incheie, in acest scop,
o aliant secreta' ca Gheorghe Rikoczy ; impirtvind
planul su boicrilor, constat ins ca acevtia dau inclrat, ternindu-se de uriniiri. E ncvoit deci si-si amine

planul, dar intre timp suprimi pe o seami dintre

74

cevti de la Dunre, atit pe tirmul sting, cit vi pe cel

Dar aliatul sAu Rikoczy fiind infrint de citre turci,

i trei nopti, avind si rizbune pe cei chuti cu

prilejul rscoalei prcdecesorului. Intriturile Tkgovitii

tot din ordin turcesc, drimate, lar domnul
i stabilevte revedinta la Bucurevti. Se poate spune ca
acum, dupi rscoala lui Mihnea, rolul vechii capitale
de la poalele dealurilor este incheiat ; domnii urmtori
vor trebui sA stea numai pe malurile Dimbovitei, in
apropicrea garnizoanei turcevti din Giurgiu. Bucurevtii prezentau iarvi imagines dezastrului ; dupi focul
din 1658, urmasc prada turco-ttati din anul urmNtor,
insotit i ca de incendii vi tot felul de blestemtii.
o foametc
In 1660 s-a adaugat
din cauza secetei
cumplit ; ajunsese o miert, adic o misurN de 110 oca-

le de grine, 68 de galbeni, pret cu care cumprai obis-

nuit o movie ; un document contemporan vorbevte

chiar de foametea cea mari, and minca om pe om".
In sfirvit, spre a pune virf nenorocirii, a izbucnit vi
ciuma, adus, probabil, de ovtile turcevti ; ea a tinut,
dup spusa cronicii, trei ani, in timp ce foametca a
durat doi ani. Victimele au fost numeroase in special
in Bucurevti i Tirgovivtc, facindu-se moarte nespus", dup afirmares aceleiavi cronici. Toate acestc
calamitti loveau in primul rind masa ces mare a tirgovetilor ; lor li se risipeau avezrile, dughenile,
se furau lucrurile i mirfurile ; un nurnir dintre ci
cdeau jertf atacatorilor sau crau robiti. Fruntavii,
boierimea, clerul Malt izbuteau, adesea, a se pune la
adipost, rear:grind dup trecerea furtunii. Dar oravul
se refcea in scurt interval. Un an, doi de recolte bune
cum a fost sub Grigore Ghica (1660-1664): vi

s-au fcut One i mierc i vin mult vi s-au deschis

toati hrana sracilor" reluarea activitatii mevtevugirevti i comerciale, recldirea rapid a caselor
ddcau capitalei vechea inftivare. Prin activitatea celor

multi, a tirgovetilor de rind, Bucurevtii crevteau, in

ciuda repetatclor calamitti ce se abteau asupra
lui. De accca, i dup evenimentele anilor 1658-1659
refacerea oravului avu loe destul de repedc.

www.dacoromanica.ro

Un vestit cilitor turc, Evlia Mehmed 2ilib, cunoscut indeobste sub numele de Evlia Celebi, a vzut
orasul o data' in 1659 si a doua 'para. in 1666. Iati cum
il descric cl, la citiva ani numai dupi tot sirul de nenorociri cc cizuse asupri-i

Acest oras are in total

; ma12.000 de case... acoperite cu trestic si

joritatca lor sint cu un cat... Case construitc din piatr
sau caramida... sint putine la numir si nenorocoase,
deoarece stpnii lor ghiauri, la sapte-opt ani o data,
fac cite o riscoali, iar titarii i turcii dau atunci foc
orasului ; insi locuitorii, in acelafi an, refac casele lor

mici, cu un cat, dar sinitoase. Cu totul, exist vreo

mie de dugheni, construite din scinduri. In toate aceste
dugheni stau fete frumoase care vind mirfurile...

Sub fiecare dughean e previzuti o pivniti, si acolo

se pistreazi fel de fel de vinuri, mied, rachiu i alte
buturi." In total continua cilitorul turc sint
mph, banuri de negustori ; in prezent isi incheie el
capitolul respectiv
acest oras prosper din zi in
zi." Descrierea lui Evlia Celebi corespunde in general

sau cinci pravilii ; se stia dimensiunca tip a privlici,

litimea ella ulit. Astfcl, de pildi, in actul din 1626,

iulie 20, Alexandru Coconul intirestc negustorului
Sima, fiul lui lane Stati Sano, un loe dc douii priivale (ad ARA npirkall4), dupi cum la 1638, mai 1,
mai multi bucuresteni, btrinii tirgului", adeveresc ci
minstirea Radu-Vod poscdi in oras un loc... de 11
privilii" si un altul de 8". Priviliile crau intr-adevir,
cum apune Evlia Celebi, ficute din lcmn ; asa se
cxplic termcnul lemnele" priviliei, care revine freevent in zapiscic contemporane. Astfel, in zapisul inedit din 1698, octomvric 7, privitor la o privilic din
Bucuresti a lui Nica selarul, revendicat de egumenul
mnistirii Cernica, se arad ca mahalagiii au pretuit
lemnele" privliei drept talen i zece", bani pe care
egumenul bi da Nici. Nici afirmarea lui Evlia cii sub
fiecare privilie e cite o pivniti in care se vind biuturi
nu trebuie si surprincli. In realitatc, sub foarte multe
din aceste privilii existau pivnite, uneori construite
din piatr, in care se desficea produsul nenumi-

in multe locuri,

realittii ; numirul caselor coincide cu acela indicat de

ratelor vii ce ocoleau orasul

Baksie, pe vremea lui Matei Basarab, si evident

turcul n-avca de unde si stic ce spusese predecesorul
sill. Si fi exagerat amindoi in mod identic? In once
caz, cifra de o mic de privlii nu c de loe exagerati ;
in general aceste prvuii aveau dimensiuni mici ;

pitrundeau in interiorul lui, ajungind pini in

preajma centrului. Cit despre fade frumoasc care
vind mirfurilc, era o vcche practici, aplicatil
in special la circiutni sau pivnite ; crismirita
frumoasi c amintiti i de alti cilitori, si nu
numai la Bucuresti, dar pretutindcni in Muntenia
si Moldova.

circa trei metri fatad, de aceea, in documentele vremii,

se si apune in mod curent : un loc de dou sau trci

i,

BIBLIOGRAFIE

I. Bucureftii in a dona jumdtate a

se co lului XVI. 1. N. lorga,Fintina lui Alexandrurock Alircea, in Bul. Co,,,. mon. ist., XXVI (1933), p.32;
St. Nicolaescu, Istoricul Mdndstirii Sf. Treime ( Radul-

Vodd) din Bucurefti, Bucuresti, 1939, 50 p. in 8;

loan Sachelarescu, Din istoria Bucure f tilor, Plumb nita,

Bucuresti, 1944, 224 p. in 8; 4. St. Pascu, Petra Cercel

,ri Tara Romcineascd la sfirsitul sec. XVI, Cluj, 1944,
313 p. in 8; 5. N. Serbinescu,Istoria Aldndstirii Snagov,
Bucuresti, 1944, 221 P. in 8; 6. L. Lizirescu-Ionescu,

Dinu V. Rosetti, Gh. Ionescu, Gh. Astangii, Horia

Teodoru, Sdpdturile arbeologice din sectortd CurteaVet*, in Bucuresti. Rezultatele sdpdturilor, Bucuresti,
1954, p. 184-261 ; 7. Coniribufii la istoria inceputurilor
picturii romnefti, in Studii
cercetdri de istoria artei,
1-2, 1954, p. 81 96 ; 8. Lia Lehr, Despre dezvoltarea

material. de istorie medie, IV (1960), p. 433-463 ; 14.

Dr. N. Vitimanu, Bdile din Bucurefli in veacurile al

XVI-leaal XVII-lea, in Igiena, 1960, 4, p. 357-364.

Bucureftii sub Mibai Viteazul.

15. N. Iorga, Istoria lui Mibai Viteazul, vol. III,

Bucuresti, 1935,299+226 p. in 8 ; 16. P. P. Panaitescu,

Mibai Vi/caza!, Bucuresti, 1936, 269 p. in 8; 17.

I. Ionascu, Vlad Zirra, D. Bcrciu, Margarcta Tudor,
Sdpdturile arbeologice din sectorul Rada-Vodd, in Bucuresti. Rezultatele sdpdturilor, Bucuresti, 1954, p.132
183.

Pref erinfa ar d /aid Tirgovistei.

Bucureftii sub urmafii lui Mibai

Vit ea z u I.

18. Stoica Nicolacscu, Podul lui Serban-

Volk din Bucurefti, in Gaz. mun., VII (1938), nr.335 ;

19. Hie Remus, Date necunoscute in legdturd Cu moartea

economicc7 a oraselor din Tara Romiineascd in anii 1501

1650, in Studii ,ri reftrate privind istoria Romdniei, 1,1954,

pabarnicultri Lupa Mebedinfeanul, in Rev. ist. rom.,

moo-Nor mndstiresti secularizate la 1863, in Studii, XII

regid bunuri publice Bucurefti, Aldnastirea Rada-Vodd,

p. 663-684; 9. Constantin C. Giurescu, Suprafafa

IX (1939), p. 274-280; 20. Ileana Leontc, Actele

(1959), 2, p. 149-157; 10. R. Manolescu, Aspecte

Bucuresti, 1948, 543 p. in 8; 21. Paul Cernovodeanu,

Crucea lai Matei Basarab de la Fundeni (ms.).

tesugurile din Bucuresti in seco/ele XVI ,ri XVII, in

Studii, XII (1959), 5, p.71-112; 12. Lia Lehr, Comer-

Basar a b. 22. Sapte biserici ca averi proprii, Bucuresti,

sec. XVI si prima jumdtate a sec. XVII, in Studii

1899-1915, 212 + 175 + 114 + 132 p. in 8; 24.

din istoria negofului bucurestean in secoltd al XVI-lea,

in Studii, XII (1959), 5, p. 25-69 ; 11. St. Olteanu, Mes-

IV. Bucureirtii in vremea lui Matei

1904, 255 p. in 4; 23. Pr. Marin Dumitrescu, hm-

/al Tdrii Romnesti fi al Moldovei in a dona jumdtate a

rica! a 40 de biserici din Romdnia, vol. I IV, Bucuresti,

materiale de istorie medie, IV (1960), p. 223-306 ; 13.

Paul Cernovodeanu, Crildloria lui Pierre Lescalopier in
Tara Romdneascd si Transilvania la 1574, in Duda fi

I. C. Filitti, Biserid ,ri clilori, Bucuresti, 1932, 48 p.

in 8 ; 25. D. Caselli, Biserica, banal ,ri mabalatta Zhitari,

in Gaz. mun., II (1933), nr. 96, cf.nr.100 si V (1936)

75

www.dacoromanica.ro

nr. 249 ; 26. C. Moisil, Bucurefiii fi imprejurimile

/a

mijlocul veacului al XVII-lea, in Bucurestii-Vechi, I V

(1930-1934), p. 7-28; 27. D. Casclli, De cine a lost

intemeiald Biserica ROzvan, in Gaz. mun., IV (1935),

nr. 190; 28. Victor Brtulescu i Ilie Remus, Mdndstiri
Bucuresti, 1935, 80 p. in
,ri biserici din jade; sil
8; 29. Stoica Nicolaescu, Sfinta Aldndsiire Sdrindar din
13ucurefli, in Gaz. mun., IX (1940), nr. 424 si 426;
30. Constantin C. Giurescu, Matei Bararab, cel mai
noi despre
mare &tor bisericesc al neamului nostril.
Idcasurile Itti, in Prinos inchinat inaltpreasjintitului
Nicodim, patriarbul R orndniei, Bucurcsti, 1946, p.167 -176 ; 31. Lisio monumentelor de culturd de pe teriloriul
R.P.R., Bucurcsti, 1956, XV + 196 p. in 8; 32.
Eugenia Greceanu, Casa de piatr din Herdfii. Studiu
arbilectonic, in Monumente "tutee, 1(1958), p.131- 148
33. Dan Berindci, Ispravnicul san ispravnicii scaunului
cercetdri ftiinfifice. Istorie,
Bucurestilor, in Studii

Iasi, XIII (1962), 1, p. 129-138.

V. Reiscoala seimenilor si dorob an tilor. Bucuresti, resedinta statornicd.

34. Ion D. Trajanescu, Mitropolia din BlICIlref ti, in

Bul.Com. mon. ist., V (1912), p.137-176; 35. N. C. Bijcnaru, Rdscoala seimenilor (1655) ,ri stabilirea suprematiei politice a Mi Rkoczy asupra TOrii Romnefii, in

Arbiva din Iasi, XXXII (1925), p.99-115; 36. N. C.

Bjenaru, Domnia /ni Constan/in VoclO .Yerba,, de la

stabilirea suprematiei /ni Rdkoczy asupraTorii Romnesti
kind /a mazilirea //ti, in Arbira din as, XXXII (1925),

p. 196-221 ; 37. Al. Ciornescu, Domnia /ni Alibnca

III (Alibail Rada) 1658-1659, Bucurcsti, 1936, 181

p. in 8; 38. Gh. I. Georgescu, Foametea din 1660 in

Tara Romdneascd, in Rev. ist. rom., XVI (1946),
p. 355-359; 39. Constantin C. Giurcscu, Un vecbi
oral al Tdrii Romcinesti:Corndleltd, Bucurcsti, 1957, 36p.
in 8 (Extras din Studii ,ri articole de istorie, II); 40.

Paul I. Ccrnovodcanu, Rdscoala seimenilor ,ri dorobantilor din Bucuresti la 1655, Bucuresti, 1962, 83 p. in 16.

www.dacoromanica.ro

BUCURESTII, MARE, CENTRU ECONOMIC SI CULTURAL

iN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI AL XVII-lea
51 iNCEPUTUL SECOLULUI AL XVIII-lea

Bmwreolii, oral park mare

foarie
bogal" (amplissimum el ditissimm").
(CAlitor ungur care a vAzut ora;u1 in 1678)

Dupa grelele imprcjurari ale anilor 1658-1660,

cind jafului turco-tatar i s-au adaugat focul, molima
foametea, a urmat un rastimp de aproape sase deccnii de dezvoltare pasnici, normal. Pina in 1716,
Bucurestii n-au mai cunoscut nici ocupatie strain,
nici prada. N-au lipsit, e adevaratjuptele interne pentru

putere cu intrigile, persecutiile

foartc adesea singeroase

si

razbunarile lor,

in prima perioada a acestu i

rastimp cade doar binecunoscutul conflict intre partida Cantacuzinilor i accea a Blenilor
dar aceste
lupte nu ating masa mare a populatiei bucurestene, pe
meseriasi i negustori, care-si \Tad mai departe d tre-

romancasci. Accstei prime tipografii i se adauga, sub

Brincoveanu, o a doua, in vecinatate, in manastirea
Snagovului, tiparind carti nu numai pcntru noi, dar
pentru toti crcstinii Rasaritului, de la slavii i grecii
Pcninsulei Balcanice, pina la arabii, gcorgienii si
turcii crcstini din Oricntul Apropiat. Acum se infiin-

teaza scoala superioar de la Sfintul Saya, asa-zisa

Academic", care ajunge in scurtil vreme, prin profesorii ei, un centru pretuit in intreg Orientul grec,
o adevarati vatra de lumina", dupa expresia contemporana. Acum se scriu cronicile ;Aril, in bimba romana

aceea a lui Radu Popescu, accca atribuita lui Stoica

burile lor si ajung la o deosebita insemnatate. Sc poate

spune ca orasul se transforma acum intr-un mare ccntru
economic, Cu mestesugari dc tot felul si cu marfuri acluse
de pretutindeni, din Oriental turcesc si din Transilvania

Ludcscu, cronica lui Radu Greccanu, cronica anonima

etc. in sfirsit tot in accasta perioada se realizeaza constructii laicc
palatele domncsti de la Mogosoaia

vecina, din Moscova tarilor si Polonia crailor, din

I umea germanica si din cca italiana. Bani de tot fclul

tectonice i sint pina astazi unanim admirate. Ca si

nu mai amintim de numeroasele lacasuri biscricesti
ale domnilor, boicrilor, ostasilor, ncgustorilor i mcstcsugarilor
care dau Bucurcstilor o fizionomie rele-

circula intens ; crestc numarul zarafilor" care se ocupa

cu schimbul lor. Ncgustorii i meseriasii sint organizati in fratii i bresle, cu o rinduiala precisa, Cu vtafi
si starosti, cu biserici unde-si serbcaza hramul
pe care fic le cldesc, fie le inzestreaza. Unii din acesti
negustori au rclatii inalte, sint prieteni" ai domnilor ;
altii se inrudesc cu familii boicresti ; c o intreaga fume

oraseneasca activa, intreprinzatoarc, instarita, posedind pravalii i pivnitc de vin, case si terenuri. Ea

si Potlogi

care constituie adevaratc reusitc arhi-

vatil de toti calatorii vremii.

ASPECTE ALE LUPTEI PENTRU PUTERE

punc pccetca ei orasului in accasta perioada, care inccpc

cu predeccsorii imcdiati ai lui *erban Cantacuzino

si line pina in vremea Mavrocordatilor.
A doua trasatura a Bucurcstilor dc atunci este inflorirea culturala. Acum ia fiinta, in 1678, la Mitropolie,
prima tipografie a orasului nostru ; de sub teascurile
ei va iesi vestita Biblie din 1688, cu rspindire general

In timpul primei domnii a lui Grigore Ghica, la

30 decembrie 1663, arc loc executarea postelnicului
Constantin Cantacuzino, influentul boier muntean si

seful unui adevirat partid cuprinzind pc mcmbrii

numeroasci sale familii si familiile inrudite. S-a intim77

www.dacoromanica.ro

plat aceasta in urma uneitirilor particiului acivcrs, al

Balenilor, avind in fruntc pe vornicul Stroc Leurdeanu. Se deschide astfel un conflict care va dura aproape
dou decenii, sub sase domnii, va face victime de o
parte si de alta si se va impleti i cu alte manifestari
ale luptei pentru puterea politica i economic:A. Una
din aceste manifestiri se produce in domnia lui Radu
Leon, urmasul la tron al lui Grigore Ghica ; este de fapt
repetarea manifestarii mai vechi, din vremea lui Leon-

vocli (1631) si determinat de aceleasi cauze: concurents pe care o faceau boierii i clericii greci boierilor

clericilor paminteni la ocuparca dregatoriilor, a

posturilor care insemnau influenta i avere, precum
la conducerea manistirilor, cu intinsele lor domenii.
Rspindindu-se zvonul c domnul, la indemnul celor

dot sfetnici greci in care se incredea, Nicola Sofialiul clucerul i Balasache paharnicul, ar avea de gind
sa tale pe boieri, acestia se string la Mitropolie
tragind clopotele" cum spune cronica cheama
si pe slujitori", adica pe ostasi ; acestia li se alatura.
Vazind ca tulburarea ia proportii, Radu Leon vine
si el la fata locului, i dupi tratative, d, in ziva de
19 decembrie 1668, un asezamint contra grecilor care,
In buni parte, reproduce pe cel din 1631. Se afirma din
nou, in introducere, c toate nevoile i saracia (Aril

este de la grecii streini, cari amesteca domniile

vind tara fira mil". Cei doi sfetnici greci indepartati acum din dregatorii

sint aratati ca vinovati

de asuprirea saracilor". Domnul, impreuna cu tot

sfatul, face legatura si mare juramint", in sfinta
Mitropolie cea mare din scaunul domniei-mele din
Bucuresti", hotrind ca toate obiceiurile noi i rele
introduse sa fie calcate" si puse jos", iar acei greci
strelni" sa fie scosi din tara afara, ca... niste oameni
rai i neprieteni ai trii". Se acorda scutire larga de
dad boierilor si mai restrinsa slujitorilor, beneficiarii
principali fiind deci tot membrii clasei stapinitoare.
Se prevede de asemenea ci mnastirile neinchinate
vor fi cirmuite numai de egumeni rumni, dupa obiceiul i tocmeala lor", si nu vor putea fi inchinate
Totusi, nici acest asezamint nu multumeste
pe boieri i slujitori, care, dupa ce facusera svat mare"

in satul Cotroceni, in marginea orasului, hotariti

sa se plinga la impratie i trimiser intr-adevar acolo

o delegatie numeroas. Rezultatul fu mazilirea lui

Radu Leon ; Balasache, inchis citava vreme, pieri
spinzurat ; ceilalti dintre grcci care nu apucara si fuga
la timp din Bucuresti fura batuti cumplit. Povesteste
Radu Popescu cronicarul ca lui Pascale gramaticul"
si altora atita bataie le da slujitorii, cit ma mir cil
traia, mai ales...Pascale, ea' 1-am vazut cu ochii cind
ducea cu palme, care palme,
il scotea den camara
de dese si de multe, nu mai avea numar ; altul iar,
care i-am uitat numele, de multi bataie i palme, gindea
ca va sa moara i striga popa s-I cuminece".Radu Leon
a zugravit Mitropolia si a confirmat-o ca sediu metro-

o stim din hrisovul dat la 8 iunie 1668.

Tot el a ridicat o biserica, linga crucea pusa de
meal sal, in amintirea biruintei asupra pribepolitan ;

gilor" ; aceast

biscnic, ruininciu-Se, tost inIo,

cuita in 1743 printr-alta, de ctre biv-vel vistierui
Constantin Nasturel ; ea poart numele de Slobo-

zia, dupil slobozia" sau satul scutit temporar de

dad al manstirii Radu-Voda, sat cc se afla in
partea loculul.
In timpul lui Antonie-vod din Popesti (1669-1672),
creatura Cantacuzinilor, care stapinira de fapt tara,
avu loc, in Bucuresti, procesul de reabilitare a
memoriei postelnicului Constando Cantacuzino si
de condamnare a lui Stroe Leurdeanu, autorul moral
al executarii acestuia. Fat de dovezile aduse in
in primul rind
fats' divanului de fiii postelnicului

trei rvase" serse chiar de mina celui acuzat

adresate unui partizan, Constantin paharnicul Verzarul, prin care cerca ca si (ac lui Constantin
postelnicul moartc, ear intr-alt chip nu" Stroe fu
condamnat el insusi la moarte. Rugindu-se insa de
vaduva celui executat, Elina postelniceasa, l intorcindu-i o parte 13 pungi din banii pe care
aceasta trebuise sa-i dea dupii moartea sotului, pedeapsa i se comuta in detinere la manastire si cilu-

Imbracat, cum spune cronica, numai cu

antiriul si cu nadragii", avind atirnate de git cele
trei ravase, fu purtat mai intii prin tirg, intr-un
car cu doi boi, apoi dus la Snagov. In momentul
garire.

cind il calugareau, Stroe a strigat Doamne, Doamne,

Earl voe mi este", iar cind, dupa datina monahala,
i s-a schimbat numele, a avut indrazneala s adauge :

Nu Silivestru, ci Mahmet". Dupa citeva luni de

altfel, domnind inc Antonie-vocla, a fugit din manas-

tire si a trecut in Ardeal.

Dupa ce se incheiati cei trei ani de stpinire

acum

domnii erau numiti numai pe acest rstimp, dupa

care urma fie reinnoirea, fie mazilirea ajunse pe
tron, in locul lui Antonie, din nou Grigore Ghica.
Acesta, consecvent cu cele petrecute in prima sa
domnie, favoriza pe Baleni si prigoni pe Cantacuzini.
Gheorghe vornicul, Ghencea clucerul, socrul lui
erban Cantacuzino, si Stoica Ludescu, logofattil

si omul de casa al Cantacuzinilor, fura trimisi la

ocna ; primul, peste un an, fu executat ; aceeasi
soarta avura si doi capitani, tiati chiar denaintea portii" de sus a Curtii domnesti din Bucuresti. Radu logofatul, ginerele lui Mares banul, a

fost inchis, impreuna cu coconii" sai, in turnul

clopotnitii" de la poarta Curtii

domnesti ; alti

boieri au fost pradati", adica amendati cu mari

sume de bani.
Lui Grigore Ghica i se datoreaza construirea celei
de-a doua biserici din Curtea domneasca, biserica
de jos", astazi disparuta. Tot el a inceput si ridicarea
unor noi case, in cuprinsul aceleiasi curti. Cu acest
prilej, se pare ea sotiile boierilor inchisi au fost
puse si lucreze alturi de salahori. Cel putin asa

relateaza cronicarul moldovean loan Neculce, care

arata ca printre invinuirile aduse in fata divanului
turcesc, in 1674, de dare Cantacuzini lui Grigore
Ghica era si aceea ca le-a fost puind giupinesele

78

www.dacoromanica.ro

de au fostcirind var i pieatr impreun cu tiganii

BUCURE$TH SUB WRBAN CANTACUZINO

cei de dirvali la curtile domnesti".

Aceste case noi s-au terminat de zidit sub domnia
urmitoare, a lui Gheorghe Duca (1673-1678), fostul
domn, in doul rinduri, al Moldovei. Ispravnic"
cu aceasti treab, adici insircinat cu ducerea la
bun sfirsit a ei, era chiar $erban Cantacuzino. Cind
totul a fost gata, in 1678, acesta ar fi spus, po.
trivit unci cronici moldovenesti : ...bune case de
un domn tinir", ficind astfel aluzie chiar la el
insusi. De fapt, in acelasi an, a si izbutit, prin
legiturile pe care le avea la Poarti, si obtini domnia

$1 CONSTANTIN BRINCOVEANU

Trii Rom anesti.

Progrese importante atit sub raportul cultural, cit

si sub acela al constructiilor face orasul in titnpul lui
$erban Cantacuzino (1678-1688). in primul rind tre-

buic amintiti prezenta unor profesori onorabil plititi" de citre voievod spre a invita, in limba greaci
veche
limba stiintelor inalte pe fiii de boicri,
numai pe ei, gramatica, retorica i filozofia". E
nucleul din care se va forma, mai tirziu, sub Brincoveanu, Academia din Bucuresti (vezi mai jos,

In cei cinci ani de stipinire ai lui Gheorghe Duca,

istoria Bucurestilor inregistreazi doul evenimente
ce merit si fie consemnate : primul este ciuma care
bintuie cu putere in toamna si lama lui 1675. Din
pricina molimei, adusi probabil de ostile turcesti,
in drum spre Polonia, domnul, care trebuise si participe si el, cu un contingent de oaste, la expeditic,

p. 90). Tot sub $erban Cantacuzino se pare ca s-a dat

o noui organizare i colii domnesti de slovenie"
de la ministirea Sfintul Gheorghe-Vechi, scoali care
se constati documentar inca' din veacul al XVI-lea.
Aici se pregiteau viitorii diaci sau logofeti

nu cutezi, la intoarcere, si vina' in Bucuresti, ci rimase

in care s-a scris atita vreme in Odle noastre ; tot

la un sat Cocoristi, in Prahova, pini la Boboteazi".

Cel de-al doilea eveniment, foarte important pentru
istoria culturali a orasului i, in genere, a rii, este
infiintarea primei tipografii bucureitene. Ea se datoreazi mitropolitului Varlaam, care o instaleazi chiar
In cuprinsul Mitropoliei. Cea dintii carte iesiti de

aici deprind acum, printr-un al doilea dascil, scrisul

cititul in romineste cu liter chirilic, bineinteles
unii dintre feciorii de negustori.
Sub raportul constructiilor, inregistrrn atit constructii laice cit i bisericesti. Din prima categoric
face parte bona .Yerban-Vodii", cel mai mare si mai
cunoscut dintre toate hanurile bucurestene (vezi si
mai jos, subcapitolul Hanuri"). Situat pe locul ocupat
astzi de Banca Nationali, loe apartinind pe atunci
ministirilor Radu-Vocli
Mihai-Vod5, precum
si mai multor particulari, el a fost ridicat in

sub teascurile acestei tipografii, in 1678, a fost Cheia

intelesului", o traducere ficuti de dascili invitati"

a predicilor lui Ioanichie Galetowski, arhimandritul

Cernigovului, apruti la Lvov, in a doua editie,

In 1665. In prefata acestei prime tipirituri, Varlaam

domnesti
pentru cancelaria, vistieria i cmara
domneasci
invtind limba slavii bisericeasci, limbi

arati ci vrind, dupi expresia biblic, si sporeasci

talantul intru neamul mieu ruminesc... apucatum-am i Cu multi usirdie am nevoit i dascili de

a doua jumitate a domniei. In acest scop, $erban

cumpiri mai intii de la proprietarii respec-

tipografie am adus in sfinta... Mitropolie a scaunului

Bucurestilor i i-am asezat, si de iznoavi tipografie
adeci typariu de tipiritul cirtilor am riclicat, cu toate

proste, care-i vinde, in 1687, un loe de sase pr-

mestesugurile cite au trebuit". El nu arati de unde

anume a adus dasclii" si litera trebuincioasa ;
judecind ins dup cele ce se petrec in Moldova,
in domnia aceluiasi Gheorghe Duca, unde tiparul
se reinfiinteazi in 1679, gratie ajutorului dat de
tarul Rusiei si de patriarhul Moscovei, strum in
drept si presupunem c si in Tara Romneasci
instalatia, litera si dascilii" au venit tot din acelasi
loc. Aceasti tipografie a Mitropoliei a continuat
functioneze sub $erban Cantacuzino, in timpul ciruia
se tipresc mai multe cirti ; in fruntea lor sti
Biblia din 1688 (primele exemplare au apirut putin
dup moartea lui) ; functioneazi, de asemenea, sub
Constando Brincoveanu.

Cind, spre sfirsitul domniei lui Duca, in 1678,

un cilitor ungur trece prin Bucuresti, acesta

apare ca un oras foarte mare si foarte bogat"
(amplissimum el ditissimum"), iar palatul lui vodi
ca infitisitor sau, spre a intrebuinta propriile-i cuvinte, destul de regal si splendid" (regale el splendidum satis").

tivi

cum e, de pild, jupineasa lui Cirstea Bogda-

terenul necesar, Cu priviliile i pivnitele de

pe el, si apoi construieste, in locul lor, clidirea
trainici si vasti, cu ziduri ca de cetate, care a devevlii

nit de indati centrul comertului bucurestean. Detalii

In privinta achiziionrii terenului aflitn, intre altele,

din actul inedit de schimb, din 1690, martie 10,

prin care Partenie, egumenul ministirii Cotroceni,
ciruia $erban ii dicluse in proprietate perpetui hanul,

despigubeste ministirea Radu-Vodi. In acest act

se arad ci voievodul luase de la zisa ministire
14 prdv4lii cu locul lor in Bucuresti, in mabalaua
Grecilor, de au pus banal pre diana!"; se indica hota-

rele acestui loc : din muchea hanului den sus, dc

la poarta cca mare, in lungu pint, in prdvelliile ce an
Mat de la mandslirea lui Mibai-Vorla titre ulita cea
mare, stinjeni 18 si stinjenul de palme 8 si una proasti,
si in lat iar de la poarta cea marc din muchea hanului
pieta' la local et au Thai de la Necula Parece stinjcni 8
pol" (8 si jumitate) ; se precizeazi in sfirsit c pentru
i priviliile ce i s-au luat, Ministirea RaduVocli capit in schimb $erban murind intre timp
neapucind si despigubeasci, si dea mosie pentru
mosie"
7 prvlii in oras, la vad bun, la Sf. Gheor-

locul

79

www.dacoromanica.ro

ghc-Vcchi, i, pc dcasupra, 90 dc stinjcni la satul

asezate dc-a curmczisul : e Poda Mogosoaiei, cc lega

Vinata si cu helesteul vechiu". Hanul lui SerbanVoda a durat dou sute de ani, pina in 1883, cind
a fost diirimat, spre a se construi in locu-i cladirea

de-a dreptul asezarea brincoveneasca de pc malul

Banc ii Nationale.

Pc partea cc-i revenise din intinsele proprietati

printesti, parte situata de ambele laturi ale actualei
Cal a Victoriei nu Sc taiase inca pe atunci Podul
Mogosoaici si anumc, intrc bulcvardul Gheorghe
Gheorghiu-Dej si strada Dobrogeanu-Gherea, getdinile prclungindu-sc &vale pini in strazile Brczoianu
Domnita Anastasia, a ridicat $crban Cantacuzino,
ca domn, o casii pcntru sine si familia sa ; n-avem
o descricre a ci, dar judecind dup celelalte manifestari i dupi mindria i pretentiile sale dc descendent
al imparatilor bizantini, trcbuie si fi fost infatisatoare.
Drept capela a locuintei, soda sa, doamna Maria,
construi in 1683 anul asediului Vienei o fru-

trainica biserica, de zid, cu un pridvor

Dimbovitei cu mosia brincoveneasca din nord-vestul

orasului. Mai inainte accast mosic apartinuse sotiei
unui Mogo, ascendent poatc al lui Mogo s serdantl,
care in 1716 ridica monumentala cruce ce exista
astazi in altarul biscricii Oborul-Vechi (vezi fig. 24).
De la aceasta veche proprietara i s-a zis mosici
Mo,go,roaia, dupa cum mosiei din vecinkate, Belneasa,

i s-a zis asa fiindc a apartinut sotici unui ban, in

speta, banul Ienachita Vacarcscu. Noul pod taia mai

intii locul lui Constantin aga Balaccanu, unul din

cei mai vajnici advcrsari ai domnului, loc care venca

unde e Palatal Postelor, apoi locul fostului domn

Serban Cantacuzino, despartind biserica Doamnei
Maria de casete respective, trecea dui:A aceea pe linga
inanastirea Sarindar, tia locuri stapinite de mnstirile Snagov i Caldarusani si se indrepta sprc miazA-

orasului, pdure in care Serban ii gisise scparea,

ascunzindu-se, intr-un ccas de cumpana, pe vremea
prigoanei lui Ghica. Licasul a fost inceput la 26 mai
st. v. 1679; intr-un hrisov din 20 decembric 1681

noapte. Acest nou pod" va deveni in scurt vremc

artera principaM a oraydni; de-a lungul lui, in cursul
veacului al XVIII-lea si al XIX-lea, se vor cldi
o seam de asezri boieresti, din care uncle ajung
ulterior institutii de stat, apoi lacasuri bisericesti,
magazine de lux, hoteluri, restaurante si tot felul
de case de ale orasenilor. Numele si-1 va pastra
pini in 1878, dui:A Razboiul Independentei, cind
cdilii il schimba in Calea Victoriei : pe aici au intrat
in oras, venind dinspre Capul Podului" (actuala
Map a Victoriei) trupele victorioasc de la Plevna.
Aproape de captul dinspre Dimbovita al noului

voievodul spune: Noi singuri am infipt sapa la

pod, pc locul confiscat de la aga Balaceanu, dusmanul

I Cu mina noastr jos in temelie caramizi

am pus...". A fost apoi bogat inzestrat intre altele
i s-a dat hanul" amintit alai sus, aducator de mari
venituri
i, la 25 octombrie 1682, inchinat celor
20 de ministiri mari cc sa zic lavre" de la Muntele
Athos. Tot lui Serban i se datoreaza si o biserica
mica de lemn, in mahalaua Scortarului, cam pe unde

su chut in lupta de la Zhnesti, construieste Brincoveanu, imitind pe predecesorul ski Serban Cantacuzino, un mare han: Han,! Constantin-Vodir,
unul din cele mai de seam ale orasului. Acest han
amplificat, spre sfirsitul veacului al XVIII-lea, dc
Avramic, patriarhul Ierusalimului, a durat si el mai
bine de un veac i jutnatate ; in 1847 a avut de suferit
de pe urma marelui incendiu. Drimat in 1860, pe
locul lui, in 1894-1900, s-a construit Palatal Pos-

moasa

sustinut de coloane puternicc i cu un elegant chenar

de piatra sculptata impodobind usa dc intrare: e

biscrica a Doamnei, astazi scoboriti sub

actuala

nivelul strazii i, ceca ce-i dauncaza, inghesuit de

cldirilc vecine. Dar cea mai insemnata ctitorie religioasa a acestei domnii ramine manastirca Cotroceni,
ridicata intr-o poian a padurii celei mari din vestul

pmint

raspunde astazi Calca Victoriei in cheiul girlci ; a fost

darimati in 1897. Sc pare ca si prima biscrici de

la Gorgan, cca dc lemn, ar fi tot a lui ; el ar fi
inchinat-o metoh manastirii Cotroceni. Merit si
fie semnalata, de asemenca, iezatura de pamint sau
digul pe care il face domnul, din sus de moara Mitropolici, asadar, in actualul carrier Cotroccni, sprc a
regula cursul Dimbovitei. I se datoreaza, se pare,
si prima manufactura de postav superior din Tara
Romancascil ; ca s-ar fi aflat la Afnmati, in marginca

de nord-cst a orasului: asa ne spune Mihail Cantacuzino in opera sa terminata in 1776. In sfirsit,
pe drumul ce lega Bucurcstii Cu Giurgiu, la Calugareni, chiar pc locul luptci lui Mihai Viteazul,
construieste un frumos i minunat pod" ; stirca
si aprecierea o luilm din inscriptia marii cruci de
piatra care i astazi sc vede, in drcapta soselei, lingil
actualul pod.
Progrese si mai mari se fac sub Constando Brinco-

telor.

Lucrri mari a intreprins Brincoveanu la Curtea

domneasc ; despre ele fac amintire atit cronicile
vremii
aceea a lui Radu Popescu si letopisetul
cantacuzinesc
cit i memoriile secretarului dom-

nesc, Del Chiaro ; sapaturile arheologicc intrcprinse

in ultimul timp confirma indicatiile acestor izvoare.
Domnul a refcut palatal, din piatra ; scara cca mare
de la intrarc scara maestri", cum ii spunc Dcl
era de marmura. Sala principala, lunga
Chiaro

de peste 32 de metri si lat de 17,5, de proportii

impuntoare deci, avea in mijloc un rind de coloanc
scundc, legate prin arcuri semicirculare ; la extremitatea ei se afla un paraclis. Poate cO accasta sari

era ceca cc cronicile numcsc spataria cca mare".

vcanu (veii fig. 23). Bucurestii se imbogatesc in 1692

0 a doua sala, iarasi de proportii, era destinat sedintelor divanului celui mare ; ea servea si drept sufragene pentru ospetcic festive. Cronicile amintesc de

Cu un nou pod" sau drum podit cu birne de stejar

spataria cea mica" sau cu stele": erau, se vede,

80

www.dacoromanica.ro

pictate pe tavanul ci ; in aceasta din urrn se afla

scaunul domnesc. E totuna oare aceast sptarie
cu stcle" cu sala sedintelor divanului? Raspunsul
ni se pare afirmativ daca ne gindim la faptul ca
domnul prezida aceste sedintc i ca, deci, scaunul
domnesc trcbuia Si se aflc aici. Pentru consfatuirile
restrinsc era sala numita divanul cel mic". Urmau

apoi altc s'Ah de audienta", prin care se ajungea

la apartamentul domnului, alcatuit din mai multe
incaperi, si la acela al doamnei, avind, dupi Del
Chiaro, numai un iatac i doua odi. Asa se explica
de ce urmasul lui Brincoveanu, Stefan Cantacuzino,
a pus si se zideasca intr-un colt al gradinii domnesti,
deci separat de corpul principal, un mic dar frumos

palat cu opt oclai, special pentru doamna ; el avea

forma patrat. Probabil ca linga apartamentul doamnci
era accla al copiilor ; mai tirziu se pare ea s-au cladit

case" deosebite pentru feciori ; ele sint arsc, in

august 1712, de incendiul care a bintuit Bucurestii
si a atins i Curtca domneasca. Faptul ca restul

cladirilor a scapat nevatamat ar pleda pentru o

constructie separata. In cuprinsul palatului se gasea
si ristieria, cuprinzind odai bine zidite, din piatra,
cu usi ferecate, adevarate lafe-uri in carc se pastrau
galbenii" de tot felul si tatue de argint, provcnind
din multelc dad
dijmc. Litiga palat se intindea
,greaina, care, in timpul lui Brincoveanu, se bucura
de o deosebit atentic ; de forma patrata, ea era

Oo

Fig. 23
Constantin Brincos... domnul
Tirii Romancsti, si cci patru fii ai sai,
Constantin, Stefan. Rada si Matei. Grasur,
in aran* executata la Venetia.
(B.A.)

81

www.dacoromanica.ro

ingrijit de un gradinar-scf dup numc, Frincul,

pare a fi fost de origine strin, poate francez, cum
era si buctarul-sef, poate italian ajutat de douilzeci dc grdinari. In 1707, grdinii i se da o mai
mare amploare. in mijlocul ei, in centrul unor partere

de flori, domnul pune sil se construiasc un chiosc

Cu coloanc de piatr sculptata i impodobit Cu
turi ; aici se lua masa in timpul veril; scrvea totodatil
ca loe de odihn. intr-o latur a curtii domnesti
se aflau odifile seimenilor, adica ale detasamentului
de gar& ; la inceput de lemn, ele au fost zidite in

piatr de cAtre Brincoveanu. Tot el a reparat

si

nlat zidul inconjurAtor al curtii ; lucrarea s-a terminat tocmai in preajma mazilirii. Mai inainte Cu
mult, reparase turnul de la poarta de sus" a zidului

inconjuitor, turn in care se tinea, intr-o odaic,

praful de pusc si care, fiind lovit de trilsnet la 25
iunie 1691, srise in acr. AdAugase, cu prilejul repaspunc
ratiei, si un ceas mare btind orele, lucru
letopisetul care n-au fost mai inainte la alti

domni". Bucurestenii apreciau inovatia, asa cum o

apreciau i iescnii, cirora Vasile Lupu le pusese
un astfel de ceas in clopotnita manstirii Trei Ierarhi.

..
_..._,.*:$i
U*144101,121:
ittutwibiail;

ia

intagiatist;

ruib s '1161'65AdliC'
0114611.11111kAQI

ligNAgkillisCAV,i

tlittOtiti.1ti&lPilli.t.4

it 14Ittiot[a '4
'A &V ligh

Palatul de la Curtca domneasc n-a fost singurul

pe care-1 avca Brincoveanu in Bucuresti. Chiar in
lata lui, peste Dimbovita, la poalele Dealului Mitropoliei, se afla, mostenit de la printi, un al doilea.
Aici e gAzduit in 1702 clericul cnglez Chisthull,
de la ambasada din Constantinopol ; cl gseste
palatul frumos, incAptor, zidit din piatr, pitoresc,
acoperit, dup obiceiul rii, cu sindil" i mobilat
dup felul caselor din trile crestine, ceca ce
o inftisare strAlucia in comparatie cu barbarele
cldiri ale turcilor din vecinAtate ; in fat
adaugA
e o largl grdin ; in dreapta, alta, ceva mai
el
mica", ambele sint placute... dind destul umbra'
verdeat". Alt rind de case a ridicat Brincoveanu
tot pe malul drept al Dimbovitei, dar mai sus, pe
locul unde se aft' astzi Institutul Babes. Foile de
zestre ale fetelor cuprind alte cinci case in Bucuresti,
uncle din ele cu pivnite de piatr. lar in preajma
orasului, la Mogosoaia, a cldit pentru fiul sat' stefan,
constructia isprvindu-se la 20 septembrie 1702, un

splendid palat care a inlocuit vechilc case, cumpil-

rate o data cu mosia in 1681. Situat in mijlocul

unei vastc curti imprejmuite cu zid, palatul, de
forma dreptunghiulark e alcAtuit din parter i etaj,
acesta din urm cuprinzind apartamentelc domnesti.
O foarte frumoas terasi acoperitil sau, cu termenul italian consacrat, o loggia", avind sase coloane
de plate"' elegant sculptate (vezi fig. 25), da spre
lacul sau iazul pc care-1 formeazA Colentina, in partea

de apus, i spre care cobori printr-o serie de trei

terase legate intre ele prin trepte de piatr. Pe peretii

si boltile uncia din dal erau pictate scenele dru-

Fig. 24 Cruces serdarului Mogo} din 1719; in jurul

ei s-a ridicat biserica Oborul-Vecbi. (C.C.G.)

mului pe carc-1 fAcuse Brincoveanu la Adrianopole,

In 1703, drum ce-i produsesc atita grij, dar se isprvise cu bine. O mentiune se cuvine i pivni/ei imprtite de un puternic stilp central in patru compartimente

82

www.dacoromanica.ro

ra.

siiiiis1111111
J

,74.1

111

Lair

r.-

11,

41

*Xi1.1,
r

_.

r-

"

1011.-.:

..

'

rr.

g.

.-

4-r-

11"0-

1,

".."-""2".

1 .1

1+11.1

111.111M1

-;'1.-Tv-3-0--

"L

.ar

Fig. 25 Palau,' de la Mogooaia cldit de Constantin BrInenveanu;

Cost terminal N 20 septembrie

1702; fop& dinspre lac (N1.41.)

83

www.dacoromanica.ro

elegant boltitc,
izolatil,

precum

bucrltdriei,

constructie

in dreapta intrarii in curte, de un aspect

original si interesant. Palatul de la Mogosoaia, bine

rcstaurat in zilcle noastre i transformat in 1957
in muzeu de arta' brincoveneasca (vezi fig.' 26-27;
cf. fig. 28) nu i se putea da o destinatie mai buna
este cel mai inscmnat monument de arhiteetura
laica din cite ni s-au pastrat in Tara Romancasca.
Ceva mai departe de Bucuresti, sprc nord-vcst,
si anume, la Potlogi, a inaltat Brincoveanu, in 1698,
deci inaintea celui de la Mogosoaia, un palat asemanator, pentru fiul ski cel marc, Constantin. Perctii
unora din odai crau impodobiti cu stucaturi ; odaia
domnului avca si un tablou infatisind pe proprietar
tinarul Constantin alaturi de printii sal. La

Dobreni, la sud de oras, pe una din numeroaselc

sale mosii, a facut case de piatra gospodaresti, asa
cum a facut si la Obile,rti i in atitca alte locuri de
pe intreg cuprinsul tarii.
Numeroasc sint, pc aria bucuresteani, lacasurile
biscricesti ridicate de Brincoveanu, sotia i rudcle
lui. In ordine cronologica, ele se insira astfel : prima
e biserica de la Alogo,roaia, terminata in ziva de
20/30 septembrie 1688, asadar cu putin inainte de
a fi ales domn. Urmeaza biserica, incapitoare, a
manastirii Sf. loan numita de asemenca Sf. loan
Grecesc, Sf. loan cel Mare si Baneasa inlocuind
vcchiul lcas al lui Andrei vistierul si al fratelui ski
Dumitru ; ea era gata la 10/21 iunie 1703. Azi nu
mai exist ; a fost drimata la finele anului 1893
pentru a se ridica pe locul ci Casa de depuncri (actualmente sediul central al C.E.C.-ului). Linga mnastirii
era casa vornicului Stroe Leurdeanu, asa cum aflarn
din cloud acte cu data de 1677, februarie 15 si martie 1.
Stim precis cind s-a ridicat noua biscrica a mnstirii

Sf. Saya; pisania, pastrata, poarta data 1709, iulie

20; ea arata ca, ling lca, s-au ridicat si alte case
tocmeale, ca sa fie scoala de invatat carte". Manastirca insasi era mult mai vechc, din a doua jumatate

a veacului al XVI-lea; un cgumen al ei apare ca

martor intr-un act dat de Dumitru, judetul orasului,
in 1619. Nici biserica Sf. Saya nu mai exist ; se
afla pe locul statuii lui Mihai Vitcazul si a fost darimat in 1869, cu prilejul deschiderii noului buleyard". Cea mai mare dintre ctitoriile bucurestenc
ale lui Brincoveanu este biscrica Sf. Gbeorgbe-Nou
(vezi fig. 29), in lata carcia strajuieste, azi, statuia
voievodului. Manastirca respectiva exista si ea de
mult ; primise, pe la inceputul vcacului al XVII-Ica,
un loe in oras, de douil privlii, de la Cernica vornicul, ctitorul manastirii Cernica. Sub Antonic-voda
din Popesti (1669-1672), contribuind cu bani, invatatul dragoman al Portii, Panaiotachi Nicusios, se
intrise" mnastirea cu zid imprcjur i cu chilii"
ne-o spune un act contemporan din 8 august 1671.
Brincoveanu ridica o biserica noua si sporeste chiliile,

facind un han cuprinzator, adaugind si case patriarhicesti" i egumenesti". Arhitect a fost un anume

Vcselcil, poate italian ; Del Chiaro califica biserica

84

www.dacoromanica.ro

Fig. 26 Jilt din inland Mogo,oaia. (C.C.G.)

drcpt foartc frumoasi" (una bellissima

chieca").

Avcrea acestei ministiri bucurestcnc era considerabili ; domnul depuscse in contul ci, la Venetia,
un capital care-i asigura un vcnit de 900 galbcni
anual ; avea apoi numeroasc privilii in oras, doui
hanuri (SI. Ghcorghe.si Constantin-Vodi), plus o
sumi dc mosii, vii si robi tigani. Aici, la Sf. Ghcorghe,

au fost aduse, dc la ministirca lialki, dintr-o insula

a Mirii de Marmara, rimsitcic pimintesti ale nefericitului voievod tilat dc turci ca hain", imprcuni
cu cci 4 copii ai sii, la Constantinopol in ziva dc
15 august 1714. Deasupra lespczii de mormint, Earl'
nume atit dc mare era tcama
ncfcricita sotic si

mama, Maria doamna, a pus o foarte frumoasi

candela de argint cu urmitoarca inscriptic: Aceasti
candela cc s-au dat la sfcti Ghcorghc ccl Nou lumincazi unde odihncsc oascic fcricitului domn lo
Constandin Brincoveanu Basarab-vocvod si iastc
filcuti dc doamna miriei-sale Maria, carca si miria-sa

nidijduieste in Domnul iari aicea si i se odihneasci

oascle ; iulic in 12 zilc, leat 7228" (1720) (vczi fig.
30). Doamnci i se datorcaz5 si Biscrica Dinir-o Zi,

numiti astfcl dupi cca antcrioati, consmtati documentar in 1670, la care si puncrca temclici, si timosirea sc vede c vor fi c..izut in acecasi zi, la un an
interval. (Ca s-ar ti lucrat i tcrminat ,,Ir-o cingurd
zi cum explica altii numcle ni se pare putin
probabil, chiar daca ar fi vorba de un lcas dc lemn.)
ingrijitor sau ispravnic"
Licasul, terminat in 1702
al constructiei a fost vcl-aga lanache Vicirescu,
credinciosul sfctnic, tiiat o data cu Brincoveanu
a ars in 1825; ccl actual pc strada Academici,
col; cu strada Biscrica Icnci s-a terminas dc zidit
la 1 septembrie 1827 prin grija vcl-stolnicului Stanciu.

Dintre rudele domnului, Mihai spitarul Cantacuzino, unchiul sac' dinsprc mama, om umblat

cult, cu deosebiti rivni pcntru geografic

arhi-

tecturk ctitorul tninistirilor Sinaia i RimniculSirat, a ridicat in Bucurcsti, in locul unui mai vcchi
licas, pomcnit in martic 1670, ministirea Collect
(1701-1702), Cu o biscrici i trei paraclisc, adiugindu-i ulterior (1703-1707) un :pica! cu 24 de
pain/4, spiterie, (odd, oddi penCru daccd/i, prccum si
alte ecarete. Tot lui i se datorcazi si o noui biserici
dc zid, la Zldiari (1705) in locul celci vcchi, a lui
Matci Basarab, prccum i biscrica Fundenii Doamnei,
din marginea orasului, terminatii la 1/11 mai 1699
si impodobiti cu delicate stucaturi cxtcrioarc, de
caractcr oriental, turco-persan, infitisind chiparosi,
vasc cu flori, palate. Un alt unchi al domnului,
sfetnicul

sit, de o viati intreagi si care la urmi

mai aprig, pricinuindu-i

chiar moartea, stolnicul Constantin Cantacuzino,
ridici la Afuntati, in nord-cstul orasului, case tcmeinice de plated si o biserici ; pisania acesteia poartli
i-a ajuns dusmanul ccl

Fig. 27

Perdca dc biscria, dAruita de Con.. nt in Brincovearm. (C.CG.)

data 1696. In sfirsit, virul domnului, Stefan Cantacuzino, feciorul stolnicului, din cauza ciruia si in
folosul ciruia s-a petrecut tragedia lui Brincoveanu,
a impodobit... cu adaosul clopotnitei si cu altelc"
85

www.dacoromanica.ro

lcasul de la SfinIii Aposto/i pisania poart data

10 iulie 1715, iar timpla accstei biscrici este una
din cele mai frumoase ale trii.
Dar alaturi dc lcasurile inaltatc de domn si familia

lui sint o sum altele datorate clericilor, boierilor,

ostasilor i ncgustorilor. Niciodat nu s-a construit
in Bucurcsti mai mult si mai somptuos dccit in
accast epoca brincovencasca cc cuprindc sfirsitul vea-

cului al XVII-lea si inceputul vcacului al XVIII-lea.

pot enumera vrco douazeci de biserici

Sc

manastiri ridicate numai in oras in rastimpul amintit,

fr sa adaugam Vacarestii lui Nicolae Mavrocordat
Stavropoleos. Dintre lacasurile duratc de clerici,
In frunte trebuie asezat mnstirea Antim, ctitoria

mitropolitului Antim Ivireanul. A fost inceputa in

1713, intre 10 mai si 1 iulie, pe locul (limit de Dragusin vistierul Merisanul si de fiul ski Barbul, la
care s-a adaugat un codru de loc" ddruit de Diicul
Rudcanul biv-vel logofat si de fiul acestuia Chirca
biv-vel sulger, si terminat complet in 1715; data
ultima ne-o da pisania, in greceste, de deasupra

usii de intrare. Manastirea avea si o magazie de

piatr" Cu pivnit" dc yin i cu biicanie", cldite
tot de Antim si scutite de Stefan-vod Cantacuzino,
prin hrisovul din 2 noiembric 1714, de toatc
De altfel, invatatul ctitor a lasat mnstirii sale toata
averea, facind asezamint s fie ajutati tincrii cc vor
sa invete, sracii, strinii si facie de mritat lipsite.
Bine proportionata, avind ziduri puternicc, un pridvor

stilpi de piatra, cu bazele elegant irnpodobite,

o usa de intrarc impresionantii prin cadrul de piatra
sculptat cc-i da ocol, chenare de piatra sculptata
la fcrestre, inconjurata apoi de chilii In caramida
aparent, totul rcstaurat cu grij in zilelc noastrc,
manastirea Antim face cinstc bisericii si este o adevirat podoab a capitalei. Tot cicricilor li se datoreaza : 1. Biserica Sf. Nicolae din Prund", rid icata,
Cu

asa cum arata actul din 21 septembrie 1682, in

prundu Dimbovitii, intre Curtea domneasca
Mitropolie" de catre Theofan shimonahul care, dup
ce o zugraveste, o inchina metoh Mitropoliei, ficindu-i apoi i chilii ; aici urmau sa traga, potrivit
actelor incdite din 9. 17 i iar 17 ianuarie 1684, calugrii

manastirilt.r Bistrita, Cimpulung si Arges.

Biserica nu mal exista

azi ; a fost expropriata si

darimata in 1898; un stilp de piatra, in curtca Spita-

lului Brincovenesc, anted' locul unde se inlta odinioara.

2.

Biserica Toil S

sau a Sibilelor, numit asa

fiindc pe peretii dinafar, sub streasina, sint zugravite

sibilele, prezicatoarele antichittii. A fost ridicata,

pe Podul Tirgului de Mara

Calea Mosilor de
de catre preotul Fiera, in calugrie monahul
Filoteu, inaintc de 15 februarie 1696, data la care
o inchina si cl /sditropoliei ; mai tirziu, in 1726,
azi

Daniil mitropolitul reface lacasul si-1 .zugrveste

(vezi fig. 31). 3. Biserica 0/teni, amintita intr-un
Fig.

28

lui Constantin
aflatoare la Miami

SaIiia

Brincoveanu,

Al ilitar (MM.)

act din 8 februarie 1696, e zidit din nou in

1722

de Nicolac, protopopul Bucurestilor, si de Constantin vataful, ajutind cu cc au putut i locuitorii maim-

www.dacoromanica.ro

r-

carcia ii fusesc dat de Nicolac-voda Mavrocordat.

Dar cea mai frutnoasi biscrica boiercasca a vrcmii
este aceea terminati la 30 septembrie 1722 de vellogofatul lordache Crepdesca ;:i de sotia accstuia Salta,

fiica lui Constantin Brincovcanu. Situata pc Podul

r-

Mogosoaici, linga putul cu zalc", ctitoria a fost

F

1/341.

.1
-

inzestrata, dupa obiceiul vremii, cu un han, cu pravalii i altc avcri. Restauraren plin de grija, svirsita
in zilcle noastrc de cat= Comisia monumcntelor
istorice, si amenajarat dc cat= municipalitatc a
parcului din fata, catre care cobori printr-o scara
monumentala, au fcut din biscrica Cretulescu, cu
zidurile ci de caramida aparenta, cu silueta ei zvelta,
un monument pretios, caracteristic i bine pus in
valoare al Bucurcstilor.
Dintre ostasi, Gheorghe Totoescul, capitanul de
lefegii, ridica', impreuna cu soacra-sa, jupincasa Chita

data 7220 de la

Portrcasa", in 1711 sau 1712

zidirea" lumii ponte sa inscmne amindoi accsti ani

biscrica Sf. Nico/oe din mabnInua Jitnifei, adica din
mahalaua uncle au fost, odinioara, magaziile dc grinc

ale domniei. Noul lacas inlocuia, probabil, pc altul

mai vechi, constatat documentar inca in veacul al
Fig. 30

Fig. 29

Candela de deasupra mortnIntului Mk C.' BrIncoscanu pu* a de

doamna tdaries. Stil mracteristie brincovencse. (C.C.G.)

Biscrim Si. Gheorghe asa cum ara. In 1867; In prim,' plan wad,
Lipscani.

Y4'

Fotografie dc Saarmary (B.A.)

rer,' 1_,,I.

lalei respective. A purtat, citava vreme, din pricina

noului ctitor, i numele de Biscrica Protopopului".

Biserica Siejard, azi drimata, fosta pe strada

Luterana, in spatele Palatului Rcpublicii, Mud,
dup traditie, din lemn, pe la 1717, de un Maxim
arhiereul" si refcut din zid in 1763; numele ei,
ca i acela al mahalalei, se trgea de la un stejar
4.

batrin, falnic, din vecinatatea licasului. 5. Biserica

Hagin, pe locul carcia, Ruga Hala Traian, exista
dup traditie, in vremea lui Constantin Brincovcanu,
un mic schit, Cu o biscrica de lcmn si cu 3-4 augiri, dintre care unul fusese la lerusalim, era dcci

p.

-"

F"

IN

r-

p.
3

hagiu".
Dregitorii domnului continua i ei traditia inaintasilor lor. In octombrie 1710 era gata biscrica ridicad pc locul vel-vornicului Ptrasco Brezoiand de
uncle i-a rimas i numele de cam vel-clucerul
Mnil Maracincanu i vel-vistierul Serban Bujoreanu. In anul urmator, in 1711, membri ai vcchii
familii Nisturcl inalta o mica biserica dc lemn In
mahalaua Cdrdmidarilor de Jos; ea va fi inlocuita
tirziu, in 1854-1856, printr-una de zid. Nu se stic
exact data construirii bisericii Stoicti, ctitoria lui
i a sotiei
Staicu logofatul cc fel de logofat?
sale, Despa. Lacasul, tot de lcmn, era dinaintc dc
1726, cind ctitorul rascumpari locul
tnai inaintc
de la egumcnul manastirii Radu-Voda,
domnesc

'A

.s

e
.1

gr*?;4

")
-

` ',1041

r
11,

It

87

www.dacoromanica.ro

In

'

s
etir .

88

www.dacoromanica.ro

II

I
Planfa I. Turnul Co4ei, construit in 1714-1715, ln faa bisericii i spitalului ; aspect din a doua jumatate a
secolului al XIX-lea. In prirnul plan, In dreapta, un apar cu butoiul de ap si doniva.

www.dacoromanica.ro

XVI-lca. intr-adevr, un act din 1590, iunie

19,

se refera la un loe de casa, aproape dc jitnita domnicimcic, linga biserica".

Cele mai numeroase, comparativ, sint ins biscricilc ridicatc dc nsefte,rugari. Care mcstesugari, in
general, nu produc numai marfa, dar o si vind,

sint deci, totodata, negustori. in aceasta categoric

intra o serie intrcagi de mcstesugari ncgustori
bucurestcni, precum tabacii, cizmarii; clarii, brutarii,

otctarii, sapunarii etc. Doar bcanii care vindcau

marfa adusil dc departe, colonialc" i produsc sudice,
chiristigii, carc-si aduccau chcresteaua din satcle
noastre dc linga padure, brasovenii
mai tirziu
udricanii, lipscanii i gabrovenii, care sc aprovizionau
din Udrii (Adrianopole), Lipsca i Gabrovo
erau
numai negustori ; la ceilalti, atclicrul facca una cu
prvlia sau se afla linga ca. Inca in 1677, e amintit
o biseric in mahalaua Sfintului Nicolae din Selari" ;

sub Brincoveanu, Ificasul e zidit din nou de $erban

Cantacuzino paharnicul i dc neguttorii Apostol
Lazar i Iorgu starbstcle ; pisania poarta data august
1700. Probabil c cei doi din urrna crau cu banii ;
de altfel, intr-un act din 1750, martic 8, prin care
biscrica e inchina/ta Mitropolici, numai Apostol e

artat ca ctitor, fr vreo amintire despre ccilalti

cc-si aveau asezarile in prcajtml-i. Inaintea accstei

biscrici, pc a card usa de ficr, ulterioar, si-a spat
numele hicatusul care a facut-o, Dumitru Pere, si
data 1795, aprilie 30, fusesc o alta, cunoscuta sub
numcle de biserica Sdpunari/or, cladita pe locul marclui

vornic Cernica : prima mentiunc e din 1675, iunic 5.

Numelc se explica prin imprcjurarca cit unii dintrc
macelari, din scul vitelor tiate, faceau spun.
sfirsit, amintim biscrica Negusiori, care exista la ince-

putul vcacului al XVIII-lea si era dc lcmn. A ars

cu prilcjul incendiului din 1718, cind au ars tirgul"
si a fost reconstruita in piatra", den mila a multi
crcstini", in anul 1725 sau 1726. Crestinii" sint
cupctii" sau negustorii asczati in numar marc in
jurul lacasului, i dintre care o scam s-au i inmor-

mintat in cuprinsul lui. Astfel, jupan Stanciul cojocarul", inmormintat in 1723, jupan Dumitrasco
cupetul", in 1742, noicmbrie 24, Matei cupet",
in 1747, august 9, Simeon cupet", in 1761, februarie 9 etc.
Acesti cupeti" sau negustori erau organizati
intr-o frtie, avind in frunte un vataf ; ea se transforma

apoi intr-o brcasla cirmuit de un starostc. in actul

inedit din 1661, manic 10, prin care Ghinca coiocarul vinde lui Cernica cupctul un loe de pravalic,

doi. Accasta biserica din Velar; se pare ca e totuna

Cu acme numit intr-un act din 1691, iunic 20, biserica doamnii Ilincai, cc sa chiama Siete Nicolae",
care c aratata ca fiind linga mahalaua Zlatarilor.
intr-un atare caz, rezult deci ca printre ctitorii ei
mai vcchi era si cca de-a doua sotie a lui Antonievoda din Popcsti (1669-1672), doamna Ilinca.

in oras in Bucuresti, in ulita cca mare" cu 90 de

galbeni bani gata", adica pcsin, printrc martori,

intr-un act din 1670 gisim ca martor pe popa

Rusciuclu", adica din Rusciuk. Brcasla ncgustorilor

$Orban da la doamna". Biserica Otaari, numita

din Bucurcsti obtinc dc la Brincoveanu, prin porunca" din 25 martie 1700, sa plateasca birul in
mod colectiv, pe temci de intelegerc sau ruptoarc",
anume, 4.000 de ughi sau galbcni anual, in

astfcl dupa breasla respectiva, ai carci membri locuiau,

se vede, prin partea locului, e pomcnita pent= intiia

data in 1681 ; era dc lcmn. Pc timpul lui Brincovcanu,
in 1708, i se fac innoiri, iar in 1757 e inlocuita prin-

tr-una dc zid, noii ctitori fiind Nlargarit starostele

Niculac cupctul, adica negustorul. Tot un cum",

anume jupinul Vasilii Potoccanul", cu jupincasa
dumncalui Sanda i cu tiul lor jupin Ghinca" ispravesc de ridicat, la 1 scptcmbric 1692, biserica Sfintul
Nicolne din .Virbi. Cu acclasi hram al sfintului Nicolac
e hramul cel mai raspindit in bisericile bucurestene-

exista la inceputul sccolului al XVIII-lea un lacas

de lemn pe locul celui numit azi Sf. Nicolae Tabard.
Adaosul de Tabacul se explica prin accca ca la 1776
un Dima Tabacul si un Draghici Tabacul crau purtatori de grija biscricii, carcia C. Mavrocordat ii daruise

in afar de jupan Gherghina judetul cu 12 pirgari",

este

jupin Iorga vataf za cupcti", adica vital

de negustori ; sint de asemenca o serie de cupcti

care-si pun si pecetile, ca, de pilda, cu, Cutar cupet",

cu, Dima cupct" ; printre ci este i jupinu Tudor

patru rate.
Cunoastem numcic a o seam de negustori de vaz

din epoca brincoveneascii. Unul este Pan neguttorul", cumnat cu Iorga stolnicul i cu Nedcico,
feciorii cluccrului Nedelco din Bucuresti ; el tinca
in casatoric pe fiica acestuia din urma, Anca, si luasc
zcstre mai multe pravalii ne-o spunc documentul
din 8 ianuarie 1681. Una din fctelc lui Pan, Ilina,
era, la rindul ei, sotia lui Cirstea visticrul, inrudit
cu Filipetii, lar fata lui Dcfta negutitorul" se casatorete in 1694 cu Harvat sptarul. Un alt negutator
este Nita cupetul ; el vindc, potrivit actului din 26
iunic 1688, marclui logofat Constantin Brincovcanu,

In 1752 cacti de ritual. Lacasul de zid a fost rcparat

in 1864 si in 1940. Un ncgustor strain, Tnasie
de la Tirnova", din Bulgaria, dar asezat in Bucuresti,
a Mat bani si se ridice aici o biscrica ; voia i-a fost
indcplinita de nepot-su Stavro", in 1705, scptcm-

viitorului domn, o tigancil pe 25 dc talen. Un al

treilca e Dima negutatorul spudcul", adica ccl
invtat, a crui jupineasa, dupa incetarca lui din
viata, inchina, la 13 dccembrie 1694, via ei den

brie 8: e biserica

dc oi cu miei mnastirii Iverul de la Sfetagorr,

Scanne,

adica a scaunelor de mcelari,

dcalul Bucurestilor", trei pravalii in ora

i cincizcci

adica de la Muntcle Athos. Un iubitor dc cultura,

Pentru detalii asupra inestesugarilor bucuresteni

vezi partea a doua a acestei lucrari.

prietcn al filozofici, este negutatorul Manul Apostol

care tipareste, pe chcltuiala sa, in 1713, la Tirgoviste
89

www.dacoromanica.ro

dou5 earth Pi/de filomficefli, in romineste, tradusi

din grecestc, si Maxime filosofice,rii, in greaca vulgari,
tradusi din italicnestc. Pe vremea lui Brincoveanu,
poatc si a lui $erban Cantacuzino, a trAit un ncgu-

titor Ilagi Vasilic" ;

fcciorul lui, Dumitrasco,

starostc dc ncgustori, di, la 22 fcbruarie 1734, o milt-

el case si hanuri", iar un lane zaraful, grcc dup5

numc, %indc chiar in timpul domniei lui Antonie,
la 1 aprilie 1669, o suti de stinjeni de mosic la Flocosi, in Ilfov. Un Ghiorghic zaraful odabas" apare
G"

negutitor mirturisitor", adici martor in docu-

mcntul inedit din 12 februaric 1688, privind o jumi-

turic asupra unor locuri si case in mahalaua Sipunarilor ; obicciul acesta de a merge la Ierusalim, in
hagialic, era rispindit printrc negustorii capittlei,
ca i, de altfel, printrc cci din celelalte orase ale
tirii. Cca mai vechc mentiune de hagiu" pc care
o cunoastem este accca din 15 februaric 1590, cind
un Dumitru hagi" este citat ca martor Cu prilejul
vinz5rii unei prvlii bucurestenc. El precede deci

tate din piv nita de piatri a lui Iane, nepotul lui

Ghinca Matraca. Tot un Iane zaraful" poate

Cu mult pe sp5tarul Mihai Cantacuzino, care, insotind

Ianache Vicirescu, cel cc avea si piara o dat cu

stipinul silt in ziva crunti de 15 august 1714. Un
Cozma zaraful" apare ca martor in cartea pe carc

pc maici-sa Elina postelniceasa, a fost in 1683 in

hagialic la lerusalim si la Muntelc Sinai. Un ncgustor

unul i acclasi cu cel din 1669

1689

vinde la 24 august

minitstirii Radu-Vod5 un loc de casA

aici

in Bucuresti", intre poarta ministirii Stelea i aceea

a locuintei boierului Rudeanul. Un alt loe al ski se
invecina cu acela pe care Brincovcanu, la 17 aprilie
1696, il diruieste dregitorului ski dc credinti,

cu vazi, pe vremea lui Brincoveanu, c Porfir cupetul"; el rim negot Cu blinuri scumpe samur sau
zibclini (azi ii zicem vizon), cacom sau hermini,
singeap sau petit-gris etc. si, dupi nume, pare
a fi rus. De la el cumpira domnul blinurile dc prct
dc carc avca ncvoic fic pentru casa sa, fie sprc a lc
dirui mai-mirimilor turccsti dc la Stambul si din
cetitile dunirenc. Condica visticrici arati ci i s-a

cci sase boieri rinduiti de domnic o dau, sub Brinco-

pl5tit accstui cum" la 20 dcccmbric 1696 suma

Cantacuzinilor. Egumenul mnstinii Sf. Ecatcrina

din Bucuresti arati anume ca dumncalui Nica zaraful, avind casi" pe un loe din oras al ministirii,

de 4.000 de talen i pcntru samurul procurat, riminind

si

se mai dca inci 3.000. Deosebit dc bogat

veanu, lui Barbu clucerul Biliceanul si lui Radu

logofitul Glincanul (din Glina). Cam in aceeasi
vreme triia si Nica zaraful ; feciorul lui, Panait,
e amintit intr-un document din 10 decembrie 1734.
Cu privirc la accst Nica ni s-a pistrat un intercsant
document inedit din vremea lui loan Mavrocordat
(1716-1719), din care se vede ci el era zaraful

bancherului de mai tirziu. Un alt negustor bogat

in vrcmea lui Brincoveanu este Maxim cupetul

a mers pe cind domnea Stefan Cantacuzino (1714

1716) la dumncalui stolnicul Constantin.si la dumnealui spatariul Mihai de s-au rugat i s-au acolisit
[au insistat, s-au tinut de capul lorl in tot fcliul...
ca si-mi zici si-i vinz locul undc-i era casa, pini
m-au chemat dumncalor pe mine si mi-au zis ca
si-i vinzu acel loc; i eu nevrind si vinz locul
apirindu-mi in tot chipul... mai pe urmi mi-au zis
dumnealor accst cuvint, ci de nu voi vrea si-1 vinzu
dc voe, il voi yin& i firi de voe. Deci eu, neavind
ce face si auzind i cuvintele dumnealor, care imi

mirgelarul, cu privilii in inima tirgului ; feciorul lui,

Constantin, ridicil biserica Sf. Elefterie-Vechi. Diata

zice. a ci il voi da Earl de voe, de nevoe mi-au fost a

vinde locul jupinului Nicii in talen i 100." Mcntio-

sau tcstamentul, din 6 februaric

!lam, in sfirsit, pe dumncalui jupinul Dumitrasco

zaraful", care, la 18 noiembric 1724, imprumuti pe
Map, fimcia Albului cildirariul", cu 30 de talen,

inspirind incredere trebuie sA fi fost Apostol negutitorul", probabil totuna cu ctitorul dc la Sf. NicolacSelari (vczi mai sus, p. 89); el a contribuit, Impreuni

cu alti ncgutitori", la ridicarea chiliilor si caselor

patricrsisti" de la Sf. Gheorghc-Nou si a fost cheltuitoriu lucrului acestuia", adici a tinut conturile
constructiei, fiind si casier ; ne-o spune pisania, din
20 septcmbrie 1699, a accstor ecarete. $tim din alte
mirturii ca accst Apostol era zaraf", deci echivalcnt

1735, prin care

accst urmas de negustor, cl insusi negustor pricopsit,

hotiristc zidirca licasului, e un document din cele

mai interesante, tipic pcntru accasti categoric de
locuitori instiriti ai Bucurestilor. Vom reveni asupra
accstci diatc mai 'os, in capitolul special consacrat
ncgotului. Mcntionim, in sfirsit, un alt negustor,
pc. brasovcanul Dumitru Nona, prictcn iubit" al
lui Brincos canu, dupi nsi cxpresia domnului.
Mai inainte, Matci Basarab diduse un calificativ
aseminitor Iui jupin Badea negut5torul din BrAila",
prictcnului domniei-melc".
Intr-un oras Cu o miscare comerciali atit de vie.
uncle se vintur5 atitia bani de atitca feluri, c normal
s intilnim zarafi. Am amintit mai sus pe Apostol.
Un Manolc zaraful" cumpiri inaintc dc domnia
lui Antonie-vodi din Popesti (1669-1672) un loc
pe lingi biserica SI. Gheorghe-Vechi, clidind pe

din care 20 dc talen i cu zcace doi dobinda" adicil

20%
ir 10 talen i firi dobindi, pini la Pastele
viitor.

Pacca de care se bucuri orasul in epoca brincovcneasci, precum si dczvoltarca lui economic favorizcazi dczvoltarca culturii. 5colile se inmultesc.
Sc intemeiazi sc pare in 1694 in locul cursu-

rilor de pini atunci (vezi mai sus, p. 79) o scoali

superioari cunoscut5 apoi sub numele de Academia din Bucurcsti

ca capita, la 1 septembrie

1707, un statut precis. In localul cel nou, cldit

de domn, de la Sfintul Saya, vor fi trei dascili, cu
salariu anual, carc vor preda logica, mctafizica
psihologia, fizica si astronomia, retorica, gramatica
i ortografia. Sc vor face lecturi din Xcnofon, Plutarh

90

www.dacoromanica.ro

Tucidide, din cuvinearile lui Isocrat, Dernostene

si ale sfintului Grigorc din Nazianz, din cintecele
lui Pindar, fabulele lui Esop, tragediile lui Sofocic
Euripide, din cugetarile lui Cato si Pitagora ;
bincintelcs, se va citi din Evangbelie i din Faptele
apostohlor. Nu vor lipsi exercitiile practice, in scris,
la gramatica, dindu-se atentie i ortografiei ; temele
vor fi corectatc ; se vor face si dialoguri in contradictoriu. Cursurile vor avea loe numai cinci zilc
pe saptamina, joia i duminica fiind rezervatc pentru
vacanta i odihna invtaccilor". Scoala de la Coltea,

infiintata o data cu spitalul, intre 1703 si 1707, de

ctre Mihai Cantacuzino, nu avea un caracter asa
de inalt. Ea era totusi foarte util, cu cei doi dascali
ai ei, unu pentru stiinti i altu pcntru invataturile
incepatoare", dat hind numarul celor care doreau
sa invete. Un document din 17 aprilie 1708, dat de
Mihai Racovita, domnul Moldovei, vorbeste de
aceast nota creatie, uncle cei ce poftescu a nu-si
pierde in zadar vremea tineretilor" pot in dar vistierul invtaturii sa cistige" ; el aminteste si de existenta spitalului de acolo, ideas dumnezecsc, vrednic
de lauda". Vcchea scoala de slovenie" de la
Sf. Gheorghe-Vechi, unde se pregateau diacii, logofetii

sau grmaticii necesari cancelariei si vistieriei dom-

serii intrcgi de cronici in limba romina: e un fapt

de cca mai mare importantil pentru istoria noastrii
cultural. Acum serie

Radie Popescu, cel

mai de scama

cronicar muntean, importanta sa opera cuprinzind

istoria Trii Romanesti de la descalecat" pina la
1729; el rilspunde cronicii Cantacuzinilor,

a card

ultima parte a fost rctlactata dup retragerea armatci

austriece, comandata de generalul Vcterani, din tara
(toamna lui 1688). Actin serie i Radtt Greceanu,
istoriograful oficial al lui Constantin Brincoveanu,
prccum

stolnicul Constan/in Canlacuzino. Accsta

din urtna alcatuieste !stork: Tdrii Romeinefli dintru

inceput, lucrare neterminata, dar pretioas prin sustinerea, cu argumente, a originii noastre daco-romanc,
a unittii neamului nostru si a continuitatii lui
in Dacia. *Tot stolnicului i se datoreaza si Harm
Tdrii Romcinefti, tiparita in greceste i latineste la
Padova in 1700, cea dintii harta detaliata a Muntenici

tinind seama de vremca in care a fost alcatuita,

o adevarati capodoper a genului. Sa adugam Cronica
anonimd relatind rstimpul 1688-1714, apoi aceea, in
greceste, a lui Mitrofan Gregoras, refcritoarc la evenimentelc anilor 1714-1716, sa tinem scama de traducerile in lirnha romina care au loe in accasta perioad,
traducen i in fruntca crora sta aceca a Bibliei tiprite

nesti, ii continua existenta. O scama dintre acesti

grmatici" depind de biserica domneasca a curtii,
bencficiind de scutirile de carc se bucurau slujitorii
acesteia. Astfcl, la 4 februarie 1665, Radu Leon
acorda asemenea scutiri celor 3 preoti, 1 diacon
6 (sase) gramatici ai bisericii, Mihul gramaticul i

in

Vldil grmaticul, Grama gramticul, Nica gramaticul, Ivasco gramaticul, Bunca gramaticul" ; probabil ca unii din ei faceau i oficiul de dascali, in
strana, la slujb, iar nu de dascli de invattura,
pcntru copii. Curtea fiind striijuita, nu e de admis
existenta unei scoli in cuprinsul ei. Din scoala de
slovenie de la Sf. Gheorghe vor iesi toti traducatorii
din veacul al XVIII-lea ai actelor noastre slave, un
Lupu dasclul, un Stanciul iereu, un Popa Florea

din Nyssa Capadocici etc. i vom ajungc in mod

firesc la concluzia ca intinsa i bogata resedinta a
Tarii Rominesti a fost, in epoca brincoveneasc, si un
adevarat centru de cultura, cel mai important din tot
sud-cstul europcan, intrecind orascle din Ungaria si
Transilvania si lasind mult in urma pe acelea din

altii.

Tipografia de la Mitropolic continua sa tipareasc.

Alturi de ea se infiinteaza insa, cu chcltuiala domniei
Cu struinta i munca lui Antim Ivircanul, alta
noua la Snagov. La 6/16 fcbruaric 1696 aparca

prima tiparitura a acesteia pirga i roada nott",

cum citim in prefata anume, Slujba sfintilor Constan/in ,ri Elena. Carti ies nccontenit de sub teascuri

nu numai pcntru noi, dar pentru toat ortodoxia.

Acum, sub Brincoveanu, apare si primul text tiprit
pentru turcii crestini : este un proschinitar", adica
o descriere a Ierusalimului si a Palestinci, tiparit
la Bucuresti in 1701 ; se utilizeaza nu caractere arabe,
ci grecesti. Tot cu bani i mesteri trimisi din Bucuresti au apirut, in aceasta vreme, i texte in limba
georgiana la Tiflis, in Cauca, si in limba araba,
la Alep, in Siria.
In afar(' de scoli si tipografii, Bucurestii inregistreaza in epoca brincoveneasca .si alcatuirea unci

1688, sa nc gindim in sfirsit ca Bucurestii sint

acum rcsedinta sau popasul preferat al atitor invtati,

laici si clerici, grcci, ca, de pild, profesorul Sevastos
Kymenites
primul director cunoscut al Acadcmici
doctorul loan Comnen, Hrisant Notara, viitorul mitropolit al Icrusalimului, arhiercul Ghermano

Balcani, exceptind,

bineinteles,

Constantinopolul.

Fata de atitea parti pozitivc, Bucurcstii inregistreaza, sub Brincoveanu, si una negativi: ii pierde
cirmuitorul ales de obstea orasenilor. Timp de un
veac i aproapc jumatate, inccpind cu Necula al
lui Bobanca din 1563, judetul" cu cei 12 pirgari"
ai lui aparuse in mod rcgulat in documente ca autoritatea supreml oniscneasca ; de la Brincovcanu incolo
nu-1 mai intilnim. Ultimul constatat documentar

este Scrban judetul", intr-un act din 1699, martie

10; la 2 iunie 1707 il gasim intr-un alt act, incdit,
in ipostaza dc Serban cc au fost judet" ; nu mai
apare ins nici until in functie. Care sa fie motivul
suprimarii acestui reprezentant al obstii orasenesti?
Si pin acum, paza i linistea orasului crau asigurate

de vel-ag, omul lui voda ; pe de aka' parte, in caz

de absenta a domnului din capital, intilnim Inca din
prima jumatate a secolului al XVII-lea,
exact
din 1642
institutia ispravnicilor scaunului Bucuresti"
de la until pinil la cinci la numar recrutati la inceput dintre dregatorii de rang secund,
apoi d'm re marii drcgatori. Domnul isi puma exer-

www.dacoromanica.ro

91

cita deci autoritatca prin accstc organc ; suprimrca

judetului
care in celelalte orase ale tirii continua
nu se poatc deci explica decit prin dorinta
si existe

in cel mai mare centru al tirii, acum mult sporit

de a-si asigura si mai bine controlul administratici

depind cu totul de domnie.

ca intindcre, i ca populatie, si ca bogitie. Orisenii

nu mai au nici un organ propriu inalt, ales de ci,

BIBLIOGRA FIE
I.

Aspecte ale luptei pentru pu/ere.

1. C. Giurcscu, Contributiuni la retain/ cronicilor muntent, Bucuresti, 1906, 160 p. in 8; 2. I.C. Filitti,
Arbiva Gbeorgbe Grigore Cantactizino, Bucuresti, 1919,

352 p. in

4; 3. C.

Strempcl, Sprijintd acordat de

Rusia tiparului romdnesc in secold al XVII-lea, in

Studii ,ri cercetdri de bibliologie, I

zino

(1955), p. 15-40.

Bacare,riii sub Serban Cantacusi Constantin Brincoveanti.4. C.

Giurescu, Introducere la volumul Const. Giurescu

N. Dobrcscu,Documenk ,ri restate privikare la Constan/in

Brincoveanu, Bucurcsti, 1907, L, p. in 8; 5. N. Irga,

Constantin-vodd Brincoveanu, Via fa ,ri domnia lui, Vilenii-de-Munte, 1914, 213 p. in 8; 6. Virgiliu N.
Drighiceanu, ln amintirea liii Constan/in Brincoveanu,
1714-1914. Local:wile voievodului. Privire arbeologia,
Bucuresti, 1914, 112 p. in 8; 7. Virgil Drighiceanu,
Palatul /Id Constantin-votici Brin coveanu din Bucure,rti,
in Btd.Com. mon. is-1., XIX (1926), p. 1-8 ; 8. N.Iorga,
L'Acadimie" de Bucarest, in Rev. Hit. Sud-Es/,
1929, p. 1-11; 9. N. Irga, Biserica ,ri palatul de

la Afumati, in Bd. Com. mon. ist., XXIV (1931),

p. 33-37s 10. Virgil Drighiceanu, O &kris brIncoveneasc,i dispdruld: biserica Sfintul Ion grecesc din Buctt-

reiti, in hcbinare Ini Nicolae lorga, Cluj, 1931,

p. 138-142; 11. Dorica Voinescu, Biserica Antim,
in Boabe de grin, IV (1933), nr. 9, p. 539-549;
12. G. Potra, Averea lui Prban Cantactrzino i lntemeierea McIndstirii Cotroceni, in Rev. ist. rom., IV

(1934), p. 300-306; 13. Pr. Grigore N. Popescu,

Un colt de ora ,ri un sfint ideal (Parobia ,ri biserica

Hagiu" din Bucureti), Bucuresti, 1935, 272 p. in
8; 14. M. Reglcanu, Prima ctitorie de la Colka. Un
document inedit, in Revista Arbivelor, III (1936-7),

p. 375-379; 15.

I. Ionascu, ,Vcoala de la Coltea in

veacul al XVIII-lea, Bucuresti, 1938, 15 p. in 8;

16. Dan Simoncscu si Emil Muracade, Tipar romtinesc

pentru arabi in secolul al XVIII-lea, in Cerceldri literare, III, Bucuresti, 1939, p. 1-32; 17. Dim. C.
Ionescu, Istoricul tipografiei in Bucureli, in Gaz. mun.

X (1941), nr. 454; 18. G. Potra, Biserica Sf. Nicolaelignite', in- Gaz. :nun. (1942), nr. 520; 19. I.D. Stcfinescu, L'glise Doamnei" (de la Princesse) Blaure,rti. Les peintures murales, in Bill. Co,,,. mon. ist.,
XXXVI (1943), p. 7-35; 20. Gheorghe Crutzcscu,
Podtd Mogooaiei. Popestea unei slrdgi, Bucurcsti, 1943,
298 p. in 8; 21. Constantin C. Giurescu, Livres
!tires imprimis it Bucarest, in Rev, ist. rom., XV (1945),

p. 275-286; 22. Aurel Decei, Din tipdriturile orlentale la Bug-m.40i

seco/id al XVIII-lea, in Rev. ist.
rom., XV (1945), p. 365-371; 23. Corina Niculescu,BisericaScanne, in Analecta, 111 (1946), p. 49-59

24. Radu Perianu, Un negustor brdilean prieten cu

Maki Basarab, in Rev, hi. rom., XVI (1946), p. 344
354 ; 25. Constantin C. Giurescu, Relatide economice
di,,/re romdni ,ri rtti pind la Regulamentul organic,
Bucuresti, 1947, 53 p. In 8 si o hard ; 26. L. Uzi-

rescu-Ionescu, Dinu V. Rosetti, Gh. Ionescu, Gheorghe Astangii, Hora Teodoru, Sdpaturile arbeologice
din sectorul Curtea-Veche, in Bucureti. Re.zultatele
.rclpattrilor, p. 184-261; 27. Gabriel Strempel, Sprijinni acordat de Rusia tiparldui romdnesc in secola al
XVII-lea, in Shield ,ri cerceldri de bibliologie, I (1955),
p. 15-40; 28. Stefan Olteanu, Mete,rugurile din
Bucure,rti in seco/ele XVI si XVII, in Shall, XII
(1959), 5, p. 71-112; 29. Pr. Nicolac Serbinescu,
Mdriurii istorice despre monumentele religioase din Bucu-

refill de altddat4, in Bis. ort. rom., LXXVIII (1960),

1-2, p. 83-116; 30. G. Potra, Portia domneascd

de slovenie de la biserica Sf. Gheorgbe-Veciti din Buellre,rti,

in Glasul bisericii, XX (1961); 31. I. Nanu,

Un monument istoric de ark) religioasd: &fork: mitropo-

Maui Antim Ivireanul, in Bis, or!. rom., LXXIX

(1961), 3-4, p. 223-318 ; 32. Dan Berindei, Irpravnicul
sail ispravnicii scant:dui Bucuretilor, in Shad ,ri ceret/rid iiiinti fire. I storie, Iasi, XIII (1962), I, p.129 138 ;
33. Radu Popa, Alogoloaia, Bucurcsti, 1962, 89 p.
in 8'; 34. N. Stoicescu; Hanul lui Constantin Brincovean,,, in Materiale de istorie i muzeografie, Bucuresti,

1964, p. 346-354.

www.dacoromanica.ro

BUCURETII IN PERIOADA FANARIOTA

Daca pentrst lard, se, genere, perioada

fanariold inseanina o scddere polifica
morale), pentru Bucure,di ea reprezinia an
spor ea 'Winders, pop ulafie

Privid in general, perioada fanariotilor este o

perioad de regres. Sub raport politic, se inregistreazi, incontcstabil, in toate privintele, o scadere.
Armata national c foarte reclud, iar domnii ajung
nistc simpli functionari ai sultanului, carc-i schimba
des; presiunca fiscala se accentucaza ; atmosfcra moral e grca ; intriga, mita si bacsisul au tot mai mare
prct ; in schimb, carat-Ureic devin din ce in cc mai
rare. Sint si uncle aspectc pozitive: se desfiinteaza
stravechea institutie a Ruradniti: taranii devin deci,
legal, libcri, chiar dac exploatarea lor, lipsindu-le
pmintul, continua' de catre stipinii mosiilor pe care
sint asezati. Desfiintarea rumniei poate fi conside-

rata ca prima lovitura adusi sistcmului feudal, ca

inccputul destrmarii feudalismului. Un alt aspect
pozitiv e intemeicrea de scoli, spitale, aseziminte
filantropicc, prccum si alcatuirea de legiuiri noi ;
toate acestea nu compenscaza insi marile scaderi
ale perioadci fanariote, perioadi ce se intindc pe

gospodarie.

anii de rcstriste: au loe razboaie, cu toatc necazurile

si greutatilc incrente lor ; bintuie molime, in special
fioroasa ciuma ; izbucncsc focuri care transforma
in cenusa, in citeva ceasuri, mahalalc intregi ; se
adaugi cutremurcle, uncle foartc putern ice, si inundatiile, destul de dese. Dar dupa ficcare incercare,
orasul se reface, uncori uimitor de repede, si merge
inainte. Este impresionanta vitalilatea Bucurcstilor

de fapt a bucurestenilor avindu-si temciul pe

de o parte in activitatea Ion neincetata, ca mcscriasi,
negutitori, cultivatori, si in puterea Ion de adaptare
la imprcjurri atit de diverse si adesca potrivnicc,
pe de aid parte, in cnoacitatea lor de rcfacere, ca
in tendinta lor spre noutate, spre progres. Asa se
explicil de cc a putut orasul, cu mate cumpcnele
prin care a trecut, sa se mentina, sa sporeasci si
sa ajunga la ceca ce este astazi.
Dar pentru a intelege progresul Bucurcstilor in
accast vreme trcbuie sa tinem scama mai intii de

mai bine dc un secol (1716, in Moldova 1711-1821).

Totusi, Bucurestii cunosc in accst ristimp, in care
incepc si se dezvolta dcstramarea feudalismului, o
evolutic ascendent
dezvolmrca economica c
in progrcs ; se infiintead manufacturi in oras si in
apropierca lui ; mestesugarii sint tot mai numcrosi
si mai specializati ; apar i mestcsuguri noi ; populatia
creste ca numar i nivel cultural ; suprafata orasului

Factorul politic. Resedint, acum necontestata, a Ora,

orasul este nu numai centrul economic ccl mai important, dar si ccntrul puterii politice si administrative,

se

mareste, prin infiintarea de noi mahalalc sau

carticre ; se construiesc tot mai multe case si privalii
de zid ; numrul lacasurilor bisericcsti sporeste considerabil ; apar, in sfirsit, preocupari edilitare, infiin-

este magnetul care atrage si grupcaza in jurul ci,

dupa cum, la Constantinopol, palatul sultanului,
Sublima PoartA", sau, in extremitatea cealalta a
Europei, intr-o aid lume, curtea din Paris a regilor

tindu-se primele cismele, ca api adus5 pe olane

Frantei. Dregitorii cauti sa fie sau sa ramini in Bucu-

de la izvoare dinafara orasului, si luindu-se misuri

in ce priveste curitenia, luminatul si alinierea strizilor. Nu lipsesc, bineinteles, nici in aceast5 vreme,

resti, cit mai aproapc de domn ; banul Olteniei se

muti aici (1761), lasind la Craiova un caimacam

centrul sprc care tindc tot cc este energic, putere

creatoarc, spirit de initiativa, dorind de a ajunge.
Curtea domneasca din Bucurcsti, undc se fac numirile in dregatorii, cu foloascle respective, unde se
dau scutirile de dri, dc uncle sc revard favorurile,

sau

loctiitor. De altfel, acum, dupi reforma lui

93

www.dacoromanica.ro

Constantin Ma% rocordat, dregatoria este singurul

detasament de catanc", sub comanda cpitanului Stefan

criteriu al nobletci, al boicriei, cu diferitele ci avan-

Dettine zis Pivoda, care intr pe neasteptate

in

tajc. Toad lumea alearga dup slujba, mare sau

Bucuresti

iau prizonier pe domn si familia

lui

mica, dup leaf. De aceea dregatoriile se inmultesc

(25 noiembrie 1716). Cu acest prilej s-a fasculat si

multimea srac din oras si, impreun cu catanele",
au atacat caselc boieresti i pravaliile ; un cronicar
contemporan arat c nimic nu era in stare sa scapc
pe cei urmariti ; ei nu puteau s se ascunda nici
in case, nici in pravalii, nici in manstiri, nici in hanuri". Iar un alt cronicar contcmporan adaug:
Atita groaza era, cit limba de om nu poate povesti".
Au pierit atunci i citiva dintre dregatorii laici
clerici, grcci tarigradeni. in locul lui Nicolae Mavrocordat, dus prizonier la Sibiu, turcii numesc domn
pe fratelc lui, pe loan. Scurta stapinire a acestuia
doi ani si vreo trei luni
inseamna pentru in-

considerabil ; ajung sa fie, spre sfirsitul vcacului

al XVIII-lea, sapte mari vornici si trei mari logofeti

sub vocl Caragca (1812-1818) patru si stau
con Mid in capitala ; nu mai amintim dc puzdcria
dc slujbasi ro ijlocii si mici. E normal ca intr-un
asemenca ccntru, carc concentreaza toata puterca
politica

i unde se aduna veniturile intregii tad,

sa sporeasca numarul mestesugarilor si negustorilor ;

ei produc si vind tot soiul de mrfuri autohtone si

straine ; se stabilcsc legaturi directe cu Lipsca (Leipzig),

vestitul centru comercial al Europei Centrale. Unii

dint= negustori string averi mari si au capitaluri

importante in numerar, anuntind pc viitorii bancheri.
In acelasi timp apar in viata social a orasului lucritorii manufacturilor ; numarul acestor Iticratori sporcste spre sfirsitul epocii fanariote.

PINA LA TRATATUL
DE LA KUCIUK-KAINARGI (1716-1774)
Epoca fanariotilor incepe, si in Muntenia si in
Moldova, Cu domnia lui Neculai Mavrocordat, care
ocupase mai inainte functia de mare dragoman sau
talmaci al Portii. El intr in Bucuresti la 10 februarie
1716; citeva luni mai tirziu, in iunie, izbucneste
razboiul dintrc turci i austrieci. Acestia din urma,
sub conducerea vestitului general Eugeniu de Savoia,
victorie la Petrovaradin
(5 august); cade in lupt insusi marele vizir, Gin-Ah,
repurteaza

strlucita

cel ce condamnase la moarte atit pe Brincoveanu cu

fiii sal, cit i pe Stefan Cantacuzino cu rudelc sale.

Nicolae Mavrocordat, dupa o incercare neizbutita

de a opri patrunderea catanelor", adica a soldatilor

treaga tan'', dar pentru Bucuresti, in special, un

cumul de nenorociri: in februarie 1718 ia foc orasul,

incendiul pornind dintr-o casa mica

si proasta.

Atit s-a atitat foc mare povesteste Radu Popescu

cronicarul cit mergind asupra Curtii domnesti,
au ars toate casele, scpind numai cele boltite,
trecind foc i peste Curte, au mers pin la margine,
arzind i tirgul, si manstiri, si case boieresti, si tot
ce era inainte." Amintirea acestui foe s-a pastrat
multi vreme ; intr-un document din 1754, februaric
10, privind doua pravalii din partea tirgului uncle
sa fringe fierul", se spune ca ele au fost stapinite
de o biserica din Tirgsor pina la domnia lui Ionvocla Mavrocordat, cind au ars focul Bucurestii...
arzind i accale doao pravalii". Dup foc a urmat,
In primavara si vara aceluiasi an, secet grozav
deci, foamete. Atit de cumplita a fost accasti foamete
ne povesteste acelasi cronicar cit multi oameni
murea de foame, nu numai la tar, ci i in Bucuresti,

in toate diminetile se gasea oameni morti pe uliti

de foame". Ea a tinut pina la noua recolt ; intre
timp, in primvara urtnatoare a trebuit sa se aduca
faina de la turci". in sfirsit, dupa foc si foamete,
a izbucnit ciuma, tot in 1718; o aduscsera, ca de
obicei, armatele turcesti venite din Rasarit, unde

din tara, se rctrage pcntru un moment la Rusciuc,

de uncle revine cu ajutor turcesc. Reintors in Bucu-

aceasta molima era endemica. Un act inedit, din luna

noiembrie, privind un codru de loc din sus de Curtea
domneasca cc vine alturea de Dimbovita", nc arata
c acest loe fusese al popii Dima i, apoi, al preotesei

resti, el pcdepscste pe citiva dintre cei care trecusera

lui,

de partea nemtilor": boicrii Barbu Blaccanu, Patrascu Brezoianu i Lupu Costachi sint decapitati ;
mitropolitul Antim Ivireanul, caterisit", adica depus
si trimis in surghiun la Muntele Sinai, e ucis pe
drum, in Peninsula Balcanica, de garda turceasca
ce-1 insotea i aruncat in riul Tundja, un afluent
al Maritzei. Apoi Mavrocordat trimitc impotriva
austriecilor, in Oltenia, mai toate fortele putine

mai departe in document

austrieci, in Oltenia, si ingrijat de partidul filo-austriac

de care dispunea. De aceasta imprejurare

profita ceilalti membri ai partidului filo-austriac
Serban Bujoreanu vornicul, Grigore Baleanu logoBtu', Golescu spatarul, Ilie Stirbei vistierul si altii
pentru ca s anunte pe austrieci ; acestia trimit un
de altfel

Ila. Iar cind au fost acum de curind

Itii //mark

citim
s-au intimplat i prcotesii

de dime. Se pare ca domnul insusi a

cazut victima molimei, murind la 23 februarie 1719;

cronicarul Radu Popescu sustinc ca ar li pierit de

lungoare", adica' tifos. E probabil ca ambele boli

sa ti bintuit Bucurestii.
In asemenea conditii grele

foametc si ciumil

rcia tronul Nicolae Mavrocordat, intors la Stambul

de citeva luni de la Sibiu, din captivitatea austriaca.
In timpul domniei lui, de unsprezece ani si jumtate,
fad razboaie i navaliri, orasul a izbutit sa se refaca
chiar sti creasca. In acest rastimp, domnul 'Malta
falnica sa ctitorie de la Vacaresti, spre sud-est de

94

www.dacoromanica.ro

go,

tor

Mil- I

I'

?A7

';

;dig%

rA

I.
.16

I
o

1.

- 4,,
a
,

ersz%.
,

f
,

)1,,.

di .
I

A ))
f
10

95

www.dacoromanica.ro

S'L r

oral (vezi fig. 32). Temeliile ei se pusesera inca din

prima domnic, in 1716; lucrul se rcluasc in 1719,
constructia biscricii era gata in scptembrie 1722:
asa nc spune pisania, in liraba romana, dc dcasupra
usii de intrare. Tirnosirca avu loc, cu mare pompa,
doi ani mai tirziu, la 24 scptembrie 1724. Bogat
inzestrata, manastirea trcbuia, ca din veniturilc ci,
poirivit asczamintului cuprins in hrisovul solemn
dat dc domn, streinii sa-i primcasca, prc goli sa-i
imbrace, flAminzii sa-i sature, bolnavii s-i caute,
pre cci din temniti sa-i cercetcze cu mila". In cuprinsul lacasului era si o bibliotcca ; ea cuprindea carti
biscriccsti si profane in diferitc limbi, anume grecesti, latinesti, greco-latine, arabesti etc.": asa nc
spunc Efrem, patriarhul Ierusalimului, care a cercetat-o. Accasta biblioteca nu trebuic confundata cu
biblioteca personal a lui Nicolac Mavrocordat,
celebra printrc contcmporani, continind unicate cumOrate cu bani grci, nici Cu biblioteca tinarului ski
fiu Constantin, al carei catalog il cunoastem. La
curtca accstui domn au stat de altfel invatati renumiti, cum a fost clasicistul stefan Berglcr, din Bra-

in hrisov spitalul intemeiat la Coltea de Mihai

Cantacuzino este numai de bolnavi dc cci cu ranc
si bubosi". Prin urmare, face el acest nou spital,
care,- pe linga partca dinlauntru", undc vor fi cei
atinsi dc alte boalc", va avea si o parte dcnafara",
cu case" izolatc pcntru ciumati, ca la un lazaret",
asa incit sa nu se smrecluiascii" adica sA se connici ceilalti bolnavi, nici poslusnicii",
tamincze
adica ingrijitorii accstora. Pcntru intrctincrc, Ghica
da spitalului si manastirii trci mosii mari domnesti
Draganestii in Prahova, Picrsica in Ialomita
Rusii in Tcleorman
plus viile domncsti de la
Sarata.

In vremea lui Grigorc al II-lea Ghica are loc si

reorganizarea vamii sau carvasaralei" din Bucuresti ;
cuvintul carvasara" vine din turcescul kervan stray
(kiarvan seray)", adica locul, clidirea unde trag
caravancle. Intr-adevar, marfurile importate, atit de
peste Dinka, cit si din Transilvania si dinspre miazanoapte soseau in oras in caravane de care Cu coviltir

sau de cai purtind poveri", totul bine pzit. Nu

avem detalii asupra acestei reorganizan, daca domnul

sov, si medicul Vanderbcch, care a alcatuit o descricre

istorico-fizico-ropografica" a subsolului Oltenici.
Lui Nicolae Mavrocordat i se datoreaza i ridicarea,

a precizat locul unde se facca vamuirea si daci a

ridicat vreo cladire in accst scop ; stim numai
faptul sc produce in 1733; un an mai tirziu, se re-

in 1723, a paraclisului, inglobat in locuinta mitro-

organizeaza intregul sistcm vamal al arii, sporindu-se

taxcic si rcvizuindu-sc cotcic pc care le primeau manistirilc, in urma diferitelor donatii domnesti, din acestc

politului

azi

patriarhului

paraclis

carui

timpla e o adevarata bijutcric. Tot el a ficut case

domnesti", Cu foisor" pentru frumoasa priveala"
si cu grdina, pcntru plimbarca domnici-mcle si
a altor domni cc s-ar intimpla a fi in urma domniimele": asa citim in actul din 2 martic 1724, prin
care acorda minastirii Radu-Voda o mila anuala
de 60 de talen, drcpt despagubire pentru locul de
pc mosia ei pc care ridicasc zisele case. in jurul
acestora s-a dezvoltat apoi o intrcaga mahala, care
si-a luat numelc de la foisorul amintit. Cascle domncsti nu s-au piistrat ; a camas ins pina astazi biserica, purtind acclasi numc, ridicata alaturi, in 1745,
de sotia lui Nicolae Mavrocordat, doamna Smaranda.
O noua epidemic de cium5 marchcazi sfirsitul acestei
domnii, dup cum marcase si inceputul ci. Domnul
insusi ii cade victima ; moare la 14 scptcmbrie 1730
si e ingropat in ctitoria sa de la Vacaresti, intr-un
frumos mormint de marmura. Accasta cumplita
naprasnica boala"
cum ii spunc cronicarul
ivindu-se si in vara lui 1734 intr-un act inedit din

5 martic 1735 citim: cind au fost asta-vara, fiind

boala ciumei in oras"
determina pe Grigorc Ghica,
unul din urmasii in scaun al lui Nicolac Mavrocordat,
sa intemeieze, la rasarit de Bucurcsti, pre apa Colintinii, la fintina cc sa zicc a babel", un spital dc saraci

bolnavi" cu o sectie spcciala pcntru ciumati. in

hrisovul pe care-1 da voicvodul, la 12 octombric
1735, de inzestrare a acestui spital si a manistirii

taxc. O preocupare similara, de caracter economic,

constatam si pe vremca urmasului in scaun al lui
Grigore al II-lea Ghica, Constantin Mavrocordat.
Acesta construieste, prin anii 1739-1740, un bezesten", adica o mane cladire patrata, cu pravalii de
jur imprejur, ca in pieta" ; explicatia termenului,
tot de origine turceasca, ca atitia alti termeni privind
comertul si marfurilc, nc-o da insusi sccretarul domnultii, francezul Flachat, care adauga cA accste pravalii nu putcau fi ocupatc deck de ncgustori straini...
grcci, turci sau unguri" si numai cit timp i5i vind
marfurile pe care le-au adus. Dacit vreunul din ei
vrea sa se aseze dcfinitiv in oras, atunci mai-marcle
brcslei c insarcinat si-1 ajute a-si face locuinta".

Sc pare ca bezestcnul" a fost numit mai tirziu

hanul Gabroveni", deoarece aici trageau de prcferint5 negustorii din Gabrovo, cunoscutul centru
mestesugaresc bulgar ; el vcnea dcci chiar in spatcle
Curtii domnesti, in inima tirgului". Accasta domnic
a lui Constantin Mavrocordat, cca mai lungi
(1735-1741) din cele 6 domnii muntenc ale lui a
mai stapinit dc patru ori si in Moldova inscamna
pcntru istoria Bucurestllor o succesiune de grelc

incercari. Elc sint in Icgatura cu razboiul turcoineeput in vara anului 1737 si incheiat
austriac
prin pacca de la Belgrad (18 septembrie 1739)

la

cit sufera lumea, si in special siracimea, de lipsa

care se adauga o serie de calamitati naturale.

prima lun a campaniei, turcii sint in defensiva;
armata austriaca, sub comanda gencralului Wallis,
pitrunde in tara, ocupi Cimpulungul si Curtea-de-

unui loc rinde si he ingrijiti cei bolnavi ; caci

Arges si inainteaza spre Bucuresti, de unde Mavro.

vecine, ridicate intru cinstea si lauda marelui mucenic si Mmddlatoriu Pandeleimon" [Pantelimon], se arati
citim

96

www.dacoromanica.ro

cordat se retragc sprc a nu pati ca tatal sin in 1716.

Catanele" ajung la Cotroceni la 22 iulie, dar dupa
dou saptamini numai sint obligate si se retraga in
fata dctasamentului turcesc, care insotea pe domnul

reintors. E lesnc dc inchipuit cc s-a petrecut in

oras in accst rastimp. Cronicarul moldovean loan
Neculce ne spune c turcii, la rindul lor, au facut
rea prada" in Bucuresti ; Alitropolia au prefcut-o
in mecet" sau geamie di s-inchini intr-insa pase.
lar, dupa aceca, in al doilea an al rzboiului, in
noiembrie 1738, cind ttarii, neizbutind si treac
muntii in Ardeal si sufcrind pierden, se intorceau
furiosi, pradind i arzind", acelasi cronicar adaugi:
Au lovit pren Bucuresti, hind domnul in scaun,
s-au prdat tirgul tot, cu manastiri cu tot, s-au
gasit multime de avere. Si domnul n-au putut s
ispravasc nimic, si nu-i las si prade ; cc-u gsit,
a boierilor pribcgi si nepribegi si a negutitori pin
hanuri, tot au luat." Alai mare ncnorocire a fost

nc arata pe de alta parte c cxistau, la acca dat, trci

biserici noi in partca de rasarit a Bucurcstilor,

anume biserica Ceauf Precup", linga care se va
cladi peste sase ani biserica Olari de accea un
plan din 1847 arc urmatoarea mentiune: biserica
Ceaus Precup, ce-i zice astazi a Olarilor" apoi
biserica Panielimon, cu acelasi hram deci ca i manastinca, i biscrica Zanca/ni (Verbi).

Breslele de mestesugari si negustori sporesc ca

nu mar, isi diferentiaz1 din ce in cc mai precis domeniul de activitate i inccp sa aiba si important politic. Aceasta se vede cu prilejul miscarilor din 1753,
1764, 1765

care si este numit miscarea rufetu-

rilor" adica a brcslelor

si 1769, cu prilejul intrarii

armatei ruse in oras. Motivul acestor miscari e dc

ordin economic : apdsarea fiscald excmivd a unor domni

roaiei", arata c au murit de duma sora noastra

fanarioti si a creaturilor accstora, doritoare dc a se

imbogati in cel mai scurt timp i trcbuind, pe de alta
parte, sa plateasca sume enorme la Constantinopol
atit meghistanilor" sau inaltilor demnitari turci, cit
si fanariotilor influcnti care erau capuchehaiclele"
sau reprezentantii diplomatici ai domnilor la Poarta.
Prilejul miscarilor este oferit de lupta dintre boierii
si acolitii domnesti, multi din ei greci, ocupind
dregatoriile importante si lucrative, si ceilalti boicri,
in majoritate romani, din opozitie. Este, asadar,
o reeditare a luptelor i frmintrilor din veacul
al XVII-lea, avind ca scop pitierea cu multiplele ei
avantajc. in accasta lupt pentru putcre, opozitia

Marica i fie-sa Ioana, nepoata noastra", i cA, inainte

de moarte, au lsat cu diata", aclica testament,

facc apel la orseni, la masa mestesugarilor i negustorilor bucuresteni, fagaduindu-i micsorarea drilor

Mitropolici casele cu locul cit cuprinde din mahalaoa Popescului, linga podul lui Serban-Voda". Tot

;i determinind-o astfel s se miste. Asa s-a intimplat

in 1753, cind in ziva de Sf. Constantin (21 mai/
1 iunie), tot norodul Bucurestilor" cxprcsia este
a istoricului contemporan Mihai Cantacuzino s-a
strins la Mitropolie si, in frunte Cu mitropolitul
Neofit, s-a dus la dregatorul turc, cc tocmai sosisc

ins cinma, tovarasa obisnuita a razboiului. Ravagiile

ci sint extraordinare: o notit contemporana arat

ca ar fi pierit in Bucuresti 33.000 de oameni, 233 de

preoti si 3 arhierei, iar cronicarul grcc Dapontes

spunc ca numai din iulie pini la 1 octombrie 1738
au murit 10.000; cifrele, in special prima 33.000
de oameni

ni se par totusi exagerate. Un document

inedit din 25 martie 1740, dat de doi bucuresteni,

Andrei si Cirstca, fratii jupineasii Alaricai Leunda-

In acelasi an, 1738, a avut loe si un cutremur puternic

in ziva de 31 mai, pc la trei jumtate dupa masa

si s-au abtut asupra tarii si lacustele, o alta plaga

periodic a vremii. Erau asa de multe, incit le rineau
oamenii cu lopctile. De aici, lipsa, foametc. Sccuiul

Kelemen Aliks, care zaboveste citva timp prin

Bucuresti in iarna 1739-1740, spune ca piinea lipseste in ora i adauga : Nu e de mirare, cid de
nicaieri nu se poatc aduce nimic ; iar aci e inghetat
totul tun: apa, moara i morarul".
In cele trei decenii care urmeaza, pini la razboiu I
ruso-turc din 1768-1774, Bucurcstii nu mai cunosc
praclaciuni ale armatelor straine ; mai bintuic insa
ciuma in doua rinduri, o data in 1756, si alta data
in ultima domnic a lui Constantin Mavrocordat
(1761-1763). Dar cu toate ravagiile molimci, populatia, la sfirsitul acestui rastimp, e sporit, iar orasul
creste ca intindere, adaugindu-si noi mahalale. Pentru
aceste noi mahalale s cladesc noi biscrici, cum c
accea cu hramul
Eleflerie, terminat de zidit la
4 mai 1744, aceea din Olari, a carei pisanie poart
data octombrie 1758 si arati ca ctitori pe Dumitrasco

In capital spre a ancheta o plingere impotriva

domnului Matei Ghica si a grecilor sal, si a
confirmat aceast plingere. Urmarea a fost scoatcrea
I ui Matei din domnia Tarii Rominesti i transferarca
lui in Moldova. In 1764, domnind Constantin Racovita in realitate ins grecul Iordache Stavracoglu

bas sau

prim-capichihaia"
o sam din boierii
opozitiei, in frunte cu batrinul i ambitiosul Constan-

tin Dudcscu, sint inchii i, la urma, pusi chiar in

lanturi. Motivul : sa spuna cc s-a fcut cu 2.806
dc pungi de bani desprc care se afirma ca ar fi fost
incasatc in plus, in domnia predeccsorului, peste
cele 7.200 recunoscute oficial. Tratamentul dur aplicat

capitanul i alti crestini", sau biserica Finfina Bou/ni,

celor inchisi, pe de o parte, dar mai ales apasarca

fiscal in continua crestere produce reactia populatici bucurestene ; indemnat de boierii opozitionisti
ramasi libcri, multimca se rascoal, clibercaza cu
forta pc cei din inchisoarc i apoi o parte din ca
porneste sa Sc pling unui capigibasa sau agent
turc cc Sc afla in capital, iar alta parte spre Curtca

numit ulterior Popa Tatu, ctitoria lui Alihai Cantacuzino. Un hrisov din 1752 al manastirii Padtelimon

domneasca. Speriat de cele intimplate si tcmindu-se

de urrnari, Constantin Racovit, alcoolic inveterat,

Racovita vel-vistier, pe Mihai bacanul, pc Iancu

97

www.dacoromanica.ro

se sinucide, bind o cantitatc enorma de spirt de

melis (7 februarie 1764). Domnia fratclui i urmasului sail la tron, Stefan Racovita, incepe prin taierea
a doi boieri: stolnicul Stefnache Cremidi i medelnicerul Iordache Bijescu ; executia are loc la poarta
de jos a Curtii domnesti si urmareste sa bage groaza
in opozitie i s-o fad sa nu mai reclame. Urmeaza
stoarcerea tarn prin did grele i expedierea pungilor
de bani la Constantinopol. Dar din cele 2.800 de

pungi, reclamate din nou, nu se pot implini decit

200. Pentru rest, sint pusi la inchisoare, potrivit
indicatiilor aceluiasi faimos satrap Iordache Stavracoglu, optsprezecc mari boieri, legati de git si
de picioare". Nemultumirea creste darile grele nu
i, peste citeva luni, populatia
scazusera de loe

orasului se mica din nou. O insemnare contemporana ne arat c s-a intimplat rascoala din partea
rufeturilor [breslelor] din Bucuresti, vincri, a doua
dupa Inltare adica la 13/24 mai 1765 stringindu-se la Mitropolie cu sunet de clopote, ccrind

de la mitropolit si de la boieri mila

i ierlare de

ddjdii". Dar oamenii lui yip& turnagiul cu dumnealui spatarul i aga Ipsilanti, cu bclii i albanezii,

cu pistoale... i-au imprastiat la [ceasurile] patru din

zi ; si au taiat la poarta din jos
adauga insemna-

pe unul Coman bogasierul din Giurgiu, pe

un rob al lui Panaioti ceausul si pe un croitor ; iar
pe boierii fruntasi ce erau inchii i-a mutat cu inchirea

soarea de la camara la beciurile dindarat...". Cu acest

prilej se pare ca au fost atacate i uncle case boieresti.

Asa ar rezulta din actul inedit cu data de 7 iunie

1766, in care, relatindu-se o cercetare asupra casei
boierilor Rudeni din mahalaua Antim, Sc spune ca
unul din mahalagii, Draghici bacanul, a marturisit

cal si el la acci bolovani au taiat cu toporul, pus

fiind da silnici in vremea trecutei dupi urma razmi-

a grozavci apasri fiscale. In primavara lui 1769,

bande turcesti, venite de la Rusciuc i Giurgiu, sub
pretextul rzboiului cu ruii, jefuiesc si ucid in Bucuresti i in alte orase ale tarn. O cercetare oficiala

facuta la 9 mai de un reprezentant al sultanului

constata e in capital au fost ucise 42 de persoanc,
barbati i femci, i ranite 25; de pe urma jafului a
suferit i Biserica Armeneasca. Garnizoana turceasci

trimisa de vizir spre a asigura paza orasului era

redusa : vreo opt sute de oameni. Aflind de accst
lucru, Carazin, inteles cu spatarul Pirvu Cantacuzino,

expediaza un corp de volintiri", adica de voluntari

romani i arnauti, impreund cu ceva cazaci ; accstia
ataca, la 16 noiembrie 1769, in revarsatul zorilor,
prin surprinderc, Bucurestii, gonesc, ajutati de or-a"feni, pe turci si prind pe insusi domnul tarn, Grigorc
al 111-lea Ghica, ascuns in hanul lui Serban-Vocl,
intr-o privalie lipscancasca". Este evident ea Ghica,
daca ar fi vrut, putea scapa, retragindu-se sprc
Dunre ; adevarul este ca i-a convenit s cada prizonier, deoarece se temea ca, ducindu-se la turci,
sa n-aiba soarta domnului moldovean Grigore Callimachi, decapitat numai cu dou luni inainte. Poatc
6, in sinea lui, era chiar favorabil rusilor. Indata
dup succesul loviturii, sosi si colonelul sou polcovfusese inaintat tare timp cu trupe
nicul Carazin
ruscsti ; el imparti pufti 1i praf la multi din/re ord,renii

iar pe domn il expedie, prin Iai, la Petersburg, unde fu bine primit de imparateasa Ecaterina.
Desfasurarea ulterioara a operatiunilor militare in
preajma Bucurestilor nu e intotdeauna favorabila :
Pirvu Cantacuzino piere intr-o lupta linga Comana,
iar detasamentul ski c distrus ; Carazin insusi trece
printr-un moment greu. In iunic 1770, rusii, operind
o concentrare a fortelor in vederea batalici decisive,
se retrag din Bucuresti, care e ocupat de noul domn,
aderenli,

rite". Mara dc cazul cind termenul razmirita" nu

se refera la cele petrecute in razboiul din 1738;

Manolache Giani, numit de turci cu o luna mai

un asemcnea inteles al lui vom intilni

februaric, pe dud era numai ban al Craiovei, sa

intrc in capitalil, dar nu izbutise. De altfel, noua
situatie dureaza putin. In urma infringerii grave

in legatura

cu razboaiele din 1768-1774 si 1786-1791 (vezi

mai jos, p. 104). Miscarea breslelor bucurestene n-a

ramas fra urmari. Dei reprimat, ea a dus, peste

trei luni, la mazilirea lui Stefan Racovit, trimis in
insula Mitilene (Lesbos), si a contribuit la executarea patronului acestuia, Iordache Stavracoglu. La
plecarca mazilului din Bucuresti s-a strins tot norodul, strigind, injurindu-1 i aruncind in careta lui

cu noroi si cu baliga": asa ne spune alta marturie

contemporana.
0 manifestare semnificativa au avut paturile popu-

'are ale orasului in timpul razboiului ruso-turc, cc

izbucncste citiva ani mai tirziu, si anume, cu prilejul
intrarii primului detasament rus, in noiembrie 1769,

in Bucurcsti. Declaratia de razboi avusese loe la

30 octombrie 1768; in tara exista un partid filo-rus,
in frunte cu Pirvu i Mihai Cantacuzino legatura

se facuse prin emisari, cum era maiorul Nazarie

Carazin ; el gasise adercnti si in rindurile maselor,
care asteptau de atita vreme o usurarc a greutatilor,

inainte. Accsta mai incercase la 26 ianuarie

la 5

pe care o sufera vizirul in lupta de la Cahul (1 august)*

NIuntenia e ocupat din nou de rusi: trupele Ion

reintra in Bucuresti la 25 noiembric 1770, iar Giani
se retrage peste Olt.
In timpul acestor operatiuni militare, orasul, evident, a suferit pagubc ; s-au dirimat i stricat case ;

s-au pierdut bunuri. 0 serie intreaga de mrturii,

cum sint, de pilda, actele inedite din 15 octombrie
1772, 29 aprilie 1775 si 19 mai 1780 amintesc de
zapiscle prpdite in vremca rzmiritii". Intcresant
e cazul rclatat de actul din 29 aprilie 1775: Leita
ovreica din Bucurcsti" da jalba lui vocla cum cis
este mai mult de 30 de ani de dud cu sinfonic [lutelegere, contract] i cu tocmeala pe an cite talen i 30
am luat un loe de la sfinta Mitropolie, pc carele am
cheltuit aproape de cinci pungi de bani de am facut
case si am pltit chiriia pe ficstecare an, dupa tocmeala ; in rremea rdzmirilii, din intimplarea vremilor,

98

www.dacoromanica.ro

ncmaiputind a sta aicca, in Tara Romaneasca,

allii am mers 1i en in Transilvania. Viind de acolo,
toate ceale dupe inprejur, le-am gasit stricate, fari
numai cc ramasease zidurile pe care puteam de a
le drege Cu mai putin cheltuiala" ; locul ins:4 cu
aceste ziduri fusese dat, intre timp, altuia, si anume,
fratelui cconomului Mitropoliei. Roaga deci sa i se

faca dreptatc, ca va fi cu pcat acum, la vreme de

batrinete, s umblu pe [la] usile oamenilor". Raportul

din 16 mai 1775 a cclor insarcinati cu cercetarea

accstui caz arat ca reclamanta avuscsc intr-adevr,
pe locul amintit, pivnita de zid cu casa deasupra,
care s-au slrical din razmirila, la anul 1769". Cu prilejul retragerii din iunie 1770, orasul ar fi putut fi
ars, asa cum s-a intimplat cu alte localitati in timpul
accstui razboi, si cum patise el insusi mai inaintc de
atitea ori. A intervcnit ins imparateasa Ecaterina,
care la 5 martie a scris contclui Rumiantev sa potoleased zelul gcneralului Stofeln ; acesta, in timpul
retragerii, adoptase metoda incendierii oraselor si
satelor. Mi-e team scric imparateasa ca acecasi
soarta si nu alba Bucurestii" ; de altfel adauga
Ecaterina
ea este pentru creatie, iar nu pcntru
distrugerc.
Din aceasta vreme a prezentei rusilor in Bucurcsti,

din india jurnatate a anului 1770, dateaz un plan

al unei portiuni din oras, si anume, al marginii de
sud si vest a lui, cu manastirile Vacaresti i Cotroceni ; este cel mai vechi din cite planuri cunoastem
astazi ; redactat in frantuzeste, probabil de un 'Ater
rus, el se pastreaza in arhivele din Viena. Un alt
plan al Bucurcstilor, de data aceasta al orasului
intrcg, i mult mai detaliat, infatisind ulitele, bisericile

si asezdrile mai de searna, Cu legcnda in latineste,

a fost intocmit de otiterii topografi rusi, in 1770;
el se gseste in arhivele din Moscova. Dupa lungi
tratative, dintre care o parte s-au purtat si in
martie 1773), s-a ajuns,
Bucuresti (decembrie 1772
in sfirsit, la semnarca tratatului de pace de la
Kuciuk-Kainargi (21 iulie 1774); textul lui s-a
tiprit, in ruseste i in romaneste, in orasul nostru. Intre clauzele tratatului era si ames, foarte

importanti, ca Rusia sa poat interveni la Poarta

in favoarea Principatelor, iar Poarta sa tina scama
dc accste interventii. Sc acorda amnistie generala
libertate pentru cei cc ar voi sa piece din tara,

averea. De aceast ultima dispozitie se

folosi Mihai Cantacuzino, fratelc lui Pirvu, stabilindu-se in Rusia.
Niciodata nu s-au ridicat in Bucurcsti si in imprcjurimile lui mai multe lcasuri bisericesti ca in epoca

fanariota. Sc inalta ctitorii noi, din pajiste", cum

se spunea pe atunci, sau se inlocuiesc cele vcchi,
de lemn, sau de piatr", ins darapanatc. Circa
saptczeci de asemenea lacasuri dateaz din rstimpul
amintit, si multe din ele, prin pisaniile lor, ne ajuta
sa precizam cronologia creslerii Ireplale a orasului,
a forman: de noi mabalale. Construicsc toate categoriile

socialc, de la domo pina la orasenii de rind,

de la vlaclica pina la opincii. Sint mai putine Icicasurile

don't:0 decit in veacul lui Matei Basarab i Brincovcanu ; sint in schimb mai multe cele boicresti. Le
ridica nu numai marii dregatori, vistierii, logofetii,
spatarii si ceilalti divaniti, cu venituri multe, dar si cci
de mijloc i cei marunti. Cldesc nu numai mitropolitii, dar si preotii mahalalelor i simplii monahi.

Sc adauga apoi ctitoriile, mai putinc, ale ostasilor,

de la capitani la seimcnii de rind, i, mai multe,
ale negustorilor pricopsiti si ale mestesugarilor, cu
vatafii si starostii Ion in frunte. In sfirsit, i alti

orseni, care nu-si anti totdeauna in chip lamurit

meseria sau categoria, sporesc multimca acestor
lacasuri.

Calatorii straini ce trcc prin Bucuresti sprc fincic

epocii fanariote ramin adinc imprcsionati de marele
Ion numar. Englezul Bentham remarca', inca in 1785,
ca sunt putinc orasele care sa aiba un asemenea numar
de biserici intr-un spatiu atit de mic". Compatriotul
ski William Hunter, in 1792, si spaniolul Domingo
Badia, in 1807, dau amindoi cifra de 360 de lacasuri,
rusul Bantis-Kamenski, in 1808, lc evalueaza la
peste 300, afara dc paracliselc din cascle boiercsti",
iar francezul Lagarde (1812) si consulul W. Wilkin-

son (1814-1818) fac o estimatie record: 366 de

biserici si 20 de minstiri. Evident, toatc sint exa-

gerari, dar exagerri scmnificative.

Dintre ctitoriile domnesti, in afara cclor amintite

la domniile respective, citrn aici mai intii biserica
de zid ridicati in 1747 de Constantin NIavrocordat
pcntru mnstirea Sf. Spiridon ; ea inlocuia un lacas
mai vcchi, constatat documentar in 1680. Situata
pe malul drept al Dimbovitei, in dreptul inccputului
Cali Victoriei, accasta biserica, a arei pardoscala
a ajuns azi sub nivelul strazii, pose& o pisanic in
limba greaca i arabd, precum si o icoana cu inscriptie

araba: faptul se explic prin imprcjurarea c Mavrocordat, o data cu zidirca biscricii, a inchinat manastirea Patriarhiei de Antiohia, titularul acestcia, arabul
Silvestru, fiind de fata i supraveghind lucrarile.
Tot hramul Sf. Spiridon are si incapatoarca biscrica
cea mai mare din Bucurcsti a manastirii ridicate pe podul" erban-Voda de Scarlat Ghica in
1766 si terminate la 30 septembrie 1768 de fiul
succesorul lui la tron, Alexandru Ghica. Prin hrisovul
pe care-1 di, acesta din urtn hotiraste ca din venitul
manastirii
fuscse bogat inzestrata cu 1flOii, blti
de peste i cu pravalii in oras sa se inzcstrczc in
fiecarc an nou fete srace, si anumc, trci fete de

neam de boier scipatati", primind fiecarc cite 250

talen, trei fete de a doua stare, de boicrnasi sau

de negutitori", cite 200 de talen i
trci fete de
a treia mina, cite 50 de taleri". Accasta ctitorie nota'

fu numiti de citre orseni Sf. Spiridon-Nou" spre

a o deosebi de ccalalt, din vecinatate, inchinata
la Antiohia. Refacuta somptuos, cu materiale dc
buna calitate, intre anii 1852-1858, ca adaposteste
nu numai rimasitele pamintcsti ale primului ctitor,
Scarlat Ghica, dar

si

acelea ale dccapitatului Constan99

www.dacoromanica.ro

tin flangerliu si ale ultimului domn fanariot, Alexandru

Sutu.

Biserica Olari, avind drept ctitori pe vel-vistierul

Dumitrasco Racovid, pe Mihai bacanul, lancu

Dintre biscricilc boiercsti ridicate in Bucuresti in

epoca fanariota, marca majoritatc datead din prima
parte a acestei cpoci, adica pin la inchcicrea pcii
dc la Kuciuk-Kainargi (1774). Am pomenit mai
inainte citcva din ele, anume biserica dc la OborulVechi, ziditi in jurul crucii ltii Mogo', biserica
Cretulescu i accea a Ienei. In 1731, la 29 iunie, se
termina lcasul Sf. Nicolae din mahalaua Brosteni,
ctitori hind Stefan, logoftul de divan, si sotia sa,
Anica. Un an mai tirziu, in 1732, Nicolac ceausul
Bozianu, deci un mic drcgator, facea aproape de

capitanul si

actuala biserica armcana lacasul numit Caintata; accst

nume, curios, a fost pus in legatura dc unii cercetatori cu porecla Bucurestioarei, ceca ce ni se pare
putin probabil, altii yid in el o form &dyad din
grecescul Katutob insemnind sarmana" ; in sprijinul unci atare cxplicatii ar vcni paralelismul cu
biscrica Fldminda, zis Saraca"

in planul lui Purcel,

din 1791, arc ambcle numiri construita intii din

lemn, la 1766, si apoi de zid, la 1782, dc marele
vornic Istrate si de Constantin Crctulescu. Caimata
biscrica unde-si scrba patronul brcasla lautarilor
a fost darimati in 1890: era in calea marclui bulevard

care strabate orasul de la apus sprc rsarit. Tot un

ccaus, cu numele Radu, a inltat, in 1760, biserica

ce-i poard numcle, in locul alteia mai vechi, dc

lemn ; pomclnicul biscricii poart data 1757, ianuarie

7. Un Udrccan clucer" termini de zidit, la 15 scptcmbric 1735, biscrica ce-i poarta numelc: Udricani.
Un an mai tirziu, in 1736, vel-vistierul (?) Constantin
Nsturel i sotia sa Ancuta ridicau biscrica Dobro-

taro, refacut in 1847 si apoi din nou, intrc 1887

si 1893. Tot lor li se datoreaza si biscrica Slobozia,
terminati la 8 septembric 1743 in locul vechiului
lacas al lui Radu Leon (vczi mai sus, p. 78). Doua
lacasuri a ridicat si domnita Bd1a,ra, flica lui Constantin Brincovcanu, casatorit cu Manolache Lambrino :

until, mai mic, la care e ctitor si sotul ei, pe atunci

vel-ban, in 1744; celalalt, mai mare, construit de ea
singura, dup moartca sotului, i isprivit in septembrie 1751 ; nici until din aceste doua nu mai exisd
astzi ; pe locul lor se inald actuala biserica, zidit
intre 1881-1888, si care, ea insasi amenintata cu
darimarea din cauza crpturilor produse de cutremurul din 1940 si agravate dc modul defectuos in
care au fost construitc fundatiile, s-a rcstaurat temeinic acum, in ultimii ani. In locul vechii biserici de
juramint" (Sf. Dumitru), Radu, logofatul de vistierie,
termina, la 30 noicmbrie 1753, un nou lacas

inchina cpiscopiilor dc Rimnic si Buzu. La Sf.

Stefan, dinspre Calca Calrasi, pisania poard data
1768, august 25 si arata drcpt ctitor pc Stoica cluccrul.
Al doilca lacas cu acelasi hram, dar a, ind azi porecla

Cuibu ea Garza", exista in 1766, in partea opusa a

orasului ;

el a fost refcut mai tirziu de clucerul

Dona si sotia lui Zamfira ; piatra de mormint a clucerului c din 1830. In octombric 1758 se termina

alti

crestini pravoslavnici". Rccor-

dul numrului de biserici ridicate

il

detinc, intre

boieri, Mihi Cantacuzino, autorul Genealogiei Cantacuzini/or si al Looriei Tdrii Romdne,rti, partizanul

rusilor, care i-au dat gradul de general si la care

se si retrage dui:a pacea de la Kuciuk-Kainargi.
Lui i Sc datoreaza in Bucuresti: 1. Bistrica de
Vdcdre,rtilor, inchinati ca metoh Episcopici de Rimnic ; azi nu mai exist, pe locul ci
la lioedea

inaltindu-se Ateneul Roman. 2. Biscrica [That:a

dupa porecl Biserica luminata", am actualmente Popa Tatu ridicati intrc 1760 si 1774.
3. Schiln Allgureantr, inccput de socrul du, vel-

Bonita

logofatul Constantin Vaarescu si terminat de el la

5 octombrie 1756.
Dint= clerici, ridica lacasuri nu numai inaltii
ierarhi, mitropolitii, dar si preotii dc mir i monahii.
Intre mitropoliti, trebuie pomenit in primul rind
Daniil, care -a pstorit la inceputul epocii fanariote.
In afara de refacerea bisericii Sibilelor, amintita mai
inainte (vezi mai sus, p. 86), tot lui i se datoread
si inaltarea bisericii Verga/ni, numita astfel, se pare,
dupi boierul lui Brincovcanti, proprietar in partea
locului ; a ajutat" ins cu bani, bineinteles
nu
accsta, cum ne-am fi asteptat, ci, asa cum ne arad
pisania, jupincasa Ancuta, fiica popii Vladului" ;
constructia era gata la 4 scptembrie 1724. Mitropolitul Stefan (1732-1738) reface, din zid, bescrica
lui Lucaci", numiti astfel dupa primul ei ctitor,
dcspre care n-avem alte tiri. Lcasul a ars in 1847,
cind cu focul cel mare, si a fost rcfacuta de enoriasi
in stil neoclasic, cu coloane ; aici a slujit ca dascal,
cintind in strana, Anton Pann (1798-1854); bustul
lui, ridicat prin subscriptie publica, se afid in fata
bisericii, in stinga. Mitropolitul Grigore al II-lea
a inaltat, pc la 1764, in partea de miazazi a Bucurestilor, unde aveau proprietati boicrii Barbatesti, un
schit de lemn i 1-a inchinat Mitropoliei ; in locul

lui a ficut in 1818 loan slaru" ajutat si de altii

o biserica de zid, terminind-o la 27 octombrie ; ca
e cunoscut azi sub numcle de Bdrbdtescu Vecbi si
a fost refacuta in 1858. Preotilor de mir li se datoread mai multe licasuri biscricesti din vremea aceasta.
E mai intii Biserica Alba din Calca Victorici, ridicata

in secolul al XVIII-lea, la o data ce nu se poate

preciza, dc popa Neagul Dirvas" si de doua jupinew", Rada si Visa : asa ne spune pisania noului lacas,

cel de azi, rcfacut in 1827, noiembrie, de marcle

clucer Nicolae Trsnea si de sotia lui Maria. Este
apoi biserica Popa Nan, ziditi intii in 1719 de un
Nanu preotu", ajutat dc credinciosii Ruse, Ecaterina, Manole, Marula" si refcuta', potrivit pisaniei

pastratc, in anul de la facerea lumii 7273", adic

1764-1765, de Dumitrache gramaticul", ajutind
altii, intrc care Dudul zlatarul" care a fost
ispravnic" la ridicarca lcasului
si capitanii
Stan si Rada. Accst de al doilca lacas s-a darimat

100

www.dacoromanica.ro

in noaptca de 20 iulie 1910 si a fost inlocuit prin

biscrica dc azi. Tot un preot, clugrit apoi, popa
Gheorghe calugarul", a inceput biserica Precupelii
Vecbi, terminat la 15 august 1773 de Nastase
siimeanul Mojucul" si de sotia lui, Milca. Un alt
calugr, care avuscse si calitatca de dichiu", adica
de cconom" sau administrator al bunurilor vreunci

Niescu, ruda ca primul

sAu

testa-

Mai numcroase decit ale ostasilor sint lacasurile

ridicatc de ncgustori si mcseriasi sau mestcsugari.
Cu banii lsati de Constantin cupctul", m'id negustorul, fiul lui Maxim, alt cupct" vcstit, s-a inltat,
terrninindu-se la 4 mai 1744, bine proportionata
biscrica Sf. Elefterie, in cuprinsul intinsci paduri

larasi un calugar, i anumc Isaia Novceanu, impreuna Cu sora lui, Sanda, i sotul acesteia, Atha-

din aceasd parte de vest a Bucurcstilor si litiga un

lac format de Dimbovita. Restaurad Cu grij de
Comisia monumentelor istorice (vczi fig. 33), ea
poarta astazi calificativul de Vechi" sprc a o deosebi
de monumentala biscrica, avind acelasi hram, zidit
in apropiere, In preajma celui dc-al doilca razboi
mondial. Un alt cupet", lane din Buzau, inchcie,
la 15 septembric 1744, cladirea bisericii numid azi

nasic, a facut, pe la 1745-1748, biserica Sf. I/ie

de ling Podul Calicilor (Calca Rahovei); ruinata
de cutremurul din 1802, a fost zidita din nou, cu
banii vornicului Fotache Stirbei, tcrminindu-se la
15 august 1838. Cel mai frumos tacas ridicat de un
cleric si, in acelasi timp, unul din cele mai frumoasc
ale Bucurestilor un adevrat giuvacr este, fra
indoiala, Biscrica Davropoleos dc lingi Posta centrali.

Fig. 33

zice asa fiindei ctitorul bisericii, ieromonahul

arhimandritul Ioanichie, originar din orselul Ostanita, in Epir, a ajuns mitropolit dc Stavropolis
Ii

chic a cldit

exccutorul

avere.

miinastiri, a ridicat, in 1773, ajutat si de altii, biserica

Dichill, numita si Tirchiletti, fiindei sc afla in mijlocul
acestei mahatale, pe atunci la marginea Bucurestilor.

(localitatc in

mentar ; el a contribuit esential la ridicarea hicasului

(1808-1810), jertfind, in acest scop, intrcaga sa

Biscric2 SI. Eleticric-vechi, tip dc biscrici bucurcpcani din xcolul

al XVIII-!c2. (I.CS.O.R.)

Peninsula Balcanic5). Acest Ioaniinceput un han ; il constad:Ti

la

documentar in 1704; apoi a ficut biserica, terminad

la 30 octombric 1724; ea scrvea hanului drcpt capeta.
Prin pridvorul su, cu elegante coloane sculptatc,
usii dc
prin chenarelc de piatri ale ferestrclor
intrarc, prin briul bogat, din ghirlandc dc frunze
i

si flori, cc-i da ocol, prin admirabila timpla de lcmn,

si, in sfirsit, prin proportiile ei atit de rcusite, biscrica

Stavropoleos este o podoabi a orasului nostru. O

mentiune special merit Schielll Alaicilor, dc la poatele dinspre rsirit ale Dealului Spirii, schit ridicat
in 1726, Intre 27 iulic si 1 octombric, dc maica

V.,

Tatiana Hagi Dina, in calugric Timothcia. Ispravnic

al constructici a fost vel-capitanul dc scimeni Pashali ;

rl

iar inzestrarc bogad intre altele 300 de stinjcni

din mosia domneasca ce iastc in marginca orasului

Bucurcsti dcspre Podu Calicilor &supra" a primit

de la voievodul Nicolac Mavrocordat i sotia accstuia,

te"\

Smaranda. Frumos restaurat in vrcmca noastra prin

grija patriarhului Justinian, Schitul Maicilor adaug

o nota deoscbid coltului linistit de oras in care

se afla.
$i

rlla

--

sint ctitori. Un Thanase capitanul" si

cu asociatul lui sau, cum ii spunc pisania, sotiia

dumncalui"
Stanciul, vataful de brutari, ispravesc,
la 8 scptembric 1763, biserica Stejarul, fosta pe strada
Luterana, in spatele Palatului Republicii. Am artat

61.

(vezi mai sus, P. 100 si 101) ca alti doi ostasi au

contribuit la ridicarca biscricilor Olari i PrccuperiiVechi. Mal tirziu, in a doua perioada a cpocii fanadote, Panait Bbeanul vcl-capitan za lefegii", ajutat
si de alti cnoriasi, va zidi biscrica I coanei (terminad

la 2 septembrie 1786), iar Nicolae Drscu biv

(rost) polcovnicu", biscrica Amzei; numele accstei
biscrici se explica prin cel dc-al doilca ctitor, Amza

www.dacoromanica.ro

101

Popa Soare ; se vede ca accsta din urrna a reparat-o

BUCURESTII IN A DOUA PARTE A

sau s-a impus in vreun fel oarccare atentiei urmasilor.

terminata la 25 scptembrie 1733, se dato-

PERIOADEI FANARIOTE (1774-1821)

rcaza jupinesci Manta, sora lui Manta cupetul si a

sotici accstuia, Stanca. La Silivestru au fost ctitori
jupin Pirvan" boiangiul i sotia lui, Stanca ; pisania

In accasta a doua parte a perioadei fanariotc arc

loe accentuarea fenomcnului de destramare a feuda-

poart data 1743, iulic 15. Stanca las acestci biserici,

lismului si de pregatire a trccerii spre capitalism.

care iaste facuta cu toata cheltuiala noastr", nu

mai putin de patru pravalii, patru razoare de vie

Este rastimpul in care se constituie capitaluri importante, rezultind pe de o parte din exploatarea moiilor,

In dcalul Lupestilor, diferitc odoare si vase. In locul

pe de alta din extinderca comertului, a camatarici

si din arendarea ocnclor i vamilor. Mestcsugurile
se inmultesc si se specializeaza ; apar o serie de
manufacturi. Destramarea feudalismului este favo-

vcchiului lcas, de lemn, de la Otelari, s-a facut

unul nou, de zid, de catre Margaritu staroste
jupinu Nicolac cupctu" ; pisania poart data iulie
1757. Biserica Batiste, numit astfel dupa lacasul
anterior : biserica lui Batiste", amintit in 1660,

rizata si de ideile de libertate, egalitate i fraternitate

enuntate de Revolutia Franceza i purtatc de armatele

aprilie 5, e ctitoria, din 3 noicmbrie 1763, a vatafului

ei in intreaga Europa.

Manciu si a sotiei sale, Ilinca. lar loan croitoriul"

ridica, in 1766, dup 12 august, un schit" din jos

Tot in a doua parte a perioadci fanariotc, influenta

Constantinopolului in viata de toate zilele a orasului
atinge maximum. In imbracamintc, in mobilier, in
viata social, chiar in alimentatie, tonul da capitala

de Curtea domneasca

inchina Nlitropoliei ; bisei poarta

hramul Taierea capului Sfintului loan. Tot negustori

rica lui, renovata, se Ail in gura pietei

sau mcstesugari de frunte par a fi si jupin Maxim ;

dipreuna cu frate-sau Gheorghe", feciorii jupinului
Grigore Miulctu, cci care inlocuiesc vechiul lcas
de lemn, de la Botcanu, ridicat de rposatul jupin
Mihul, printr-unul de piatra" ; pisania e din 6 iunie
1760. Din a doua perioada a cpocii fanariote dateaza
alte patru biserici asemanatoare. Prima, Sf. Constan/in,

e opera, din scptembrie 1785, a cojocarului Constantin Besleaga, a croitorului Constantin Melcescu si a
selarului Hagi Panait, contribuind cu bani si Pitrasco

croitorul si Ion Coica. A doua, biserica lzvorn, de

pe malul drept al Dimbovitei, se datorcaza de asemenea unui grup de meseriasi: loan luminararul,
Hagi Miu abagiul, Petcu croitorul si Stoian Ciolac
caramidarul. Ei ridic, in timpul primei domnii a
lui Alcxandru Moruzi (1793-1796), un lacas de zid,
in locul celui vcchi de lemn, care se stricasc. Cea
dc-a treia biseried, Popa Rust!, e inaltati de Manolathe, vataful de harabagii, adic de carusi ; data
pisanici : 17 martie 1813. Cca de-a patra, din 1817,
cu hramul S
Voievozi, se datoreaz lui Stoian
bacanu, fiul lui Pctre Stenct Gabroveanu", lui
Dumitru cojocaru si altor enoriasi ; a fost reparata
in 1903.

Dintrc bisericile ridicatc de orseni, care nu se

incadreazi intr-una din categoriile de mai sus, semnalrn pe accea numita Spirea Veche, dupa ctitorul ci,
doftorul" Spiridon Kristofi sau Spire.% cum ii

spuneau, mai scurt, localnicii. Deoarece piatra lui

de mormint poarta data 1765, pare probabil ca lcasul
sa fi fost anterior cu citiva ani macar ; unii cercetatori

cred ed exista in 1740, altii o socot de prin 1750".

Perechca acestei biserici, Spirea Nona, e trecut
in catagrafia din 1810; nu se tic cine a intemciat-o. In aceeasi catagrafie gasim i biscrica
Sf. Treinse din Dudesti, ctitoria din 1804 a lui

Faun plugaru, until din orascnii de la margine, care

facea i plugarie.

impratiei turccsti, de unde vin domnii, cu rudelc

si anturajul lor, cu luxul i creditorii lor, cu garda
carc-i pazeste. Numele testurilor de bumbac, de
matase, de fir

sint, in marea lor majoritate, turcesti ;

tot asa numcle covoarelor, al multora din obiectele

de podoaba si al giuvaerurilor. Costumele curtii,
ale boierilor i chiar ale negustorilor imit pe cele
constantinopolitane ; felul de primire, mincarurile
ales; lcgumele de soi, anumite dulceturi, prajituri
i zaharicalele, o seam de bauturi sint aidoma ca pe
tarmurile Bosforului. In constructia caselor mai mari,
orasenesti, ca si in accea a vilelor" de la marginca orasului, a chioscurilor" cum se spunea atunci sc intrebuinteaza elemente turcesti i se imprumutl numirile respective. Din perioada fanariota s-au irnpmintenit la noi atitia termcni turcesti i turco-grccesti care
triesc i azi; de atunci borangicul, atlazul, ibrisinul
i ha/al,'!, testeana i jordana, de
atunci tcrmcnii tehnici bina, giurginvea, dusumea, cbiosc,
caldarim, chimer, i avuz; de atunci cirdamalele, mataco-

mobairul, papal;

/e/e, iaurtul, ciorba, pila/ti, prccum i pdtldgelele, conopida i angbinarea; apoi baclavalele, sarailiile, cataiftd,
mult imbuntatite de noi ; dup accca acode/ele i
serbeturile. Sporesc cafenelele undc se scrvesc cafele
cu cafinac ; se aduce de la Stambul si de la Udrii sau
cum ii spun turcii Edirne, sitian, baba, tables,

rah& si tot soiul de fructe sudicc, de la smochine,

in tabanuri,i turn/ale pink' la rodii, fisticnri i coconari.
Pesti dc mare conservati scrumbii, lacbertk, sardele,
(in,
(chefali afumati) apoi stacoji sau homari

stridii se pot gasi la beIcanii i pcscarii cu marfa

subtire" din Bucurcsti. Zltarii, adica giuvaergiii
argintarii de atunci, iti ofera gbin/nri sau Mil, deci
bijuterii in forma de floare, din diamante si saf ire,
cercci cu pernzele, paf/ale de tot soiul, apoi zarfuri
i

i felegeane, adica ccsti de cafea neagra cu suporturilc

lor, lucrate in fi//gran, siraguri de mirgean, de Ales;

pot s-ti faca si un toc de tipsii de argint, de tumbac

sau de mina, dup pofta inimii.

102

www.dacoromanica.ro

Sute de termcni, privind toate domeniile vietii

orsenesti, se introduc acum ; domnul i curtca lui
imiti pe accea a sultanului ; boierii imiti pe domn ;
negustorii i meseriasii privesc la bojen i adopti
ei, pe cit lc di mina", ce yid la acestia. Tendinta

spre lux, sprc haine scumpe, spre podoabc, spre

mincaruri de soi, e general: de la dregitorii din
protipendadi" pini la ultimul slujbas, de la toptangiii care stipinesc tirgul i eirora li se potriveste

populari mai grase-s negutitoriile decit

domniile", pini la ncgustorasii cc desfac cu paralicul,
zicala

de la starostii de bresle sau rufeturi pini la ultima

calf. Multe avcri se pripidesc din pricina accasta,
multe case se stria ; ca si impied ice litirea acestei
tendintc bolnivicioase, nesibuite, spre lux, unii
domni, mai gospodari, iau misuri, interzicind impor-

tul unor articole costisi toare i child ci inii pilda

cumptrii. Dar acestea sint exceptii, incercri Chi
a doua zi.

Dupi pacea de la Kuciuk-Kainargi, este numit

domn Alexandru Ipsilanti, unul din putinii
fanarioti care dezmint regula (vezi fig. 34).
f

Cult, bun gospodar, ncurmrind avere cu once pret,

ca altii, a guvcrnat mai bine de sapte ani de zile

(26 sept. 1774-15 ian. 1782) in linistc, chivernisind
tara i lsind amintirea unci abundente i ieftintiti
nemaiintilnite pini atunci. Bucurestilor le-a dat o
deosebiti atentie; realizrile lui, de tot felul, in
cuprinsul orasului ne indrcptitesc si-1 socotim printre
ctitorii acestuia, asemenea lui Brincoveanu i Mircea
Ciobanul i poate chiar mai mult deck acestia. A
ficut o nota delimilare sau hatrnicire a Bucureftilor,

cu scopul de a nu mai construi nimeni in afara ei,

si a insemnat noul hotar prin cruci. Nu ni s-a pistrat
hrisovul respectiv, dar o stim din pitacul" sau

adrcsa lui Mihai Sutzu din 19 iulie 1784, in care

se spune: in domnia domnici-sale fratclui Alcxandru
Ipsilanti s-au fost pus imprejurul Bucurestilor chip
de cruci scmne, ca acestea si fie hotar al orasului".
A stabilit apoi la 67 (saizeci si sapte) numrul maha-

asa afirmi scriitorii contemporani Nicolae

Villara in lucrarea sa apirut in 1777 si Manasse
Eliad. Pcntru a fcri Bucurestii de inundatiile dcstul
de dese ale Dimbovitci ultima avusese loe chiar
in 1774, anul suirii sale pe tron a pus Ipsilanti,
avind concursul tehnic al elvetianului Sulzer, care
a ficut misuritorile necesare, si se sape un canal
de derivatie al apelor riului spre Arges ; gura canalului se afla la satul Lungulct din judetul Dimbovita,
sat care de atunci s-a numit &min. Pc de alti parte,
in vcderea alimentrii Cu api bun, de izvor, a bucurestenilor, a captat izvoarele de la Teplesti ne-o
spunc hrisovul din 1804, decembric 18, al fiului sin
Constantin Ipsilanti
a construit un apcduct de
olanc si a infiintat, in 1777, primele cismele sau fintini cu astfel de ap in oras. Erau doui ascmenea
fintini ; citim din hrisovul pe care Il d domnul
lalclor :

Fig. 34- Alexandru lpsilanti, voievod al Tirii Romlne,ti (1774-1782)

apoi al Moldowei (1786-1788), apoi iar4i al Tara RomAnevi (1796-1797).
Stampi contemporani. (C.C.G.)

asadar, precizim noi, aproapc de Curtea vcche

si alta pe Podu Mogosoaici, la mahalaua sfintci mnistiri Sirindari, ins co ap din
adaugi hrisovul adus4 din depdrlare, ca
izvoarc

domneasci

mare cheltuiald, sprc a se adipa obstca Cu api curat

5i

limpede, mai ales in vremi zlotoasc, cind girla

Dimbovitci... curgc turburc si cu multe necuritenii".

In ce priveste clidirile, lui Alcxandru Ipsilanti i
se datoreazi o serie intreagi. A inccput prin a ridica,
pe Dcalul Spirii, o noud curie domneasca, fiindc cca
'eche devenise, inc dinainte de fizboiul ruso-turc

din 1768-1774, de nelocuit. Lucririle au inccput

in martie 1775; constructia principali
palatul
era gata la fincle lui 1776, urmind a se mai face zidul
Inconjuritor, grajdurilc, buctiriile i odiile de lingi
zid destinate garzii dc seimeni si albanczi. Ca aspect,

1 octombrie 1779, hotrind regimul lor: una

lucrarca se pare cl nu prezenta nimic dcoscbit ;

fusese ficuti cu mcstcri de mina a doua (vezi, mai os,
p. 105); sub raportul asezirii insi, pe dcalul ce

in tirgul dinliuntru, pe ulita cc se zice din boiangii

domina Bucurcstii i de undc privelistea era unici,

la

www.dacoromanica.ro

103

alegerea fusese fericit. A construit apoi, in 1776,

pe podul" Scrban-Vod, case de primire a turcilor
ce veneau la noi cu difcrite misiuni, spre a nu mai
obliga pc locuitorii orasului s-i gazduiasca ; aceste
case au purtat numelc dc beilic, nume pe care-I avea,
de altfel, i zisul pod". Pcntru Academia" de la
Sfintul Saya, complet reorganizata prin hrisovul din
corpul didactic avea acum nona
ianuarie 1776
dascli, iar cursurile durau doisprezece ani, cuprinzind,

intre altele, limbile latina, franceza si italian , a

zidit un local incapator, terminat in 1779. A infiintat
o scoal de preoti la Mitropolie si un orfelinat sau,
cum Sc spunea atunci, un orfanotrofion, adica hra-

dat de voievod la 10 noiembrie 1778. In sfirsit,

reorganizeaza justitia, infiintind patru departamenturi", dintre care unul pcntru judectile de criminalion", iar celelalte trei pentru lucruri i datorii",
deci chestii civile, stabilind reguli stricte de rccrutare
si de comportare a judccatorilor i tiprind (septembrie 1780), la tipografia din Bucuresti, codul cc-i
poarta numele.
Avind parte de liniste si de recolte bogatc, tara
fiind apoi, potrivit tratatului de la Kuciuk-Kainargi,

scutita de haraci fad de turci timp de doi ani, se

produce, pentru o scurta perioad, un belsug si o

El va avca dou sectii: una la mnstirea domnitei

Masa pentru 100 de baieti si alta la manastirea
Antim pcntru 100 de fete ; domnul cl fondurile
necesare sporirii odailor cc vor adaposti pe orfani ;
acestia vor fi ingrijiti din pruncie pina la sase-saptc
ani"; se prcvede personalul neccsar, se specifica
veniturile si se dau instructiuni precise cu privirc
la cresterea copiilor ; hrisovul denota o deosebitil

ieftintate remarcabil. Reproducem in accastil privint aprecierile unui contemporan, Dionisie Eclesiarhul, consemnate in hronograful" ski: Eftinatate
era la marfuri si la dobitoace, boii, vacile, oilc, caprele
cu putin pret, bucatele [adica grinele] mai cu putin
pret. Si pentru ca s'A fie stiut si... de mirare celor ce
se vor a fla dupil noi, vom serie ccvas din parte [adica
dnd exemple] : bou de jug, 10 lei, 12, 15 cel ales ;
vaca, 6 lei, cu lapte ; cal, cirlan de trci ani, 8 lei, 10;
cal bun de clrime, 20 lei, ales 25, ear cel bocresc,
telcgar, pretul cel mai mare 40 lei ; oaia cu miel,
1 leu, capra cu icd, 1 zlot ; carnea calla, 1 para

grid gospodreasca. Se construiesc case noi la mana-

sau mult 2; vinu vadra, 10 paralc pe ales, ocaua

stirea Radu-Vod, iar sotia lui Ipsilanti, doamna

de vin la circium, 2 parale ; &tia, 2 sau 3 parale ;

puiu, 1 sau 2 parale ; ou5, zece de o para ; gisca,

crestere de copii, prunci Orad da parinti".

Prin hrisovul din 1 martie 1781, Ipsilanti statorninire

ceste organizarea

veniturile acestui asezamint.

Ecaterina, ridica o bisericil nota, in locul celei vcchi,

ruinate, la manastirea Sf. Ecaterina de linga Mitro-

polie. Bineintcles, curtea cea noua, de pe Dealul

Spirii, ii avea si ea biscrica sau capela proprie ; ca
purta tot hramul Sf. Ecatcrina. In afara orasului,

6, 7, 8 paralc ; curca, 10 parale, curcanul cel mare,

15; faina de gnu, o para, cind era mai scump o

constituind un despartmint special, vornicia de

para si o lascaie ; era si pestele berechet ; morunu

proaspat la Dunare, ocaua, 4 parale, la tirg la scaune, ocaua, 8 paralc ; crapu, somnu, 5 paralc
4 ocaua ; cosacu i alt peste marunt era o para
ocaua i nici il lua cineva ; raci, 20 de o para ;
icre tescuitc de morun, 30 parale ocaua, de cele
proaspetc, 20 parale ocaua ; fasolea, lintca, mazarea, 1-2 para ocaua...".
A fost intr-adevr o epoca' de ieftinatate i belsug,
dar ea n-a durat mult. Chiar urmasul la tron al lui
Ipsilanti, anumc Nicolae Caragea, pune dari grele,
intre altele o darc de zcce lei pe fiecare casa, dare
reclusa ulterior la sase lei. Vine apoi rzboiul rusilor
austriecilor cu turcii, in 1787-1792, cind Bucurestii trec din nou printr-un moment de cumpana,
nu atit din pricina operatiunilor militare, cit a urtnarilor rzbdului, a cinmei aduse de armatele turcesti.
In momentul inceperii ostilittilor era domn la
Bucuresti Nicolae Mavrogheni, fost tilmaci si protejat al marelui amiral turc (vezi fig. 35). Fusesc

poduri", cu venituri precise, in cadrul nou infiintatei

numit la 6 aprilie 1786 si-si facuse intrarca in capital

institutii Obsteasca epitropie, care avca in grija sa

la 28 mai. Chiar de la inceput a aratat un deosebit

interes resedintei sale. Una din primelc masuri cc
ja este extindcrea retelei dc cismcle cu api de izvor.

voievodul repara i infrumusetcaza biserica manastirii Mrcuta, incepe zidirea une manastiri la Giulesti,
pe care o va termina Mavrogheni, zideste case dom-

nesti la Afumati, pe mosia cumparata de la Mihai

Cantacuzino, ccl stabilit in Rusia, si ridica un chiosc"
sau o casa de vara, dupa modclul turcesc, la Herastrau,
pe malul lacului, si un al doilea la Cotroceni. Alexan-

dru Ipsilanti, dindu-si seama de importanta pc care

o aveau, pe de o parte, pentru incasrile visticriei,
pc de alta parte, pentru viata cconomica a orasului,
care insemna nu numai o crestere a nivelului general,
dar si, in ultima analiza, a vcniturilor domniei, a
dat o deosebita atentie meolefugarilor i negus/ardor
bucurcsteni, intarind, prin hrisoave, modul de functionare a breslelor vechi i organizarea celor noua.
S-a ingrijit de asemcnea de intretinerea podurilor",
adica a pavajelor de lemn de pe strzile principale,

problemele de gospodarie i cdilitatc, scolile i cutia

milelor", adica fondurile de ajutoarc. Carvasaraua"

sau vama ii are, incepind din 1778, un sediu stabil,

In accst scop capteaza' izvoarele bogatc de la Cretu-

au lucrat 22 de mesteri olari din Muscel

in cascle si magaziilc, ridicate in accst scop, de mana-

lesti

stirca Coltca pe un loc sterp" al ei, in mijlocul

tirgului", chiar linga spital ; pentru acest sediu velvamesul va plti mnastirii o chirie anuala de 180

Dimbovita
i pina in toamna, inainte de 11 noicmbrie, instalcaza o serie de cismele, incepind de linga
capul Podului Mogosoaiei, unde-si ridicase intre

de talen i sau lei ; aflarn toate aceste detalii din hrisovul

timp chiosc cu oclai i cu toat podoaba sus si jos

104

www.dacoromanica.ro

c drcpt, sprc a ajuta pe

turci
oaste cuprinzind 10.350 de oameni, impartiti
in 110 steaguri, in afari de cci care pazeatt hotarele.
Avea i citeva tunuri, iar arscnalul Il instalase in
Hanul Zlitarilor. Cu aceasta oastc i cu detasamentele
turccsti cc i se adaugara a rcspins cl pe austriccii
care trecuscri muntii si ocupaserii o serie de manstiri
Sinaia, Cozia i Tismana si uncle localititi. A

si havuz", i pina la curtca din Dcalul Spirii, in acest

din urmil loc ficindu-se o cismca i afari din pond",
adic in afara imprejmuirii, pentru orasenii din partea
locului. Lingi chioscul de la capul podului, inconjurat
de o frumoasa griclina cu lalele, garoafe i trandafiri,
gradin desenat i plantata chiar de el, a inltat
In 1787 si o biscric
actuala biserici Mavrogheni
cu hramul Izvorul Tmduirii, inzestrind-o cu mosii
si vcnituri. Tot aici, i anume
asa cum citim in

A organizat o oastc

pitacul din 17 iunie acclasi an alituri foisorului

domnesc, in maidan, impotriva portii curtii foiso-

vaniei ; la inccputul lui martie 1788 adrescaza cl un

rului", a hotarit un nou loc de tirg, uncle si vie

locuitorii cu cele cc au de vinzare" ; ziva saptaminal
de tirg era joia, in timp ce la Tirgul de Afar ramsesc
martca i vincrea. Spre sfirsitul anului urmtor, 1788,
sprijina infiintarea unei tipografii, zis de la cismca",

unde, in fcbruarie 1789, apare lucrarea in vcrsuri

a vel-caminarului Manolache Persian, intitulat
Faye vilejefli ale liii Afavrogbeni i dedicata, bine-

putut patrunde chiar in coltul de sud-est al Transit-

manifest tuturor locuitorilor din tinutul Brasovului", indcmnindu-i sa se supuna i, mai mult fapt
scmnificativ pentru cunostintele istorice i planurilc
politice ale lui Mavroghcni sa se alcatuiasci

iarsi la accst principat dc uncle s-au dezghinat".

Rezultatul este c locuitorii din satele Sccle, Tirlungeni, Zazcni (Zizin), Purcircni, Podila, Prejmitc
(Prejmer) i Harman fac act de supuncre si pleachine", iar voievodul ii asigura, la 6/17 octombric

inteles, domnului. Acest Mavroghcni, om inalt,

usctiv la obraz i strajnic", cum ni-I infatiscazA
Dionisie Eclesiarhul, a fost o intercsant personalitatc. N-a facut casi buna cu boierii pc care i-a
impus, sub diferite pretexte, la sume mari de bani ;
a impus, de asemenea, pe negustorii bogati. Dup
izbucnirea rzboiului, a trcbuit, fireste, si sporeasca
apasarea fiscal, spre a Mad i intretine oastea ce
crease ; se observa totusi i acum o anumit intelegere fata de cci saraci. Pentru a-si da seama de
starea real de lucruri, Mavrogheni ficea adesca,

1786, de drcapta i crestineasca sa obliduire".

Dezvoltarca ulterioati a operatiunilor militare fiind
insa defavorabila turcilor care sint tau batuti la
Mrtincsti, in Rimnicul-Sarat, si picrd Occakovul,

travcstit, inspectii: cerceta pravaliile, bisericilc, uncori

curtile dregatorilor. Cci prinsi c nu-si ficeau

tau peruci, ca la curtea franceza

intr in Bucuresti
in scara zilci dc 9 noiembrie ; principcic de Coburg,

datoria sau ca inselau erau pedepsiti pe loc. Pe hoti

comandantul lor, e intimpinat a doua zi de titre

ii spinzura in uii, lasindu-i cite o zi si-i yacht lumea.

mitropolit, holen i rcprezcntanti ai orisenilor, chiar

la chioscul" lui Mavrogheni, la capul podului (vezi

si

Dicluse ordin ispravnicilor chiar de la inccput, la

1 iunie 1786, sa ridice tepi pe la toate drutnurile
si raspintiile", in care si se sape aceste cuvinte:
ccl cc va face hotii, ucideri seau va fi gazda de hoti...
cu aceasta pedeapsa de moartc se va osindi : intepatu".
lar peste alte opt zile, la 9 iunie, poruncise si i se

i Iasii
Mavroghcni c obligat si se retraga; la 18 octombric 1789 pariiscstc Bucurcstii,
lar la 15 noiembrie trece peste Dunare, undc, dup
mai putin de un an, pier; in urma unci intrigi criminalc a marclui vizir, executat i cl dupii aceca,
drcpt pedeapsi.
Primele detasamente de nemti cu coada" pur-

Hotinul

36). Dup cc s-au instalat, ofitcrii austricci

s-au apucat de
spune Dionisie Ecicsiarhul
muzic si de baluri, dupa obicciul lor, si nu prca grijca
de rzboi... i iubea i boicrii, mai virtos muicrilc,
muziccle i balurilc ncmtesti, ca si aduna cu ci la
fig.

faca un foisor" la Tirgul dc Mara, la Oborul-Nou,

uncle urma sa mcargi la zilelc de tirg

citam

insusi tcxtul pitacului pentru a cerceta si a intreba

pe locuitorii trii dupre afara : cum pctrec si cc fel
se poart ispravnicii i zapciii judetului?". Avea ;i
ciudatcnii: asa, de pild, umbla imbrcat in costum
de marinar turc, cu genunchii goi si cu ccalma
un
fel de turban pe cap ; se plimba prin Bucuresti
intr-o trsura trasa de doi cerbi (vezi fig. 35) ; alta-

data, sprc a-si anta dispretul fat dc boieri

Fig. 35

Nicol= 1112vroglicni, doninui Tini Rol/111=0, Intr. trawl

rasa de doi ccrbi. Stampl contcmporan3. (B.A.)

ale

caror privilegii nu le-a atins insi si-a numit calul

clucer. Din cauza accstor ciudatenii, adaugindu-se
si vralmasia boierilor umiliti i usurati de parale
Mavroghcni a fost infatisat, in genere, intr-o lumina
cu totul defavorabil: judccata nu e dreapt fiindca
nu tine seama si de uncle aspectc pozitivc. Caci in
afara de activitatca sa sub raportul cdilitar, cultural
bisericesc, cl a dovedit, sub raportul militar, insusiri

pc care nu be intilnim la nici un alt domn fanariot.

105

www.dacoromanica.ro

orpe ff.

Fiuf nee rr in Der -)ua1n6e. iron belt 11 :Isar

r inntfime v. be F6nejm wig Der l au61riaDif

pm. unfrr Cosnan'bo bes)itarre6af "Orin} v.Sen6

ivFefivn ant 1,rr gtifticfifedu brat .0c f, c r

*31 506i1r9 A inn KOZOP.11789. 8 fi-rizerrt efor e.rpatng

351*7 ler Znstrutrt in bit ft01, D ivortitia/4( *Dirt t

biriennas Der stag, rbic 'Kr Glen) be s

aftwaw ben 05rtri1ri frt. se. ..4auvritr r6foigf bit

frer Sae fruffif n

georgowo genonten. r grits Puin.6

)iirYen va n Der-Yrnfacf;r3i
3/83,

;".

46*

joaltor--1

'

,1 V

1"

iLr.

.
.P., r: a "vt

' ' -f
..t....
ca

fe
-

Ov.,

...-

. 't

f
I

r. 4

I0.

1U.ti
-T,:ra

r
. 4--3.caV
N- .
...

, .1th
1,,
abP.'I
!

{-alt

I,

g p II,'

cele vesclitoare". Marturia Ecicsiarhului

'

.3

41

Olr

a unui

sului, un spital pentru ciumati, avind

i biscricl
propric, au murit in Bucuresti, dupi catastifcle ciocli-

lor, zecc mii de oamcni. A urmat o nona inccrcarc,

mai putin grav, ce-i dreptul, i anume, foametca
din 1795. Cu acest prilej, a avut loc o operatiunc
de specula, caracteristici moravurilor fanariotilor i
ilustrind in chipul cel mai sugestiv dorinta de imbo-

gtirc cu ()rice prct a acestora. Moruzi a obligat

pc morarii din Bucurcsti sa cumpere griul numai de
la magazia sau jitnita domneasca, la prctul dc 40 de
lei chila, gnu pc care el il achizitionase cu 7 lei.
Orscnii au platit dcci piinea, multumit obladuirii
printcsti" a domnului, cu aproape de rase ori mai
muli deal irebuia. Pc de alta parte, acelasi Moruzi

a cumparat porumb ca bani imprumutati de la

imprumutati, vorba vine, caci, dc fapt,

,,
%

I r,

contcmporan dcci arat c boicrimca muntearal

petrecea in timpul razboiului; greutatile apasau, ca
de obicci, asupra locuitorilor de rind. Ca o consecinti cumplit a razboiului izbucneste ciuma. Francczul Chalgrin, carc st trci zile in Bucuresti la inceputul lui august 1792, arat ca orasul era bintuit dc
accasti molima. Ea s-a prelungit si in timpul stapinirii lui Alexandru Moruzi (1793-1796). In timpul
accstuia din urtna, care infiinteaza, la marginca ora-

manistiri

-,..,

iti...r,i.p', ',..0y.'.rj.i.,,'.

- ' 1...51.

%.

-rn
41.

4,4i:est.!

:, ,

fr _o
- ',' 41r.

-.--t.......--,.

114'

Reprcuntanti ai dcrului i boicrimii primcsc armata austriaci

Fig. 36
la 10 noicmbric 1789; reprezentarea din ultimul plan a orasului, cu zidul de
apirare prevImt Cu tumuli cared da ocol c fantezista. Stampl contcmporana
(B.A.)

n-au mai fost restituiti niciodatil i 1-a revindut

cclor lipsiti cu prct indoit i intreit". Tot in timpul
accstui fanariot au bintuit i licustele, facind mare
strickiune in bucatc".
Cu toate acestc incercari, orasul creste necontcnit
ca suprafata i ca populatie. In timp ce sub Al.
Ipsilanti constatam 67 de mahalale, catagrafia din
1798 arati 93, asadar cu 26 mai mult. Chiar daci
am admite ca, intre timp, uncle din vcchik mahalalc
se scindasera
ceca ce dovcdeste totusi inmultirea
populatiei
este sigur ins cl se infiintascri si mahalalc noi; dolma sint biscricile care se ridic in
acest rastimp. Pe linga cele amintite anterior (vezi,
mai sus, p.99-101), asa este, de pild, biserica Manta
Brutarld, terminad la 30 august 1787, prin staruinta

cheltuiala lui Manca, starostcic de brutari din

Bucuresti. Tot asa, biserica ridicat in partea de
miazzi a orasului, in 1796, dc doi localnici, Udrca
Pavel si Stanca, biserica numit azi Brbritescu-Nou.
Se continua in acelasi timp inlocuirea vechilor licawri, de lemn sau de zid, dar ruinate, prin altele noi.
Acesta e cazul cu biserica Sf. Panielimon, ridicat

106

www.dacoromanica.ro

i In

in timpul razboiului, in anul 1790, ctitori fiind,

potrivit pisanici, parintele popa Ivan ot Silivestru i

muzicilc la masa i dupa cc au mincat, s-au sculat si,

[si] Costandin logofkul Bornescu i jupin Costandin

Caramzulia i jupin Ene Manciulescu
alti pravoslavnici crestini". Acc
popa Ivan ot Silivestru"

cocoanele lor si au si jucat, si tiind jocuri pini scara

si iarsi puind masa i, dupa mask jucind pina in

ridicind masa, a poruncit pasa si joacc boicrii cu

doilea lacas exista in 1792: asa rczulta dintr-o inscm-

puterca noptii, au zis capitan-pasa lui vocl s-i

opreasca pe una mai aleas pentru culcarc, ca stic
el ca sunt bucurestencele iubitoarc de impreunari ;

narc pc evanghclia biscricii.

si

este

ctitorul noii biscrici lancn Vecbi; acest al

Catagrafia din 1798 a fost intocmit in timpul

asa s-a si fcut, i celcIalte le-a dat la paturile aga-

domniei lui Constantin Hangcrliu, until din fanariotii

cei mai spoliatori din citi au existat. Drilc sint mult

i boierii s-au dus la cascle Ion, poruncind

vocla postclnicului sa spuie muierilor sa le faca cu
voie. Ear dimincata, a daruit turcii pc muicri bine,

sporite, se reinfiinteaza, sub numcle de gostinarit,

socotind ca sunt cocoancle boierilor, i le-au slobozit.

vcchiul vacOrit, iar incasarea se face in chip salbatic,

de agenti fiscali insotiti de turci. Taranii sint chinuiti
In tot felul ca sa dea bani", iar unii din ei crcifi cbiar.

Apoi camarasu le-a dezbracat de haincic cu care

le-a fost imbracat si le-a dat drumu, si mai trccind
vreo dotia-trei zilc, capitan-pasa a plecat la Dii"

Dar aceste cxcese provoac picirca lui Hangerliu.

La 11 februarie 1799 se emit dott firmane secrete,
unul de mazilire, iar cellalt de executare. Peste
dou saptamini i ceva, la 1 martie, apare la Curtea
domneasca din Bucuresti un capigiu turc, insotit

(Vidin).

de un arap mare" si buzat", groaznic la chip";

ci situ primiti de domn in iatacul su. Dupa o scurta

periodic. Chiar in ziva cind Ipsilanti, vcnind de la

Constantinopol, trecusc Dunarca si se afla in satul

convorbire, Hangerliu e impuscat de capigiu, iar

arapul ii taie capul ; slujitorii i boierii care alerga-

Radovanul din Ilfov

sera la strigatcle celui atacat nu indrznesc s inter-

vina cind aud cuvintul magic firman". Trupul,

dccapitat i dezbrcat, a fost tirit de picioare pe scara

palatului si apoi aruncat in curte, uncle a stat o zi,

in zapada i noroi, in vzul tuturora. intreaga scena

lelor,

In primii ani ai sccolului al XIX-lea, domn fiind

Constantin Ipsilanti, fcciorul lui Alcxandru (1802
1806), Bucurcstii sint atini, succesiv, dc trei calamitti naturale, dintrc acelca care, de altfel, revcncau
26 octombrie 1802

Sc pro-

duce un puternic cutrcmur de pamint, care darima

o suma de cldiri atit in Bucuresti, cit si in celclaltc
orase. Atunci s-a prabusit turnul de la Radu-Voda
s-au produs stricaciuni Turnului Coltei i Hanului
Serban-Vocia". Cronica lui Dobrcscu adauga ama-

nuntul c s-a crapat pamintul cit ar incapca un

e caracteristic pentru nivelul politic la care ajunscse

om cu calu" si ca a iesit ncste apa cu hum:4 ncagril

tara spre fincle cpocii fanariote. In alte privinte,

pcntru moravurile vremii, e caracteristica o alta
scen, tot din timpul lui Hangerliu i petrecuta tot

cc putea intocmai ca pucioasa". Mai grca a fost

la Curtca domneasca. La inceputul anului 1799 sosca

in Bucurcsti, pentru doua saptamini, ca sa se odihneasca, protectorul domnului, Husein Kk, marcic
amiral turc, cel care incercase zadarnic, timp de un
an, sa infringa pe Pasvantoglu, rcbelul pas de la
Vidin. Hangerliu 1-a primit, bineintelcs, cu toate
onorurile, facindu-i, cum spune Dionisie Ecicsiarhul,
zcefeturi", adic ospete cu pctreceri variate. A
poftit in urma amiralul ca vocla sa chcmc pe bocrii
cci mari cu cucoancle lor la zeefet". S-a dat porunca,
dar boierii au venit singuri, fOri cucoanc". Ceca cc,
vzind Hangerliul continua' Eclesiarhul povcstirea
nu i-a silit, ci a trimis pe postelnicul cel mare
si pe cmrasi dc au adus muieri podarese, curve si
circiumarese, ins au ales muieri mai chipese si mai
frumoasc si le-a imbracat Cu hainc frumoase din
cmara lui vocla, fagaduindu-le daruri domnesti,
faci toata voia lui capitan-pasa [marcle amiral] si
a agalelor lui i s sc sloboazi la chcfuri. Deci, la
vrcmca mesci, le-a poftit la masa sa scaza cu boicrii,
si aducindu-le vel-postelnicul, le-a numit c sint
cocoancle boicrilor, aratind: cati, accasta e Brincoveanca, accasta Golcasca, accasta e Corneasca,
accasta e cutarc i aceasta cutarc... Capitan-pasa,

vzindu-le, s-a bucurat si, sezind toatc la masi cu

boierii i voda i capitan-pasa cu agalelc, zicindu-le

incercarea din 1804, septembrie 9, cind a izbucnit,

de la o spitarie din Silari", focul naprasnic tare

In 12 ore a prcfacut in cenusa centrul comercial
inclusiv vcchca Curtc domneasca
si o buna
parte din mahalalc ; pagubelc s-au cifrat la 30.000

de pungi, adic 15 milioane lei, o sumil cnorma

pentru vremea accea. In sfirsit, in anul urmator, 1805, Dimbovita s-a revarsat in doua rindud, nimicind potrivit afirmatici cronicarului contemporan Naum Rimniceanu

toat lunca... i cascic

din ea".
Constantin Ipsilanti era s ispra'veasca la fel cu
Hangerliu. Turcii ii reprosau c simpatizcaza pc
rusi i el are lcgaturi Cu rasculatii sirbi care, sub
Carageorge, se ridicaser impotriva stpinitorilor

otomani abuzivi. E mazilit deci (24 august 1806);

capigiul care aducca firmanul se pare ca mai avca
inca unul, secret, de executare, a hainului". Ipsilanti,

prevcnit de cram ambasadorul rus la Constantinopol printr-un curier tatar care, mcrgind in goana,
sosestc la Bucuresti in trei zilc i trei nopti", o ia
ins inainte. Convoaca pe boicrii din divan (vezi
fig. 38), lc recomanda si cirmuiasca tara in lipsa sa
i, inconjurat
cad, adauga el, se va intoarce
de o gard personal dc citeva sute de ostasi, porneste spre Brasov (28 august 1806) ; de acolo se
indreapta spre Kiev, unde isi Iasi familia, apoi spre
Petersburg. Potrivit tratatului de la Kuciuk-Kainargi,

www.dacoromanica.ro

107

, --,
-

/*'
i

___------:"--sls---,A1)."-"""tt.\'(<1,-,..,0
i
ht- ..
x, ,

1/4'..7

---,,-

41.

'

' 4'10 "

, If

-*.
-7

`',--

ji

, .

t fiv ;
r

4,

.11 , ,
L',.

.1

11

\,. '
,

1_,

-N

7,.'isi,..,
.4-.

,6i

-".A

3i, , -,, 407

'OD

. ittlay.firT-

4:3

)A

--..;$

, Avt,,

ICI
-y

4. 4-

ct4

'14.1

Z4::

SY'

Fig. 37 Disc dc argint din 1806 la biscria de la Cun. Vcche, (Limit de

Constantin Ipsilanti volevod. (CC.G.)

rusii aveau dreptul sa intervin la Pout"' in favoarca

ccrcrca arc
Principatclor; ci cer deci acum
caracter ultimativ, prcvzind o data precis restabilirca lui Ipsilanti pc tronul Muntcniei, ca si a

domnului moldovcan, care fusesc mazilit in acclasi

timp. Turcii, dupi oarecarc czitarc

francczii

indcmnau sa reziste consimt sa satisfaca pc rusi ;

dar rilspunsul sosind peste data prcvazut, razboiul
nu mai poate fi impicdicat. Trupcic rusesti patrund
prin patru locuri in Moldova (22 noicmbrie) si

inainteazI sprc miazzi, ocupind partca dc rasirit

a Munteniei. In ciocnirile de la Fierbinti, din Ilfov
si de la Oltcanu, pc Ialomita, turcii sint infrinti
strinsi dc aproape si de populatia orasului si de garda

domneasca de 150 de arvati" sau croati, carc se

inchiseseri in ministirea Radu-Vod, trebuie

evacucze in grabi Bucurestii, undc rusii, in fruntc

cu gencralul Miloradovici, intra la 25 decembric
1806. Dup dou zile ii face aparitia si Constantin
Ipsilanti, reluindu-si tronul. Potrivit dispozitici date
dc domnul reinstalat, boicrii, breslcic si poporul
dc rind depun, la 22 ianuarie 1807, un juramint dc
credinta fat dc tar. 0 alta miis'ura pe care o ja Ipsilanti c alcatuirea unui corp de oaste pamintean, cu
uniforme ciziicesti. Printre noii ostasi, este, in Oltenia, Tudor Vladimirescu ; acesta va ajungc, in 1810,

comandantul primului batalion de panduri", iar

In 1811 va conduce spre Calafat un detasamcnt

108

www.dacoromanica.ro

important, depsind *ase mii de oameni. Dar cu

dcosebi ; iar dintre cei de origine rusa, foartc multi

toatc acestc pregatiri militare, Ipsilanti, care se visa

rege al Daciei", ba chiar si al sirbilor, nu e in stare
sa-si aperc capitala. Cind turcii iau ofensiva, in mai
1807, el prasete Bucurestii, i abia sc.ap sa nu fie
prins la Buzau de un dctasament care venca dinspre
Braila ; rcintors in august la 8 ale lunii il constatam iarasi in Bucurcsti cl trebuie sa-1 evacueze
din nou, dupA douazeci de zile (28 august) i, de

primisera o cultura occidental. Cind accsti ofitcri

data aceasta, definitiv. La 7 aprilie 1808 se citea

soscsc in Iasi si in Bucurcsti, ei aduc un mod de viata

si anumite deprinderi care sint pe placul boierimii

noastre

i chiar al burghe-

in special al fcmeilor

zici avute. Sc dau receptii, se fac baluri si pareceri

toad lumea c nebuna dupa dans", serie in
aprilic 1810 generalul Kutuzov ; inccp sa se stabilcasca si legaturi de familie. Generalul Miloradovici
se casatoreste cu o Filipeasca, gcneralul Bagration,

la Mitropolie nota comandantului-scf, generalul Prozorovski, anuntind ca, prin ordin imperial, Constantin
Ipsilanti c scos din scaun ; Principatele urmau sa fie
cirmuite de aici inainte, in Mc politice, de scnatorul

Kusnikov. Intrerupt pentru citva timp, prin armistitiul de la Slobozia (24 august 1807), rizboiul se
rcia in primvara lui 1809 i, dupa luptc Cu rezultatc
diferite, se incheie prin pacca de la Bucuresti (28 mai

PM

m...

ape&

IX!,

1812). Era primul tratat care se incheia in orasul

nostru ; el prevedea ca hotar al imparatici tarului
Prutul.

In timpul administratiei rusesti are loe, in 1810,

o catagrafie sau statistica a eparhiei Ungro-Vlahici,
mitropolit fiind Ignatie; ca arata pcntru Bucuresti
numai 89 de mahalale cu 4 mai putin decit in
7.503 case si 32.185 de locuitori virstnici
1798
nesocotindu-se deci copiii i nici strAinii. Credem
ca accasta catagrafie e inferioara rcalittii, cum sint
in general, de altfel, statisticile vrcmii, mai ales ca

a fost ficutil in timp de rzboi, si nu de organcle

specializate, ale vistieriei.
Dar faptul cel mai intcresant de relevat in privinta
istoriei Bucurestilor din timpul cit au stat aici armatele rusesti in razboiul din 1806-1812 este influenta,
in sens occidental, exercitata de ofiterii acestei armatc.
Si mai inainte anumite idei incepusera s-si faca

4j

':

irg

9'

Fig. 38 Sala tronului din palatul domnesc In 1806; domnul in conversatie

at un trimis stain. (B.A.)

cu o Vacareasca ; limba franccza se audc tot mai

mult ; cascle prind a se mobila

Cu

mobila din Apus,

drum, pe de o parte, prin preccptorii apuscni, francezi si italieni in special, de la curtea unora dintre
domnii fanarioti si a unora dintrc marii boieri, pe
de alta, prin personalul consulatclor strine infiintate
potrivit tratatului de la Kuciuk-Kainargi. Rcvolutia
franceza usur acest proccs si direct, prin influenta

de la Viena in special, de unde:vencau si trasurile

elegante, ruinitor de scumpe. In citiva ani se poatc
observa cum moda Occidentului, in imbracimintea
feminina, in mobilicr, in felul de a-primi, face progrese considcrabile. Se poatc afirma ca acum, in
acesti ani de la inceputul secolului al XIX-Ica, se
produce cotitura hotAritoarc in viata bucuresteana :

cxercitata de ca asupra spiritelor din intreaga Europa,

pina in partile noastre, rsritenc, si indirect, prin

acum influcnta constantinopolitana incepc sA scadA,

iar cea apuseana sa creasca.

cmigrantii din care unii i &ill un rost in Principate. 0 scrisoare a unui francez din Bucurcsti,
datata 15 octombrie 1793, arat marele intcrcs pe

schimbare. Pe unii dintre bucurestcni, traditionalisti

convinsi, ea ii scandaliza. Sint semnificative, in pri-

care l-au trezit noile idei in capitala Tarii Romanesti,

unde ele cistiga zilnic prozcliti", intrc care mai

toti negustorii din Ianina si din Albania stabiliti
aci"; acestora li se da chiar calificativul caractcristic
revolutionar: des sans-ctdoties". Ofiterii armatei de

ocupatie austriaca, in 1789-1791, adusesera cu ci

o scanf din obiceiurilc apusene, mai ales muzicele
si balurile nemtesti" relevate de Dionisie Eclesiarhul
(vezi mai sus, P. 105). Fenomenul se generalizeaza
si se adincestc in timpul administratiei rusesti din
1806-1812. Unii dintre ofiterii armatei tariste erau
chiar dc origine apuseana, germani i francezi in-

Nu toati lumen era insa dc acord cu

aceasta

vinta accasta, reflectiilc pe care le facc in cronica

sa dascalul loan Dobrcscu dc la biscrica Batistci :
Mucrilc Cu capetelc goale si tunsc, dezgolite pina
la briu. Oamenii ii lepAdased portul i-i luoasc
portu strain, ca pAginii, unii nemtcste, altii frantozest; altii in alte chipuri, cu parul tuns, cu zulufi,
ca mucrile. Apoi se amestecau Cu ci [cu rusii] si
cei mai procopsiti le invata agile lor, unii sfrantozeste, altii nemtestc, altii talieneste. Si intra invatatura lui Volter [Voltairc]... pre carele il avca,

paginii, ca pre un dumnezeu." Dar toate

acestc

iercmiadc nu putcau schimba mersul vrcmii.

109

www.dacoromanica.ro

loan-vocia Caragca, noul domn numit dup incheic-

rea pcii, ii facu intrarea solemna in Bucurcsti

la 24 decembric 1812. Era prototipul fanariotului :
inteligent si cult, pretuind literele i artele a tradus
el insusi din italieneste in grecestc opt comedii ale
lui Goldoni dar fara scrupulc, cinic si mai ales
dominat de dorinta de a face, cu once prct, avere.
In accst scop, toatc mijloacele sint bune. Fiscalitatca
se accentucaza ; darile se string cu mare strasnicie ;
se infiinteaz biruri noi, dintre care citam, pcntru
caracterul lor special, fara precedent, birtd temndei
i birul femedor re/e" sau de moravuri usoarc :
accsta din urma trebuia sa produca 100.000 de piastri

anual, ceca ce arat cit de intins era prostitutia

in capitala. Din cauza abuzurilor agentilor fiscali
si a dregatorilor de tot felul a limas, dupa accea,
timp de peste o jumatate de veac, vorba : se fur
ca in vremea lui Caragea". Cind a plecat din tara,
spre Apus, nu la Constantinopol, i inainte de
incheicrea termcnului de sapte ani, pe cit Ii fusesc
data domnia, accst fanariot izbutise sa-si realizezc
visul: avea o avere imensa, pe care unii din contemporani o evalucaza la 18 milioanc de piastri.
Nu e de mirare ca o ascmenea administratie a provocat o incercare de rcactiune: ne rcferim anume
la complotul urzit in 1816, care urmrea, intre altele,
uciderea voievodului si a celor bogati, laici si clerici,
complot descoperit ins i inabusit inainte de a
trece la actiune.

De numcle lui Caragea se leaga si o groaznica

epidemic de ciuma, una din cele mai cumplitc din
cite au bintuit la noi. lzbucneste in 1813, adus
de la Constantinopol, unde, in toamna anului precedent, facca peste trei mii de morti zilnic. Bucurcstend fug care incotro ; din locuitorii saraci ai mahalalelor, rmasi pe loe, mor cite o suet pe zi. Si
sparse orasul povcsteste cronica inedit a cojocarului dascal loan Dobrescu

si se duseri care incotro

le-au vzut ochii." Si ramase tirgul pustiu". Incotro

ascultai
continua cronica accasta sa auzia : paziti, la o parte, ca vin cioclii cu mortii, cite opt,
cite zece, unul peste altul morti i cei zmreduiti
[contaminati] dupa cara, la ordie [lazaret], cu
plingind. si-i cara de prin toatc mahalalilc
ping cind n-avca ce le mai face si sta prc ulitc

morti." Undc intra molima, din zcce scapa unu

sau doi, la alte locuri, nici unul". Ciuma lui Caragea"

a durat in oras mai mult de un an de zile, virulenta

maxima fiind din august 1813 pina in ianuarie urmator ; in restul tarii si mai mult. Sc pare ca numarul
total al victimelor a depasit saptezeci de mii.
Alaturi de accste aspectc negative, istoria Bucurestilor inregistreazil acum, in accasta penultima
domnie fanariot ultima c a lui Alexandru Sutzu
(1818-1821)
i citeva faptc pozitive. Cca mai

important, prin urmrile si rasunctul pe care 1-a

avut, a fost intemcierea noii scoli romanesti", cu
trei dascali, dintre care al trcilea, eel mai inalt, trebuia sa predca matematicile, gcografia i agrimensura

sau masurarea pamintului", practica facindu-se pe

locurile virane din oras. Pentru acest post este recomandat, la 6/18 martie 1818, un Lazdr inginer, ce
a venit acum de curind din prtile Transilvaniei".
Caragea ii da aprobarca, si Gheorghe Lazar caci
de el e vorba i incepu cursul, adugind insa,
la matcriile prevazute initial, si geografia istorica,
gramatica si filozofia. El putu astfel sa expuna ideilc
invatatilor Scolii ardelene privind originea romani',
unitatea i continuitatea neamului nostru, i sa inspire
elevilor sai printre care erau i oameni in virsta

dragoste pcntru trecutul accstui neam si incredere

In viitorul lui. Noua scoal avea drept sediu citeva
chilli ale mnastirii SI. Saya, in lata Universittii
de azi, unde e statuia lui Mihai Viteazul ; tot aici
functionase i vechea Academic, pe vremca lui
Constantin Brincoveanu i Alexandru Ipsilanti ;
numai ea atunci cursurile se ficeau in limba
greac i, evident, in alt spirit. 0 alta fapti
pozitiva este infiintarea, in 1817, a unui teatru

de socictate", cu actori recrutati din rindurile tineretului bucurestean, elevi ai

colii grecesti ; ini-

tiatoarea accstui teatru a fost domnita Ralb, culta

intcligenta fiica a voievodului ; reprezentatiile au
avut loe intr-o sala cu parter i trei rinduri de loji,
amenajat de ea la Cismeaua Rosie, acolo unde fspundea in Podul Mogosoaiei vechea ulita a fintinii,
am zice azi unde da strada Nuferilor in
adicA
Calca Victorici. Repertoriul era in greceste i cuprindea piese inspirate din antichitatea clasic ; alaturi

de acestea se jucau ins, de catrc o trupa de actori

profesionisti veniti de la Viena, si tot felul de alte
piese, comedii, tragedii, ba chiar si opere. Tot acum,
anume, in anul 1818, se infiinta in Bucuresti prima
cele anterioare apartinusera

lipografie parliculard

bisericii sau fusesera facute cu sprijin domnesc ;

proprietarii ei erau doctorul Constantin Caracas,
stolnicul Radu Clinceanu si Dumitru Topliceanul.
Ea functiona in cascle domnesti" de la Cismcaua
lui Mavrogheni, dincolo de Capul Podului ; de accea
se si zicea tipografia de la cismea". In accast
tipografie s-a tiparit, dupa indicatia foii de titlu,
i

editia rom5neasca a legiuirii lui Caragea, aparuta in

vara anului 1818; editia greceasca stim ea s-a tiprit

la Viena. 0 alt noutate pcntru bucuresteni a fost

ascensiunea unui balon primul pc care-1 vcdcau
locuitorii orasului ; evenimentul" a avut loe la
26 iunie st.v. 1818, in Dealul Spirii, la Curtea Ars,
si

a fost consemnat de un contemporan, ceausul

Costachc de la biserica Amzci ; mahalagiii si-au

amintit multi vreme de basica" lui voda Caragea.
In epoca fanariot i in special in ultima parte
a ei, se intemciaza la Bucurcsti sau pe o arie mai

larga in jurul orasului, o serie de manufacturi in

legatura cu textilelc, hirtia, sticla i produscle alimentare. O descriere a tarilor noastre, alcatuit dc
un turc, intre 1742 si 1752, aminteste la Bucurcsti
o fabricA" de postav, infiintata de curind" ; ea
lucra un postav bun", de culoare albastr, care

110

www.dacoromanica.ro

revenca la 90 de bani cotul", nadar la 1 leu si 30 de

bani metrul. Mai importanta este intreprinderea de
acelasi fel a boierului Radu Slatineanu, facuta pe
mosia lui, la Potiovaliftea, in Ilfov ; o constatam
sub Alcxandru Ghica (1766-1768) si sub domnii
urmtori ; in 1784 avca peste 150 de lucratori, mesterii fiind adusi din straintate. Cu prilejul refacerii
repuncrii ei in functie de catre Alexandru .Moruzi,
In 1794 o vremc ramsese in parasire aflarn ca
intreprindcrea avea acum 340 de lucratori cu totul,
dintrc care 243 de postvari. Multi dintre acesti
lucratori specializati se rccrutau, desigur, dintre

dupa ce arata, in general, utilitatea industrici intii,

sa fie de cinste i podoab politiei [colectivititii]

postavarii de tara", care fabricau un postav mai

Din textul hrisovului pe care-1 acord domnul la

data amintita rezult ca celelalte doua intreprinderi,

putin bun, mai grosolan si care lucrau atit in orase,

cit si in sate. In Bucuresti, la sud de Dimbovita,

era o mahala intreaga de ascmcnea postavari" ;
biscrica ci Sc numea Biserica Alba din Postvari".
In 1776, un prcot al accstei biserici, anume Gavril,
roaga Mitropolia s-1 primeasca si pe el ca poslusnic
postvar intre ccilalti preoti postavari ai Mitropoliei",
obligindu-se

sA

dca anual cite 20 coturi

[coti]

postav vint". Iar la sud de oras, intre PopestiLeordeni si Frumusani, era un sat intreg de astfel
de mestesugari, numit dup ei Postvari. Intr-un
document din 1797, de la Alexandru Ipsilanti, c

amintita o manufactura de postav cc este

a doua, si nu aibl trebuint" zisa politic sa

aduca din strainatate acest fel de lucru", le acorda
dreptul

monopol, stabileste

de

regimul fiscal al

celor 40 de lucrtori straini intrebuintati si hotarste scutirea de dad a pravalici din Bucurcsti in
care vor desface hirtia. O harturghic sau, popular,
moara de hirtie" infiinteaza i Alexandru Moruzi
In 1796, pe apa Sabarului, in Ilfov, cedind-o apoi
Mitropoliei, fiindca accasta are... tipografia sa, care
lucreaza

tipreste cartile trcbuincioase obstci".

de la Fundeni

Batistea, nu mai functionau.

A existat si o sticlirie" sau intreprindere in carc

se fabrica sticla ; nu e vorba de cca vcchc, de la
Sotinga, constatat documentar inc din secolul al
XVII-lea, ci de una noui, intemciati de banul Dumi-

trache Ghica, in a doua jumitate a secolului

al

XVIII-lea. Ea se afla, se pare, la nord de Bucurcsti,

intr-un catun de lingi satul Blteni, catun carc s-a
si numit, din cauza accasta, Steclariea. Asa il gAsim
In harta rusa din 1835, data la care intreprinderea
incetase a mai functiona.

aici,

Sub raportul produselor alimentare, constatan.'

ling orasul domniei-mele Bucuresti, pe apa nimbovitei, facuta intr-adins mai mult pentru folosul acestui
oras". Alte intreprinderi lucrau testuri de bumbac

fabrici" de arpcas, paste fainoase i bere. In reali-

si matase. In 1800, un Stanuta, fiul lui Tudorache

lista

tate, ele erau sau atelierc Cu un numar mai mare

de lucratori forma de cooperatie simpla capita-

perne, plapome, brine", cu dreptul de monopol pc

15 ani, prelungit apoi pe inca doi ani si jumatate.
In 1819 intreprinderea lucra Inca; proprietar, cu

sau manufacturi. Pentru primul produs exista

o instalatie sau moara" la Ageoli, in Ilfov ; ca apartinea boicrului Scalia Greceanu, care mai avca inca
una in satul Cornelli din Dimbovita. La 26 februaric
1792, Mihai Sutzu lc acorta scutiri de dri atit in
cc priveste lucratorii, cit i magazia din Bucuresti,

japca, era acum Manolc Balcanu. O alta manufactura

care va avca exclusivitatea vinzrii ; varna se va plti

de testemeluri, mai mica insa, constatam chiar in

numai la cantitatile exportatc in Moldova sau in

Turcia. Un document din 8 iulie 1798 ne arati ca

Tarigrdcanu, face la Marcuta, in nord-estul orasului,

o manufactura de testemele, bohcelc, macaturi,

Bucuresti, la ipotul Fintinclor, pe marginea de miaza-

noapte a viitorului Cismigiu. Tesaturi de matase

numite ghermesituri", de m'Atase amestecata cu
bumbac, numite cumasuri", de matase cu fir, precum si salud" de matase si alte specialitti lucra
manufactura intcmciat de marele vornic al obstirilor, Grigorc Ghica. Din hrisovul pe care i-1 da
domnia la 13/25 ianuaric 1803, se vede c aceast intreprinderc utiliza 158 de lucrtori i meseriasi scutiti dc

dan i care stat si ca ea dispunea si de o pravalie de

boiangeric in Bucurcsti, de ascmenea scutita de dan.
S-au infiintat de asemenea fabrici" de hirtie sau,
cu termenul grecesc, harturghii" ; de aici romanescul

hardughic", inscmnind cladire sau magazie mare,

in stare proasta". Existascra asemenea intreprinderi
si mai inainte, in sccolul al XVII-lea, pe Valca
Oltului, dar incetascr a mai functiona de mult.
In 1768 constatam o astfel dc harturghie la Fundeni,
ling Bucurcsti, pe apa Colentinci ; opt ani mai
tirziu, gasim si o a doua la Balima, in Prahova,
pe apa Lcoatei. In august 1776, Alexandru Ipsilanti
da un hrisov acestor doua intreprindcri, in care,

s-a scos la mezat o fabrica de fidca cu ergalii

instalatii

adica

de arama si de lcmn" ; ca apartinusc

raposatului Dumitrache Turnavitu, un favorit al lui

Mavrogheni, si va ajunge, in cele din urma, in stapinirea doamnci Ruxandra Hangcrliu. Sub \Toda Caragea, ea producca fidca, macaroanc i paste numitc
critarachia", chipriotica" i ostrachia" (adica de
felul cclor din Creta, din Cipru si in forma de scoici).
In deccmbrie 1815, domnul, cifra noului proprietar,
Hagi Ion Mustacov, uncle privilegii, ii lauda produsele, aratind c sint superioare acelora de Galati
si cgale cu produsele dc Adrianopol. In cc priveste
bcrea, aflarn dintr-un raport austriac ca prima fabrica
s-a intemeiat in 1809, in timpul rzboiului ruso-turc,
de catre un german, Johann Timpel de Gotha. Ea
era situata in marginca Bucurcstilor ; a durat pina

in 1821, cind a fost distrus in timpul Zaverci".

Aparitia accstor manufacturi in Bucurcsti, la marginea lui si in satcle arici bucurestene marcheaza
faza de tranzitie sprc noile rclatii dc productie,
relatiilc capitalistc. Sc trece astfcl de la productia
111

www.dacoromanica.ro

mcstesugareasca, cind fiecare mestcsugar lucra in

atelicrul lui si de la atelierele de cooperatie capitalist simpla,

la intreprindcri mai mari, cu zcci

si

chiar sute de lucr4tori salariali uneori ci primesc

o parte din salariu in alimente si lcmne
i cu o
munc4 specializal4. Faza urmtoare, incepind de la
mijlocul sccolului al XIX-lea, va fi aceea a industriei
propriu-zise, a fabricilor utilizind
Situatia accstor lucrtori manufacturieri este ins
grea ; ei lucreazA de la rhritul soarelui pin seara
tirziu ; cine lipseste fr a fi bolnav e nu numai
amendat, dar adesea pedcpsit i cu btaie i inchisoare.

Lucrtorii reactioneaz ins impotriva accstui rcgim

dur de exploatare ; astfcl, muncitorii de la manu-

factura de postav din marginca Bucurestilor poart

Cu epistatul",
un lung proces
de la 1796 la 1803
adic seful manufacturii, pin reuscsc s-1 faca' s le
pliteascd un salariu potrivit cu munca prestat.

Lucrtorii manufacturilor sint deocamdat inca

putini i rispinditi, li se adaug5 ins lucratorii vechilor
atclicre, tabacii in primul rind, categoria cea mai

numeroas si mai puternic dintre meseriasii bucuresteni. Cu totii laolalt formeaz o mas care va
incepe s-si spun cuvintul si in domeniul politic.
O prima' manifestare va aves loe in 1821, cu prilejul
miscrii lui Tudor ; o a doua, mai puternia, in 1848,
cind vor fi un element de seam.i in sustinerea revolutiei si al guvernului provizoriu.

BIBLIOGRAFIE

1. Pina la tratatul

la Kuciuk-

In Manca sanilard, 1957, nr. 3, p. 274-279; 19 bis.

Bucurcsti, 1904, 255 p. in 4; 2. N. Docan, Memoria

despre Incra-rile cartografice privitoare la razboiul din
1787-1791, in Mem. sect. ist. Acad. Rom., s.2,
t. XXXIV (1911-1912), p. 1249-1360; 3. N. Iorga,
O prigonire politice', sub fanarioti, in Mem. seg. ist.
Acad. Rom. s.3, t. IV (1925), p. 377-380; 4. I. Tuduccscu, Comoara. Un act de superstilie petrecut in
Bucuretti, anchetat ,ri judecat in and 1796, in Revista

din anul 1770, in Studii, XII (1959), 5, p. 113-131

20. Panait I. Panait, Aspecte din lupia populatiei
bucurettene impotriva regimului turco-fanariot (17161821), Bucuresti, 1962, 62 p. in 16; 21. Petre
S. Nsturel, Schitul Maicilor din Bucuretti, Memorip

Kainarg i.

1.

de

Vote biserici ca averea /or proprie,

p. 55-60;
noto despre biblioteca Mavrocordatilor
ti despre viata munteneasc4 in timpul lui Constaniin-

Arbivelor, I,

5. N. Iorga,

nr. 1-3 (1924-1926),

vod4 Mavrocordat, in Mem. sect. ist. Acad. Rom., s. 3,

t. VI (1927), p. 135-170; 6. Const. C. Giurcscu,

Istoria lui lordache Stavracoglu, Bucuresti, 1927, 16 p.

in 8 (Extras din Omagiu Ini I. Bianu); 7. Pr. Vasile

Radu, Aldndstirea Sf. Spiridon ,ri patriarbul Silvestru
al Antiobiei, in Rev. ist. rom., III (1933), p. 11-31
8. I. C. Filitti, Un grec roma-triza, stolnicul Stefanachi
Cremidi (+1764), in Cercetari ti documente privitoare
la

isioria Principatelor

Romdne,

Bucuresti, 1935,

p. 46-51; 9. L. Moga, Un plan inedit de la 1847

al unui sector din raja Buctiretti, in Bid. Co,,,. mon.

ist., XXX (1937), p. 179-184; 10. L. Moga, La,,irin

ca privire la vechimea bisericii Sf. Pantelimon din

Buctiretli, in Bill. Com. mon.

ist., XXX (1937),

p. 175-178; 11. Cczar Serbu, Contributil privitoare

la domnia lid loan Mavrocordat ti la unele evenimente

contemporane ei, Galati, 1939, 79 p. in 8; 12 . V. Mihordea, Biblioteca domneasa a Mavrocordatilor. Contribulii la istoricul ei, in Alem. sect. ist. Atad. Rom.,
s. 3,

t. XXII (1940), p. 359-419; 13. N. Iorga,

Dona pagini din istoria fanariotilor, in Alem. seg. isi.

Acad. Rom., s. 3, t. XXII (1940), p. 421-436;
14. H. Dj. Siruni, O ndvalire necunosculd a bandelor
turcelti in tarde romiThe la 1769, Bucuresti, 1940, 63 p.

in 8; 15. R. Rosetti, Familia Rosetti. Il. Celda//e

ramuri, Bucuresti, 1940, 135 p. in 8; 16. Maria

C. Marincscu, Umanistul Pelan Bergler (1680-1738),

Viola i activitatea sa, in Re:'. ist. min., XIXII
(1941-1942), p. 163-215; 17. Const. Giurescu,
Studii de istorie socia/a, Bucuresti, 1943, 349 p. in 8;
18. I. Neda, Despre biserica Sf. Elefterie din Bucuretti,

in Rev, ist. rom., XVI (1946), p. 298-299; 19. Dan

Berindci, Spitale in Bucurettii :m'aculo' al XVIII-lea

I. Ionascu, Planul cartografic inedit al oral-1,11d Bucuretti

istoric (ms.).

II. Bacureftii in a dona parte a e p ofanariote. 22. Lazar 5Aineanu, Infinenta

cii

orienta/4 asupra limbh ,ri culturfi romiine, I II, Bucuresti, 1900, CCCXXXV + 406 + 279 p. in 8;
Radu Rosetti, Arbiva senatorilor din Chitindu i
ocupatia ruseascri de la 1806-1812, in Ad. Arad.
Rom. sect. ist., s. 2, t. XXXI (1908-1909), p. 359 527 ;
N. Docan, O povestire In versan i inc4 necunosculd

despre domnia /ni Mavrogheni, in An. Acad. Rom.

Ale,,,. sect. lit., s. 2, t. XXXIII (1911), p. 417-516
D. Furtun, Preotimea romcineascil in secola al
XVIII-lea. Starea ei cultura/4 ,ri materiald, Vlenii-de-

Munte, 1915, 262 p. in 8; 26. N. Iorga, Constantin-

,ri revolutia sirbeascd, in Rev. ist., VII

(1921), p. 139-143; 27. Const. C. Giurcscu, Legiuirea

vod4 Ipsilanti

l /ti Caragea, Un anteproiect necunoscut, Bucuresti, 1923,

32 p. in 8; 28. Virgil Drghiceanu, Biserica Spirea

Veche din Bucuretti, Note istorice, in Bu/. Com.

MOO.

XVII (1924), p. 58-59; 29. Const. C. Giurescu,

Uciderea voievodultti Constan/in Hangerli. O povestire

In versuri necanosculd, Vilenii-de-Muntc, 1926, 10 p.

in 8 ; 30. N. Iorga, Istoria industrillor la romdni,
Bucurcsti, 1927, 226, p. in 8; 31. Al. Busuioceanu,
Un pala' domnesc din vremea fanariotilor. Curtea nona

din Bucuretti, Vlenii-de-Muntc, 1930, 16 p. in 4;

32. P.P. Panaitescu, Corespondenta lui Constantin Ipsi/anti ca gttvernul rusesc 1806-1818; pregdlirea Eteriei
,ri a renatterii politice ronuinetti, Bucuresti, 1933, 125 p.
in 8; 33. Dan Simonescu, Din aciivitatea lipograficel

a Bucurettilor (1678-1830), in Bucurettii-Vechi, I V

(1930-1934), p. 118-135; 34. Dan Simonescu,
loan-vod4 Caragea fi traducerile lui Goldoni, Bucuresti,

1935, 23 p. in 8; 35. Emil Virtosu, Batica lui roda

Caragea, in Gaz. to un. IV (1935), nr. 165; 36. Dr.G.Sc-

vereanu, Intrarea printului Josias de Saxa-Coburg in

Buctiretti la 10 noiembrie 1789..., in Bucuretti, 2 (1935),

p. 268-290; 37. Victor Papacostea, Esquisse sor

les rapport! entre la Roumanie et l'Epire, in Balcania,

112

www.dacoromanica.ro

=-:-.

.....
,-_,--.

61=r

....--

_4"kt

-17

'

',

JD.

If

VII

cl

ej
s.
00
ej

cl

o.

. --

4.1

fl
4.0

E
ta.

F.,

..- u
...

oo

!i

...t.,o
o

LE

.... c
...

V, zr.

'V 7E
ci 8

4) "

H .6

S..

..7..

: i..7...

=
..-

ej

!,

.4.

o
t.

C.

2
o
o.

'es

,2 i,
$

, 41

.......

ii-..

....

.......

ti''''.....77
.._.

00

0.0

et

'TJ

www.dacoromanica.ro

I (1938), p. 230-244; 38. Stefan Chicos,

Cum se

Pm, aprovizionarea armatelor lui Mibai Viteazul, Alatei

Basarab fi Nicolae Mavrogbeni, Bucuresti, 1939, 80 p.

in 8; 39. D. Bodin. Insemndri cu privire la Tudor

Vladimirescu in rdzboiul ruso-turc din 1806-1812,
Bucuresti, 1939, 7 p. in 8' ; 40. Const. C. Giurescu,

Canalul lui AlexanAu-vodd Ipsilanti, in Rev, ist. rom.

XI (1941), p. 1 7 ; 41. M. Holban, Autour de deux

rapports indits sur Caragea et Callimacbi, in Rev.

Hist. Sud-Est, XVIII (1941), p. 175-241 ; 42. Ariadna

Camariano, Le tbiitre grec Bucarest au dbut du

XIX-e sicle, in Balcania, VI (1943), p. 381-416;

43. C. Serban, intreprinderea manufacturierd de postav

de la Pociovaliftea fi Bucurefli, in .Vtudii, V (1952),

nr. 3, p. 86-105; 44. Al. Vianu, Mifcarea nationaleliberatoare ,ri A'icolae Alavrogbeni (1787-1790), in
Studii, IX (1956), 5, p. 45 62 ; 45. Nestor ramanano, Un document important referitor la organizatia
revolutionard secretd din Bucurefti (1816), in Studii,

IX (1956), 5, p. 127-130; 46. A. Otetea, Complohtl

Mibail Gross, in Emlkkjnyv Kelemen Lajos..., Cluj,

1957, p. 497-507; 47. Const. C. Giurcscu, Princi-

patele Romiine la incepraul secolului XIX, Bucuresti,

1957, 318 p. in 8; 48. C. $erban, Bresiele bucureftene
in !scold XVIII, in Studii, XII (1959), 6, p. 55-89;

C. $erban, Aspecte din !Iola ord,renilor din Tara

Aloldova impotriva asupririi feudale in
secolul XVIII ,ri la inceputtrl secoluhri XIX, in Studii,
XIII (1960), 6, p. 27-45 si XIV (1961), 3, p. 623 658 ;
G. Barbu si Dan Berindci, Viata medicaid fi sanilard a orafului Bucurefti in timpul rdzboirilui ruso-turc
Romdneascd

din

1806-1812, in Ana/ele romiino-sovietice, Sectia

Medicini, 1961, 3, p. 65-89; 51. I. Ionascu, Concluzii

grefite in istoriografia burgbezd despre Amnia lui

Ni-

coke Mavrogbeni, in Siudii, XV (1962), 1, p. 69-109;

52. Const. C. G iurescu, Chloride bucureftene ale lui Nico-

lae-vodd Alavrogbeni, in Bis. ort. rom., LXXX (1962),

3-4, p. 339-380; 53. A. Otetea si C. Serban, Situatia

social-economica a Moldovei ,ri Tdrii Romnefti in perioada

de trecere de la feudalism la capitalism, in Istoria Romd-

niei, III, Bucuresti, 1963, p. 624-685; 54. Pr. N. Cazacu, Biserica Balifte din Bucurefti, istoric (ms).

www.dacoromanica.ro

BUCURE*TII IN TIMPUL MISCARII LUI TUDOR VI.ADIMIRESCU

Si A PRIMEI DOMNII PAMINTENE

Eu nu cant cera f pentrn mine, ci (ara

fi carad drepteifile cele robile de fanarioli."
(Scrisoarea lui Tudor citre boieri, la 4/16 aprilie 1821)

BUCURESTII $1 MISCAREA LUI

TUDOR VLADIM1RESCU
Raporturilc dintre Tudor si Eteric, constatatc

documentar la fincic anului 1820, skit concrctizate

in legimintul solemn, cu jur5mint pe cruce si evanghelic, pe care el Il incheic, in prima jumiltate a
lui ianuarie 1821, cu Iordache Olimpiotul
cu
1

loan Farmachc, conducAtori militari cteristi. Citesitrci

se angajau s lupte solidar pcntru clibcrarca de

sub jugul asupritor al barbarilor", folosindu-sc, in
acest scop, de toatc mijloaccle. La 13/25 ianuarie
1821, deci cu citeva zile inainte de a plcca din Bucu-

resti in Oltenia, spre a incepe miscarca, Tudor

primca, contra chitantEi, suma insemnat de 20.000
de talen i dc la dumnealui fratele Pavel Maccdonski",
cterist notoriu ; calificativul dc frate" era ccl obisnuit intre mcmbrii Eteriei. Peste dota zilc, la 15/27
ianuaric, marii dregkori Grigorc Brincoveanu, Grigore Chica i Barbu Vkiircscu, mcmbri in consiliul

de sasc numit de muribundul domn Alexandru

Sutzu pcntru girarea trcburilor publice

lustre;

eleriiti de frunIe, dau lui Tudor o incredintare scrisil,

solemnk in carc se spunc: Fiindc5 este si se fad

obstcscul folos ncamului crcstinesc i patriei noastre,
drcpt accia, ca nistc buni i crcdinciosi frati crcstini
toti i iubitori ncamului, d<umneata>, sluger Teodore,
le-am ales sd ridici norodnl co arme ,ri sd urmezi precut,/

eiti porcIftrit. $i noi nc juriim din parte-ne subt aceste

isc5lituri... cil la toatc vom da ajutor cu mijloacele
folositoarc i cuviincioase i vom lucra unde i la

ce ni

sit' va cuveni pcntru obstescul folos" (vezi

fig. 39). 0 zi mai tirziu, la 16/28 ianuaric, lui Tudor
i se ataseazil ca adjunct Dimitrie Macedonski, sudit

114

www.dacoromanica.ro

Fig. 39

Tudor Vladimirescu, stamp ulterioari. (B.A.)

4.
7

l,f,;.?

0,ss
tp-1/

fit

v.

ti
1

1111'

J1

CI

"

-0p

rus, fost ofiter in armata tarului i frate cu Pavel,

cel care ii avansasc banii. In sfirsit, peste site doui zile,
la 18/30 ianuarie in noaptea urmatoare, Alexandru

Sutzu, ultimul domn fanariot, murca dc o moarte

care n-a fost fad binuiala Tudor pleca din Bucurcsti, insotit de o gar& dc 40 de arnauti caliri, dati
dc lordache Olimpiotul si de bimbasa Saya, cei doi
comandanti militari ai Eteriei in Muntenia. Proclamatia pe care Tudor urma s-o citeasc la Pules
prima sa proclamatic fusesc rcdactata in Bucurefti, inainte de plccarca spre Oltenia, si anumc, in
intclegere cu boicrii muntcni eteristi si pe cind
Alexandru Sutzu domnea Inca. Din toate acestca
rezulti in mod limpcde ca pregitirea miscarii lui
Tudor s-a facut in Bucurefli, in capitala tarii, si in
legaturi Cu Etcria. Rominii atit cei din Muntcnia,
cit si cei din Moldova urmau si fie un factor
important in rascoala care trebuia si asigure, Cu
sprijinul Rusiei, dezrobirea tuturor crestinilor dc sub
turci. Cad Alexandru Ipsilanti, conducatorul Eterici
si <Ater superior in armata tarului, tasase sa se creadi

pretutindeni ca in spatelc su vcncau fortele militare

ruse. Sprijinul acordat cteristilor de consulul general
rus din Bucuresti, Pini, prccum i recrutarile dc
soldati cteristi i stringerca dc fonduri pentru Etcrie
pe tcritoriul imparatici ruscsti, in special in orasele

de pc tarmurile Mrii Negre, cu Odcsa in frunte,

intarcau aceasti credinta. Era, normal s-o impardseascii si Tudor, care participase la rizboiul ruso-turc

Tudor Vladimirescu purtind caftan Imblinit I adull co fund

alb; Mgt el un filer de panduri. Scull la margin. Bucurepilor; In
Fig. 40

drcapta, DImbovita co dotal mod de p

i doi pcscari Cu undlta. (B.A.)

din 1800-1812 i care, pcntru meritcle lui, obtinusc

gradul dc parucic (locotenent), Ordinul Sfintului
Vladimir, clasa a treia, un incl cu piatra prctioasi
chiar calitatea dc sudit" sau supus rus.
A reduce insi pc Tudor numai la ipostaza de agent
in slujba Etcriei este, dupi parerca noastra, a-1
diminua, a prezenta numai un aspect al accstci personalititi revolutionarc. A mai fost si un altul, foartc
important, csential chiar, aspettul de exponent al pdlurllor mijlocii fi mid moped, panduri, ((Irani, pe de
o parte, meseriafi ,ri ord,reni sdraci pe de al/a, adica al

tuturor celor nemultumiti, striviti dc dad i supusi

abuzurilor dc tot felul, al tuturor celor care aspirau
la o viati mai }mina', mai dreapti. Dad Etcria s-a
scrvit de Tudor, credcm ci si Tudor s-a scrvit de
Etcric spre a-si atinge scopurile proprii. Este cxclus
ca o fire si un temperament ca al lui, wi cum apar
din proclamatiite proprii si din marturiile contcmporanilor, si se fi multumit cu rolul de simplu instrument al altora, si nu fi ciutat si realizczc si dczidcratelc piturii din care se ridicasc, deziderate care
corespundeau de altfel interesului ',savior largi ale poporului. Ca ar fi urmarit si un scop personal, accla

de a ajungc domn, c mutt mai putin sigur, dcsi nu

cu desavirsire cxclus. Eu nu caut ccvas pcntru

www.dacoromanica.ro

115

mine, ci jara If

cant drepIryile cele robile de fanarioti",

scrie Tudor cAtre boieri, la 4/16 aprilic 1821, si

n-avem temci sA nu-1 credem. lar un contcmporan
manor ocular, Ignatic lakovenko, functionar la

cunostintA cA locotenentul Vladimircscu c degradat

din calitatea de cavaler al unuia din ordinele rusesti
cA nu mai pose& nici un titlu la protcctia majestAtii-

Consulatul rus din Bucurcsti, il caracterizeazA prin cu-

sale imperiale". A urmat apoi, pcntru Ipsilanti, un

comunicat oficial inserat la 17/29 martie in Oesler-

vintele : dusman numai al abuzurilor din Muntenia".

reicbiscber Beobacbler, oficiosul lid Metternich, comu-

Cu armata sa, alcAtuit in primul rind din pan-

nicat prin care se anunta cA scful Eteriei va fi scos

din serviciul Rusiei" i i se va face cunoscut cA
m.-s. impratul dezaprobA in chip formal intreprinderea sa si cA nu se va putca astepta niciodatA la

duri, soseste Tudor, venind din Oltenia, la Cotroceni,

In marginea Bucurestilor, la 19/31 martic 1821 (vezi
fig. 40). Cu trei zile mai inaintc adresasc el, din Bolintin, o proclamatie cAtre toti locuitorii capitalei, boicri,
negutAtori sau altA stare, romani si strAini, prin care

le cerca si vie la un glas i intr-o unire cu crestinescul norod, cc este pornit numai pentru dreptate" ;
cei cc se vor impotrivi vor fi socotiti vfajmasi".
El arilta totodat cA numArul celor care il tirmcazd
adunarea norodului" trece de saisprece mii".

(Cifra avca in vcdere, credcm, si pe partizanii din

Oltenia.) AceastA proclamatic a fost cititA la rAspintii,

de cAtre preoti, in timp ce pandurii descArcau in aer

pistoale. Apclul lui Tudor gAseste rAsunet in pAtura

muncitoare a capitalci: o mic de tabaci" sau

cari din mahalaua Radu-VodA i cele vecinc ei,
asadar un numAr insemnat din cei mai de scamA

vreun ajutor din partea Rusici".

Aceste dezavuAri constituiau ins o adevrat
catastrofA pentru miscarea revolutionarA. Ele fAceau

sd se prAbuseascil suportul pe care se bizuiser atit

Ipsilanti, cit si Tudor. UrmArile nu lipsir sa se
vAdeascA imediat. Banul Grigore Brincoveanu, unul
din cci trei mari dregitori care dAduserA inscrisul
din 15/27 ianuaric, plecase din Bucuresti incA in
ziva de 28 februaric (12 martie) la Mogosoaia, mosia
sa, iar de aici la Brasov. Consulul rus, Pini, i cel
austriac, Fleischhakl, insotiti de boierii cei mai de
vaz, Grigorc si Iordache Filipcscu, Alexandru Ghica,
Constantin Samurcas, Nicolae Mavro etc., pAtisirii

ei Bucurcstii, la 16/28 martie, pornind tot sprc

mestesugari bucurestcni, se alaturA

stirea
nc-o dA chiar unul din aghiotantii lui Tudor, anume

Brasov. Tudor, dindu-si scama de starea creatA prin

refuzul Rusiei de a sprijini Eteria, incepu sA lucreze

Mihai Cioranu. O nouA proclamatie, la 20 martie

pentru consolidarea situatici proprii. O data ce nu

(1 aprilie), adresati locuitorilor capitalci indicA modvele pentru care s-a inceput miscarea ; ele sint pierderea privileghiurilor noastre i jafurile cele nesuferite care le pAtimea fratii nostri". Ea cuprinde

se mai putea bizui pe armata muscAleascil, el trebuia

apoi uitare de istov celor mai inaintate lucrate",

vorba de o miscare a celor sAraci i obijduiti impotriva

deci aninislie, in sfirsit, un vibrant apel cAtre unire:

Fratilor, citi n-ati lAsat sA se sting in inimile dumneavoastr sfinta dragoste cea cAtre patrie, aduceti-vi
amintc cA sinteti pArti ale unui neam... SA nc unim
dar
continua Tudor Cu cotii, mici i mari,

marilor cApetenii politicesti" i bisericesti", deoarece aceasta ar fi luat repede aspectul unui rAzboi
civil, ar fi justificat deci o interventie armatA a inaltei

ca niste frati, fii ai uncia maici, sa lucrAm cu totii

impreun, fiestecare dup destoinicia sa, cloligarea fi
nallerea a dona a drepIdtilor noasIre."
Ce-1 f Acuse oarc pe Tudor s-si schimbe punctul

de vedere initial, acela exprimat in proclamatia de

la Pades, in care spunca : ...Pre balaurii care nc
inghit de vii, cApeteniile noastre zic atit cele bisericesti, cit i cele politiceti, pini cind sA-i suferim
a nc suge singele din noi? PinA cind sa le fim robi?"
Ce-1 determinase si acorde acum amnistie tuturor
deci

balaurilor" care nc inghit de vii"

sA facA acel insistent apel la unirc? Un fapt de

cca mai mare importantA, i anume, dezavuarca
miscArilor revolutionare de catre tar si guvernul
ruscsc. Accast dezavuarc, urmarc a obligatiilor pe
carc le avca tarul ca membru al reactionarei Sfintc
tocmai atunci se tinca o intrunire a monarhilor rcspectivi la Laybach (Ljubliana) s-a produs,
Aliante

in ce-1 privestc pe Tudor, sub forma unci dcpese

a contelui Capodistria, ministrul de externe rus,
ciltre Pini, consulul general din Bucurcsti, la 23 februaric (7 manic) 1821. 1 se aducca accstuia la

sA arate turcilor ca miscarea din Muntenia era o

miscare general, a inIregului popor, care dorea schim-

barea sistcmului anterior, fanariot. Nu mai putca

fi

Porti. Nu mai putea fi vorba nici de o continuare

a actiunii etcriste, deoarcce aceasta ar fi justificat
incA si mai mult o pAtrundere a trupelor turcesti
in stinga DunArii. Politica viitoarc a lui Tudor se
contura deci cu nccesitate, in urma dezavuArii de
cAtre tar, in chipul tirmAtor : pe de o parte, trebuia
sA stringA in jurul lui cit mai multi, dad se poate
chiar barters,: obfle, de la marii dregAtori pinA la *and
clAcasi, pentru ca miscarea sA apar ca fiind cxpresia

Inittror, pe de altA parte, trcbuia sd se diferentieze de

micarea eterisid, cu care pornisc initial in mod solidar,
pentru a nu se expune rzbunrii turcesti. In lumina
acestei indoite necesitAti, atitudinea i gesturilc lui
Tudor, dup cc ajunge la Cotroccni, &yin clarc
logice. Intr-adevAr, in intervalul dintre 16 si 23
martie st.v. 1821, au loe tratativc cu inaltul cien
cu boierii rAmasi in Bucurcsti ; se fac concesiuni de
o parte si de alta. Pentru a impresiona masele i chiar
pC cei co care trata, in ziva de 21 martie (2 aprilie),
la orelc 2 dupA amiazA, pe o vrcmc splendidA, Tudor,

inconjurat de ostirc, ii face intrarca solemn in

capitalA, venind de la Cotroceni. CAlare, avind lingA

cl un prcot cu crucea si un pandur purtind stcagul

de mAtase albA, conducAtorid miscArii tine in minA

116

www.dacoromanica.ro

nu sabia, ci o piine mare, scmn al belsugului si

al

pacii. Era o indicatic limpedc pcntru popor dc sensul

si de scopul actiunii sale.

Ca rczultat al tratativelor, are loc, in ziva de 23

martic (4 aprilic) un schimb de acte: Tudor cla
boierilor un jutimint" scris, prin care declara' mai
intii ca nici odinioari nu voi cugeta, nici de fata,
nici prin chip de viclenic, asupra victii si a cinstci
cuivas din patriotii [compatriotii] mci sau asupra
hrapirii averii sale si apoi ca de astazi inainte, cunoscind [recunoscind] vremelnica stapinire a tarii, voi
cere toate trebuincioasele ostirilor a se implini prin
poruncile accstii stapiniri". Pc de alta parte, mitropolitul tarii, cpiscopii dc Buzau si Arges si 53 de
boicri de difcrite grade dau lui Tudor o carte
de adcverire", prin care declar ca pornirea dumncalui
slugcrului Teodor Vladimirescu nu este rea i vatamitoarc, nici in parte fiecaruia, nici patriei, ci folositoare i izbavitoare". Caractcristic pcntru noua orien-

tare e faptul ca in iurimintul" sac' Tudor arat ca

pricina a relelor de care a sufcrit poporul oblacluirca
doninilor cc au stapinit pini acuma" ; nu se mai vorbeste nimic dc boieri sau de inaltii icrarhi. Asadar,
cu un domn nou, pc placul multimii deci, subintelegem noi, un domn yin/In/eon
toate s-ar schimba

in bine. indata dupa accea, Tudor adrcseaza tirii

o noua proclamatic, tiparita de data aceasta, prin
care cere tuturor contribuabililor si rccunoasca vremclnica stapinire" asa cum facusc i cl si sa-si
plateasca irnpozitele curcnte, impozitc care se richcau, pcntru lunile fcbruarie i martic, la nu mai putin
dc 48 dc talen i sau lci de lude", adica dc unitatea
contribuabila' cuprinzind patru tarani (deci la 12 taleni
de cap); numai ostasii ce-1 urmcazil sint scutiti.
Doua zile dupii schimbul de actc intre Tudor si
boieri, soseste Ipsilanti la .Colentina, venind din
Moldova, si ccrc bucurcstcnilor doui milioane de lei
pcntru intretincrca armatci sale. Bimbasa Saya merge
sa i se prezintc ; se infatiscaza dc ascmcnca trei
reprezentanti ai bulgarilor, vcniti dc la Filipopoli,
Sliven i Osman-Bazargic. Intilnirea cu Tudor arc

loe pc un term ncutru, in cascic de la cismcaua

Mavrogheni, dincolo de Capul podului. Cci doi
comandanti militari vin insotiti &care de o escorta

un prim scmn dc neincredere. Cc s-a

inarmata
discutat i cum s-a discutat, nu stim precis: nu ni
s-a pastrat vrcun protocol, nici vrco marturie directa ;
logica lucrurilor cerca insa lui Ipsilanti s caute
si obtin colaborarca lui Tudor, in timp cc lui Tudor
ii impunca asa cum am aratat
rezerva, daca nu
dc-a dreptul ostilitatc. O spuscsc de altfel ritos lui
Udriski, sccrctarul Consulatului austriac din Bucurcsti, cu trci zile inainte de sosirca lui Ipsilanti la
Colentina, deci la 3 aprilic st.n., declarindu-i: Eu
nu sint dispus sa VATS singele romanilor pcntru Grecia

si nu vreau ca printr-o masura nesocotit i pripita

sa intreprind ceva in dctrimentul poporului roman".
Deocamdata, se stabili un modus vivendi, ficcare din
cei doi comandanti atribuindu-si partca de tara' pc

care o controla armata respectiva', adica Ipsilanti

judetele din nord, pina in Olt si cu cxceptia citorva
plaiuri, iar Tudor judetele din sud si Oltenia intrcaga,

plus plaiurile amintitc. Dar accasta situatie dc aparenta' intelegere nu putea duna; chiar in cursul lunii
aprilic, prin scrisorile din 10/22 trimisa de Ipsilanti
lui Tudor si 14/26 raspunsul accstuia din urm

Sc ajungc la o rupturi. Tudor ii dadca scama ci,

dupa dezavuarca tarului, interesele lui i ale tarii
crau divergente de acelea ale lui Ipsilanti si ale Etcrici. Sa ne fie ingacluit a vorbi dcschis raspundc
el la 14/26 aprilie prin intermediul boicrilor

fiindca

lucrurile au ajuns prca departe... Cc poate fi comun

intre greci i daci [romani]?... Nc-au fagaduit
vin numai in trcccrc pe la noi [aluzic la manifestul dat dc Ipsilanti indata dupa intrarca in Moldova] si acum se intaresc pe pamintul tarii noastre,
dispretuiesc guvernul legitim, distrug orinduielilc...

lucruri cu neputint de la un popor lipsit...".

Pcntru once cventualitatc, Tudor ocupase, in

ccr

cursul lunii aprilie, punctcle stratcgicc din Bucurcsti,

adica Mihai-Vocla, gradina, imprejmuiti cu ziduri,

a logofatului Belli (Bcllu), pe $oseaua Giurgiului,
apoi, dupa scrisoarea din 14/26, Mitropolia si manasLinea Antim. Fortificase mai cu scama Cotroccnii
prin santuri cu tabic adic redutc
i mcterezuri
imprejurul manastirii". Aici locuia 'Tudor acum,

impreuna cu sftuitorul su, cpiscopul llarion Ghcorghiadis al Argcsului

la inceput statuse citva timp
in oras, in casa, existenta si azi, a lui Giani, unchiul

lui Tcodor Orasanu, pe strada numita mai tirziu

a Poetului, iar azi Enachita Vcarcscu, la numrul 7.
Ocupase dc ascmcnca vadul de peste Argcs, la Gostii ccl de peste Sabar. in acclasi timp, sprc a
impicdeca, dupa plecarea lui Ipsilanti la Tirgovistc
(12 aprilie st.n.), pe boierii divanului sa plrascascil
Bucurestii, le fixasc domiciliu obligatoriu in frumoaselc case dc la Belvedere ale lui Dinicu Golescu,
din marginca dc apus a orasului.

nari,

S-a gindit oarc Tudor sa rcziste cu armele turcilor? Chiar daca la inccputul actiunii va fi avut
accasta intentic
dcsi in toate proclamatiile sale
insist asupra faptului cii nu s-a ridicat impotriva
Portii este sigur ca, dupa dczavuarca tarului, el
nu mai putea starui intr-insa ; ar fi fost in contrazicere cu intrcaga sa politica dc dupi amintita dczavuare. Pc cincl se fortifica la Cotroccni, Tudor pri-

mise dc la pasa de Giurgiu o scrisoarc particulati,

cu asigurarca c sultanul c dispus a dczrdicina abuzurile din Tara Romaneasca si a lua in scam dreptcle
sale ccrcri". Trimisul pasii comunicase in acclasi

timp in sccrct lui Tudor ca' turcii niclajduiesc in

crcdinta i cooperarca lui pcntru alungarca lui Ipsilanti din Tara Romaneasca". Daca-i ajuta in accst
scop cu credinta i nu-i tradcaza, sultanul il va face
chiar domn peste principat". Tudor ar fi dat un
raspuns favorabil, continuind totusi lucrarile de fortificatie ; trata deci, dar cu arma in mina. Cind insa
armata turceasca s-a apropiat dc oras Rusia, prin
117

www.dacoromanica.ro

Fig. 41

Uciderea lui Bimbasa Sara si a eteristilor 7/19 august 1821.

(M.I.B.)

protocolul din 12/24 martie, scmnat de ambasadorul ci la Constantinopol,

cci mai multi crau arnauti i bulgari. O parte a tor,

in frunte cu capitanul Atanasc Chimariotul, apuca'
si se inchid in biserica 0/ ni i sustinu acolo
un adevirat ascdiu. in cele din urmil, insk fiind
btuti cu tunurile de simbit de la prinzcior pina
duminedi in discard", fur cxterminati cu totii.
Pc strzile orasului, timp dc trci zilc, avu loe o
adevrat vintoarc a oamcnilor lui Saya; pcntru
ficcare cap pe care il ,aduccau, soldatii turci primenu o moue& de aur. Au pierit, cu acest prilej,
si multi nevinovati si s-au facut multe pagubc.
O cercetare oficial le-a evaluat la 130.921 taleri
a stabilit ca au fost arse cu totul", cu acest prilcj,
nousprezecc case de locuit, biscrica Olteni
vliilc scrdarului Nicolae Cucul, iar stricciuni au
suferit biserica Protopopului si alte nouilsprezcce
case. Soldatcsca turc a fcut tot fclul de excese ;
numai intr-un singur loe s-au descoperit, dupi
aproape un an, cadavrele a saptesprczccc fcmci ucisc.
Fig. 42 Foaia de titlu a cronicii manuscrise a

convcnisc la ocuparca

Principatelor de eitre ostirile Portii -- Tudor a parisit Bucurcstii (15/27 mai), insotit dc 4.000 dc panduri
pedestrime, 500 de clreti si 6 tunuri. Sc stic cc a
urmat : peste sase zilc, la Golcsti, el era arcstat de
citre Iordache Olimpiotul, sub acuzarca ci a trdat
Etcria, dus la Tirgoviste si acolo, dup5 o judecati
sumar, executat. S-a putut intimpla accasta dcoarece pandurii, iritati

lui

mahalaua Batistei.
(B.A.)

dc asprimea nccrutkoare a

conductorului lor, carc pedcpsea cu moartea once

abatcre de la disciplina intrc Bucuresti i Golesti
fuseser spinzurati douzcci i sase nu-I apiraser,
lsaser s fic luat din mijlocul tabcrei. Dou sipti-

mini si ccva dup moartca lui Tudor, la 7/19 iunic,

armata Eterici era zdrobit de turci la Drgsani,
iar scful ci, Ipsilanti, se rcfugia, in mod lamentabil,
in Transilvania.
Intre timp, Bucurcstii fuscser ocupati (16/28 mai)
dc detasamcntelc otomanc carc trecuseri Dunrca
pe la CaTrasi i Giurgiu. Bimbasa Saya, in loe s
apere capitala, asa cum primisc ordin, trccu dc
partca turcilor, trdind pe etcristi, ba mai mult, isi
lu chiar angajamentul si colaborcze la sfrimarca
accstora. Dar dup cc, intr-adevr, contribui la vinarca resturilor etcriste, isi primi rsplata, fiind
impuscat, prin surprindcrc, imprcund cu cci doi

aghiotanti ai lui, Ghcnciu i Mihali, din ordinul

comandantului turc, Chchaia-bci (vezi fig. 41). Sccna

a avut loe, la 7/19 august, in casete de pe Podul

Mogosoaici, undc accst comandant i stabilisc scdiul,
case care apartinuscti mai inainte lui Ienchit Viicrescu si uncle etcristii bucurcstcni proclamascri incepu-

tul micrii, inltind steagul clihcrrii. (Astzi, in

acestc case, situate peste drum dc Posta ccntral
transformate, se afl Ccntrala Pronosportului".)
O data cu omorirea lui Saya, inccpu exterminarca
tuturor o5t4IOlor lui, opt sute la nunir, din care
118

www.dacoromanica.ro

CIAJDI
n

6,itt

ca'4.4t,fif
,

et' Aisie.lif/T
tn,

t:pito

loan Dobrescu din

In primele luni ale ocupatiei, inci inaintea omoririi

lui Bimbasa Saya, executiile sc tinuscri lant. Cronica
lui Dobrescu (vczi fig. 42) ne di, in privinta accasta,

BUCURE$T1I SUB DOMNIA PAMINTEANA

A LUI GRIGORE GIIICA

date precisc: la 21 mai, 11 insi au &Rut in tcpi

la capul Podului Tirgului de Mara"; la 23 mai,

Miscarca condusi de Tudor,. cu tot sfirsitul ei

tragic, nu rimase ins fArA urmilri. Turcii, care
avuscscri prilcjul si se convingi, pe pielca lor,

au tiiat doi insi, until la Butuc, altul la Beilic"

la 29 iunie, au faint 12 crestini pi la toatc rispintiilc

tirgului"; la 13 iulic, au mai tiiat saptc apostati

de fidclitatca" fanariotilor, consimtiri la restabilirca

domniilor pimintenc si la indepirtarca grccilor din
dregitoriile civile, militarc i ccicziasticc. Fu numit
domn al Trii Rominesti, la 1/13 iulic 1822, Grigorc
Ghica ; el intri in Bucuresti cu halal" la 24 scptembrie (6 octombrie) si, primit Cu bucurie de popor,
care avuscse atita dc sufcrit de pc urma ocupatiei
turccsti, isi stabili rcsedinta in palatal clidit, chiar
in accl an, in stil neoclasic, pe mosia sa de la Colcntina, in marginea de nord-est a orasului (vczi fig. 43).
Primii ani ai accstei domnii pimintene furl dcstul
dc grei. Ocupatia turceasci costase, numai pini in
hale 1822, cincisprezece miliame de piattri. Au trcbuit

pi la rspintii"; la 18 iulie, au mai ea' iat 4 crcstini,

piriti de un ciocoi"; la 21 iulie, au mai spinzurat
un crestin inaintca priviliei lui Nstasc Cotarul,
in rispintii"; la 4 august, au diat incA trei apostati

in tirg". lar la Colcntina, la asezarea lui Grigore

Ghica, un put... ce-1 avea, cu 12 gileti pentru
udatul florilor, plin cu trupuri moartc... s-au gisit".
Si viata economicii a orasului avu mult dc sufcrit.
Dispruri o serie de manufacturi i intrcprinderi.

Fabrica de here a lui Johann Timpel fu ars dc

panduri ; pc aceea de tcstemele de la Mircuta o
distruseri turcii; se desfiintari cele dc testuri fine
ghermesut, sal de Stambul

de hirtie, dc farfurii.

Tipografia de la Ciusmca ii incetii activitatca ; cu

litercle ei se jucau copiii pe

Fig. 43 P313tul Mica din canierol Tei ;

fort terminal In 1822.

(B.A.)

N.

"'\

.01.

ts.

119

www.dacoromanica.ro

puse impozitc grele ; ca si le poati plti, dranii

vinduri o parte din vite cu preturi dcrizorii. Pe

1824, capitatia crcscu de la 33 la 39 de piastri pe
bimestru de lude ; in plus, din zecc lude se ficuri
unsprezcce. Sporul era de aproape 15 piastri anual
de cap dc locuitor. Oicritul, dijmritul, vinriciul
tutuniritul fur trip/ate. Profitind de carenta tunporad a administratici, pini la numirca lui Ghica,
si dupi aceea, se formaseri bande dc riuficatori ;
chiar drumurilc sprc Bucuregti crau ncsigure ; o
scami de negustori, intrc ci i brasoveni, ii picrduri
viata. Orasul fu bintuit de incendii ; nu ca cele de
la Iasi, undc la 9 august 1822 au ars circa 3.000
de case si 19 licasuri bisericesti, dar totusi intinsc.
Astfel, in 1823 a ars ulita $erban-Vodi sau Podul
Beilicului". Tot un fel de foc a fost si falimentul
sau bancruta, dc un milion i jumtate de lei, a marelui
negustor i banchcr bucurestean, al doilea ca impor-

tanti, Polizu sau Polizaki, in august 1826; e cel

dintii cracb dc fclul accsta cunoscut in istoria negotului
capitalei. Orsenii erau nemultumiti si de noua

administratic, de unii oamcni din jurul lui vodi ;

Sc fac o scam dc pamficte, serse citeodati chiar
pc hirtia pachctclor dc tutun, pamfletc in care boierilor lui Ghici si in special favoritilor acestuia
moravurik fanariote nu se puteau stirpi dintr-o
data
li se dau porccle usturitoare. Astfel, lui tefan
&Hu i se spunc covrigarttl, lui Filip Lens &clan/arid,
lui Niculac Trilsnea tiganul si lui Chiriac, ciocohd.
In special c criticat visticrnicul Barbu Wie.Arescu,
acuzat dc dclapidri ; nu scap dc gura bucurestenilor
nici banul Dinu Crctulescu.

Golescu, personalitatca culturali cca mai prcgnant

a vremii i fruntasul generatiei liberale, progrcsiste,
infiintead, pc ling scoala mai vechc de la Golesti,
pentru Idieti, reorganizad si mAriti mult dupi 1821,
o ,rcoald n0114, pentru fe/e, pe mosia sa Belvedere, din

marginea de apus a Bucurestilor. Programul ci, bogat

bi variat, de caracter atit teoretic, cit bi practic, cuprindea nu numai invitarea limbilor : romncstc,
frantuzcste, italicneste i ncmteste" si a diferitelor
discipline teoretice : aritmetick grmatick retoricii,
ghcografie, istorie universal, mitologia, moralul",
dar si economia casei, cusiituri, croituri, pictura sau
zugrvcala, muzica i dantu". Tot Dinicu Golescu,
inconjurat dc o grup intreagi de adepti ai idcilor
noi, in majoritate oameni tincri
intrc carc si viitorii
domni Gheorghe Bibescu si Barbu Stirbey a infiin-

tat, dupi intoarcerca sa din lunga cilatorie intreprins in striinitate (1824-1826), Sotietatea
romneasca". Sediul ei era in casele lui Dinicu din
Bucuresti, de pe Podul Mogosoaici, case frumoase,
incpiltoare, ce vor devcni, mai tirziu, resedind
domneascil (vezi mai jos, p. 128). Statutele socicttii, intocmite de I leliade, cuprindcau un vast
program de propsire culturalii a natiunii. Sc prevedea : 1. dczvoltarca gi transformaren in colcgiu
a scolii de la SI. Saya si infiintarea unei scoli similare
la Craiova ; 2. crearen de scoli normalc in capitalcle

prima ofert de pavajc cu piatr ; autorii sint arhitectii Hard (Hartel) i Frei.; ald. Fiind aprobati, in
aprilie Sc inccp lucririle, iar la 30 scptcmbric 1825
se terminri podul de piiatr al Tirgului de Afar":
stirea o lam din cronica lui Dobrcscu. Luminatul
Sc imbunititestc ; francczul &champs, care a stat

de judet ; 3. crearea de scoli primarc in fiecare sat ;

; 5. abolirca
4. intcmcierca de gazcte in limba
monopolului tipografic ; 6. Incurajarea de traduceni
in limba patrici" bi tiplirirea lor ; 7. formarca unui
tcatru national". Dar pc ling accst program cultural,
Dinicu Golcscu avca i unul dc reforme politice
hi socialc ; cl apare clan in lucrarca sa insemnare a
cd/dtoriei mea/e..., apruti la Buda, in 1826 si poatc
fi rezumat in urmtoarele punctc: libertate, cultur,
impuncre proportional cu averca, abolirea privilegiilor. Idei similare, de caracter revolutionar, avcau
alti contemporani, in special tincrii care se duccau
in nunfar din cc in cc mai mare in Apus, la studii.
Until dintre ci era clugirul Ettfrosin Potter', bursicr
mai intii in Italia, la Pisa, apoi la Paris. El prcconiza
desfiintarca scutirilor i privilegiilor fiscale, impune-

in Bucurcsti in aceastil vremc vreo zcce ani, arati ca in

rea generali dupi avere, de la divanit pini la plu-

preajma rzboiului ruso-turc din 1828-1829, nu

mai era trebuinti dc a avca felinar sprc a icsi din

gari", cgalitatea la admiterc in slujbe, libertatea tiparului, inmultirca Icolilor, dezrobirea tiganilor. In

cas" i adaugi: progrese mari, materialc si morale,

acest sens alcituieste Poteca in 1827 un Proiect de

reforme, in care afirm, intrc altele, cirmuitorul este
hi slujeste bincle norodului, iar nu norodul este
slujeste pcntru cirmuitor".
Terenul cel mai propice pcntru dezvoltarea acestor
idci crau Bucurcstii, orasul in carc se putca observa
mai bine ca oriunde deoscbirile dc clad sociali si

Si totusi, se simtc un progres in multe privintc

fatii de cc a fost. Orasul incepc si-si schimbe fata.

In afar de rcpararca temeinici a podurilor" de

lcmn dc pc arterele principalc, acum, in timpul
accstci dornnii pmintenc, i anumc, in 1824, se face

fusescr implinite inc inaintc de sosirea rusilor".

In spccial, accstc progrese erau vizibilc in latura
culturali. Dorinta de invttuti, cc se manifestase
viu in prcajma miscrii lui Tudor, se intensific5
acum. Printr-un firman primit de Grigore Ghica
indat dup numirca ca domn, se hotiirisc, o dat
Cu indcprtarca grecilor din dregkorii, armad
biscrici, si dcsfiintarca bcolii superioare greccsti
teme/ja rlutlilor" cum i se spune atit de expresiv.
In schimb, se rcia scoala romneasci a lui Ghcorghc

Lazar, unde profesor este acum Ion Heliade, elevul

ccl mai dc seam al marclui ardelcan. Tar Dinicu

de averc, orasul contrastclor izbitoarc, unde alituri dc

palate si case boicresti &call cocioabe hi bordcie, unde
bogitia bi luxul strigitOr erau vecinc cu sat-Ada bi chiar

Cu mizcria. De aceea in Bticuresti se vor si produce

miscrile protcstatare bi incerearile de schimbare ale
rcgimului, avind drcpt concluzic rcvolutia din 1848.

120

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE
I. Bucureftii fi mifcarea Ini Tudor

Vla di m i r e s c u: 1. N. Iorga, Scrisori inedite ale

hti Tudor V/adimirescu din anii 1814-1815, in An.
Acad. Rom., Item. seq. ist.,

t. XXXVII (1914-1915),

p. 121 160 ; 2. N. Iorga, lordacbe Olimpiottil, rinzdtorn! liii Tudor Vladimirescu, in An. Acad. Rom.,
Vern. sec/. ist.,

3. N. Iorga,

t. XXXVIII (1915-1916), p. 447-459 ;

Izvoarele contemporane asupra mifcdrii

ha Tudor Viadimirescu, Bucurcsti, 1921, XVI +

in 8; 4. Emil Virtosu, T odor V ladimirescu, glose, .japte fi documente noi (1821), Bucurest', 1927, 187 p. in 8; 5. D. Bodin, insemndri ca pririre la Tudor Vladimirescu in rekbohil
ruso-turc din 1806-1812, Bucuresti, 1939, 7 p. in
8 ; 6. Ion I. Nistor, Tudor Vladimirescu ,ri S finta
Aliag4, in Men,. sect ist. Acad. Rom., t. XXII
(1939-1940), p. 607-631; 7. D. Bodin, Tudor Vladimirescu in Bucurefti, in Rev. ist. rom., XIII (1943),
2, p. 17-36; 8. A. Otetea, Tudor Vladimirescu ,ri
mifcarea eterista in Tarile Romnefti, Bucuresti, 1945, 411
p. in 8, cu 22 dc planse ; 9. C. Greccscu, Inca un

423 p.

act inmlit in legtitur4 cu mifcarea de la 1821 in Tara

Ronuineasa, in Rev. ist. rom., XVI (1946), p. 1-9;

10. I. Corfus, Case arse in Bucurefti in timpul nciderii

uhimilor derifti, 19-21 august 1821, in Rev. ist. rom.,

XVI (1946), p. 284-288; 11. Marcel Romancscu,

Contribgh /a cunoafterea hti Tudor Vladimirescu, in

Balcania, V, 1 (1947), p. 3-32, cu 5 plansc ; 12. Ion
Neaqu, Oastea pandurilor condusii de Tudor Vladimi-

rescu in rdscoala din 1821, in Stall fi referate,

Bucuresti, 1954, p. 1003-1043; 13. S. Stirbu,

II,

Rds-

coala din 1821 fi leglinrile ei cu erenimentele internalionale,

Bucuresti, 1956, 487 p. in 8; 14. A. Otetca,

Legamintul lui Tudor Vladimirescu fa/4 de Eierie, in

Studii, IX (1956), nr. 2-3, p. 125-133; 15. A. Otetea, 0 nond istorie a mifairii din 1821, in Studii, X

(1957), 2, p. 201-212; 16. Ioana Cristachc Panait,

Orafttl Bucurefti ,ri arcoala popornhti din 1821, Bucurcsti,

1960, 60 p. ; 17. Problemele tratatulni Istoria Kominiei". Rdscoala cot:thud de Tudor Vladimirescu, in S

XIII (1960), 5 p. ; 18. A. Oletea, 140 de ani de la

rdscoala poporului condusa de Tudor V/adimirescu, in

Lupta de chisel, seria V, XLI (1961), 5, p. 41-58;
19. N. Adaniloaie, 140 de ani de la rdscoala poporului
condus4 de Tudor Vladimirescu, in Stall, XIV (1961),

3, p. 551-570; 20. Dan Berindei si Traian Mutascu,

Aspecte militare ale riiscoalei populare din 1821, Bucurcsti,

1962, 227 p. in 8 si plansc ; 21. Dr. N. Vtlimanu,

Casa Ordfenilor (ms.).

II.

ifftcureftii sub domnia pc1mintea-

nd a Ini Grigore Chita. 22. I. C. Filitti,

Frdmintdrile politice fi sociale in Principalele Rom/Me

de la 1821 la 1828, Bucurcsti, 1932, 192 p. in 8;
23. Ilic Corfus, insemndrile Androneftilor, Bucurcsti,
1947, 145 p. in 8; 24. Gh. Gcorgcscu, Spiritul
rerolgionar dinainte de 1848 in Tara Romtineascd ,ri
Moldova, II! (1821 1831 ), in Viola romnearcd, I

(1948), p. 183-205.

www.dacoromanica.ro

iNNOIRI IN EPOCA
REGULAMENTULUI ORGANIC

Stdpinirea... donad sd dea alit ora,rulni

Bucureftilor, cit ,ri ce/orla/te orare slobode
ale Valabiei o norrel dorada a pdrinte,rtii
sale ingrijiri, all socotit cd le d;:irtriascel
drepturi de a-fi cbivernisi ale lor interesuri
prin sfaturi ord,renefli alcaluite de mildnkid alese de ceitre instr,ri lcnitorii acestor
orare."
(Regularnentul Organic al Prii liomAncpi, 1831)

IN VREN1EA RAZBOIULUI DIN 1828-1829

SI

A GUVERNARII LUI KISSELEF

Pini la pltirea despilgubirii dc razboi, in suma de

zece milioanc de ducati (galbcni) olandezi, Rusia va
detine drcpt gaj

Principatcic si cetatea Silistrei.

Inca de la inceputul fzboiului, Grigorc Ghica

Daca in cc privcste razboaiele epocii fanariote
urmrile dcfavorabile au prevalat asupra cclor favorabile, raportul este invcrs clnd ne rcfcrim la razboaicle
sccolului al XIX-Ica. Teritoriul tarilor noastrc creste,
sporcste putcrea politick realizindu-se indepcndenta,

sporcstc dc ascmcnca bogatia, multumita libertatii

comcrtului. Inccputul Il face razboiul din 1828-1829,

dintre rusi si turci, razboi provocat, pc de o parte,

de dorinta celor dintii de a clibcra pc crestinii din
Imperiul turccsc, pe de alta parte, de tendinta politicii tariste de a ajungc la marca deschisil si calda
din miazilzi. Trupcle ruscsti ocupa Iasii la 7 mai
st. n. 1828; avangarda lor c la 12 mai la Colcntina,
iar intrarca solemna in Bucuresti arc loe la 16 mai.
Operatiunile militare se desfasoara in chip favorabil
rusilor, care, in vara anului urmitor, sub comanda
generalului Dicbici, trec Balcanii, cucercsc Adrianopolul i ajung pe tarmul Marii de Alarmara, la
Rodosto, la vrco suta patruzcci de kilometri vest
de Constantinopol. Sultanul c obligat s ccara
pacca ; ca se inchcie la 2/14 scptcmbric 1829 la
Adrianopol. In cc nc privwc, se hotara restituirca
cclor trci raialc, Brila, Giurgiu si Turnu, hotarul
tarii urmind tbahreg-ul Dunrii, adica sforul apci",
dcci linia de cca mai mare adincimc ; capatam, in
fclul accsta, si insulcic din stinga tbahreg-ului; se
hotara, de asemenca, deplina libertate" a comcrtului
si a navigatici, pe Dunare si pc marc, respectarca
tuturor privilcgiilor i imunitatilor dc care se bucurau
Principatcic si confirmarea dc ckre Poarta a Regulamentului privind administratia i conducerca lor.

parasisc scaunul ; acclasi lucru trcbuisc sa-1 fac

Ionit Sandu Sturdza in Moldova ; in locul ambilor

fu numit guvernator, cu titlul de presedinte plenipotentiar al divanurilor Moldovei i Valahici" si cu
resedinta in Bucurcsti, contele Pablen, din Alinistcrul
dc Extcrne, diplomat de cariera si consilicr intim al
tarului ; lui ii succcda, la 2 februarie st. n. 1829,
gcncralul Petra Tb. fe/labia, iar accstuia, gcncralul
adjutant Panel Kisseliov, cunoscut la noi sub numcle

de Kisselef. Accsta din urma era o personalitatc

remarcabilk Fcuse o stralucita caricra militara
Sc distinscse prin vitcjie in cursul razboitilui ; era
apoi in contrast cu predeccsorul ski
un spirit
luminat si generos, acccsibil ideilor inaintate si un
iubitor al poporului. Ca administrator s-a dovcdit
priccput, cnergic Bra' brutalitate

dezintercsat.

A fost dcci un noroc pcntru noi ca' 1-am avut

drcpt cirmuitor aproapc patru ani i jumatate,
de la 7/19 noicmbrie 1829, cind ordinul de numire il gascste la Zimnicea, i pin la 1 aprilic
st. n. 1834, data numirii lui Alcxandru Ghica, primul
domn regulamcntar. Kissclef soseste in Bucurcsti
la 12/24 noicmbric 1829 si prcia conduccrea intr-un

moment grcu, cid ciuma, tovarisa obisnuita

razboiului, facca ravagii. Gratic masurilor cncrgicc

luatc, molima fu stivilit ; izbucni ins, indata dupa
accca, holcra. Ambclor flagcluri le-au cazut victime,
in Principatc, dup 'atele statistice oficiale, 46.520
de locuitori, adic5 16% din populatic. In oras,

in august 1831, murc:tu cam 60-70 de insi pe zi.

In aceste grele condilii au lucrat la Bucuresti, din

122

www.dacoromanica.ro

iulie 1829 pina in rnartic 1830, cele doua comisii,

una de munteni, si alta dc moldovcni, avind ca
secretan i pe Barbu Stirbey, respectiv Gheorghe Asaki,
pentru alcatuirca Regulamentelor Organice. Aprobatc,

cu mici modificri, dc guvcrnul din Petersburg,

votate, impreuna cu citcva legi si regulamente anexe,
dc Adunirilc obstcsti extraordinare din Bucurcsti si
Iasi si ratificate de Poartii, accstc regulamentc au

intrat in vigoare la 1/13 iulie 1831 in Tara Romaneasca si la 1/13 ianuarie 1832 in Moldova. Dispozitiile crau, in general, accleasi in ambele tad ; difcrcau numai bugctele, cifra ostirii si uncle dctalii ;
dc aceea se vorbcste, obisnuit, de Regulamentul
Organic, la singular. Dac el raspundca, in general,
dorintei de reforme in cc priveste organizarea statului dorinti exprimata in mai multe rinduri
sub diferite forme in Principate in deceniul cc a urmat

miscarii conduse dc Tudor nu raspundca insi

interesclor taranimii, care, dimpotriva, primeste prin

cl o grca lovitura. Regulamentul Organic a format

tcmciul cirmuirii Principatelor mai bine de un sfcrt
de veac, pin?" in 1858, cind a fost inlocuit de Convenia de la Paris,i poate fi socotii drept prima noastra
i totodata inccputul organizarii
moderne a statului roman.
O deosebita grin' a aratat Kisscicf Bucurestilor
La 5 martie st.v. 1830 lua flint?'" o comisie pcntru
infrumusetarca orasului", alckuitii din opt membri,
dintre care doi doctori i doi arhitecti, iar la 30 ale
lunii era gata regulamentul special de infrumusctarea
orasului", regulament inclus apoi in lcgiuirea fundamentala, in Rcgulamentul Organic. El prevedea o
serie intreaga de masuri privind precizarea hotarului,
strajile dc la margine, secarca baltilor i mocirtclor,
instituirea de piete, de oboare, de locuri de plimbare,
de cimitire, apoi luminatul public, infiintarea unui
fiindca, dupi cuviintk trebuic a avea acest
teatru
oras un teatru" a unui serviciu de arhitectura cu
un arhitect si a unui serviciu sanitar cu cinci doctori".
Sc preconiza de asemenea ca, radicindu-se planul
orasului, sa se deschiza prin mahalalc drumuri largi

constitutic scrisa

si puse pe link"; pe aceste drumuri s-ar putea

sadi in toata lungimea lor pe amindoui partite copad
care si inchipuiasca aleiuri ; acestc utite atunci, aratind o priveala frumoasil i multumitoare, va indemna

pc multi a-si face licuinta acolo, cu mutt mai bine

decit pe ulitile cele strimte i strimbe, carc acum se
numesc ulite mari, si asa, dup o curgcre de vreme,
orasul sa va afla mutat in acele mahatale i soarta
Bucurcstilor se va asemana cu soarta tuturor oraselor

Europci, undc cetatca cc si zice veche este cea mai

urita vcdcre, in vreme cc cetatca cca nou arata o
frumusete deoscbiti, un aer folositor, multumire
sanatatc cclor ce licuesc intr-insa". Suma necestra
pentru infptuirca lucrarilor edilitare o data pentru
totdeauna" era de 1.684.488 dc lei, dintrc care exproprierca locurilor mccsare pictelor i pavarca accstor
picte reprczenta 500.860 lei, iar scurgerca mocirlcIon" din oral, 411.218. Sc hotri apoi instituirca unei

conducen i comunalc, alese de ord,reni, revenindu-sc

deci
in cc privcste principiul cicctiv la sistcmul
cc fusesc desfiintat sub Brincovcanu. Stipinirca

citim in textul Regulamentului Organic dorind

sa dca atit orasului Bucurestilor, cit si celortalte rase
slobodc ale Valahici o noui dovada a pirintestii sale

ingrijiri, au socotit s le daruiasci drepturi de a-si

chivernisi ale Ion intercsuri prin sfaturi orscncsti
alcrituite de madulari alcsc de citrc insusi lacuitorii
acestor orase." Bucurestii urmau si aiba un sfat

coinpus din cinci madulari" sau membri si doi

suplcanti. Orasenii romani care aveau 30 dc ani si

o proprictate de 20.000 dc lei, prccum si) strainii
care statcau de doi ani in oras si plateau o chide de
300 de lei anual urmau sa alcaga dcputati: cite unul
la 30 de alegatori, pe timp de 3 ani ; iar dcputatii
minimum patruzeci urmau sa alcaga din sinul
lor pc membrii sfatului. Operatiunca are loe, pcntru
prima (Dark la 9 noiembric 1831, cind se alcg 80
de deputati, cci mai multi in vapscaua" sau culoarca
de galben: 21; apoi, la 15 noicmbric, dcputatii
alcg, prin vot secret, si fiind si o balotatic" (balotaj),
pe membrii sfatului: trci boicri, hum care Ghcorghc
Bibcscu, viitorul domn, si doi ncgustori. Sfatul
administrcaza orasul, intocmcstc bugctul si asigura
exccutarea lui. Primcic trci bugctc ale Bucurotilor,
pc anii 1831, 1832 si 1833, insumind 330.000 dc
franci la venituri si 210.000 la chcltuicli, se soldcazi
Cu un exceden! dc 120.000 dc franci: stirca nc-o
da un bun cunoscator al starilor de la noi, francczul
Bois le Comte ; tot de la el aflam ca bugctul capitalci

intrecea bugetcle tuturor celorlalte rase ale TA;ii

Rominesti luate impreunk
Mastirile prevazute in regulamentul dc infrumusetare a Bucurcstilor se pun in aplicare: se delimiteaza orasul, perimetrul lui stabilindu-sc la 9.800
(noui mii opt sutc) de stinjcni, adica 19.227,6 mctri,
se instituic zece baricre, pazite dc strji
baricrc
prin carc se facc, in mod exclusiv, intrarea i icsirca
din oras. Se dau nume proprii ulitclor sau strazilor

multe din ele n-aveau, fiind determinate prin indicarea unui tirgovet mai cunoscut de acolo sau prin
vecinatatea unci biscrici sau institutii ; se numeroteaza apoi casele strazilor. Se continua pavarca ulitclor

din centru cu piatri dc riu (bolovani); dintr-o scrisoare a arhitectului I lartl, datata 6 iunic 1830, aflarn

ca se pava, in accl momcnt, in doui locuri: sprc

Mitropolic" i linga Stavropolcos" ; la fincle anului

1831 erau pavate o serie de ulitc, intrc carc: ulita

Covacilor, a Mratici, a Nemtilor sau Ncmtcasca
actuala strada Smirdan ulita din dosul Setarilor; Sfintul loan-Nou etc. ; suprafata pavati insuma
3.499 de stinjcni patrati si 2 palme. Sc trascaza al=
cca mare", intre capul Podului Mogosoaiei i dum-

brava Muesli": ea va purta mai tirziu numelc dc

$oscaua Kissclef. Lucrarile, comportind o alee cell-

trail si doui lateral; printre tci", inccp in 1832;

in 1835 ele nu eratt inca ispravite. Incepe, dc asemenea, sccarea baltacurilor" si a mocirlelor, sapn123

www.dacoromanica.ro

cum a fost, de pild,

du-se canale de scurgerc

canalul care ducca la Dimbovita, din josul morilor

de la Sf. Eleftcric", apele bltilor din rcgiunea Caput
Podului-Filantropia
sau dcsfundindu-se cele vechi,

astupatc. Sc ape' felinarc incrucisatc", adicil alternativ pc o parte si pe alta a ulitcloi, la depiirtare
dc zecc stinjeni (circa 20 dc metri) until de altul
se lumincazi cu untdcicmn sau untur dc pcstc",
tinindu-se aprinsc
in principiu
12 ore pe toata
noaptca, iarna si vara". In 1831, Bucurcstii sint luminati in accst fcl ; in 1832 vine rindul Iasilor, Craiovci
Focsanilor. Sc imbuntteste scrviciul pompic-

rilor, comandindu-se pompe de inccndiu noi la

Petersburg.

alcatuise harta politici Bucurcstilor", in patru foi" ;

la 2 aprilie 1830 o cerca comisia de infrumusctarc.
0 nod nou cla orasului infiintarca armatci p5min-

ten; potrivit dispozitiilor Regulamentului Organic.

Regimentul intii dc infantcric isi arc garnizoana in
Bucuresti, ca i regimcntul de artilerie si un cscadron dc cavalcrie (vczi fig. 44 si 45). In toamna lui
1831 au loe manevrc mixte, ruso-rominc, pc cim
Colcntinci si a Hcr5striului, in prezenta lui Kisscicf.
Un martor ocular, tinrul Pappasoglu, viitorul istoriograf al Bucurcstilor, cl insusi ostas, cu gradul
dc lunar" (aspirant de ofitcr), povestcste ca Iumea
toat, adunatii din oras, era Ora de bucuric vzind oscirca noastr5 manevrind Cu vechia ostirc rus5". In 1833

*t
A

;
10';

Fig. 44

Infantcric roman] In pas alergator.

13csen

de A. Raffct

In 1837. (M.I.B.)

sc formcaza si prima tabr5 a ostirii roman; in

cimpia Mrcuii, intrc Pantclimon si satul Dobrocsti" ;

Populatia orasului
incercat de molimcic ce bintuic in 1829-1831
primestc un numr dintrc
bulgarii care, la retragcrea trupclor rusesti din drcapta
Dunrii, ii prsiscr5 vcchilc lor locuinte si se
rcfugiascr la noi. Scutiti pc timp de trci ani dc once

dri, iar pe alti saptc ani urrnatori dc 50 la stit5, ci

se asaza in diferitc mahalalc, dar mai ales in OborulVcchi, Olari, Sllivestru i Batiste, si se indcletnicesc
cu tot soiul dc mcstcsuguri, cu negotul
Cu grdi-

regimcntul intii infanterie st acolo pin5 toarnna,

fiind inspcctat la sfirsit dc gencralul Kisselcf, care
Imparte decoratii. In timpul cpidcmici de holcr5,
in 1831, s-a instituit in jurul Bucurcstilor un cordon
sanitar Cu soldati din tinra noastr ostirc. Vrind
dca scama de fclul cum se exccutau ordincic,
Kissclef a vcnit, intr-o drosc Cu patru cal, la podul
dc la Fundeni, uncle pizea un soldat din Mehedinti,
si a dat sii trcac peste pod sprc a intra in oras. Soldatul oprindu-I, generalul scobori, scoasc dota ruble
sa-si

nria. Sc face o statistici a populatici orasului in

i le intinsc, zicind: Na, brat tcbe, bacsis ; las

deccmbric 1831 ; tabloul respcctiv, pc culori, cuprinde

numrul casclor, biscricilor, intreprindcrilor

mine 13ucuresti". La care soldatul ii rspunse cA nu

vitclor ; o a doua statistica a Bucurcstilor arc loe

in 1832; in sfirsit, o a trcia, in 1834. Ingincrul Ott

vrea s-I cinsteascii, si-i zvirle jos. Kissclef ii zvirli

cele doui ruble, peste care soldatul puse indat5

poate pune mina pc bani, fiind holeri, dar daca

124

www.dacoromanica.ro

piciorul si, indreptind arma, cu cocoasele ridicatc,

ii strig : Nazat, c trag foc". Pappasoglu, care

povesteste intimplarca, arad c gcncralul a inceput

si zic bravo si intr-un hohot de ris s-a intors la

drosca" ; a dispus apoi ca soldatul si fie filcut caprar si
sa i se mai dca zcce rublc, iar ofiterul care-I instruisc

inaintat, din praporcic, parucic, adica din

sublocotenent, locotenent. Dup asta adaug Pappa-

organclor de stat. Cele dou foi alc lui Heliadc avur

din capul locului succes si contribuir la rispindirea
gustului de a citi. Publicul cititor ii putea procura
acum cartile doritc prin librrla pe carc Friedrich
Walbaum o infiintasc in Bucurcsti, librric uncle
ofiterii rusi gilseau, in vara lui 1829, o bun parte

s fie

din crtile intcrzise in Rusia" tarului

Kisselcf nu mai inccta de a lauda ostirea

romneasc si povestea la toti generalii si... farsa
dc spirit care i-a jucat-o santincla romineasc5."

apartinc lui Alcxandru Ivanovici Mihailovski-Danii desprc care

lcvski, viitorul general-locotenent
consulul prusian C.A. Kuch spunca ca era bine aprovizionat cu crti strinc. Tot in accast vrcme,

soglu

0 alta noutatc pentru bucurcstcni, foartc important

de ascmenea, a fost aparitia presei romnesti. Dinicu

Golescu incercase in 1828 si scoat o gazet, dar

guvernul lui Grigore Ghica nu-i dduse autorizatia

necesar. Atunci trimiscsc in Apus pe un protejat
al su, I.M.C. Rosetti, care scoscse in acclasi an,
1828, o foaie intitulat Fama Lipsccii; ea incct ins
curind, prin moartca cditorului. O noui incercare
a lui Dinicu Golcscu, in timpul rzboiului ruso-turc,
dc a i se incuviinta scoaterea unui ziar muntean,
avu, de data accasta, succes ; foaia apru sub conducerea lui Heliade i puna titlul Curierld romcinesc;
primul numiir arc data : 8 aprilie st.v. 1829. Acestei
foi

care, potrivit instiintarii" sau prospcctului,

trebuia si poartc numelc de Carierid Bucureflilor

i se adaugii, in 1836, un suplimcnt literar, cu titlul
neobisnuit Curler de ambe sexe. Iar incepind din
8 decembric 1832 inccpu si se tipiireasc un Bldelin
la nevoie si de doui ori pc
oficial sptminal
sptarnin
cuprinzind deciziilc si corespondenta

expresia

in prcajma puncrii in vigoarc a Regulamentului

Organic, se infiinteazi Arhirele Slandai, institutie de
stat avind grija pastrrii actclor vechi ; rcgulamentul

Fig. 45

flora jucat3 dc ostaii noii armatc romAnc (dcsen dc A. RAT.

in 1837). (Nt.I.B.)

dc functionarc e dc la inccputul lui iunic

1831.

Pin atunci, accasti griji fuscsc in sarcina Mitropoliei ; dar lucrul se fcuse dcfcctuos, intermitcnt si
numai pcntru uncle actc mai importante.
Procesul de modernizare, dc scuturarc a hainei
constantinopolitanc si de inlocuirc a ci prin una
apusean, proccs inceput, dup cum am ariltat mai
inaintc, in anii 1806-1812, e acum in puna desf-

surare. Nu numai femcilc, dar si tincretul adopti

cu entuziasm tot cc vine din Apus: vcsminte, mobiHer, maniere, fcl dc a primi. Limba francezil a dcvc-

nit limba societtii inalte, inlocuind limba greack

atit de pretuit in epoca fanariotilor ; ea se audc peste

tot in saloane ; c intrebuintat in mod curent in

125

www.dacoromanica.ro

in plus, rata dc cele existente privind cldirilc orasului,

cultura locuitorilor, rcpartitia averilor. Sc poatc

spune, pc drcpt cuvint, ca Bucurcstii rcprezint,

in accast cpoca dc tranzitie, un cumul al contrastclor.

O observa, dc altfel, peste putin timp, la inceputul

domniilor regulamentare, toti calatorii straini, indiferent din cc tara vin. Cpitanul Helmuth von
Moltke, viitorul fcld-maresal, trecind, in noiembric
1835, in drum spre Turcia, prin capitala noastra,
scric :

In Bucuresti se vad colibc din cele mai

pacatoasc lingii palate in stilul ccl mai modern

linga biserici in stil bizantin ; cea mai amarnic
saracic... ling luxul ccl mai triumfator ; Asia si
Europa par a se atingc in accst oras... Aci intilnesti
palate, cluburi, teatrc, modistc si croitorcsc, ziarc
cchipaje ; dar cum pui piciorul afaril, te scufunzi
in salbiltacic." lar in anul urmtor, in 1836, profcsorul
Fig. 46 Basboicrul Gb. i'ilipescu, dup1 dcsenul Jul Dousault. De remarcat
calpacul cu fundul mare, rotund, i ciubucul foarte lung (B.A.)

corespondenta boicrimii ; Kisselcf o intrebuinteaz1

si in corespondenta oficiala, iar Heliadc, in Curieral
romnesc, are, incepind din 1833, si articole in limba

franceza. La fe!, din acclasi an, Buletinal oficial.

Pe strzile Bucurestilor se intilnesc tineri imbracati
dup moda Parisului, cu haine turnate pe corp
vorbind frantuzestc, cu batrini purtind inca imbracamintea larga, in falduri, a Constantinopolului,
pastrind pc cap slicul vast, simbol al rangului
ighemoniconului (vezi fig. 46 si 47). E un contrast

Saint-Marc Girardin, mcmbru al Academiei Franccze, cantor si el pe meleagurile noastrc, face urmatoarele constatari: Ceca ce sare in ochii strainului
la Bucuresti este eurioasa deosebirc intre locuinte.
Inchipuiti-va citeva dintre cele mai prapadite magher-

nite ale noastre, iar in mijlocul lor palate strlucite,

Nr nici un fel de cldiri care sa faca tranzitia ; cind
un aspect de sat, cind unul de capital iata ceca ce
sint Bucurestii. Cele mai murdarc dughcni sint vecinc
Fig. 47 - Divanul boieresc dupi desenul lui A. Raffet, 1837. De reMart. c8 unii boicri mai poartii bd sqmintul fanariot ca ecalpacub,
in formi dc pot.tp ca furdul unirla% Irs timp ce alta sint imbricati
&pi mala apuseanI. Preeideazi mitropolitul. (C.C.G.)

126

www.dacoromanica.ro

cu cele mai aratoase case ; icsi dintr-o locuinti

aminteste una din cele mai frumoase clidiri ale

Parisului sau Vienci, si dai dc o cocioaba pacatoasa
dc lemn."

l'Ef E
t );:

'I 11;

BUCURESTII IN VREMEA DONINIILOR

REGULAMENTARE (1834-1848)

Clauza libertatii comcrtului pe Dunire si Marea

Neagra, inscrisil in Tratatul dc la Adrianopol, a
avut consecintcle cele mai importante asupra dez-

Fig. 48

(Inductor bltua In 1846; annul (NI.I.B.).

voltarii economice a tarilor noastre i, prin urmare,

asupra intregii vieti romancsti. Produsele noastre
putind fi vindute in mod libcr, oricui, la pretul pietei,
nemaiexistind monopolul de cumparare turcesc pentru o serie intreaga de articole si la preturi sub
acelea ale pietei, rezultatul a fost o deoscbita afluenta

de cumparatori, in special in porturilc de la Dunre

si in capitalii, o miscare comerciali vie, cistiguri
substantiale pentru producatori. Grinele sint din ce
in ce mai cautate ; vase numcroase vin si le incarce

la Braila, care, la inceputul lui martie 1836, este

declarata pork-franc ; ca urmare, marfuri straine de
tot felul se depoziteaza aici. Reluarea cxportului
importului are loc indata dup semnarea pcii ;
balanta ne este constant favorabili, iar volumul
afacerilor sporeste continuu. Bunastarea creste,
lucrul se observa mai ales in orase i, in primul

rind, in Bucuresti. In cei patrusprezece ani care

Fig. 49

Medalla financier bitutl In 1846, revcrsul

alcgolic

apa potabili 44167 pc olanc. (81.1.B.)

dcspart plccarea lui Kisselef de Rcvolutia de la 1848,

capitala creste mcreu, in special sub raportul populatici ; sporcste simtitor numarul meseriasilor si al

lucrare cfcctuati in timpul lui Gheorghe Bibcscu

negustorilor ; potrivit statisticii din 1832, ci ating

cifra de 3.269 (trei mii doui sute saizeci i noua)

(1842-1848), si al carei istoric c intercsant. Sc

planuisc si se ridicc in Bucurcsti o statuic gcncralului
se prcvazuseri
i fondurile
Kissclef
ncccsarc
15.000 dc galbcni cind gcneralul, multumind,
refuzi, in iunie 1843, onoarca cc i se Cam; adaugind

sint impartiti in 38 de corporate ; apar si forme

incipiente ale industrici capitalistc, cum e fabrica
dc postav dc la Tunari (1843)(vczi mai jos, capitolul industrie) ; se dezvolta lucrrile edilitare, se ridici clidiri
publice ; multi orscni ii inlocuiesc casele vcchi,
dc birne sau implctitura muruita, prin case de
catimida.

In timpul lui Alcxandru Ghica, primul dorrin

regulamcntar (1834-1842), arc loc o actiunc de mari
proportii in ce privcste pavarea ea pialrd de Hit (bolovani) a strazilor Bucurestilor. Este destinati in accst

scop suma importanti dc 4.958.367 de lei, =partizata pe zccc ani. Cu prilcjul pavarii se fac i uncic
alinieri ; intreaga operatiune e pusa sub supravegherca unui comitct de patru persoanc, intrc care prcscdintcle sfatului orisencsc, tchnician si autor al planurilor fiind ingincrul statului, Vladimir de Blarem-

berg. Tot sub raportul edilitar, trebuic mentionati

Infiintarea de tifmele cu apa filtrat din Dimbovita,

ca ar prcfera, cu banii rcspectivi, si se intrcprinda

o lucrare dc utilitate publica. Sc hotari atunci si
se infiintczc intre altcic o scric de fintini sau
cismele. Lucrarca s-a cxccutat dc ingincrul hidrotect"
franccz Jean Marsillon ; masina hidraulic.i, acjionati
cu aburi, fu adusi dc la Paris si instalati intr-o cladire

ridicati in 1846 pe malul sting al Dimbovitei, pc

locul ocupat azi dc palatal unde a fost succcsiv
Vama postei i Procuratura. Tcvilc neccsarc retcici
din oras s-au comandat la Resita, in Banat. Cu prilejul inaugurrii cismelelor
una din cic mai cxisti

inca, pc strada Franzclari, col; cu Silivcstru

s-a

bitut si o medalic comemorativ, in 1846 (vezi fig. 48

si 49); in anul urmator, la 21 scptcmbric 1847, s-au

inaugurat, intr-un cadru fcstiv, in prczcnja domnului
si a guvernului, i fintinilc cu jocuri dc ap dc la
127

www.dacoromanica.ro

Soseaua Kissclef. A ccast osea, de aproapc trei

Idlometri, incepuse si fie amenajati Ina in 1832,

cind s-au fcut primele plantatii dc tei pe cele cloud
laturi ; in 1843, horticultorul gcrman Meyer si ajutorul sat' Wirer au alctuit, la inceputul soselei,
un pare co arbori i arbusti ornamentali, unii adusi
din Italia. Aspectul era inftisator ; cind, in octombrie 1853, gazetarul englcz O'Brien, oaspetc al
Bucurcstilor pentru mai multe luni, vizitcaz. Soseaua
Kisselef, el arat ca PC ambele parti ale ci este o

Casa incpiitoare si ftoas a lui Dinicu Golescu,

pe Podul Mogosoaiei, una din cele mai frumoase
ale Bucurestilor de atunci, este vindut, &pa moattea lui, de ctre urmasi, statului (1832); ea serveste
mai intii ca sediu al sfatului administrativ, apoi ca
resedint domneasca. In accst scop i se fac reparatiile
transformrile necesare, in 1838, de care arhitectul de origine spanioli Xavier Villacrosse, stabilit
la noi, i a crui amintire o pstreaz pasajul co
acest numc ; cheltuiala depseste suma de 312.586 lei,

gradini publici... una din cele mai frumoase din

prevzuti initial. Tot Villacrosse a ridicat si vcchca

Europa". In acecasi ordine de idei, amintim amena-

primric sau casa orasului", din marginea Pietei

a frumosului parc din mijlocul

de Flori ; cldirea, isprvit in septembrie 1842, a

capitalei. In accst loe era din vcchime un lac numit,

in sccolul al XVII-lea, lacul lui Dura negutkorul" ;
lacul avea peste, iar pe fata lui poposeau rate sillbatice. Sub Ghcorghe Bibescu, se botan i amenajarea
accstui lac si transformarca tercnurilor vecinc lui
intr-un parc. In mai 1844 se ridic planul, iar prin
decretul din 15/27 februarie 1845 tot complexul trecu
In stapinirea sfatului orsencsc. Sc fcur plantatii
si se traser alei de acelasi horticultor Meyer ; in
vara anului urmtor, 1846, consulul francez din

czut prad marclui foc din 1847 (vezi mai jos, p. 130).
Un alt arhitect strain, germanul Joseph Hard (Hartel),

jarca Cipnigialui,

stabilit de mult timp la noi, a clidit Spitalul Brincovenesc cu anexcle sale ; ni s-au pstrat contractele
respective: primul, pentru cldirea principalk din
28 august 1835; cel de-al doilea, pentru anexe,
din 4 iulie 1837. Un arhitect francez, Lt petit, lucreazA

Bucuresti putea vorbi de grdina din centrul orasuite. Numele actual, Cismigiu, inseamn, in turceste,
purftorul de griji al cismelelor" ; el a inlocuit

vechiul nume al lui Dura, deoarcce acest dregkor

tehnic locuia aproape de malul lacului, la poalele

pantei spre Srindar.

S-au ridicat, in aceast vremc, si numeroase cldiri

i particulare. Pentru nevoile armatei s-au

construit cazrmi ; una din ele, pe Dealul Spirii,
a purtat numele de Alexandria deoarece a fost fcut

publice

in 1839, sub Alexandru Ghica ; o alta s-a inaltat

mai tirziu, sub Bibescu, pe malul sting al Dimbovitei,

In fata Cotrocenilor. Tot sub Bibescu s-a inceput

construirea Tee:Irani National. Domnul trimite o

Fig. 50

adresi un ofis", cum se spunea pe atunci

sfatului administrativ, cerindu-i si intre in cores-

pondent cu vreun arhitect din cei mai cunoscuti

din partite Europei, ca si chibzuiasel planul" cldirii.
Locul ales era cc' ocupat de hanul lui Filaret",

pe Podul Mogosoaici, plus locul vecin al familiei

Merisescu. Devizul insuma 20.300 de galbeni ; el
fu aprobat la 15/27 august 1843; in decretal respectiv

se spune c acest teatru va ti nu numai sprc folosul

Bucurcstilor, dar al intregului ncam romnesc, prin
influcnta izbvitoarc cc va avea atit asupra bunelor
nravuri, cit i asupra desviririi limbii nationale
dezvoltarea litcraturii romnesti". Ridicarca cldirii
a inccput in 1846; ea a durat pini in 1852, dui:ill plasi

nurile arhitectului viencz A. Hefft, dccoratia interioati datorindu-se germanului Mhldrfer. A fost
o constructie reusit (vczi fig. 50), cu o acustica remarcabil ; cu atit mai mare e paguba suferit prin
distrugcrea accstui insemnat ideas de artil de catre
bombardamentul aerian hiticrist din 24-25 august
1944. 0 nou cldire, pe locul celei vechi, este una
din primele obligatii ale capitalci de azi.

Teatrul National ; a fost distrus de bombardameute:e hidcriste

la 24-25 august 1944. (S)

in 1838 pentru Grigore Cantacuzino, probabil la

casa cu lanturi" de pc Podul Mogosoaiei, numit
mai tirziu casa Moruzi, devenit apoi sediul Muzeului
municipal si drimati, Bra rost, in 1941 (vezi fig. 51).

Acesti arhitecti strini lucrau pentru protipendad

pentru institutii ; marea mas a orscnilor
ridicau casele, de zid, co mcsteri locali, nepretentiosi, sau cu mesteri veniti de peste Dunre, din
Balcani.

Concomitcnt cu pavarea strzilor orasului, incepe

si se dea atentie si sosclelor care leagl Bucurcstii

cu orasele celelalte. Un ingincr franccz, Balzano,
face proiectul si harta retclei ruticre. Bibcscu le
trimitc, la 27 februaric 1845, sfatului administrativ,
cerindu-i si decidi exccutarca acestei retele, soselele
fiind cel intii semn al inceperii tivilizatiei unui neam
s,i

singurul mijloc al desivirsirii ei". Sfatul ii cl

incuviintarea si lucrrile incep ; un raport consular

francez, din 16 iulie 1846, relev imbunittirea

drumurilor, in special in vecinkatea capitalei". In

128

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

"}_s,
'
-

'

'

Mee,

tw.t. .

Avvi

101151111

niNEDI

0:11;
aa

4,

1111...

'

It',

-.o

1.1

,/

,1

'

,,
,

1'
yI

)'

,, A)

,, IN

,,,

-,'''
, ,, ,,'

','

'

,, ,', .
,. 4

)).j1"
4' A'

.1,

129

www.dacoromanica.ro

oras Sc amena)caza alcca de pc Dcalul Mitropolici,

asezindu-sc la capitul ci de jos, sb Bibescu, patru
obeliscuri i facindu-se plantatii.

In general, sc observi o tendint de innoire si

de infrumusctarc. Abatele italian Domenico Zanelli,
care viziteaza Bucurestii in 1841, dupa cc aratil ca
uncle carticrc stilt elegante, strzile bine pavate,

avind case incapitoarc i privaIi care cxpun, in

ferestre frumos &ice, tot felul dc mirfuri...", con-

chidc: orasul... se face din ce in ce mai frumos,

incit nu vor trece prca multi ani, i va deveni unul

din orasele cele mai importante din Orient". 0

impresie asemanitoare are cilitorul franccz H. Des-

prcz, in 1847. In Bucuresti, spune el, te simti in

mijlocul agitatiei unui mare oras i poti constata
toate semncle unci civilizatii care incepe... Alituri
de casele rispinditc ca intr-un sat mare, magazine
bogatc i locuinte particulare somptuose se ridic:a
in fiecare zi... si astfcl, in ficcare zi, capitala Valahiei

Sc dezbraca de caracterul san oriental pentru a lua

aspectul oraselor din Occident." Dar accasta impresie

dc oral occidental" c valabilii numai in cc privcste

antra orasului, partea locuita de cei bogati, de bojerime si burghezia cca mai instrit ; aici sint
strzile pavatc cu piatra, i cismelele cu apa filtrati,
i clidirik mari, i magazinele luxoase ; restul orasului, mahalalele nu se deosebesc, sub raportul edilitar, de ceca ce fusesera mai inainte.
In perioada regulamentara, Bucurestii trec i prin
citeva incercari. Prima este cutremund din seara
zilci de 11 ianuarie 1838, care produce pagube mari
materiale, dar, din fericire, putine victime. A doua
este inundatia Dimbovitei, intimplat in noaptca de
16/28-17/29 martie 1839, cind coati tunca fu acoperit de ape ; raportul austriac din ziva urmatoare
apreciaza
cxagerat
suprafata inundat ca la o

treime a orasului. Cea mai grea incercare a fost

insi focul izbucnit in ziva de Pasti a anului 1847
la 23 manic stil vechi si care, pornind, din
imprudenta unui copil, de la casa Drgancscu, de pe
uli ta frantuzeasca

adici, am zicc azi, din extremitatea

de sus, dc linga Calca Victoriei, a strizii 30 Dccembric,

a cuprins, in citeva ccasuri, tot centrul comercial

i s-a intins pink' la groapa de nisip de pe 5oseatia
Vergului, pc o distanta dc mai bine de 2 kilometri
(vczi fig. 52). Pompicrii,

rcorganizati

militareste

in 1845 si formind o roatil ostaseasca imprtiti in

6 sectii, nu putura impiedica, din cauza vintului
puternic, care ducea buciti de kmn aprinse la distante mari, ltirca sinistrului. Au ars atunci 1.142
de pravaliie 686 de case de locuit, 12 biserici
minstiri si 10 hanuri, in total 1.850 (o mie opt sute
cincizeci) de cldiri. Pagubele au fost imense ; la
Paris, unde periodicul L'Illustration relateazi in (iota

numere niprasnicul sinistru, ele erau evaluate

la

peste 80 de milioanc de franci. Pentru a veni in

ajutorul sinistratilor, diferitele institutii alocari din
bugetele lor sume importante: manistirile inchinatc
&Aura 700.000 de lei, Mitropolia i episcopiile,
500.000; vistieria, de la rezerva, 300.000; domnul
ceda aproape o treime din lista sa civili ; trimiscr
ajutoarc moldovenii i transilvanenii ; sultanul
tarul adiugari obolul lor ; baronul Rothschild subscrise 2.000 de galbeni: a fost o actiune de ajutorare
nu numai general romineasci, dar europeani. S-au
strins, in total, 3.577.795 de lei si 35 de parale.
Grape i acestor ajutoare, gratie interventiei statului

se institui o comisic de reclidire i aliniere

dar in primul rind gratin cnergiei, staruintei si increderii in viitor a bucurestenilor, casete i magazinele
se refacura repede. Ceva mai incet a mers refaccrca

uncle din ele, ca biserica SE Anton,

din actuala nap de Flori, i biserica Stelea nu se
bisericilor ;

mai reficura niciodata.

Un fapt insemnat este prefaccrea in spiritul public

ce arc loc in perioada 1828-1848. invitimintul

lui Gheorghc Lazar, continuat de elevul acestuia
in cadnil scolii de la Sf. Saya, care capita
o noui organizare (colcgiu) prin Regulamentul OrgaHeliade

tinerctul care se intoarcc de la studii, din

strainitatc, presa nou infiintata, publicatiile istorice
literare, originalc si traducen, cc apar intre timp,
societatik literarc i artistice care iau nastere, toatc

nic

accste clemente provoaca o mare schimbare in cugcte.

Fig. 52 Focul care a diatrus o parte din Bucurciti In aiva de Pali' a anului
1847. Stampl Pappasoglu (B.A.)

Doua sint ideile principale care se cristalizeazi in

accasti vreme: una e Meta nationald, a propisirii
si a unititii romincsti, ca limbil, ca literatura i chiar

ca forma politici. De aceca numele de Dacia, tara

care cuprindca odinioara tot pmintul romnesc,
revine adesca in titlurile tipariturilor vrcmii Nicolae
Blcescu si August Trcboniu Laurian incep sil publice
din 1845 la Bucurcsti Magazinul isioric pentru Dacia,
in timp cc la Iasi Koglniccanu scoate in 1840 Dacia
literarci
de aceca figura lui Mibai Vittazul, voicvo-

dul care realizase pcntru intiia data unitatea noastri

politica, provoaca un interes deoscbit (acclasi Nicolae
LA ANUL 1841 APRILIE. IN VIDA DE 1414Ci .

Bilcescu va scrie Isioria romiinilor sub Mibai-vodd

Viteazul). A doua idee principala care domina spiritele este idcca democratia-liberald, a luptei impotriva

fcudalismului, a chemarii la o viati mai buna a mul130

www.dacoromanica.ro

vczi, de pilda, programul Filarmonicii

explica
de ce se ajunge la incercarea, inabusita in germene,
de la 1840 al carei program cuprindea reforma
in sens democratic a statului si improprietarirea pe
cale cmbaticara a clacasilor si apoi la revolutia
din 1848.

timii necalite, a inlturarii rcgimului aristocratic, in

care o mina de oamcni, avind totul, asuprcsc

exploateaza pe ceilalti.
Progresele pc care le fac aceste dota idci principal,
In spiritele luminatc si, in primul rind, in lumea cclor
tincri si in patura burgheza, in puna ascensiune,

BIBLIOGRAFIE

I. In vremea rdzboinlui din 1828

XIX, Bucurcsti, 1957, 318 p. in 8; 12. A. Otetea,

1829 fi a guverndrii !ni Kisselef. 1. Pom-

Geneza Regulamentului Organic, in Studii

trois prsidents plnipotentiaires (1828-1834), Paris,

1914, XXVII 362 P. in 8; 2. C. Moisil, Arbivele

Statulni fi Regulamenttd Organic, Bucuresti, 1930, 24 p.

reg

in 8; 3. I.C. Filitti,
la

m e n tar e (1834-1848). 14. Gh. Bibescu,

Romdnia de la Adrianopol la BaBa-Liman, 1829-1849.

Principatele Romdne de la 1828

1834. Ocupalia ruseasc;ici Regulamentul Organic,

Domnia Ini Bibescu, vol. III, Bucuresti, 1893-1894,

XIII 467 si 744 p. in 8; 15. I.C. Filitti, Domniile

Bucuresti (1934), V -I- 385 p. in 8 (lucrare de capetenie) ; 4. C. Moisil, Prima sfat ordfenesc al Bucureftdor, in Bucureftii-Vecbi, IV (1930-1934), p. 136
154 ; 5. Paul Sandulescu, Istoricul pavajelor bucureflene,
Studii fi documente,

articole de

istorie, II, 1957, p. 387-4.02; 13. C. Moisil, Comisia

infrumuseidrii orafultti Bucurefli din anal 1830 (ms.).
II. Bucureftii In vremea domniilor

piliu Eliade, La Roumanie an XIX-e sacie. II. Les

romdne sub Regulan/en/ni organic,1834 1898, Bucurcsti,

1915, XVIII + 688 p. in 8; 16. I.C. Bcii, Plantd
&Oil Cifmigiului, in Buchreflii-Vechi, IV (1930
1934), p. 47-49; 17. * * * O scrisoare despre gro-

Bucuresti, 1936, 192 p. in 8;

cutrenturulni din Bucurefti in 1838, in GaZ.

mun., V (1936), nr. 235; 18. Emil Virtosu, Ion

6. Aurel Saya, Regulamentele Organice ale Valabiei fi

Moldovei, vol. I, Textele puse in aplicare la 1 ittlie
1831 in Valabia fi la 1 ianttarie 1832 in Moldova,

zdvia

Virtosu, Horia Oprescu, Inceputuri edilitare, 1830

1832, Bucuresti, 1936, XIX + 224 p. in 4; 19. Emil
Virtosu si Ion Virtosu, Afezdmintele brincovenefti.

Bucuresti, 1944, LX + 368 p. in 8; 8. I. Nistor,

Ravagille epidemiilor de cima fi bolerd fi instituirea

cordonului carantinal la Durare, Bucuresti, 1945, 43 p.

in 8 (Extras din Alem.secf. ist., Atad. Rom.); 9.G.Bezviconi,CdIdtori rufi in Moldova fi Muntenia, Bucurcsti,
1947, 463 p. in 8; 10. T. Evolceanu, Principiile
pentru sistematizarea capilalei cuprinse in legittirile ce

O sut4 de ani de la infiintare, 1838-1938, Bucuresti,

insolesc Regulamentul Organic al Tdrii Romdnefti, in

Arbitectura R.P.R., 3, 1954, p. 28-31; II. Const.
C. Giurescu, Principatele Romdne la inceputul sec.

perioada regulamentar4 fi in anii unirii (1831-1862),

1938, LIV + 479 p. in 4; 20. Gh. Florcscu,

Casa

cu laniuri (Casa Cantacuzino-Creltdescu-Moruzi), Bucuresti, 1946, 16 p. in 8; 21. Dan Berindci, Dezvoltarea urbanisticd i ediliiard a ora,sulni Bucurefti In

In

Studii, XII (1959), 5, p. 133-158; 22. G. Potra,

Alimentarea cu apd a bucureftenilor de altddaM (ms.).

www.dacoromanica.ro

11

84

Rerolnlia de la 1848 a fost in primal

rind o rerolittie a bucureftenilor.

Revolutia muntcana de la 1848 a fost in primul

rind o revolutic a bucurcstenilor. Pregatita din timp
minutios in Bucurcsti, si-a avut aderentii cei mai
numerosi si mai hotariti in masele popularc bucurestene, s-a desfasurat mai ales in cadrul Bucurestilor

ccscu (vezi fig. 53) participase si la miscarca revolutionara din 1840, initiata de un grup de tineri patrioti,
In frunte cu Mitica Filipescu, miscare care urm'rea
sa rastoarne pe domn i guvernul ski si sa introduca
reforme libcrale, intrc care improprietarirea claca-

si a fost rcprimata prin ocuparca Bucurestilor dc

silor. Condamnat la trei ani inchisoarc

s-a tinta

catre armatele straine.

Prin rcvolutia de la 1848, burghczia in ascensiune
economici avind in fruntca ci tincrctul luminat

scama de faptul ca nu era inca major

Balcescu

si alaturi taranimca cxploatata de mosieri si arendasi

a urmarit sa rastoarne rcgimul oprcsiv al boierimii feudalc, care impiedica progresul societ5tii
romllnesti.

fusese gratiat in 1843 si, in acelasi an, intemciase,

impreuna cu ccilalti trei, Fratia". Era, dintre intemcietori, incontestabil, personalitatea cca mai puternici, avind cel mai mult simt politic si temperamentul

cel niai gencros ; in acclasi timp, si cultura cca mai

intinsa si mai temeinica. 5i ccilalti trei eran spiritc
luminate si entuziaste ; Ion Ghica adauga acestor
insusiri un dcosebit simt diplomatic. Scopul societatii

politice secrete Fratia" era reforma statului

PREGATIREA 51 DESFA5URAREA
REVOLUTIEI

Pregatirca ideologicil a revolutiei incepe

si a

societatii in sens liberal, democratic. Treptat-treptat,

numarul adcrentilor, atit civili, cit si militari, crcste ;
printre ci se afla multi negustori i meseriasi din

Bucuresti. Sistemul dc organizare era pc grupc de

cite zece, fiecare dintre mcmbri cunoscind numai pe
asa

cum recunoaste Nicolae Balcescu cu

carca lui Tudor ; ea e hranit de programelc diferitelor societati, incepind cu Societatea literati intemciatii sub Grigore Ghica, continuind cu Societatea
filarmonica
cu Societatca litcrar, pornit in
octombrie 1843
caci toate accstc societati litcrare
artisticc aveau i preocupari socialc
i ispravind
Cu Societatca politic secreta Fratia". Aceasta ultima
societatc a fost intcmciata tot in 1843 de catre patru
tineri
Nicolae Balcescu, Ion Ghica, A. G. Golescu
maiorul Christian Tell
prin juramint, pe cimpul
Filarctului, din marginea Bucurestilor. Nicolae Bl-

cel care-1 initiase. Toti erau datori arco//are, pina

la jcrtfa avcrii si a vietii ; secretul trcbuia pstrat
in modul cel mai riguros. In pritnavara anului 1848,
comitetul de conducere al societatii se alcatuia din
treisprezcce persoane : fratii Nicolae si Constantin
Balcescu, fratii Nicolae i 5tcfan Golcscu, fratii
Dumitru si Ion Bratianu, Alexandru G. Golescu
zis si Negru sau Arapila, spre deoscbirc de s'ami
C. A. R.setti,
ski Alexandru C. Golescu, zis Albu
Ion Ghica, Gheorghe Magheru, Ion Voinescu,
Christian Tell si Ion Heliade, cc si-a zis mai tirziu
si Radulescu. Accst comitct a ales la rindu-i, din
s'Una silla, un comitct executiv format din Nicolae
13alcescu, Ion Ghica i A. G. Golescu : prirnul

132

www.dacoromanica.ro

ultimul crau elcmcntele cele mai inaintate sub raportul

ideologic. Dupa discutii aprinsc, in urma carora

comitctul cxccutiv si in special Balcescu izbuti si
impuna inscrierea in program a improprietaririi
taranilor, se ajunsc la rcdactarca proclamatiei, in
22 de punctc, ce cuprindca toatc revendicarile rcvolutionarilor si care cchivala cu o noua constitutie.
Partca introductiva si inchcicrca, precum si stilul
In genere, in forma inflacarata i mistica a vremii
tradeaza pana lui Heliadc ; fondul ins, adic reven-

uncir sau cadet Maghcru avca 20 dc ani se

duce, impreuna cu un grup, in ulita Lipscanilor, si
aici, pe o scara, linga prvalia lui Danielopol, citestc
Prockmalia; un alt tinar, poctul Catina, face acclasi

lucru in Piata Sf. Ghcorghc. Redarn tcxtul cclor

22 de puncte ale accstei proclamatii, chiar in forma
insirarea lor : 1. Indepcndenta... administrativa
si legislativa pe tcmciul tractatclor lui Mircea

dicarile propriu-zise i argumcntarea istorica si politica, crcdcm cO se datorcaz conducerii supreme

in primul rind, lui Nicolac Blcescu.
Miscarea trcbuia sii inccapa simultan in difcrite
punctc ale tOrii: in Bucurcsti, unde era masa cca
mai mare a aderentilor, la Izlaz, in Romanati, unde
garnizoana fuscse cistigat, in Vilcea si in Prahova.
Potrivit planului, un grup dc revolutionari in frunte
cu Hcliadc i cu maiorul Christian TcII, se duce
la Izlaz ; aici, in dimineata zilci de 9/21 iunic, dupa
slujba religioasa efectuata de preotul Sapcil si un

cmotionant cuvint al accstuia, se citestc, in fata

multirnii dc siiteni i a ostasilor, proclamatia. tildan
dupii accca, se formeaza, chiar acolo, pc Cimpul
Rcgencrarii" din Izlaz, un guvcrn provizoriu alcatuit
din Hcliade, Ten, Stefan Golcscu, Nicolac Plesoianu
preotul Sapca ; cl instiinteaza printr-o adresa pe

voda Bibcscu de cele petrecute si-i ccre si ascultc

glasul patrici si Si sc pun in fruntea acestei mari
faptc", s-si dca, prin urmare, consimtamintul si sa
iscaleasca noua constitutiune". Apoi, impreuna cu
armata i satenii, porncste, prin Caracal, spre Craiova,

unde, autoritatile ncputindu-sc impotrivi,

se facc

calduroasa primire.

In acceasi zi in care aveau loc evenimentele de la

Izlaz, la Bucuresti se produce un atcntat impotriva
lui Bibescu. Pc cind acesta, insotit de ministrul dc
interne Villara, se intorcea, in trasura, de la Sosca,
pe scara, trci tincri Grigore Peretz, Dumitru Crctulescu i Iancu Paleologu

trasera asupra lui, dintr-o

birj, la Capul Podului, cite un foc de pistol, fila'

a-1 rani ins: unul din gloantc se opri in epolet.
In urma accstui atentat, politia proceda, in aceeasi

Fig. 53

Nicolac 1.51ccsai. Pictura in ulci. (Mili)

noapte i in dimincata urmatoare, la arcstri masive ;

serie dintre fruntasi, intre care C. A. Rosetti

maiorul Voinescu II, sint prinsi ; altii scapa, travestindu-se si ascunzindu-se. In dimincata zilei de 11 iunic,

domnul se duce la cazirmile armatei spre a lua un

nou jurirnint de credint ; ofiterii dcpun acest juramint, aran cii vor apara tara de dusmani, dar nu
vor vrsa singe dc roman. Trci ore mai tirziu, ci
vin apoi in corpore la palat i repeta declamtia ca
nu vor trage in fratii lor. Atitudinca armatei a avut
inscmnatate. In dupa-amiaza acelciasi zilc, bucurestenii, in special ncgustorimca, mcseriasii, in frunte
cu tabacii, si tincretul, atitati i indrumati de fruntasii

care scapascrii nearestati, incep si Sc miste. Pe la

orele 4, clopotul Mitropolici prindc a suna intr-o
dunga : scmn de primejdie i dc adunare. Tinarul

Vlad V. si neamestec al nici unei putcri dinafara

In cele din intru ale sale." 2. Egalitatca drcpturilor
politice." 3. Contributie generan." 4. Adunantil
generan compusa de reprezentanti ai tuturor snrilor
sotietatii." 5. Domn responsabil ales pc cinci ani
si cautat in toatc starile soticttii." 6. Imputinarca
listei civilc ardicarca de once mijloc dc corumperc." 7. Rcsponsabilitatea ministrilor si a tutulor
fonctionarilor in fonctia cc ocupa." 8. Libertatea
absoluta a tiparului." 9. Oricc recompensa si vic
de la patric, prin reprczcntantii sai, iar nu dc la
domo". 10. Dreptul ficcrui judct de a-si alcge
dregatorii sai." 11. Gvardie nationala." 12 Emancipatia manastirilor inchinate." 13. Emancipatia dicasilor ce se fac proprietari prin despagubirc." 14. Des-

www.dacoromanica.ro

133

robirca tiganilor prin despagubirc." 15. Representant

al tarii la Constantinopol dintre romani." 16. Instructic egalA i intreaga pcntru tot romanul de amindou

scxele." 17. Dcsfiintarea rangurilor titulare, cc nu

au fonctii." 18. Dcsfiintarca pedepsei degradatoare
cu bataia." 19. Desfiintarea atit in fapta, cit i in
vorba a pcdcpsci co moartca." 20. Asczamintc
penitentiare undc sa se spele cei criminali de pacatele

lor si si casa imbunattiti." 21. Emancipatia israeli-

tilor si drepturi politice pentru once compatrioti

de alta credinta." 22. Convocarca indat a unei

titlurilor de boicrie, singura deosebire intre romani

de aici inainte fiind aceea a virtutilor si a slujbclor
catre patrie". Al treilea decret hotraste desfiintarea
cenzurei,

oricc roman avind dreptul de a vorbi,

a scrie si a tipari slobod asupra tuturor lucrurilor" ;

defaimarea victii private sau indemnul la nesupuncre
ata' de legi i guvern vor fi insa pedepsite de tribunalelc competente". Al patrulea dccrct priveste
In fiintarea gpardiei nalionale in toata tcara" ; ea va fi
organizata de Ministerul de Interne. In sfirsit, al

Adunante generale extraordinare constituante, alcse

spre a representa toate intcresele sau meseriile natiei,
care va fi datoare a face constitutia tirii pe temciul
acestor 21 de articole decretate de popolul roman."
Multimca se stringc numaidecit ; apar stcaguri, cocarde si csarfe tricolore ; palariilc se impodobesc
Cu pena je tricolore (vezi fig. 54) ; in aclamatii i urale,

toti se indreapta spre palat. Bibescu, vzmnd ca nu

are spriiinul armatci, iscaleste, seara, pe la oree 10,
i accepta
noua constitutie de fapt Prodamalia

formarca unui guvern provizoriu, a carui lista

e prezentati de rcvolutionari. Cum insa, a doua zi,
12 iunic, consulul tarist, Gh. dc Kotzcbuc, protestcaza formal impotriva noii orinduiri, carc desfiinta,
de drcpt i de fapt, Rcgulamcntul Organic, si prseste
Bucurcstii, domnul, cuprins dc teama i ncvoind sa
ia asupra-,si consccintelc misciirii, abdica in dupaatniaza zilci de 13 iunic si se retrage, prin Cimpulung,
in Transilvania. Anuntind acest fapt in ziva urmatoare,

guvcrnul provizoriu arata totodata tarii i noua sa

formatie, rcconstituita, cuprinzind si pc cei de la
Izlaz. In fruntc c Guvernul vrcmclnicesc", organ
suprcm, prczidat de mitropolitul Neo& i numarind
ca mcmbri pe Heliadc, Stefan Golcscu, Tell, Magheru
pcntru citcva zilc numai, un mare ncgustor bucurcstean, Gh. Scurti. Vin apoi imitind cabinctul
rcvolutionar franccz
sccretarii guvernului vrcmel-

nicesc": C. A. Rosctti, N. Balccscu, A. G. Golcscu

si Ion C. Bratianu, adicii clementele tina.; cele mai

dinamicc. In sfirsit, e Ministerul vrcmclniccsc",

alcatuit din Nicolac Golcscu, ministru dinlauntru"

Fig. 54 Grup de rcvolutionari bucurcsteni la 11 iunic 1848. Cingatorilc,

csarfcle i pcncic pitariilor sint tricolore. Pe drapclul tricolor deviza rcvolutionarilori Drcptatc, frItie". Desen contemporan In culori de C. Pctres.

sau de interne, Ion Cimpincanu, luptatorul din anii

1838-1842, care fusese inchis la Margineni i despre
care iesisc cintccul in Bucuresti : haideti, frati, la Margincanu, sa scapam pc Cimpincanu", ministrul drep-

tatii", loan Voincscu II, ministrul trcbilor dinafara

sau de cxtcrne", C. N. Filipescu, ministrul finantii",
Gh. Nitcscu, obstcscul controlor", colonclul I. Odobescu, ministrul de razboiu", Heliadc, ministrul
instructici publicc", Scarlat Cretulcscu, comandantul gvardici nationale", Constantin Cretulcscu, prcsidentul sfatului or'Asencsc"
apoi va fi Cczar BolMargarit Mosoiu, seful politici".
liac
In acecasi zi, adici la 14/26 iunic, guvcrnul revolutionar da i primcic sale decrete : ccl dintii privind
infiinlarea steagalli nalional, in trei culori, albastru,

galben, rosu, cu dcviza dreptate, fratic". Al doilea

decret hotraste desfiintarea rangurilor arde, ad ica a
134

(B.A.)

cincilca dccret prevedc desfiintarea pcdcpsei degra-

datoare cu bataia" si a pedepsei ca moariea,

care
de atitia ani nu s-a simtit nevoie a se intrebuinta
in Tara Romancasca". Peste alte dota zilc, adica
la 16/28 iunie, se dccreteaz elTherarea Inturor arestaIilor polilici din manastiri, temnite i cene", iar
ccva mai tirziu (26 iunie/8 iulie), desflinjarea robici,
tiganii devenind astfcl oamcni libcri.

Toatc aceste decrete sint comcntatc in organul

de presa al rcvolutionarilor Pruncid romdn, carc,
sub conduccrca lui C. A. Rosetti si a asociatului ski
Winterhaldcr, apare la Bucurcsti chiar dc a doua zi,
la 12/24 iunie, i continua s iasa, cu regularitatc,
de trci ori pe saptamina, pina la 11/23 septembrie.

Tidul articolului de fond al primului numar este

www.dacoromanica.ro

Trdiasa Romd nia libel* Un al doilca organ, Poporul

suveron, scos de un grup cuprinzind, intrc"altii, pc
Nicolac Balcescu, Dimitric Bolintincanu, Grigorc
Alcxandrescu i Cczar Bolliac, apare peste o saptamina, la 19 iunic (1 iulic) i durcaza si cl tot pini
la 11/23 scptembric. Arc ca moto: Libertate, egalitat; fratcrnitatc" lozinca Revolutici Francczc
schimbat dc la 2 august inaintc in Vox populi, vox
dei. Glosul popoltdui, gland lui Dumnevu. In programul

din primul numar citim: Tinta accstui jumal este

a sprijini drepturile poporului roman... Va avea
drept tint asemenca unirca provinciilor romane,
asadar, unirea Muntcniei cu Moldova, revendicare
pe care o vor inscrie i moldovenii in programul
lor Dorintele partidei nafionale, publicat in august
1848 in Bucovina.

Locul uncle se tin marilc intruniri, manifestatiile

de rnase este cimpul Filaretului, care capati numelc
dc Cimpul Liberttii
azi Parco! Libcrtatii. Acolo,
pe o tribuna ridicat, avind la cele patru colturi
cite un steag tricolor, vorbesc oratorii ; acolo se
stringe multimea oriscnilor ; acolo arc loc marca
manifestatie din ziva de 15/27 iunie i apoi accca,
grandioasi, de la 13/25 august, cind se string delegatiile satelor

oraselor din mai toatc judetelc

tarii: peste douSzeci de mii dc tarani, in afara de

masa bucurcstenilor.
I. In privinta Irnproprietdririi acestor trani, problema
capital, nu Sc trccc insii la fapte. Pc lingi opozitia
boicrilor proprictari, mai era, din ncfcricire, i opo-

zitia chiar a unei pirti din guvernul revolutionar,

anumc, a accicia reprczentate prin Heliade
Odobcscu ; chiar si rcstul guvernului nu era dc
acord asupra formulei, adici asupra cuantumului

modalitatilor operatiunii. In loc sa Sc vina cu un

dccret, ca i in problemelc aritatc mai sus, sc amina
asadar rczolvarca improprietririi pini la convocares
Adunrii Obstcsti, care va aves si decidi suprafetele
si si giseasca modalitatea despigubirii proprietarilor

pcntru pamintul luat. In accst scns da guvernul

provizoriu, la 16/28 iunic, o proclamatic citre toti
proprictarit de mosii". Totodati, stenii sint invitati
si continue Ind timp de trei luni si prcsteze, contra
plata, chica, spre a se putea stringe recolta ; Sc
adaugi de altfel: vrijmasii vostri nu erau si nu sint
boierii, ci pravilcle cele rete si greselile domnilor".
In asemenca conditii, nu e de mirare ca proprietarii,
de acord cu o parte a ofiterilor, in frunte Cu coloneii
Solomon si Odobescu i maiorul Lacusteanu, dau

lovitura de la 19 iunic (1 iulie). Dupa o intrunire

in dimineata acestci zile, in sala Momulo", in carc
guvcrnul fusesc violent atacat pcntru planurilc sale
de exproprierc chiar de gincrele lui Solomon, o delegatie de ofiteri vine la palat, sub prctextul de a complimenta" guvernul, in realitatc spre a-1 aresta. Planul
reuseste pentru moment ; fati ins3 de reactia imediata
a bucurestenilor, care fac baricade pe ulite, se string
in mare numir i, dcsi primiti cu salve ordonate de
Solomon care pricinuicsc sapte morti i mai multi

rnii
top oamcni dc rind, din popor dau asalt
palatului cu acest prilcj s-a rcmarcat Ana Ipiltescu
guvcrnul provizoriu redevine stapin pc situatic in dupa-amiaza acciciasi zilc, iar cci doi colonci

maiorul sint arcstati si trimisi in judecatii. Tcll,

inaintat cu doui grade, devine general, cap al armatei i ministru dc razboi ; se fac dc ascmcnca o serie
de schimbri in comandamente.
Normal ar fi fost ca, micar dupa accasta provocare,
si se fi trecut la actiune in c.hestiunea improprictaririi. Nu sc face insi nimic ; abia la 9/21 iulic, dupi
staruinta lui Nicolae Bilcescu, se infiinteaza, prin
decret, o Cornitie a proprieldlii, din care fac parte
17 delegati ai proprietarilor si 17 tirani, cite unul
de fiecare judct. Presedinte era Alexandru Racovita,
viceprcsedinte,

priceputul

ingincr agronom Ion

Ionescu de la Brad, moldovcan de origine, prictcn

al lui Balccscu si al lui Ion Ghica. Discutiilc in
comisic fuel aprinsc, fiecarc parte sustinindu-si aprig
punctul de vedcrc ; tiranii cereau ca lotul si aibi
16 pogoane la balt, 14 la yes, 11 la deal si 8 la munte;
proprictarii nu admitent. Dupi noui sedintc i tocmai
cind, in sfirsit, se parea ca se ajungc la un compromis,
guvcrnul, prin Heliadc, dizolv comisia (19/31 august),

anuntind cil problema va fi rezolvad de Adunarca

Obsteasca, dcci vechea formula'. Accasti adunare
constituanti, de 250 de deputati, nu mai avu insi
cind si in fiinil, dcoarece evenimentelc se precipitara.

Revolutionarii i dadusee seama ca miscarca lor,

desfiintind Rcgulamentul Organic, ii va atragc in
mod firesc dusinania guvcrnului rcactionar prig ;
gestul consulului Kotzebue, care, protcstind categoric, pirasisc Bucurestii a doua zi dupi scmnarca
noii constitutii dc catre Bibcscu, fuscsc doar o confirmarc elocycnti. De aceca, ci se ingrijiscra, Inca
din vrcmc, si aibi dc puma lor pc turci, sa' limureascii

acestora ca rcvolutia nu urmarea si rupa Icgaturilc

cu Poarta i ca intelcg, dimpotrivi, si rcspcctc
vcchiul ci drept dc suzcranitatc. In accst scop, trimiscsera, Inca dc la 17/29 mai, la Constantinopol,
pc Ion Ghica, i cl izbuti, intr-adevir, sa convingi
pc inaltii demnitari turci. Totusi, fati dc protcstelc
rcpctate ale cabinctului de la Petersburg, guvcrnul
otoman fu obligat si trimiti un delegat, pc Suleimanpasa, cumnatul sultanului, ca sa se informczc la fata
locului i si ja misurile ncccsarc. Pritnit in chipul
cel mai cilduros de titre guvern i populatie accasta
din urma demonstrind astfcl nu simpatia ei fart dc
turci, ci atasamentul fati de revolutie Sulciman
se multumi cu o schimbarc care nu inscmna o inabusirc a Ecvolutici, ci o atenuare a ci ; rccunoscu,
in locul guvernului provizoriu, o locotenenta domncasca", alcatuita insi tot din persoanc apartinind
vechii formatii, i anumc, din Hcliadc, Nicolac
Golescu si Christian Tell. Cero dc asemcnca uncic
schimbiri in tcxtul constitutici si sfatui pe revolutionari si trimiti o dcicgatic la Constantinopol sprc
a brine dc la sultan rccunoasterea noului regim si
a constitutei modificate. Delegatia, din care faces
135

www.dacoromanica.ro

parte, intrc altii, Nicolae Bilccscu, Dumitru Bratianu oi $tefan Golcscu, plcci intr-adevir la Istanbul ;
aici insi gi.si o aka' atmosfeei. Guvcrnul tarist lucrase
intcns intre timp ; nemultumit de atitudinca lui

Suleiman, stiruise, in chip amcnintitor, si fie inlocult printr-un trimis mai cncrgic i obtinuse numirea
unui nou comisar, Fuad-paoa, rcfcrcndar al divanului
imperial. Delegatia muntcani nu fu, bincinteles,
primiti i, dupi o lungi aotcptarc zadarnici, trebui

si se intoarci indirit. Determinanti pcntru accasti

schimbarc de atitudine a Portii fusese convingerea
formati

la

Constantinopol

puterile apusene,

Franta oi Anglia, nu sint dispuse si sprijine mili-

.;

Fig. 56 - Monumcntul pompicrilor cleuti In ciocniren co turcii la 13

septembrie 1848 In Dealul Spire!. Inscriptia are urmatorul cuprinst
J..upt3torilor de la 13 scpternbrie 1848, poporul roman rcamosc3tor, 1900"

Fig. 55- 135t1lia pompicrilor co turcii In Dcalul Spirci, la 13 scptcmbric

1848. Stampl dc Pappasoglu. (B.A.)

trete, in accl moment, Turcia, intr-un eventual

rizboi cu Rusia. Cad, paralel cu demersurile diplomatice intreprinse la Poarti, guvcrnul tarist luasc
oi uncle dispozitii militarc. Trupele concentrate in
Basarabia primiseri ordinul si fie gata de a intra,

in Principate. La un moment dat, se zvoni chiat

la Bucureoti di ele ar fi oi trecut Prutul i el se
indreaptil incoace. Acest zvon produsc o adevrati
parka' ; o parte a guvernului provizoriu, inclusiv
Heliadc, pirsi precipitat, la 29 iunie (11 iulie),
capitala, indreptindu-se spre Tirgoviote. De aceasti
imprejurare se folosi din nou partida rcactionafi sprc
a pune mina pe putere. Mitropolitul Neofit, lipsit
de caractcr i, in fond, un retrograd, trccu de partca
rcactionarilor, tridind, ba didu chiar si o proclamatic,
dezavuind miocarea revolutionari i realizirile ei

de pini atunci. Dar nici aceasti a doua lovituri

nu duri mai mult dccit prima. Unul dintrc fruntaoii
revolutiei plccase spre Focoani pentru a verifica

dad armata tarului a trecut hotarul ; constatind

totul nu fusese deck o niscocire, se intoarse rcpcde
in Bucureoti, oi aici, stringind din nou multimea,
pe tabaci in primul rind, sili pe rcactionari si se retragi, pc lamcntabilul mitropolit si revina asupra
celor afirmate anterior i rcinstali guvernul provizoriu

(30 iunie/12 iulie). Cu prilejul inbuirii ccici de-a

doua incerciri contrarevolutionarc se distinsc compensatic pcntru purtarca inaltului ierarh o fati
biscriccasci, oi anume, prcotul Ambrozic de la Epis-

copia Buziului ; smulgind fitilul aprins al unui tun,

el cipitii porccla de popa Tun". Caracieristici
pentru starca de spirit a bucureotenilor, pentru pornirea lor impotriva a tot ce simboliza vechiul regim
este scena cate are loe in ziva dc 6/18 septembric,

cu o siptimini inainte de inibuoirea revolutici.

In acea zi multimea ridicil de la Ministerul Treburilor Dinliuntru, uncle se pistrau, exemplarul oficial
al Regulamentului Organic oi al Athondologiei, adici
136

www.dacoromanica.ro

al condicii in care crau inscrisi toti boicrii, cu titlurile

respective, i, dup ce le purta, cu alai de mort,
in sunetul clopotclor, prin tirg, lc arse la Mitropolie,
fila cu fila, obligind pc consccventul" ierarh sa afu-

riseasca Regulamcntul si pe cci care ar voi s-I

granit 22 dc fruntasi rcvolutionari ; cl fu urmat

de un al doilea, cuprinzind numele a Inca 69 dc
persoane. Dintrc exit*, unii, dupa cc au fost dusi
in ghimii, ached' intr-un fcl dc slepuri aco peritc, Cu
puntc, pc Dunare, de la Giurgiu la Orsova, au plccat

mai departe, spre Paris ; altii s-au indreptat sprc

Transilvania, pe Valca Prahovci. Cci mai numerosi,

rcintroduca, s prezideze operatiunca arderii i s

iscileasca, la urma, comunicatul respcctiv. Peste o
saptamina, trupelc turccsti, insotite de Fuad-pasa,
isi faccau intrarea in Bucurcsti. Bilcescu preconizase
rczistenta armata, la hotar, impotriva oricrei violri
a tcritoriului national ; parcrea lui nu fusese insa
urmati, i corpul de citeva mii de volintiri" si panduri, steins lingS Rimnicul-Vilcii si comandat de
Gh. Maghcru, nu intr in actiune. Totusi, patrunde-

au sosit, prin Rusciuc-Varna, in primvara lui 1849,

la Constantinopol, iar de aici au fost trimisi la
Brussa, in Asia Mica, undc au limas, ca pensionani

rca ostasilor lui Fuad in capitala Ora nu se facu

Vilcii (28 scptcmbrie/10 octombrie), trccc, impreuna

fati viirsare de singe. Atunci cind regimentele turcesti

cu citiva fired, muntii la Sibiu. hare timp, patrun-

ajunsera in drcptul cazarmii infanterici, pe Dcalul

Spirii, se produsc un incident cu detasamentul de
pompieri ce tocmai cOuta SS intrc in zisa cazarma,
incident care imediat se transforma' intr-o ciocnirc
singeroasii, in cursul careia cazura de glont, de o
parte si alta, morti si raniti (vczi fig. 55 si 56).
In curind, ins, lucrurile se lamuriti, si trupcic turcesti ii continuara inaintarca, ocupind orasul, nu
aril a se dcda la o serie de excese.
In dimineata accleiasi zile, inainte de pitrunderea
acestor trupc in capital, Fuad-pasa convocase la
Cotroceni, in tabara, pe mitropolit i notabilitatile,
sprc a le comunica hotarirea Inaltei Porti. Raspun sera la apel o scama dintre fruntasii revolutici, apoi
multi boicri reactionari, bucurosi de intorsatura pz
care o luau lucrurile, in totul intre trei i patru sutc
de persoane. Fuad citi un firman al sultanului prin

sera i trupcic tarului in Muntcnia (15/27 septcmbric),

care locotenenta era dizolvata, in locul ei fiind numit

un caimacam, logofatul dreptatii Constantin Cantacuzino", i se restatornicea ordinca Icgali", adica
aceca a Regulamcntului Organic. La lectura accstui
firman, tinerctul revolutionar, in frunte cu Balcescu,
protesta' energic, iar unul din fiii lui Cantacuzino

astipra revolutionarilor din Moldova, care formuleaza, copiind proclamatia in 22 de punctc, programul din august, si in mai mica masura asupra rcvo-

conjura' pe tad' ski sii nu primeasca demnitatca cc

i Sc oferca. Total fu in zadar ins ; temliadu-se dc
o rascoala a multimii, trupele turcesti patrunscra
repede in oras, in timp ce revolutionarii din &lcgatie fur retinuti in tabara ; Heliade si Christian

dupa o zabava de citeva luni pc malul drcpt al DunOrii,

ai turcilor, care le dadeau cite o mic dc piastri dc

om pe luna, pina in 1856. Ghcorghc Maghcru, dupa

dizolvarea corpului ski de oastc dc la Rimnicul-

ocupind partes de rasarit a tarii si inaintind pin:I la

Bucurcsti, uncle isi facura intrarca, in fruntc Cu
gcncralul Liaders, la 2/14 octombrie. Jumatatc din
ora ramase in stipinirca lor, in timp cc in ccalalta
Limn:ate comandau turcii.

Scum perioada de trci luni cit a durat revolutia

in Muntcnia a avut totusi urmari inscmnatc. Ea a
produs o misc.-ire a masclor, o zguduirc a societatii,
in spccial a clasci poscdantc, a facilitat patrunderca
ideilor de reforma sacia/, carc-si vor gasi, mai tirziu,
expresia in dispozitiile din 1858 ale Conventici dc
la Paris (egalitatca tuturor in lata legilor, suprimarea

titlurilor nobiliare) si in lcgilc din 1863-1864 ale

i Kogalniccinu:
sccularizarca avcrilor
minastiresti i improprictrirca taranilor. Pe dc alta
parte, prin influcnta cxercitat, in mai marc masura

lui Cuza

lutionarilor din Transilvania, ca contribuie la intarirea

si adincirea ideii de Imitate nationala. In sfirsit, prin
propaganda in Apus a fruntasilor exilati, ca determina
un puternic curent dc opinie publica si guvernamentalii

Tell, care nu merscscra la Cotroceni, ii gasiri rcfugiu

la consulatul cnglez, al carui titular, Colquhoun,

in favoarca Principatelor, curent carc-si va dovcdi

eficacitatea cu prilcjul incheierii Tratatalui i apoi
a Convenfiei de la Paris (1856, respectiv 1858). Nu
este, prin urmarc, exagerat a afirma ca revolutia
munteani dc la 1848 care a fost in primul rind
revolutia Bucuresdlor
sea la baza Romanici mo-

primi, sprc pastrare, si o sum de bani, in galbcni.

Unul dintrc cele dintii actc ale noii stapiniri fu
intocmirca dccrctului prin care se trimitcau peste

dcrne, ca ea a influentat putcmic, principial si politic,

accasta dczvoltarc, ea' pasoptistii" au bincmcritat
de la patrie.

BIBLIOGRAFIE
1. Colescu-Vartic, Zile

rerohnionare,

Bucurcsti,

1898, VIII + 500 p. in 8; 2. S. Albini, Iniroducere

la vol. Anal 1848 In Principalele Romiine, t. VI,

Bucurcsti, 1910, CXXXVIII p. in 8; 3. Olimpiu

Boitos, Paul Bataillard el la rfro/Nion roumaine de
1848, Paris, 1930, 159 p. in 8; 4. Olimpiu Boitos,
137

www.dacoromanica.ro

Raporturile romdnilor en Ledru-Rollin fi radicalii fran-

cezi In epoca revoltiliei de la 1848, Bucuresti, 1940,

283 p. in 8; 5. G. Fotino, Din vrernea renafterii

nationale a Tdrii Rontdnefti. Boierii Golefti, Bucuresti,

1939; 4 vol. in 8; 6. P. Constantinescu-Iasi, Popa
Rada Sapcd, un conducdior de fruti/e al revoltiliei din
1848, Bucuresti, 1945, 40 p. in 8; 7. Gh. GcorgescuBuzau, As/recta agrar al revolutiei din 1848 In Mun-

tenia, editia a doua, Bucureti, 1948, 237 p. in 8;

Al. Grccu, Premizele revoluliei de la 1848 In Tara

Romdneascd, in Viola romdneascd, 1(1948), p. 168-182;

P. Constantincscu-Iasi, Intelectualii ,ri revolulia de
la 1898 In Principatele Roptcbte, Bucuresti, 1948,

61 p. in 8; 10. N. Popescu-Dorcanu, Nicolae Bdlcesen fi revoltilia de la 1898, Bucuresti, 1948, 163 p.

in 8; 11. Aurel Rimniccan, Tdranii In revolulia de

la 1848, Bucuresti, 1948, 87 p. in 8; 12. M. Roller,
Ana Ipdtescu, Bucuresti, 1948, 19 p. in 8; 1898 In
Principatele Romdne... Album, Bucuresti, 1948, 174 p.

si 15 pl. in 4; 13. Gh. I. Georgcscu-Buziu, N. Bidcesen, Bucuresti, 1956, 256 p. in 8; 14. Dan Bcrindci,
Contradicliile de clard in desfdpirarea revoluliei muntene

din 1848, in Studil, XI (1958), 3, p. 27-49; 15. Ioana

si Panait I. Panait, Participarea maselor populare din
Bucurefti la Infi-ingerea comploturilor reacliunii din innie

1848, in Studii, XIII (1960), 6, p. 83-98; 16. Bucurefti. Senil istoric, Bucuresti, <1960>, 159 p. in 8;

17. Florian Georgescu, Participarea maselor pop tt lare

buctireftene la revoltilia din 1848, Bucuresti, 1962,

117 p. in 16.

www.dacoromanica.ro

BUCURETII IN EPOCA PREGATIRII

INFAPTUIRII UNIIM
(1849 1861)

Sd Irdiasa Cuza! Sd

Irdiated domna

nosh-fa"
(Strigltele septum ale multirnii din Bucureol
yi ale pranilor. In ziva de 24 lanuarie 1859.)

Cei treisprczccc ani carc urmeaza dupa revolutia

din 1848 au o deoscbit insemnatatc in istoria orasului. In accst rstimp se pregatestc si sc infaptuicstc
Unirca Principatelor, act fundamental nu numai in
dezvoltarea poporului roman, dar si in accca a

locurilor Sfintc" dc la Icrusalim. In rcalitatc, cl

Bucurestilor. Cci in urma accstui act ci dcvin

incepind din dccembrie 1861
capitala unci dri aproape

3 julie 1853, armatelc tarului trcc Prutul, iar la 15 ale

dublate ca suprafati

populatic si. iau un avint

ncmaiintilnit pin atunci.

O caractcristica a accstui nistimp este rolul crcscind

burghcziei, care cucercstc pozitii noi in viata

cconomica i politick sporind intreprindcrilc zncstesugarcsti, industrialc, comcrcialc i bancarc ale
al

orasului, introducInd tchnica nou a masinilor miscate de motoare si impunindu-se din cc in cc mai
tnult in viata politica. Concomitcnt, sporestc numarul
functionarilor de stat si particulari, prccum si al
lucrtorilor.

Dubla ocupatie a Bucurestilor, inccputi in scptembric 1848, se prclungeste ; are loc, ce-i dreptul,

o reducere a efcctivului trupelor in martic 1850,

dar ultimele detasamente nu pleaca deck la fincle
lui aprilie 1851, adica dupi doi ani i apte luni
de la venire. Intre timp, in urma conventici de la
Balta-Liman, fusese numit domn al drii, pe termen
de saptc ani, Barbu Stirbey ; stirea soseste in capitala
la 23 iunie 1849. Noul numit era un bun administrator, si lucrul s-a simtit atit in gospodiria generala,
cit i in aceea a Bucurestilor. Din ncfericire, cheltuiclile i repercusiunilc dublei ocupatii amintitc, prccum

acelea legate dc razboiul Crimeii, dzboi care

inseamna pentru orasul nostru o nou5 ocupatie de
trei ani, impiedic sa se fad mai mult. Acest razboi
a avut ca pretext si punct de plecare un difercnd intrc

catolici si ortodocsi cu privirc la drepturilc asupra

a fost detcrminat tot dc problema mostcnirii imperiujui turccsc a omului bolnav", cum i se spunca

in cercurilc diplomaticc si in presa timpului

si
de interesele antagonistc ale Rusici si Anglici. La

lunii intri in Bucurcsti. Sultanul &clad razboi la

23 octombric i, indati dupa aceca, la 29 ale lunii,
Barbu Stirbey, incredintind putcrca unui sfat administrativ cxtraordinar, parscstc domnia, pornind
sprc Viena. Anglia si Fraga, sprc a nu Lisa Turcia
s3 fie infrint, ca in 1828-1829, declara la rindul
'or rizboi Rusiei, la 27 rnartic 1854, si organizcaza
un corp expeditionar. Luptelc trcbuiau sa se poartc
In Dobrogea, unde trupcic franco-cnglczc si debarcascra ; se hotari apoi insa, pcntru ratiuni multiple,
mutarca tcatrului de operatiuni in Crimeca. Rusii,
concentrindu-si acolo fortcic, se retrased din *He,
noastre ; la 31 lac 1854, generalul Gorccakof anunta
sfatul administrativ ca paraseste Bucurcstii. In locul
lor venira ins austriccii, care inchciaseri, la 1 iunic,

un tratat in sensul acesta cu turcii. In manifestul

pe care-1 dau catre populatie, ci afirma cil rostul lor

este s-o apere de nccazurile rczbelului" i sa-i

asigure linistea i siguranta". Fapt este cil bucurestenii n-au privit Cu sitnpatic catancic" imparatesti, comandate dc gencralul Coronini; dc altfcl,
ele s-au dedat la tot soiul dc excesc. O corespondenta

din Bucuresti, publicata in august 1855 in Gazelle

de Co!ogne, scmnalcad cA numai in curs dc un an
dc la intrarca acestor catane s-au constatat, juridic
in

capitala muntean mai bine de patruzcci dc

asasinate". Alituri de dezavantajele ocupatici, si o

realizare pozitiva: un foarte bun plan al orasului,
executtt de capitanul chesaro-craiesc Friedrich Jung

www.dacoromanica.ro

139

in 1856: c o imagine fidela a Bucurcstilor, impartit

pc culori, cu ulitele, institutiile publicc, biscricile,
cascle principale, gradinile, viilc i livezile lui. Un
alt fuer al armatci dc ocupatic, capitanul Stefan
Dietrich, notcaza, in 1855, o serie de imprcsii asupra
orasului. Accsta se compune dintr-un adevarat
labirint dc strazi strimbc, strimtc, foartc murdarc
adesca chilomctrice" ; chiar in centru, in cca

mai elcganta parte", ele sint foarte rau pavatc".

pe malurilc Dimbovitci hure 1849 si 1854. E orasul

serie cl in cartea sa de amintiri apiiruta la Paris se vad aici palatc sau ccl putin case
de locuit frumoasc si cocioabe ingrozitoare ; cchipagii
icsitc din atelicrcle lui Bindcr sau Clochcz si condusc
de vizitii in livrca de gala, apoi carutc enorme tranContrastelor

silvanene, ticsitc aidoma corabiei lui No; si trasc

de opt, zece, douazcci de cai sau icpc cu minjii

Luminatul, in timpul noptii, e mizerabil" ; in schimb,

paza orasului c buna ; o asigurii numcrosi gardisti...

zburdind libcri pe lingi ele, cal focosi dc rasa ruscasca'

sau ungurcasca i bivoli mari cu ochii rosii ; barbati
eleganti i fcmci elegante, imbracate dupa ultima mod

pe toatc strazile si la toatc raspintiile, ccrcetind pe

toti trccatorii fara dcoscbirc". Foarte bine organizat
este si corpul pompierilor, indeplinindu-si cu constiinciozitate datoria". Bucurcstii au o multime de
piete mari, in care se tin tirgurile zilnice ; accstca
misuna dc cumparatorii i vinzatorii produsclor

a Parisului (vezi fig. 57), si tarani invesmintati ca

dacii de acum dota mii de ani ; albanezi in haine
murdare, stribtind strazile si vinzind braga... si
prvalii undc sint expuse dulciuri de la Boissicr
si de la Potel si Chabot ; calugari fumindu-si lulcaua
in circiumi sau pe mormintc, in cimitircic din mijlocul orasului, alaturi dc tigani lautari, in antcrie

lungi i largi, purtind la briu vioara, cobza, naiul,

gata sali ofcre scrviciile la vrcun botcz, vrco nunta

sau vrco inmormintarc. Viata oricntala, cc se duce,
si cca curopcana, care o inlocuicste, merg cot la cot,
sc succcd ca intr-o panorama."
Putin dupa vcnirca trupclor austricce, se rcintoarce
dc la Viena si Barbu Stirbey ; la 5 octombric 1854

era din nou in Bucurcsti i pastra scaunul pina la 7 iulic

1856, cind se implincau cei sapte ani de domnic.

In accst rastimp de sapte ani, Bucurestii se imbogi-

Fig. 57

Sardi boicrevi la osea In plimbarc pc la 1854. (Din albumul Skizzcn

aus dem DonaufCrstentum) (13.A.)

tire. Gasesti aici cai si tot felul de vitc dc diere,

movilc de cereal; paie... nemasurate cantitati de
cele mai frumoasc si mai bune fructe, tot felul de
legume i toatc spcciilc de pesti... in cantitati mari".

Toamna bucuresteana, ncobisnuit de luna`, in

contrast cu primivara, care aici nu exista", il incinta
este anotimpul ccl mai frumos, caci nici chiar Italia

nu poate ofcri zile mai curatc si mai dulci, nopti

mai luminoase si mai placutc". In rezumat, orasul
poatc fi comparat cu un diamant de foartc marc
pret in montura cea mai rudimentara"
acceasi
comparatie, referindu-se la tara intreaga, o facuse,
cu saptc dccenii mai inainte, si Lady Cravcn, calitoarca englcza. Moldova si Valahia adaugi Dietrich

sint bucati de paradis pcntru o mina harnica'

o cultura inteleapta." Cit dcspre romin

si

!si

inchcic capitanul austriac notatiile el este foarte

abil si avid de cultura".
Sugestiva pentru un alt aspect de atunci al Bucurestilor, acela al contrastclor, ni se pare descrierca
lui Eugene Poujade, consulul francez, care a zabovit

tcsc cu citeva constructii i institutii noi ; au loe

si uncic inovatii in domeniul tehnic. In 1850, inainte
de august, se infiinteaz o comisic special pentru
infrumusetarca" capitalci, asa cum se infiintasc una
cu douhcci de ani mai inainte (vezi mai sus, p. 123).
Intre hotaririle ci este si accea cu privire la infiintarea de cimitire noi, in afara de raza orasului ; ca
urmare, iau fiinta' cimitirele Belln unde se pare
ca a cxistat totusi un inceput inca inainte dc 1830
Sibila Vineri, pe Calca Tirgovistii azi Calca Grii Gbencea, ling drumul cc duce la Domnesti.
Se face un pod nou peste Dimbovita. Maiorul Rudolf
vitei

Artur Borroczyn, vcchi slujbas al statului, ridicase

un minutios plan al Bucurcstilor, in 99 de planse
mari, cuprinzind toatc asezarile omcnesti ; un rezumat al lui, in numai 4 planse, i cu indicarea cclor

5 vapsele" sau culori ale orasului, s-a litografiat

In 1852. Se reinfiinteaza in 1849 Scoala militara de
infantcrie, intemciata in 1847 si care, in urma evenimentelor din 1848, se desfiintase ; elcvii se primesc
prin concurs : ci trebuiau si tic cele patru lucrad
ale aritmcticei asupra numerilor intreg:, fracsionare
proportie", apoi geografia i limba franceza. O
cldirc nota' pcntru aceasti scoala militara se va ridica
mai tirziu, in 1885, la capul de sus al Strazii Izvor,
deasupra luncii. In 1852 se infiinteaza o scoala de
agricultura, la Pantelimon, in marginea capitalci ;
In anul urmator ea avea si o ferma model ; se faceau
plantatii de duzi, in vedcrca extinderii cresterii
vicrmilor-dc-matase. la nastere, de asemenca, o
scoal de mica chirurgic anteccsoarea modest a

140

www.dacoromanica.ro

Faculdtii de medicin5. O deosebid satisfactic producc

lucdrile
tcrminarca in 1852, dup5 ani dc zilc

incepused in

1846

a cldirii Tcatrului National

sau, dup numirca de atunci, a Teatrului cclui Marc.

Inaugurarca, cu deosebit fast, avu loc in scara zilei
de 31 decembrie 1852, in prezenta lui vodO, a guver-

nului si a tot cc era mai de scam in oras ; biletele

pentru accastO reprezentatie de inaugurare ajunscsed
SA Sc vind5 cu mari supraprcturi. Gazetarul cnglez
O'Brien, care zaboveste la noi citeva luni in toamna
urmAtoarc, spline ca tcatrul din Bucurcsti are o
infAtisare sclipitoare" si CA este unul din cele mai
frumoasc i izbutitc rearm cc poti gisi intr-un oras
european" (vczi si fig. 58). i intr-adevr, tcatrul
nostru era, la aced dad, prin proportiile si dispozitia
sa interioad, al treilea din Europa.
Dintre imobilele particularc ale cpocii, trebuie
rclevat palatul lui Barbu tirbcy, ridicat in 1852
dupA planurile alcAtuite initial de arhitcctul orasului,
Michel Sanjouan, mort in 1837, si revizuite pe urmA

de Moritz von Ott si Villacrosse.

Sub raportul inovatiilor tchnicc, semnalam, in
primul rind, introducerca telegrafani. La 10 martic
1855 se inaugurcad linia Bucuresti-Giurgiu ; indad
dupa aceea incep lucrrile pentru intinderca unui
nou fir, sprc Braila. O alta inovatie se refed la limit/al:11 orasului, cu lAmpi, in locul vcchilor opaitc
si luminri. Sc introduc mai intii, in 1854, de dare
gcrmanul Carol Knappe, lmpile cu ulei de rapid
Teatrul National e unul din benefician i iar dupi
ca petrol. La 8 octombrie
numai trci ani,
1856 se iscalea contractul prin care Bucurestii urmau
sa fie luminati cu astfel de lOmpi: primul oras din
lume care aplica inovatia ; Viena o va avea abia
in 1859. Contractantul, Teodor Mehedinteanu,

instalead distilcria, cu o capacitate de 2.710 tone

anual, la Rifov, ling Ploicsti ; ea incepe si functioncze in martie 1857, iar in mai primelc 15mpi
cu petrol luminau Bucurcstii. Tot din accased vreme,
si anume din 1853, datead infiintarea primci mori de
mari proportii, miscad de un motor cu aburi: moara
lui G. Assan 1; noutatea a fost atunci mult comentad.;
concurentii rAspindised chiar zvonul cO fdina m5ci-

natA la accast moati ar fi inferioati celei produse

dc morilc Cu va, ceca ce era, bineintelcs, inexact.

alciltuit astfel incit sa constituie reprezentarca cea

mai exacta a intcrcsclor tuturor clasclor socictatii".
Dorintcic ambclor divanc urmau si fie transmisc
marilor putcri prin intermcdiul unci comisii spccialc
numite de aceste puteri si care, impreuni cu comisarul
Portii, ii avea resedinta in Bucurefti. DupO o intens5
activitate propagandisticil dcsfAsurati de arm Comitctul central unionist si de ziarcle din Bucurcsti
se
Concordia era oficiosul partidei nationale
procedA la alegerea divanului muntcan, i mcmbrii

lui se intrunid in capitali in ziva de 11 octombric

st. n. 1857. Un corcspondent strain notead ca in
scara acclei zile tot orasul era iluminat. Speranta
bucuria se manifcstau putcrnic pretutincieni."

Embleme luminoasc cuprindcau cele patru punctc

ale partidei nationale, i anumc : unirc, autonomic,
print strain, constitutic", toatc accstca sub garantia

11411iela D01.

TE tilfi IflI t\ESIi

11/1,/,11- 11/11/11,E

MIriii la I.% Ilea OW

iE Al REPRESENTA h TE.1TRI NOE:

PENTEU

erraventowa
menu exiM I nuti

pilail

0 MIMI 'A DE FUME

.44-48mustra0D4-4.*-,
....A....
. a...

.5...
.

41

sommommomea...
TAZAIIIIX VILLAS= MILLOT. ISLILLILL.11 NO
luAli

rv

le. I* N....ea TIN.

IJ ILLS= NS I

KrAere 4.

/Una. Var...,

1,111,

UN BRAME DE FAMILLE.
wslya

am at ...nun
PINUNTiJA,

ft

Amintirca inovatiei s-a pstrat pinA astzi in numele

strzii vecinc Vaporul lui Assan": a fost primul

motor cu aburi la o intreprindere bucuresteard.
Tratatul de la Paris (30 martie st. n. 1856), care
punea cap5t dzboiului Crimeii, prcvedca c populatia Principatelor va fi consultat, pcntru ca, pc
temeiul dorintclor ei, liber cxprimate, si se alcOtuiascA

viitoarea constitutic, ce avea si nlocuiasc Regulamentul Organic. In acest scop, urma si1 se convoacc

imediat", in ficcarc principat, un divan ad-hoc,

1 Inaintca morii lui Assan, a cxistat pe mosia
ling sosca, Moara de vapor" a lui

Colentina,

Chircor Anusoglu, care, la 15 ianuaric 1845, o vinde

unui alt armcan, Hagi Agop Ghenovici.

Fig. 58 Afi,u1 reprezentatici din scara dc 18 mai 1854 In noul local al

trului National, In bcneficiul artistei Ralila Stocnesni. (M.I.B.)

colectivi a marilor putcri. La 20 octombric, validOrile

crau terminate, iar la 21 se adopta in :awning/ale

motiunca cuprinzind cele patru punctc. Cu citcva
zile mai inaintc, si anumc, la 16 octombrie, divanul
ad-hoc moldovean votase o motiunc in 5 punctc,
cuprinzind accleasi dorintc.
Comisia special5 din Bucurcsti inregistrA dcci si
transmisc mai departe, la Paris, aceste dorinte ale
poporului roman exprimate de cele dona divanuri
141

www.dacoromanica.ro

ad-hoc. Mari le putcri nu aveau ins un punct dc

vedere comun: in timp cc Franta ti Rusia sustineau
acmsta din urma cu
unirea, Austria ti Turcia
sprijinul Angliei erau impotriva ei. Sc ajunge in
cele din urrna la o formula de compromis: sc pre-

vizu anumc prin conventia inchciata la Paris, In

ziva dc 19 august st. n. 1858, ca Muntenia ti Moldova
vor purta numelc de Principe:Irk (fui/e, avind o Comi-

sie centrali, cu sediul la Foctani, care va prcgati

legile ti o Curte de casatic comun, tot la Foctani;
armatele vor primi o organizatic identic sprc a
forma, la nevoie, una singura. In schimb, fiecare
tara iti va avea domnul ei, ales dintre cetateriii,
In a doua generatie, care indeplinesc anumite conditii: de virsti minimum 35 dc ani de avere
minimum 3.000 de ducati venit anual, ti de rang
social
sa fi ocupat functiuni publice timp de zece
ani sau sa fi fcut parte din Adunare. Domnul'va
ckmui Cu ajutorul minittrilor, care vor fi fispunzitori; va exista o Adunare legislativa ; toti cetatenii vor fi egali in fate, legilor: privilegiile ti rangurile

de boicrie se desfiinteaza. Prin aceasti conventic,

care devine noua constitutie a tarilor noastre, Regula mcntul Organic incetcazi juridic de a mal exista,
deti uncle dispozitii administrative au continuat a
Sc aplica pina la alc.atuirea noilor legi.
Urma acum sa se faca alegerea noilor domni.
In Moldova, partida national sau unionist hotarl,
drept candidat, in seara ziki de 3/15 ianuarie 1859,
pc colonelul Alexandru Cuza, fost ispravnic de
Covurlui i care-ti (Muse o demisie rasunitoare
din acest post ca protest impotriva falsificarii alegcrilor pcntru Divanul ad-hoc. Cuza dcvenise popular

prin accst gest; avea de Adel o seama de insutiri

care-1 faceau simpatic. Era chipet, inteligent, cu
farmcc personal; pe de ak parte, complct dczintcresat, dar, in acelasi titnp, intelegind nevoile multimii
luptind pcntru satisfaccrea lor. Participase la incercarca de revolutie din Iasi. in 1848, i, ca toti
si

tinerii luminati din gcneratia sa, era insufletit de

ideca unitatii politice romnetti. Avca i uncle cusururi ii placeau, mai ales ii placisera, petrccerile
prelungite, i dispunea de rezerve scntimentale dar
accste cusururi crau privite cu indulgent de contemporani, ca intotdeauna, de altfel, la noi. Nu-i de mirare
deci ea' intruni unanimitatca voturilor (5/17 ianuarie);
contribui insa la succes i faptul c nici unul din

ceilalti doi candidati ai partidelor adverse Mihai

Sturdza ti fiul lui, Grigore Sturdza
nu puteau
obtine majoritatea.

In Muntenia se vorbca, la inceput, dc Gheorghe

ti de Barbu Stirbey, fottii domni ; dupa
alegerea din Moldova, incepu &I circule insa ti nu-

dcoarece o indiscretic ar fi putut prdvoca intcrventia

acelora dintrc marile putcri care crau ostile unirii,

determinind, eventual, o precizarc a tcxtului Con-

ventici de la Paris in sensul ca nu poatc fi alma

una ti acecati persoana in ambele tad.
In Camera electiva munteana, deti Bucurettii,
mobilizind pc toti partizanii, alcsescra, la 12 ianuaric
1859, ntonoi deputati ni partidei naflonale, unionitti
progresitti, totuti, majoritatea o alcatuiau elementele conservatoarc, partizanii ultimilor doi domni.
Pentru a impiedica o concentrare a acestor elemente
conservatoarc in jurul unui singur candidat, deputatii

partidei nationalc au intrebuintat o tripli tactic:

pe de o parte, prin manevrc de culise, au intrctinut
si adincit diviziunea in sinul taberei adverse, pe de
altI parte, au c5utat si au rcusit sI micsorcze numarul
deputatilor conservatori prin casarea alcgerilor neregulate efectuate in uncle judetc, In sfirtit, mijloc
esenlial, au mobilizat masele, canalizind i utilizind
dubla dorinta care le anima: a unirii sub un domn
nou ti a unor reforme democratice care sa le asigurc
o viati mai bun. Presiunca masclor s-a cxercitat
din plin asupra Camcrei elective in zilele de 22 ti
23 ianuarie 1859. Marea majoritate a celor stet*
in jurul slii de tedinte a Camerei, pc Dcalul Mitropolici, era alcatuiti din meseriati ti ncgustori bucurctteni, avind in frunte puternica breasl a tabacarilor, care se manifestasera cu putere i cu prilejul
mitcarii din 1821 ti al revolutiei din 1848; restul
erau tarani din satelc din jurul capitalei. Sub presiunea maselor, majoritatea conservatoare a Adunarii
a trebuit sa admit casarea akgerilor nercgulatc din
uncle judcte, invalidind astfcl tapte deputati ai ei,

in timp ce partida national pierdea numai doi.

Apoi ca accepta solutia propus in dimineata zilei
de 24 ianuarie de catre partida national de a alege
ca domn al Trii Rominetti tot pe Alexandru loan
Cuza. Accasta solutie prezenta avantajul de a impka

pc toata lumea, de a nu crea, in lupta dintre cele

doua taberc, invingatori i invinti. Ea constituia,
In acclati timp, pentru dcputatii conservatori intimidati, inspaimins tati chiar de manifestarile de mase

din cele doui zile precedente, o ictire onorabili"

din impasul in care ajunsesera. O seamii dintre
.acetti dcputati au marturisit de altfel consulului
austriac Eder, chiar in scara zilci de 24 ianuarie,
dup alcgere, ea dada nu intervenea solutia Cuza,
erau convinti ea n-ar fi parasit in viata sala de
tedinte".
Primirca noului ales de catre bucuretteni, la 8/20
februarie, intr-o duminica dupi mask a luat caracte-

Bibcscu

rul unci manifestatii extraordinare, cum nu se mai

vazuse niciodata. Tot poporul il attepta ; se intirase,

mele lui Cuza. E foarte probabil c atunci cind

de o parte ti dc alta a drumului, cu 15 kilometri

delegatia moldoveana care se ducca la Constantinopol. si prezinte rezultatul alcgcrii trecu prin

inainte dc intrarea In ora'; Podul Mogotoaiei gemea

dc lume ; pina ti acoperiturile casclor erau plinc.
In sunetele muzicii, ale clopotelor tuturor bisericilor
ti in strigitele entuziastc si necontenite ale multimii

Bucuretti, unde i se dadu un banchet, sa se fi discutat

Cu reprezentantii partidei unioniste muntene ti eventu alitatea alegerii accstuia ; s-a pastrat ins secretul,

a strabatut Cuza oratul pina la Mitropolie, unde

142

www.dacoromanica.ro

a depus jurimintul legiuit. !si dildcau scama cu

totii ea incepe o noui crk mai bunk in dezvoltarea
statului si poporului nostru. Si foarte multi intelegeau cil incepe o era' noui i pentru oras, ca sc pun
temeliile unui viitor strilucit, ea' Bucurestii vor
deveni capitala unicil a tara unite, cu toatc
avantajele de tot fclul ce decurgeau din noua ipostazi.
Intr-adevir, foartc multi i dideau scama
i desfi-

surarea evenimentelor va dovedi-o in curind

sistemul previzut de Conventia de la Paris, cu doui

capitale, cu doui Camere, cu domnul obligat si

i Iasi, Intr-o vreme
cind nu existau inca la noi cii &t'ate, nu putea si

circule mereu intre Bucurcsti

dureze, ci el trebuia si dual destul de repcde la unir.ea

deplink Asa s-a i intimplat. Dupi tratative care

au durat mai bine de un an, sultanul iscili, la 20
noiembrie/2 decembrie 1861, firmanul prin care se
recunostea unirea completi, dar numai pe timpul
vietii lui Cuza. La primirea firmanului, domnul
didu o proclamatie (11/23 decembric) aducind la
cunostinta tuturora faptul. Unirea este Indepliniti
eitim in proclamatie ; accst fapt miret, dorit de
generatiile trecute, aclamat dc corpurile legiuitoarc,
chemat cu cilduri dc noi, s-a recunoscut de malta
Poarti si de puterile garante... In zilele de 5 si 24
ianuarie ati depus toati a voastri incredere in alesul
natiunei, ati intrunit sperantele voastre intr7un singur

domn ; alcsul vostru vi di astizi o singuri Rominic."

Cele dota Camere sint prorogate i convocate impreuni /a Bucure,di pentru ziva de 24 ianuarie 1862.
In loc de doui capitale, rimine acum una singuri :

aceca dc pc malurile Dimbovitei. Faptul era dc

previzut de altfcl. Muntenia, mai marc i ca suprafati i ca populatie decit Moldova, era si mai bogati,
cu vcnituri mai mari, cu bugct mai importa- nt. Bucurestii avcau un numir de locuitori dublu dccit

' o intindere mai mare, o viati mcstesugircasci

comerciar mai vie, o cifri de afaccri superioari.
Inca dinaintc de Unire, o scami dintre boierii moldoveni luaseri obiceiul si vini, in timpul icrnii,
pentru citeva siptitnini, la Bucurcsti, undc viata
pulsa mai puternic si posibilititilc dc relata, de
petrecere si de afaceri erau mai mari. In perioada
dintre 24 ianuarie 1859 si 20 noicmbrie 1861, uncle
institutii comune si i stabiliseri sediul central aici.
Astfel, la 1 ianuaric 1860, unificindu-sc vimile, se

hotri ca administratia centrali si fie la Bucurcsti,

laii rirnlnind numai cu o sucursali. Dupi aceea,
cu prilcjul unificirii armatci, se decise mai intii ca
Ministcrul de Rizboi muntcan si gire= i treburile
celui moldovcin, si apoi, contopindu-se acestea dota',
resedinta ministcrului unificat fu stabiliti in Bucuresti

(31 august 1860). Scnsul curentului era deci ciar:

Fig. 59 Litem! Gheorghe Lazar, riclit la 1890. (LC.S.O.R.)

W(1

im

7-1

P"gin
J61

FT

TIwww.dacoromanica.ro

Fig. 60 Vedere a Bucurcltilor dinspre

Teatrul National spre Biscrica Lute rana.
O seama de case slnt acoperite cu lane.
Fotografla Cicuta de Angercr In 1856.
(LCS.O.R)

T., 4
I.

fik5,

--

11/11/11

10?'

ogifr 4.

'

Pit -74-

7,4, 04
hrl. 17' (At'''.

Sc &Idea preferint5 capitalei muntene, i aceasta nu

dintr-o pornire subiectiva, ci pcntru temciurile obiccfive aritate mai sus.
Ca realizan i gospodresti, in anii ce dcspart Tratatul de la Paris de unirea completa (1856-1861),
e mai putin de notat. In 1860 incepc in Bucuresti
pavajul sistematic", Cu piatra cioplita ; pin acum
se intrebuintascra bolovani de riu. Se paveaza pc
portiuni mici", mai mult Cu titlu experimental,
Strada FrancezI
azi 30 Dccembrie
si Strada
Germana azi Smirdan ; piatra se aducc de la
Comarnic i V5lenii-de-Munte. In acelasi an, ingi-

ncrul I. N. Maxentian, salariat al comunei, intrcprinde

o lungi si temeinica cercetarc in regiunea muntoas5

a judctelor Prahova i Dimbovita sprc a descoperi
cele mai bune roci pcntru pavajele Bucurcstilor. Tot
in 1860 se taie i Bulevardul Academiei, intre strada
Coltei i Podul Mogosoaiei
azi zicem: intre Piata
Balcescu i Calea Victoriei
primul fragment al
marii artcre care, dupa trci decenii i jumatate, va

44.

Un fapt trebuie mcntionat: inmultirea casclor de

zid dovedind crestcrca nivclului material al orasenilor fat de cele de lemn si de pamint, care

predominau in epoca feudal. Recensamintul din

1860 inrcgistrcaza 16.236 clidiri dc zid, 2.184 cladiri
de lemn si 4.992 cridiri de p5mint ; cele dintii depasesc deci cloud treimi din numrul total al cladirilor
bucurestene (vezi si fig. 60).

O scama dc cltori straini vizitcaza orasul in

aceast vremt: germanii Ferdinand Lassalle si Wilhelm Derblich, francezul Lancelot si vestita scriitoare, de origine romani, Dora d'Istria. Pc toti
impresioncaz5 conlrashd izbitor al clidirilor, costumclor si averilor, bogatia i varietatca marfurilor,
multimea i frumusetea griidinilor, viata trepidant5,
de afacen i petrcceri. In special Lassalle e puternic
impresionat de orasul nostru, de aspectul caleidoscopic" pe care-1 okra o plimbare cu una din birjele
strlucite bucurcstene, pe lit'
care cele mai bune

drosti germane par niste carute tiranesti". Ii plac

ajunge si strabata orasul, in intregimea lui, de la

apus spre rsarit. In 1861, la 1/13 februaric, isi
inccpc functionarca Arsenalul armatei ; el nu poatc

splendidcle gradini" ale boierilor i gradinile publice

fabrica ins5 tunuri, asa cum se planuise la inceput,

ci e mai mult un atelier dc reparatii i dc lucrani

intrece Cu mult tot ce poate arata Germania".

mai simple.

ci echipajc, cu toaletcle noi ale cucoanclor, il Iasi'

stupefiat", cu toate ca vizuse o privcliste similara

Sub raportul cultural, c dc relcvat intemeicrea,

1860, a doua gimnazii, Ghcorghe Lazar" si
Nfatei Basarab", care vor devcni mai tirziu liccc
in

(vczi fig. 59). In acelasi an, la 1 scptembric, ia fiinta si

$coala de silvicultura, avind 4 profesori si 20 de elevi.

In privinta carona nu cunoastc nici un oras, afara

de Paris, care an putca si i se compare. Cismigiul
Soseaua

Kisselef (vezi

fig.

61),

cu

stralucitele

In capitala Frantei. lar Tcatrul National, ca frumusete

a constructiei, joc al actorilor si splendoarea costumclor, nu poatc fi comparat cu nimic din Germania,
afara de Opera din Berlin ; ba Inca foyer-ul intrece

144

www.dacoromanica.ro

wa,

AN.

Avze71-4ia

ci/t'

telet Yrizie /1'

Toti poartI costum evropenesc". SA se observe esarfcic,

Plana IV. Grup de revolutionari bucuresteni, la 11 iunie 1848. culorile perpendiculare pe hampI, nu paralele ; pe cutricolor. Drapelul are
brliele, cocardele i, la plrii, penajulbarca
galben'i sta scris : Dreptate, featie.
Acuarela comemporana de C. Petrescu (B. A.)

www.dacoromanica.ro

Fig 61 Sosenua Kisselef sub 25pailil. In

&esp douil siniute de mi. (S)

.
-

pe al accsteia. A mincat aici, impreun

un cunos-

de altfel, penal' a da impresia imparialitii, c accast

cut, o farfurie dc fructe glasate, cum n-a gustat

pletori se explica prin luxul cc crcste mercu, freeventa ocupare a tarii de dare armatele straine tocmai atunci erau la Bucuresti i turcii i austriecii
numarul mare al strainilor neinsurati i risipitori".
Lancelot =mama- centrul orasului, compus din
patru strzi principale, unde se all teatrul si palatul
domnesc" si care se distinge prin frumoasa alinicre

Cu

niciodata si pe care n-o va uita in veci. W. Derblich,

stind in oras pe timpul ocupatiei austriece, releva

grdina Warrenberg" sau a Castrisoaiei, la ale carei
spectacole se poate distra lumea in ficcare duminica
joi" ; intrarea e 60 de creitari. In apropierc se all

Gradina cu cai"
azi

linga Facultatea de drept de

uncle Inca este obiceiu sa se adune lumea

eleganta" ; aici s-au dat i piesc de teatru, ca Mireasa

din Messina a lui Schiller ; acum s-a instalat o trupa
franceza de caf-chantan!; reprezentatiile ei, in care

dupa pare= lui Derblich bunul-gust, bunacaviinta.si moralitatea skit clcate in picioare",
publicul bucurestean galloman" le gusta cu multi
prime". Virtuosul german constata apoi ca moralitatea ar intra numai cu scirba in gradina Mimi",
situata' intre cele douil amintite anterior, dcoarece
aci este arena hetairelor", adici a curtezanclor.

Lumca nobil a barbatilor din Bucuresti adaugi

Derblich
se pare insa ca d preferinta... accstui
gen de distractii si, pe la miczul noptii era deci
prczcnt si onorabilul ii vezi navalind aici cu gramada... Petrecerile adescori degenercaza in adevarate
orgii...". Zisele curtezanc abunda in tot orasul

continua clatorul neamt

se inmultesc zilnic

ca ciupercile" ; lc intilnesti in &care strada, in fie-

care'restaurant, baic si hotel" ; Hamburgul afirma

el, exagerind incontestabil lucrurilc cu miile sale
de baiaderc inscrise, este un sat spartan in comparatie
cu Hilariopolis, orasul bucuriilor, Bucuresti". Adauga

de prvalii si magazine elegante, cafencle si bazaruri

aprovizionate cu obiccte de cca mai diversa prove-

nienta: palarii de confectiunc engleza, mobile din

Germania, de un gust pretentios, sciatic si caroscrie
[trasuri] austriece, armurrie din toate partite, stofe
si mode de Paris, librarie Hachette etc. In afar
de acest cartier continua Lancelot
nu sint decit
aglomerari neregulate de case, care par tot afitea
orase sau sate, legate intrc ele prin trei sau patru
mari drumuri cc merg pini la marginea orasului."
Prezenta crtilor de la Hachette" nu e o surpriza ;
se stie doar cit erau de gustatc la noi publicatiile de
once fel franccze ; librariile se inmultiscra ; existan
acum acelea ale lui C. A. Rosetti-Winterhalder,Ioanid,

Danielopol, la care se va adauga apoi libraria, cu

mare viitor, a lui Soccc. N-am curajul ii inchcic
Lancelot prezentarea Bucurcstilor si dcscriu mihnitorul contrast dintrc abjecta mizcric si avutia coplesitoare care imparte populatia in doua clase opuse..."

Dora d'Istria apreciaza Bucurcstii drcpt un oras

frumos... mai ales un oras intcresant", cu contraste
din cele mai izbitoare. In picioarc, in spatele unei
trisuri splendide, in care femei elegante poarta ulti-

www.dacoromanica.ro

145

capitaliste in capitala RomAnici. De o parte, cct

bogati oamenii de afaceri, ncgustorii, bancherii,
impletindu-si interesele cu acclea ale boierimii si
arendasilor
de partea cealaltA, lumea oropsitA, tir-

mcic mode ale Parisului, stA, imbrAcat intr-o manta

amplA, ale cArei falduri de purpurA acoperA fustanela

albA, un arnAut cu chipul martial, aruncind din timp

in timp cite o privire satisfAcuti asupra hangerului
de la briu. O tinrA cuconitA care acum a pArAsit

govetii sraci, muncitorimea, metqugarii mrunti,

Boulevard des Italiens trece pe ling un tigan in

tranii lipsiti de pArnint veniti in oras pentru a cistiga

o piine ; sArlicia acestora contrasteazA puternic cu
luxul i averile noilor si vcchilor bogAtasi. Dar
concomitent cu Bucurestii contrastelor, un Bucuresti
in plinA dezvoltare, fremitind, in care viata, sub toatc
aspectele ei, pulseazd puternic.

zdrcnte, ale cArui trAsilturi oachese aratA caracterul

indelebil al castelor inferioare din I-lindustan." Asadar, acelasi Bucuresti al contrastelor izbitoare pe
care-I observaserA cAlAtorii din epocile antcrioare, ba

chiar mai accentuat, arAtind dezvoltarea relatiilor

BIBLIOGRAFIE
I. N. Iorga, Viata

1955, 394 p. in 8, cu ilustratii ; 8. Dan Berindei,

,ri domnia liii Barbu Dimitrie

doma al Tdrii Romiinesti (1849-1856), VAlenii-

Frdmintiri politice ,ri socia/e in jura akgerii domnitoruin; Cuza in Tara Romcineascd, in Studii, VIII (1955),

de-Munte, 1910, 303 p. in 8; 2. CApitan Nicolae

Uic5, Istoricul Poolei militare de infanterie de la anul

2, p. 51-74; 9. Dan Berindei, Dezvoltarea urbanisticd

1847-1911, Bucuresti, 1911, 212 p. in 8, cu 63

edifitard a orasului Bucuresti in perioada regulamentarii

,ri in anii Uniril (1831 1862), in Studii, XII (1959),

5, p. 133-158; 10. Const. C. Giurescu, Bucurestil
alegerea /ni Alexandru loan Cuza, in Studii privind
Unirea Principatelor, Bucuresti, 1960, p. 347-386;

fotografii; 3. I. C. Filitti, Alegerea de la 24 ianuarie

1859, Bucuresti, 1938, 16 p. in 8; 4. I. Nistor,
Principatele Romiine sub ocupa/la ruseascd 1 in/je 1853

17 septembrie 1854, in Mem. Sed. ist. Acad. Rom.,

t. XX (1938), p. 221-253; 5. I. Nistor, Ocupa/ja
austriacd in Principate 1854-1857 dapd rapoartele lui
Coronini, in Mem. Sea. ist. Acad. Rom., t. XX (1938),

11. Dan Berindei, Frdmintdri social-politice bite:tres/ene

in anii 1859-1862, in Materiale de istorie muzeografie,

Bucuresti, 1964, p. 81-100; 12. loan V. Cojocaru,

p. 133-195; 6. loan M. Neda, Din istoricul Poaki

militare, in Rev.
rom., XV (1945), p. 226-228;

Materiale prirind dezvoltarea industriak a orasidui Bucuresti in perioada Regir/amen/u/id Organic si in anfi premergdtori Unirii Principatelor (1831-1859), in Ala/o-fide de

7. Simion Alterescu si Florin Tornea, Teatrul National I.L. Caragia/e (monografie) 1852-1952, Bucuresti,

istorie

www.dacoromanica.ro

,ri

muzeografie, Bucuresti, 1964, p. 177-187.

BUCURE*TI, CAPITALA ROMANIEr

(1861-1918)

De /a I tizboinl intime/den/el pind la rdzbola/ peniru inire.gfrea neamuld (1877-19/6), Bucure,r/ii ,ri-au dttb/a/ suprafala
,ri populalia.

DE LA UNIREA COMPLETA
PINA LA RAZBOIUL INDEPENDENTEI

Perioada care tine de la unirea celor doua princiCu o singura

capitala, pina la sfiritul primului razboi mondial,

Proiectul e combtut cu energic dc Kogalniceanu

si sustinut de primul-ministru Barbu Catargiu ; dezbaterile tin mai multe edinte. Intre timp, are loc,
tn ziva de 8/20 iunie, o discutie in Camera asupra
intrunirii proicctate de clemente din opozitie pe

pate intr-un singur stat, Romania,

are o deosebita importanta in dezvoltarea Bucurwilor.

Tn acest rastimp (1861-1918), inregistram o crwere

considerabila de populatie i de suprafatii, nemaiintilnita pina atunci, precum i imbunatatiri edilitare ; oraul ja, in cartierele centrale, dar numai aici,
nu si in cartierele marginaF, un aspect occidental.
Procesul e mai lent in prima parte a acestui rastimp,
pina la razboiul independentei, se accentueaza dupa
razboi

capat un impuls nou prin dezvoltarea

industriar a ora. ului, indeosebi dupa votarea legii

pentru protejarea industriei nationale, care apara
marca burghezie romana de concurenta industria.,ilor

din alte tari.

In a doua jumatate a domniei lui Cuza, ciocnirca
intereselor de clasa e puternica, pasiunile sint vil:
e vremca cind se discuta i apoi se decide secularizarea averilor manastireti i improprietarirea tara-

nilor (legea rural, cind are Inc lovitura de stat

din 2 mai 1864, cind, in sfirit, Cuza e silit, de catre

monstruoasa coalitie, sa abdice; hotaririle cu privire
la toate aceste evenimente au inc in Bucureti.
In centrul preocuparilor sta chestia agrara, necesitatea de a fi improprietriti taranii. La 25 mai/6
iunie 1862 vine in discutia Parlamentului proiectul
de lege rural, alcatuit inca din 1860 de majoritatea

conservatoare a Comisiei centrale de la Focpni.

El reprezinta expresia cea mai reactionara a raporturilor agrare dintre proprietarii de moii i taran'.

Fig. 62 -- M. KoglIniccanu.
147

www.dacoromanica.ro

Cimpul LibertOtii in vederca arsivcrsrii rcvolutiei

dc la 1848. Intrucit guvernul socotca ca' intrunirea

va fi un prilcj dc agitatie, de tulburarc a ordinii,

Barbu Catargiu are o icsirc impotriva unor asemenca

agitatori". Pacca, domnilor

declari cl in con-

cluzie, neintelcgind scnsul adinc al revolutici de la

1848 si al comemoririi ei, nici neccsitatea stringcntil
a rcformci agrarc pacra i odihna c sdiparea tirii,

voi prefcra moartca inainte di a aka sau a lisa

si Sc calce vrcuna din institutilie tirii." Nus stia ca
moartea il astepta afari. Intr-adevr, pc cind, in
trisura prcfectului de politic
Cu accsta alituri,
pOrasca Dcalul Mitropoliei, trecind pc sub turnul
clopotnitei dc la intrarc, un nccunoscut trase, din
acest adipost, deci din imediati apropierc, un glont
asupra lui, carc-i sfirimi coloana vertebrali si-1
ucisc pc loc. Asasinul n-a putut fi prins, i cerceOdle, nici atunci, nici mai tirziu, n-au dus la vreun
rczultat. Un fapt este insi sigur: crima a avut caracter

politic. Statuia cc s-a ridicat, mult mai tirziu, lui

Barbu Catargiu se AA pc pajistca de la inceputul
suisului spre Mitropolie, in dreapta, la o oarccare
depilrtare de locul undc a fost ucis.

Lcgca rurali, desi vocal

de Camera,

la trci

zile dupi asasinat, n-a fost promulgati de Vodi

Cuza, intrucit nu corcspundea intercsului national,
nevoilor maselor. In schimb, s-a rcalizat o cvasi
unanimitatc end a fost vorba dc legea secularizirii
averilor minastiresti. Problcma se discuta de dccenii

inca la 1821 se ceruse si Sc rcintoarci

mOnistirilor inchinatc ocirmuirii pOmintesti"

dar

nu se putuse ajunge la un acord. La 25 noicmbrie

st.v. 1862, un jurnal al Consiliului de Ministri hotira
sechestrarea tuturor veniturilor accstor mOnistiri
dcpuncrea lor in tczaurul statului, iar la 22 decembrie st.v. Camera, prin votul ei, lc inscriscse in bugc-

tul statului. In vara lui 1863, guvernul ajunge la

concluzia secularizrii, oferind cOlugarilor greci o
despOgubirc de 80 de milioanc de piastri ; cifra se
all in memoriul remis dc trimisul roman la Constantinopol, Costache Negri, ministrului dc extcrne al
Portii, Aali-pasa. Accsta din urmil se pronunti pentru

o conferintil a puterilor garante care sa solutioncze

chestiunca i facc demcrsuri in accst scop. Fata' de
primcjdia de a vcdea reglementindu-se dinafari o

chestiunc vitali pentru noi, care privea o insemnati parte din tcritoriul national, Cuza hotri
s-o rezolve el, de acord cu guvernul Cu Camera.
Trimisc deci, la 11/23 dccembrie 1863, prim-ministru
fiind Mihail Kogalniceanu (vczi fig. 62), iar ministru al cultelor, Dimitrie Bolintineanu, un mesaj Camerci, imprcuni cu proiectul dc sccularizare a avcrilor minastircsti, a tuturor minOstirilor, inchinate
si neinchinatc: in felul acesta, calugirii greci nu
mai putcau spunc ca s-a luat o misuri discriminatoric, carc-i lovea exclusiv. Proiectul provoaci un mare
cntuziasm ; in mai putin de un ccas, dupi discursuri
intlacaratc, cl este votat cu imcnsi majoritatc: din
100 de voturi, 97 sint pcntru si numai 3 contra. Ulte-

rior, in 1865, s-a oferit calugirilor greci o &spagubire sporit la 150 milioane piastri i s-a depus un
aconto de 6 milioanc ; ca fiind insO rduzati sperau
si obtin mult mai mult Parlamcntul roman
consideri chestiunea inchis, cum a si rOmas.
Dar daci* in cc pritrcste sccularizarea, lucrurile
mersera usor, nu tot asa se intimpli cu cealalti mare
problem, a improprictiririi tgranilor. Dupi refuzul

lui Cuza de a sanctiona legea, conscrvatoare, din

1862, se depuse, in primivara lui 1864, la 13/25
martie, prim-ministru fiind tot Mihail Kogilniceanu,
un nou proicct, progresist. El prevedea si se dea
taranilor fruntali, cu 4 boi, cite 5 filci i jumitatc
(falcea avind circa trei pogoanc, aproapc un hectar
jumatate), celor mijlocafi, cu 2 boi, cite 4 filci,
iar cclor pd/mali, care, ncavind boi, munccsc cu palmele, cite 2 filci i jumatate. Acest proiect intimpini
rezistcnta majorittii, formate din mari proprictari ;
unii din ei il calificau drept o nebunic" i ar Ii fost
bucurosi de o nou5 ocupatie strOini care si le scape
averilc. Kogalniccanu ii apiri cu energie si cilduri
proiectul. Declar cu franchete spunc cl, adresindu-se Camerci ea sint pcntru imbunititirea soartei
taranilor, el in accasta imbuniitatire vid fundarea
nationalitatii romane... Doug mii de boieri nu fac
o natie: acesta e un adevar cc nu se poate contesta...
Este timpul ca, inaintea interesului privat, si ne

&dim la intercsul cel obstcsc, ca inainte de a ne

ocupa de mosiile cele mici, si nc ocupim de =Oa
mare, Romania, cum fceau printii nostri." Proprietarii erau initai l de proiectul de lege electoral-a

depus de Kogilniceanu, proiect care echivala cu o

sentinta de moarte" pcntru minoritatea care pini
atunci, potrivit legii electorale ccnzitare, dispusese
de viata politici a tarii. Intr-adevir, in 1859 fuseseti
doar 4.138 de alegitori, in 1861, 4.599, lar in 1863,
5.0491 Asa se explica de ce se ajunge la o incordare
maxima si de ce atunci chid, la 2/14 mai 1864, Camera

se pregiteste si dca un al doilea vot de blam guvernului, KogOlniceanu citeste decretul de dizolvare a
ei i cvacueaza pe deputati cu ajutorul unci companii de soldati. In urma accstei lovituri de stat",

Cuza da o nota constitutie, numiti statut, 'care,

supusil ratificirii populace, prin piebiscii, fu aprobati1

Cu o imens majoritate (682.621 de glasuri pentru,

1.307 contra si 70.220 abtineri sau absenti ; nici
mficar toti marii proprictari n-au indriznit si voteze
contra!). Pe tcmciul noii constitutii, se promulga
legca ruralk la 14/26 august 1864, si improprictirirea
0-candor se indeplini. Desi se pot aduce critici felului
in care s-a aplicat accast improprictirire i s-au
adus
rOmine totusi faptul ca ca a reprezentat

o ecapi importanti in viata tirinimii noastre si a

f Acut inceputul unci serii de reforme agrare la capitul

crora tot pimintul a ajuns in miinile celor ce-1

muncesc. Dar claci improprietarirea tiranilor i notta
lege electorali insemnau pasi inainte, in sens democratic, ele ficur lui Cuza i multi dusmani. Acestia,
recrutati atit din rindurile mosierilor, cit si din acelea

148

www.dacoromanica.ro

ale opozantilor politici, speculau nemultumirea provocata de starea rea a finantelor, de anturajul sau
camarila" domnului si de uncle deficiente personale
ale acestuia lcgatura cu frumoasa Maria Obrenovici
i cautau prilejul favorabil ca sa-1 distoarne.
Se prea ca cl se va ivi in august 1865, cind Cuza
plccase in strainatatc, la Ems, in Germania, sill
ingrijcasca sanatatca. Se puse la cale atunci o miscare
dc strada in Bucuresti, folosindu-se nemultumirea

Populatia Bucurcstilor n-a rcactionat la inlaturarea

de curind sc instituisc monopolul, i accstia nu-si

lui Cuza, n-a luat aprarea domnului c drcpt ca

era si grcu s-o faca, deoarccc faptul s-a pctrccut
noaptea, rcpcdc i Cu concursul armatci dar nici
nu s-a bucurat, cum ar fi vrut complotistii. Ea nu
putca totusi sa uitc CA, in vremea lui Cuza, orasul
dcvenisc capitala tarii unite, cu se imbogatise cu
seama dc institutii noi, in special de invatamint, ca
industria si comertul sporiscra, cu bunastarea locuitorilor lui crcscusc.
Sub raportul institutional, nona lcgc administrativa, din 1864, inlocuisc vcchiul sfat odiscnesc, prc-

mai puteau vindc fiber produscle dar mai ales

de prccupetii de fructe i legume (vczi fig. 63), pe
care o rem-lea ordonanti a primarici ii obliga sa-si

vazut de Regulamentul Organic, printr-un consiliu comunal, iar in locul magistratului" instituisc primaria.
In 1859 se infiintasc un Oficiu de statistica ; conduca-

dcsfaci marfa in ghere te anumc construite. In dimineata zilci de 3/15 august izbucneste tumultul: gheretele sint arse, iar multimea precupetilor ataca si
devasteazi localul pri mrici, situat lng Hanul
Manuc", zvirlind arhiva in Dimbovita. Armata intervcnind hid imcdiat, tulburiltorii grit imprastiati,
dupa ce Iasi pe tcren vreo 20 de morti si multi rniti.
Se fac vreo 200 de arestari ; intre cci pusi la popreala
se aflu si Ion C. Bditianu, C.A. Rosctti si Costachc

torul lui, invatatul ardelean Dionisie Pop Martian,

poate fi socotit intemcietorul statisticii stiintifice din
tara noastra, lar publicatia lui A nalele shills/ice, aparuti in 1860, un prctios tczaur dc informatii asupra
drii. Curtea de casatic, carc, potrivit Conventiei
de la Paris, trcbuia si fie la Focsani, pcntru care se

unor catcgorii dc producatori si ncgustori. Era

vorba dc cultivatorii de tutun din jurul capitalci

Fig. 63

limn cu mud co fructe ; cintareste

Cu

palania" sau cintaruI

roman. ( M.I.B.)

Briiiloiu. Cuza, vestit telegrafie, ii intrerupc cura

si se intoarce imediat in tara'. Dar cercetarile intreprinse se suspenda; domnul nu voia s se faca vilva
marc in jurul accstci chestiuni de care si asa se sesiza,sc

Poarta ; cu prilejul zilci sale onomastice, la 30 august

st.v., Cuza amnistiaza pe toti cei implicati.
Fclul cum dccursesera lucrurilc cu prilcjul mi5carii
de strada arata cu, far concursul armatci, once incer-

care de rasturnare era sortita esecului. De accca,

nemultumitii, nth conservatori, cit si libcrali, uniti
intr-o monstruoasi coalitic, cauta si izbutcsc

cistige de partca lor pe unii comandanti de unitati

militare din capitala: colonclul D. Krctzulcscu, cornandantul rcgimcntului dc infanteric, colonclul Haralambie, comandantul regimentului dc artilcrie
fapt deosebit de important pcntru rcusita complomaiorul Lecca, comandantul batalionului dc
tului
vinatori, ai carui soldati asigurau garda palatului in
noaptea loviturii. Cuza, dcsi prevenit cu citcva
ccasuri inainte ca se punc la cale ceva, nu ja totusi
misurile nccesare, mai ales cu prcfcctul politici,
Alcx. Beldiman, il asigurasc
reproduccm propriile-i
cuvinte ca o revolutiunc in Bucurcsti sau in
tara este imposibila" ; se multumcste doar cu dublarca
garzii. In noaptca dc 10 sprc 11 fcbruaric st.v. 1866,

dupa miezul noptii, vrco 40 dc complotisti, intrc

2-4..7.

care o scam de ofitcri inarmati, patrund Chi grcutatc

in palat si sparg usa dormitorului in care se aflau

Cuza, si nu doamna Elena, ci Maria Obrcnovici. Sub
amcnintarca pistoalclor, domnul iscalcstc, pe spatele
unui ofiter, actul de abdicare ; este dus apoi in casa

unui partizan al lui C.A. Rosetti, dup aceea la

Cotroceni si de aici e pornit, intr-o trasura inchisa,
spre hotar, ajungind la Brasov, si, de acolo, la
Viena.
149

www.dacoromanica.ro

4J

th

.
7.4

r.

s.

';5'.

-7-=w1.

%.0,..

MM.

..

tr.mmtrottir*Itttis

limmit iststewflUfl1:sts

Fig. 64 - Atcneul Rornin Cu gridina din fail; fotografie de prin anul 1930,
(M.I.B.)

propuscse apoi, dupa unirca completi i ca o compensatic pcntru pierderca rangului de capitila, Iasii,

ii stabili sediul, cum era si normal de altfel, la

Bucuresti ; instalarca avu loc la 15/27 martic 1862.
Tot aici se infiinta, in 1864, si Casa dc conscmnatiuni,
dcvcnita apoi Casa de dcpuncri i conscmnatiuni.

Cel mai mare numar dc institutii insi capata capitala,

in vrcmca lui Cuza, sub raportul invatiimintului

al culturii. La cele dou gimnazii intemciatc in 1860
(vczi mai sus, p. 144), se adauga in 1865, un al treilea :
Mihai Vitcazul". Existau, de mai inaintc, in Bucuresti
trci scoli superioarc": de stiinte fosta scoala dc
ingincric
dc !itere i dc drept, aceasta din urma

infiintata in 1859. Prin decretal din 4/16 iulic 1864

se instituic in locul lor Universitatea, cu trci facultti", rectorul si decanii fiind alesi de corpul profcsoral. Tot in 1864, care este i anul legii generate a
invatmintului, lege ce a durat ptnil in 1898, deci
timp de aproapc trci decenii si jumitate, sc infiinmai ales prin staruinta pictoteaza in Bucurcsti
rului Gheorghe Tattarcscu
150

$coala dc bele-arte sau,

cum i s-a spus atunci, $coala dc pictura si sculptura,

precum si Conscrvatorul de muzica si arta dramatica,
accsta din urma sub directia lui A. Flechtenmachcr
(1 noiembrie). Se acorda totodata un fond de 100.000
dc lei pentru marirea cladirii $colii de agricultura de
la Pantelimon. Merit s fie semnalat si Institutul
de la manistirea Sfintii Apostoli, de pe malul Dimbo-

vitci, intemciat in toamna lui 1865, pcntru tinerii

aromini care urrhau SS devina profcsori" in Macedonia. Pc linga scoli iau nasterc si o serie de societati
institutii culturalc. 'in 1862, se constituic Societatca

romana dc stiinte ; printre fondatori crau doctorii

Bacaloglu, Barasch, Felix si Iatropol. Doi ani mai
tirziu, in 1864, se intemciazi Muzcul national de
antichitati, colectia cea mai important a lui fiind
alcatuita din piesele tczaurului de la Pietroasa (Cloica
ca pa/). Un an dupa accca, in 1865, ia finta, cu spri-

jinul doctorului Nicolae Kretzulcscu, carc a fost

in trei rinduri

prim-ministru al lui Cuza-vocla,

Socictatea dc stiinte naturale din Bucuresti. Acelasi
Nicolac Kretzulescu dontribuic la infiintarea, tot in
1865, a Societatii Atcncul Roman", pcntru care
se va ridica, peste mai bine de doui deccnii, monumentala cldire din centrul capitalei (vezi fig. 64).

www.dacoromanica.ro

.".

Scopul societAtii era rspindirea, prin conferinte, a

cunostintelor utile de tot felul in rindurile poporului,
In special in pturile mijlocii. In sfirsit, tot Nicolac
Kretzulescu redacteaz, iarsi in 1865, regulamentul
pcntru instituirea unei Societti literare ; ea va lua
fiint in anul urmitor, 1866, sub numcle de Societatea
literar romn, transformat in 1867 in Societatca
academia' romini si ulterior in Academia Rominil
(vezi fig. 65).
O mentiunc special se cuvinc presei. Din vara
lui 1856 pin in vara lui 1864 anul improprictiririi
si al Statutului lui Cuza apar nu mai putin de
82 de periodicc, dintrc care 14 in limhi straine ; sint
periodice politice, culturalc, oficialc, umoristice.

Sub raportul edilitar si urbanistic se lucreaz5 Mai

putin. Bulcvardul Academiei
azi al Republicii

fiat in 1860, nu este continuat. Sc incepc ins, in

1864, pavarea Podului Mogosoaiei cu gresic i granit,
adus
rick ar fi de necrezut faptul tocmai din

Scotia ; de altfel, lucrarea merge incet i d nastere

la procese ; ea se va termina abia in 1872. Un antre-

prenor franccz, Godillot, marele furnizor de cchipament al lui Napoleon al III-lea i apoi al armatei
noastre Ii pltiserAm pini la 1 ianuarie 1865, asa

Fig. 65

Sediul Acadcmici Republicii Socialism Romania, in Calca Victorici

(A)

cum aflim dintr-un act inedit, nu mai putin de

7.225.095,03 franci aur semneaz contracte pentru
construirca halelor din Plata Marc sau Bibescu-Vocli
(azi Piata Unirii) si pentru amcnajarea pictelor Amzei
si Episcopiei. Aceste contracte erau ins oneroase

pentru primrie, aveau un caracter leonin": aprecierea apartinea chiar unui compatriot al lui Godillot,

francezului Emile Picot, care va sta, in calitatc de

secretar al lui Carol I, intre 1866 si 1868, in Bucuresti.
Cel mai important fapt in legituri cu lucrrile publice
e ins scmnarea, la 1 septembric 1865, a contractului
prin care se concesioneazi societtii engleze Trevor-

Barklay construirca liniei feratc BucurestiGiurgiu:

prima linie ferati de pe teritoriul de atunci al Romaniel. Zicem de atunci, deoarece in Dobrogea exista,
la acca data, calea ferat CernavodaConstanta,
dat in exploatare inc din septembrie 1860.
Se infiinteazi, de ctre particulari, citeva intrcprinderi mai importante, in special in domeniul
metalurgiei. Francezul Louis Lemaitre, care obtinuse
concesiunca fabricirii noilor msuri i greutilti devc151

www.dacoromanica.ro

-II -

jA

1,1:,

...........;,4

.....

#to

r.
11

v.-

'

,,,

u.nlynis
!f

,
o

r -1,44,
A

rit

rst"

..'"Ht
4

Fig. 66

Casa Universititii, fosti initial casa Librccht, apoi Casa Filipescu.

(M.I.B.)

Ir

4,

fr

Cu mesteri priceputi

Cu materialc sctimpe, uncle

adusc din stairntatc, cind Sc produsc detronarea ;

urmarea fu arestarca lui era acuzat dc malversa-

rate obligatorii dup5 introducerca sistemului apuscan:

metru-kilogram-litru (legca din 15/27 scptembrie
1864), deschise, in acelasi an, o turn5torie pe malul

sting al Dimbovitei, in marginca de sud-cst a orasului ; din ca se vor dezvolta, mai tirziu, Uzinele

Timpuri noi" de astizi. Un alt striin, clvetianul

Ehrhard Wolf, avea o intreprindcre metalurgic5,
pc Dealul Filaretului ; pe cl il trimitc, ca spccialist,
Ministerul de Rizboi, la Odcsa, ca s constate starea
tunurilor noastrc cc fusescri duse acolo, in timpul
r5zboiului Crimeii ; raportul lui, inedit, se afla in
arhiva Cuza-vod5 de la Academia Repubficii Socialiste

Romania. Si aceast intreprindere s-a dezvoltat mult,

in dccursul vrcmii, ajungind Uzincic Steaua rosie"

dc astzi. In alti ramur5 industriall, a ceramicii,

mcntionam fabrica sistematic5" de caramidi a lui
Max Tonolla, instalat5 in 1865 dincolo de marginca
dc nord a orasului ; mai inaintc cu zecc ani, in 1855,

e amintitil cariimidiria cu masini"

1r

I..

s..

F,'

serdarului

punerea casci sub sechcstru i apoi vinderca

Gheorghc Filipescu,
viitorul maresal al palatului, ca apartinc azi Universitatii ; se af15 pc strada Dionisic Lupu si are o grdinil
intinsi i frumoas5, cum putinc sint in Bucurcsti
(vezi fig. 66).
Locotcnenta domneasca instituit5 la abdicarca lui
Cuza, locotenent5 compusi din conscrvatorul Lascir
Catargiu, liberalul Nicolac Golescu i gcncralul
tiuni

ci ; ajuns in stapinirea lui

Nicolae Haralambic, organizi plebiscitul care trebuia si se pronunte asupra alegerii ca domn a principelui strain" Carol de Hohenzollern. Evident,
plebiscitul &du rczultat foartc favorabil, i principele, care stribatuse drumul din Gcrmania pini la
Turnu-Scverin sub un alt nume, dcghizat i cu un
pasaport elvetian sc tcmca si nu fic oprit dc
austrieci, care tocmai sc pregiteau dc r5zboi cu
prusienii
ii f5cu intrarca in Bucurcsti in ziva de
10/22 mai 1866. Urnn votarca noii constitutii, in

Filipescu.

ziva de 29 iunic/11 iulic, dupa: discutii aprinse, consti-

Sc construicsc multe case particulate, in gcnere

case modeste, dc burghezi mijlocii i mici. Dintre

tutic care marcheaz5 formarci i organizarca regimului burghezo-mosiercsc si apoi o lung5 perioad
dc instabilitate ministerial, schimbindu-se in cinci
ani, pin in 1871, zece guvernc i f5cindu-se trcizeci

casele mari, notim pc =ea, luxoas5, ridican dc

Librecht, directorul postelor i ccl mai putcrnic
membru al camarilci" lui Cuza. O ispravise tocmai,

de remanieri. Patirnilc politice erau foarte vii ; criticile

152

www.dacoromanica.ro

priveau nu numai-pc-ministri, dar si pe capul statului.

Itiomentul de incordare maxima a fost in martie 1871,
determinat, pe dc o parte, de afacerca Stroussberg",

pe de alta, de manifcstatia dc la sala Slatincanu"

(,,Capa"). Afaccrea Stroussbcrg, dupa numele concesionarului gcrman care construia reteaua principan
de c.ii .feratc de la noi (vczi si mai jos, p. 155), consta

in aceea ca, din cauza relei gospodariri si a unor

operatiuni frauduloase, zisul concesionar nu mai
putea plti cuponul subscriitorilor din strainatatc
care avansasera banii necesari lucririlor. Intrc altcic,

depozitul dc titluri

actiuni sigurc care trebuia

sa garanteze plata accstui cupon fusese inlocuit prin

actiuni fad valoarc, din vina sau cel putin din slabiciunca pstratorului dcpozitului. Acesta, un german,
Ambronn, era ins din intimii familici Hohenzollern,
numit prin staruinta lui Carol I si impotriva vointei

guvernului nostru, care recomandasc pc asociatul

lui C.A. Rosetti, pe Winterhalder. Asa incit scandalul

se rasfrinse si asupra capului statului. Manifcstatia

de la sala Sltineanu" arc inc in seara zilci de 10/22
martie 1871, cind colonia gcrmana din Bucuresti,
in fruntc cu consulul german von Radovitz, intrunita
in zisa sail Ca sa sarbatorcasca printr-un banchet
ziva dc nasterc a impratului, victorios in ritzboiul
Cu Franta, este atacata cu pietre de o ccata' de manifcstanti, printrc care se Oscan i unii deputati.
Bucurcstcnii voiau sit-si arate in fclul accsta si sim-

prin care lc asiguram treccrea trupelor lor prin tara.

Cind au sosit in preajma capitalei, in drum sprc

Dunare, populatia i-a primit cu simpatic, iar primarul,
C.A. Rosctti (vczi i fig. 67), a rostit un calduros
cuvint de omagiu. Turcii, care nc cerusera sa luptam

alturi de ci, vazind atitudinea noastra, incepura sit

nc bombardeze orascle de pe malul Dunrii. Drcpt
raspuns, tunurile romnesti trasera asupra Vidinului,
iar Parlamcntul, in sedinta din 9/21 mai 1877 proclam independenla Mri Motiunct votata Cu accst
prilej, dupa discursul ministrului de cxternc Mihail
Kogalniccanu si pe cind mii de bucurcstcni se adunasera pe Dcalul Mitropolici, manifestind, are urma-

torul cuprins: Camera ia act ca rzboiul dintrc

i Turcia, ca ruperca legaturilor noastre
cu Poarta i indepcndcnia absolut a Romanici au
primit confirmarca oficiali". Sc stic cum s-a dcsfasurat razboiul, se cunoaste jertfa de singc pc carc
au adus-o ostasii nostri la Plevna, la Rahova si la

Romania

Smirdan. Cind s-au intors de pc cimpul dc lupti

Fig. 67

Statuia

lui C. A. Rosetti, In pista Rosetti, opera sculptorului

W. Hegel, 1903.

patia pentru poporul franccz invins, care ne sprijinise

in lupta pcntru unirc i nc ajutase, prin cele douit

rnisiuni, civil i militara, la rcorganizarea pe baze
modcrnc a aparatului dc stat in titnpul lui Cuza,
voiau insa, in acelasi timp, sa faca si o dcmonstratie
care, trccind peste colonia amintin, tintca in principele, de origine germanit, din capul statului. Intcicgind gcstul, Carol I convoca a doua zi, 11/23 martie,

la palat locotencnta din 1866 spre a-i remite abdicarca sa ; Lascar Catargiu refuza insi s-o primcisci
si constitui guvcrnul conservator, carc tint' pin
in 1876. Sub acest guvcrn
ministru dc ritzboi
fiind gcncralul Em. Florcscu se luara o serie de
masuri privind sporirca potentialului nostru militar.
Numarul ostasilor fu marit, se introdusc armament
nou, intrc altcle artilcrie moderni dc cimp, se facura
mancvre repetate, cu efective mari. Asa inch desi
mai existau uncle deficiente razboiul ruso-tare
din 1877 ne gsi in situatia dc a putca participa la
el, cu fortelc noastre proprii, de a aduce o contributic
substantiala la victoria finalS, contributic apreciatil
atit de aliatii rust, cit si de obscrvatorii militari
neutri. Razboiul inccpu in urma rtiscoalci crcstinilor

W4'7- i
Pi
,

din Peninsula Balcanica, impotriva dominatici turccsti

apasitoare. Sprc a nu-i Lisa sa fie striviti dc artptatcle

turccsti, mult superioare ca numar si care se dcdasera la reprcsalii salbatice, in special in Bulgaria,
rusii intervcnirl i declarara ritzboi Portii. Prevazind
faptul, noi inchciasem cu ci, dupa intcicgcrca prin-

r-.

row-

cipiala de la Livadia (Crimeca), din toamna lui 1876,

o conventie scrisa la Bucurcsti, la 4/16 aprilie 1877,
153

www.dacoromanica.ro

,i

1 A,

'." it 11'

fi

14,:t.

'I

-fi_,....

1.

r, --

-_,A

'

..
-

'I'

-" '...,'_Aortz.k: '

ir .----- ---

Riliiii
tiv: ... 4
,./
......

'

Iir 1

......

.,

it

..

'

.711-111113

' "',4
1

s--

,4-.MOr

'' j-tff r.,,

ri' iiii--4-.--

ji

..,

11 I i

ttri,,

41,- ---

,.

*I I,
,.....,

''.-4
ri

Rik
,

'

- , ,,,--

.1...-

Trl

Fl

........

iti
,

1411Lr
3r

',,

CaF t.f

___,

4- iftl

i. ..: - .- -

.-oi
a.

.'g
.ir.z.

, ,-

'

/
'

74.

(C.C.G.)

si si-au fAcut in ziva de duminica 8/20 octombrie

1878
intrarca solemna in oras, pe Podul Mogosoaici,
care de aici inainte va primi numele dc Calca Victorici,

bucurcstcnii le-au artat in chip impresionant dragostca si admiratia lor ; de mult nu mai intrasc in
Bucurcsti o oastc romineasci invingatoare. In amintirea luptclor purtatc, municipalitatca schimb5 si

numcic altor cal si strazi : Calca Tirgovistei dcveni

Calca Grivitci, Podul de P5mint Cales Plevnei,
vechiul Pod al Calicilor zis si al Calitei, zis si
Calca Craiovei dcvcni Calea Rahovci, strada GermanA sc pref5cu in strada Smirdan, iar drumul spiv
Hcr5strriu si Podul Vcrgului fur5 numitc Calca
Dorobanti i Calca C5I5rasi. Ulterior vor fi botczatc

altc artcrc si pictc Cu numc amintind dzboiul

indcpcndentei sau neatirn5rii, precum si pe unii
din cci ce c5zuser5 in lupte: maiorii Sontu, Giurcscu
i Enc, cipitanul Valtcr M5r5cincanu etc.
i

In dstimpul dintrc 1866 si 1877, orasul sporcste

ca populatic, dc la 162.000 de locuitori la 177.302,
aladar cu 15.302 suflete, ceca ce inseamni un spor
mcdiu anual de 1.391 unitti ; c putin in raport cu
crcsterea pe care o vom constata in deccniile urtn5toare. Explicatia st si in faptul ca in tot acest interval
Cu cxccptia anilor 1869 si 1876 constadm
un permanent deficit sub raportul spordni natural:
num5rul mortilor intrecc pe acela al niiscutilor.

-I -

r1-. flir 4 -'::-'

,

e
f r.

d, U le, 4,
-44
L.

-.,=--.`-z-7-T

-,..'-'..-kti,
4.,.
....%
..!... L
...'

\-

c.---

Fig. 68 Bucurcytii in 1869, .acuri din Turnul CoIii. Dcscu dc Prcziosi.

----

Er.

-\

.....

...;:y.

.... -., ir r f

'

Astfel, in 1866 acest deficit era de 838 de unit:*

in 1870 de 2.795, in 1873 dc 3.477, cifd maxima. ;
dc altfcl, in accst an Sc inregistreaz5 si un deficit
absolut, adic5 o sc5dere a cifrci populatiei fati de
anul precedent (167.875 fat de 168.908 in 1872,
prin urmarc, o sc5dere dc 1.033 unititi). Mortalitatca
ridicat5 se explic5 prin conditiile igienicc si sanitarc
care las dc dorit : Dimbovita nu c canalizad, si
revArdrile ci crecaza o zona insalubr5, dc infcctic ;
nu cxist5 inca o rctea de canale in oral; foartc muld

!Lime bea ap5 din puturi, apa dc izvor, adusi pc

olane, fiind cu totul insuficient5. Dac.5, totusi, Bucurestii inrcgistreazil un spor aproape constant de populatie, aceasta

se cxplic5 prin afluxul de locuitori

dc la tara si din orascic de provincic.

Concomitcnt Cu sporirca numirului bucurestenilor
creste numrul casclor. Potrivit datclor statisticc,
cxistau in 1878 in capitali 31.037 de case ; cele mai
multe in culoarea dc Negru : 5.681 ; dupii ea venea
culoarca de Albastru, cu 5.175, apoi cea de Galben, cu

4.857, de Verde cu 3.891 si, la urmi, culoarca dc

Rosu, adic5 ccntrul comercial, Cu numai 1.430.
Intre anii 1850 si 1860 se construised 3.673 dc
imobile, intre 1860 si 1870, 3.730 (vczi fig. 68),
iar intre 1870 si 1880, numai 1.889. Pentru facilitarca

constructiilor de case i pentru a veni in ajutorul

burghezici, care, spre a construi, se imprumutase
pe piat5 Cu dobinzi mari, se infiind, la 17/29 dccembric
1874, Creditul funciar urban din Bucuresti, care
acorda imprumuturi cu dobind5 redus5, luind ipotecil

154

www.dacoromanica.ro

asupra imobilelor respective. Cifra acestor imprumuturi, acordatc locuitorilor din capital, s-a ridicat
pin' la sfirsitul anului 1914 la importanta surn de
200 de milioane lei aur. Dintrc cladirile publicc, se
cuvine sa fie relcvat palatul in stil neoclasic al Uni-

si o mare parte a retelei din Muntenia si Moldova

de concesionarul german Stroussbcrg ; noua gara,
situata in partca opusi a orasului, era gata in 1872;
ea se numen Gara Tirgovistii ; isi va schimba numele

versittii, inceput in 1857 si inaugurat la 14/26 deccmbrie 1869, realizare a arhitcctului Alcxandru Orescu
(vczi fig. 69). in fata lui se va dezveli, la 8/20 noiembrie

Ca deschideri de strazi, relevam continuarca Bulcvardului Acadcmici sprc vest ; noua portiunc, pina
la marginea de apus a Cismigiului, e gata in 1871.
Pe Podul Mogosoaiei se modernizeaza cismelele
Sc instaleaza 51 de guri de ap pentru stropit pavajul ; licitatia respectiva arc Inc la 1/13 septembrie

1874, de ziva eroului, simbolica statuie a lui Mihai

Vitcazul (vezi fig. 70); lucrarea, nu lipsita de imperfcctiuni, se datora sculptorului francez Carrier-

Belleuse. Inca din 1872 crau gata Halelc centrale,

din Plata Bibescu-Voda, si /hide Amzei ; felul dc
constructic al lor, din zidarie, schelet de ficr i sticl,
imita pe accla al Halclor din Paris.

Sub raportul realizrilor cdilitarc, se constati un

progres in dou directii: al luminatului si al mijloacelor de comunicatie. in martic 1868 se incheie
contractul de concesionare a luminatului cu gaz
acrian al Bucurestilor, iar la 31 octombrie/12 noiembrie 1871 arc loc inaugurarea, cu solemnitate, a
Uzinei de gaz situate in Cimpul Filaretului, in stinga
actualului Parc al Libertatii. Progresul este incontcstabil ; noul sistcm de luminat al orasului, mult

superior fat de lampile cu petrol, atrage atentia

tuturor strainilor care viziteaza orasul. in cc priveste
comunicatiile, reprezentantul unei societati belgiene,

Harry Hubert de Merv& Slade", obtine, la 3/15

iulic 1871, prima concesiune pcntru tramvaielc cu
cai ; anul urmtor functiona linia Gara Tirgovistii
(numita ulterior Gara dc Nord) Pinta Sf. Ghcorghc.
Aceast linic, cc figurcaza si in planul Bucurestilor,
tiparit de Ulyssc de Marsillac in 1872, urma traseul
Calca Tirgovistii (mai drziu, Grivitei), strada Manea
Brutaru (General Budisteanu) Luterana Cimpineanu (azi 13 Decembrie)
Teatrul National strada Biserica Ienii si apoi strada Coltei (azi Bulevardul
1848) pina la Piata Sf. Gheorghc. Treptat, s-au instalat

alte 1juli,

trci din ele plecind din Piata Sf.

Gheorghe i ducind la Bariera Mosilor, la Vacaresti

si

in Gara de Nord abia in 1888.

1867.

Viata industrial a orasului sporeste. Sint mai intii

intreprinderi de caracter militar : pe linga Arscnalul
din Dcalul Spinii, intemciat in 1861 si mark succesiv, exista Pirotehnia si Pulberaria, sau, cum se spunca
inainte, Erbaria de aici i strada Erbarici
ambcle

in partca de vest, dincolo de Cotroccni. Se adauga

Uzina de gaz aerian de la Filaret, cu rczervoarelc
ei imense
cu depozitcle de carbuni. Vin dup
aceea diversele ateliere" : eel mai important, al
Cailor Feratc, situat pe locul undc se inalta azi monumcntalul Palat al Ministerului Transporturilor
Telecomunicatiilor ; amintirca i se pastrcaza in numcle strazii Atelicrului, care face legatura dintrc
Calea Grivitci i Nap hie Pintilic (fosta Matachc

Mcelaru); pe accasta strada era intrarca. Al doilca

atelier apartinea Societatii de tramvaic ; aici se reparau i se intretincau vagoancle respective ; al tram
era al Primarici, undc, de asemenca, se rcparau
vehiculcle i uncItcle scrviciilor ci. in 1872 cxistau,
in afani de accea a lui Assan, Inca altc cinci mori cu
motor ; una din ele era in drcptul strazii Morilor,
la est de Uzincle Lcmaitre". Existau, de asemenca,
fabricile de bere Luther, infiintat in 1869, linga
capul Podului dc Pamint (Calca Plevnci), i Opler,
cu grdina respectiv, la vest de strada Izvor ; pe
Fig. 69

- Vednul palat al UnivcrsitAtii terrain. In 1869. (M.I.B.)

la depoul societtii situat in $oseaua Bonaparte

(azi lije Pintilie). Paralel cu tramvaiele, se infiintcaza i omnibuse sau tramcare, trase tot de cal;

accstea nu mcrgeau pe sine, ci pe caldarimul gol,

si oprcau nu numai in statii, dar si de cite ori lc faceau

semn pietonii amatori ; un astfcl de tramcar ducca

din Piata Sf. Gheorghe nodul de cal de comunicatie al orasului la izvorul de ape mincralc de la
intretierca Cii Vicaresti cu Dimbovita ; din cauza
pavajului prost si a gropilor, calatoria cu accst
tramcar era ins o adevarata incercare de rezistenta
fizica. Foarte important pentru dezvoltarea Bucurestilor si pentru legaturile cu orasele din provincie
a fost introducerea cailor ferate. Prima linie, spre
Giurgiu (vezi mai sus, p. 151), se inaugureazi in
ziva de 26 august/7 septembrie 1869, gara fiind
situatil la Filarct, sus, dcasupra lunch. Cea dc-a doua
linie, sprc Tirgovi.ste i Pitesti, din care se despartea,
la Chitila, o alta spre Ploiesti, a fost construita ca
I5b

www.dacoromanica.ro

fi

44
414:.

LI 4

Fig. 70- Statuia 1u Mh4 VitcznI n rap Universlti. Sculptor: Curricx-Belleust, 1874. (A

156

www.dacoromanica.ro

7.V.1110

aceeasi Ara& se afla si o intreprindere textila, cu

razboaie de testa. Spre nord-vest de oras, la Chitila,

din sticla groasii slefuita, nu sint mai prelos de principalelc strizi din Petersburg." In genere, Bucurestii

se ridica in 1876, cu capital roman i francez, o mare

au multe trasaturi curopene"; caractcrul lui partirezulta insi din arnestecul

cular conchide ca
accstor trasaturi curopene cu acelea ale influentei

fabrica de zahar, prima din Muntenia. Numirul

muncitorilor crcste continuu ; ci se recrutcaza atit
din populatia oraseneasca, in special dc la margine,
cit si din elementele cc vin de la tari. Inca in 1876,
M.G. Obedenaru scria: Bucurestiul [sic II a devcnit
de citiva ani o pompa aspiratoarc, in ceca cc priveste
muncitorii, zilerii i proletarii". In acest rastimp,
pini la sfirsitul razboiului independentci, au loc si
primele incercari de organizare ale muncitorilor
industriafi, precum i primelc lor organe de presa.
In 1872 se intemeiaza Asociatia 1ucratorilor din
Romania, avind ca organ Lucrdiorul romrti urmarind
solidarizarea muncitorimii in cadrul unei politici
care si-i apere interesele. lar in 1877 apare in Bucuresti foaia
organul cercurilor socialiste
din capital ; demn dc relcvat e faptul ca, dcsi, principial, aceste ccrcuri crau impotriva razboiului, au
sustinut totusi pe eel din 1877, intrucit acesta era un
rizboi drept, care trebuia sa aduca poporului inde-

turcesti.

pendenta.

=tea de canale, cind Sc taic mari artere de comunicatie

si se ridica numcroasc cladiri publice i particulare,
and fapt esential industria intra intr-o nota
etapa de dezvoltare, caracterizata insii i prin patrun-

O searni dc calatori straini viziteaza orasul in rastimpul de care nc ocupam ; observa' i ei contrastcle
pe care le semnalascra predecesorii lor ; dar din cc
in ce se inmultesc acum, in special in urma razboiului
independentei, necia care relev aspcctul ingrijit,
european'', al partii centrale i surpriza de a intilni
un asemenca oras, aici, la marginea Peninsulei Balcanicc si a Orientului. Astfel, englezul Albert de

Burton ii expriml admiratia pentru gradul de civilizatic complet neasteptat" pe care 1-a constatat in

Bucuresti, intr-un oras din Orient, asa de izolat

de rcstul lurnii". Corcspondentul de razboi Frdric

Kohn-Abrest scrie, in 1877, ca romanii au stiut

sa faca din capitala lor unul din cele mai placute
orase ale Europei, o adcvarata oaza in mijlocul unci
civilizatii relativ putin avansate". Tar militarii
civilii rusi Sc intrec in a lauda Bucurestii. Generalul
Alcxandru Vcresciaghin, fratele vcstitului pictor,
serie ca prima imprcsic pe care o face orasul e foartc
buna" ; parca e scufundat in gradini ; strada principala, a Mogosoaiei, c lunga, larga" ; pavajul ei,
cxcelent", ar putca ti invidiat nu numai la Moscova,
dar si la Petersburg. Tar birjarii ce sint aici, o curati
inclitare." O impresie asemantoarc are si scriitorul

Vscvolod Garsin: Orasul accsta

arata el

are

un aspect absolut european, cel putin strazile pc care

am trecut noi. Oriental a limas numai faptul ca strazilc sint ingustc i intortocheate. In schimb, pavajcle sint admirabile, exista instalatii de gaz dc luminat
[aerial* tramvaie cu cal, case si pravalii frumoasc.
Curitenia e ca la Petersburg." Comparatia. cu accst
impresionant oras al Nordului revine si in memoriile
unei surori de caritate care a fost la noi Cu prilcjul
razboiului independentei. Strazile principalc ale Bucurestilor serie ea remarcabil de frumoase si largi;
avind vitrine uriase
cu case foartc frumoasc i pea

DE LA RAZBOIUL INDEPENDENTEI PINA

LA PRIM', RAZBOI MONDIAL
Cucerirea independentei di un nou impuls vietii
poporului nostru, impuls care se manifesta si in
dezvoltarea orasului. Este perioada in care au loe
marile lucrari cc asigura' bucurcstenilor o alimentare
Cu apa dc buna calitate, cind se intreprinde rectificarea si adincirea cursului Dimbovitei, ferindu-se

orasul dc periodicele inundatii, cind Sc executa o

derea tot mai accentuata a capitalului strain. Orasul

crcste continuo ca suprafat i populatie ; fatii de
cc crau in 1878, accstca se dublcaza pini la 1916;
apar cartierc noi, atit in intcriorul orasului, in locul
vechilor maidane, cit i la marginen lui.

Prima lucrare edilitara de mari proportii a fost

i adincirca cursului Dimbovitei. Planurile fuscseri intocmitc de arhitectul Grigorc Cerchcz,
iar iucrarile s-au cxecutat de antreprenorul franccz
A. Boisquerin, a carui oferti fusese gasita mai
avantajoasa. Inccpute la 21 noiembric st.v. 1880,
ele au durat pin in 1883. S-a sapat o trance
de la Ciurcl pini din jos de Abator, asa incit Dimbovita sa nu mai poata niciodata, inunda orasul ; totodata s-au taiat si uncle cotituri pc care le facca cursul
apci. in fclul amt.% uncle locuri care erau in stinga
riului au ajuns in drcapta lui si viceversa ; au disparut
' de asemenea bratele secundare si ostroavele. Actincindu-se albia Dimbovitei, lunca s-a asanat, nu s-au
mai format 13510 i starea sanitara a orasului a cistigat.
O consecinta importanti a fost si faptul ca s-a putut
intreprinde o vasta retea de canals in oras, drcnind
apele menajere si cele provcnitc din ploaie sprc

rectificarea

gira, care arc acum un nivel mult mai jos. Peste

malurilc taluzatc ale transeci s-au construit podurde ;

in 1889, ele crau in numar dc 12, dintrc care 7 de

piatri si 5 de ficr.
Paralel Cu operatiunea rectificarii si adincirii albiei,

au inceput lucririle pentru asigurarca unui debit

mai marc de apa potabila, atit din Dimbovita, prin
filtrare, cit si prin captarca izvoarelor bogate din
imprcjurimile orasului. S-au construit mai intii trci
bazine mari la Arcuda, unde apele Dimbovitei erau
157

www.dacoromanica.ro

filtratc, apoi trccute in rczervorul de la Cotroccni,

co o capacitate de 40.000 mctri cubi, i de aici impinse, cu aiutorul pompclor uzinci hidraulicc de la
Grozavesti
uzinfi terminata in 1890 in reteaua
dc conductc si tevi a Bucurcstilor. Accasti Inca,
extinsa trcptat, a fost exccutata pe strazile principalc
de un concesionar strain, englezul W. Lindley ; el
a

instalat nu mai putin de 35.000 metri liniari

lucraren era gata in 1887. Pc litiga apa filtrata, de

Dimbovita, s-au inceput si lucrari pentru captarca
apelor subterane, a izvoarelor de la Ulmi si Bragadiru, potrivit cercetarilor si proiectelor facute, in
intervalul 1891-1899, atit de ingincrul roman Elie
Radu, cit i de specialisti straini, intrc care si I,indley.
Lucrfirile pentru sporirea i imbunatatirea cantitatii

de va necesara Bucurestilor au continuat in tot

intervalo! de carc nc ocupam ; era si normal, dcoarece trebuia facut fat unui consum merco sporit,
pe de o parte, prin cresterea rapicla a populatici, pe
de alta parte, prin exigentelc tot mai mari ale fICCStela ; s-a adaugat i faptul ca era neccsara o cantitate
Fig. 71

Piata Victorici, ua cunt arca prin anii 1930; in &capta, l'alatul

Funclionarilor Publici; In stinga, Palaiul Stursa. (S)

din ce in cc mai insemnata de apl.!' pentru ncvoile

stropitul strzilor, havuzurile nevoi I imitate ins la partea centrala a orasului, i pentru acelea
edilitare

ale industriei, in dezvoltare.

In cc priveste arterele principale de circulatic, se
desvirseste mai intii mande Bulevard Vcst-Est ;
in 1890, primar fiind Pachc Protopopescu, el c prelungit in ambele directii atit dincolo de extrcmitatea
Cismigiului, spre Cotroceni, cit i dincolo de Plata
Balcescu, tarad Calca Mosilor, stracla Traian si inaintind spre Soseaua Iancului ; in 1895, intreaga artera,
de la un cap la celalalt, era gata. Cu un an mai inainte,
in 1894, primar fiind Nicolae Filipescu, se incepuse

tale= celuilalt mare bulevard, Nord-Sud, si anume,

a chola portiuni a lui : prima intre Plata Victorici
(vezi fig. 71) si Plata Romana', portiunc numita azi
Bulevardtil Ana Ipatescu ; cca de-a doua, de la Plata
Marc sau Bibescu-Voda sprc miazazi, portiune numita astfizi Bulevardul George Cosbuc. Totodata
se tala i Bulevardul Independentei, acind lcgatura
intre Cimpul Filarctului i Dimbovita. Lucrarea celor
dothi mari bulevarde, Vest-Est si Nord-Sud, care
taie crucis orasul, imprtindu-I in patru sferturi,

158

www.dacoromanica.ro

durat, ficcare, dcccnii intrcgi vi s-a New in etape

pe de o parte, nu erau fonduri, pe de alta, nu exista
continuitatc in preocupan; eel de-al doilca bulevard
a

s-a ispravit de taiat abia la sfirsitul anului 1943,

lar alinierile finale, din dreptul Spitalului Coltca,

V WV

au avut loc dupa ultimul razboi mondial. Importanta

pentru dcgajarca circulatiei vi pcntru viitoarea dezvoltare a orasului a fost i trasarea asa-zisclor soselc",
similarc bulevardelor de centura" ale Parisului, dind
ocol suprafetei clidite de atunci i constituind, in
1893, pe mari distante, limita de fapt a Bucurestilor
Ele erau, incepind de la Plata Victorici spre cst :
$oseaua Bonaparte, azi lije Pintilie, $oseaua Stefan
eel Marc si Soseaua Mihai Bravu, apoi de la Plata

..".11;r114Ar

Victoriei sprc vest: Soscaua Basarab, azi Nicolac

Titulescu, iar in partca de miazazi, $oseaua Pandurilor vi $oseaua Viilor. De-a lungul cclor doua maluri

ale Dimbovitei, curgind supusa in fundul transcci,

vi anume, pc tot parcursul ci citadin, de la Grozavesti
pina la Abator, se trasara strazi largi numite
splaiuri" ; termcnul a fost format probabil dupil
francezul esplanade. $i in alte parti ale orasului se
deschid numeroase artcre noi ; o enumerare a Ion
e imposibila In cadrul acestei lucrari ; ne multumim
sa semnalam, cu titlul de exemplu, bulevardul numit
azi Gheorghc Dimitrov, taiat in 1890, vi bulevardele

Fig. 72 Tnnini cu ni pc Cain $c(Lan-Vuall. (KM)

vi

Filantropia

azi 1 Mai

Jianu

azi Aviatorilor

vi Bulevardul Nou azi Dacia acesta din urma

taiat in 1910. Se continua pavarca, introducindu-se,
dupa 1879, calupurile de granit dobrogean (Turcoaia i Iacob Deal); s-au incercat ',Ina in 1880 si
granitul italian i porfirul belgian de Qucnast, in
afar de granitul i gresia de Scotia, amintite mai
inaintc. Dupa 1906 incepe sa se preferc pavajul asfaltic, accsta asigurind o suprafata carosabila
neteda.

pe o seama din arterele principalc ale oravului (23

decembrie 1912). Concomitent crau in functiune
vagoanele Cu cal; ultimele au fost retrase la raceputul lui 1929. In cc priveste tramcarele Cu cai,
o noua concesiunc c acordat in 1891 unui antreprenor, Toma Blindu, care vi-a legat numele de
acestc ncpretentioasc vehicule ; ele durcaza pina in
1904. Pe timpul expozitiei din 1906, a functionat
un tramcar electric, facind cursa Plata Tcatrului
Plata Expozitici ; taxa era destul de mare: o bancut", adica cincizcci de bani sau jumatate dintr-un
leu aun.
O inovatie in domeniul comunicatiilor a constituir-o
lelefonid. Inceputurile rctelei bucurcstene datcaza din
1890.

Pc aceste artere noi i pe cele vechi circula acum

tramvaie numeroase, si nu numai cu cai, dar si

electrice. In 1890, noiembrie 30, ia nastere Ind o
societatc de tramvai concesiunea Frederic Thalassa i conte E. Graziadei
cu un capital de 2 milioane lei aun; aceasta noua societate", cum ii spuneau bucurestenii, instalcaza o serie de linii, vagoancic

avind tot tractiune animal (vezi fig. 72); pune insa

si o linie electrica, pc Bulevardul Vest-Est : Cotroceni-

Obor, una din cele dintii in Europa. Inaugurarca

liniei electrice a avut loc la 9 decembrie 1894. Bene-

ficiile ambelor societati fiind mai mult decit mari

vcchca socictate a dat, in 1906, la un capital de
2 milioane, un beneficiu de 764.471, deci mai bine
de 38% se infiinteaza, cu capital in mare parte
liberal, la 26 mai 1909, o a trcia, numita Societatea
comunala a tramvaielor Bucuresti (S.'I'.B.), in care
primaria era cointeresata, primind, pcntru aportul ei,
o cota-parte progresivi din beneficiu. Dupa ce cistiga
procesul intentat de partidul conservator, venit intre
timp la putere, proces rasunator, caracteristic pentru
moravurile politice ale vremii, aceasta a trcia socie-

tate incepe exploatarea liniilor de tramvai electric

Sub raportul luminatului, retcaua de gaz acrian

se cxtinde, si in 1894 se introduc becurile Auer,
care dideau o lumina mai puternica. Dar faptul prin-

cipal, in rstimpul de care ne ocuparn, e introducerca luminii electrice. Prima 'instalatie s-a facut in
1882 la Palatul regal din Calea Victoriei, de undc
se alimenta si Palatul Cotroccni, apoi Tcatrul National, la reprezentatiile festive, si Gradina Cismigiu.
Primaria si-a instalat lumina electrica tnai intii la
Abator, in 1888 ;uzina de la Grozavcsti care deservea

orasul s-a construit intre 1888 si 1892; cca de la

Filarct dateazi din 1908. La inccput, au fost pe
strzi lampi cu arc voltaje, cu globuri mari ; le-am
apucat inca la $oseaua Kisselef, pc Bulevardul Lascar
Catargiu si pe Bulevardul Vcst-Est. In 1906 cxistau
in total numai 151 (o suta cincizeci i tutu) de asemenca

lmpi, plus 66 cu incandesccnti.

In aceasta perioadil s-au ridicat o serie dc cladiri,
uncle din ele monumental; pcntru institutiile publice. In 1882 se cladeste, in lata Cismigiului, pe
bulevard, localul Monitor:dui oficial azi sediul dimetiei generale a Arhivelor Statului
iar in anul

urmtor, vasta &Wire a Ministerului de Finantc,

159

www.dacoromanica.ro

4./.

'III.
iii1 si si ii II i

Firir7
11

11

.1

11110

II II II II 11

\is

II !I 11 III

-T110111

kw/

II II 11 I

"

Fig. 73 Palatul Justipci.

(S),

n
q

Fig. 74

Iiolul Atencului Roman. In fund, Inceputul

celor doul sari care duc la 6212 de spect no,. (S)

J.

Fig. 75 Muzeul de ittorie natural Grigore Antipa".

(S)

4,00,

AL&

I'..,
- r ....
,
t I ..! ! ! t
!ism -if_

tt

i.,;

.....
..

% I :

5.

,.

L.,

Or

"-`,
'

7:!'

.
.

r
1-

-I

5,, 1-"'

:
Z:

e.

r-,,.

AN

....

:
. A

17

-...

..", Orr .... 11r,; -1-!. ---:::----- -......

1

A '"

i.

,a.--,- -.A.------,4

.. 3.
.- 0- t, ,..

,:,,,,,

-:-

::

. ,,,,,
, 4Ff

.
..e

....._

-,

www.dacoromanica.ro
e,

pc Calea Victorici, continuind cascle Romanit. In

acecasi vreme se lucreaza, dupa planurilc arhitectului

francez Paul Gottereau, la partea ccntrala, noua,

a Palatului regal
in martie 1881

proclamarea regatului avuscse loe

legind-o dc cca vcche, din stinga,

printr-o sali circulara, cu acoperisul in forma dc

cupola. Impunatoarca cladirc a Atcncului Roman,
ridicata prin struinta lui Constantin Esarcu

era dati un lcu pcntru Atencu"

formula

c gata in 1886

(vezi fig. 64 si 74). Urmeaza o serie dc cldiri destinate invanmintului: accca a Ministcrului Instructiei
Publice, in 1887, pc strada Diaconcselor, azi Spiru
Haret, cladirca Liccului Lazar, In coltul de sud-vest
al Cismigiului, in 1889, si cladirca colii de comcrt,
in 1890. 'Tot din 1890 este i localul Institutului
medico-legal. Doua constructii monumentale, palatul

inceputa, sub conduccrca gcncralului bclgian Brialmont, in anul 1883.

Paralel cu cladirile publice, se inalta accica ale particunrilor. Potrivit statisticilor, s-au construit, in
intervalul 1885-1905, minus anul 1902, pentru care
nu sint cifre cxactc, nu mai putin dc 14.970 (patrusprc-

zccc mii nouil sute saptczcci) de imobilc. Cifra mi

mai mare o gasim in 1890: 1.179 dc imobilc ; cca
mai mica in 1901, anul sccetei, deci an de criza :
numai 252. Sc construicsc case dc tot felul, i marunte,

Ministerului de Agricultura si Domenii, in stil renaissance, i Palatul de justitic, cu o impunatoarc

fatada (vezi fig. 73), sint gata in 1895. Curtea de
conturi isi are localul sau, linga accla al Ministcrului
de Finante, in 1898. Doi ani mai tirziu, la fincle

lui 1900, c gata somptuosul Palat al Postelor (vczi

fig. 76), a carui piatra fundamentall fuscsc pusa la
24 octombric 1894 si care costase, inclusiv instalaOle, suma de 6.071.227 lei aur ; fatada accstui palat
seamana cu fatada Palatului Postclor din Geneva.
O alta cladire somptuoask tot pe Calca Victorici,
pc locul fostei manastiri Sf. loan grcccsc, c Casa
dc economii, depuncri si consemnatiuni ; inaugurarca
ci arc loc in 1901. Urmeaza palatul Facultatii de medicina i localul Institutului de bacteriologic, ambcle
din 1903. Altc doua institutii de cultura', i anumc,
Muzcul de istorie naturala (vczi fig. 75) si Institutul

geologic (vezi fig. 77), ii au cladirile gata in 1906;

sint situate la inceputul Soselei Kisselcf. Piatra fundamental a palatului Camerci de comert si industrie
azi sediul Bibliotccii ccntralc dc stat (vezi fig. 78)

in Strada Doamnci, s-a pus in ziva dc 11 mai 1908.

Dintre ministerc, accla al Lucrarilor Publicc isi
construieste intre 1906 si 1910, arhitcct fiind Petre
Antonescu, un impunator palat, in stil ncoromanesc,
azi scdiul Sfatului popular al Capitalei ; acclasi stil
il regasim si in Casa corpului didactic, terminan cu
putin inainte de intrarca Romaniei in primul razboi
mondial. Numai Palatal Primarici sau, cum se

spunea pe atunci, ospelul comunal" n-a avut

noroc. Dei exista un intercsant proiect, acela al
arhitectului Mincu, printele stilului ncoromanesc,
dcsi toata lumca era de acord ca Bucurcstii au
nevoie de o primrie reprezentativa, totusi, din
cauza intrigilor politice si a ambitiilor personale,

lucrarca nu s-a facut. Nu e cazul, ca i la strzi,

sa dam lista completa a cladirilor publicc ridicate
intre 1878 si 1914: Icoli, localuri administrative
(vczi fig. 79), judecatoresti, sanitare, militare (vezi
fig. 80) etc. Mentionam doar, pentru a incheia
acest capitol, lucrarea de mari proportii, foarte costisitoarc s-a dat cifra de 200 dc milioane lei aur
si, pina la urma, inutila, a fortificatiilor Bucurestilor,

Fig. 76

Popa =trait. (P.II)

fa mahala, asemanatoare casei tarancsti

doui ocnite

desprtite de o sari si case de burghczi mici

mijlocii, de obicci in stil vagon", incaperile vcnind
la rind, de-a lungul unui culoar sau geamlic, si case
mad, boicresti", ale mosicrilor i potcntatilor politici,
cautind sa imite pc cele apusene, asa-ziscle bdiels
parti cullers. Din accasta ultima categoric citarn citcva ;
uncle din cic exista i astazi. Este astfcl Palatal Cantacuzino, pe Calca Victoriei, actualmente sediul Uniu-

nii Compozitorilor si al Muzeului George Encscu,

mai inainte scdiul Presedintiei Consiliului de Ministri
(vezi fig. 81) ; Palatal Cretulescu, pe strada StirbeiVoda, mai inainte scdiul Muzeului de art rcligioas.
161

www.dacoromanica.ro

.
j

erirp7

*nt

I
.

.,t
r3t;

R..,

10

Fig. 77 - institutul geologic, la Inceputul Soscici Khscicf. (S)

RIP

In Pinta Victorici se ispravca dc construit in 1901

luxosul i prea impodobitul Palat Sturdza (vczi
fig. 83 si 84); proprietarul n-a apucat sl-I locuiasca,
murind intre timp, asa inch cldirea a devenit scdiul
Ministcrului de Externc; azi nu mai exista, in locul
lui inaltindu-se palatul, imbrcat in marmur, al
Prescdintici Consiliului de Ministri. Nu mai este
nici casa Marghiloman, in locul carcia s-a ridicat
un bloc avind la parter magazine si Cincmatograful

..). _ Or

rat
1

.,

Patria". Au ramas in schimb casa Monteoru, pe

A.S. A
1

1-

1I i

..

il
a

. .

,un

i'lly
n.: In:..1a

, _iF.
1

, ...

^...-

ri
A,...

=
.......,

et; ,...---;-,,,
',ji

... _____

Nail

,'

A"'

_.

_........ 0 '

ip

.,..1

..,

,,...'

..:,..1-4

i...,01.

-.....
qv
0.4
i

mil alb

II

Calea Victoriei, intre fostul Minister de Finantc

Academic, azi Casa scriitorilor Mihail Sadovcanu",
apoi casa Carp, pe Dorobanti, actualmente ambasada

turca, casa Ion Lahovari, tot pe Dorobanti, casa

Dimitrie Ghica, pe strada Sptarului, casa colonel
Macca, acum sediul Institutului de arheologie si al
Muzcului national de antichitti, pc strada I. C.
Frimu ; casa Alexandru Florescu, tot pe I.C. Frimu,
adapostind azi Institutul de Lingvistica al Acadcmiei Republicii Socialiste Romania, casa Assan,
astzi Casa oamcnilor de stiinta (vezi fig. 82).
irullor s-ar putca mult lungi: sint case si
palate, luxos construite, din materiale de bun
calitate,

pcntru a

caror

edificare s-au cheltuit

avcri si a cror intretinere reprczenta, de ficcarc,

Fig. 78

Palatul Mosel, actualinente sedlul Bibliotecii Centrale de Stilt

Republicii Socialistc Romania (P.B.)

munca satclor de pc
palate.

162

www.dacoromanica.ro

mosiile

stpinilor acestor

a/

rig. 79 Athivelc statului. In curtca interienra se .ni biserica ; gula ei

se vede in ninlocul fustelor chili, refacute, lc nulnIsticii Milui.Vod.sS)

In 1910 s-a constituit o Societate comunal5 dc

locuintc ieftine cu participarea Primrici, avind de
scop si construiasc5 locuinte pcntru cci Cu venituri
modestc. Ea a inccput intr-adev5r si ridicc ascmcnca
locuinte, in diferitc p5rti ale orasului, deasupra

Cociocului, in latura sting5 a Soselei Kissclef etc.

Pc de alti parte, planul din 1911 arati, pc strazile
Morilor si Octavian, in partea dc sud-cst a orasului,
o serie intreag5 de locuintc-tip, pc loturi-tip, purtind
numele Ciminul propriu". Dar, din cauza pretului
totusi urcat, deci a ratelor lunare corespunziltoare,

aceste locuinte ieftinc n-au fost accesibilc deck functionarilor i prea putin
ca s nu ziccm dc loc
luctitorilor din fabrici, ccfcristilor i tramvaistilor.
Ei au r5mas s locuiasdi la mahala, in case mizcre,
lipsite de avantajelc civilizatiei citadine.

Construindu-se mult, s-au creat, in chip firesc,

cartierc noi. Ele s-au dczvoltat atit in interiorul
orasului, ocupind o parte din numeroascle maidane

locuri viranc, cit si la margin= lui. S-au niscut

Suter, in partea de
sud a orasului, primul proiectat Ina din 1893
pc locul unei vechi b5Iti asanate, ce151alt ocupind
si povirnisul sprc lund al dealului de la Filaret,

si

astfel cartierele Grammont si

ambcle existente In 1906. Un alt cartier se formeazii

intrc 1900 si 1916 in lunca Dimbovitei, sprc SI.

Elefteric, avind ca arteril principali strada Costache

Fig. 80

Casa Central

Armatel, ratada clinspre Calca Victoria (C.CG.)

163

www.dacoromanica.ro

-1

n Of

ANN

_.

Iva

Fig. 81 Palatul Cantacuzino, scdiul Muzcului Enescu ti al Uniunn Compozitorilor. (S)

Fig. 82 Casa oamertilor de ,tiint.1, eonstrult1 In 1914; sehitect I.D. Berindel. (A)

:4

'-

11! 91111674-

oit4

11111:111115t,

164

www.dacoromanica.ro

will

tj

'T

0.1"

e'r

..0

R.

t.

ffe

o0

ID1

t.,L

:1
- r u

N.,-

0"...:4

11)

.0G

I
...-

I;

-...

'

R
r)rt.,-

'

;11

ii. :

ANOLIn9:-..

r,

'

, igi .8.'
- ,,,,.......

..
.

1 ',

,-.P m

AI,

nt '

Fig. 83 Palatul Sturm din Pi20 VIctotici; a servit ca scdiu

al Allnisterului dc Externc pinA In pfC211112 alui de-al donea
rizboi mondial. (NLA.)

..,

.........

..

' ,..,.. ,6

'64

I..

rr

.6..

..

..

to

..A

--"a

'

LkI

..

*.t. r . '
.

P .

;;

44'1.444.4
i4

'

Ii

,'
41444.4

mg.

,_

atz.-!

,
.77at.

-474 1

Fig. 84-. Interior al palatului &urn. (S)

www.dacoromanica.ro

165

Pig. 85

Calm Vietoriei la

lomputul sec. XX, vedcre

spre Posta Central!' vi

Ca.

de Depuneri; In primul plan,

spre

drmpta, Mamie hotel

de Frania; in arInga, biserica

Zlatari. (51.1.13.)

f
';

IMI

E Hn-7;

FRANTA
, s

L A

'

I
Negri. In mijlocul orasului, prin parcelarea unui

Se construicsc hotelc cu mai multe etale, cunt e

intins loc viran, proprictate particular a urmasilor

cunoscutului librar si editor Gheorghe Ioanid,
ja nastere un cartier, cu case elegante, de-a lungul
bulevardului nou", numit mai tirziu Dacia, o portiune rminind rezervati pcntru griclina public,

Marcie Hotel de Franta" ( Grand-Hoiel de France"),

terrninat in 1882, pe locul vechii case Damari, In fata
bisericii ZIAtari (vczi fig. 85), si Hotelul Luvrului",
la coltul strzii Skindar cu Calea Victoriei ; Hotelul

Parcul Ioanid. Un alt pare boieresc, cu imobile

Boulevard", opera arhitectului Al. Orescu, exista

Inca' de prin 1871; in 1877, proprietarul instaleaz

sc couture= de

api curenti in camere: era ultimul cuvint al con-

prin 1910; el ii va lua forma definitiva abia in

fortului. Tehnica betonului armat, care se introduce

si la noi, face cu putinti constructii tot mai inalte.
Prima &Aire cu multe ctajc din Bucuresti utilizind

luxoase, Parcul Filipescu", incepe

perioada dintrc cele dota rizboaie mondiale. De o

parte si de alta a nou trasatului Bulevard Lascar
Catargiu
actualmente Bulevardul Ana Ipitescu
Sc ridic intre 1894 si 1914 un al treilea cartier cu
locuintc frumoase. La periferie orasul se dezvolt5
in special de-a lungul arterelor de penetratie, unde
circiumilc si priviliile miruntc se inmultcsc, atinind
calea taranilor care si-au desficut produscle i sint
buni de cinste". In sfirsit, semnalOm infiintarea,
in 1898, in nord-vestul Bucurestilor, pc mosia Makincti-Grefoaicelc, a lui Niculac Bazilcscu i prin

initiativa lui, a unei noi asezIri numitc BucurestiiNoi. Lumea nevoiasi cumpiri loturi, la inceput cu
un leu i zece bani metrul pitrat, mai firziu pini la
2 lei si saizeci metrul, si incepe
face case. Pini
in 1913 se achizitionaseri loturi dc clue 1.423 de
calteni, reprezentind o suprafat dc aproape 144 de
hectare.

Orasul nu creste numai ca suprafati, ci inccpc si

se dczvoltc si in indItime. Dan ftind valoarea terenului,
in carticrele centrale, proprictarii respectivi cauti
si-1 utilizcze la maximum, construind imobile cu

mai multe etaje. Fenomenul inccpc a se dcsena dup

1860, cind existau in Bucuresti numai 58 de case

Cu doui etaje, fan de 1.327 cu un etaj si 13.321 Cu
parter ; el Sc accentucaz in special in ultimul dcccniu
inainte de 1916 si va cunoaste o dezvoltare deosebita
in perioada dintre cele douii rlizboaie mondiale.

noua tehnici a fost Hotelul Athne Palace", planurile datorindu-se arhitectului francez Thophile
Bradeau (vezi fig. 86); o alta, blocul Imobiliara",
dintre Calea Victoriei i strada Academici, ling
pasajul cu acelasi nume.
Dezvoltarea industriali Sc intensifici dupi votarea,
In 1887, a primei legi de protectie a industriei nationale. Am aritat in paginile anterioare cilsi mai inainte
de aceasti data au cxistat in Bucuresti i imprejurimile

lui imcdiate o seatn de intreprinderi industriale,

precum i citeva atelierc" metalurgicc mai dczvolrate. Dezvoltarea acestora a fost frinati ins tocmai
in preajma dobindirii independentei de convcntia,
comercialii incheiat cu Austro-Ungaria in 1875,
care, dacii a insemnat, sub raportul politic, recunoasterca drcptului de a trata i scmna asemenca conventii,
dcci indepcndenta vamali fati de Turcia, sub raportul
economic a lnsemnat insli o adeviirati subjugarc, o
invazic a pietei dc catre produsele industriale austroungarc fan de care acelea ale mestesugarilor si ale
industriei noastre incepOtoare nu pot lupta. O seami
de intreprinderi, in special tibicriile, specialitatc
bucuresteani, slut ruinate. Situatia aceasta tine aproape

un deceniu, lovind in interesele pa Sub presiunea

cercurilor interesate i, in general, a opiniei publice,

conventia ca Austro-Ungaria e dcnuntati in 1885

166

www.dacoromanica.ro

Fig.

86

Hotel
Palace.

At 110Ike

--,C,..,..!.

innE

LA

Ls

/111

.8
elJ

rriCl

krirt

protectioniste la dotazeci dintre articolele pe care

le producem noi. In 1887 se merge mai departe:
Parlamentul votcazi legea pcntru protectia industriei
nationale, lege care confer-ea intreprinderilor ce vor
avca minimum 50.000 lei capital, 25 de lucratori
instalatiile necesare deci intreprinderi ale marii
burghezii o serie de avantaje fiscale, tarifare si

de alta natura. Ca rczultat, intre 1887 si 1912 se

infiintcazii, pc temciul acestei legi, pe teritoriul
Rominiei, 769 (saptc sute saizeci i nouA) de intreprinderi, din care 274 lichideaz
uncle avcau un

it_tirlEt11-11

iar in anul urmtor Sc incheie convcntii comcrciale

cu Rusia, Franta i Elvetia ; ele prevd tarife vamale

p
u

de rsrit a Bucurestilor ia nasterc in 1912 Fabrica

de ciment Titan".
Se infiinteazi intreprinderi de textile si pielrie ;
in aceast din urm ramurl sint de mentionat fabricilc
Grigore Alexandrescu i Prodanof, ambcle in partca
dc sud-est a orasului, ling Dimbovita. Creste numarul intreprinderilor graficc ; doua dintre ele,
Univcrsul" i AdevArul", se dezvolta panic' cu
ziarele pe care le scot. Apar si primele intrcprindcri
chimicc i clectrotehnice. In 1899, la o populatie
bucuresteana de 282.071 locuitori, inregistram 24.843
de muncitori in industrie i comert ; in 1904, numarul

lucratorilor este de 27.255, la care se adauga 3.477

caracter artificial ; in 1915 cxistau, pc acclasi teritoriu,

de ucenici ; fatil de populatia totalil, insumind 290.740

847 de ascmcnca intreprinderi, utilizind 58.871 dc

persoane, lucratori si administratic. In Bucurcsti se

dc locuitori, accste doua categorii imprcunil rcprczing ccva peste 10,5%. Daca adaugam insa i famitale respective, atunci numrul cclor care traiesc de
pc urma salariilor primite din industrie este considcrabil. In 1916, in momcntul intrarii noastrc in razboi,

infiinteaza fabrici noi, in diferitc ramuri, iar atelicrelc

intrcprindcrilc vcchi, mai mici, se maresc, isi
sporcsc i utilajul si numirul lucratorilor. In 1893
crau in Bucuresti 115 intrcprindcri industriale, dintrc
care 102, cu 7.128 de lucratori, beneficiau de legca
incurajrii industriei nationalc ; in 1902 numrul
intreprinderilor bucurcstene crcscuse la 178.

In ramura alimentara apar o serie de fabrici ca :

Fabrica de bcrc Bragadiru", intcmciata in 1894,
fabricile de conserve Staicovici, Stirbei (la Buftea),
apoi mori i brutrii sistematice, distilerii, fabrici
de uleiuri vegetate ca Assan si Hermes etc.
In ramura metalurgica crcsc vechilc intreprindcri
Lemairre si Wolf accista din urma fabric in 1877
focoasc pcntru munitii de rilzboi, iar intrc 1900.-1910
i apar altcic noi.
incepe s produca utilaj pctrolicr
In ce priveste materialcle de constructii, se inmulteste numarul caramidiriilor, iar in 1887 Societatea
de bazalt artificial si de ceramica de la Cotroceni
instaleaza un cuptor circular si un malaxor ; cardmizilc sint fasonatc mecanic. Dincolo de marginca

se poate spune cA orasul a dpatat si un caracter

industrial. Accst caractcr se va acccntua apoi mutt
in perioada dintrc cele dou rizboaie mondiale
in mod hotritor, dupa 23 august 1944.
Comertul crestc i cl ; se inmultcsc magazinelc ;
vitrinelc devin din cc in ce mai atrgatoare ; apar,
dupil moda Parisului, si o serie de magazine generate"

cuprinzind tot fclul de mrfuri, din toatc domeniile.

Citm, din accastA categoric, magazinele Luvru",
distrus in 1911 de un puternic inccndiu, Magazinul
general" si Universel". In 1900 crau in Bucuresti,
dupa statistica oficial, 3.910 pravalii ; numarul Ion
crestc in 1905 la 5.631, aritind (led un spor remarcabil. O nota caractcristica a comcrtului bucurcstcan
il constituie comerftd ambulant, reprczentat in special

de oltcni", care duc in cosurile sau vasele Ion, ce

atirna la capetele cobilitei" purtate pc umeri, tot
soiul de produsc de la zarzavaturi, fructc, peste,

www.dacoromanica.ro

167

of,"

87
laurgiu; fotografie
din 1867 de Szatmary. (B.A.)

Fig.

Fig. 88

hurt ciimicelu

Mielul gras I" Olteni

cu miei riial. Itngl Piata Unirii,

1930.

pe la 1930. (51.1.13.)

mica diferenta dc prct

iaurt i giini, la gaz, otct, c5rbuni i flori pin5 in cele

mai indeprtate colturi ale orasului (vezi fig. 87-89,93,

dispenseazil gospodinele
dc a se mai duce In piati sau la prilv'alie (vezi si mai
jos, cipitolul despre ncgot).
Dezvoltarca victii industriale si comerciale in
Bucuresti a fost favorizati si dc reteaua de band care
ia nasterc in accasti vreme, asigurind creditul in conditii mai bunc decit inainte. Banchcri si case mai mid
de bancil au existat Inca' din prima jumiitate a sccolului al XIX-lea. Cittn astfel pc Solomon Halfon, de
la care s-a pa'strat o scrisoare cifrata' adresat lui la
17 septembrie 1830 de cminarul Stefan Hagi-Moscu,
al ca'rui risunkor faliment, in 1838, dupi cc i se protestasera citeva polite la Viena, a lovit pe multi bu-

98). Lor li se adaugi moth", care poart5 in spatc

curse-gtitare" si tot soiul de vase de tinichca (vezi
fig. 90 si 91), apoi balcanicii mai ales bulgari,
albanczi
turci
care find brag5, pistil, salep
un fel de bragi ficrbinte
limonada, inghetati,
bigi-bigi" i alte zaharicale cc fac deliciul coi

piilor (vczi fig. 92,94,99); mai sint evrcii din Dudcsti

Vcarcsti, cu hainc vechi", prilncile din satcle

de primprejur, cu lapte cov4sit" (vezi fig. 95), tiganii
tigancilc cu ,,fiare vechi", floricele", porumbielu
fierbinte", flori de tot soiul, obiccte de os si de lemn
si cite altele (vezi fig. 96 ;i 97). De dimincat i pin5
seara tisuni orasul de strigitele variate i pitoresti

curesteni ce-i incredintaseri nu numai economiile

lor, dar si zestrea fetelor, banii copiilor rninori si,
uneori, intreg capitalul ; pe Manoah Hillel, al ca'rui

ale accstor negustori ambulanti, care

pcntru o

Fig. 90 Curse, grime I" Ne-

Fig. 91 .Curse, gritare l" Mcgustor ambulant, cu obiectc din

12611 si sirml. (S)

gustor ambulant mob cu atticole

de tInichca. (M.1.B.)

Fig. 89

Ne-

gustor ambulant de isn't pc la

Fig. 92
Alvitar, fotografle
din 1867 de Szatmary. (B.A.)

r
I.

www.dacoromanica.ro

Fig. 93

Negustor ambulant de

Fig. 94
Negustor ambulant de
placintl; fotografie de Saatmary.
(B.A.)

funii de usturoi In gura piepi"

Unirii. (A)

Vlnaltoare ambulant3
Fig. 95
de lapte covIsit ; fotogmfie din
1867, de Smtmary. (B.A.)

contoar a ars in focul ccl mare din 1847 si care a

important de actionari de acccasi provenicnt5, Banca

donat, prin testament, importanta sa avere Universi-

National a fost, chiar de la inceput, un putcrnic

instrument dc influent si control al accstui partid

din Bucuresti pentru bursc si premii. Accsti

banchcri dildeau bani cu imprumut, dar cu dobinzi
ridicatc ; aveau i rclatii cu cascic din striinAtate,
trgind asupra lor polite si onorind pc ale acelora.
In octombric 1865, sub Cuza, se intemciaz Banca
tiltii

Romnici, cu un capital vrsat de zecc milioanc ; ea

va dcveni, dupl decenii, Bank of Roumania Limiied.

Dar o viat bancar important incepe in Bucuresti

abia dup intemeierea, in 1880 a inceput sa functioneze la 1 dccembrie

a Bancii Nalionale a Romniei,

careia i s-a acordat privilegiul de a emite hirtic-mo-

ned. Realizatil in timpul guvernrii de 12 ani a

partidului liberal, incadrati cu conducatori i personal

recrutati din rindurilc partidului si avind un numr

care a izbutit

asigurc dominatia vietii economice.

In perioada cc urmcazI dup 1880 iau nasterc in

Bucuresti o serie de bnci inscmnate, uncle cu capital
romncsc, altele cu capital strin, o a treia categoric
cu capital mixt, romncsc i strin. Citilm astfel :

Banca agricol, cu capital romnesc, intemciat in

1894, Banca generala rominii, cu capital german din
Berlin, intemciat in 1897, Banca dc scont, cu capital
romnesc, in 1898, Banca de credit romfin, cu capital
austriac, in 1904, Marmorosch, Blank & Co., cu capital
roman, franccz, german i magliiar, in 1905, Banca

comercial romn, cu capital austriac, franccz

belgian, in 1906, Banca romncascii, putcrnica cita-

Fig. 96 Tig3aci vInaind flori

Lustrul I" Lustragioaici facInd Oman unui

trecitor; al3turi, o vinaltoare de flori. (MIS.)

Fig. 97

in Fiala Unirii.(A.S.)

www.dacoromanica.ro

&IA nccamuflata a partidului liberal, in 1910, si

Banca Franco-Romana cu capital romin i franccz,
in 1914. Dar al5turi dc aceste institutii bancarc mai
importante apar o multimc altele, mai mici, grupate
in jurul Bncii Nationale, in patrulaterul mrtrginit
dc Calca Victorici i strazile Doamnei, Smirdan si
Stavropoleos. In special pc strada Lipscani, ele se
tin lant.
Ca urmarc a dezvoltarii industriei i a crestcrii
negotului, a sporirii institutiilor de stat si a scolilor
de tot felul, populatia orasului crestc si ea. Dc la
177.646 de locuitori, cit era in 1878, ea ajunge la
203.375 in 1891, la 287.233 in 1900, la 331.307 in
1910, cu prilejul recens'amintului din acel an, la
362.452 in 1914, anul izbucnirii primului razboi

noilc cladiri publice:

Banca Nationala, cel mai

frumos templu ridicat norocului orb", Casa de de-

puncri si consemnanuni, asa de gratioasi, ca

ai

vrea sa vezi depunindu-se acolo obiecte dc arta si

consemnindu-se toatc tablourile lui Grigorescu",
Palatal de Justitie, capabil sa cuprincla pledantii
avocatii celor cinci parti ale lumii", Palatal Postelor
strivind vecinatatea si in lata ciruia primul-ministru
Mitia Sturza, stiind cit a costat, isi face cruce. Releva
plimbarea pe Calea Victorici si la Sosca a bucurestenilor eleganti, apoi inmormintarile pompoasc, unde
pini i cci saraci fac lux, in sfirsit, moravurile blinde"
ale populatiei. Tot un francez, A. Muzet, care a cu-

noscut orasul in prcajma primului rzboi mondial,

e impresionat de numarul mare al bisericilor si de
accla al spitalelor. Dar ceca cc Il mira in special este
desfisurarea luxului feminin" ; elegantcle de pe

Calea Victoriei sint imbracate cu o grip pe care

n-o gasesti decit in marile capitale".
t

p,
J.
"%Nor

-4/P
11:

Dar aceasta desfasurare de lux, ca

'

89.6-401,

t-

se completeaza prin infiintarea in 1881 a Scolii. nanonale de poduri isosele

urmasa vcchii scoli pentru
invataturi spetiale privitoarc la lucrari tehnice",

14711r

Fig. 98

si aspectul

ingrijit al centrului orasului, nu trebuie sa faca a se

uita celfilalt aspect, al mahalalelor, inotind in noroi
sau pral, Bra lumina, bra canalizare, cu case adesea
insalubre. Imbunattirile edilitare sint pentru o minoritate ; multimea celor saraci nu beneficiaza de loc
sau prea putin de ele.
Sub raportul cultural, ca si sub accla economic si
edilitar rastimpul 1878-1914 arc o deosebita insemnatate in istoria Bucurestilor. Invat5mintul superior

infiintate sub Barbu Stirbei, in 1852, de ingincrul

Olteni Cu COUrIk. tnamna, In Nap Mare, azi Piata Unirii.(M.1.11.

mondial, si la 381.279 in 1916, anul intrarii noastre

in razboi. lar suprafata orasului
intelegindu-se
prin accasta nu numai spatiile cladite, dar si curtile,
gradinile, pietele, locurile viranc
trece dc la 2.925
de hectare in 1878 la 5.614 hectare in 1914. Potrivit
acestor cifre, luatc din statisticile oficiale, se poate
dar afirma ca in rastimpul dintre razboiul independentei i primul razboi mondial, Bucurcstii si-au dublat
atit populatia, cit i suprafata.
Calatorii straini care vizitcaza orasul in aceasta
vreme sint impresionati dc cele cc vid, de o scam de
aspectc ale lui. Inca in 1879, francczul de Moiiy releva
putcrca si vitalitatca" Bucurcstilor. Compatriotul

francez Lbn Lalanne si care in 1862 se numea $coala

de ponti i oselc, mine si arhitecturi a Faculatii
de teologic (1884) si a Acadcmiei superioare de studii
comerciale si industriale (1913). In invatmtntul
mediu
pe atunci se spunea secundar
se infiinteazi noi gimnazii, care apoi, prin completarea
succesiv a claselor, devin licee: gimnaziul Dimitrie
Cantemir i Gheorghe incai. Se dezvolta invaamintul
comercial si profesional, cel normal si primar, precum
si invatamintul particular.
Tiparul ia avint. Apar tot felul de ziare i reviste,
politice, literare, stiintifice, artistice i satirice. Presa
cotidiana sporeste. In 1884, august 20 st.v., italianul
Luigi Cazzavillan scoate Univers/d, la inccput mai
mult o foaie de anunturi si reclame, dar care, treptat,

devine ziarul cu cel mai mare tiraj din tan% Patru

saki Andr Bellesort, care ne cerceteaza in 1905,

vorbeste dc caracterul vcscl" al orasului, inecat in
verdeata, dc strazile lui inteirninabile", in care
coliba se sprijina de zidul villei, spectrul cocioabei
de iluzia palatului". Diferitcle grupe etnice nu sint
prea amestecate : exista un cartier ruscsc
al muscalilor
unul armcnesc, un cartier evreiesc, unul

ani mai tirziu, in 1888 de la 15/27 august aparc

Adevdrld, sub dircctia lui Alexandru Beldiman, apoi,
de la 24 fcbruarie st.v. 1898 inainte, sub a lui Constantin Mille, ambii dc convingcri democrate si imprimind
foii pe care o conduceau aceasta directie. Din 1904
(februarie 2/15) apare si o editie matinal5 a Adevdruhd, mai intii sub titlul Adevdrld de dimineafd, apoi
(8/21 decembrie) sub acela de Dimineala. Presa politica e bine reprezentati, cele dota partidc de guver-

bulgiresc, apoi strazi cu bacani greci. II impresioneazi

namint" avind chiar si oficioase in limba franceza.

170

www.dacoromanica.ro

Conservatorii au Tirnpul, ilustrat prin stralucita

pin acum, crcatia literati romneasca. Numcroasc

colaborare a lui Eminescu ; primul numar icse la

15/27 martie 1876; mai apar, servind acelasi partid,
Constitutionalul (1889-1900), Conserva/oral (de la
1900 inainte), Epoca (1885-1889 si de la 2/14 noiembric 1895 inainte), prim-redactor fiind la inceput
Barbu Delavrancea, si La Rottmanie (de la 16/28
octombrie 1898), de nuand takista, adic exprimind
punctul de vedere al lui Take Ionescu. Liberalii, in
afar de Romiinul, vcchea foaie a lui Rosetti, scoas
in 1857, dispun de l'Indpendance rournaine (de la
19/31 iulie 1879), de Voider nationald, al card prim
numar apare la 10/22 iulie 1884, si de Viitorul (de
la 1907 inainte). Ta fiind, in 1886, presa muncitoreasca, ea devenind, din 1894, zilnica (vezi mai los,
p. 174). Foile satirice continua o veche traditic

mud de la Iasi la Bucuresti (1 aprilic 1885) ; dintre

revistele care apar in capitala, semnalarn Literatorul
Revista literard (1880-1905, cu intermitenta),
organelc cenaclului Al. Maccdonski ; Revista nond
(1887-1895), de sub conducerca lui B. P. flascleu ;
Literatura ,ri aria romnd (1896-1910), a lui N. Petrascu ; Semdraiorul (1901-1910), intemeiat dc Vlahut i Cosbuc, condus o vremc de N. Tonga i uncle
au scris St. O. Iosif, M. Sadoveanu, D. Anghel, Ion
Gorun, Sandu Aldea etc. ; Convorbiri, devcnitc apoi
Convorbiri critice (1907-1910), ale criticului litcrar
Mihalachc Dragomirescu, i Viata notal (de la 1905),
revista simbolistilor, conclusa de Ovid Densusianu.

reviste stau la dispozitie.

Convorbirile literare se

bucuresteana ; conduse, intre altii, de Caragiale

(Moftul romiin) si Ranctti (Furnica), ele nu crud,
ca i inaintasele lor, nici guvernul, nici pe capul sta-

tului si niel capeteniile politice i religioase europene, pe imparatii Austriei i Rusiei, pe papa de
la Roma.

Apar case de editud, cu tipografii

capitaluri

superioare acelora de care dispusesed predecesorii.

Se remarca in special Editura Minerva", care publica'
cu grid operele scriitorilor reprezentativi ai vremii
si operele clasicilor. De mai mici proportii e activitatea, in aceasta directie, a casei Socec" instalata

In imobilul din Calea Victoriei azi magazinul

Victoria" si a casei Sfetea". Remarcabila, sub
raportul difuzarii, al raspindirii gustului de citit,
se dovedeste Biblioteca pentru top", a editorului si
librarului Leon Alcalay ; alcatuita din volumase a
30 de bani, ea pune la indcmina multimii traducen i
din operele
ce-i dreptul nu intotdeauna ingrijite

literaturii universale ; pe calea aceasta la cunostind

marele public, care nu putea citi in limbi stdine, de
Tolstoi, Dostoicvski, Emile Zola, Guy de Maupassant,
Jules Verne, Sienkiewicz i atitia alti scriitori cu
fairna mondial. Si Editura Minerva" a scos o
asemenea bibliotec" populara, la acelasi pret ; traducerile ei erau mai ingrijite, dar numarul volumelor
difuziunea ion mai mica.

Dar accentul principal cade pe opera de creatie

originak, in literatura, stiind i ard. E vremea cind
serie neintrecutul Caragiale
apar Momente, schite,
amintiri, Teatru

Nuvele, povestiri

strinse apoi

toate in Opere complete la Minerva" ; end Eminescu

publica cele mai frumoase poczii ale sale (anii 1878
1883), cind George Cosbuc &A la iveala Balade fi
idile, Fire de tort, Ziarul unui pierde-vara, cind Mihail
Sadovcanu incepc splendida serie a povestirilor, chid
se manifest Delavrancca, Vlahud, Al. Macedonski,
Octavian Goga, Bratescu-Voinesti, Emil Girleanu,

Ion Gorun, Panait Cerna, Ronetti Roman, Pare

Ispirescu, Sandu Aldea, N. D. Cocea, cind apar primele poezii ale lui Tudor Arghezi i versurile lui
D. Th. Neculud si A. Toma, cind, intr-un cuvint,

se vadeste, cu o putere

si varietate nemaiintilnita

Fig. 99 mpAnica I" Negustori ambulAnti dc lirnonna ; tmul poarta (ca.

(ht.1.11.)

Foartc importand c i crcatia artistica. Expozitiile

din Bucuresti ale lui Theodor Aman (vczi fi g. 100),
Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, fiu al capitalei,
si Stefan Luchian arata ea pictura romneascil a atins

un grad de maturitatc, de perfcctie care o face sii

stca cu cinste alturi de pictura marilor popoarc ale
lumii. Orasul nsui, cu mahalalelc lui, cu tipurilc lui
pitoresti, dar si cu mizeria lui, inspira pc accsti trci

maestri, in special pe Luchian, carc-i consacrii o

serie de pinze. Spre sfirsitul cpocii incep sa se manifeste i Pitrascu, Pallady, Iscr i Tonitza. In sculptura
se impune Ion Georgescu, cxpozant la Salonul din
Paris (1880) si autor, !rare altele, al statuii lui Gheor-

ghe Lazar din lata Universittii (1885). in muzica,

bucurestcnii au prilejul s-1 ascultc pc George Enescu.
Activitatea stiintifica este i ca insemnata. Sc lu-

crcaza in toate domeniilc: in medicina, ilustrata prin

profesorul Victor Babes, directorul Institutului dc

bacteriologic, si ncurologul Gheorghe Marincscu,
ambii invatati de renumc curopean, in matcmatici,

www.dacoromanica.ro

171

'
..

I..' " .

.,
. 'et: "4,
',..igit.

o.r

.
Tx.

--.

'.,1,

.,

;..7-...r...,,, :--

4.

e 0 -..'imk.i a 4;
m

- .,1
,,.
..

!"- --. 4-./..;

--r.
-

.,.:

.'''''','L

"

J. t

i ki,.

. '4 7';
LVI

..
1.
"

'.. t

)1.e.....

. ..

.......

.7.11,"

1;L:, v-

v: . .
4.

I.

l ' Ve0 .

.....:

... ,
,,,

.,-

;;"

0 ,....-.,.......-

...-,-- .,

:-.....

1....g,?.

..

46:-.1,..
-

- .-40
...
'

1-.. 4 '' .-'''',, :-..!,;,...4".r?=,

'.

.g

II-

..

'

li

't l'', 4: '.

..

.1

..

'

'

r=t- .

fil'l

t.'

.. ,!6a.

..!..

,,,

-1.ii
..,i`.-,-14t

.11**

- ....

A
"

[..

7t.6417;.

;II t t

4.4

`-

ri-wzz
r.

4t. ^

4 '4'

r!J ii;mti

'

i.-

41,

0.

d,

1'/Aq ioo.

..!!. !!, ;.yta

04.
,

..... .44
PI

Fig. 100

uncle se rcmarcil Gheorghc Titeica, in geologic, unde

publica lucran i inscmnate Ludovichlrazec Gheorghe

Murgoci, in stiintele naturalc, al caror reprezentant

valoros c botanistul Dimitric Brindz5. Acrodinamica
tehnica au un stralucit exponent in Aurel Vlaicu.
Avionul lui, construit in Arsenalul din Bucuresti,
uimestc, in august 1910, pc locuitorii capitalci, care
avusescra totusi, cu aproape un an inainte (octombrie
1909), prilejul si vada zburind pe francezul Blriot,
pe tcrcnul de la hipodrom. Istoriografia cunoastc
o dezvoltare remarcabila. Academia incepc (1887)
editarca marii colectii de documente externe Hama-

Mineul Theodor Anun. instalat in Costa locuin/A a artistului.

PC wads CA. Rosetti; aiprinde picturi, &set, acuarcle si sculptuti ale
lui Anon (1831-1891). (WA.)

literari i stiintifici
alituri de Buletinele cclor doua
comisii amintitc mai sus si de acela al Societatii gcografice, apar o serie intreaga dc reviste i anuare
privind toatc domeniile tiintei. Este, si sub accst
raport, o perioada de intensa activitatc, de emulatic
crcatoarc.

Sub raportul victii politice, perioada intre 1878 si

1914 inscamni consolidarea regimului burghezomosicresc i este dominatI dc lupta celor doua partide,

akii publica in Memoriile ei numcroase studii avind

drcpt autori atit pc reprezcntantii generatici mai vechi,

liberal si conservator, pentru putere. Ele se succed

in fruntc cu B. P. Hasdcu si A. D. Xenopol, cit si o

intreaga pleiadl de tincri cercettori, dintre care

Cind rabdarea partidului din opozitie e pc sfirsite,

chant pe loan Bogdan, Dimitrie Onciul, Grigorc

la Dacia" (fostul Han Manuc"), la Lyric" (in sala

tcatrului), la Eforic", In care guvernul e atacat
violent ; urmcazi apoi manifestatii de strada, Incadrate de agcnti electorali zgomotosi ca, de pilda,
faimosul Popa Tache" al conservatorilor sprc
a impresiona factorul constitutional", La alegcri,
presiunea administratiei se face simtita sub toatc
formele ; intra in functic i bitele si chinorozul", cu

Tocilcscu, Nicolac Iorga, Vasilc Pirvan si Constantin

Giurcscu. Sc infiintcaz Comisiunea monumcntelor
istoricc (1892), avind drcpt scop restaurarca intretinerca accstor monument;
Comisia istorici a

Romanici (1910), urmarind publicarea, in conditii

stiintificc, a vechilor noastre textc. Societatca romani

de geografie, infiintat Inca din 1875, editcaza, in

aceasta perioad, Marele digit:mar geografic al Romeiniel,
provenit din contopirea dictionarelor geografice

judeiene.
filologie, dupa Hasdeu, se remarca Ovid
Densusianu.

Alaturi dc publicatiile periodice ale Academiei,

corespunzind cclor trei sectii ale sale
istorica,

periodic la cirma statului, liberalii stind ccl mai mult.

el organizeaza intruniri in diferite sli din Bucuresti,

care erau minjiti adversarii. Uncle sectii de votare, ca

de pildi, aceea de la Maidanul dulapului", pe Calea
Serban-Voda, i ficusera o trist celebritate din
asemenea procedce. Dar toate acestc agitatii se pctrec
intr-un cadru restrins, situ, dupa exprcsia consacratii,

furtuni intr-un pahar cu apa" ; din cauza Icgii elec-

172

www.dacoromanica.ro

torale cenzitare, marea mas a locuitorilor tarii si o

inscmnata parte dintrc bucurestcni nu participa la
viata politica. Modificarca din 1884 a constitutiei

nu largcste &tit prea putin accst cadru, cu toata

lupta dusa de C. A. Rosetti i partizanii lui, care,
infrinti, se retrag din Parlament. Ceca cc intercscazi
in primul rind clientela partidclor guvernamentale
sint afaccrile", posibilitatilc dc imbogatire cit mai
mare si in cit mai scurt timp. Au loc procese, adcseori
scandaloase, in legatuti cu contractcic de furnituri
ale ministerclor si primarici ; ics la ivcala adevarate
panamalc". Orasul creste intr-adcvar i Sc infrumuseteaza in cartierele ccntrale, industria si comertLI
sporcsc, dar in paturile tarancsti si in lumca muncitoare de la orase nemultumirea crestc. In primavara
anului 1888 (martie-aprilic) are loe o prima rabufnire
a accstei ncmultumiri : taranimea se rascoala intr-o
buna parte a tarii, dar mai ales in judetele din jurul
capitalci ; cu accst prilej, muncitorimca bucuresteana

manifest solidaritatca ci Cu rasculatii. Dupa scrbarile

jubiliarc din 1906
se implincau 40 de ani de domnie

a lui Carol I

cu prilcjul carora are loc cxpozitia

de pc vcchiul Cimp al Libertatii, transformat in parc
(vezi fig. 101) si impodobit cu numcroase pavilioane,
se produce puternica rascoal tar:incased' din 1907;
In dosul dccorului stralucit apare dureroasa realitatc.
Milsurile care se iau a doua zi dupi singeroasa represhine a rilscoalei
mii de tarani impuscati, sate rase
cu tunul
i anumc, legca invoielilor agricolc (de-

cembric 1907), specificind maximum de arena si

minimum de salariu, apoi infiintarea Casci rurale
(februaric 1908), avind dc scop cumpararca mosiilor
de la marii proprietari i revindcrca lor taranilor, in
loturi de cite cinci hectare, dupa aceca legca prevazind
arendarea obligatorie catre taranii constituiti in obstii
a mosiilor statului i comunelor (aprilic 1909) sint

paliative, miisuri dilatorii, care nu rezolva fondul

problcmei. Sc vedca din ce in ce mai limpedc ca va
fi necesara o noui improprietarirc in masa, ca la 1864.
Interventia armatci noastrc in Bulgaria, in iulic 1913,
Linde ostasii-tarani vazura o tara de mici loturi Orancsti, faril latifundii boieresti, contribui si ea la intarirea convingcrii ca e necesara i posibila rczolvarca
problemci prin exproprierca marilor mosii i improprietarirea cclor lipsiti de piimint. Pcntru a da putinta
legala sa se aduca la indeplinire accst program in

limitele, bineintcles, ale intercsului burgheziei

si
pcntru largirea bazci electorate in sensul votului
universal se fac
pe temeiul propuncrii prczentate
in Parlament la 24 februarie 1914, spccificindu-se
articolele din constitutic cc urmcaza a fi modificate

alegeri de constituanta. Noua camera se intruneste

intr-adevir in Bucurcsti, la 5/18 iunie 1914, si numeste o comisic din sinul ci spre a prezenta, in scsiunca
de toamna, propuncri concrete. Time timp, izbucncste

ins primul razboi mondial (15/28 iulie 1914), si

solutionarea chestiunii se amina.
In perioada 1878-1914, concomitcnt cu cresterca,
intr-o proportie insemnat, a numarului muncitorilor

Fig. 101 - Lattrl

din Par.'

Libertitii ;
moschei. (S)

In

drcapta, ininarctul fostci

industriali, arc loe inceputul organizarii lor politice.

Mai inainte se intemeiaser in Bucurcsti formatii de
ajutor mutual, incepind cu Casa de ajutorarc i prcvcdere a lucratorilor tipografi, care a pornit sa functioncze la 1 octombric 1858 si privca nurnai o categoric dc muncitori, i ispravind cu Asociatia generala
a lucratorilor din Romania, intemeiati la 1/13 octombrie 1872, la Ateneu, i care cuprindca lucratori din

toate ramurilc de productie, atit romani, cit si

straini". De la accst prim stadiu, se trece, dupa
rilzboiul indcpcndcntei, la formarca de asociatii profesionale avind dc scop apararca intercselor proprii
si lupta impotriva patronilor. Si de data accasta, tot
tipografii sint in fruntc, Cu asociatia lor De fteptarea ,
intemciat la Bucuresti, la 30 scptcmbric st. v. 1879,
Cu periodicele lor Govora i Galen/berg, ambele
din 1886; foaia anterioara, Socialism!, editata in capitala, in 1877, avuscsc o existenta scurta'. Lucratorii,
In rindul carora patrunde tot mai mult invatatura
marxista, i dau seama ca mijlocul cel mai eficacc
pcntru realizarea revcndicarilor ion este greva. In
iunieiulic 1888 are loe in capitala grcva gcnerala a
lucrtorilor tipografi, iar in august acelasi an, grcva
ccferistilor ; in anul urmitor, o delegatic dc muncitori
participa la primul congres al Internationalei a II-a,
tinut la Paris, sub conduccrea lui Fr. Engels. In 1890,
bucure.stenii N,5,1 prima manifestatic de 1 Mai ; ca a

avut loe de fapt, la 22 aprilic st. v. si a strabatut

173

www.dacoromanica.ro

face si triumfe programul partidului ; de aceca, Inca

in 1897, ei propun trecerca in partidul liberal, iar in
1899, la congresul al VI-lea, ei se despart efectiv de
P.S.D.M.R., tridind pe vechii lor tovarisi. Partidul
social-democrat primeste o grea lovituri ; formal
dizolvat, cl intri intr-o perioadi de reorganizare, de
refacerc, care se accentueazi in 1905, anul primei
revolutii ruse. In acest an, la 21 fcbruarie st. v., ia
nastere la Bucuresti primul sindicat muncitoresc din
Romania, prin stiruinta muncitorului timplar I. C.
Frimu, fiu de Oran sirac (vezi fig. 102). Exemplul lui,

convingitor, e urmat pretudindeni: pini intr-un an

i jumtate, se intemeiazi in toatil tara peste 50 de
sindicate, iar la 31 august 1906 are loc prima conkrint sindicali care alcge un consiliu general sindical.
Concomitent se produc o serie de greve, dintre care,
in Bucuresti, in 1905, greva tipografilor i aceea a
cizmarilor, iar in 1906 greva muncitorilor de la Regia
monopolurilor statului si a factorilor postali. In 1907

cind a izbucnit mama riscoali tirineasc.i dovcdind

prin amploarea i intensitatea ei neccsitatea acuti a
rezolvirii problemei agrare in favoarea maselor largi
da la sate, muncitorimca era alituri de trnime, si
intrunirea si motiunea
prin diferite manifestatii

de la sala Eforia" din Bucuresti (11/24 martie),

eliberarea de citre ceferistii din Pascani a tranilor
arestati, solidarizarea cu risculatii a unui grup de
petrolisti din Prahova isi arita punctul ei de vedere,
protestind impotriva represiunilor dezlntu ire de cercurile guvernantc. In 1910, in urma congresului tinut in
Fig. 102- 1. C. Frimu. (1.1.)

orasul, plecind din Strada Acadcmici 24, uncle era

clubul muncitorilor, si mcrgind pini la Filaret.
acclasi an, apar i noilc gazete Skagit, nip i Manca.
Un important pas mai departe in sensul organizirii
este constituirea, in 1893, in urma congresului de la
31 martie st. v., a Pal-lid:did social-democrat al maid/ardor din Romdnia (P.S.D.M.R.). Dc data aceasta,
muncitorimca are un par/id politic, cu un program
precis de revendiciri. Se hotira lupta pentru: votul
universal, egal i direct, firi deosebire de sex, religie
si rasa", cgalitatca in drcpturi a femeilor, impozitul
progresiv asupra vcniturilor, ziva de lucru de opt
ore, rcpausul duminical etc. In cc privcste tirinimea,
nu Sc preconiza Inc cxproprierea mosilior i improprictirirea subsecventi, ci riscumpirarea treptata"
a pimintului, acordarea de credite i unelte, desfiintarea prestatiei, precum si a abuzurilor la invoielile
agricole etc. Partidul social-democrat incepe si reprezintc o forti : din 1894 el are ca oficios o gazeti zilnic,
Lumea nota.

Din rindurile lui fac parte, alituri de

masa muncitorilor, si o seami de intelectuali, adepti

ai ideilor socialiste, desi ei mnii mari proprietari sau
burghezi cu stare ; crau aa-ziii generosi", in frunte
cu Vasile Mortun, Gheorghe Diamandi si Alcxandru
Radovici. Dar accsti generosi" n-au tiria dc caracter
necesari unci lupte indelungate, in opozitie, spre a

Bucurcsti in zilele de 31 ianuarie-2 februarie st. v.,

partidul social-democrat, dezorganizat prin plecarea
generosilor", se reconstituie ; programul e foarte
asemnitor cu eel din 1893. Cind, In 1913, trupcle
noastre tree peste Dunre si cind, prin Tratatul de la
Bucuresti (28 iulie/10 august), se hotiriste noul
statut teritorial al popoarclor din Balcani, partidul
social-democrat adopti o atitudine contrati rizboiului. Dar in timp cc conducerea oportunisti a partidului se mentine la o condamnare principiali, o parte
a muncitorimii, in frunte cu stefan Gheorghiu, dulgher i fiu de dulgher din Ploiesti (vezi fig. 103),

ja o atitudine hotiriti, votind, in Intrunirea de la

27 iulie st. v. din capitali, o motiunc prin care protesteaz impotriva anexrii, Bra' o consultare prealabil a populatiei respective, a Cadrilaterului. Tratatul
de la Bucuresti, din 28 iulic st. v. 1913, n-a

fost primul prin care se punea capt unui rizboi

din Balcani. Tot in capitala noastr s-a incheiat
tratatul din 19 februarie st. v. 1886, prin care lua
sfirsit rizboiul, zis de zcce zile", dintre Bulgaria
si Serbia.

In anii cc au urmat tiscoalci din 1907 i, in parte,

sub influenta zguduirii produse de aceast rscoali,
au luat nastere doui partide politice: partidul conservator-democrat, sub presedintia lui Take Ionescu,
partidul national-democrat, sub dubla presedintie
a lui N. Iorga si A. C. Cuza. Takitii, exponenti ai
burghezici mici i mijlocii ridicate in conditiile dezvol-

174

www.dacoromanica.ro

tarii capitalismului, se constituie in organism politic

la inceputul lui februarie 1908, printr-un congres in
Bucuresti, i rcpurteaza, intr-un scurt interval, o
serie de succcse clectorale, in special la Colegiul al
II-lea. Ei participa la guvernarea conservatoare de

sub presedintia lui Titu Maiorescu, in 19/2-/913,

in timp ce cellalt organism politic, national-democrat,

fondat in 1910, avind mai putin rsunet in mase

propovaduind antisemitismul, famine permanent in
opozitic.

BUCURE$TII IN TIMPUL PRIMULUI RA ZBOI

MONDIAL
Izbucnirea primului razhoi mondial (28 iulie st. n.
1914) a avut drept pretext asasinarea, la Sarajevo, a

principclui mostenitor al Austro-Ungariei, FranzFerdinand, si a sotiei acestuia de catre un tinar sirb,

Gavril Prinkip : in realitate, motivul adevarat, adinc,

al razboiului a fost ciocnirea de interese a puterilor

imperialiste, care, potrivit concluziilor lui V. I. Lenin,

urmreau acapararea de noi teritorii si subjugarea

de natiuni straine... jefuirea bogatiilor acestora" si
distragerea atentiei celor ce muncesc de la crizele
politice interne". Cele doua tabere in lupt de o
parte Anglia, Franta si Rusia, formind Tripla Intelegere sau Antanta, plus Belgia, Serbia i Muntenegru,
de partea cealalta Germania si Austro-Ungaria, adicii
Puterile Centrale
cautau fiecare si atraga de partea
lor, spre a-si spori fortele, diferitele state europcne

Fig. 103- tdan Gheorghiu. (LI.)

si cxtraeuropene. Intr-adevar, alaturi de prima tabra

infra in razboi Japonia (23 august st. n. 1914), Italia

in lupt nu voiau sa nc aprovizioneze cit vremc nu

crau sigurc de participarca noastr la razboi. Pcrioada
de neutralitate dura doi ani dc zile ; in accst rastimp

(10/23 mai 1915), alturi de cca de a doua, Turcia

se dusera tratative diplomatice ; inca la 1/14 octombric

(10/23 noiembrie 1914) si Bulgaria (10/23 septembrie

1914, guvernul roman avea din partca Rusiei recunoasterea dreptului de a-si anexa regiunilc din
monarhia austro-ungarl cu populatie romana"; in
cele din mina se ajunse, la 4/17 august 1916, la un
tratat formal de aliant cu puterile Antantei, tratat
deocamdat secret, iscalit la Bucuresti dc reprezentantii diplomatici ai acesteia, prin care se hotra ca

1915). Tara noastr era solicitata de ambele tabere.

Aveam cu Austro-Ungaria inca din 1883 un confidenil cunosteau numai capul statial tratat de aliant
tului,
ministrii de externe
dar
intrucit ea era cca care atacase, nu fusese atacata,
consiliul de coroano de la 3 august st. n. 1914 socoti
ca nu e cazul si se aplice prevederile acestui tratat
proclama neldralitatea armald. 0 mare parte a opiniei
publicc cerca si intram in razboi alaturi dc Antant,
spre a dezrobi pe fratii din Transilvania, impotriva

Romania s alipeasca, la finele razboiului, provinciilc

locuite de romani ale tcritoriului monarhici austroungare". Intre timp se vindeau cereale putcrilor
centrale, i aceasta prilcjui o serie de afacen i hatiruri

politica de opresiune i deznationalizare. Avuti loe,

cu permisele de export" de pc urma cirora se imbogatira o seam de acoliti politici i dc samsari. In

in acest sens, o serie de manifestatii si de intruniri

noaptea de 14 spre 15 august 1916, in timp cc in

publice la Bucuresti, de obicei in sala Dacia", la care

luar cuvintul, alturi de Take Ionescu, Niculae Filipescu, Barbu Delavrancea i reprezentanti ai romnilor
de peste munti, ca preotul Vasile Lucaci si Octavian
Goga. Armata fu concentrati i ocupa pozitii de-a lungul Carpatilor ; inzestrarea ci cu armament modern
si in cantitate suficienta nu se putu face insa, deoarece
noi nu aveatn uzinelc corespunzatoare, iar taberelc

satele tarii se trageau clopotele i suna goarna vestind

carora guvcrnele maghiare reactionare duceau o

mobilizarea general, primele noastrc trupc trecura

Carpatii i incepura inaintarea in Transilvania. Dar
la citeva zile numai dup accca avu loc dureroasa
infringere de la Turtucaia, i bucurestenii se temur
de o eventuala treccre a dusmanului biruitor peste
Dunare. Ea nu se produse pentru moment ; in schimb,
se produsera citeva bombardamente acriene, in tim175

www.dacoromanica.ro

pul zilci, cu avioane Taubc, iar noaptca, in doua

rinduri, cu balonul dirijabil Zeppelin. Au fost sute
de morti si rniti, iar urmele lasate in zidurile cladirilor
pe strada Atcna, pe strada Berzci, nu departe
de casa parinteasca a scriitorului accstor rinduri, pc
strada 13 Septembrie, la Arhivele Statului
sc mai
vazura multi ani dupa accea. Atacati de forte superiarc numcriccste si mult mai bine inarmatc, atit in
Dobrogca, cit si in Transilvania, trcbuiram sa nc

mita saptaminal acasa. ii vcdcam facind cos.& la

Posta ccntral, unde m duccam sa citesc, batute la
lipitc de zici, comunicatele de rzboi ale
masin
aliatilor. Aceleasi comunicate
francez, englez, rus
si italian
se puteau citi si in ziarele ncmtcsti

retragem mai intii pe linia muntilor, apoi, dup o

ungurcsti, in special Nene Freie Presse si Pester Lloyd,

care crau de vinzarc in 1917-1918 la Libraria
Alcalay", nu insa si in Bukarester Tageblat I, in varianta
romancasca a acestcia,Gal,-paThicurevlilor, si, mai tirziu,
in Lumina, dc trista amintirc, a lui C. Stere. Marcsalul

luna de rezistenta indaratnica, in care respinscseram

inccrcarilc dc strapungcre si dupa cc dusmanul trccu

Mackcnscn, comandantul trupclor de ocupatie si,

ca atare, rcsponsabil, in ultima instanta, de exploa-

Minima pe la Zimnicea, sprc rsrit. 0 mare lupta

dat pe Ncajlov, la sud-vcst de Bucurcsti, parea, la
inccput, ca va opri frontul si va apra capitala de
ocupatic ; pina la urmil insa furam infrinti
un

tarea dura a tcritoriului ocupat

general roman fiind luat prizonicr, planul operatiunii

cazu in mina adversarului
i trcbuiram sa continuilm rctragcrca sprc Siret. In ziva de 23 noicmbric/6
dcccmbrie primcle detasamcnte de germani patrun-

sera in Bucurcsti. Am vazut, din dosul jaluzelclor

trasc, trccind pe strada noastra patrula de ulani, cu
caii la pas, cu coifurilc acoperitc dc pinza, cu lancca
fixata la scara din stinga a scii ; in fund, pe dcalul
Spirci, ardca Arscnalul. Lumca statea zavorita prin
case si se temea de armata imbricata cenusiu (feldgran"), care napdise orasul. Bucatarii dc campanie
nemtcsti erau instalatc in curtea palatului, in Calea
Victoriei ; la ,,Capa" se asezascra bulgarii. Imediat
,ordonantelc" autoriapirura lipite pe ziduri
tatii de ocupatie, Cu tot felul de masuri i rcstrictii.
Trcbuiscm sa predam, inca in ajunul intrarii nemtilor,

toatc armcic: de la revolver si pusca de vintoare,

pina la sable si floret. Au venit la rind: trasurile,
caii, bicicletcle, zaha'rul care depasea cantitatea dc
cinci kilograme de familic, gazul lampant, vascle de
bucatric i cazanele de arama, clantele de la usi, de
alam3, precum si un numar dc saltcle, cearsafuri,
covoarc I blnuri. Incepind de la 24 aprilie 1917,
s-au luat clopotele de la biserici, lasindu-se, de
fiecare oras, cite unul. Bucurestii si judetul Ilfov sint
impusi, in mai 1917, la o contributic de 86 milioanc
lei pentru cheltuiclilc de administratie ale tcritoriului
ocupat, rcstul tarii ocupate acopera difcrcnta pin la
215 milioanc. Sc emite, din ordin, in ianuarie 1917,
de catre Banca generala a Tarii Romanesti filiala,
dc fapt, a bancii Diskonto-Gcsellschaft din Berlin
hirtic-moncda, bincinteles f 'Ara acoperire aur ;

acevta emisiune a atins, pini la urm, suma de

2 miliardc 175 milioane Ici si ne-a ramas in spinare.
Erau bancnote de 1.000, 100, 20 si 1 leu, de 50 si de
25 dc bani. Inccpc o exploatare sistematica l fad
crutare a tcritoriului ; se ia tot cc se poate lua ; se
Iasi locuitorilor, ca hrana, numai minimum neccsar
sprc a-si tine zilcic. Grinc, vitc, petrol, lemn dc conpina si macesc,
structic, lina, laptc, peste, fructc
ghinda si jir

totul se stringc si se cara in Germania ;

pe dcasupra, laditcle de cite cinci kilogramc de alimente pe carc ficcare soldat avea dreptul sa le tri-

locuia in casa

Meitani, pe Brezoianu, in fata Pietei Valtcr Maracincanu ; il vedcam citeodati trecind spre Sosca, calare,
flancat de doi aghiotanti si purtind faimoasa caciul
de husar impodobit" cu capul de mort st cele doti
ciolane incrucisate. Cind bulgarii au pus intr-o noapte
mina pc o seam de manuscrise slave de la Academic
si au vrut sa le transporte, impreuna Cu cite. a evangheliarc fcrccate in argint luate de la muzcu, peste
Dunarc, accst comandant al ostii dusmanc, scsizat
de reprezentantii institutiilor noastre, a fiicut totusi

un gcst care a imprcsionat pe bucuresteni: a dat

ordin tclefonic sa fic oprit camionul bulgar era
aproapc dc Giurgiu

si intors indrt. Marea majo-

ritate a scolilor nu s-au putut dcschide in primul

scmestru ; localurilc erau parte rcchizitionate, parte
stricate. In toamna lui 1917, Liccul Lazar"
intram

atunci in clasa a sasea

a functionat in cladirea
colii normalc de la Sfinta Ecatcrina. Acasa, urmaream, in ficcare seara, pe harta
se putcau procura
ascmcnca harti dc la librrii mcrsul operatiunilor
militare. Ecoul biruintclor de la Marasti si Marascsti,
ajuns in Bucurcsti pe difcritc ci
una din ele crau
ranitii germani, din care o parte fuscsera instalati in
avuscsc un cfcct inviortor, stenic
asupra populatici noastre. Un alt moment de imbarbatare a fost comemorarea de cinci sutc de ani de la
moartca lui Mircea ccl &Win, la inccputul lui februaric 1918, cind profcsorul Dimitrie Onciul a rostit
spitalelc orasului

la Mitropolic, dupa slujba, cuvintul de pomenire.

Enumcrarca poscsiunilor

din titlul voicvodului :

Amlasul, Fagarasul, tinutul dintrc Dunare si mare,

in momentul accla cind Dobrogca era ocupati in
intregime, cind cca mai mare parte din restul tarii

zicea sub cizma dusmanului, cind cram, dupa

vorba poporului,

cu apa

la

gurr, ne-a

dat

incrcdcre, nc-a facut si sperm in triumful drcptatii

noastre. Au urmat zilele grelc ale preliminariilor de la
Buftca si ale Tratatului dc pace de la Bucurcsti. Acesta
din urm, scmnat la 24 aprilic /7 mai 1918 de reprezentantii putcrilor ccntralc si accia ai guvernului roman

prczidat de Alcxandru Marghiloman, prevcdca ccdarca Dobrogei si a und f1ii dc teritoriu de-a lungul
muntilor, in suprafata de 5.600 de kilometri patrati,
cuprinzind virfurile dominante ; nc impunea, de
asemenea, conditii economice foarte grcle, care faceau din noi aproape niste robi. Industria, comertul,

176

www.dacoromanica.ro

finantele erau supuse contxolului german ; petrolul

intra in mina lor ; santierelc dc la Dunire erau luate
cu o chirie ridicoli pc zcci dc ani ; ni se lisa atit cit si
putcm munci
pentru altii. Tratatul de la Bucuresti
a rcprczentat tipul tratatului de exploatare, colonialist ;

el arta tuturor ce avea si ajungi lumea daci

biruia Germania lui Wilhelm al II-lea.

Din fericire, desfisurarea operatiundor militare pe
celelalte fronturi lui un alt curs ; cumpina rizboiului

se apleci in favoarea Antantei. Bulgaria, in urma

ofensivei din Macedonia a generalului Franchet d'Es-

percy, ecru pace ; armata austro-ungari, in &scornpunere, pirisi frontul italian ; cea germani, impinsi
necontenit indrr, in Fr-4.nm de generalisimul Foch,
trebui si ceari si ea incetarea ostilititilor (29 octombric/11 noicmbric 1918). Noul guvern roman predesedinte al consiliului fiind generalul Coandi
nunti Tratatul de la Bucuresti, care, desi ratificat de
corpurile legiuitoare marghilomaniste intrunite la
las, nu fusesc promulgat niciodati, i, cu o zi inainte
de armistitiul din Apus, mobilizi oastca ce ne rimisese, dindu-i ordin si intre din nou in Transilvania ;
intre timp, se produse evacuarea Bucurestilor dc
citre trupcle germane ; ocupatia durase aproape doi
ani, exact 707 zile.
Pribusirea Austro-Ungariei &du posibilitate maselor rominesti din Transilvania si Bucovina, unde
exista, ca si in intregul Imperiu austro-ungar, o situatie revolutionari, si hotirasci in mod liber asupra
soartei lor. La 15/28 noiembric, bucovincnii se intrusi proclamar unirea cu Rominia. Trei zile mai
tirziu, la 18 noiembrie/1 decembrie, in cctatea care
vizuse pe Mihai Viteazul biruitor si pe Horia tras
pe maxi', in Alba-Julia, se strinseri reprczentantii
poporului rominesc din Transilvania, din Maramures,
din Crisana si din Banat si intr-un glas hotiriri unirea.
Ei proclamar totodat o serie de principii democraticc, intre care: Votul obstesc, direct, egal, secret... pentru ambcle sexe... reforma agrari
drepturi si avantaje" pentru muncitorimea industriali,
ca in cele mai avansate state industriale", O dclegatic
a adunirii veni la Bucurcsti ca s adudi la cunostinta
guvernului nostru cele hotiritc. Sfirsitul anului 1918
vizu rcalizarea statului national unitar, Elsa cum il
visase Nicolae Bilcescu, asa cum il doriseri Kogilniccanu i Eminescu (vczi fig. 104). Pe drept cuVint, s-a afirmat recent: Desivirsirea unit* nationale a Rominiei era o neccsitate istoridi obiecti%
justi i legitimi, care concorda in intrcgimc cu nizuintele de veacuri ale poporului nostru i cu insusi
scnsul dezvoltrii istorice" (Gh. Ghcorghiu-Dcj).
Dar tot acelasi sfirsit de an vizu i singele muncitorilor curgind in Bucurcsti, salvcle de gloante inchizind pentru vccic gura acelora care cereal' piinc

din Octombrie. Muncitorimea era principia/ impotriva

rizboiului si pentru pace, dovadi schimbarca de titlu
a periodicului Romlnia munciloare, care sc transformi
in 1914 in os rdtbohil dovadi confcrinta socialisti

interbalcanici din Bucurcsti, din 6 iulic 1915, care

urmireste si suscite o puternici miscarc populari in
favoarca pcn, pentru o neutralitate absoluti i stricti,
pentru fritia intre popoare", dovadii manifestatia de la
Galati, din 13 iunic 1916. Traiul, si asa grcu, al

lucritorilor din fabricilc i ateliercle capitalei, se

inrutiteste in timpul ocupatiei germane. 0 serie
de intreprinderi sint rechizitionate si lucrcazi sub
regim militar ; alimentele, rare, se scumpcsc ; nu
existi nici un fel de ajutor in caz de board sau invalidiFig. 104 Lent, rnonumentul ridicat In mintirea oataallor elzutI In rieboiul pentru Intregirca nezmului. Inscriplia principal arc urmltorul cuprins:

Spune/I generaliilor viItorare cl noi am Clad suprensa call pe dmpurile

de b1taie pentru intrcgir. neamului". (C.CG.)

drepturi. Spre a intelegc cum s-a putut ajungc la

accasti groaznici cnim, c neccsar s ccrcetim condiiilc materiale si morale ale vietii muncitorcsti din
capital in anii rizboiului si mai ales in ultima parte

a lui, de dupi izbucnirea Mari Revolutii Socialistic

177

www.dacoromanica.ro

tate. Izbucnirea revolutiei burghezo-democratice ruse,

Fig. 105 Casa din Calea Modlor unde a funcPonat, pia In anul 1918.
una din primele dpografii muncitoreati Ilegale. (II)

la 27 februaric/12 martic 1917, la Petersburg, dar

mai ales victoria Mari Revolutii Socialiste, sub conducerea lui Lenin, la 25 octombrie/7 noiembric
acclasi an, inseamn5., in acestc imprejuriri, un mo-

In frunte pe vechiul

ment crucial. Decrctul asupra picii", adoptat de al

doilea Congres al Sovietelor, a doua zi dupi luarea
puterii, decret prin care muncitorimea din trilc in
rizboi era indemnati si lupte pentru cauza picii

riali a muncitorimii era din cele mai grcle ;

totodati cauza eliberirii maselor muncitoare si exploa-

tate ale populatiei de sub once robie si exploatare",

face o putemici impresie pretutindeni, inclusiv in

tara noastri. Inca in martie 1917 se rspindesc in

manifeste revolutionare (vezi fig. 105),
iar femeilc muncitoare organizeazi in accasti lunk
in ziva de 26, o impresionanti manifestatie pentru
piine si pace, manifcstatie in cursul cireia politistii
slut luati la goan. Prin venirea din Moldova a muncitorilor demobilizati, noile idei ii fac drum si mai
adinc, cistigi un numir tot mai marc dc aderenti.
Revendicarile se rostcsc tot mai hotirit. Se formeazi

Bucuresti

i devotatul luptitor socialist

Alecu Constantinescu.

La plecarca nemtilor din Bucuresti, situatia mateTara

fusese secituiti ; recolta din 1918, foarte slab5, lipsu-

rile devencau tot mai mari. Era natural ca acei ce

lucrau si cear si li se asigure lor i copiilor
lor viata de toate zilele. Au ficut-o nu numai
prin memorii serse, dar si prin greve i demonstratii
dc stradi care erau mult mai impresionante, aveau
o putere de convingere mult mai mare. Au avut
loc greve ale ceferistilor, muncitorilor de la Regie,
metalurgistilor, tipografilor etc. Din nefericire, in
loc si se cerceteze cu atentie dezideratele muncito-

ocupat, grupuri maximaliste", care actioneazi in

lucru esential si se ja misurile necesare

i
pentru satisfacerea lor, s-a crezut ci se poate rezolva
problema cu gloante. Patronii de fabrici, bancherii,
bogitasii, toti bencficiarii regimului, au cerut guvernului si le apere averile. lar guvernul, care se tcmea
ca miscarea muncitoreasci si nu duck dupil exemplul
proletariatului rus, la insisi fisturnarea rcgimului

ilegalitate, conduse de un comitet bucurestean avind

politic

nu numai in capita15, dar si in alte orase din teritoriul

rimii

178

www.dacoromanica.ro

Partidul

social-democrat,

devcnit

acum

Partidul socialist din Romania, publicase Declaratia

in care proclama drept tel final realia utilizat forta. Rezultatul a fost masacrul din Piata Teatrului i strada
de principii,

zarea societitii socialiste"

Cimpineanu, in ziva de 13/25 decembrie 1918, cind

au cazut 102 morti. Un bloc de piatra, cu inscriptie,

gravar pe marmura, aminteste astizi trecatorului

de crima svirit acum aproape cinci decenii (vezi
fig. 106).

1 --I.
1r-

Fig. 106

'

Inscriptia 3e.rat3 pe locul untie au fost Impuscati mundtorii

la 13 Deemnbrie 1918. (5)

BIBLIOGRAFIE
I. De la Unirea completa la rdzboiul

independentei.

Fr. Dam, Histoire

la
Roumanie contemporaine depuis l'avinentent des princes
1.

de

indigines jusqu' nos fours (1822-1900), Paris, 1900,

VII + 451 p. in 8 si o harta; 2. Marin PopescuSpineni, Contributiuni la isloria Invdtamintului superior,

Bucuresti, 1928, 295 p. in 8; 3. N. Iorga, Istoria Inv&
tdmIntului romanetc, Bucuresti, 1928, 351 p. in 8
4.W.G. East, The Union of Moldavia and Vallachia 1859.
An Episode in diplomatic History, Cambridge, 1929, IX +
220 P. in 8; 5. P. Henry, L'abdi cation du prince Cuza el

1934, 14 p. in 8 si o plat*" ; 9. Paul Sinduiescu,

Isioricul pavajelor bucurettene, Bucuresti, 1936, 192 p

in 8; 10. Marcel Emerit, Les paysans roumains depuis

trait d'Adrianople jusqu'r) la libiration des terra

(1829-1864), Paris, 1937, 579 p. in 8; 11.1. Velicu,
Inslitutul de la Sfintii Apostoli
Inceputul mitcdrii
le

de

redetteptare a romdnilor macedoneni,

In Rev, ist.

XIXII (1941-1942), p. 272-286; 12. Const.

. C. Giurescu, Siorafata motillor nand:M.0 secularizate
la 1863, in Studii, XII (1959), nr. 2, p. 149-157;
rom.,

13. Dan Berindei, Dezvoltarea presei bucurettene

perioada formarii

Romanic., Paris, 1930, 485 P. in 8; 6. T.W. Rikcr,

The making of Roumania. A study of an international
problem 1856-1866, Oxford-London, 1931, VIII +
592 P. in 8 (si in traducere romaneasca : Cutis s-a

la primul rcizboi mondial. 14.

Infaptuit Romania. Staid unei probleme internationale

1856-1866, Bucuresti, fa., 702 P. in 8) ; 7. Al. Lapedatu, In jurul asasinarii liii Barbu Catargiu, in Mem.
Sect. ist. Acad. Rom., t. XIV (1933), p. 185-226;

8. General Radu Rosetti,

Un document inedit asupra

mi,rcarii de la 3 august 1865. Scrisoarea lui Nicolae

Rosetti Balanescu cake Alex. loan Cuza, Bucuresti,

In

organizdrii statului national roma,,

l'avinement de la dynastie de Hohenzollern au trne de

(1856-1869), in Sludii, XV (1962), 3 p. 667-684.

II. De la rdzboinl independentei pind

Anuarul

statistic al oratului Bucuretli pe anii 1900 ji 1901,

Bucuresti, 1904, in 8; 15. Andr Bellessort, A &avers
la Roumanie I. Autrefois si aifjourd'hui, in Revue des
deux mondes, XXV (1905), p. 830-873; 15. Fr. Dam,
Bucarest en 1906, Bucuresti, 1907, IV + 548 p. in 8;
16. N. Popcscu-Ricman, Povestea lntemeierif oratului
Bucuretlii-Noi. Standaloasele abuzuri savIrtite de ferocele
economist N. Bazilescu, Bucuresti, 1913, 244 p. in 8;
179

www.dacoromanica.ro

17. A. Muzet, La Roumatue

272 P. in 8; 18. Titu Maiorescu, Istoria conlemporand

a Romciniei (1866-1900), Bucurcsti, 1925, 456 p.

istoria P.AI.R., Bucuresti, 1960, 659 p. in 8; 37.

Presa munciloreascd fi socialista in Romdnia, vol. I,
1865-1900, Bucurcsti, 1964, 1.388 p. in 8; 38. Deac

in 8 ; 19. Ion Ionescu, Istoricul invdfdmintului

in Romdnia pina la infiinfarea fcoalelor finlitecnice, in

Augustin, Momenle din inceputurik mifcdrii muncitorefti

in oraful Bucurefti, in Makriale de istorie fi muzeografie,

nouvelle, Paris, 1920,

volumul fcstiv al colii politchnicc din Bucuresti,

din mai 1931, p. 105-295; 20. C. Bacalbasa, Bucureffii de aliddad, 4 volume, editia a doua, Bucurcsti,
1936, 376 + 271 + 262 p. in 8; 21. Enciclopedia
Romdniei, vol. III, Bucuresti, 1939, p. VIII + 1181
in 4 ; 21. G. Calincscu, Istoria literaturii romdne,
Bucuresti, 1941, 948 p. in 4; 22. Barbu Angelescu, Societaka rolluind de ftiinle. 50 de ani de
activitae 1890-1940, Bucuresti, 1942, 141 P. in
8 ; 23. G. Costescu, Bucure,rtii vechiultti rega,
Bucuresti, 1944, 397 + XII p. ; 24. V. Bilciu-

Bucuresti, 1964, P. 5-22; 39. G. Tudoran,,Viefan

Gheorgbiu, propagandist fi organizator de seamd al mifciirii muncitorefti din Romdnia, in Ana/ele Institutatti,

X (1964), 1, p. 13-16; 40. N. Copoiu, Congresal de

reconstituire a Partidului Social-Democrat din Romdnia

(1910), in Ana/ele Institaului, XI (1965), 6, p. 3-13

Mifcarea muncitoreascd din Romeinia, Bucuresti,

41.

1965, 456 p. in 8; 42. G. Potra, Alimentarea cu apa

a bucureftenilor de altddad (manuscris).

III. Bucurefiii in timpul primului

rdzboi ni o ndi al. 43. Z.181." Im Zeppelin gegen

rescu,Bucurefii fi bucurefteni de ieri fi de azi, Bucurcsti,

1945, 369 P. in 8; 25. t. Buiuc, S.T.B. Scur, iskric

Bukarest, von dem ersten Offizier eines Z

Luftschiffes,

p. 18-20; 26. Ilic Corfus, Asemndrile Androneftilor,

Bucuresti, 1947, 145 p. in 8; Rdscoala fdranilor din

45. Const. Bacalbasa, Capitala sub ocupalia dupnanului,

Berlin, 1916, 107 p. in 8; 44. N. Georgescu,

puterea Pumnului de fier", Iasi, 1918, 96 p. in 8

al celor 38 de ani de activitate, in Bucurefti, 1947,

Carafoli, Aurel Vlaicu (1882-1913), Bucurcsti, 1955,

Braila, 1921, 256 p. in 8; 46. C. Kiritescu, Istoria

rdzboittlui pentra intregirea neamaui, editia a doua,

revolutionare ruse asupra inceputurilor mifcdrii muncitorefli din Romdnia, in Studii fi referae privind istoria

pumntdui german, Bucuresti, 1920, 367 P.

1888, Bucuresti, 1950, IX + 562 p. in 8; 27. Elie

vol. IIII, Bucuresti, fa., 504+702+573 p. in 8;

56 p. in 8 si ilustratii ; 28. Despre fi:fine* mifairii

Romdniei, t.

Virgiliu N. Draghiccanu, 707 zile subt cultura

in 8;

Enciclopedia Romeiniei, I, Bucuresti, 1938, p. 883

II (1954), p. 1223-1262; 29. Primele

936 ; 49. Gh. Gheorghiu-Dej, 30 de ani de lupia a

parlidului..., ed. a II-a, Bucuresti, 1952, 64 P. in 8;
50. I. Gheorghiu, Relatfile romdno-ruse In perioada
neutralitalii Romdniei (1914august 1916), in ..S'tudii
,ri referale privind istoria Romdniei, t. II, Bucurcsti,
1954, p. 1445-1518; 51. V. Liveanu, Evenimentele

asociaii muncitorefti in Romdnia, in Studii, X (1957),

1, p. 65-89 ; 30. Victor Rata, Luptele muncitorefti
In Romdnia, in anfi 1880-1890, in Studii ,ri rejera/e...
(1954), p. 1275-1291 ; 31. Ilca Melincscu, 1 Mai
in Romdnia hure 1890-1900, in Ana/ele Institutului
de istorie a partida/:1i de pe iingd C.C. al P.M.R.
(Se va cita sub forma: Analele Institutului) I (1955)

imediat premer,gdloare armistilittlui de la Focfani

1917,

in Studii fi rejera/e..., II, p. 1519-1549; 52. C. Daicoviciu, L. Bnyai, V. Cherestesiu, V. Liveanu,

nr. 2, p. 57 70 ; 32. Victor Rata, Greva din august

1888 a muncitorilor ceferiti de la Atelierele centrale ale
cdilor ferate din Bucurefli, in Analele Institutului, I
(1955), 1, p. 5-25 ; 33. V. Rata, Grevele muncitorilor
tipografi din Bucurefii din 1886-1888, in Analele lnsti-

Lupia revolufionarei a maselor

factor boiliritor in un/rea

Transilvaniei ca Ramada, in Studii, XI (1958), 6,

p. 21-56; 53. V. Liveanu, Mifcarea muncitoreascd
din Buctirefti in anii 1917-1921, in Studii, XII (1959),

rut;tlui, 11 (1956), 5, p. 25-44; 34. V. Rata, Congresal

de creare a Partidului Social-Democratic al muncitorikr
din Romdnia (1893), in Ana/ele Institutatti, V (1959),

5, p. 159-185; 54. C. Nutu si A. Egyed, Adunarea

de la Alba-lulia. Unirea Transilvaniei ca Romeinia, in

Din istoria Transilvaniei, II, editia a doua, Bucuresti,

6, p. 49-61; 35. Gh. Unc si C. Mocanu, O pagina

1963, p. 436-455; 55. Const. C. Giurescu,

eroicd din lupta muncikrimii din patria noastrd : 13

Decembrie 1918, in Ana/ele Institutului, V (1959), 1,

de-

cembrie 1918, in Glasul patriei din 1 decembrie 1964,

p. 78-102; 36. Leclii in ajutorul celor care studiazd

p. 1.

www.dacoromanica.ro

!NITRE CELE DOUA RAZBOAIE MONDIALE

(1918-1939)

PoPalatia Bucure,rtilor, de 382.853 de localtori In 1918, a cresta/ la 786.929 in

1936: e, in primal rind, urmarea dezpol-

icIrii economice a orapdni, strint lega/t: de

intregirea polilla a .dalulni.

Denvirsirea unittii nationale, in 1918, a avut

neccsarc, apoi prin imprejurarea cil patronii respcctivi

consecinte din cele mai importante asupra dezvoltrii

Bucurestilor. Devenit c.apitala unci nri cu suprafzta

puteau locui in capital, ca toatc avantajcic ei, intre

care acela al contactului permanent Cu autoribitile
de stat dispensatoare de contracte de furnituri i cu
oamenii politici influenti, avca o deosebit grcutatc.
Se poate spune ea' in rstirnpul dintre cele dou

populatia mai mult decit dublan, avantajat apoi

de faptul cil organizarea centralizan a statului, cu
atributiuni din ce in ce mai sporite si mai complcxe,

impunea crearca la ccntru a unui numr tot mai

rzboaic mondiale Bucurcstii au devcnit un oras

mare de institutii, cu personalul aferent, Bucurestii

au cunoscut o crcstere exceptionali, nemaiinti1nit3
niciodat in dccursul istoriei sale. Fenomenul de
dup 1859, cind avuscse loc formatea statului national, s-a repetat, la o scar irisa mult sporiti, dupii

industrial important, dispunind acum si de o industric

1918. S-a dovedit inca o dan c5 factorul

grca, capabil sI fabricc echipament de cale ferat

locomotive i automotoare apoi tevi trase
armamcnt, dar lipsindu-i industria producitoare de
masini industriale

agricole.

politic

a avut inscmnitate In dezvoltarca orasului, cl dup

cum la inceput amasa dezvoltare a fost influentat
de imprejurarea cil Bucurestii au devenit capitala
Trii Romanesti sau Munteniei, apoi, in secolul al
XIX-lea, capitala Principatelor Unite, tot asa acum
ca a fost influentan de faptul cil orasul a devenit
capitala Romniei intregite.
Dar factorul principal a fost cel economic. 1ntr-adevir, dac n-ar fi avut loe o insemnan dezvoltare
economicii, se putea ca Bucurestii s rmina numai
centrul politic si administrativ, asa cum a timas
de pildi Ankara fan de Istanbul, Washington fati
de New York sau Canberra fan de Sydney. A avut
loc ins accast insemnan dezvoltarc cconomic.
Industrializarca a ficut progrese mari. S-au intemeiat
in Bucurcsti o serie de fabrici noi, s-au mrit multe
din cele existente. Conccntrarea in capitalii a atitor
intreprindcri industrialc se expfic, pe de o parte,
prin faptul cil aici era o mas important de consumatori, deci c.5 o bun parte din produsc se putea
desfacc pe loc, pc de alt parte, prin usurinta procun'ah miinii dc lucru, a tchnicicnilor si a creditelor

DEZVOLTAREA INDUSTRIE!.

COMERTUL

51 BANCILE

Dup primul rzboi mondial s-a acccntuat in

intreaga tan proccsul de industrializare ; de la 440
de milioanc lei aun, cit era in 1919, capitalul invcstit
in industrie a crescut la 950 milioanc in 1936: asadar,
un spor de 116%. Niciieri ins, in nici o parte a tcri-

toriului, acest proces n-a avut amploarca si ritmul

din Bucurcsti. Sute de intreprindcri noi uncle de
mari proportii s-au infiintat ; multe din cele vcchi
s-au mrit. La 1 ianuaric 1938, productia industrial
bucuresteanii reprezenta 17,2% din intrcaga productie

a trii. Sau, In lei, 11.144 dc milioane din totalul

de 64.567. lar daca adiugm i judctul Ilfov, adic,
dc fapt, vecintatea imedian a capitalei, pc o razi
dc vrco 30 dc kilomctri, atunci valoarca productici

www.dacoromanica.ro

181

bucurcstene Sc ridica la 14.475 milioane sau 22,4%.

Cifrele sint si mai impresionante daca ne referim

la anumite ramuri industriale. In industria texti15,
de Okla, Bucurestii dau, la aceeasi data, circa 31%

din toad productia arii, iar industria uleiurilor

vegctale, 37,8%. Asemcnea cifre au si determinas
pc unii cercetatori sa afirme c.a industrializarca capitalei s-a fcut intr-o masura anormala". Am artat
mai inainte (p. 181) motivele care explica acenta
stare de lucruri ; de au precumpanit fata dc acelea
care ar fi impus asezarea industriilor intr-alta parte,
uncle materia prima era imediat accesibila, nu trebuia
transportata, sau undc mina dc lucru costa mai
putin.
Urmarind istoricul industrializarii Bucurcstilor in

rastimpul dintrc cele dou5 razboaie mondialc, se

pot distinge trei perioadc: prima, Oral la izbucnirca
crizei economice din 1929; e perioada cind se crceaza

sau se maresc multe intreprinderi ; cea de-a dolia,

perioada crizei, cuprinzind anii 1929-1932, ani de
stagnare i, sub uncle raporturi, de regres ; a trcia,
din 1933 inainte, care inscamna o rcluarc a procesului de industrializare, determinata, pe dc o parte,
de politica de inarmare i cchipare, pc de alta, de
legea din 1 august 1936. Aceasta lege incuraja infiintarea de fabrici care sa produca articole ce nu se mai
fabricasera pini atunci la noi (tcvi trase, aluminiu,
cabluri i aparate electrice etc.); se acordau avantaje
vamale i valutare la procurarea din strinatate a
masinilor sau instalatiilor necesare si se prohibea

once import de asemenea articole pc un anumit

interval de timp, de la 16 pina la 32 de luni. Un
foartc putcrnic sprijin a gasit proccsul de industrializare in tarifelc vamale protectioniste, adica prevazind taxe vamale ridicatc, prohibitive, la importul
articolelor care se fabricau si la noi. Dar aceste tarife,
apirind pc de o parte industria nationala, i-au 'ragaduit acesteia, pe de alta, sa aiba un caracter monopolist, sa evite concurenta strainatatii i sa impuna
deci pietei interne preturi urcate, de specula. Cu atit
mai mult cu cit difcrite fabrici producind acclasi
articol, de pilda hirtia, tabla etc., s-au cartelat, adica
au fixat de comun acord acelasi pret si si-au impartit
piata in arii de dcsfacere, it/Oldie/a ded fi concurettla inlernd, dupa ce o sugrumaseri pe cm externa.
Rczultatul a fost specularea consumatortdui, asadar
a paturii taranesti si a populatici cu venituri mici

din orase, carc a trebuit si plateasca preturi mai

mari deck cele normalc. Cistigurile industriasilor,
In toata aceasta perioada, au fost extraordinarc, mai
ales ca, pe ling salariile mid pltite muncitorilor,
foarte multi din ei au practicas i evatinnea Arcola'.
In .special la furniturile dc stat s-a cistigat enorm,
mai cu scama atunci cind comisiilc de rcceptie erau
intelegatoare".
Nu e in intentia noastra i nici nu s-ar putea in
cadrul acestei lucran i de sinteza sa aratam toate
intreprinderile industrialc sute la numar care iau

nastere in Bucuresti in rastimpul dintre cele doui

razboaie mondiale. Nc vom margini si indicarn

citeva din cele mari, si in primul rind pe acelea care
produc articole ce nu se mai fabricasera pina atunci
in orasul nostru. In domeniul industriei grele, metalurgiee, citam Uzinele Malaxa"
azi 23 August"
care au inceput ca ateliere pentru reparat locomotive, spre a ajunge vaste intreprinderi de construit
locomotive si automotoare inclusiv motoarele Diesel neccsare ; ele dispun si de mai multe cuptoare
electrice pentru turnarea otclului de calitite

si a

otclului de scule. Alaturi, in acecasi parte de rsarit

a Bucurestilor, ant Uzincic pentru fabricarea tevilor
azi Uzinele Republica" ; ele s-au
Cara sudura

infiintat in urma legii din I august 1936. Acestc

douil mari intreprinderi s-au realizat gratie sprijinului
masiv al statului, sub forma de credite i comenzi ;
de Adel, inginerul N. Malaxa stia sa-si asigure, prin
generozitati bine calculate, concursul intregii oficialitati. In cealalta extremitate a orasului, linga Bucu-

restii-Noi, s-a infiintat o aka' uzin metalurgica, de

produse

laminate,

sub numele Laromet"

azi

Uzina de laminate neferoase. Un laminor poseda

Industria fierului" ; capacitatca lui era de 10.000
tone anual. Ford-Romana", instalat la Floreasca,
monta, carosa si repara automobilele cunoscutei
fabrici americane, iar Fichet" construia case de
bani, instalatiuni de safe-uri i mobile de otel. In
domeniul industriei textile trebuie semnalat infiintarm primelor fabrici de tesut fire de mtase; pin
in 1923 asemenea intreprinderi nu existasera in
Bucuresti. Din aceasta categoric fac parte testoriile
Jacquard" i Adesgo", Cu ciorapii bine cunoscuti.

Incep si Sc produca, din 1935 inainte,

si fibrelc

aril ficiale de mitase" ; ele poarta numele de viscoza"

sau rayon". 0 mare fabrici de asemenea fire artificiale, numit azi Viscofil", se instalcaza la PopestiLeordeni, la sud de oras, dincoace de linia forturilor.

Mirosul greu, de hidrogcn sulfurat, ii anunta prezenta inainte de a fi in fata ei. Filaturi i tcsatorii
moderne se instaleaza in difcritc parti ale Bucurestilor :

Coddington-Lamb", cu capital cxclusiv englezesc in

cartierul Colcntina, Balkan" in Tei, Dimbovita"

in Dudesti, Dacia" la Bucurestii-Noi. Spre nord
de oras, in comuna Balotesti, ia fiinta in 1938 filatara de in, cinepa si sizal numit Scceratoarea".
Sint apoi postvriile sau fabricile de postav i stofe:
Postivaria romana" pe Soseaua Pantelimon, Mioara"

pe Soseaua lancului

si

Saturn" intre gropile"

Ouatu i Cutarida. Industria textil intrebuinteaza,

la 1 ianuarie 1938, cel mai mare numar de lucratori:
17.911 fat de cci 7.424 intrebuintati in metalurgie,
5.659 in industria chimica, 5.258 in industria alimcn-

si 1.737 in morarit. Interesanta e dezvoltarea

pc care o ia ramura industriei clectrotehnice producind o serie de articole care pina acum nu se fabricatara'

sera in Bucuresti : becuri electrice in fabricile Lumen"

Tungsram", telcfoane i aparate electrice de scmnalizare i transmisiuni la Standard Electrica Romna" i Einor", aparataj electric la Korbcr si

182

www.dacoromanica.ro

Mann", masini electrice de calcat la Industria electrica romani". In ce priveste acumulatorii i pilele
electrice, pe ling mai vechea intreprindere Tudor",
existenta din 1911, se infiinteaza, in intervalul amintit,

alte trei : Rova", Eol" i Crypton". O industrie

noua este si aceea de avioane ; exista doui intreprinderi de acest fe!: S.E.T." a ingincrului Zamfirescu,
producind in subsidiar aparate de radio, si I.C.A.R. ;
ele nu iau insa o dczvoltare deosebit, rmin intr-un
stadiu incipient. Tot noua este si industria de articolc
de cauciuc de la Jilava. In celelalte ramuri industrialc
asistam la crearea de noi unitati pentru articole care

se dezvolta. Accst control se excreita, pe de o parte,

prin participri la industriile existente, pe de alta

parte, prin infiintari de industrii noi ; operatiunile

se fac indeobste prin bancilc bucurestenc cu capital
strain care finanteaza viata industrial. Sapte ascmenea banci aveau in 1928 un capital de 1.095.000.000
lei. Citm, ca exemplu, dintre ele, Banca MermoroschBlank, care avca participatii la nu mai putin de
95 de intreprindcri industrialc. Bincintelcs, alaturi
de aceste band cu capital strain, sint si cele Cu capital

autohton, in frunte cu Banca romaneasea, citadcla

liberala.

se produceau si pin atunci sau la marirea celor

Din 1924 inainte, exista un institut dc credit spc-

existente. In industria uleiurilor vegetale, Bucurestii

au acum patru mari fabrici Phifonix" cea mai
moderna, pe .5 oseaua Viilor Assan", Zimmer"
si Hermes" din cele sase cite exist in intreaga
tar; in industria grafica se adauga, in 1920, exce-

cializat in directia finantarii industrici, si anume,

lenta Intreprindere Cultura nationala", pe Calea

.Societatea Nationala de credit industrial, cunoscut

indeobstc sub numelc dc Crcditul industrial. Potriv it
legii dc infiintarc, aceasta societate avca de scop
sA acorde creclite industriilor, sa mobilizcze creantele
industriale si sa incurajeze dczvoltarea industriala

$erban-Voda, cu intreaga instalatie tipografic si de

legatoric adusa de la Viena. Vinduta in 1930 statului,

a tarii. In 1928, ea finanta 490 de intreprindcri cu

ca i1i schimbi numcle in Imprimeria national".

din intreaga productic a tarii ; foarte multe din cele

490 de intreprindcri finantatc crau din Bucuresti si

Ritmul constructiilor de imobile face sa creased' numarul intreprinderilor producatoare de caramizi si tigle :
cl se ridica in 1935 la 30 din totalul de 145 in intreaga
tar. De asemenea, face sa creasca numarul unci serii
intregi de industrii producind articole nccesare accstor
constructii ; in ce priveste oglinzile, de pild, Bucu-

restii au cinci asemenea intreprinderi din totalul de

20 pe intreaga Romanic.
In rastimpul dintre cele doua razboaie mondiale
Bucurestii devin aladar treptat un oral industrial. Ei
au acum o intreaga gama de industrii : de la industria
grea, metalurgica, pina la aceea electrotehnica si a
aparatelor de precizic, de la industria alimentara,

o productie de 19.289 de milioane, reprezentind 30,8%

imprejurimile lui. Sediul Crcditului se afla in cladirea

din fata Universittii, unde actualmente se afla
TAROM-ul.
Restul bancilor fac in general operatiuni pe termcn

scurt in legAtur cu comertul. Acesta ja avint in

deceniul 1919-1929; pretutindcni se deschid maga-

zine, deverul" e in crestcre si multi crcd 6' el va

spori mereu. In rcalitate, criza din anii 1929-1932
isi arc repercusiuni scrioase si asupra vietii bancarc
si comerciale. Asezaminte importante bancare, care
fcuser imobilizri masive in investitii industriale
pe termen lung sau in imobile somptuarii, specu-

cu numeroasele ei ramuri, pina la aceea a materialclor

lasera asupra valutei sau oferisera deponentilor dobinzi

de constructie, de la industria textil5 si a pielariei

pina la cea chimica si grafica. Din rolul de capital
a unei ri eminamente agricole" au ajuns la acela
dc exponent al unei dezvoltari industriale tot mai

prea mari, se prabusesc. Marmorosch-Blank, Banca

accentuate. 0 mare parte din populatia orasului

(vezi mai sus, p. 168) nu se mai pomcnisc asemenca

lovitura pentru locuitorii capitalei. Dupi criza apar
noi institutii bancare ca Binag"-ul, creatie a statului,
destinata agriculturii, Banca agrara, cu capital german ; ia dezvoltare mai vechca Band urbana.
Dintre diferitelc ramuri de comert, accca alimentard
este cea mai bine si mai variat reprezentata. Bucurestii

lucreaza in difcritele intreprinderi industriale ale lui ;

sute de mii dc persoane depind, direct si indirect,

de aceste intreprinderi. Comertul, administratia, poli-

tica, intr-un cuvint, intreaga viat a capitalei si, in

ultima analiza, a tarii, c influentata de industria
hucuresteana.
Totusi, aceast industrie prczinta lacune inscmnate :

nu exista inca o industrie producatoare de masiniunelte si masini agricole, ramuri esentiale pentru o

franco-romana, Banca Bcrkovitz, Banca Chrissoveloni

o serie de altele incetcaza
; mii de deponenti
isi pierd banii ; de la falimcntul lui Hagi-Moscu

rmin in continuare orasul in care cci Cu mijloace

maninci si beau bine, in contrast Cu cei ncvoiasi,
care abia 1i tin zilele. Am putea spunc chiar ca

dezvoltare organica ; de ascmenea, industria chimica

e prea putin dezvoltata ; accste lacune vor fi reme-

aceasta traditic isi gaseste acum o manifestare optima.

diate dupa 23 august 1944, in perioada construirii

si magazine imbie pe trecitori. Bch-ell:111e sint raspindite

social ismului.

in tot orasul. Uncle foartc mari, ca Dragomir Niculescu", pe Calca Victorici (vczi fig. 107), in coltul
de nord-est al Pietei Teatrului unde sint azi magazinele Romarta" sau Dinischiotu", la inccputul
strazii Deccbal", ofera protipendadei politice si eco-

In al doilea rind, o buni parte a industriei bucurestcne

ca si a industrici trii in genere se afl
sub controlul capitalului strain, care, in perioada
stabilizarii relative a capitalismului (1923-1928), isi
intareste pozitiile, iar in aceca a crizei (1929-1933)

Nu mai putin de cincisprezecc catcgorii dc localuri

nomice a orasului tot soiul de coloniale" si deli183

www.dacoromanica.ro

catesc", de la fructele i mirodeniilc cxotice pin

la nesfirsita gami a produsclor pOmintului nostru.

locante si birturi populate pot si se apropie de ele

Aliituri de un morun sau nisctru urias, vczi in vitrind

cutiile de icre negre, lingO ele homari sau stacoji"

de Constantinopol, alturi vinat de tot felul ; intr-un

mezelicuri". 0 categoric de localuri care se dezvolt

mult in primul deceniu dupil rOzboi sint bodegile
sau localurile de aperitive ; spcta existase si mai

alt compartiment

inainte

sint brinzeturile, romncs:i si

strine, in altul buturile in sticle, de o varictate

impresionant5, intr-un al trcilea conscrvele de tot
fclul, de la sardele pin la compoturi i gcmuri.
Poti s zAbovesti intr-o ascmcnea visticric a bunitOtilor ccasuri intregi ; ai imprcsia c produsele

alimentare nu numai ale tOrii, dar ale lumii intregi

si-au dat intilnire aici. Sint apoi magazincle specializatc, care vind numai anumite categorii dc comestibilc : astfcl, meZeictriile, dintre care trebuie relevat5

seria de magazine ale firmci Rochus" ; magazincle

de cafea ,ri ceai, multe din ele tinutc de armcni, specialisti in materic ; in accast categoric intr sirul
de magazine standard ale firmei Iuliu Meinl", cu
centrala la Viena, add'ugind celor dotf produse
amintite ciocolata i diferite dulciuri. O caracteristici
a Bucurestilor grit cofelarille, cu prOjituri excelente,
a caror faimg a depasit, pe drcpt cuvint, hotarelc.
Si in aceasta ramur gOsim acum o retea de localuri
ale uneia i aceleiasi firme: Zamfircscu", de pildO,
sau Angelescu". Dac numgrul berdridor creste, el
nu poate insO nici pe departe concura numrul cfrciu-

rigor sau, cu prctentiosul termen tehnic, al debitelor de bOuturi spirtoasc". In privinta aceasta nu
dezmintim de loe pe strmosi, chiar daci acum viile
nu mai dau ocol orasului si nu mai ajung pin aproape
in inima lui, ca la o mie sapte sute. Doar restaurantele,
cu variata lor gami, de la localurile de lux din centru
si de la osea Cina", Mon jardin", Colonnade"
la mai putin pretentioascle grdini de pe strada
11 Iunie, de pe diferitele soscle i cii
un Rosianu",

un ROcaru", Roata Lumii", Coana Victorita"

etc.

si pin la puzdcria de consumuri, ospOtirii,

ca numar. De altfel, in multe circiumi se iau si gustari,

avusese in Tripcovici" un exemplar de

soi, bine cunoscut si aprcciat in capitalil. N-au prins

si nu s-au inmultit antomatele, adicil localurile in
care, introducind o fisi intr-un aparat, primesti
sandvisul sau preparatul dorit (vezi fig. 108) ; se vede
ca" bucurestcanul vrea si vadil pe ccl ce-1 serveste,
ii trebuie o ambiant vie, lar nu un sistem mecanic,
impersonal, pe care nu-1 poti consulta si, eventual,
interpcla. Si cafenelele stilt in scAdere ; dispare Terasa
Otetelesanu" celebra terasil undc se intilniscri

timp de decenii poetii i prozatorii pentru a face

loe Palatului Telefoanclor ; dispar o seam dintre
vcchile localuri de taifas, scbwartz si joc de biliard ;
locul le e luat de magazine cu clever mare, cum sint,
de pild5, reprezentantele de automobile.
Cel mai mare magazin universal" bucurcstean in
aceast perioad este Galcries Lafayette", pe Calea
Victorici, ocupind localul, mult mirk, al vechii
firme Socec", care famine de altfel, cu cOrtile
papetria ei, ca un raion sau desprtAmint in noua
intreprindere. De un nivel mai putin pretcntios, cu
articole mai icftinc, sint, pe Calea Victoriei, in fata
Postei centralc, si pe Calea Grivitei, in fata Grii
de Nord, magazincle universale Sora".
In ultimii ani inainte de cel de-al doilea rOzboi
mondial, in perioada 1935-1939, comertul bucurestean adage punctul sOu culminant. Numilrul maga-

zinelor e maxim ; pe sttizi intregi, ele formeaz un

sir ncintrcrupt. A flucnta e asa de mare pe Lipscani,
inch se intcrzice circulatia vehiculelor pe portiunca
dintre Smirdan si Piata Sf. Gheorghe. Dar nu numai
centrul e plin de pravAlii ; acelasi spectacol il aced
Calea Grivitei, de la intretierea cu strada Buzesti,

Fig. 107 Mania Dragon&

lescu

Nicuvestit in perioada dintre cele

doul azboaic

184

www.dacoromanica.ro

rnondiale.

(M.1.13.)

pina departe dincolo de gar, Dudestii, de dincoacc

de Traian pinil la inceputul Vitanului, Calea Mosilor,
dc la bulevard pin la Obor ; Oborul insusi e plin de
pravalii i clepozite cu marfuri necesare taranilor,
dc la caciuli, hainc, articole de botez i nunta pina
la cherestca, butoaie, vasric, sticlarie, fieraric, recipiente de tinichca i aram. De altfel, o data cu cresterca considerabila a orasului, atit ca suprafata, cit
ca populatic, incepe sa Sc produca fenomenul
aglomerarii magazinclor pe cartiere; tendinta e ca
ficcare cartier sa giseasca, in cuprinsul lui, toatc

poporami", alcatuit in jurul generalului Al. Averescu.

produsele

innoitoare. in loe s-o rcalizczc, cl mcrsc pe dru-

de

care arc ncvoic ; accasti

tendinta

se va accentua dupa cel de-al doilca razboi mondial si-si va afla, in ultimul dcceniu, o infatisatoare expresie in corectcic i chiar elegantele magazine-standard

alimentare, aprozarc, piinc, carne,

produsc zaharoase, ferometal etc. care se intilnesc pina in cele mai deprtate colturi ale fostelor mahalale.

adus rezultatcle la care ca era in drcpt sa se astepte

si ca au impins pc unii fruntasi cu convingcri dc

dr. N. Lupu i Grigorc Iunian si se
stinga
dcspart de partid si sa formeze grupari proprii.
Tot o dcziluzie a fost i noul organism Partial,/
Accsta din urma, remarcabil ostas, se bucurase dc
mare popularitate in timpul si la finele razboiului ;

el agitase problema raspundcrilor" pcntru gravele

deficiente, materialc si morale, constatatc in anii
1916-1919 si se prezenta ca exponent al unei miscari
murilc batute ale politicianismului ; unii dintre colaboratorii sal se dovedira oamcni de afaccri, iar Bucu-

restii vazura arzind stocurilc de marfuri ale aprovica sa

zionrii Antrepozitelc Giagoga, de pilda
dispara urma malversatiunilor. In accstc conditii, c
natural ca nici cele doua guvernari ale Partidului
poporului (13.111.1920 17.X11.1921 si 30.111.1926
2.VI.1927) si nu fi corespuns asteptarilor. E naturala, de asemcnca, despartirea de partid a fruntasului dr. Petal Groza care intemeiaza o gruparc
Mulpmea plimbIndu-se pc Calca Victorici hum Capsa i pato';
Fig. 108
pe dreapta firma primului bufet automat din Bucurepi; din sus de ea, blocul
Imobiliara. (S) Fotografie din perioada premerglitoarc celui de-al dollca
rasboi mondial.

EVOLUTIA VIETH POLITICE

,.

Cele doua mari reforme, votul universal si improprietrirea taranilor, formulate inainte de izbucnirea
primului razboi mondial si realizate dup terminarca lui bineinteles, in limitele pe care le impu-

neau interesele statului burghez au avut adinci

influente asupra vietii politice. Partidul conservator,
format in primul rind din proprietarii de mosii
bizuindu-se pe regimul electoral cenzitar, dispare
o data cu disparitia acestuia din urma i cu micsorarea considerabil a bazei economice a celor dintii.
Dispare, cam in acelasi timp, prin moartea lui Take
Ionescu (1922), si Partidul conservator-democrat,
prea mult legat de persoana intemeietorului isefului
ski. Apar, in schimb, noi formatii politice. Primul,
in ordine cronologick e Partidul taranist. Ar fi fost
ncvoie de un organism care sa urmarcasca sistematic i staruitor ridicarea i intrirea economica
5i cultural a tarnimii, lipsita atita vreme dc conducatori proprii i formind, in regimul cenzitar
anterior, zestrea" electorala a guvernelor ce se

ri

.,,,......

succedau la cirma OHL Dar in loc si mearga pe accst

drum, si struie in aplicarea consecventa a principiului care fusese la baza aparitiei lor, taranistii
fuzionar cu Partidul national din Ardeal, care primise i ramasitele takiste, si alctuira astfel un organism cu ideologie hibrida, in care influenta conduccrii
blajene, dc tendinta conservatoare-reactionar, se

dovcdi preponderent. Nu e de mirare dcci ca cele

doua guvernari ale national-taranistilor" (16.XI.
1928 18.1V.1931

si 6.V1.1932-14.X1.1933)

n-au

insemnat un real progres in viata taranimii, n-au

185

www.dacoromanica.ro

proprie, Frontal Plugarikr, Cu un program avansat,

prog resist.

Primul razboi mondial, Care pricinuise poporului

multe suferinte, foamete i ruina
cconomica, a grabit procesul de radicalizare al mawlor, iar exemplul Revolutiei din Octombrie si victoria
proletariatului rus au influentat lupta muncitorilor
din tara noastra. In Moldova, demonstratiik muncitoresti, grevele mincrilor, petrolistilor i forcstierilor luau amploare, in timp ce in teritoriul ocupat
dc trupelc germane, organizatale socialiste, actionind
In ilegalitate, chcmau poporul sa se impotriveasc
jefuirii tarn de catre ocupanti. In Transilvania, lupta
dc clas a prolctariatului se imbina cu lupta impotriva asupririi nationale.
In acestc conditii, manifcstatia de la Bucuresti
din 13 decembric 1918 in Piata Teatrului National
inabusita singeros de guvernul liberal greva
general:a' din octombrie 1920, care a ridicat la lupta
mari pierden i

aproape intregul proletariat din Romania, a scos

in evidenta gradul de radicalizare i capacitates de
lupta revolutionara a clasei muncitoare". Se produce
acum un proces de clarificare ideologica, o profunda

schimbare in felul de a gindi al clasei muncitoare.

In sinul partidului socialist apar si se dezvolta grupele comuniste ; sociaJitiisi masele muncitoare incep

sa se orienteze tot mai hotarit spre ideile marxismleninismului. In mai 1921, Congresul general al
Partidului socialist, reunit in

zilele de 8-10, la

sediul din strada Acaderniei al ziarului

i continuat apoi, in zilele de 11-13, la clu-

bul din strada Sf. Ionia, a hotrit, Cu o majoritate zdrobitoarc de voturi, crearca

Partidului

Comunist din Romania i afilierea lui la Internationala a III-a.

In perspectiva istorica a celor patru decenii ;i ju-

matate cc au trecut de atunci, crearea Partidului

Comunist din Romania a marcat o etapa noua, de o
covirsitoare importanta, in lupta proletariatului si a
maselor muncitoare din tara noastra. Chiar de la primul congrcs, partidul i-a inchinat toate fortele pentru

triumful marelui ideal socialist". Dar prin programul

sau revolutions; Partidul Comunist a devenit imediat tinta atacurilor atit ale guvcrnului din acel
moment, condus de generalul Averescu, cit ;i ale
guvernului urmator, in frunte cu Ion I. C. Bratianu,
O marc parte din congresistii care votaseri inftintarea Partidului Comunist au fost arestati, li s-a
fcut procesul cunoscut sub numele de procesul
din Dealul Spirii" (1922) i, in cele din urma, in 1924,

Partidul Comunist a fost pus in afara legii, raminind

In accast situatie timp de doua decenii, pica indata
dup 23 august 1944. Si-a continuat Irma activitatea
in ilegalitate (vezi fig. 109-110), indrumaid munci-

torimea pe tcmeiul hotarkilor congreselor sale, in

special ale Congresului al V-lea (1931), si organizInd,

in perioada de plina criza economica si de scadere

a salariilor, o serie de actiuni greviste i revendicative, marcate de demonstratiile muncitorilor ceferisti

bucuresteni din 29 ianuarie 1931, februarie 1932,

28 ianuarie 1933, i, indeosebi, 2 februarie 1933,
cind partidul a aplicat o forma inalta dc lupta a clasei
muncitoare
greva cu ocuparea intreprinderii, insotita de organizarea unei largi miscari dc solidaritate
In afara'. In fata amploarei luptelor muncitoresti
care primejduiau insesi temcliile politice ale regimului
burghezo-mosieresc, guvernul a recurs la masurl
extreme : decretarea starii de ascdiu cu tribunalele si

curtile militare respectiNe si o noua desfiintare"

a Partidului Comunist ilegalizat inert din 1924. In
lata acestor masuri represive, Comitetul Central al
Partidului Comunist a hotarit masuri pcntru declan-

sarea unui nou val de greve, la Ateliercle Grivita

si in centrele feroviarc din tara'. La Bucuresti, lupta
s-a desfsurat sub conduccrea directa a organizatii-

lor de partid de la Ateliere, undc s-au evidentiat

zeci
zeci de activisti revolutionari. Muncitorii
i

dc la Grivita declara greva, ocupind intreaga incinta

a Atelierelor si cerind respectarea drepturilor cucerite
anterior, eliberarea conducatorilor arestati, ridicarea
strii de asediu i existenta libera a sindicatului
a cornitetului de actiunc (vezi fig. 111). Ca si la 13 decembrie 1918, autoritatile au raspuns cu gloantc la
cererile indreptatitc ale muncitorimii : in dimincata
zilei de 16 februarie, armata, adusi in graba in jurul
Atelierelor, trage in grcvisti ; multi dintre ei sint
ucisi sau raniti, peste 2.000 sint arestati. In proccsul

de la Craiova, proces care a avut un larg ecou international, determinind numcroase solidarizari cu cei
udecati, conducatorii clasei muncitoare in frunte cu
Gh. Gheorghiu-Dej i Chivu Stoica au fost con-

damnati de Tribunalul militar la muncil silnica de

la 15 la 25 de ani. Dar cu toate aceste msuri,
guvernele nu au izbutit si opreasca mersul inainte
al miscarii muncitoresti din tara noastra. Luptele ceferistilor de la Grivita au relevar combativitatea revolutionara a acestui detasament al clasei muncitoare, hodrirea sa de a-si apira interesele vitale", inscriindu-se

totodati printre primelc mari actiuni ale prolctariatului mondial:, impotriva1 fascismului"1. Activitatea

Partidului Comunist a continuat atit direct, cit

sub alte forme, in special sub aceea a comitetelor
antifasciste ; in iunie 1933 s-a constituit in Bucuresti
Comitetul national antifascist, alcatuit din muncitori
i intelectuali
de la studenti la profesori universitari, literati si artisti care au editat in octombrie
un buletin, iar in anul urmator s-a format un comitet

similar al femeilor. Tot in 1934, in august, a luat

fiinta Asociatia Arnica U.R.S.S.", grupind pe cei
care se interesau de marea tara vecina i urmrind
sa aduca la cunostinta publicului romanesc realizarile
acesteia. S-au constituit si o serie de alte organizatii

ca Liga muncii (1933), Blocul pentru apararea libertatilor democratice, Comitetul pentru arnnistie,
Reuniunea universali pentru pace (1937) etc. Dar
toate accste organizatii, dupa o existenta legal
1 Nicolae Ceausescu.

186

www.dacoromanica.ro

mai mult sau mai putin scurta, sint dizolvate de

inscmnat o imbunitatire a situatiei economice si

financiare, grav atinsa de criza mondiala, imbunlt5tire folosind in primul rind burghczici, si o degrevare a prinimii chiabure si a mosierimii prin
legca conversiunii datoriilor agricole. Dar sub ea

autoritati.
, Partidul liberal, care guverneaz si de data aceasta,

ca si in epoca anterioara, cel mai mult (1918-1919,

1922-1926, 1927-1928, 1933-1937), urmreste in
mod struitor dezvoltarea si intrirea burgheziei, pe
de o parte prin legiuirile sale, pc de alta prin institutiile financiare de care dispune. In prima guvenare
de patru ani, el alcatuieste, dar tara' respectarea formelor legale prevazute, o nou'l constitutie (28 martic 1923) si face sa se voteze de eitre Parlamentul
ski o serie de legi organice privind administratia,

a avut loc i cresterca curentului de extrema dreapti,

care a fost lasat s'a actioneze.

Dcziluziile provocate de guvernarile deficiente ale
noilor formatii politice, averescana i national-taranista, precum si de accca, falimentar, a guvernului

de tehnicieni in fru. nte cu N. Iorga (1931-1932),

ca i metodele

i sectarismul Partidului liberal folosisera, in ultima analiza, acestui curent ; dupa vcnirea

finantele, bogtiile subsolului etc. Spre sfirsitul legislaturii, se produce, Cu asentimentul sefului partidului

la putere in Gcrmania a lui Hitler (1933) ciracul

lui Mussolini, devenit repedc superior" ca metoda,
organizare si cruzimc, profesorului ski curentul
de extrema' dreapt isi modeleaza actiunca potrivit
exemplului de la Berlin, cu sugestii i stipendii primite de acolo. Constituindu-sc ca partid, in 1929,
sub numelc Garda de fier si sub conducerea lui Cor-

Ion I. C. Bra'tianu, renuntarea la drepturile sale a

mostenitorului tronului, principele Carol (4 ianuarie

1926). Reintoarcerea acestuia dup mai bine de
patru ani (6 iunie 1930) provoacli o sciziune in Par-

tidul liberal: in timp cc majoritatea e contra celui

reintors, minoritatea, in &unte Cu Gheorghe Bratianu,

neliu Codreanu

fiul lui Ion I. C., e pentru i determina, in cele din

urma, recunoasterea faptului implinit. Cca de-a doua

o alta ramurk in fruntc Cu A.C. Cu-

za exista mai de mult

guvernare lungi (1933-1937), sub conduce=

lui Gh. nurescu, a
dupi cc I. G. Duca e ucis

Fig 109

acest curent ajunge in lupta

Casa din strada Mitropolltal Grigore tu. 69 In care a nvut loe

Confcrinta pe tul a ccfcriltilor In mulle 1932. (1.1.)

'.

'

l44114.

" rfr-

.4

'

"N.

311":.

-'
11I

'

www.dacoromanica.ro

187

s.

_
.

-11

"10, s,

,Fig. 110 Casa din strada Ecoulul nr. 29 In care al uncsionat In 3E/11/1932 In ilegalitate redaciia organului central al Panidolui Comunist Roman Sdoteian (LI.)

Fig. Ill

Atelierele C.F.R. Grivna In zilele marlior lupte ale muncitorilor ceferisti din 15-16 februarie 1933.(I.1.)

GC

s.

al

188

www.dacoromanica.ro

direct, la alegerile din decembrie 1933, cu guvernul

si Partidul liberal, pe al drui presedinte, I.G. Duca,
il asasincazil.

Reinfiintat sub numcle de Totul

CRE$TEREA POPULATIEI
$1 A SUPRAFETEI BUCUREFTILOR.
NOI CA RTIERE

pentru tara", fosta Garda' face o propaganda intcns,

in special in rindurile tineretului ; paralel cu cresterea

puterii lui Hitler, a indrznelii lui Mussolini si a

rebeliunii lui Franco, in Spania, sporeste numrul
partizanilor ; asa incit, in alegerile din decembrie
1937, in care pentru prima data' guvernul nu reali-

In 1918, capitala numira 382.853 dc locuitori,

Cu 1.305 mai putin dccit in anul precedent (384.158).

zeazi cota majoritarr de 40% din numirul votu-

Era, pentru india dat, de la 1880 incoace, cind

se inregistra nu numai un deficit considerabil in
ce priveste numrul niscutilor fat de al mortilor

rilor, aceast formatie extremist reuseste

alcaga'
66 de deputati si da multora imprcsia ca la noi alegeri

3.931 fat de 13.631, fenomen explicabil din cauza

dar si un
diferitclor consccinte ale rizboiului

va spori considcrabil, ajungind repedc o forti hotritoare. Acest fapt determina intreiga dezvoltare
ulterioar a politicii interne. Spre a bara calca sprc
putcre formatiei lui Codreanu si nevrind si apeleze

deficit ablaut, noii-vcniti, din provincic si din satele

la national-tileinisti, al cror sef, Iuliu Maniu,

fcca, si principial si personal, o opozitie tenacc,

rcgele chemi la puterc formatia Goga-Cuza, tot de

dreapta, dar advcrsar gardistilor" ; iar cind accasta
se dovedi a nu putea impiedica excesele partizanilor
ei, recurse la misura extrema' a deshintarii tuturor
partidclor politice si la instituirea unui regim de
dictatur, inlocuind constitutia votati de guvemul
liberal in 1923 printr-o alta, care ii &idea puteri
foarte mari (februarie 1938). Noul guvern, cuprinzind citiva fosti prim-ministri si o serie de consilieri
regali, sub presedintia mai intii a patriarhului Miron
Cristea, apoi, dup moartca acestuia, a lui Armand
Calinescu, institui o nou i unic5 formatie politic5 :
Frontul Renasterii Nationale.
Dezvoltarea politicii europene, in care Germania

vecine, nemaiacoperind golul provocat dc marcle

numr de morti. Deficitul rclativ se mentine si in
1919, cind statistica inregistrcaz 8.137 de nscuti
fati dc 10.307 morti, dar numrul locuitorilor orasului crest; in totalitatca lui 389.078 prin afluxul
noilor-veniti. Cresterea e de circa zecc mii pc an
in anii urmtori, pin:1 in 1927, cind populatia Bucurestilor atinge 472.035 unitti. In 1928, adugindu-se
si comunele suburbanc
12 la numiir, uncle din
ele ftind creatii recentc, de dup rizboi cifra se

ridici la 569.855. De aici inaintc, sporul anual e

mult mai mare, el variind izare circa dou'azeci
trcizeci de mii. De la 599.782 in 1929, populatia
trcce la 631.288 in 1930 anul recensmintului
la 661.295 in 1931, la 708.943 in 1933, la 786.929,
in 1936 si la circa 870.000 in 1939, cind izbucncste
cel de-al cloaca rizboi mondial. In dot.tizeci si unu
de ani, populatia Bucurestilor a crescut asadar cu
127% : e tea mai ,,,are creftere Inregistratcl in cum,'

impune tot mai mult hotiririle ei, excrciti

o influenti direct i imediat asupra imprejurrilor
interne de la noi. Dup conferinta de la Miinchen
(octombric 1938), in care Cehoslovacia fu sacrificat
de aliatii sal apuseni in timp ce Uniunea Sovietic
era gata s-i acorde asistent militar, presiunca
hitlerismului spori asupra sud-estului europcan. La
noi sasii isvabii hitleristi au planuri de dominatie, iar
gardistii inmultesc actele de tcroare. In martic 1939,
aruncind la o parte once ipocrizie, trupele blindate
ale lui Hitler ocupi Praga si intreaga tar, Cased ca
nici de data aceasta si Sc produc5 reactia Apusului.
In fata amenintrii tot mai evidente, guvernul roman,
sub presedintia lui Armand Cilinescu, ia doui msuri
care par, la prima vedere, antagoniste : incheie, la
23 martie, un tratat comercial cu Reichul, prin care
acesta i asigur, in conclitii avantajoase pentru el,

isioriei sale.

petrolul i griul nostru. Pe de alta parte, cam in

acecasi vreme, accept garantiile" politice ale Angliei,

se crciese o serie Intreag5 de tcrenuri viranc cuprinsc

hitlerist

incheind cu ea un tratat in acest sens (13 aprilie

1939). Credea seful guvernului roman fcindu-si
iluzii ca astfel vom putea scipa numai cu sacrificii materiale. L-am auzit repctind aceasti vorb :

dau petrol si gnu ca s nu dau singe si pmint".

In aceast situatie fu gsit Romania la izbucnirea cclui de-al *doilea rizboi mondial, la 1 septerrbrie 1939.

Ca o consecint a acestei crested, se mareste si supra-

fata orasului. Nu in aceeasi proportie, deoarecc de

la 5.614 hectare in 1918, ca atinge 7.800 in 1939, asadar,

sporeste cu numai circa 39%. $i asa e foartc mult

chid ne gindim la raportul intre suprafata i populatia marilor centre europene, cind constadm, dc
pilda, cl Bucurestii au, la acceasi suprafat5, o populade de aproximativ patru ori mai mica decit a Padsului. Nu e de mirare dcci el, din lipsa vcniturilor
comunale necesare, lucrrile edilitarc sufcr, cl, la
sfirsitul rstimpului de (Iota' decenii dintrc cele dow1
fa..zboaie mondialc, foarte multe case din cartiercle

de margine, la mahala", n-au nici lumina electric%

nici api curenti, nici canalizare. Crestcrea mai micA
a suprafetci orasului in raport cu aceca a populatici

se explici mai intii prin faptul cl se parcelcaz5

in vechiul perimetru, pe de aid parte prin cresterca
In Ind/lime a constructiilor. E perioada cind apar
blocurile", cind case Cu mai multe ctajc i apartamente se construiesc pe toatc artcrcle principale.
Dintre cartierele noi care iau nastcre prin parcclama tercnurilor viranc in cuprinsul vcchiului perimctru al orasului, semnalim, mai intii, pc cele din
partea de nord, asa-ziscic parcuri". In stinga $osclei
Kiqselef, cum mergi spre Bncasa, se complctcazi
189

www.dacoromanica.ro

-f1111
Fk

-'
y,: o

J.
1.

'Pm

Fig. 112 Locuinte ieftine".

0.6

(I.C.S.O.R.)

parcul" Delavrancea si se infiintcaza parcul" Domeniilor pe un tcren al Ministerului de Agricultura

i Domenii, cu case tip vila, construite pc parcele
date nu numai functionarilor zisului minister, dar
i altora. In partca drcapta a soselci se completeazi
Parcul" Filipcscu unde-si ridica locuinte somptuoase bogatasii capitalei ia nastcre Parcul" Bonaparte, iar mai spre miaznoapte, intrc oseaua Jianu
azi Aviatorilor
i lacul Herstrau, un al treilca,

in care o parte c formata de parcelarea Uzinelor

comunale Bucuresti (U.C.B.), parcelare inaccesibili
insa slujbasilor mrunti i lucritorilor acestci institutii. In aceeasi regiune de nord, i anume, la nord
de $oseaua stefan ce! Mare, intre velodrom si hipodromul Floreasca, ja nastere Parcul" Tunari, marginit spre rsarit de Bulevardul Barbu Vacarescu.
In locul gropii" lui Ouatu dupa numele lui
Constantin Ouatu, proprietar de terenuri de aici
se ridica, intre Bulevardul Filantropici azi 1 Mai

si Calca Grivitei, un cartier intreg ; unde a fost

groapa", umpluta i nivelata, se amenajeazi o gradina publica, iar lir' 1ga ea se inalt scoala i biscrica
(1928-1934). Casele sint modcste la uncle ajungi
cu mina la acoperis; mai toate au grdinit, cu flori
i pomi i, adeseori, cite o bolt de vita. Mai spre

nord, c un alt cartier, in preajma fostei gropi" a

lui Cutarida, cel cu fabrica de carimid ; aici s-au
construit si case tip locuinte ieftine" (vczi fig. 112).
Groapa mnsi, umpluta i ca, s-a transformat, ca
accea a lui Ouatu, intr-o grdina publica, pus in
valoarc complet, prin instalatii i amenajari pcntru
copii i printr-un stadion, abia in anii din urma,

dupa al doilea fzboi mondial. Cine vede astazi

aceste dota' carticre nici nu-si poate inchipui macar

cum aratau ele prin 1910, cind in fundul gropilor"
pline de balirii se adposteau caramangiii" i manglitorii", adica pungasii Bucurestilor.
In partea de vest a orasului semnalarn mai intii
cartienil ingincrilor cefcristi, in dreapta Cali. Grivitei,
chiar in fata Girii de Nord, apoi cartierele noi din
preajma Cotrocenilor: unul jos, in lunes Dimbovitei,
format din vile, multe din ele apartinind ofiterilor,
altul sus, pc margines platoului, in coasta 5co1ii
de razboi (azi Academia militara generan). Un cartier
nou ja nastere i intre Cales Plevnei i Splaiul Indcpendentei, pe o parcelare a domeniului militar. Se
completeaz

cartierul Sf. Eleftcrie, trasindu-se

strzi noi, cu nume de medici, i construindu-se,

ca prctutindeni in parcuri, case in forma de vila,
cu parter i etaj, inconjurate dc verdeata ; toatc
accstca apartin burgheziei, in timp cc lucratorii
locuiesc in case saracacioase, la mahala". Intre
Cimitirul Ghencea i Drumul Sara

cruia in mod
grcsit i s-a spus chava vreme Drumul Serii (vezi
mai jos, p. 225) este parcelarea Ivnescu. O asemenea parcelare intilnim si in partea de miazazi a
orasului, intrc sanatoriul de tuberculosi si strada
Pieptinari: ea se datoreaza fostei institutii ccferiste

Casa muncii". O a treia, de mai rnici proportil

are loc pe tcrenul fostului sanatoriu Sutzu, la trineticrea strizilor Mintuleasa i Dimitrie Racovit,
in partca de rasarit a orasului. In aceeasi parte sint
i parcurile Radorin i Berindei, intre Calca Dudesti
i oseaua Vitanului, precum i Parcul Mihai Bravu,
intre Soscaua Mihai Bravu i oseaua Vergului.
In sfirsit, la sud de intretaierea oselei Iancului cu
oseaua Pantclimon, la Vatra Luminoasa, se infiinteaza un nou carticr de locuintc tip, construitc de

190

www.dacoromanica.ro

fosta institutie a Asigurarilor socialc. Alituri de aceste

cartiere i parcuri noi, iau fiinti o serie de mici par-

Dar alaturi dc accasti crestere in suprafald este

cresterea In bid/time, care, ea mai ales, permite cazarea

celari, pe diferite terenuri particulare. Ele cuprind

citeva case, de obicci in acelasi stil, grupate in jurul
unei singure strzi sau intrri" ; frecvent este tipul

rare de parcele de Ctre oameni Cu venituri modcste,

populatiei mereu adugite. Imobilc cu multe etajc

si apartamente, asa-zisele blocuri", in care locuintele, economic calculate, se iniri ca cclulcle intr-un
fagurc, apar pretutindeni. in special centrul, unde
tcrenul e din ce in cc mai scump, marilc artere, in
primul rind cele dota bulevardc, care taie crucis
orasul, si Calca Victoriei, apoi i celelaltc cal si,
de la o vreme, chiar strizi mai putin insemnate \N'id
ridicindu-se imobilcle inalte cu rindurilc de ferestre
la fel, adevarati stupi omencsti carc uncori se transforma in vicspare. Uncle blocuri au cite saptc-opt
ctajc, ca blocul Carlton", de trist amintire, dirima
de cutremurul din noiembric 1940 si in locul caruia
s-a construit un altul solid, ca blocul Wilson", ca
blocurile simetricc de ling Biscrica Italian sau

muncitori din fabrici, ceferisti, setebisti, rcangajati

militari, functionari mirunti. in felul acesta se inte-

cele din spatele Ion, pe strada Vasilc Conta. i uncori

puteai s intilnesti ca, dc pild, in strada Maria Rosetti,

meiaz Ddmeiroaia, la sud-cst-est de 'Bucurestii-Noi,

Ce/atea Voltmldreascd, spre Afumati, i Apdrdto.rii
Pa/riel, intre $oseaua Oltenitei i oseaua Berceni,

una lingi alta, o casa vcche, btrineasca, de la luceputul veacului al XIX-lea, avind in fat ccrdacul cu
stilpi sculptati, alituri casa vagon" a cclei de-a doua
jumtti a veacului i indati dupi ea blocul" sau
macar blocusorur caractcristic perioadci dintrc cele
doui rizboaie mondiale.

a doui constructii laterale si o a treia in fund ; citarn,

dintre numeroasele grupuri simetrice de acest fel,

pe acelea, infatisitoare, de pe Bulevardul Balcescu,
Bulcvardul 1 Mai, strada Cobilcescu, strada Maria
Rosetti etc.
Dar pe Ruga' faptul cil, trcptat-treptat, tercnurile

virane din interior se parceleazi si se acoperi de

constructii noi, trebuie subliniat infiintarea a o
suma' de cartiere mrginase, dincolo de limita orasului. Ele iau nastere fie prin improprietirirea demo-

bilizatilor din fzboiul 1916-1919, fie prin cumpi-

tustrele cu fosti combatanti. Dincolo de groapa

Floreasca se formeazi, incepind de prin 1922, o nota
aglomeratie, cu scoala respectiva. Pe izlazul comunal
al Dudestilor sint improprietriti, in 1930-1931,
o seam de locuitori, in jurul unci mai vechi asczri

rzletc de prin 1919-1920; astazi carticrul poart

numele de Parcul Libertatii si nu trebuie confundat
cu parcul numit la fe!, din Cimpia Filaretului, unde
a avut loe Expozitia din 1906. In preajma fabricii
de cimcnt Titan" azi Bucurestr si apoi a
marilor uzine numite astizi 23 August" si Republica", se dezvolta cartierul Bolla Alba, cu muncitori
de la aceste intreprinderi i mici functionari. Cefcristii Sc nazi in special in unghiul cuprins futre calle
fcrate cc duc spre Chitila i Mogosoaia, formind

comuna Grivila; ea avea in 1930, potrivit recensimffitului, 5.759 de locuitori. La aceeasi dat, comuna
Lttpeasca, pe soscaua spre Alexandria, numra 9.805
locuitori ; si ea, ca i Grivita, e alatuit exclusiv
din parceliri. O alta aglomerare suburban, Progresul,
ia fiint in partca de miazizi, pe Soseaua Giurgiului;
infatisarea nu corespunde irisa numelui. Dincolo de

podul Colentinei, unde era limita orasului, se formeaza, incepind din 1924, de-a lungul soselei spre
Fierbinti, o nota aglomerare numit Andronache.
Paralel cu aceste noi aseziri suburbane, care, dezvol-

tindu-se, tind sa se uneasc5 cu orasul propriu-zis,

cresc si cele existente dinainte de 1916. In aceasta
categorie intr Mililarii, unde sint multi subofiteri,
cu populatie ceferisti si de muncitori

NO1LE CONSTRUCTII.
MI JLOACELE DE COMUNICATIE

Sc construicste pc c.apete, atit de particulari, cit

si de institutiile dc stat. Sc construicste atit inaintc
de 1929, in epoca prosperittii", chut preturile crcsc
continuu, cifra de afaccri sporestc i capitalurile
invcstite se amortizcazi relativ repedc, cit si dupi
1929, adica dupa izbucnirca crizei, cind, din cauza
supraproductiei, se produce crahul de la bursa din
New York si preturile coboarl catastrofal. Capitaliude disponibilc se investesc in cldiri, mai ales
legca asigura constructiilor noi dota' avantajc substantialc, anume, scutirca de impozitc pc zcce ani
si inchirierea libera, deci la pretul pietei, mult urcat
fat de pretul rcgimului legal impus de Icgca prelungirii contractclor dc inchirieri. In intervalul 1920
1934 indusiv se ridic.:a in capital 29.518 cladiri,
maximum fiind atins In anul 1928, cu 3.484 de cldiri.

inglobeazi toate aceste asezri din jur, dupi cum

Multe institutii de stat ii fac localuri proprii, infitis'Atoare. Se termin clidirea cca nou a Universittii,
inceputi inainte de rIzboi, pe strada Edgar Quinet,
strada Academiei si cele dota bulevardc, ocupindu-se
astfcl, impreuni cu vechiul local, tot patrulaterul
mirginit de amintitcle artere. Facultatca de drcpt si
inalt mai tirziu, in 1935, dup planurile arhitcctului

inainte, in decursul secolelor, inglobase satele vecine,

Petrc Antonescu, o frumoasa clidire separata

unul dupa altul (vezi si mai jos, p. 255).

extremitatca tercnului dcstinat initial Garii ccntralc

slujbasi de la Regie, &masa, vechea asczare dc 11110

lacuri, cu restaurantele ei avind peste proaspt, scos
din lacul vccin, Colentina, care se intinde de-a lungul
soselei spre Urziceni. incetul cu incetul, orasul

la

191

www.dacoromanica.ro

si apoi, dupa ce s-a renuntat la accst proiect, Cetatii

univcrsitare (vczi fig. 113).in vccinatatc se construieste

cu bani strinsi prin subscriptic publica un cmin

al studentilor. Licecle i1i fac, multumita eforiilor
colare care procura fonduri de la parintii clevilor
respectivi, cldiri proprii impunatoare. Citrn, printre

cele mai mari, cladirea Liceului Mihai Viteazul",

unele din ele de mari proportii, cum e aceea din

pini
la palatal Academici de inalte studii comerciale si
industriale azi Institutul de studii economice Vladimir Ilici Lenin" (I.S.E.) din Plata Romana. Trebuie subliniat numai faptul c ele sint numcroasc
ca o buna parte adesea cea mai mare a cheltuiestrada arhitcct Mincu, linga Piata Filantropiei

accca a Liceului Gheorghc Sincai", pe Calca SerbanVod, in fata cociocului" (vezi fig. 114), a Liceului

lilor de constructie respective n-au fost date de

Dimitrie Cantemir", in partea opus a orasului,

Tot initiativci i contributiei particulare se datoreaz

pe strada Viitorului, cldirea nou infiintatului liceu

pcntru copiii din carticrul Calea Dorobanti-Floreasca,
liccu numit la inccput Mihail Eminescu", apoi Titu
Maiorcscu" ; in accast monumcntali cldire se afl

ridicarca a o serie dc biserici in diferite parti ale

orasului. Mult mai incapatoare decit cele vechi,

azi scoala medie nr. 7 Ion Luca Caragiale". Si celelalte

licce noi cum sint, de piltra, Spiru Haret iAurcl
Vlaicu isi construiesc localuri proprii. Colegiul

Sf. Saya" isi modernizeaza i mareste asezarea, iar

Liccul Lazar" adauga s'AH noi placutei elidid din
marginea Cismigiului. Se mareste i cladirea Politchnicii, din strada Polizu. Una din cele mai impun'Atoare cldiri si mai bine asezate, cu o frumoasa
perspectiva, este accea a Scolii de razboi azi
in fata
Academia militara generar (vezi fig. 115)
crcia se inalt Monumental croilor patrici ; a fost
terminata in 1940. Nu c cazul ar fi si fastidios
a anta aici toatc cldirile noi destinate invatamintului de diferite grade, de la simplele scoli primare

stat, ci de cei interesati, adica de printii elevilor.

jucrate solid, din beton armat i cu materiale de buna

calitate, unele din ele sint adevrate reusite arhitectonice. Citarn astfel biserica din Parcul Domeniilor,

lingi Arcul de Triumf, inceputa in 1937 si care nu

s-a terminat inca de impodobit ; ea are intrarea,
catapcteasma si o serie de elemente decorative din
marmur sculptat. Tot asa, biserica Sf. Vineri-Noua,

de pe Bulevardul Basarab, a cirei fatada cuprinde

un mozaic de mari proportii in tonuri pastclate.
Monumentala biscrica Sf. Elefterie, nu departe de
gratioasa ctitoric omonitni a lui Constantin cupetul
(vezi mai sus, p. 101), ar fi cistigat cu siguranta
daca turlele mici erau mai bine proportionate in
Fig. 113

Facultatca de drept, cildire de o armonie c1asic3; 1ntre coloane,

statufle marilor jur4ti ai lumii, construitl In 1935. (S)

192

www.dacoromanica.ro

aI

r410

if

j.

/4

fi

4.

V... is

Fig. 114

. ,=

t_

I-iceul Gheorghe Sincai". pe cal. 5erban-Vodi; In Cap intrirli, bustul mArclui clnurar transilvinean. (1.C.S.0.11)

Fig. 115 Academia Milhari general! 11 blocurik noi cc o Incadreazi.

4\

II
4

-.10

,.7f-

193

www.dacoromanica.ro

Ell Ell

111111 111111111

In" .t

"71rarar'w4E:1, 'kirk&

not_

111-11".. , .1r1f 1

II."
I

- mtinnie_

!!.iflhuI

!k:iar
.

MY,
,

..s

4
cs

t.

Fig. 116 Fostul Minister de Interne, azr Sediul Comitctului Central

al Parddului Comunist Romin. In prim plan, curter Palatului RepuWeil. (S).

taport Cu masiva turli centrali. O mentiune meritii

si Biserica Italiani, in drimidi aparent, avind alituri
campanila caracteristicil. In total, s-au construit in
intervalul 1919-1944, in oras si in suburbane, 23 de
biscrici noi, afar de acelca ale altor confesiuni,
de lcasurile altor culte.
Statul doteazi citeva din ministere cu localuri noi
sau mireste pc cele vechi. Din prima categoric fac
parte Ministcrul dc Interne, inceput in preajma celui
de-al doika rizboi mondial, si Ministcrul de Externe,
care a inlocuit impodobitul Palat Sturdza din Piata
Victoriei. Sint cldiri monumentale, construite cu
griji, din materiale de buna calitate (vezi fig. 116-117).

Ministerul de Finante ii construieste un nou local

in fats celui vechi, pe Calca Victorici, pentru administratia central, si o serie de imobile, reusite,

pcntru administratiile sale financiare i pentru perceptiile sale care stiteau pini atunci in clidiri improprii, plitind, pc deasupra, i chirii mari. Ministerul

de Rizboi mireste vechiul local din Plata Valter

Miricineanu, i construiestc alituri, in continuare.
Tot alturi de vechiul local fosta casa Vcrncscu
dar separat dc ,el, Ii cldeste Ministcrul Economiei

Nationale un inalt imobil parter si opt etaje

din virful ciruia se ponte vedea tot orasul. Clidire
noui, masiv, e si aceca a Prefecturii Politiei capitalci

azi sediul central al Militiei ; ea a indus si:cldirea

veche, mult mai modest. In preajma celui de-al

doilea rizboi mondial se incepe noul local al Bincii
Nationale, alituri de cel vechi i mult mai mare
decit acesta (vezi fig. 118) ; de asemenea, localul,
impresionant, al Administratiei centrale a Ciilor
Ferate, in fata Girii de Nord (vezi fig. 119);
ambelc vor fi terminate dupi 23 august 1944. Gara
mult sporiti sub raportul capacititii de
trafic, cauta si imbracc o haini noui, adugindu-si un portal monumental, cu coloane de

granit (vczi fig. 120). Decenii a durat constructia Muzeului etnografic de la Sosea, azi Muzeul
de istorie a Partidului Comunist, a miscArii revolutionare i democratice din Romania ; inceput

inainte de 1916, arhitcct fiind Ghica-Budesti, el a

fost terminat abia dupi eel de-al doilea rizboi
mondial ; clidirea, monumental, din cirimidi aparent, avind chenarele usilor i ferestrclor din piatr sculptati, este o podoabi a orasului. In 1927,
un incendiu distrugea palatul regal ; noua cldire,
mai vasta, se datoreazi arhitectului Nenciulescu ;
la impodobirea ei au lucrat o scami dintre marii
nostri artisti ; darn, de pildi, !titre altele, pictuTonitza. Neat numai c temelia constructici n-a fost mai ridicati, asa inch partcrul
si domine Calen Victoriei, nu sa fie dominat de
accasta ca acum. Astzi palatal a devenit sediul
Consiliului dc Stat i eel mai marc muzeu de arta
rii
al
Muzeul de arta al Republicii Socialiste
rile lui

194

www.dacoromanica.ro

_.;
7-2 III Hi MI Ail SI FR En ninimmram
urn

Fri

VIII

min'I

MI MI Mail MI !ell MI MI VIM

:a gi
Two ni

Romania

dupa cum Luvrul din Paris, vechiul

Fig. 117

Clidirea Costului Minister de Extcrne, azi Presedintia Consi-

liului de Ministri, In Piala Victorici. (S.)

palat al regilor Frantei, a fost transformat in cel mai

mare muzeu al ei.

Masa cca mare a constructiilor bucurestene in

intervalul dintre cele doul razboaie mondiale o

formeaza insa constructiilc particularilor, multimca

de case, mici, mijlocii i mari, care se ridica prctutindeni, de la centrul ocupat de blocuri de raport si
de magazine pini la marginca mahalalelor. Sint case
de toata mina si in toatc stilurile, intr-un amcstec
caleidoscopic : pe acccasi strada gasesti tot ce poftesti.

Variatia e foarte mare, ochiul e necontenit solicitat

de imagini diferite ; unitatea stilistic, arhitectonica
sufera insa. Doar uncle cartiere, construitc mai in
urma, in care s-a impus un anumit tip de cladire,
nu de stil cum sint cartierele de vile de la Cotroceni sau din parcuri
se prezinta mai unitar.
Societatea comunal de locuinte ieftine ii continua
activitatea. La fincle anului 1931 ea construise 2.835
de asemenea locuinte din care 1.640 avind numai
partcr, iar 1.195 pact. i etaj. Pe de alta parte, Casa
autonoma a constructiilor, intemeiata in 1930, inccpc
si ea si cladeasca, dar pe o scara redusa ; pina in 1935

nu ridicase decit circa 70 de locuinte individuale in

cartierul Cotroceni si 22 de apartamente in 11 imobile in parcelarea de la Vatra Luminoasi. In aceeasi
parcelare construieste si Casa asigurarilor socialc
apartamcnte pentru asiguratii ei, pentru uncle categorii de functionari publici i citiva scriitori. Altele
se fac pe Bulcvardul Lacul Tei, altelc pe Soseaua

Iancului etc. Dar toate accste locuintc ieftinc" au

doua cusururi fundamentale : sint foarte putinc in
raport cu ccrintele si mai ales sint scumpe, revin la
preturi prea ridicatc fata de veniturile lucratorilor,
ale muncitorilor din industrie i comcrt. Dc accca se
putca spune, pe drept cuvint, in 1935, ca pin atunci
se construiser, de fapt, locuinte ieftinc numai pentru
micii-burghezi" i ea nu se facuse nimic pentru
populatia sraca". La acea data, cind existau in Bucurcsti 82.600 de cladiri, s-a constatat statistic ca circa
250.000 persoane"
reprezentind aproximativ o

treimc a populatici capitalei locuiau in circa

125.000 camerc", deci doui persoane de camera ;
problema, pcntru cei cu venituri mici, era o adevirata plaga". Se preconiza o solutic radical", constind din numeroase apartamente pcntru familii de
cinci persoanc, suprafata cladita minim fiind de
10 m2 de persoana i costind circa 140.000 de lei ;
suma, imprumutata de stat sau de municipiu, era
rambursabila in 20 de ani, cu o anuitatc de 7.200 lei
anual, deci 600 lei lunar la un salariu de 3.000 de lei,
ceca ce reprezenta 20%. Din ncfcricirc, solutia a
ramas numai in stare de proicct ; nici statul, nici

municipiul n-au finantat o asemenca campanic dc

constructii.

Se dcschid bulevardc i strazi noi. Citam astfcl

Bulcvardul Marsti, paralcl cu oseaua Kissclef,

www.dacoromanica.ro

195

fcind legiltura intre hipodrom strada P.S. Aurelian,

Bulcvardul Dr. Calindcru
azi Bulcvardul Eroilor
carc prclungeste strada Stirbei-Voc15 pin la Acade-

pc ling Ilipodromul Florcasca, spre miaznoaptc,

iar vechiul drum la Lacul Tciului devine Bulevardul

mia militati generan, punind in valoarc sprinceana"

Sc deschid numeroase strzi in carticrele noi, in

platoului pe care se afl aceast institutie i ing5duind

parcuri, in parcenrilc din interior sau din suburbane.

La 1 iulie 1933, numrul bulevardelor, strzilor, splaiurilor, aleilor, pasajelor si funditurilor bucurcstene
atinge cifra dc 1.960 (o mic nota sute saizeci).
Pc accast suprafatil sporit5, cresc si mijloacele
de comunicatic. Tramvaielc cu cal sint inlocuite pretutindcni prin tramvaic clectrice ; ultimele sapte
vagoane cu tractiunc hipo" dispar in prim5vara lui
1929. Traseul pe uncle striizi strimte i aglomerate
din ccntru c modificat, iar capul liniilor se mut tot
mai departe, sprc periferie. In 1930 numirul cantorilor transportati este de 133.324.200. Reteaua atinge,
in decembrie 1935, lungimca dc 86 kilometri si 700
metri, calc dubl, iar personalul de toate catcgoriile,
4.893 persoane. in mai 1936 cxistau 352 de vagoanc

Lacul Tei, punind in valoarc intreag5 accasti regiune.

una din cele mai frumoasc perspective bucurcstene.

Magistrala Nord-Sud ajungc acum pin la Magistrala
Vest-Est, cxpropriindu-se i drimindu-se ultimelc
case din portiunca final, intre actualul bloc Wilson
si Biscrica Icnei. Sc inccp, in preajma cclui dc-al
doilca rizboi mondial, in 1936, formele pentru
exproprierca a nu mai putin dc 111 (o suet' unsprczece) imobilc, spre a se putca prclungi Bulcvardul
Coltci pirn os la tata ; costul accstci operatiuni dc
marc amploarc, comparabil5 cu str5pungerea Butevardului Haussmann la Paris, este dc 373.685.516 lei ;
ca va fi gata abia in 1943, si bulcvardul se va inaugura
in luna noicmbric a acelui an, luind numcle de Bulevardul Brincoveanu (azi Bulcvardul 1848). in partea

dc nord a orasului, Bulevardul Barbu Vckescu,

pornind din 5oscaua tcfan cel Marc, este prclungit,

motor si 259 de remorci ; pcntru gararea lor erau

cinci dcpouri, pc soselele Bonaparte si stefan cel
Mare, pe Calca Serban-Voci, la Cotroccni si la

PtLtcui cel nou al Bincli Nationale, fatatla principall spre

Bucurestii-Noi. Printr-o lege votatil in aprilic 1935,

Societatca Tramvaiclor Bucuresti capat5 exclusivitatea tuturor transporturilor mecanice de cantori in

Fig. 118

ser. Doarnmi. in primul plan, drcapta, intr.. la Biblioteca Centrala

de Sur. (A.)

+Os

t1

julI

1111 fir
IL

OAR MR'

LI

Eli

in cc

Pi'
Tt.s.

'VOL '6V%
.r.
n"'

I.:.

11101

40-,
-

196

www.dacoromanica.ro

um

git

10

I II

au,

/5112111

Me)OW
a
Fig. 119 Palatal administrativ al Cailor Petate &amine, devenit ulterior
sediul Miaistelut Cililor {-Crate. Fotograrie luata lnainte de construirea
inctdreaz) astazi palatu In drcapta i la stInga. (S.)
blocurilor
Fig. 120

Gara dc Nord. (S.)

-7

'

197

www.dacoromanica.ro

comun, asadar si a autobuzclor, pe teritoriul orasului

al suburbanclor lui. Pind atunci transportul cu

autobuze, care luase o mare extindere indat dup
si

rizboi, era asigurat de diferiti concesionari particulari

sau dc societiti ca Sardat"-ul de scurti durati ;

vehiculele lor ins 15sau foarte adesca de dorit sub
multe raporturi. In mai 1936, S.T.B.-ul avea in
circulatic 150 de autobuze ; numOrul lor creste,
in anul urmitor, la 316. Pentru ele incepe si se
construiasci in 1938 un depou special in oseaua
Panduri.

Noile mijloace de comunicatie, aviatia i radioul,

cuceriri strilucitc ale stiintei modern; apar si ele

in Bucurcsti, indati dupi rizboi. Dad pini in 1916
exista numai o aviatie militark avind aerodromul la
Pipera (circa 141 de hectare), dupi incetarea ostilitilor ia nasterc

i aviatia civil,

comerciali.

aprilic 1920 se intemeiazi Compania franco-rominii

de navigatic aeriana, cu capital romOnesc, dar subventionati si de guvernul francez, polonez i cehoslovac ;

populare rominesti pini la concertele simfonice

opera', apoi conferinte, informatii si reclame comerciale. Nunfirul ascultkorilor a crescut repede ;
bucurestenii, mari amatori de noutate i distractie, au
adoptat dc indata noua inventie ; cci care nu puteau
sA-si procure un aparat cu limpi, perfectionat, dar
costisitor
si crau multi din acestia
ascultau
la cel simplu, cu galena", tinind la ureche receptorul.
In 1928 erau In ora; 14.587 de abonati la radio ; in

1930, dupi doi ani numai, ei ajunseseri 48.505.

Am avut, imediat dup rzboi, i un serviciu public
de radio-telegrafic ; prin el se puteau trimite telcgrame
in strOinitate mai iute decir prin telegraful obisnuit.
Telefonul a luat o mare extensiune ; modernizarea
retelei i introduccrea in locul centralclor manualc
a centralei automate, intr-un imobil special construit,
pe locul Terasei Otetelesanu, s-a ficut prin Societatca

anonim romni de telefoane, infiintati in

cu capital strain (american).

1930

ea asigur traficul aerian pe unja Bucuresti-

Belgrad-Budapesta-Viena-Praga-Paris, intr-o direc-

Orasul este legat

deci de o serie de mari centre; ulterior se Incheie
conventii cu sociefiti strOine care asiguri comunitie, Bucuresti-Istanbul intr-alta.

LUCRARILE EDILITARE

catia pe cale aeriani i cu alte centre europcne. Aeroportul se afli la Bineasa (128 de hectare) ; aici ateri-

zeazi avioanele companiei franceze Air-France",

care fac legatura cu Occidental, ale acelei poloneze

Luceirile edilitare incearci sa in pasul cu cresterea

suprafetei i populatici orasului. Se pune in primul

Lot", care uneste Danzigul si Varsovia cu Sofia,

rind problema apei potabile si a celei pentru nevoile

Salonicul, Atena, Rodos si Lydda, in Palestina, ale

companiei cehoslovace C.S.A.", ale celor dou
companii italiene, Ala Littoria" i Avio Linee Italiane", unind Bucurestii cu Roma si Torino, ale companiei germane Deutsche Lufthansa" din Berlin si ale

industriei i salubrittii. Gintititile pe care le primcsc

Bucurestii se dovcdesc tot mai insuficiente, in special
in timpul verii. Se fac lucrri importante atit la Arcuda,

companiei ungare Malert" dc la Budapcsta. Tot

Bineasa este i aeroportul avioanelor societAtii roma-

nest ,,Lares", care in maximum trei ceasuri ating

marginilc tOrii. Un al doilca se infiinteazi la PopestiLeordeni (circa 136 de hectare); pentru aviatia spor-

mirindu-se si debitul

puritatca apei filtrate din

Dimbovita, cit si in regiunea Clinceni-Slobozia, unde

se capteaz5, prin puturi colectoare, o serie de izvoare
subterane, intocmai ca la Bragadiru i Ulmi (vezi mai
sus p. 127). Cantitatea de ap pompati anual In oras
trece de la 29.127.000 rn3 in 1923 la 42.500.000 In 1938;

tivi este si aeroportul Giulesti (163 de hectare), iar

pcntru zborurik Bra motor ale planoristilor, acrodromul Dudesti-Cioplea (circa 64 de hectare); toate
functioncaz5 la finele perioadei de care ne ocupAm,

totusi, ea nu ajunge; chiar daci n-ar fi pierderile de

pe conducti i risipa unora dintre cetiteni, care,
sprc a-si ricori, de pildi, pepenii sau sticlele de vin,
Iasi si curgi peste ele in nestire apa de la cismea, tot
e insuficienti. De aceea, in 1939, se pune in lucru o

in 1939.

nou captare, de data accasta din riul Arges, in dreptul

In cc priveste radiodifuziunca, Inceputurile ci la

Bucuresti dateazi din 1925, and Asociatia prietenilor
radiofonici a ficut o serie de auditii publice utilizind
postal experimental al Institutului electrotehnic uni-

comunei Crivina, la vest de Bucuresti ; apa urmeazi

si fie adus printr-un canal deschis, in lungime de
22 de kilometri, pini la comuna Rosu, si de aici trimisi apoi in oras. Lucrarea va dura ani de zile si se

versitar ; s-au adOugat apoi emisiunik postului Direc-

va termina dupi al &ilea rizboi mondial, inaugurindu-se la 7 noiembrie 1950. Sc incepe totodati
siparea de puturi la mare adincime intre 160 si

tiei gencrale P.T.T. Societatea rominil de radiodifuziune

numiti la inceput Societatea de difuziune
radiotelefonici din Romania
s-a intemeiat la 22
dccembrie 1927, iar emisiunile ei regulate au inceput

la 1 noicmbrie 1928. Postal de emisiunc, pe unde

medii de 364,5 metri, a fost instalat la Bineasa, nu
departe de aeroport ; mai tirziu, in 1939-1940, s-a
construit i un post pe unde scurte, dc 32,5 metri.
Programcic cuprindeau muzici variati, de la cktecele

230 de metri chiar in interiorul orasului, obtinindu-se o ap buni i foarte curad. Desi debitul lor e
relativ mic, utilitatca acestor puturi s-a dovedit mai
ales in timpul celui de-al doilea rizboi mondial, cid,

din cauza bombardamcntelor aeriene, o parte din

conducte Rind scone din functiune, locuitorii unor
cartierc s-au aprovizionat cu api de aici.

198

www.dacoromanica.ro

Retcaua dc conductc principale, numite i artcre,

si de conducte secundare, pentru distribuirea apci in

oras, crcste. Ea va ajunge, prin lucrrile Uzinclor

Comunale Bucuresti (U.C.B.), de la 51, respectiv 332
de kilometri, in 1923, la 108, respectiv 725 km in 1942,
aladar mai mult decit dublu. Sc instalcaza, in diferite
punctc, fintini tisnitoare sau havuzuri, rcluindu-se oveche traditie ; uncle din ele, ca Fintina Zodiacului, in fata

Parcului Libcrtatii, executan in 1934 de arhitectul

Octav Doicescu i ingincrul Dorin Pavel, sau Fintina Mioritii, din fata Vilci Minovici, la osea, sint
remarcabile, adevarate opere de arta. Se instalcaza
de ascmcnca inovatic fericit
mici fintini cu
3.0 potabila, foartc apreciate de cetateni in timpul
verii ; numrul lor se va inmulti considcrabil dupa al
doilea rzboi mondial.
Rcteaua de canale, pentru scurgerea apclor uzate,
menajere sau industriale, crestc si ca in proportic :
de la 285 km in 1923, ajungc, dupa 19 ani, la 614 km,
deci iarasi mai milt deck dublu. Dimbovita, in fundul
transcii ei,

devine un adevarat canal colector";

apele ci slut permanent poluate de reziduurile uleioase ale uzinci de la Grozavesti si de tot ce aduc

a apelor aduse din Ialomita, asigurindu-se astfel un

debit suficient si constant Colentinei in lunile de vara,
s-a inceput curatirea si amcnajarea salbci de lacuri
din jurul Bucurcstilor. Rind pe rind au fost asanate,
pin in 1939, lacurile Bneasa (40 dc hectare), Herastrau (77,4 hectare) si Floreasca, lucrrilc continuindu-se, in perioada urmatoarc, la Lacul Tei (150,6 hectare, imprcuna cu Floreasca), apoi la lacul Fundcni
(120 hectare) si urmind sa se termine cu lacul Cernica.
In felul acesta s-a rcalizat si se realizeaza o marc opera

edilitara, importanta nu numai sub raportul igicnic,

dar si cstetic si recreativ, crcindu-se o adevarata
podoaba a orasului, o zona de recrcatic i agrcmcnt si
influcntindu-se in bine si microclimatul bucurestean.
Cici, paralcl cu asanarca lacurilor, se lucrcaza, inccpind din 1936, lila amcnajarea Parcului national
azi Parcul de culturil si odihna Herastru pc un
vast teren cuprins intre Soseaua Kisselef i lacurile
Herastrau si Florcasca. Sc expropriaza citcva zcci de
locuinte
mizcrc de altfel
si o intreprindere
industriala, se fac plantatii, se trascazi alci, si in citiva
ani, pini in mai 1939, se inzestreaz Bucurestii cu

cel mai vast spatiu verde" din cuprinsul lui. Mai

canalele orasului. Din aceasti cauza, aspectul ci nefiind

din cele mai atragatoare si mai ales din nevoia de a se

inaintc inca se amcnajasc Padurca Bancasa, deschizindu-se drumuri si construindu-sc un rcusit restau-

prin lucrari incepute la 16

padurea si lacul Snagov, la o
distal* de 35 de kilomctri nord de oras. Acccsul

obtinc de-a curmezisul capitalei o mare artera de

rant; de ascmcnca

circulatie, larga si infatisatoare, s-a ajuns acurn citcva

deccnii la concluzia acoperirii Dimbovitei, printr-un

septembrie 1929

planscu de beton (proiectul din 1934). Operatia s-a

realizat partial, pe portiunca cuprinsa intre Calca
Victoriei i Podul erban-Vocla (1936) ; unii sint de

acestei ultime paduri era insa dificil pcntru marca

multimc, din cauza lipsci unui mijloc dc transport

prere ca ea sa fie continuata spre a avea cit de curind

o larga artera, care, impodobita cu pcluze de iarba

si trandafiri intre cele trei parti carosabile, sa straban
Bucurestii, de la Ciurel pina dincolo de Abator. Ea
ar deveni sustin partizanii acestei solutii dad
s-ar face si constructiile corespunzatoare de imobile
pe ambele laturi, unul din cele mai frumoasc bulcvardc

nu numai ale trii, dar ale Europei. Exista insa si

o alta solutie, care e mai costisitoare, a pastrrii
Dimbovitei neacoperite cu debit sporit, de aria curan, deviindu-se cursul ci spre miazazi, in partca
actualmente acoperin i insotindu-1 de o salbi de
oglinzi de apa", incepind Cu un lac mare la Ciurcl,
continuind cu o serie de lacuri sub cornisa, la Cocioc
Balta Alba, si ispravind cu lacul, amenajat, de la
Leordeni. Aceasta solutie pastreaza orasului elementul
natural, viu, care e apa curgatoare i c mai indican

pentru imbunitatirca microclimatului bucurestean.

O lucrare hidraulica important a fost &Apnea unui
canal in drcptul comunci Bilciuresti de pe Ialomita,
care aduce o parte din apele acestui riu sprc a spori
debitul Colentinci si a asigura astfel nivelul lacurilor
In curs de asanare in jurul capitalei. Aceasta operatic
de asanare a lacurilor Colentinci, mai inainte adevarate focarc de infectie din cauza apclor statute si a
tintarilor, a inceput sa fie realizat in noiembric 1933,
dupa ce fuscse in prealabil studiata ani de zile. S-a
creat din lacul Buftca, un mare rezervor de acumulare

ieftin si permanent. In partca de rsrit a Bucurcstilor

s-au facut uncle mici lucrari de amcnajarc in padurca
Pustnicul, pe malul blii Pasarea, in fata manastirii
Cu acelasi nume. S-ar fi putut spori spatiilc verzi", in

chiar cuprinsul orasului, Cu atit mai mult cu cit

planul de sistematizare din 1935 prevedea o suprafata
considerabila de tcrenuri libere care urmau s fie
plantate. Lucrul nu s-a fcut atunci ; o scama de asemenca spatii libere au fost parcelate cazul parcelarilor Florcasca i Vatra Luminoasa ; se va realiza
dupa 23 august 1944, in cadrul unui plan consccvent
urmarit.
Pe malul lacurilor asanatc iau nasterc, in ultimii ani
ai perioadei dintrc cele doua razboaie mondialc,
stranduri i cluburi sportive, multe ins din accstea
din urmi au un caractcr cxclusivist, nu sint acccsibilc
oamenilor muncii. Stranduri se infiinteaza si in
cuprinsul orasului: la $oseaua Kisscicf ccl mai
marc
in dreptul Strazii Izvor (Strandul Bragadiru"

azi Izvor"), apoi la Ciurcl, la Ghcncea, la Gara de

Est, in sfirsit, strandul de lux, cu valuri, de la Lido"
(vezi fig. 121).
Pentru luminatul orasului, accentul cade acum pe
clectricitate. Gazul aerian continua sa fie intrcbuintat
atit pe strazi, cit si in case, dar in toatc constructiile
noi din cartierelc ccntralc li intr-o scama din cele vcchi
se introduce lumina cicctrica. Pe bulevarde, pc artcrcic

principalc, pe multe dintre strazi se instalcaza bccuri

Cu incandescent. Dar mahalalelc rmin inca ani dc

www.dacoromanica.ro

199

de sistematizare", publicat in 1935. El cuprindca o

serie de principii si directive juste ; din picate, aplicarca lui a fost, sub multe raporturi, defectuoasii.
Vina o poarti i diverscle interese particularc care au
prevalat asupra celor gencrale. Un excmplu in aceasta
privinta
unul dintr-o mic este strimtarea Magistralei Nord-Sud, incepind din dreptul strizii C.A.

Rosetti spre miazinoapte, din cauzi ca proprietarul

terenului de pc latura stinga, un personaj influent
politic, fost dc mai multe ori ministru i putred de
bogat, n-a admis si i se expropricze portiunca neccsat* portiune pe care a ridicat blocul Lido.
In rezumat, punind laolalta realizarile cu deficientele, pozitivul cu negativul, stabilind, cu alte cuvintc,
suma, se poatc totusi afirma ea, sub raportul cdilitar,
s-a facut, in intcrvalul 1919-1939, un efort in vcdcrea
modemizarii Bucurestilor. Nu s-a filcut insa atit cit
trebuia, si, mai ales, efortul n-a fost uniform si echitabil disiribull. S-a dat, ca si mai inaintc, atentie deose-

biti centrului, cartierelor locuite dc cei avuti, ficindu-se prea putin pentru cartierele marginase, locuitc
de muncitori, de lumea ncvoiasi.

VIATA CULTURALR
Fig. 121

Strandul co valori, Lido. (A.)

zile Bra lumina. Meriti sa fie relevat faptul ci in 1935,

din totalul de 158.043 de gospodirii, cite numarau

Bucurcstii, numai 63.346 sau circa 40% avcau instalati clectricitate, restul dc 94.697 utilizind tot vechile
mijloace de luminat. Abia din timpul primariatului
lui Dem. Dobrescu incepe preocuparca pcntru extin-

Fcnomcnul de centralizare, de concentrare in

Bucuresti pe care 1-am observat in viata industriala
a Ord este si mai vizibil, se manifesta in mai mari
proportii in viata culturali. Sint sectoare intregi in
care majoritatea absoluta a manifestirilor, in altele
marea majoritate, iar in citeva unanimitatca lor au
loe in capitala OHL Bucurestii absorb fortele de crea-

tic, actioneaza ca o mare pompi aspiratoare, spre

Bellu. A inceput si functioneze la 25 ianuarie 1928;

paguba cclorlalte centre. Oameni de stiinti, literati si

artisti din restul orasclor tirii
universitare sau
neuniversitare
cauta Cu tot dinadinsul si vini la
centru" ; Viafa romiineascd, importanta revista iesear* se muta la Bucuresti ; tot aici
paradoxal
Ii are sediul i asociatia care urmireste ridicarca vechii
si glorioasei in ale culturii capitale moldovenc.
Invatamintul bucurestean de toate gradcle cunoaste
in perioada 1919-1939 o noui dezvoltare, care foloseste insi in primul rind burgheziei i tarinimii
chiabure. Cel superior se completcaza prin inftintarea
Facultatilor de farmacie i medicini veterinara, a
Academiei de inalte studii agronomice (1929), a
colii superioare de arhivistici i palcografie i prin
transformarea $colii de poduri i osele in $coala
politehnica, adaugindu-i-se sectii noi. In invatamintul secundar sau mediu sporesc liceele teoreticc (Spiru

prima persoani incincrati a fost Profira Ficraru,

Haret", Aurel Vlaicu", Mihail Eminescu", Iulia

casnica, dc 40 ani".

Hasdeu" etc.), de asemenea liceele" termenul acesta

i gimnaziilc comerexerciti un adevirat miraj
ciale, industriale, profesionale, tehnice, de mcnaj etc.;

derea rctelei in cartiercle mrginase ; lucrul insa merge

incet, i izbucnirca celui de-al doilea rizboi mondial
gascste o serie din aceste cartiere intr-o stare deplora-

bili sub raportul lucrarilor edilitare. Cele doui uzine,

de la Grozivesti i Filaret, ambelc termoelectrice,
nu mai sint suficiente. De aceea se instalcaza, prin
intreprinderea strain Brown-Boyen, si se pune in
functiune, in primavara lui 1931, uzina hidroclectrica
de la Dobresti, pe cursul superior al Ialomitei, curentul fiind adus in capital printr-o finie de inalta tenshine si transformat de la 110 kilovolti la 30 si a. poi
de la 30 la 5 kilovolti.
O inovatie care a provocat mari discutii si n-a fost

admisi dc titre biserica a constituit-o Crematoria,

pcntru incincrarea mortilor. Clidirea s-a inaltat pe
dealul ce domini Valea Plingerii, in coasta Cimitirului

In privinta sistematizirii orasului s-a ajuns, pe

tcmciul lucrrilor unci comisii, la planul director
200

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN C GIURESCU

ISTORIA BUCURESTILOR

Harta nr, 3

BANEASA

COM

2 k in

BUCURESTII

aine3c'
os
-

Flittina
Miorita

Vila 0

iNTRE

He , ras

1 IULIE 1831 si 23 AUGUST 1944

Minovici

so

/I
e

Rond

'era Bahntmednd

iir
Arnod
T F. F.

Hip TraP

-Ape,

Wedsa

Pepin/era-

4'0

r'ast ru

utullw Criclun

Fabr airinnda

Hag/ Tudorache
Q cy.

At*/ C R

COLENTINA

Rond IL

Palatul Damn
6hica

143

Vayeene

Fati P000v/ci

Fa& cir,
_Cupric/a.,

Ate CFR
Lawn

easca

110

by,

Vi

Cyn.Colinn

5rThcove3nu0

Hanu/CA

Spitalul

Colent

II

Parcu/
Greet

Ga a ber(deEs

Eder de ret4,,,

Moen nurei

Belvedere ,4
C. A M

I, CD

Cara de

Acaaerm
Rom

Nord

in Capra

inf,ran

z.

0 /7

Mon

Dinky Cok

ncu Nou

fC

Mi/ 'tar/

31

Statule
Leui

Cotroceni

fa
Coro/
de
1.1

Griddr: a.
Castripaaia fr

C?rnpul

-a
CO

J3 34

Ora n

n,sla

Reno,

Ca,

Supendiri
de &ill),

1/0/e,

53

Mon
frollor5aoi4y.

(Worni.nberg)

aL9.18

N.:11nel,
mm11,1110

a.

;.."

Circa, Sido/,
iatui

Casa Soare

Josh

Cotroceni

tisnitoare

SpHa/ml

Panduri

itropolia:

V'

I,

a a,

Seo ale

era

..CiaCanU/

ociP U 14,

sr r.

Cadina...

La seple nuci

I' ,' * Cimpla

e'2.*

re Datnnesti

Libertitil I

*t Serninaridui
t
.q Oa
a

he

rirlirul

26 Facultatea de Drept
27 Statuia Kogilniceanu
28 Liceul Oh. Lazar
29 Busturde din Cimigiu
30 Mon Erodor francezi

8
Dep

Central

31 Larul Universal
32 Min. Justifiei
33 Monitorul Oficial

I Piafa Victoriel
2 Mai ay/ Zoologic
3 Monetiria I muz Etnografic)

34 Min. Lucarilor Pub/ice

35 ArhiveleStatului

Crematoria

36' Casa Miha/ache Chica

37 Casa de Depuneri si Consemnat/uni
38 Hotel de France
39 Banca Marmorosch Blank

4 Insti tutul Geologic

5 Min. de Externe
6 Monumental Aviatori/or
7 Bufetuf
8 Primiria sect IV Verde
9 Scoala de Forlorn's/ Sosele
10 'Mon. Erodor C.F.k
11 Palatul Adm . CFR.
12 Casa Cerkez
13 Pa Istul Cantacurino
14 Casa 043sescu

Bellyful

Observ astronoinic

milder

44 Libriria Alca/ay
45 Libriria Carteo Romimeasci

Cit4m

Seraan

4.,,

' Vodi t

46 Scoala de Arhitecturd
47 Banca Na.tionali

- Belhi-

areidinirii

iSrae/

15 Casa CI Trubetzkoi
16 Casa Oh. Manu

de

zarzavat

"4,

17 Casa Scar/st Kretzulescu (muz &amino -Rus)

18 Casa Monteoru
19 Min. Finante

-- .

.,

//

i
tt's

// \\///
/N ,

.,

o".

48 Bursa
'.9-52 Statude Ghstazir,h'ehade

LEGEIVDA

20 Palatal Stiitey
21 Hotel Athenie Palace
22 Casa rn. Aman
23 Casa Librecht ( Fifipescu)
24 Fundatia Dalles
25 Casa de Culturi a student/for

40 Libriria Socec
41 Prefectura Politiei Capita/a/
42 Casa pictor Gh..Titta-rescu
4,3 Elbe/a Spita/e/or Clyde

6radina

Primele

Inchisoarea

PO

Clidiri

Viciresfi

Q.

Rdulescu , M/hoi Vitezu/

Spiru Haret

de tremvai cu cal
It

8/PC trice

Statui

Q O. Pa rcuri-isi grao'ini
ft L Vita- de vie t t t Cimitire

53 Spita/u/ Cap

54 Min. de Domenii
55 Palma C A . Rosetti
56 Statuia C Brincoveanu

57 Iv/la:ma (Plata Romei)

58 Fintins Cantacuzino

POLONIC

www.dacoromanica.ro

numarul lor total atingc cifra dc 106 (o suta sase).

In invatamintul primar se ajungc in 1934 la 181 (o
suti optzeci i unu) de scoli, dintre care 140 de stat

Gheorghe Titeica
matcmatici, Ion Cantacuzino si Constantin I.

si publica invatatii nostri dc scamil

in

Parhon in medicina, Traian Savulescu in stiintele

natural; Horia Hulubci in fizica, Nicolaic Iorga

si 41 confesionale ; ele adapostesc 47.735 dc cicvi

eleve si au un corp didactic de 1.305 persoanc. In
acelasi an, numarul gradinitclor este de 82 (71 de stat
si 11 confesionalc) cu 124 de conducatoare si 6.254

Vasilc Parvan in istoriografic i arhcologie, Simion

Mehedinti in geografic i etnografic, Ludovic Mrazck
in geologic, Emil Racovit in spcologic i atitia altii.
Aici se ridica o nouil i numeroasa gcncratic de invatati i cercetatori stiintifici, in toatc domeniile, de la

de copii. Sc infiinteaza amine pentru studenti si

studente
atit pe facultati, cit si regionale, pc
judete
precum si internatc pcntru clevi ; se sporcste

biologic si tchnica, pina la disciplincle umanistc.

de asemenca numrul burselor ; fata dc epoca antee un progrcs ; totusi, nici

rioara
1878-1916
uncle,
altelc nu sint suficiente sprc a asigura
tuturor elcmentclor inzestrate dar sarace fii dc
posibilitatca de a-si face
tarani si de muncitori
studiile. In fclul acesta, forte care ar fi putut spori
patrimoniul cultural si tchnic al natiunii se picrd,
ramin ingropate, nevalorificate, in lumea satelor si a
perifcriilor orasclor.
Si acum, ca si in epocile anterioare si ca intotdeauna

Apar institute stiintifice noi, de la Institutul de scruri

si vaccinuri Dr. I. Cantacuzino" (1 aprilic 1921) si
Institutul dc chimic industriala al Universitatii (1920),
la ccl de ccrcetari agronomice (1927) (vczi fig. 122)
si la cel zootchnic (1930), de la Institutul roman de
energic (1926), de igienil si sanatate publica (1927)
la Institutul experimental pentru cultivarca i fermentarea tutunului (1929), la cel de cercetari forcstiere (1933), la Institutul central de statistica (1934). In
domeniul istoriografici, mentionam Institutul de

peste tot, in toate Odle, csentiala pcntru viata

istorie nationalk infiintat, in prima lui forma, in

culturala este opera de crealie origina/d, in stiinta, lite-

1931, si Institutul de istorie universala (1937). Nu e

ratura si arta, contributia nota prin care natiunca

cu putinta, in cadrul accstei lucrari, s citim toatc

sporeste atit patrimoniul sat', cit si pe acela al umanitatii. In privinta aceasta, Bucurcstii au o larga parte;
se poate spune, faril exagerare, ca majoritatca accstor
creatii originale au loe in capitala tarii. Aici cercetcaza

institutele, societatile i asociatiile care urmaresc promovarea tiinci, niel tipariturile lor, periodice sau nu.

si

Fig. 122 - Institinul agronomic Nicolac 13Alccscu. (P.B.)

u,

www.dacoromanica.ro

201

Gala Galaction si George Clinescu evoca cu talent

Bucurcstii de la fincle veacului precedent si cind se
manifest ca romancieri Gib Mihkscu, G.M. Zamfirescu i Radu Tudoran.
Poezia are in Tudor Arghczi pe cel mai strlucit
reprezentant al ei ; teme, nuante i modaliati formale
noi ies la iveal in poeziile lui I. Minulescu, Al. Philip-

pide, G. Bacovia, Ion Pillat, Ion Barbu, V. Voiculescu.

In ara, manifestarea principalii e tot pictura, ca

in epoca precedenti. Tonitza e in fruntea strlucitci
si variatei grupe de maestri care cuprinde pe Ptrascu,
Pallady, Stefan Popescu, Buncscu, Iscr, Rcssu, Steriade,
Drscu, Teodorescu-Sion. Talcnte noi se ridici :
Demian, Lucian Grigorescu, Ciucurenco, Adina
Moscu i atitia altii, unii frinti de boal i mizerie
inainte de a-si fi dat deplina m'Asura. Numcroase

expozitii la Atencu, la sala Dalles" arat publicului

bucurestean originalitatea i varietatca picturii roma.
neti contemporanc. Dar alturi de picturii, inregistram opere de valoare si in sculptura. Unele din ele,
ca statuile lui Koglniccanu (vezi fig. 123) si Brincovcanu de O. Han, statuia soldatului francez si accea
a centaurului de I. Jalca, bustul lui Dclavrancca de
C. Mcdrea, impodobesc pietcle i grdinile orasului.
Pe linga' vechca pinacoteca' a statului, se infiintcaz,
in 1933, pinacoteca municipiului, in casa, donat in
acest scop, a amiralului Urseanu. Anassie Simu
druicste statului, in 1927, muzeul ski cuprinzind
opere de valoare
picturi, desene si sculpturi,
romincsti si strine strinse cu pasiunc i pricepere
in cursul unci vieti intregi. In fostul palat al artelor

Fig. 123

Statuia lui Mihail Kogillniceinu, in piala Kogillniccanu. (A.)

Ne mrginim s afirnam numai ca ele sint numeroase, ca se public mult

si din cauza accasta calii ca se tinde spre o specializare
tatea sufer uneori

tot mai accentuat. In vederca stringerii relatiilor

culturalc, se infiinteaz, in 1924, Institutul francez de

din timpul expozitiei de la 1906 se infiinteaz Muzeul

militar, iar in casa Moruzi
zis si casa cu lanturi
de pc Calca Victorici (vezi fig. 51) ia nastcre, in 1929,
Muzeul municipiului Bucuresti, cuprinzind tot fclul

de mrturii dcspre trccutul orasului. O mentiunc

special se cuvine Muzeului satului, infiintat in 1936:

e un muzcu etnografic de o deosebit insemntate

(vezi fig. 124).

Pentru prima dat, Bucurestii au, in mod permanent, o opera' si o orchestra filarmonica', ambelc

inaltc studii in Romnia, cu sediul in Bulcvardul

Dacia, iar in 1933 Institutul de cultura' italiana in
Romnia, in casa Discscu, pe Calca Victorici. In

creatii romnesti. Spectacolele cclei dintii, in localul

fostului Tcatru Lyric din Piata Valter Mrkineanu,

literatur domina' romanul ; in epoca anterioar accen-

Folcscu, Niculcscu-Basu, Sternescu-Goang5, con-

tul chuse pe nuvel. E vremea cind Liviu Rcbreanu

d la iveal puternicele opere: Ion, Padurea spInzuralilor, Rdscoala, primul si ultimul din aceste trci
romane inftisind viata rcal, rara idcalizarca senaratorist, a tranului romn dc dincolo si de dincoace de
Carpati. E vremea cind Sadovcanu publica' trilogia
istoric : Zodia Cancerului, Nunta domnilei Ruxanda
i Fralii Jderi, acesta din urna o impresionana fresa
a epocii lui Stefan cel Marc. E, in sfirsit, vremea cind
apare seria de romanc
incepind cu La Medeleni
ale lui Ioncl Tcodoreanu, liricul icsean mutat in cncrgeticii Bucuresti, aceca a lucidului i subtilului Camil
Petrescu, accea a fecundului Cczar Petrescu, cind

ccrtele celei de a doua, la Ateneu, unde publicul

spectacole in care se releva' artisti de talia lui Gheorghc

ascult capodoperele muzicii universale, bagheta tinind-o un George Georgescu, Ioncl Perlea, Alfred
Alcssandrescu i uneori insusi George Encscu, contribuie mult la formares culturii muzicale bucurestene.
Teatrul continua marea sa traditie, actorii nostri

ajungind si se impura si intr-un ccntru atit de pretentios ca Parisul: cazul Marioarci Ventura, Elvirci
Popescu, Alicei Cocea si a lui Yonnel, inca* o dovad
a capacittii artistice romnesti. Merit si fie relevatil

nu numai inmultirea teatrelor, dar si inflorirca, in

accasa epoca', a unui gen nou : revista sau tcatrul de
estrada', ale ckui spcctacole montate de C. Tnase la

202

www.dacoromanica.ro

Carabus, gradina dc vara de pe strada Academici,

unde e azi Ministerul de. Interne, si de Nicu
ianu la Alhambra", In dosul Postei, fac si se descreteasci multe frunti i satisfac, prin criticilc lor spusc

ttt t

Ii

in glumi dc insusi Tinase, de Stroe, de Vasilache, pe

bucuresteni, mari amatori de opozitie, intotdcauna
dispusi si combata" stipinirea. Opereta, in schimb,
unde stralucea N. Leonard, e in scadere ; s-ar zice

ca o data' cu moartca acestui talcntat interpret, in

1928, genul insusi primestc o gret lovitura. Caractcristica e difuziunea cinematografului e spectacolul
cel mai frecventat ; numirul slilor crcste continuu :
:

In 1939 ele ating cifra maxima i cuprind sali modernc

ca Aro" (azi Patria), pe locul fostei case Marghiloman,

sau Scala" (azi Republica"). De altfcl, o data cu

progrescle tehnicii, dupa introduccrca sonorizarii,
cinematograful ajungc si faca o conc-urenta reclutabili
tcatrului: cl devine spectacolul preferat i tipic epocii

noastre, spectacolul marilor masc. O alta distractic

de mase e sportrd. Fotbalul cuccreste pe bucurestcni,
rugbiul mai putin ; exista acum zece tercnuri amenaate i doua stadioanc : cel dintii, al Academici nationale de educatie fizica (A.N.E.F.), in coasta Dealului
Spirii, celalalt, la Giulesti, ridicat cu prilcju J ceferiadei" din 1939, ciad se implincau 70 de ani de la
inaugurarea primci c.ii ferate. Societitile de sport sint
numeroase: statistica acata, in 1939, 77 cu o singuri
sectie (41 de fotbal) si 39 cu mai multe ; exista 24 de
terenuri de tenis si 14 sili de box i cultura fizica. Sc
infiinteazi un nou hipodrom, de trap, la Floreasca ;
se amenajeazi si un patinoar artificial, din os de
Terasa Otetelesanu".
In difuzarea culturii, contribuind, de altfcl, sub
uncle raporturi, prin initiativele ce iau, si la crearea ei,
un rol important au periodicele, de la gazetele zilnicc
pina la revistele de specialitatc, catele de editurd i difcritele asociatii socieldji caturale, incepind cu cercurile
stiintifice, !iterare i artistice si isprivind cu ateneele

populare. In ce priveste presa, perioada dintre cele

doua rizboaie mondiale inseamni, in Bucuresti, un
rstimp de ampli dezvoltare. Vechilc foi i sporesc
tirajul ; apar altelc noi, condusc, prea adesea, de gaze-

tari cu talent, dar fari tinuta, cu stiinti dar Mil convingeri, adevarati condoticri ai cuvintului, inchirlindu-si pana grupurilor de interese sau curentelor
politice, interne si cxterne, care-i pltesc. Reportajul
politic si senzational constituie o caracteristici a
acestei prese. Cuanta, intemciat de inginerul T. Enacovici, ajunge, sub directia conferentiarului de logia
Nae Ioncscu, stipendiatul puternicului trust german
I. G. Farben Industrie", un oficios al grupirii gardiste, de extrema dreapta, afiliata hitlerismului. Cnrenta, creatia pamfletarului Pamfil 8eicaru, sustine
fascismul italian ; tot gardiste sint i revistelc kinduiala i Axa.
Editata in conditii foattc grelc, presa socialista s-a
manifestat continuu : Lupia

de

clara (1

iulie

20 octombrie 1920) =cita o mentirme speciala, ea

fiind organul de presa care a militat hotrit pcntru

Fig. 124
Poarti dc lenus culptatl la 2,fuzz.ul Satului din Bueuresti ;
In fund blscrica de lemn adusA din Transilvania. (C.C.G.)

crcarea partidului comunist. Dupil cc partidul c

declarat ilegal, in 1924, presa lui este interzisa ; oficiosulSocialismul c suprimat. Primul numir al Scinteii
apare la 15 august 1931, in ilegalitate, tipritsi difuzat de mcmbri ai partidului, infruntind vigilcnta
autoritatilor. Se publica i alte organc ilcgalc : Alarma,
Noi rrem paniint, Brazda, Perla rol u, Cazarma etc.;
ele au toatc o existenta scurta ca si ziarcle sau periodicele care, aprind legal (Arena, Clopotul, Soarele,
Reporter, Defteptarea, Veac non i Bluze albastre, ultimcle dota' scoase in 1932 de Alexandru Sahia) sint
dibuite de Siguranti ca fiind, in realitate, comunistc,
deci, succesiv interzisc. (Lui Sabia, cate, murind la 29 dc

ani dc ftizie, n-a apucat sji dca intreiga msura

a talcntului sau 'iterar, i se datorcaza si prima cartc
romancasci asupra Uniunii Sovictice : ea a apirut
In 1935 sub titlul: U.R.S.S. azi). Presa partidelor carc
Viitorul libcralilor,
alterneazi la guvernarea tirii
Dreptatea national-taranistilor, indreptarea avcrescanilor
este, in general, putin
; n-au o soartil
mai Firma' nici oficioasele cclorlalte grupiri, de opo-

www.dacoromanica.ro

203

zitic: Milcarea libcralilor gcorgisti, Aurora lupistilor

etc. Mai mult intcres trezeau uncle gazcte noi neinregimentate, dar cu simpatii de stinga, precum Lupia
si Facla. Apar, in accst rastimp, i ziare de format mic,
cu prct rcdus
Tempo e primul din accasta catcgoric.

In anii 1935-1938 se publica' la Bucuresti nu rr.ai

putin de 49 (patruzcci i nota) de gazae, dintre care
30 cotidiene, 17 saptiminale si 2 de doua sau trei ori
pe saptamina, fara sa punem la socoteala ins s'Aptaminalelc cnciclopedice sau bazar" dc genul Vremea
i Rea/ha/ea ilustratd. Lipscste insa un mare cotidian,

bine informat si cinstit scris, pus cxclusiv in slujba

colectivitatii nationale si a progrcsului social. In ce
privcste periodiccic spccializate, adia revistele, bulctinele, anuarcle consacrate

unei singure ramuri,

numarul lor, in acclasi rastimp, este impresionant :

287 (dota' sute optzcci i apte) dupa un calcul apro-

ximativ, cifra fiind in once caz sub realitate. Un

singur exemplu : in domeniul cercetrilor istorice
apar la Bucuresti, in rstimpul amintit, paisprezece
periodicc, incepind cu Afemoriile Segiunii istorice ale
Academiei, Revista istoricd i Revista htoricd romdnd
isprilvind cu Arhira romdneascd, Isiros i Balcania.

Numarul cditurilor crestc. In locul Minervci" ia

nastere, prin contopirea si cu alte case, Cartea romancasca" ; se editcaza opere literare, bibliotcci de popularizare si un Dictionar enciclopedic al limbii romanc.
Cugetarca" lui Georgcscu-Delafras tipareste tra-

duceri din scriitorii de mare circulatic, o biblioteca a

clasicilor romani, manuale didactice si o Enciclopedie
intr-un singur volum. In timp ce Pavel Surucontinu
sa editeze opere de N. Iorga, iar Casa scoalelor arc o
activitate relativ reclusa din lips de mijloace, Nationala-Ciornei" tiparcste opere litcrarc si stiintificc,

Forum"

romane, in special din lumca anglo-

saxona, iar cotidiencle Universul i Adevarul lucrad

de caractcr memorialistic, istoric si literar. O mcntiune

special =rifa' Cultura nationala", carc pune in

circulatie lucrri alcse din domeniul literaturii universale si romane si mai ales Fundatia pcntru literatura
si arta, care intr-un timp scurt face sa apara, sub con-

duccrea lui Al. Rosati, o serie intreaga dc lucrad,

stimulind creatia literati i tiintifica a vremii. In
special dou din bibliotecile" ci, biblioteca Enciclopedia", cuprinzind lucrri de sinteza, si Encrgia",
cu povcstiri ale marilor infaptuitori, au un dcosebit
succcs in masa cititorilor.
Un &nomen intercsant, aratind dorinta dc cultivare
a paturilor largi, este aparitia ateneelor populare. Aproa-

pe In fiecare cartier apare un ascmenca atcneu undc

se tin confcrinte, au loe seclintc litera= si artistice
diferite manifestari culturale ; uncle atenee, ca, dc
pild, acelea din Tei si Carimidari, au si cinematografe. Numilrul accstor institutii este dc 43 (patruzeci si trci) in 1939, culoarca de Albastru avind 13,
cea de Verde 12, iar cele de Galbcn i Ncgru cite 9.

BIBLIOGR AFIE
O parte din expuncrca faptclor acestui capitol se

intemciazi pe amintiri i informatii personalc. Pcntru

rest, citcz urmatoarele :

I.Procesul de industrializare. Comertul ,ri b n cil e. 1. Enciclopedia Romdniei,

vol. III, Bucuresti, VIII + 1181 p. in 4; vol. IV,

Bucuresti, 1943, 1083 P. in 4; 2. Liliana Georgcscu,

Localizarea ,ri structura industriei romdnesti, Bucuresti,

1941, 247 p. + 7 harti ; 3. G. Strat, Industria roma-

neascd In cadrul economiei europene, Bucuresti, 1945,

109 p. in 8 si 12 tabelc ; 4. Milan Popovici, Aspecte
din istoria finantelor ora,rului Bucurefti, Bucuresti,

1960, 240 p. in 8; 5. Mihai $tefan, Capitalul strain

relative a
capitalismului, 1923-1928, in Contributii la istoria
capitalului strain in Romdnia, Bucuresti, 1960, 592 p.
in 8; 6. N. N. Constantinescu, !Vio-carea capita/u//ti

in bdnci ,ri industrie in perioada

strdin in bdnci, industrie, comer,

cre,rterea dependentei

economice a Romdniei lata' de capita/ni strain In perioada

crizei mondiale din 1929-1933, in Contributii la istoria

capitalului strdin in Romdnia, p. 188-278; 7. N. N.

Constantinescu si V. Axenciuc, Capitalismul monopolist

In Romdnia, Bucuresti, 1962, 326 p. in 8.

II. 8. Manea Mnescu si N. N. Constantinescu,

Situatia economica din Romdnia ,ri colditiile de muncd

,ri de trai ale clasei muncitoare in perioada premergdtoare
grevei generale din 1920, in Analele Institutului,

VI (1960), 5, p. 17-40; 9. C. Mocanu, Participarea

muncitorilor din Bucurefti la greva generala din 1920

in Ana/ele Institutului, VI (1960), 5, p. 41-69
10. Titu Georgcscu, Urmdrile grevei generale din
octombrie 1920. Crearea Partidului Comunist din
Romdnia, in Analele Institutului, VI (1960), 5,

p. 75-94.

11. V. Hurmuz si N. Lupu, Procesul conducdtorilor

luptelor aferiftilor ,ri petroliftilor din ianuarie-februarie 1933, in Analele Institutului, V(1959), 3, p. 5-28;
12. A. Dcac, Solidan/atea internationald a celor ce
muncese cu conducillorii eroicelor lupte ale ceferiftilor
,ri peirolio-tilor din ianuarie-februare 1933, in procesul
de la Bucuresti-Craiora (1933-1934), in Ana/ele
Partidului, V (1959), 3, p. 29-48; 13. A. Deac,
Gh. Mate i, Miscarea de solidaritate internationald
luptele eroice ale ceferiftilor

,ri

petrolio-tilor din

1933,

in Analele Institutului, IX (1963), 1, p. 35-50.

14. Titu Georgcscu, Contributia intelectualitayii la
lupia antifascistd din Rominia (1933-1944), in Analele
Institutului, XI(1965), 3, p. 35-51 ;14 bis. Al.Gh. Savu,

Unele aspecte privind pozifia partidelor politice din

Romdnia in preajma instaurdrii dictaturii regale, in
Ana/ele Institutuhti, XI (1965),3, P. 118-131. 15. Nicolae Ceausescu, Partidul Comunist Romdn
continuator al /ripie; revolutionare ,ri democratice a poporului
romdn, al traditiilor mi,rcdrii muncitorefti ,ri socialism

din Romdnia, Bucurcsti, 1966, 91. p.

III. Cre,rterea papulaliei ,ri a supra-

204

www.dacoromanica.ro

f elei B sic ur elt ilo r. 16. Indicatorul statistic al

Dorin Paye!, Lucrdri bidraulice In curs de realizare In

jura! Bucureiilor, in Asanarea, p. 33-60; 27. Ing.

Vuzitas, Regimul hidra:die al Dimbovilei in legaturd cm canalizarle regula Bucurefli, in Asanarea,
p. 113-134; 28. Cum sint organizate ,ri cum funclioneazd Uzinele Comunale Bucure,rti, Bucurcsti, 1945.

satelor i unitalilor administrative din Romdnia cuprinend rezultatele recensdmintulta general al populaliei din

Bucurcsti, 1932, XLII + 850 p.

in 8'; 17. Ing. Gh. Virtosu, Locuinle pentru populalia
29 decembrie 1930,
nevoia,rd

i problema comasarilor, Bucurcsti

104 p. in 8'; 18.

<1935>,
Plana director de sistematizare decre-

268 p. in 4'; 29. Pctre P,aiche

si

Ana Benc, Aspecle

tal la 9 mai 1935. Memoriu justificativ ,ri planuri, Bucu-

ale dezvolldrii edilitar-urbanistice ale capitalei filtre

resti, 1935, 164 p. in 4, cu ilustratii

doud rdzboaie mondiale, in Materiale de islorie ,ri muzeografie, 1964, p. 119-139; 30. Alexandru Ccbuc,
Aspecte din viala tenor mabalale bucurelene in perioada
1900-1944, in Materiale de isiorie ,ri muzeografie,

planuri.

19. ***, Construcliile ridicale in Bucurefli de/a 1920, in

Gaz. mun., IV (1935), nr. 197; 20. Luca Baclescu,

Atelierele noi Stefan cel Mare ale Sociadlii comuna/e a

tramvaielor Bucureli, Bucurcsti, 1930, 27 p. in 8
21. Enciclopedia Rominiei, vol. IV, Bucurcsti, 1943,

cele

Bucurcsti, 1964, p. 101-117; 31. G. Bczviconi, Necropola capita/el (manuscris).

1083 p. in 40; 22. St. Buiuc, S.T.B. S curt istoric al celor

38 de ani de aclivitate, in Bucureti, 1947, p. 18-20.

V. Vier 1 a culi ur a l d. 32. Bucurefli, in Enc.

rom., II, p. 566-578; 33. G. Calincscu, Istoria hierainri romdne, Bucurcsti, 1941, 948 p. in 40; 34. Titu

IV. L u cr a r i edi li tare. 23. imprejurimile

Bucurtitilor, in Bucureti, gbid oficial, Bucurcsti, 1934,
p. 57-62 ; 24. Primaria Municipiului Bucure,rti. Planta

Gcorgcscu, Mircca Ioanid, Presa P.C.R. ,ri a organizaMor sale de masa 1921-1944 (prezentare bibliograficd),

Bucurcsti, 1963, 384 p. in 8; 35. Titu Gcorgcscu,

director de sistematizare decretal la 9 mai 1935. Memorin

justificativ ,ri blanuri, Bucuresti, 1935, 164 p. in 40 cu

Influenla luptelor muncitorimii din 1933 asupra dezvoltarii presei revolulionare ,ri democratice indrumate de
P.C.R. din orapd Bucure,rti, in Maieriale de istorie ,ri

ilustratii i p-lanuri ; 25. N. Caranfil, Efectele asanarii

Colentinei supra Bucureftiultri ,ri re,giunilor invecinate,
in Asanarea, Bucurcsti, 1936, p. 9-32; 26. Dr. Ing.

muzeogra fie,

www.dacoromanica.ro

Bucurcsti, 1964, p. 23-37.

BUCURESTII IN TIMPUL CELUI DE-AL

DOILEA RAZBOI MONDIAL

Nici una din calamitatile nalurale abrilule

asupra Bucureflilor in decursd inCregii
sale istorii n-a produs a//lea vidime mir-o

luna tit a produs In mai pu/in de dourl

ceasuri bombardamentid aerial' din 4 aprilie 1944.

Cel de-al doilea razboi mondial a izbucnit, in cadrul

D!mbovita si Bulevardul Ardealului, a strazii nou

contradictiilor dintre puterile imperialist; din cauza

dorintei de necontcnita cxpansiune teritoriali si de
dominatie a Germaniei hideriste. Problema Danzigului si a culoarului polonez au fost, ca i uciderea arhiducelui Franz Ferdinand inaintea primului razboi
mondial, doar pretextul inceperii ostilitatilor. Chiar
daca polonezii cedau, Hitler, care afirmase succesiv, *
dup fiecare nou cistig tcritorial incorporarea
Austrici, anexarea prii sudcte din Cehoslovacia
ca nu mai arc nici o pretcntie a si dovedit-o in
martie 1939, cind a inghitit toati Cchoslovacia
ar
fi gisit cu siguranta altccva, alt pretext ca sa dezlantuic masina sa de ritzboi. Primul act al marii conflagrata a fost foartc scurt: in mai putin de trei
saptamini, Polonia era complet ocupata. Inainte de
20 septembric 1939 au aparut in Bucuresti primele
automobile cu refugiati polonezi ; vedeai pe acoperi;ul masinii o saltea, doua-trei valize, cc putusera
lua in fuga ; inauntru, membrii familiei, femeia adeseori plingind, barbatul cu expresia obosclii pe tap,
copiii, mai top blonzi, uitindu-se mirati la noi,
parte din accsti refugia ti au fost gazduiti in casele
bucurestenilor ; pentru ceilalti, ca si pentu ostasii care
scapaser dc incercuirc si se rctrasesera pe teritoriul
nostru, s-a amcnajat un asa-zis lagar in Dobrogea,
care s-a dovcdit insa a fi numai cu numele, deoarcce
au putut mai toti sa piece mai departe, in Orientul
Apropiat sau in Apus. Indata dupi cotropirea Polonici, are loc o alta lovitura german, de data accasta

deschise care lega prelungirea Stirbei-Voda dc palatul Scolii de razboi, un car cu boi a obligat pe sofcrul
primului-ministru sa incetineze i chiar sa opreasca.
In acel moment s-a apropiat automobilul atentatorilor
acestia veneau din Germania, unde fusesera
instntiti i echipati
i, din imediata apropicre, au
fost trase numeroase gloantc de revolver, care ucisera

la noi, dar nu dircct, ci prin interpusi : asasinarca

primului-ministru Armand Calinescu de catre legionari. Faptul s-a. produs la 21 scptembrie, in plina zi,
pe cind victima se ducea Cu autotnobilul de la minister spre casa. Pc portiunca, putin frecventat, dintre

pe loe pe Armand Calinescu si pe agentul sail dc

siguranti. Cu acclasi automobil al lor, asasinii se
indreptara sprc sediul Societatii de radiodifuziune,
din strada General Berthelot (azi Nuferilor) si acolo,
fortind intrarea si imobilizind personalul tehnic, izbutira sa anunte la microfon singeroasa isprava.

Stupoarea ce a cuprins pe toata lumca n-a durat

ins decit o clip. Asasinii au fost imobilizati i
arestati chiar in cuprinsul localului Radiodifuziunii,
complicii au fost ga'siti i ei i, spre scara, pe acelasi
loc unde il impuscasera' pe primul-ministru, au
primit pcdcapsa cuvenita ; trupurile au ramas o zi

ncridicate, spre a fi vazute de toad lumca. Dupa

un minister de citeva zile, al gcneralului Argesanu,

a urmat guvernul C. Argetoianu, cu o durata de

vreo doui luni , dupa aceca, guvernul G. MIArascu, acesta tinind, cu uncle remanieri, pina' la
4 iulie 1940. In primavara incepe marea ofensiva
germanii in Apus, care duce, pe de o parte, la oca.
parca Danemarcii i Norvegiei, pe de alta, la desfiintarea puterii militare franceze. In momentul in
cire maresalul Ptain, care, dat fiind trecutul sau,
n-ar fi trebuit niciodata s-o fac, a acceptat armistitiul, s-a vazut limpede ca se prabusise nu numai
Franta, dar intregul sistem politic european din

care Caeca parte si Romania, ca Germania deven,ea,

Pcntru moment cel putin, stapina Europei. Forurile

206

www.dacoromanica.ro

conducatoare romanesti au incercat sa aplicc vcchea,

si din legionari. In primele trei luni Bucurestii vazura

traditionala politicl de bascula", sa nc apropicm

scencle de rzbunare ale acestora din urma : asasi-

de biruitor, politica pe care au practicat-o, de alud,

de atitea ori, statele mici. Ea n-a rcusit. Noul guvern
Gigurtu, cu toati legiuirea rasista pe care a intro-

narea in noaptca de 26 spre 27 noiembric 1940,

dup miczul noptii, in cazematelc fostului fort de

dus-o, n-a izbutit sa cistige bunavointa invingitorului.

Romania fcuse parte dintre bencficiarii tratatclor

de pace ale primului rzboi mondial ; Germania
sprijinca pe fostii invinsi ; accstia, incurajati de manic

ei succese militare, cereau acum in mod deschis

revizuirea granitelor. Convorbirilc directe cu guvernul ungar neducind la nici un rczultat, Roma-

nia a fost nevoita sa accepte asa-zisul arbitraj",

de fapt Dictatul de la Viena (30 august), hotarit
dinaintc de cci doi ministri de externc ai Gcrmanici
hitleriste i Italiei fasciste, perfidul von Ribbentrop
cinicul Ciano, i si ccdczc o suprafat de 42.243
kilometri patrati din Transilvania, cuprinzind Maramurcsul, Crisana si nordul Transilvaniei, inclusiv Clujul. Cind s-a auzit de noul hotar impus de Dictatul

la Playa, a peste saizeci de persoane fosti demnitari ca gencralul Argesanu, Victor Iamandi, Gavril
Marincscu, magistrati militari, ofitcri i subofitcri
inchisi din primcle zile ale noului regim. Alti trci
dctinuti au fost lichidati in beciurile Prefecturii dc

politic, iar doi intr-o pdure de lingil Ploicsti. In

aceeasi zi in care avca loe macclul de la Jilava
prefectura, fostul ministru Virgil Madgcaru era luat,
indata dupa-amiaza, de la domiciliul ski din Bucuresti,

suit intr-o masina, dus in padurea Snagovului

impuscat ; Nicolae Iorga, ridicat dc la Sinaia, tot
dupi-amiaza, aves acceasi soared, in marginca comunci Strcjnicu, la sud de Ploicsti. Bincintcles, crimcle

nu furl pcdepsitc. Se adiuga, la accstc actc singeroase, si o calamitate naturala : cutremurul catastrofal
din noaptca de 9 spre 10 noiembric, cel mai putcrnic

de la Viena, a fost in intreaga tara o izbucnire de

din cite bintuiscra pini atunci Bucurcstii. Cutre-

indignare. Partidul Comunist, numeroase cercuri politice, organizatii dcmocratice i patriotice, inclusiv gru-

murul a facut sa se prabuscasca blocul Carlton, prici-

puri ale armatei, s-au ridicat impotriva accstui arbitraj". S-au fcut intruniri de protest, dar nu s-a trecut
la o rezistent cu armcle impotriva executarii Dictatului, deoarece imprejurarile ne erau cu totul potrivnice.
In acest moment, grcu pentru destincle trii sale, poporul amain s-a gsit singur, Bra nici un sprijin dinafara, prsit de toate puterile Europa'''. intrucit ins
Hitler urmarea sa puna stpinire deplina pe Romania,
el se folosi de starea de tensiune, de grava nemultumire,

provocati de Dictatul de la Viena, i determina, prin

legionari i prin omul sail de incredere, gencralul Ion
Antoncscu, o lovitura care duse la abdicarea lui Carol
al II-lea si trecerca intregii puteri in miinile conducitorului" Antoncscu (5-6 septembric 1940): intronarca dictaturii militaro-fasciste. Formal, continua sa
fie un rcge, Mihai I, fiul lui Carol, dar rolul lui era
pur dccorativ. /ndata dupa accca, in octombrie, isi
facura aparitia in capitala ofiterii germani, cu automobilele i autocamioanele respective ; vencau, aparent, in calitatc de consilieri tchnici ; in realitate,

puneau, impreuna cu personalul economic civil,

stapinirc pe tali', aservind-o masinii de razboi"
hitleriste. Aceasta aservire exercitata prin societatile

create ad-hoc in Bucuresti (Rogifer", Kontinental

Oel" etc.), prin urcarea artificiala a cursului mrcii,
prin cumpararca produselor romanesti la un pret
inferior celui mondial si prin inglobarca Romanici
In sistemul clearingului central dc la Berlin, a costat
tara noastra in timpul celui de-al doilca rzboi mondial
uriasa suma de circa 92.490.300.000 de lei valuta 1938
sau circa 660.753.500 dolari S.U.A., acceasi valu 5.

Conducatorul" formase un guvern alcatuit din

citiva cunoscuti personali, militari
Nicolae Ceausescu

civili, precum

nuind moartca mai tuturor locatarilor si surprinsi

in somn de sinistru : circa trei sute de persoanc.
Legionarii ins nu crau multumiti cu accst guvern,

In care ei nu avcau decit o parte: voiau totul,

cit mai repede. De aceea provocara asa-zisa rebeliunc"

din 21-23 ianuarie 1941, atacind Prcsedintia Consi-

liului de Ministri, in care Antonescu se inchiscse

cu citiva din apropiatii lui, i facind tot soiul de
crime si jafuri in oras. Cu acest prilej au fost omoriti,

In mod salbatic, o suma de evrci din Bucurcsti, iar

luptatorul comunist Constantin David, ridicat de
acas, a fost dus in paclurca Pantclimon i impuscat.
Intrucit Hitler era multumit de serviciile adose de
Antoncscu, armata germana de pe tcritoriul Ora
noastre no ajuta pe legionari ; asa melt, cu ajutorul
detasamentclor sale militare, adusc repede din provincic, conducatorul" putu et' inabuse rcbcliunca :
unii dintre legionari putura fi arcstati i chiar con-

damnati, acum ca nu mai era vorba de Iorga

Madgcaru ; cci mai de seami insa izbutira sa trcaca
hotarul si se refugiar in Germania, carc-i adapostisc
si mai inainte, formind acolo un elemcnt dc mancvra
la dispozitia lui Hitler, care avu astfel un mijloc de
prcsiune in plus fat de Antonescu.
Urma, la inccputul primaverii, trecerea prin marginca Bucurestilor, indreptindu-se spre Dunirc, a
diviziilor blindate hiticristc, destinate invaziei in
Iugoslavia i Grecia. O zi intreaga', necontcnit, au
huruit tancurilc pc oseaua Giurgiului ; aspcctul
balaurului ncsfirsit, cu solzi de otcl, era imprcsionant,

infricostor chiar. O batrin, cu mina la gura,

privca cum trec ; am auzit-o spunind unci vccine :

Astia vor sa faca pral toata lumca", dupa care a

adaugat, incet de tot: Trasni-i-ar Dumnezcu s*-i
tr5sncascal" Era de astcptat ca in lata unci ascmcnca

forte, armatcic cclor douil state balcanice si nu se

poata opone multi vrcmc; c ceca cc s-a intimplat:
207

www.dacoromanica.ro

cu toata rezistcnta dirz iugoslav i grcacii, in clou

astfel incit, la 2 aprilic 1944, comunicatul oficia

luni, diviziilc lui Hitler crau pc tarmul Adriaticii,

anunti ca Prutul a fost atins i depsit chiar. Douil

zilc dupi aceea, la 4 aprilic, avea loe primul mare
bombardamcnt aerian asupra Bucurestilor. El a inceput aproape dc ora 14 si a fost efectuat de valuri

la capul Matapan i in Creta, salvind de la infringerea

totall armata italianii din Albania, care, dupa cc

incercase, in dispretul oricarui drept, sa piltrundi
in Grecia, era in primejdie de a fi zvirlita in mare
de cei pc care ii atacase. Pe la sfirsitul lui mai si in
prima jumitate din iunie, bucurestenii au vazut
trccind in scns invers trupe motorizatc, tunuri antitanc, o armata intreaga, care mergea sa ocupe pozitiile de atac impotriva Uniunii Sovieticc.
Declaratia de razboi a Germaniei hitleriste impotriva Uniunii Sovictice a avut loc in ziva de 22 iunic
1941, data la care inccpc o notta faza in istotia celui
de-al doilea rzboi mondial. Gencralul Antonescu
se hotarisc s participe la operatiunile militare in
calitate de aliat al lui Hitler ; justificarea lui era cii, In
feltd acesta, ar putca repara pierderilc tcritoriale

care statul roman le sufcrisc. Aceasta hotarire dc

a participa la razboiul irnpotriva Uniunii Sovieticc

Antonescu a luat-o de unul singur, Br sa

aiba

asentimentul vreunui for constituit. Parlamentul ales

la inceputul verii 1939, sub regimul Frontului Renasterii Nationale, fusese dizolvat ; nici un alt organ
delibcrativ sau consultativ

nu-i luase locul.

In prima tuna a ostilitatilor, Bucurestii au fost

tinta citorva incursiuni aeriene sovietice; ele n-au
facut insa pagube materiale mari, nici multe victimc
omcnesti. Masuri dc camuflare si de alarm' se luaser
inca dc la izbucnirea rlzboiului mondial, din toamna
lui 1939; se instalaser in diferite puncte ale orasului,
pe acoperisurile mai inalte, sirene de alarm magaoaie", cum le spunea mahalaua care, cu puternicele lor suncte modu