Sunteți pe pagina 1din 1

Introducerea

Apa este nu numai cea mai rspndit i cea mai utilizat substan pe Pmnt, ea la fel este
i cel mai minunat i neobinuit corp fizic i compus chimic. Aproape toate propriet ile fizicochimice ale apei joac un rol important n originea proceselor planetare de apariie i intre inerea
vieii pe Pmnt. (1).
Cu ct ne cufundm n lumea noilor tehnhologii, aa cre te i nivelul de dezvoltare a ramurii
industriale, a agriculturii i a altor procese umane. La fel crete i nivelul de degradare a apelor
naturale. Se primete o autodistrugere a corpului uman, deorece deeurile aruncate n apele
naturale se transform n toxine, care nu sunt suportate de corpul uman, din aceasta cauz rata
mortalitaii a nceput s ntreaca pe cea a natalitii, ncepnd cu anul 1999(2). Mai mult dect
att, peste 50% de ap de pe Terra n-au condiii de irigare, drenare i filtrare, care ar putea
favoriza viaa pe Pmnt. ns la nivel planitar, apa potabila are un limit, deaceeea se recomand
si acorde o importan mai mare acestei probleme. Este chiar funcia noastr, ca si permitem
apei, s realizeze scopul ei pe Pmnt, de asigurare cu via a societii umane i a celui ce ne
nonjoar. Pentru a menine un astfel de echilibru cu apa, nu e nevoie numai de tratarea ei, ci cea
mai eficient ieire din aceasta problem este ca s nu polum mediul acvatic, care este
principala surs a existenei. Lund n consideraie c aruncarea gunoaielor n locuri
nesancionate duce la alimentarea apelor reziduale cu substane duntoare i toxine, care deseori
ptrunde n corpul uman.
Analiznd i cercetnd starea mediului din Republinca noastr, dar mai concret starea
mediului acvativ, am depistat un numr mare de ruri i rulee, n numar de peste 3100. Din
numrul de ruri menionate, numai 250 dintre ele au o lungime mai lung de 10 km, dintre care
8 din ele sunt au o distan mai mare de 100 km. Reeaua hidrografic a Republicii Moldova
aparine bazinului Mrii Negre. Din cauza nclinarii generale a reliefului, rurile mari precum:
Nistru i Prut au direcia de la nord-vest spre sud-est. Numai rurile mici, afluen ii din partea
stng a Nistrului i Prutului, i rurile ce se vars spre sud republicii n lacurile
bazinelor Dunrii i Mrii Negre au direcii diferite(3).
Am constatat c principala problem este degadarea apei, am hotrt s cercetez mai profund
compozia hidrochimic a apelor din regiune, ca exemplu a rului Ichel i Rut, i s contribui la
soluionarea unor idei pentru purificarea apei din aceste ruri.