Sunteți pe pagina 1din 44

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

amenajarea turistica
si agroturistica a zonei Giurgiu

1.Ungureanu Ionut
2.Vacea mihai

Profesor coordonator :
Hontus adelaida
2012-2013
Grupa 8214

CUPRINS
1
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

1. Introducere .pag. 3
2. Capitolul I : Contextul natural si socio-economic al judetului Giurgiu
1.1 Localizare,delimitare si accesibilitate in zona................................pag.4
1.2 Cadrul natural al judetului.pag. 5
1.3 Cadrul socio-economic al judetului...pag. 7
3. Capitolul II :

Potentialul turistic al zonei si a judetului Giurgiu

2.1 Potentialul touristic natural existent in


Municipiul Giurgiu.................................pag.14
2.2 Potentialul touristic antropic ................................pag.15
2.3 Rezervatii si parcuri naturale ......pag. 20
4.Capitolul III : Analiza circulatiei turistice in judet si in localitate
3.1

Structura turistica existenta in judet si in localitate.pag. 22

3.2

Analiza circulatiei turistice in judet si in localitate..pag.23

5. Capitolul IV : Studiu de caz.Analiza circulatiei turistice privind


cererea si oferta turistica la pensiune/motel/hotel din localitatea
Giurgiu.
4.1 Descrierea detaliata a pensiunii ,cu nr total de camere,
nr de locuri de cazare ,servicii oferite ,trasee turistice
in zona
respective..
pag.30
4.2 Calculul indicatorilor turistici ...pag.34
6.Capitolul V : Concluziipag.42
7.Capitolul VI: Bibliografie....pag.43

2
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

- Municipiul Giurgiu
- Introducere Oraul Giurgiu a fost cel mai probabil ntemeiat n secolul 14, ca port la
Dunre, de ctre comercianii genovezi, care s-au aventurat pn aici pentru a
construi un mic avanpost comercial, o cetate pe insula Sfntul Gheorghe; ei au
construit o banc i o pia pentru mtsuri i catifele. Oraul l-au numit dup
sfntul protector al Genovei, sfntul Gheorghe (n italian San Giorgio), de la
care se trage numele actual. Giurgiul a fost pentru prima dat menionat n
documentul Codex Latinus Parisinus din 1394, n timpul domniei lui Mircea cel
Btrn. n 1420 a fost cucerit de Imperiul Otoman care dorea astfel s dein
controlul traficului pe Dunre. Otomanii au numit Giurgiul "Yerg".
Fiind un ora fortificat, Giurgiul a jucat un rol important n rzboaiele frecvente
dintre romni i turci pentru controlul Dunrii, n special n ncercrile lui
[Mihai Viteazul]] de a stvili atacurile turceti, iar mai apoi n rzboaiele rusoturce. n 1659 Giurgiul a fost ars din temelii. n 1829 zidurile i fortificaiile au
fost complet distruse, astfel c singura aprare care-i mai rmnea era castelul
amplasat pe insula Slobozia, legat de rm cu un pod.
Prima cale ferat din Regatul Romniei a fost construit ntre Bucureti i
Giurgiu, staia de la Giurgiu fiind inaugurat la 1 noiembrie 1869. Pn la
instaurarea regimului comunist n Romnia a fost reedina judeului Vlaca.
ntre 1952-1954, regimul comunist, spjinit de URSS, a construit Podul GiurgiuRuse (sau Podul Prieteniei), primul pod peste Dunre care leag Romnia de
Bulgaria. Giurgiu a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968.A fost o zi
foarte importanta pentru Giurgiu!
3
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Capitolul I :
Contextul natural si socio-economic al judetului Giurgiu
1.1Localizare,delimitare si accesibilitate in zona
1.2 Cadrul natural al judetului
1.3 Cadrul socio-economic al judetului
Giurgiu este reedina i cel mai mare ora al judeului
Giurgiu, Muntenia, Romnia. Este un port fluvial important i un punct de frontier
cu Bulgaria.

1.1

Localizare,delimitare si accesibilitate in zona

Judeul se afla in sud estul Romaniei, la granita cu Bulgaria. La o distan de 65km


la sud de capitala Bucuresti. Este situat n lunca Dunrii, pe malul stang al fluviului
Dunrea.
Judeul Giurgiu este situat n partea de sud a rii, n cadrul marii uniti geografice
numit Cmpia Romn i este strbtut de paralela 4353` latitudine nordic i
meridianul 2559` longitudine estic.
Are o suprafa de 3.526 km2 i se nvecineaz la Est cu judeul Clrai, la Vest
cu judeul Teleorman, la Nord-Est cu municipiul Bucureti, la Nord cu
judeul Dmbovia, la Nord-Vest cu judeulArge, iar la Sud, pe o lungime de 72
km, fluviul Dunrea l desparte de Bulgaria.
Giurgiul se numr printre oraele aezate de-a lungul fluviului. Giurgiul se afl la
Km 493 pe Dunre. celelalte orae romne care sunt porturi la Dunre sunt:Bazia
la km 1075, Moldova Noua la km 1046, Orova la km 955, Drobeta TurnuSeverin
la km 931, Calafat la km 794, Bechet la km 679, Corabia la km 630, Giurgiu la km
493, Oltenia la km 430, Calarai la km 370, Cernavod la km 300. Iar de la Brila
ncepe limita cu Dunrea maritim.
Relieful judeului Giurgiu este unul tipic de cmpie i lunc. Din punct de vedere
al infrastructurii judeul Giurgiu beneficiaz de ntlnirea ntr-un centru plurinodal
a trei sisteme de circulaie: rutier, feroviar i naval. Pe lng legtura rutier i
feroviar european est vest i nord-sud n Giurgiu exist punct de control la
trecerea frontierei i terminal vamal pentru mrfuri pe artera E85.
Transportul internaional de mrfuri i cltori n tranzit se realizeaz prin 3 puncte
de control trecere frontier: PCTF i terminalul vamal pentru mrfuri legat de
4
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

podul de peste Dunre Podul Prieteniei singurul pod ce leag Romnia de


Bulgaria peste grania natural ce o constituie Dunrea.
Punct Control de Trecere a Frontierei (PCTF) Mocnaul i Ramadan legat de
transportul cu bacul peste fluviu.
Traficul rutier al judetului Giurgiu este unul important ,realizand legaturi atat intre
Bulgaria si Romania cat si intre Giurgiu si judetele vecine.Astfel Giurgiu prin
intermediul Drumului National 5 (DN5) cu o distanta de 63 de kilometri face
legatura cu Bucuresti.

1.2

Cadrul natural al Municipiului Giurgiu.

Judetul Giurgiu ca parte integrant a Cmpiei Romane cuprinde n nord


Cmpia Vlsiei cu o reea hidrografic bogat n care terasele vilor dispar,
cursurile rurilor se despletesc i creeaz limane, n sud-vest, Burnazul, cmp nalt
denivelat iar n sud, Lunca Dunrii.
Clima judeului este temperat continental. Vara este un anotimp cu temperaturi
ridicate ce poate duce chiar la seceta, iarna cu geruri i criv.Vitezele cele mai
mari le au vanturile dinspre NE, care pot atinge iarna 125km/h. Precipitatiile medii
sunt de 500mm. Clima este temperat continental cu veri calde i ierni geroase,
fiind frecvente zilele n care temperaturile coboar sub -16oC.

Relieful judetului Giurgiu este caracterizat de o varietate de forme,speciice


pozitionarii de-a lungul fluviului Dunarea :lunca,zone terasate,insule,balti,canale.
Teritoriul orasului Giurgiu este situat la contactul dintre silvostepa si lunca si
reprezinta unitatea geomorfologica cea mai tanara a reliefului,in mare parte rezultat
al actiunii Dunarii ,constituit fiind din lunca,insule,balti si canale (brate).Suprafata
dintre fluviu si Campia Burnazului,cu latimi de peste 10 km,este subdivizata in :
grind,lunca interna,lunca externa si uneori terasa de lunca,dispuse longitudinal si
inegal dezvoltate;langa albia minora se desprinde fasia gandurilor,cu inaltimi de 15 metri si cu latimi de la cateva zeci pana la cateva sute de metri.
Dupa o fasie de tranzitie ,se contureaza zona mai joasa a depresiunilor si
cuvetelor lacustre mai spre nord,la contactul cu terasele detasandu-se uneori inca o
fasie.Prima terasa ,situate la doar 3-4 metri deasupra luncii,este urmata de o a
doua,ce se inalta cu 13-14 metri deasupra luncii ,culminand cu cea mai
5
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

inalta,Campia Burnazului,de 60-65 metri,ce domina lunca fluviului.In spatiul


Giurgiu lunca are altitudini de 20-27 metri ,fiind indiguita si canalizata pe mari
suprafete si transformata in teren agricol.In apropiere se intalnesc brate si
canale,adaptate pe foste garle,a caror utilitate este legata de navigatie,agricultura
sau potential turistic.
Bogiile naturale ale subsolului le constituie zcmintele de petrol din partea de
nord a judeului i pietriurile i nisipurile care se extrag din albiile rurilor i
Dunre. O importan deosebit n economia judeului o are agricultura favorizat
i de condiiile naturale.

Apele

Ruri: Cel mai important este fluviul Dunrea. Alte ruri


sunt: Arge, Dmbovia, Neajlov, Clnu, Cocioc, Sabar, Pasrea, [[Rul
Parapanca|Parapanca]].
Lacuri: Comana

Fauna

Aici se gsesc vietuitoarele specifice zonei de step i silvostep precum


orbetele, prepelia, ciocrlia, potrnichea, turturica, oprla, guterul, greieri,
lcuste,iepuri, dihorul, oarecele decmp,popndu, dropia, vulpea, rae, gte, ber
ze, liie, cocostrci, vidra, nurca, tiuca, pltica, somn, caras, crap, biban, roioara.
Fauna este i ea tipic raioanelor i subraioanelor prezentate, fiind n principal
caracterizat de specii de mamifere i psri specifice. De menionat c unele din
aceste specii au disprut complet iar altele prezint efective diminuate.
Dintre speciile prezente amintim: fazan, iepure, mistre, cprior i cerb loptar i
carpatin, acestea din urm n numr foarte mic.
Reeaua hidrografic o formeaz rurile Arge, Neajlov, Sabar, Clnitea i
fluviul Dunrea.
Solurile cele mai rspndite sunt: solurile brun-rocate de pdure i cernoziomurile
levigate foarte fertile, cu un coninut de humus de 2,5 - 4 %.
Vegetaia este de tipul silvo-step, n cuprinsul judeului distingndu-se
subraioanele vegetaiei tipice luncilor, a cmpurilor cu graminee n
alternan cu plcuri de pdure n care predomin specii de salcmi i
6
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

subraionul pdurilor de cmpie joas - vechiul codru al Vlsiei - n


prezent n mare parte distruse n beneficiul suprafeelor agricole.

1.3

Cadrul socio-economic de dezvoltate a zonei Giurgiu

Lipsa cresterii economice evideniat de rate de cretere situate


cu mult sub media naional i reflectat ntr-o substanial nrutire a situaiei
economice s-a constatat i confirmat pentru toate judeele riverane Dunrii
(Teleorman, Giurgiu, Olt, Clrai), cu extindere n Ialomia i Mehedini,
Judeul Giurgiu aparine Regiunii Sud-Muntenia, dezvoltat sub semnul sectorului
auto, a industriei petroliere i, din ce n ce mai actual, comerul.
Situat n partea de sud a Romniei, n cadrul marii uniti geografice numit
Cmpia Romn, pe cursul inferior al Dunrii Judeul Giurgiu, judeul Giurgiu se
ncadreazla nivelul regional n jumtatea nedezvoltat, mai srac a Regiunii SudMuntenia.
Judeul Giurgiu nu aduce contribuii relevante la nivel regional din punct de vedere
al investiiilor, nivelul sczut de atragere a investiiilor strine directe n jude
constituind una dintre problemele majore ale judeului. Mai mult, Giurgiu este un
jude cu un caracter profund agricol, dar aflat sub umbra realizrii efective a unei
agriculturi de subzisten n procent de peste 50% i cu activiti industriale i
servicii cu o pondere relativ sczut n PIB regional.
Amplasarea pe malul Dunrii de-a lungul a 72 km confer judeului Giurgiu
posibilitatea de a avea legturi fluviale cu rile riverane i Marea Neagr, fapt care
n prezent nu aduce avantaje majore judeului, capacitatea tehnic de trafic portuar
de mrfuri fiind limitat. Mai mult, exist analize care indic c tocmai ieirea la
Dunre poate aciona ca o barier transfrontalier pentru dezvoltarea comerului n
judeele riverane, aa cum este i cazul judeului Giurgiu.
Elementul de diferen care definete judeul Giurgiu la nivel regional rmne
accesul la Dunre, prin portul Giurgiu. Dei nu aduce un aport semnificativ la
veniturile judeului, trebuie menionat ns c primele dou companii care au intrat
ntr-un top regional asupra primelor 30 de companii din regiune, dup criteriul
cifrei de afaceri, aduce dou firme care fac comer cu calculatoare n incinta Zonei
Libere din port.
Pe viitor, proximitatea i creterea economic a municipiului Bucureti pare s se
7
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

extind i n ariile aflate n aria vecin, cuprinznd i judeul Giurgiu. Se poate


astfel estima formarea unei conurbaii complexe n jurul capitalei cu importante
fluxuri de deplasrii zilnice care ar putea constitui un punct-cheie pentru
dezvoltarea economic pentru judeul Giurgiu dar i o ameninare pentru
identitatea judeului Giurgiu, prin atragerea locuitorilor pentru locuri de munc mai
avantajoase n Bucureti.
Un element esenial care contribuie la creterea nivelului general de
dezvoltare este reprezentat de dezvoltarea uman. O dezvoltare susinut nu poate
fi asigurat fro evaluare prealabil a potenialului uman implicat i afectat de un
set de politici de dezvoltare. Elementele care influeneaz dezvoltarea pe diferite
paliere n regiune, respectiv n judeul Giurgiu trebuie corelate cu tendinele sociale
locale n vederea asigurrii unei creteri a competitivitii resurselor umane. Cu
alte cuvinte, dezvoltarea economic nu poate fi asigurat fr analizarea condiiilor
n care se dezvolt potenialul uman n regiune.
Influene regionale asupra dezvoltrii judeului Giurgiu
-
-

PUNCTE TARI:
Plasarea pe axa Nord-Sud, Bucureti-Giurgiu
Apartenena la coridorul de transport pan-european VII prin
ieirea la cursul inferior al Dunrii
Apartenena la coridorul de transport pan-european IX de
transport rutier i feroviar
PUNCTE SLABE:

Plasarea ntr-o regiune cu alte judee mult mai dezvoltate nu


favorizeaz atragerea populaiei, n special cea tnr n
acest jude

Bariera transfrontalier pentru comer internaional prin


statutul de jude riveran la Dunre
OPORTUNITI:

Creterea capacitii tehnice a portului Giurgiu


Deschiderea aeroportului de la Adunaii-Copceni
Consolidarea conceptului Giurgiu jude de tranzit de
8

PROIECT AMENAJARI TERITORIALE


FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

mrfuri i de turiti n Regiunea Sud-Muntenia


- Dezvoltarea prin proximitatea municipiului Giurgiu
POPULAIA STABIL DUP PRINCIPALELE RELIGII
Judetul

Reformata Baptista

Atei

Total
Ortodoxa Romano- GrecoPopulatie
catolica
catolica
stabila
1
2
3
4

Giurgiu

265493

20

428

126

260896

390

48

POPULATIA STABILA DUPA PRINCIPALELE LIMBI MATERNE


Judetul

Maghiara Romani

Germana Ucraineana Turca

Total
Romana
Populatie
stabila
1
2

Giurgiu

265493

44

5273

15

46

259688

POPULAIA STABIL

9
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Judetul

Populatia stabila
Masculin
2
130067

Ambele sexe
1
265493

A
Giurgiu

Feminin
3
135426

POPULATIA STABILA DIN GOSPODARIILE POPULATIEI


Judetul

A
Giurgiu

Populatie stabila din gospodariile


populatiei
Ambele
Masculine Feminine
sexe
1
2
3
263494
128299
135195

Numarul
Nr. mediu de pers.
gospodariilor pe o gospodarie
4
91710

5
2,87

PERSOANE NREGISTRATE LA
RECENSMNTUL DIN ANUL 2011
Judetul

Populatie stabila
Persoane prezente
Persoane temporar absente
Ambele Masculin Feminin Ambele Masculin Feminin Ambele Masculin Feminin
sexe
sexe
sexe
A
1
2
3
4
5
6
7
8
9
Giurgiu 265493 130067
135426 262660 128541
134119 283315 1526
1307
POPULATIA PE SEXE SI GRUPE DE VARSTA IN JUDETUL
GIURGIU LA RECENSAMANTUL DIN 2008

Grupe de
vrst:

0 - 14 ani

Ambele sexe
Numr
persoane
51,877

% fa
de total
17.42%

Brbai

Femei

Numr
persoane

% fa
de total

Numr
persoane

26,722

8.97%

25,155

% fa de total
8.45%
10

PROIECT AMENAJARI TERITORIALE


FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

15 - 59 ani

171,123

57.45%

87,080

29.24%

84,043

28.22%

60 ani i peste

74,859

25.13%

31,619

10.62%

43,240

14.52%

Total

297,859

100.00%

145,421

48.82%

152,438

51.18%

Structura gospodriilor
La recensmntul din 2008, n judeul Giurgiu au fost nregistrate 97524
gospodrii ale populaiei: 77464 gospodrii familiale i 20060 gospodrii
nefamiliale. Gospodriile ale populaiei erau formate din 295628 persoane: n
gospodriile familiale erau 273942 persoane, iar n gospodriile nefamiliale erau
21686 persoane. Numrul mediu de persoane pe o gospodrie a populaie
constituia 3.03.
Gospodriile familiale compuse dintr-un nucleu alctuiau 64671, cele cu 2
nuclee - 11938, iar cele din 3 i mai multe nuclee - 855. Gospodriile cu un nucleu
erau compuse din 201353 persoane, cele cu 2 nuclee din 65528 peroane, iar cele cu
3 i mai multe nuclee din 7061 persoane.
Gospodrii nefamiliale alctuite dintr-o persoan erau 18696, iar cele din 2
i mai multe persoane constituiau 1364. n gospodriile nefamiliale alctuite din 2
i mai multe persoane au fost numrate 2990 peroane.
n judeul Giurgiu au fost nregistrate 51262 gospodriile familiale cu copii
i 26202 gospodrii familiale fr copii, la recensmntul din 2008. Gospodriile
familiale cu un copil alctuiau 26649, cu 2 copii - 17963, cu 3 copii - 4374, cu 4
copii - 1440, cu 5 i mai muli copii - 836. n aceste gospodrii au fost nregistrai
86249 copii, reprezentnd 1.11 copii pe o gospodrie.
Conform recensmntului din 2008, gospodriile instituionale din judeul
Giurgiu alctuiau 24, n care au fost nregistrate 2231 persoane. n dependen de
unitile de locuit n comun, gospodriile instituionale se distribuie dup cum
urmeaza: internate colare, cmine studeneti, cmine colare - 3 gospodrii cu
291 persoane; cmine muncitoreti, dormitoare pentru muncitori, cmine de
nefamiliti - 8 gospodrii cu 1149 persoane; instituii de protecie a copiilor - 9
gospodrii cu 503 persoane; cmine pentru btrni - 2 gospodrii cu 93 persoane;
11
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

cmine spital, coli preventoriale, sanatorii de boli incurabile (alinai mintal, etc.) 2 gospodrii cu 195 persoane.
Dezvoltarea infrastructurii
1 . Intensificarea investiiilor n eficientizarea coridoarelor de transport paneuropene, incluznd infrastructura conex.
2 . Crearea infrastructurii aeroportuare i integrarea transportului aerian n ansamblul
intermodal la nivelul judeului.
3 . mbuntirea accesului i a mobilitii forei de munc prin reabilitarea
infrastructurii de transport n ntreg judeul.
4 . mbuntirea managementului zonelor agricole prin creterea gradului de
accesabilitate la utiliti i servicii.
5 . Reducerea disparitilor n ceea ce privete infrastructura educaional n mediul
rural i corelarea acestuia cu nivelul de dezvoltare urban.
6 . Dezvoltarea infrastructurii pentru crearea condiiilor de dezvoltare
antreprenorial.

Relansarea sectorului agricol


1. Promovarea de aciuni pentru mbuntirea i consolidarea potenialului de
resurse umane n mediul rural
2. Modernizarea exploataiilor agricole
3. Consolidarea sinergiei dintre producia primar agricol i industria alimentar
4. Sprijinirea grupurilor de productori i a altor forme asociative
5. Creterea competitivitii i diversificarea bazei economice n mediul rural
Diminuarea disparitilor i promovarea incluziunii sociale
1. Reducerea decalajelor n asigurarea serviciilor de sntate i sociale
2. mbuntirea accesului i calitii sistemului educaional iniial i de formare
continu
3. Ameliorarea clivajelor ntre cerere i ofert pe piaa forei de munc
4. Asigurarea mobilitii resurselor umane, dar i oferirea condiiilor pentru
reintegrare a unui posibil val invers de migrare
12
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Dezvoltare antreprenorial
1. Diversificarea economiei i atragerea de servicii de vrf pentru dezvoltarea
comerului, transportului i turismului.
2. Sprijinirea dezvoltrii aglomerrilor industriale prin atragerea i concentrarea de
investiii.
3. Promovarea culturii antreprenoriale, sprijinirea micilor antreprenori i asigurarea
de faciliti economice pentru dezvoltarea IMM-urilor.
4. Dezvoltarea i crearea de noi structuri de incubare i susinere a afacerilor.
Valorificarea potenialului de colaborare transfrontalier
1. Crearea condiiilor pentru colaborarea transfrontalier la nivelul administraiei
pentru folosirea integrat i optim a resurselor publice
2. Stimularea mediului antreprenorial din judeul Giurgiu pentru fructificarea
oportunitilor oferite de zona transfrontalier
3. Programe de formare adaptate pieei forei de munc pentru creterea mobilitii i
a folosirii eficiente a resurselor umane n judeul Giurgiu
4. ntrirea parteneriatelor culturale i identitare, inclusiv pentru promovarea
serviciilor din Judeul Giurgiu
Protecia mediului i dezvoltare durabil
1. Valorificarea resurselor regenerabile i reutilizarea resurselor naturale
2. Dezvoltarea agriculturii ecologice
3. mbuntirea calitii strii de sntate a populaiei prin asigurarea unui mediu
curat i sntos
4. Promovarea unui turism ecologic
Creterea capacitii administrative i mbuntirea procesului de elaborare i
implementare a politicilor
1. Modernizarea managementului public la nivelul Administraiei Publice Locale
2. Creterea capacitii de absorbie a fondurilor nerambursabile
3. Eficientizarea guvernrii la nivel local prin utilizarea instrumentelor de politici
publice
4. mbuntirea democraiei participative locale prin transparena public
5. Parteneriat i asociativitate pentru dezvoltarea local
13
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

6. Informatizare pentru modernizarea guvernrii

Capitolul II
Potentialul turistic al zonei si a judetului Giurgiu
2.1 Potentialul touristic natural existent in Municipiul Giurgiu
2.2 Potentialul touristic antropic
2.3 Rezervatii si parcuri naturale
Dei o regiune tipic de cmpie, care s-ar prea c nu este nzestrat din punct de
vedere turistic, judeul Giurgiu dispune totui de un potenial turistic important i
variat.
2.1

Potentialul turistic natural existent in Municipiul Giurgiu

Pe suprafata judetului Giurgiu exista o serie de atractii turistice naturale care sunt
de asemenea si cartea de vizita a judetului .Printre aceste atractii turistice natural
se numara :
14
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Fluviul Dunarea care strabate judetul Giurgiu pe o distanta de 75 km de la


Pietrisu (km 527) la Greaca (km 452).
Plajele cu nisip fin de pe malul Dunarii din satele Gostinu si Malu.
Padurea naturala sau seminaturala asigura conservarea diversitatii biologice
si ecologice in spatiul geografic. Astfel, se pastreaza intreaga diversitate de
specii, forme, varietati, care constituie fondul genetic, ca si diversitatea de
ecosisteme care constituie fondul ecologic pe care le-a creat natura.
n judeul Giurgiu, fondul forestier ocupa la sfritul anului 2001 o
suprafata de 35.762 ha, fiind administrat de ctre 4 ocoale silvice ( Giurgiu,
Bolintin, Comana, Ghimpai).
Rezervaia din pdurea Comana este monument al naturii, un paradis al
faunei i florei specifice Cmpiei Dunrii. Unicitatea rezervaiei este
datorat existenei bujorului romnesc, n luna mai desfurndu-se
Srbtoarea Bujorului.
Insula Mocanu, avnd o suprafa total de 850 ha, cea mai mare din cele 4
insule din vecintatea Giurgiului, este un loc neatins de civilizaie, cu
vegetaie i fauna asemntoare Deltei Dunrii, cu plaje i lacuri interioare
de un farmec aparte, unde se pot organiza partide de pescuit i vntoare.
2.2

Potential turistic antropic

Monumente emblematice:
Turnul cu ceas. Constructie realizata din piatra in timpul ocupatiei
turcesti.Structura inalta de 22 de m avea scopul de a servi ca post de
observatie incazul atacului fortelor romanesti. Dupa retragerea turcilor
constructia este modificata, fiind adaugat un ceasornic.

15
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

1. Podul Prieteniei este cel mai lung pod de peste Dunre. Este
construit pe doua nivele, ferovial si rutier(cu dou benzi si trotuar pentru
pietoni). Este singurul pod mobil, avand posibilitatea de a se ridica in cazul
in care pe sub acesta este nevoie sa treaca o ambarcaiune mai nalta.
Este construit din oel, iar proiectul a fost realizat de V Andreev.Constructia
a durat 2 ani, inaugurarea realizndu-se la 20 iunie 1954.Are o lungime de
2,8km.

Locuri de vizitat:
Mnstirea Comana,
Lacul Comana,
Biserica din satul Bila,
Conacul de la Herti,
Muzeul de la Clugreni,
16
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Rezervaia de bujori.
Situl arheologic "Malul Rou"
Institutul Mocanu (vegetatie seculara),
Strada Tabiei - ruinele fortificatiei Tabiei,
Biserica Smrda,
Strada Garii, Gara centrala(prima gara din Tara Romaneasca),
Turnul Ceasornicului,
Biserica Greco-Catolica (pictata de pictorul national Ttrscu)
Biserica Romano-Catolica,
Centru cultural Ion Vinea,
Ateneul,
Gradina Alei (printre primele gradini publice realizate in Romania),
Ruinele cetatii medievale - Cetatea lui Mircea cel Btrn,
Podul Bizetz construit n anul 1905 de inginerulAnghel Salingy, primul pod
rutier i feroviar construit n curb din Europa
Portul Ramadan,
Canalul Cama (Florilor sau Sf. Gheorghe),
Gara fluviala,
Capitania portului,
Portul Giurgiu
Faleza Giurgiu,
Ruinele combinatului chimic,
Teatrul valah,
Muzeul de Istorie,
Pdurea de la Manafu
17
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Galeria de Arte,
Mnstirea Sf. Gheorghe,
Biserica Inalarea Eroilor,
Parcul Mihai Viteazul cu fntna artezian,
Parcul Aleei cu numeroasele statui ale eroilor din rzboi si a lui Mihai Eminescu,
Numeroasele statui din ora Vlad epe, Zeia Diana, Zeul Apolo, statuia
Libertii, monumentele eroilor.
Gara feroviar Giurgiu prima din Romania,
Casele memoriale,
Lacurile i blile favorabile pescuitului sportiv
Muzeul luptei pentru Independena poporului romn cu exponate din cele mai
vechi timpuri,
Aleea Eroilor reprezentat de busturile unor lupttori pentru independen,
Foiorul din Parcul Aleei unde cnt vara Fanfara Militar,
Monumentul eroilor francezi din primul rzboi mondial ridicat in anul 1919;
Biserica Sf. Nicolae i biserica greceasc cu frescele lor,
Catedrala Adormirea Maicii Domnului- construit ntre anii 1847-1851 n
stil bizantin, deintoare a unei importante colecii de icoane pe lemn i
obiecte de cult din lemn,
Ruinele cetii vechi i portul Giurgiu,
Palatul Navigaiei Fluviale Romne (cldirea Cpitniei Portului), construit
ntre anii 1939-1945, dup planurile arhitectului Petre Antonescu.

La Clugreni, localitate istoric al crei nume a depit de mult graniele rii, se


poate vizita podul de peste Neajlov, reconstituit n anii 1934-1935 n cinstea
victoriei asupra turcilor. El are la capete 4 efigii de bronz reprezentnd capul lui
18
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Mihai Viteazul i stema rii din acea vreme. Tot la Clugreni este crucea lui
Mihai monument ridicat n anul 1993 cu prilejul srbtoririi a 400 ani de la urcarea
pe tronul rii Romneti a lui Mihai Viteazul.

Cetatea Giurgiu
catre o colonie
vadurile cele mai
de Jos. Asertiunea se
ar fi fost un derivat de
San Giorgio. S-a
este nefondata, iar N.
derivarea numelui de
numele de Jurj, Giurge

ridicata n secolul XIV de


genoveza, la unul dintre
favorabile trecerii Dunarii
baza pe supozitia ca numele
la sfntul patron al Genovei
stabilit ulterior ca afirmatia
A. Constantinescu a propus
la "un ntemeietor de sat cu
sau Giurgiu".

Ansamblul arhitectural Udrite, alcatuit din Biserica Sfnta Treime si Sfintii


Arhangheli Mihail si Gavriil, Casa de Piatra si Casa Stolojan. Ctitorite de
familia Nasturel n perioada epocii lui Matei Basarab, formnd unul din cele mai
nsemnate ansambluri ce ne parvin din aceasta perioada. Biserica,este zidita din
temelie, pe locul unei biserici mai mici de lemn, de principesa Elina, sotia
domnitorului Matei Basarab, cu sprijinul fratilor sai, Cazan si Udriste Nasturel, pe
pamntul familiei acestora, n anul 1644. Casa, construita de fratii Udriste si Cazan
Nasturel n anul 1642, este considerata de Paul de Alep, n calatoriile sale, un
19
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

palat fara egal n lume,cu elemente specifice stilului baroc. Ansamblul arhitectural
a avut mai multi proprietari: Constantin Nasturel Herescu, printul Milos
Obrenovici, familia Atanasie Stolojan.

Ansamblul medieval format din Conacul Drugnescu, construit n 1715, restaurat


i amenajat ca muzeu de etnografie i art popularse afl n comuna Floreti
Stoeneti. Aspectul exterior l aeaz n rndul monumentelor de
arhitecturbrncoveneasc.
La Frteti se afl Muzeul stesc numit simbolic Muzeul colar Daciadeoarece o parte important din vestigiile materiale aparin geto-dacilor,
dovedindu-se astfel continuitatea de milenii a poporului romn n aceast zon.
nfiinat n anul 1967 este structurat pe mai multe secii predominant fiind secia
de arheologie-istorie. Prin aezarea sa i funcia ca port i centru urban, municipiul
Giurgiu constituie un important obiectiv turistic.

20
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

2.3

Rezervatii si parcuri naturale


o Pdurea Comana
o Pdurea Manafu

Parcul Natural Comana este o arie protejat de interes naional ce corespunde


categoriei a V-a IUCN (parc natural), situat n judeul Giurgiu, pe teritoriul
administrativ al
comunelor Comana, Clugreni, Colibai, Bneasa, Gostinari, Greaca, Mihai
Bravu si Singureni.
Parcul Natural Comana are o suprafa de 24.963 ha, [2] i reprezint o zon
special de conservare cu regim de protecie pentru specii deflor (bujor
romanic - Paeonia peregrina Mill-sp. i ghimpe - Ruscus aculeatus)
i faun (specii de psri, peti, mamifere, reptile i amfibieni) aflate pe teritoriul
ariei protejate.
n parc sunt incluse rezervaiile naturale: Pdurea Ologa - Grdinari i Pdurea
Padina Ttarului.

21
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Padurea Manafu este situate in partea de Vest a satului Valea Bujorului din judetul
Giurgiu ,la 36 km sud-vest de Bucuresti.
Padurea Manafu a fost declarata rezervatie forestiera in 1954 si are o suprafata de
278 ha.
Padurea este alcatuita din stejar brumariu in amestec cu cer,garnita si salcam
plantat.Dintre arbusti sunt prezenti porumbarul,paducelul etc.Stratul ierbaceu este
alcatuit din brebenei,bujor romanesc.Aici au fost colonizati fazanii,iepurii si
caprioarele devenind astfel un important centru cinegetic.
Tot aici se afla un val de pamant vechi,numit de sateni Brazda lui Traian.

22
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

CAPITOLUL III
Analiza circulatiei turistice in judet si in localitate
3.1

Structura turistica existenta in judet si in localitate

3.2

Analiza circulatiei turistice in judet si in localitate

3.1 Structura turistica existenta in judet si in localitate


Structurile de primire turistice se clasificpe stele i, respectiv,flori n cazul
pensiunilor agroturistice, n funcie de caracteristicile constructive, dotrile
i calitatea serviciilor pe care le ofer.
Tipuri de structuri de primire turistice cu funciuni de cazareConform
prezentelor norme metodologice, n Romnia pot funciona urmtoarele tipuri de
structuri de primire turistice cu funciuni de cazare,clasificate astfel:
1.hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
2.hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;
3.moteluri de 3, 2, 1 stele;
4.hosteluri de 3 , 2 si 1 stele
5.vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
6.bungalow-uri de 3, 2, 1 stele;
7.cabane turistice de 3, 2, 1 stele;
8.campinguri, sate de vacan, popasuri turistice, csute tip camping, de4, 3, 2, 1
stele
9.pensiuni turistice i pensiuni agroturistice de 5, 4, 3, 2, 1 stele/flori;
10.apartamente sau camere de nchiriat de 3, 2, 1 stele;
11.structuri de primire cu funciuni de cazare pe nave fluviale
i maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.
n cadrul tipurilor sus-menionate poate exista urmtoarea structur a
spaiilor de cazare:
- camera cu pat individual, respectiv un loc reprezentnd spaiul destinatfolosirii de
ctre o singur persoan. Limea paturilor individuale este deminimum 90 cm;
23
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

- camera cu pat matrimonial, respectiv unul sau doulocuri reprezentnd spaiul


destinat folosirii de ctre una sau dou persoane. Limea patului matrimonial va
fi de minimum 140 cm;
- camera cu pat dublu, respectiv doulocuri reprezentnd spaiul destinatfolosirii
de ctre dou persoane. Limea patului dublu este de minimum 160cm;
- camera cu dou paturi individuale, respectiv dou locuri reprezentnd spatial
destinat folosirii de catre dou persoane;
- camera cu trei paturi individuale; respectiv trei locuri reprezentnd spaiuldestinat
folosirii de ctre trei persoane.
- camera cu patru paturi individuale; respectiv patru locuri reprezentnd spaiul
destinat folosirii de ctre patru persoane.
- camere comune - cu mai mult de patru paturi individuale. respectiv nr....locuri;
- suita ansamblu de dou camere deservite de un grup sanitar;Lungimea patului
va fi de minimum 200 cm n cazul hotelurilor de 3, 4 i 5 stele i de minimum 190
cm n cazul hotelurilor de 1 i 2 stele;- camera cu priciuri, reprezentnd spaiul
destinat utilizrii de ctre mai multe persoane. Priciul reprezinto platforma din
lemn sau din altemateriale pe care se asigurun spaiu de 100 cm lime pentru
fiecare turist;
- garsonier, reprezentnd spaiul compus din: dormitor pentru
dou persoane,saloni grup sanitar propriu. Dormitorul poate fi desprit de salon
i printr-un glasvand sau alte soluii care permit o delimitare estetic.
- apartament, reprezentnd spaiul compus din unul sau mai multedormitoare
(maximum 5 dormitoare), sufragerie cu echipare sanitar proprie.La categoria 5
stele va exista un grup sanitar pentru fiecare dou locuri, iar la categoria 4
stele,precum i la restul categoriilor, minimum un grup sanitar la 4 locuri.
3.2 Analiza circulatiei turistice in judet si in localitate
a. Innoptari in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, tipuri de turisti,
macroregiuni, regiuni de devoltare si judete.

24
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Ani

Tipuri de structuri de
primire turistica

Tipuri de
turisti

Anul
2008

Macroregiuni, regiuni de
dezvoltare si judete

Anul
2009

Anul
2010

Anul
2011

Numar

Numar

UM: Numar

Numar

Numar

Hoteluri

Romani

Giurgiu

2728

6300

8476

8506

Moteluri

Romani

Giurgiu

21382

19154

15417

19445

Tipuri de structuri de
primire turistica

Tipuri de
turisti

Macroregiuni, regiuni de
dezvoltare si judete

Ani

Anul
2008

Anul
2009

Anul
2010

Anul
2011

UM: Numar

25
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Numar

Numar

Numar

Numar

Hoteluri

Straini

Giurgiu

721

1660

1238

1099

Moteluri

Straini

Giurgiu

6574

2236

1883

1081

b. Capacitatea de cazare turistica existenta pe tipuri de structuri de primire


turistica,macroregiuni,regiuni de dezvoltare si judete

Ani

Tipuri de structuri de
primire turistica

Macroregiuni, regiuni de
dezvoltare si judete

Anul
2008

Anul
2009

Anul
2010

Anul
2011

Anul
2012

Locuri

Locuri

Locuri

UM: Locuri

Locuri

Locuri

Hoteluri

Giurgiu

203

196

196

196

238

Hosteluri

Giurgiu

32

32

32

20

20

Moteluri

Giurgiu

246

244

244

264

264

26
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

c. Capacitatea de cazare turistica in functiune pe tipuri de structuri de primire


touristic ape forme de proprietate

Ani

Anul 2008
Tipuri de structuri de
primire turistica

Forme de
proprietate

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Numar locurizile

Numar locurizile

Numar locurizile

UM: Locuri- zile

Numar locurizile

Hoteluri

Total

39889848

40586883

42551627

45204127

Hosteluri

Total

484035

1162555

1273505

1455857

Moteluri

Total

1783799

1719302

1826777

2239121

d. Capacitatea de cazare turistica in functiune pe tipuri de structuri de primire


turistica pe macroregiuni,regiuni de dezvoltare si judete

Ani

Anul 2008
Tipuri de structuri de
primire turistica

Macroregiuni, regiuni de
dezvoltare si judete

Giurgiu

Anul 2010

Anul 2011

Numar
locuri-zile

Numar
locuri-zile

UM: Locuri- zile

Numar
locuri-zile

Hoteluri

Anul 2009

Numar
locuri-zile

41724

78740

71540

71540

27
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Hosteluri

Giurgiu

11712

11680

11680

9472

Moteluri

Giurgiu

74043

82125

82125

85834

Ani

Anul 2008
Tipuri de structuri de primire
turistica

Forme de
proprietate

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Numar
persoane

Numar
persoane

UM: Numar persoane

Numar
persoane

Numar
persoane

Hoteluri

Total

5245292

4539858

4585211

5357763

Hosteluri

Total

59107

107828

104364

126877

Moteluri

Total

272485

202700

204513

221139

Hanuri

Total

1877

914

638

611

e. Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare


turistica,pe tipuri de structuri si forme de proprietate.

28
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

f. Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare


turistica,pe tipuri de structuri,tipuri de turisti,pe macroregiuni,regiuni de dezvoltare
si judete,pe luni
Luni

Luna ianuarie
2010
Tipuri de structuri de
primire turistica

Tipuri de
turisti

Macroregiuni, regiuni de
dezvoltare si judete

Luna
ianuarie
2011

Luna
ianuarie
2013

UM: Numar persoane

Numar
persoane

Numar
persoane

Numar
persoane

Hoteluri

Romani

Giurgiu

256

413

387

Straini

Giurgiu

37

66

69

Hosteluri

Romani

Giurgiu

60

53

41

Moteluri

Romani

Giurgiu

836

513

592

Straini

Giurgiu

113

12

g. Indicele de utilizare a capacitatii de cazare turistica in functiune pe tipuri de


structuri de primire turistica si pe categorii de confort
Ani

Anul 2008
Tipuri de structuri de primire turistica

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Procente

Procente

Categorii de confort
UM: Procente

Procente

Procente

Hoteluri

5 stele

36,4

28,3

32,1

36,3

4 stele

33,2

26

26,1

29,3

29
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

h. Plecari ale vizitatorilor romani in strainatate dupa categoriile de mijloace de


transport utilizate
Ani

Anul 2008
Categorii de mijloace de transport utilizate de
turisti

Cu mijloace de transport feroviare

Cu mijloace de transport aeriene

Cu mijloace de transport navale

Anul 2010

Anul 2011

UM: Persoane, mii persoane

Mii
persoane

Cu mijloace de transport rutiere

Anul 2009

Mii
persoane

Mii
persoane

Mii persoane

10381

9341

8261

7920

259

214

195

216

2404

2147

2416

2780

28

21

19

20

CAPITOLUL IV :
Studiul de caz
Analiza circulatiei turistice privind cererea si oferta
turistica la pensiune/motel/hotel din localitatea Giurgiu.

4.1

Descrierea detaliata a pensiunii ,cu nr total


de camera,nr de locuri de cazare ,servicii
oferite ,trasee turistice in zona respective

4.2

Calculul indicatorilor turistici

30
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

4.1 Descrierea detaliata a pensiunii cu numar total de camera,numar de


locuri de cazare,servicii oferite,trasee turistice in zona respectiva.
Hotelul - Restaurant Hanul Cosminului pune la dispozitia clientilor 20 camere din
care 2 single, 14 double si 3 apartamente.

Hotelul ofera clientilor internet wireless si o plaja variata de programe TV prin


cablu. Baile sunt modern utilate cu mobilier , cazi si dusuri, prosoape.
Barul va asteapta cu o gama larga de bauturi , va pune la dispozitie terasa pentru
servirea micului-dejun si piscina pentru petrecerea timpului liber. Puteti sa va
relaxati savurand o bautura alcoolica sau o bautura racoritoare / un ceai, o apa
minerala sau apa plata, folosind unul dintre sezlongurile dispuse in jurul piscinei.
31
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

In cadrul hotelului se afla restaurantul cu acelasi nume, restaurant cu specific


romnesc, unde clientii hotelului pot servi n fiecare dimineata micul dejun.
Hotelul detine parcare.

Dotari camere:
aer conditionat
tv cablu

Servicii:
32
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

sala conferinta
acces internet
parcare monitorizata
fax/ xerox
pastrarea obiectelor de valoare
depozitare bagaje
spalat si calcat lenjerie

Sala de conferinta:
Capacitate/Locuri:Suprafata mp 72 / 35

Facilitati:

Internet wireless
Consumabile
Ecran proiectie
Videoproiector
Laptop

Sonorizare
Aer conditionat
Spatiu coffee break

Pentru a calcula indicatorii cererii si ai ofertei la Hanul Cosminului este necesara


cunoasterea unor indicatori,iar acestia sunt prezenti in tabelul urmator :
Indicatori

2008

2009

2010

2011

2012

Nr. inoptari

949

1225

1508

1940

2180

Nr. turisti romani

435

620

908

1160

1387

Nr. turisti straini

26

35

34

29

37

Locuri de cazare in
pensiune

42

42

42

42

42

Nr. total locuri de

-----

-----

-----

-----

----33

PROIECT AMENAJARI TERITORIALE


FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

cazare in localitate
Sejur mediu romani

2.18

1.97

1.66

1.67

1.57

Sejur mediu straini

36.5

35

44.35

66.89

58.91

4.2 Calculul indicatorilor turistici

A.Indicatori ai cererii turistice globale


1.Indicele modificarii cererii turistice globale
CG 0-I =CGi / CG0 x 100
CG2009= (1225/949)x 100=129%
CG2010=(1508/1225)x 100=123%
CG2011=(1940/1508)x 100=128%
CG2012=(2180/1940)x100=112%

34
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

2.Indicele repartitiei cererii turistice globale intre cererea turistica interna si


cererea turistica externa
CI 0-I =CI / CG x 100
CE 0-I =CE / CG x 100
Irct2008=(435/461)x 100=94.36% -Romani
Irct2008=(26/461)x 100=5.63%-Straini
Irct2009=(620/655)x 100=94.65%-Romani
Irct2009=(35/655)x 100=5.34%-Straini
Irct2010=(908/942)x 100=96.39%-Romani
Irct2010=(34/942)x 100=3.60% - Straini
Irct2011=(1160/1189)x 100=97.56%-Romani
Irct2011= (29/1189)x 100=2.43 % - Straini
Irct2012=(1387/1424)x 100=97.19%-Romani
Irct2012=(37/1424)x 100=2.59% - Straini
3.Indicele de variatie in timp a cererii turistice interna si externa
ICE 0-I = CE i / CE o x 100
ICI 0-I = CI I / CI 0 x 100
Ict2009=(620/435)x 100=142%- Romani
Ict2009=(35/26)x 100=134.21%- Straini
Ict2010=(908/620)x 100=146.12%- Romani
Ict2010=(34/35)x100=97.14%-Straini
Ict2011=(1160/908)x 100=127.75%-Romani
Ict2011=(29/34)x 100=85.29%-Straini
35
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Ict2012=(1387/1160)x100=119.56%-Romani
Ict2012=(37/29)x100=127.58%-Straini
4.Repartitia pe zone de provenienta a cererii turistice pentru o anumita tara
la un moment dat
CEZ 1/CE + CEZ 2 /CE +.CEZ n /CE = 1

5. Indicele de variatie a cererii turistice externe pe tari de provenienta in


intervalul de timp 0-I
ICEZ I = CEZ I t I /CEZ I t 0 x 100
6.Indicatorii structurii cererii turistice pentru principalele mijloace de cazare.
CH/CT + CA p /CT +.C Alte /CT = 1
7. Indicele de variatie in timp al cererii turistice pentru fiecare mijloc de
cazare
CH 0-I = CH I / CH o x 100

8.Indicatorul duratei de sejur


a) Durata medie a sejurului la nivel global si care reprezinta :
S

= ZT / T

=365/1424=0.25

b) Evolutia in timp a sejurului mediu sau a duratei medii de sejur


S

Si
So

x 100

Sm2009=(1.97/2.18)x 100=90.36%-Romani
Sm2009=(35/36.5)x100=95.89%-Straini
36
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Sm2010=(1.66/1.97)x100=84.26%-Romani
Sm2010=(44.35/35)x100= 126.71% - Straini
Sm2011=(1.67/1.66)x100=100.60%-Romani
Sm2011=(66.89/44.35)x100=150.82%-Straini
Sm2012=(1.57/1.67)x100=94.01%-Romani
Sm2010=(58.91/66.89)x100=88.06%-Straini

c) Variatia in timp a sejurului mediu sau a duratei medii de sejur


SHi

SH

0-I

SH

0-I

=(1.57/1.67)x100=94%-Cerere interna

SH

0-I

=(59.91/66.89)x100=89.54%-Cerere externa

SHo

100

9. Greutatea specifica a cererii turistice pentru fiecare luna a anului


Ct Ian / CT + Ct Febr./CT+..CtDec./CT x 100

Ian

Febr Mar Apr

Mai

Iunie Iulie Aug Sept Oct

Noi

Dec

96

92

145

154

100

99

93

93

153

165

120

114

CtIan=(96/1424)x100=6.74%
CtFeb=(92/1424)x100=6.46%
CtMar=(93/1424)x100=6.53%
CtApr=(93/1424)x100=6.53%
CtMai=(145/1424)x100=10.18%
37
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

CtIun=(154/1424)x100=10.81%
CtIul=(153/1424)x100=10.74%
CtAug=(165/1424)x100=11.58%
CtSept=(120/1424)x100=8.42%
CtOct=(114/1424)x100=8%
CtNoi=(100/1424)x100=7.02%
CtDec=(99/1424)x100=6.95%
10. Coeficientul lunar de trafic
C lunar = LM/lm 1
Clunar =165/92=1,79
LM=165
lm=92
11. Coeficientul concentratiei lunare
Cc = TM/tm 1
Cc=617/374=1.64
TM=617
tm=374
12. Coeficientul concentratiei lunare
Cc = LM/At x 100
Cc2008=165/461=0.35
Cc2009=165/655=0.25
Cc2010=165/942=0.17
Cc2011=165/1189=0.13
38
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

B.Indicatori privind oferta turistica


1. Indicatorul structurii capacitatii de cazare pe categorii de unitati :
LC
LH

LC

+ LE
LC

Icc= LH

100

100

Icc2012=(238/42)x100=566
2.Indicatorul evolutiei capacitatii totale de cazare in perioada 0-I
LC 0-I =LCi / LC0 x 100
LC=(42/42)x100=100

C. Indicatorii relatiei dintre cererea si oferta turistica


1.Indicele evolutiei clientelei in perioada 0-I
T= THi / TH0 x 100
T=(1424/1189)x100=119.76%

2.Indicele evolutiei inoptarilor la pensiune/hotel/motel.


N = NH 2012 / NH 2011 x 100
N=(2180/1940)x100=112%
3. Gradul de ocupare al hotelului/pensiunii/motelului.
G0 = NH x 100 / LH x Z = NT x S / LH x Z x 100
G2008=[949/(42x365)x100]=6.19 %
G2009=[1225/(42x365)x100]=7.99%
39
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

G2010=[1508/(42x365)x100]=9.83%
G2011=[1940/(42x365)x100]=12.65%
G2012=[2180/(42x365)x100]=14.22%
4. Densitatea circulatiei turistice care se va calcula in raport cu populatia si
suprafata.
-in raport cu populatia
Dt i-o =Tt i-0 / Populatie x 100
Dt2008=(276/87940)x100=0.3%
Dt2009=(293/87564)x100=0.33%
Dt2010=(479/87599)x100= 0.54%
Dt2011=(528/87253)x100=0.60%
Dt2012=(456/86946)x100=0.52%

An

2008

2009

2010

2011

2012

Populatie
localitate

87940

87564

87599

87253

86946

Populatie judet

282638 282322

280959

279847

278863

Nr. total turisti


romani+straini

276

479

528

456

293

- In raport cu suprafata
Dt i-o = Tt i-0 / Suprafata x 100
40
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

An

2008

Suprafata
localitate
Nr. total turisti
romani+ straini

2009

2010

2011

2012

4.860Ha 4.860Ha

4.860Ha

4.860Ha

4.860Ha

276

479

528

456

293

Dt2008=(276/4860)x100=5.67%
Dt2009=(293/4860)x100=6.02%
Dt2010=(479/4860)x100=9.85%
Dt2011=(528/4860)x100=10.86%
Dt2012=(456/4860)x100=9.38%
5. Indicatorul functia turistica
Ft i-o =Nt i-0 / Populatie x 100
Ft2008=(276/282638)x100=0.09%
Ft2009=(293/282322)x100=0.10%
Ft2010=(479/280959)x100=0.17%
Ft2011=(528/279847)x100=0.18%
Ft2012=(456/278863)x100=0.16%

41
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Capitolul V
Concluzii
Judetul Giurgiu este un judet mic ,modest,care nu este
cunoscut pentru peisajele pitoresti ,pentru mancarurile traditionale sau
obiectele vestimentare populare,ci este cunoscut pentru obiectivele turistice
numeroase .Oamenii din sud sunt oameni foarte calzi cu care ai vrea sa-ti
petreci vacantele.
Infrastructura orasului este una destul de moderna ,existand deasemenea si
mici probleme ca in orice orasel de dimensiuni relativ reduse.

42
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Turistii au ce vizita ,dar de asemenea au si unde sa se


odihneasca ,deoarce Giurgiu dispune de un complex de hoteluri si moteluri
foarte bine dotate,menite sa faca turistul sa se simta ca acasa.
Statisticile arata o crestere a numarului de turisti de cativa ani incoace,ceea
ce ne face sa credem ca Giurgiu este vazut tot mai mult ca o atractie turistica
si nu ca un oras de frontiera care doar face legatura cu Bulgaria.
Bucataria giurgiuveana este una cu specific pescaresc ,dar poate fi si una
sofisticata pentru turistii pretentiosi.

Capitolul VI
Bibliografie

1. http://statistici.insse.ro/shop/?lang=ro
2. http://wikimapia.org/58985/ro/Giurgiu
4.http://ro.wikipedia.org/wiki/Giurgiu
5. www.cjgiurgiu.ro
6. www.primariagiurgiu.ro/
43
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

7. www.scribd.com/
8. giurgiuro.blogspot.com/
9. www.prefecturagiurgiu.ro/
10.www.cosmohotel.ro

44
PROIECT AMENAJARI TERITORIALE
FACULTATEA DE MANAGEMENT