Titlul, din punct de vedere morfologic, este alcatuit dintr-un substantiv propriu, care in sens

denotativ indica o personalitate istorica, domnitor al Moldovei care a domnit de doua ori, fiind
detronat prima oara datorita tradarii boierilor si care s-a intors a doua oara la tron,
impunandu-se cu ajutor strain. In sens conotativ, titlul surprinde personajul pricipal al operei,
tipul de domnitor crud, despot si tiran, caracterizat prin disimulare si o buna cunoastere a
psihologiei umane. Folosirea acestui nume in titlu indica o trasatura a nuvelei istorice.
Tema nuvelei Alexandru Lapusneanul ilustreaza evocarea unui moment zbuciunat din
istoriaMoldovei in timpul celei de a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul.
Modurile de expunere prezente in acest text sunt dialogul, descrierea si naratiunea.
Dialogul are rolul de a marca replicile personajelor si conturarea caracterizarii prin limbaj.
Descrierea are rolul de a expune toate trasaturile personajelor si imprejurimilor, pentru a oferi
cititorului o imagine cat mai ampla asupra actiunii. Naratiunea are rolul de a organiza
actiunea cu ajutorul unui narator obiectiv sau subiectiv si ajuta la caracterizarea personajelor.
Naratorul operei este obiectiv, fiind omniscient si omniprezent, iar perspectiva narativa este
obiectiva.
Actiunea este bine fixate in timp si spatiu, coordonatele spatio-temporale avand astfel rolul de
a orienta cititorul sis a creeze impresia veridicitatii, a realitatii.
Conflictul nuvelei este unul complex si pune in lumina puternica personalitate a
domnitorului. Principalul conflict este unul exterior, de ordin politic: lupta pentru putere iscata
intre domnitor si boieri. Mijloacele alese de Lapusneanul pentru impunerea autoritatii sunt
dure, sangeroarse,dar sunt motivate psihologic; cruzimea sa devenind expresia dorintei de
razbunare pentru tradarea boierilor din prima domnie.
Conflictul secundar, cel dintre domnitor si Motoc, boierul tradator, particularizeaza dorinta de
razbunare a domnitorului, anuntata inca din primul capitol.
Conflictul social dintre boieri si popor se limiteaza doar la revolta multimii din capitolul al
treilea, in care Motoc are un sfarsit tragic.
Alexandru Lapusneanul este personajul principal al operei, prezentat in toate scenele
nuvelei, in jurul caruia se polarizeaza intraga actiune si personajele operei. El este un personaj
romantic, exceptional ce actioneaza in situatii extraordinare (scena uciderii boierilor, a
pedepsirii lui Motoc,a mortii sale).
Personaj memorabil, el este bine individualizat inca din titlu, fiind o figura inconfundabila in
galeria portretelor masculine ale literaturii romane.El intruchipeaza tipul domnitorului
sangeros, tiran, crud, cu o psihologie complexa, plin de defecte si calitati puse in slujba raului,
un adevarat damnat romantic(G. Calinescu)Inca din primul capitol sunt reliefate trasaturile
sale: crud, hotarat, viclean, disimulat, intelligent, bun cunoscator al psihologiei umane. El isi
pastraza aceeas atitudine pe tot parcursul romanului, de la venirea sa pana la moartea sa
inevitabila.(liniaritate psihologica).
Portretul personajului principal prinde contur prin lumini si umbre, atat prin caracterizare
directa realizate de autor si personaje, cat si prin caracterizare indirecta, prin anumite
atitudini, replici, prin relatia sa cu celelalte personaje. Naratorul realizeaza primul portret fizic
al domnitorului prin caracterizare directa Purta coroana paleologilor si peste dulama
poloneza de catifea stacojie, avea cabanita turceasc. Vestimentatia si podoabele reflecta
conditia sa sociala si sustine culoarea epocii.
Prin replicile sale memorabile si prin faptele sale este evidentiata in maniera romantica
puternica personalitate a domnitorului , dominata de dorinta de razbunare, precum si factorul
irational al sumbrului sau caracter: uciderea boierilor si construirea unei piramide din capetele
lor, trimiterea la moarte a lui Motoc, pedeapsa propriei sotii.
Relatia dintre doua personaje
Profilul eroului nuvelei prinde contur si prin relatiile pe care acesta le stabileste cu celelalte
personaje. Una dintre relatiile de o vitala importanta in formarea portretului sau este relatia sa
cu doamna Ruxandra. Aceasta relatie este construita pe baza antitezei romantic: angelicdemonic. Domnisoara Ruxandra, personaj secundar de tip romantic, este un personaj cu un
caracte slab. Ea nu actioneaza din propria initiative nici cand ii cere sotului ei sa inceteze cu
omorurile, nici cand il otraveste. Ea este influentata in prima etapa de aversiunea vaduvei :
Ai sa dai sama, doamna!, iar in a doua etapa, ceea ce o determina sa isi otraveasca sotul,
sunt insistentele boierilor si mai ales iubirea pentru fiul ei. Doamna Ruxandra este menita sa
puna in evidenta, prin contrast, vointa puternica a personajului principa si defectele acestuia.
Lapusneanul s-a casatorit cu ea ca sa atraga inimile norodului, insa mimica si gesturile lui
evidentiaza falsitatea lui in relatia sot-sotie.
MOTOURILE

capitolul I - Dac voi nu m vrei, eu v vreu..." (rspunsul dat de Lpuneanul soliei de

boieri care i ceruse s se ntoarc de unde a venit pentru c norodul" nu l vrea);
capitolul al II-lea - Ai s dai sam, Doamn.!" (avertismentul pe care vduva unui boier
decapitat l adreseaz doamnei Ruxanda, pentru c nu ia atitudine fa de crimele soului
su);
- capitolul al III-lea - Capul lui Motoc vrem..." (cererea vindicativ a norodului care gsete
n Motoc un vinovat pentru toate nemulumirile);
- capitolul al IV-lea - De m voi scula, pre muli am s popesc i eu..." (ameninarea rostit
de Lpuneanul care, bolnav, fusese clugrit potrivit obiceiului, dar pierduse astfel puterea
domneasc).
Capitolul I cuprinde expoziiunea (ntoarcerea lui Alexandru Lpuneanul la tronul Moldovei,
n 1564, n fruntea unei armate turceti i ntlnirea cu solia format din cei patru boieri trimii
de Toma: Veveri, Motoc, Spancioc, Stroici) i intriga (hotrrea domnitorului de a-i relua
tronul i dorina sa de rzbunare fa de boierii trdtori).
Capitolul al II-lea corespunde, ca moment al subiectului, desfurrii aciunii i cuprinde o
serie de evenimente declanate la reluarea tronului de ctre Alexandru Lpuneanul: fuga lui
Toma n Muntenia, incendierea cetilor, desfiinarea armatei pmntene, confiscarea
averilor boiereti, uciderea unor boieri, intervenia doamnei Ruxanda pe lng domnitor
pentru a nceta cu omorurile i promisiunea pe care acesta i-o face.
Capitolul al III-lea conine mai multe scene: participarea i discursul domitorului la slujba
duminical de la mitropolie, ospul de la palat i uciderea celor 47 de boieri, omorrea lui
Motoc de mulimea revoltat i leacul de fric" pentru doamna Ruxanda. Capitolul cuprinde
punctul culminant.
n capitolul al IV-lea, este nfiat deznodmntul, moartea tiranului prin otrvire. Dup
patru ani de la cumplitele evenimente, Lpuneanul se retrage n cetatea Hotinului. Bolnav de
friguri, domnitorul este clugrit, dup obiceiul vremii. Deoarece cnd i revine amenin s-i
ucid pe toi (inclusiv pe propriul fiu, urmaul la tron), doamna Ruxanda accept sfatul
boierilor de a-1 otrvi. Cruzimea actelor sale este motivat psihologic prin dorina de
rzbunare pentru trdarea boierilor n prima domnie.