Sunteți pe pagina 1din 9

Modul 2

Caracteristici şi competenţe pro-antreprenoriale

IntroducereModul 2 Caracteristici şi competenţe pro-antreprenoriale Mulţi cercetători spun că profilul unui antreprenor este

Mulţi cercetători spun că profilul unui antreprenor este fundamental legat de atitudine, o orientare spre afaceri fiind o combinaţie de mai multe elemente, cum ar fi:

• Realizare şi orientare spre obiective;

Autonomie;

Inovare;

Oportunism;

Control personal;

• Incertitudinea afacerii şi a mediului;

• Respectul şi încrederea de sine;

Atitudinea antreprenorială personală este sursa comportamentului antreprenorial şi de aceea am combinat câteva curente teoretice cu mai multe studii empirice bazate pe interviuri cu scopul de a propune o imagine sintetică pentru caracteristicile şi competenţele unui antreprenor.

Obiectivepentru caracteristicile şi competenţele unui antreprenor. Obiectivele acestui curs sunt:  Cunoaşterea

Obiectivele acestui curs sunt:

Cunoaşterea principalelor sfere de competenţă antreprenorială;

Identificarea comportamentelor de antrenare a unei anumite caracteristici;

Exersarea surselor de idei de afaceri.

Tabelul 1. Caracteristicile şi competenţele unui antreprenor.

Structura

Antreprenoriatului

Căutarea oportunităţilor şi iniţiativă

Perseverenţă

Îndeplinirea angajamentelor

Cererea de calitate şi eficienţă

Asumarea de riscuri calculate

Sfera Realizării

Stabilirea obiectivelor

Sfera

Planificării

Căutarea informaţiilor

Planificare şi monitorizare sistematică

Putere de convingere şi reţea

Sfera Puterii

Independenţă şi încredere în sine

Vom intra în detalii legate de fiecare caracteristică propusă mai sus, menţionând anumite

exemple şi încercând să identificăm oportunităţile de trainning care sunt specifice nevoii de

expansiune a culturii antreprenoriale.

În ceea ce priveşte sfera Căutarea oportunităţilor şi iniţiativă, am observat că comportamentul

antreprenorial al unei persoane este definit de următorul set de acţiuni: Face lucrurile înainte

să fie rugat sau forţat; Acţionează pentru a extinde afacerea în domenii, produse sau servicii

noi; Se prinde de oportunităţi pentru a începe sau a dezvolta o nouă activitate, pentru

obţinerea finanţării, etc.

O dezbatere importantă gravitează în jurul subiectului de a găsi idei pentru începerea unei afaceri. Este o sarcină simplă care constă în a întreba patronii despre cum au devenit ei antreprenori, despre cum au luat decizia referitoare la domeniul afacerii. Există mai multe situaţii legate de sursele lor de idei:

• Fundalul familial. Copiii care sunt crescuţi în familii de patroni moştenesc spiritul de

la părinţii lor. De multe ori ei lucrează pentru a-i ajuta pe părinţi şi vor să continue sau să dezvolte moştenirea (de exemplu produsele tradiţionale).

• Slujba anterioară. O persoană decide să-şi părăsească slujba din mai multe motive:

pachetul salarial este mai mic decât se aşteaptă şi nu sunt şanse pentru o recompensă mai mare; un angajat inovativ nu poate realiza îmbunătăţiri şi inovaţii din cauza sistemului din companie; au conflicte cu managerii şi colegii lor. Experienţa şi know-how-ul este un factor important în alegerea domeniului afacerii.

Hobby-uri. Toată lumea doreşte să-şi petreacă timpul făcând ceea ce le place, dar făcând din asta o afacere este o adevărata plăcere.

• Client nesatisfăcut. Observând că anumite afaceri pur şi simplu nu reacţionează la

semnalul clienţilor săi, cineva poate decide să îmbunătăţească lucrurile şi să facă o afacere din asta (în cazul serviciilor).

• Parteneriatul potrivit. Poate fi o mare oportunitate când cineva important iţi trimite

invitaţia de a te alătura unui proiect de afaceri şi să devii un membru fondator. O altă situaţie

este prezentată de foşti colegi de şcoală sau de servici, care pot colabora la construirea unei noi afaceri.

• Francizele. Multe francize vor să se extindă pe pieţe noi şi au nevoie de oameni care să se ocupe de aceste activităţi, recompensându-i cu acţiuni.

De fapt multe domenii pot fi surse ale ideii de afaceri, singura condiţie este “să menţii antenele în stare de funcţionare” pentru scanarea mediului de oportunităţi. Citind, ascultând, uitându-te şi creând o reţea iţi poate oferi imaginea principalului trend în economie. Nu sunt reţete pentru alegerile ce trebuie făcute, dar considerăm util să prezentăm principalele puncte legate de afacerile ideale:

• Nu necesită investiţii sau doar foarte puţine;

• Există o piaţă recunoscută şi măsurabilă;

• O nevoie percepută legată de produs sau serviciu;

• O sursă sigură de aprovizionare pentru intrările necesare;

• Legi guvernamentale puţine sau inexistente;

• Necesită resurse limitate de forţă de muncă;

• Asigură marje brute şi profit important;

• Clienţii achiziţionează frecvent;

• Există un sistem de distribuţie stabil şi receptiv;

Are o valoare mare de publicitate;

• Clienţii acceptă să plătească în avans sau la livrare;

Risc mic sau inexistent legat de garanţia produsului;

• Nu există uzură tehnologică;

• Nu există demodare;

• Concurenţă minimă sau inexistentă;

• Perisabilitate fizică inexistentă;

• Etanş la condiţiile meteo;

• Posedă anumite drepturi de autor.

Următoarea condiţie Perseverenţa este foarte importantă pentru un antreprenor. Oportunitatea în căutarea unei inovaţii necesită resurse, antreprenorii perseverenţi adună experienţa şi crează sisteme care pot acţiona în mod repetat la exploatarea resurselor. Modelul antreprenorului perseverent: Acţionează în faţa obstacolelor importante şi provocărilor; Repetă acţiunile şi schimbă alternativele de a întâmpina o provocare şi de a depăşi un obstacol; Face sacrificii personale şi investeşte un efort important în terminarea sarcinii.

Îndeplinirea angajamentelor este legată de aducerea conceptului de dezvoltare susţinută la nivel micro-economic. Fiecare antreprenor doreşte ca afacerea lui să dureze cât mai mult şi pentru aceasta sunt necesare câteva acţiuni: Asumarea responsabilităţii personale pentru performanţele necesare atingerii scopurilor şi obiectivelor; Lucrează alături de

muncitori sau le ia locul (dacă este necesar) pentru a termina lucrul; Se străduieşte să îşi menţină clienţii satisfăcuţi şi creează un echilibru între bunele intenţii pe termen lung şi câştigurile pe termen scurt.

Într-o economie din ce în ce mai competitivă cererea pentru calitate şi eficienţa este un imperativ pentru fiecare afacere. De fapt, locul unei afaceri pe o piaţă se bazează pe calitatea pachetelor de bunuri şi servicii în concordanţă cu piaţa ţintă. Know-how ul legat de combinarea şi economisirea resurselor este cheia pentru profitabilitate. Din această cauză un antreprenor ar trebui să: Găsească moduri de a realiza lucrurile mai bine, mai repede şi/sau mai ieftin; Acţioneze în scopul atingerii şi depăşirii standardelor de excelenţă; Dezvolte şi să folosească proceduri pentru asigurarea faptului că lucrul este terminat la timp şi atinge standardul de calitate.

Asumarea riscurilor este o formulă pe care o putem găsi în multe definiţii ale antreprenoriatului. Vor fi întotdeauna afaceri care vor falimenta din mai multe motive. Oricum diferenţa dintre antreprenorii de succes şi cei învinşi este legată de evaluarea riscurilor. Un antreprenor responsabil: Va calcula întotdeauna riscurile şi va evalua alternativele; Va acţiona pentru a reduce riscul şi a controla rezultatul; Va continua să se pună în situaţii care implică o provocare şi evaluarea riscurilor.

Domeniul stabilirii scopului este legat de motivaţie, de la nivel personal şi până la cel organizaţional. Comportamentul unui antreprenor de succes este legat de următoarele caracteristici de bază: Setarea scopurilor şi a obiectivelor care sunt importante din punct de vedere personal şi organizaţional şi în acelaşi timp este şi provocator; Articularea clară şi specifică pentru obiectivele pe termen lung; Stabilirea de obiective măsurabile şi tangibile pe termen scurt. Obiectivele şi scopurile au rolul de a ghida echipele şi oamenii şi de asemenea de a trasa hărţi şi perioade de lucru.

Una dintre cele mai solicitante condiţii pentru un antreprenor este căutarea de informaţii. Într-o societate multi-media unde cunoştinţele tind să fie cea mai valoroasă resursă şi cantitatea de informaţii creşte geometric, un antreprenor ar trebui să-şi construiască un sistem de procesare a informaţiilor. Comportamentul său poate fi descris prin: Căutarea personală de informaţii din mediul pieţei (clienţi, furnizori, concurenţă, etc.); Realizează cercetare personală despre modul de a furniza un produs, care poate să fie: bun de larg consum, serviciu, soluţie complexă; Consultă experţi în afacerea respectivă şi sfaturi tehnice. Trebuie să admitem că majoritatea afacerilor sunt din domeniul IT&C care este unul dintre

cele mai importante investiţii în scopul construirii de sisteme informatice solide atât pentru asistarea procesului decizional cât şi pentru administrarea proceselor automatizate.

Planificarea sistematică şi monitorizarea este foarte mult legată de partea de management a antreprenoriatului. Nimeni nu plănuieşte să eşueze, dar mulţi oameni eşuează în planificare. Planificarea se referă la desenarea viitorului şi dacă ne este permis să spunem, un bun planificator este un clar-văzător. Un antreprenor de succes de obicei acţionează în concordanţă cu următoarele afirmaţii: Plănuieşte prin împărţirea sarcinilor mari în sub-sarcini, cu termene limită clare; Revizuieşte planurile în concordanţă cu feed-back-ul legat de performanţe sau de circumstanţele schimbătoare; Stochează înregistrările fiscale şi le foloseşte în scopul luării deciziilor.

Când cineva doreşte să testeze o idee de afaceri există o întrebare foarte simplă: Cine este primul client, primul cumpărător al produsului? Scopul este de a testa capacitatea de a genera feed-back pozitiv în marketing. Capacitatea de convingere şi reţelistica este o altă condiţie cheie pentru succes şi un adevărat antreprenor foloseşte deliberat strategii pentru a-i influenţa şi a-i convinge pe ceilalţi; Implică oameni cheie ca agenţi pentru a-şi atinge propriile obiective; Acţionează pentru a dezvolta, menţine şi consolida o reţea de contacte de afaceri.

Independenţa şi încrederea în sine este unul din factorii care explică sursa antreprenoriatului. Mulţi profesionişti devin antreprenori pentru că ei nu sunt în poziţia de a lua decizia sau de a urmări o oportunitate în cadrul organizaţiei, sau pur şi simplu nu se supun sistemului. Considerăm că cele 2 variabile listate mai sus sunt independente deoarece fără încredere în sine (sperăm că aceasta este oglinda profesionalismului) este foarte dificil să rămâi independent. Cel mai frecvent în fostele ţări socialiste, dar exemple pot exista şi în ţările dezvoltate, aceste probleme generează discuţii referitoare la corupţie. În opinia noastră corupţia este opusul independenţei în mediul de afaceri şi ciuma pentru ceea ce înseamnă încredere în general şi de asemenea încredere în sine. Un antreprenor de succes caută autonomia faţă de regulile şi controlul celorlalţi; Îşi atribuie propriei persoane cauzele unui eşec sau unui succes, iar în cazul eşecului caută motivul şi acţiunile care să corecteze situaţia; Îşi exprimă încrederea în capacitatea cuiva de a duce la bun sfârşit o sarcină.

Concluzii:

Este important să precizăm că sunt fără doar şi poate multe atitudini şi comportamente care caracterizează mintea antreprenorului şi nu există un singur set pe care orice antreprenor trebuie să-l deţină pentru fiecare oportunitate de afacere. Ceea ce este necesar depinde de fiecare situaţie şi de amestecul şi potrivirea jucătorilor cheie şi de cât de promiţătoare şi de darnică este oportunitatea, având în vedere puterea şi capacitatea de a prevede situaţiile. Una peste alta, o echipă poate în mod colectiv să arate multe dintre punctele forte necesare. Chiar şi aşa, nu există încă o astfel de persoană ca antreprenorul perfect. O altă listă de caracteristici (de dorit, dar nu aşa de uşor de dobândit) cu care majoritatea experţilor şi cercetătorilor este de acord ca sunt mai multe caracteristici înnăscute decât dobândite, este mult mai scurtă. În timp ce aceste însuşiri extrem de dezirabile având în vedere orice posibil antreprenor, este posibil să găsim patroni de succes cărora le pot lipsi unele sau le deţin numai într-un procentaj modest. Puţini antreprenori au capacităţi excepţionale în fiecare din aceste 5 domenii, dar dacă descrie un talent există un potenţial deosebit de explorat: Energie, sănătate şi stabilitate emoţională; Creativitate şi inovaţie; Inteligenţă; Capacitatea de a inspira; Valori personale şi etice.

Capacitatea de a inspira; Valori personale şi etice. Teste de Autoevaluare Alegeţi varianta(ele) corecte: 1.

Teste de

Autoevaluare

Alegeţi varianta(ele) corecte:

1. Cele trei sfere ale competenţei antreprtenoriale ?

a. Putere, Reţea, Organizare

b. Planificare, Organizare, Control

c. Planificare, Realizare, Putere

2. Care elemente aparţin modelului de afacere ideal ?

a. Necesită resurse limitate de forţă de muncă;

b. Asigură marje brute şi profit important;

c. Clienţii achiziţionează frecvent;

3. Explicaţi succint pilonii competenţei antreprenoriale.

4. Calificaţi afirmaţiile următoare A – adevărat, F – fals:

a. Experienţa de muncă este o sursă de idei de afacere;

b. Ocolirea obstacolelor aparţine sferei Perseverenţă;

c. Elemente de Planificare şi de Realizare se suprapun;

Grila de evaluare:

1 c; 2 2 a,b,c; 3 Realizare, Planificare, Putere; 4 a-A, b-A, c-F.

Bibliografie 1. Ciucan-Rusu, L., 2013, Susținerea fenomenului antreprenorial imperativ pentru dezvoltarea durabilă în

Bibliografie

1. Ciucan-Rusu, L., 2013, Susținerea fenomenului antreprenorial imperativ pentru dezvoltarea durabilă în context european, Ed Expert, Bucureşti.

2. Ciucan-Rusu, L. 2009. Is there a proper check-list when deciding to become an entrepreneur, Proceedings of the International conference National and Regional Economics VII, 569 - 570.

3. Timmons, J.A. 1994. New venture creation: entrepreneurship for the 21st century, Irwin, Boston.

4. Szabo, Zs., Ciucan-Rusu, L. 2009. Entrepreneurship: Theory and Practice, Kosice:

Technical University of Kosice Publishing House.

5. Burger-Helmchen, T et all., 2012. Creativity and innovative business models. InTech, Rijeka.

6. Good, W. 1997. Building a Dream, third edition. Toronto : McGraw Hill Ryerson.

7. Burger-Helmchen, T., et all, 2012. Entrepreneurship Born, Made and Educated, InTech, Rijeka.

Dicţionar de termeni esenţiali:

Structura caracteristicilor antreprenoriale = conform EMPRETEC, sumă a celor trei piloni: Planificare, Realizare, Putere. Componentele dimensiunii Planificare = Stabilirea obiectivelor, Căutarea informaţiilor, Planificare şi monitorizare sistematică Componentele dimensiunii Realizare = Căutarea oportunităţilor şi iniţiativă, Perseverenţă, Îndeplinirea angajamentelor, Cererea de calitate şi eficienţă, Asumarea de riscuri calculate Componentele dimensiunii Putere = Putere de convingere şi reţea, Independenţă şi încredere în sine

Teste de Evaluare Alegeţi varianta(ele) corecte: 1. Care elemente aparţin modelului de afacere ideal ?

Teste de Evaluare

Alegeţi varianta(ele) corecte:

1. Care elemente aparţin modelului de afacere ideal ?

a. Necesită resurse limitate de forţă de muncă;

b. Asigură marje brute şi profit important;

c. Clienţii achiziţionează frecvent;

2. Cele trei sfere ale competenţei antreprtenoriale ?

a. Putere, Reţea, Organizare

b. Planificare, Organizare, Control

c. Planificare, Realizare, Putere

3. Calificaţi afirmaţiile următoare A – adevărat, F – fals:

d. Experienţa de muncă este o sursă de idei de afacere;

e. Ocolirea obstacolelor aparţine sferei Perseverenţă;

f. Elemente de Planificare şi de Realizare se suprapun;

4. Explicaţi succint conceptul de „sferă de competenţă”

Grila de evaluare:

1 a,b,c; 2 c; 3 a-A, b-A, c-F; 4: Zonă cheie în care se regrupează caracteristici ce corespund unui set de

competenţe înrudite.