Sunteți pe pagina 1din 2

Vidra este nu numai eroina principala si de exceptie a dramei "Razvan si Vidra",

ci si un personaj de referinta din literatura romana.


Vidra este nepoata vornicului Motoc, "acel groaznic barbat/ Care numai c-o-mbran
cire patru domni a rasturnat" si vorbeste cu mandrie de originea ei dintr-un nea
m de boieri romani, al caror sange curge in venele ei: "S-al caruia falnic sange
clocoteste cu putere,/ Ca talazurile marii, in pieptul meu de muiere".

Fascinata fiind de generozitatea nobila a capitanului de haiduci, Razvan, care-1


iarta pe dusmanul ce-1 facuse rob "pentr-un galben", boierul Sbierea, Vidra pun
e in inaltarea barbatului toata puterea, tenacitatea diabolica a femeii orgolioa
se, intreg arsenalul unei arte de marire, care sa-i inalte alesul. inflacarata a
dmiratie pe care i-o trezeste Razvan o face sa treaca peste deosebirea de rang s
ocial si de noblete dintre ei: "As fi mandra, capitane, ca sa strang o mana care
/ Nu voieste sa-si razbune decat numai prin iertare!". inca dinaintea aparitiei
ei in piesa, aflam opinia celorlalte personaje despre Vidra: Boierul Gane a indr
agit o "fata de neam", care "Din nenorocire, totusi, ea n-are mama, nici tata,/S
-unchiu-sau vrea sa-i rapeasca mostenirea cea bogata,/ Luandu-si de gand s-o-nch
iza calugarita la un schit"; Hotul II o intalnise la vanatoare: "Un fatoi ce cal
areste si-mpusca chiar, ca un zmeu/ intr-o zi am intalnit-o alergand la vanatoar
e/ E voinica, n-am ce zice! Si-i frumoasa ca o floare"; Ciobanul observa inca de
la inceput ca Vidra este mandra si orgolioasa: "Vidra-i o fata semeata, bacsita
cu fudulie,/ Care n-o sa bage-n seama nici chiar pe sfantul Ilie!".
Aparitia Vidrei exercita o putere fulgeratoare si definitiva asupra Iui Razvan,
care este cuprins instantaneu de fiorul dragostei: "Tu mi-ai dat o lume noua, mi
-ai deschis o noua cale!/ C-un cuvant, c-o vorba numai, cu suflarea gurii tale,/
Ca domnul Hristos pe Lazar tu din moarte m-ai sculat!".

Personaj complex, Vidra este o prezenta feminina de exceptie, cu o puternica voi


nta, viguroasa, energica, clocotind de viata si foarte ambitioasa. insetata de m
arire, Vidra stimuleaza orgoliul si energia latenta ale lui Razvan, folosind mod
alitati variate. Patima pentru bani care-1 stapaneste pe Sbierea este un exemplu
pe care Vidra i-1 da lui Razvan, o pilda demna de urmat pentru evolutia persona
jului in drumul lui spre marire: "Vezi! invata de la dansul patima ce vrea sa zi
ca!/ O! daca si tu, Razvane, ai simti asa de tare/ Mandra patima de-a creste tot
mai mare si mai mare". Ca un adevarat strateg, Vidra adopta cele mai eficiente
tactici de impulsionare si ambitionare spre marire ale barbatului pe care-1 iube
ste cu inflacarare; atunci cand Razvan este fericit ca a fost inaintat la gradul
de capitan in oastea leseasca, ea isi manifesta dezamagirea, reprosandu-i ca se
multumeste numai cu atat ("Capitan? Ce mare treaba! Capitanu-i o furnica! o juc
arie! E un covrig^") si-1 dispretuieste pentru ca-i lipseste "setea de-a merge-h
ainte", amenintandu-1 cu dispret: "Fugi! Mi-e mila si mi-e jale! Mic, tot mic si
iarasi mic/ () Eu te las! Te las, Razvane!".
Vidra este o femeie viteaza, curajoasa si se arunca in lupta alaturi de Razvan f
ara a se teme de moarte, asa cum o descrie Hatmanul lesesc: "Acea femeie viteaza
/ Ce te-nsoteste-n razboaie, infrunta moartea, vegheaza/ Pe campul de batalie, i
n rand cu ostasii mei,/ Pe care-ades ii intreceMinune dintre femei!".

Ambitia si setea ei de marire n-au limite si atunci cand Razvan ajunge domnitoru
l Moldovei, ea ii ureaza entuziasmata: "Tu sa legi intr-o cununa toate tarile, r
omane,/ incat de la Marea Neagra pan-la falnicul Carpat/ Sa nu domnesti ca un Vo
da, ci ca Razvan-imparat!".

Energica, vulcanica, ferma si iubitoare, cu o vointa si o tenacitate iesite din


comun, Vidra a fost asemanata cu eroinele antice pentru echilibrul interior si d
iscretia cu care-si suporta suferinta, reiesite din scena mortii barbatului pe c
are 1-a iubit cu toata fiinta ei: "Nu vezi ca-i moarta si Vidra? N-a zis un sing
ur cuvant/Nici o vorba, nici un tipat privind pe Razvan ca moare !" (VulpoI).
Referindu-se la acest personaj feminin incarcat de forta si energie, Eugen Lovin
escu vede in Vidra o eroina "manata de ambitie: o femeie ce-si face din barbat u
n brat, pentru a-si realiza nesatul stapanirii si spiritul de initiativa, ameste
c din Doamna Chiajna si din Lady Macbeth".
Drama istorica "Razvan si Vidra" este, in viziunea lui George Calinescu, "o oper
a admirabila, cu conflict original", iar personajul masculin nu este chiar atat
de slab si impins catre marire numai de femeia ambitioasa, ci este "dimpotriva,
un om de vointa si de putere si, daca ezita, face aceasta din cauza unei masurar
i juste a conditiilor".