Sunteți pe pagina 1din 35

CURS 1

GRIPA

Anul universitar 2015-2016

Clasificare
Familia:

Orthomyxoviridae

Virus ARN
Genuri:

Tipuri:
Subtipuri
(doar tipul A):
Rezervor:

Influenza virus
Tip A

H1N1

Tip B

Influenza C virus
Tip C

H3N2
H2N2

Om, porc,
cal, psri,
mamifere marine

Om,
porc

(1). Treanor JJ. Orthomyxoviridae: Influenza virus In: Mandell. GL, Bennette JE., Dolin R, editors, Principles and Practice of
Infectious Diseases. London: Churchill Livingstone, 6th Edition:2006
(2). Fukuda K, Levandowski RA, Bridges C, Cox N. Inativated Influenza Vaccines. In Plotkin SA OW, editor. VACCINES,
Philadelphia: Saunders, 2004: 339-388

Structura virusului gripal


Nucleocapsida:
Nucleoproteina (Ag specific de tip)
Matrix protein (ex: M1, M2)
Genom: 8 fragmente ARN

Antigene
interne

Anvelopa: dublu strat lipidic


Hemaglutinina (HA) H1-H16

Neuraminidaza (NA) N1-N9

Antigene de
suprafa

80 - 120 nm

(1). Fukuda K, Levandowski RA, Bridges C, Cox N. Inativated Influenza Vaccines. In Plotkin SA OW, editor.
VACCINES, Philadelphia: Saunders, 2004: 339-388

Virusuri gripale
Om

Animale

H1, H2 i H3

H1 - H16

N1 i N2

N1 - N9

Transmitere aerian Transmitere mai ales


fecal-oral

Virusul gripal A vs B
De ce nu avem pandemii cu
virusul gripal B?
Virusul gripal A - cel mai
rspndit la om, psri i
animale

Virusul gripal B - afecteaz


predominant omul

Are mare variabilitate genetic

Variabilitate genetic redus

Are numeroase subtipuri: 16


HA, 9 NA

Nu exist subtipuri

Virulen mare

Forme clinice mai puin severe

Responsabil de marile
epidemii / pandemii

Produce rareori epidemii

Afecteaz toate grupele de


vrst

Afecteaz predominant copiii

Variabilitatea genetic
Inteligena virusurilor gripale
Antigene de suprafa modificate
Potenial ameninare

Drift antigenic
(modificri minore)

Shift antigenic
(modificri majore)

Emergena tulpinii
Gripa sezonier

pandemice

Gripa
pandemic

De unde vin noi HA i NA?

Mutaii sau schimb de material genetic ntre virusuri


infectnd aceeai celul

Pandemia

pan - tot, demos - "popor"


Definiie:
Pandemia este o epidemie care afecteaz un procent mare din
populaie, din toate zonele lumii

Caracteristici:

Sunt produse numai de virusul gripal A


Sunt declanate de un antigenic shift
Debuteaz de obicei ca o zoonoz, extinzndu-se apoi la om
Majoritatea populaiei este naiv (nepregtit) imunologic
Se extinde rapid pe tot globul
Afecteaz 25-50% din populaia mondial
Afecteaz adulii sntoi
Determin o mortalitate nalt

Circulaia virusului gripal A


n ultimul secol
H1N1
H2N2

H1N1

Gripa Spaniol

Gripa
Asiatic

1918

1957

H3N2

Gripa
Hong Kong

1968

1977

Rezervor de v. gripal A
?

Drift Ag
Shift Ag

16 subtipuri HA
9 subtipuri NA

H5N1-risc de pandemie

FAZELE PANDEMIEI DE GRIP


RISCUL de pandemie H5N1

Transmitere interuman ?
Posibil... dar neconfirmat...

www.who.int

Noul virus gripal A 2009 H1N1


(origine porcin)

GJD Smith et al. Nature 459, 1122-1125 (2009)

S-OIV este rezultatul reasortrii:

6 segmente virus triplu reasortat porcin (virus clasic


porcin, uman (H3N2), aviar)
2 segmente (M1, NA) A/H1N1 eurasiatic

Structura genomic S-OIV a circulat la porci cu ani


nainte de transferul virusului la om

Locul apariiei virusului reasortat porcin cel mai


probabil Asia

Transmitere
Aerosoli
100,000 - 1,000,000
virioni/pictur

18-72 h incubaie

Complicaiile gripei
Respiratorii

Extrarespiratorii

Crup (copii mici)


Pneumonie gripal
Infecii bacteriene
secundare

Miozit (rar, > la copii, > tipul


B)
Complicaii cardiace
Encefalopatie
Afectare hepatic i SNC
Sindrom Reye
Sistem nervos periferic
Sindrom Guillain-Barr

Streptococcus
pneumoniae
Staphlyococcus
aureus
Hemophilus influenzae

Severitate
Vrstele extreme
Imunodeprimai
Boli cardiace i respiratorii

Mortalitatea asociat gripei sezoniere


n funcie de vrst, 1990-2001
(Thompson, JAMA 2003)

R&C Deaths Per 100,000 Person Years

120
100

90% din decesele prin gripa


apar la persoanele peste 65 ani

98.3

80
60
40

Cauzele majore de deces


Pneumonia bacterian
Insuficien cardiac

20
7.5
0.6

0.4

0.5

< 1 Yrs

1 - 4 Yrs

5 - 49 Yrs

0
Age Group

50 - 64 Yrs

65+ Yrs

PREVENIE

general
- anchete seroepidemiologice
- izolarea de virus
- protecia grupurilor cu risc
- supraveghere epidem. tip santinel model OMS
- educaie pentru cooperare populaional
- relaii cu structurile socio-economice
special
- Ig standard
- amantadin - A
- rimantadin - A
- antivirale - ribavirin - A+B
- zanamivir - A+B
- acyclovir - A+B
specific vaccinare: Romnia = 8 doze/1000 loc.
(1999/2000: SUA = 255; Frana = 133; Polonia = 32;
Slovenia = 36 doze/1000 loc.)

Vaccinarea reprezint principala msur n


prevenirea gripei i reducerea impactului
epidemiilor (1)

(1). http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs211/en/print.html accessed on 05th April, 2006

Circulatia virusului A 2009 H1N1

Vaccinul antigripal - Emisfera nordic


2015-2016 vaccin trivalent
A/California/7/2009 (H1N1)pdm09-like virus
A/Switzerland/9715293/2013 (H3N2)-like virus
B/Phuket/3073/2013-like virus
CDC si OMS recomanda utilizarea unui vaccin tetravalent la care s-a adaugat :

B/Brisbane/60/2008 virus like (la fel ca si in 2013-2014 si in 2014-2015)


Grip

Vaccinare

Pe cine vaccinm antigripal ?

Poziia OMS
Grupe prioritare n vaccinarea antigripal:
Persoane instituionalizate
Vrstnici, persoane cu vrste >6 luni cu afeciuni cronice pulmonare sau
cardiovasculare, afeciuni metabolice, renale sau imunodeficiene

Toate persoanele cu vrst peste o anumit limit stabilit de autoritile


naionale, indiferent de factorii de risc
Alte grupe: contaci ai persoanelor cu risc crescut, gravide, personalul
medical, copii cu vrste ntre 6-23 luni

Grupele populaionale cu risc pentru


forme severe de grip

Vaccinare antigripal e principala msur n prevenirea gripei i complicaiilor


severe ale acesteia. (1)
The Advisory Committee on Immunization Practices (ACIP) recomand vaccinarea
anual pentru urmtoarele grupe(1) si extinderea perioadei de vaccinare la tot
sezonul gripal :
Persoane cu risc crescut de apariie a complicaiilor i formelor severe de grip:
Copii si adolescenti cu vrste cuprinse ntre 6 luni si 18 ani
Gravide
Vrstnici >65 ani
Persoane cu boli cronice: BPOC, astm, insuficien respiratorie cronic,
afeciuni cardiovasculare, afeciuni renale
Persoane cu boli metabolice: diabet zaharat
Persoane cu hemoglobinopatii, imunodeficiene ( inclusiv infecia HIV), copii
aflai sub tratament cronic cu aspirin
Persoane susceptibile de a transmite infecia celor la risc:
Contaci familiali (inclusiv copii)
Personalul medical

(1). CDC. Prevention and control of influenza. Recommendations of the Advisory Committee on Immunization Practices (ACIP). MMWR July 29, 2006;54: RR8.

Vaccin antigripal

Efecte adverse ale vaccinului:

Frecvente (1-10%)

Locale : durere. edem., eritem


Generale : stare de ru, cefalee, febr, mialgii

Rare
Sindromul Guillain-Barr

Contra-indicaii :

Alergie la ou
Reacie alergic sever la o vaccinare anterioar

Sindromul Guillain - Barr = complicaie excepional a gripei sezoniere :

Inciden obinuit : 2,8 cazuri la 100.000 locuitori


Dup gripa sezonier : 4 - 7 cazuri la 100.000 de persoane cu grip
Excesul de risc atribuit vaccinrii mpotriva gripei sezoniere : 1 caz la un
milion de persoane vaccinate

Eficacitatea vaccinrii anti-gripale


Meta-analiz (20 cohorte)
Scderea riscului de :
Afeciuni respiratorii (- 56%)
Pneumonii (- 53%)
Spitalizare (- 50%)
Deces (- 68%)

La persoanele de peste 65 ani


Scderea riscului de :

Spitalizare pentru afeciuni respiratorii (- 32%)


Pneumonie i grip (- 39%)
Insuficien cardiac (- 27%)
Deces (- 50%)
Gross et al, Ann Intern Med 1995 - Couch et al, NEJM 2000

Eficacitatea vaccinrii antigripale

Eficacitatea vaccinrii antigripale

Combatere lichidarea procesului epidemiologic


- anchete
- depistare
- declarare
- izolare
- contacii: supraveghere 1-5 zile
- creterea rezistenei generale
- Ig, vaccinuri
- igienizare de toate tipurile
- educaie
-investigaii speciale: serologie, virologie, morbiditate,
complicaii, decese etc.