UNIVERSITATEA DE STAT DIN R.M.

,
FACULTATEA DREPT

LUCRU INDIVIDUAL PE
TEME:

,,Reglementarea
raspunderii penale
pentru infractiunea de
omor in legislatia
penala a SUA

Realizat de: Onu Anastasia

Chisinau 2016

OBIECTIVE:
. Introducere
-Voi analiza in esenta dreptul la viata, una din cele mai importante sarcini ale
statului de a apara viata si sanatatea persoanei.
. Cuprins
- Reglementari penale privind infractiunile prin omor in legislatia SUA si Republica
Moldova
Voi analiza cuprinsul articolului 145 Codul penal al Republici Moldova in
comparatie cu Titlul 8 al Codului penal SUA.
Pedepsele aplicate pentru infractiunile prevazute la acele articole.
. Concluzie

Introducere.

Printre sarcinile primordiale ale dezvoltrii sociale se profileaz sarcina combaterii criminalittii.
Omul reprezint suprema creatie a lumii care, prin spiritul su neobosit, tinde continuu spre
perfectionare. Totodat omul, n exclusivitate prin trirea cu adevrat a tot ce este bun, frumos si
drept, se impune pe toate planurile, d dovad de personalitate, dominndu-si, n acelasi timp,
impulsurile inferioare. Viata este un fenomen complex. Ca form superioar de miscare a materiei,
ea are la baz procese biologice si psihice care si subordoneaz procesele inferioare (chimice,
fizice, mecanice).Dar mai presus de toate, ea este un fenomen social, o valoare social, adic acea
relatie social care, fiind reglementat din punct de vedere juridic, constituie dreptul absolut la
viat.
Totusi, desi nimeni nu contest, realitatea arat c n societate s-au produs si continu s se
pruduc acte de suprimare a vietii omului, ceea ce vine n discordant flagrant cu idealurile de
libertate si dreptate pentru care a luptat omenirea. Legiuirile penale din toate timpurile si toate
ornduirile sociale au recunoscut gradul de pericol social deosebit de ridicat pe care l prezint
infractiunile contra vietii, uciderea unei persoane constituind una dintre cele mai grave fapte.
nclcarea dreptului de a tri creaz o stare de nesigurant social, un dezechilibru periculos pentru
nssi existenta societtii. De aceea este si firesc ca astfel de acte de nclcare a legii penale, care
vizeaz relatiile sociale ce ocrotesc viata, bunul cel mai de pret al omului, s stea n atentia ntregii
colectivitti si, desigur, n primul rnd, n atentia organelor de drept, crora le revine sarcina de a
apra mpotriva faptelor antisociale n vederea ocrotirii fizice si protectiei juridice a vietii si
principalelor ei suporturi : integritatea corporal si sntatea persoanei.
n tiina i practica dreptului, un domeniu central l reprezint materia rspunderii juridice. Aceasta
pentru c rspunderea juridic este, n esen, o garanie a realizrii dreptului, un factor de eficien
aacestuia. Conceput a fi o component fundamental a sistemului dedrept, rspunderea juridic
este, n manifestrile ei concrete, o sum deforme de rspunderi specializate, reglementate de
instituii juridice distincte. Att formele de rspundere juridic, ct i instituiile care le
reglementeaz sunt rezultatul unui ndelungat proces evolutiv. De-alungul timpului n cadrul
diferitelor ramuri de drept s-au adoptat norme juridice i s-au relevat principii i reguli specifice n
materia rspunderii subiectelor de drept pentru actele i faptele lor. Normele de drept penal intern i
dispoziiile dreptului penal internaional protejeaz cel mai important dintre drepturile fundamentale
ale omului consfinite i garantate constituional.
Viaa reprezint dreptul omului cel mai de pre, fiind un dar de la Dumnezeu, un act al creaiei Sale
n Facerea lumii. Paradigma teologic n care se circumscrie dreptul la via presupune c nimeni,
n afar de Dumnezeu, nu poate dispune de viaa altei persoane, nici mcar de propria sa via.

Dreptul la via este protejat de legea penal din momentul nceperii vieii persoanei i pn la
decesul acesteia, fr s se fac distincie n raport de sex, vrst, ori alte elemente ce ar putea fi
incluse ntr-o perspectiv discriminatorie.

Reglementari penale privind omorul in legislatia SUA si Republica Moldova

Fiecare stat a avut si va avea mereu particularittile sale de dezvoltare, de reglementare a relatiilor
care apar n societate, fapt datorat apartenentei acestuia la un anumit sistem juridic. De aceea este si
firesc ca legiuitorul statelor respective s foloseasc anumite modalitti de prevedere n legislasie a
procedeelor eficiente destinate mentinerii ordinii publice, de exemplu: el poate incrimina anumite
fapte care dup prerea lui atenteaz la valorile sociale aprate de legile constitutionale si poate
dezincrimina altele. Acest fapt duce la diversificarea reglementrilor penale. Un exemplu elocvent
n acest sens este incriminarea lipsirii de viat la dorinta persoanei (eutanasia) de Codul Penal al
Republicii Moldova la art. 148 si neincriminarea acesteia de ctre legiuitorul olandez.
n legislatia tuturor statelor infractiunile contra vietii, integrittii corporale sau snttii ocup un
loc prioritar. Infractiunile contra vietii sunt clasificate diferit n tri diferite.
Astfel un loc important n structura criminalittii din SUA il are Codul Penal al acestuia, in
conformitate cu dispozitiile legislative ale dreptului penal al SUA , infraciunile contra vieii se
ncadreaz n felonii (se pedepsesc cu privaiunea de libertate pe un termen mai mare de un an).
Codul Penal al SUA incrimineaz n art. 210-1 omuciderea (homicide), sistematiznd materialul
astfel:
n art. 210-1 este incriminat omorul (crima de gradul I-murder), cnd fapta este comis cu
intenie,cu bun tiin, din interes material (la comand), din nepsare sau dintr-o extrem
indiferen manifestat fa de viaa uman;
n art. 210-3 omorul din impruden (crim de gradul II-monslaugher), cnd fapta este comis cu
temeritate;
n art.210-4 omuciderea din neglijen (crim de gradul III-neglijent homicide), cnd fapta este
comis din neglijen;
art.210-5 este incriminat infraciunea de determinare sau ajutor dat victimei s se sinucid.
In Republica Moldova infraciunea de omor este cuprins n categoria infraciunilor contra vieii si
sanatatii persoanei, n art.145 din Capitolul II al Codului penal i prezint importan pentru c
vizeaz protecia penal a dreptului la via, drept consfinit constituional n art. 24 din Constituia
Republicii Moldova.
Articolul 145. OMORUL INTENIONAT
(1) Omorul unei persoane se pedepsete cu nchisoare de la 12 la 20 de ani.
(2) Omorul svrit:

a) cu premeditare;
b) din interes material;
c) cu intenii huliganice;
d) n legtur cu ndeplinirea de ctre victim a obligaiilor de serviciu sau obteti;
e) profitnd de starea de neputin a victimei;
f) cu rpirea sau luarea persoanei n calitate de ostatic
se pedepsete cu nchisoare de la 16 la 25 de ani.
(3) Omorul svrit:
a) asupra a dou sau mai multor persoane;
b) asupra soului (soiei) sau a unei rude apropiate;
c) cu bun-tiin asupra unei femei gravide;
d) cu bun-tiin asupra unui minor;
e) asupra unui reprezentant al autoritii publice ori asupra unui militar n timpul sau n
legtur cu ndeplinirea de ctre acetia a obligaiilor de serviciu;
f) de dou sau mai multe persoane;
g) de ctre o persoan care a mai svrit un omor intenionat prevzut la alin.(1) sau
(2);
h) cu deosebit cruzime, precum i din motive sadice;
i) cu scopul de a ascunde o alt infraciune sau de a nlesni svrirea ei, precum i
nsoit de viol;
j) din motive de dumnie sau ur social, naional, rasial sau religioas;
k) prin mijloace periculoase pentru viaa sau sntatea mai multor persoane;
l) cu scopul de a preleva i/sau utiliza ori comercializa organele sau esuturile victimei;
m) la comand
se pedepsete cu nchisoare de la 20 la 25 de ani sau cu deteniune pe via
Astfel la articolul sus mentionat avem relatate agravantele care se iau in consideratie la aplicarea
raspunderii penale.

Omorul intenionat (sau pur i simplu omorul) este lipsirea ilegal i intenionat de via a unei alte
persoane. Aceast definiie a noiunii de omor este aplicabil tuturor infraciunilor svrite prin
omor, prevzute la art.145-148 CP al RM. Omorul intenionat nu poate fi svrit nici nainte de
nceputul vieii persoanei, nici dup ncetarea vieii persoanei. Prin deces se nelege stingerea
integral i ireversibil a activitii biologice a proceselor vitale ale organismului. Sub aspectul
consumrii infraciunii de omor, intereseaz anume momentul morii cerebrale, i nu momentul
morii clinice. Provocarea morii clinice constituie tentativa la infraciunea de omor intenionat. De
cele mai dese ori, omorul se comite prin aciune. Pentru calificare este irelevant dac fptuitorul a
activat direct i personal asupra victimei ori a recurs la un mijloc sau instrument indirect, activat de
o alt for, de animale, de mijloace de transport, a profitat de aciunile ateptate ale victimei sau de
aciunile victimei minore sau iresponsabile, care nu poate nelege semnificaia celor svrite.
Legea penal nu descrie conduita susceptibil s provoace moartea victimei, de aceea moartea poate
fi provocat prin orice mijloace sau instrumente, care trebuie s fie apte s produc rezultatul mortal
prin ele nsele sau prin ntrebuinarea lor n anumite moduri, mprejurri sau condiii.
Omorul poate fi comis i prin inaciune, atunci cnd din cauza nesvririi unor aciuni obligatorii,
obiectiv necesare i realmente posibile, nu s-a mpiedicat sau nu s-a nlturat desfurarea unor
procese de natur s provoace moartea victimei (de exemplu, prin nehrnirea copilului, prin
expunerea unui bolnav sau neputincios la o temperatur sczut, prin neadministrarea
medicamentelor sau neaplicarea tratamentului necesar unui bolnav, prin neacionarea unui
mecanism care lovete victima etc.). Aadar, infraciunea de omor intenionat se comite prin
inaciune atunci cnd exist obligaia legal, contractual sau natural de a mpiedica producerea
morii victimei.
Legtura de cauzalitate dintre aciunea i inaciunea fptuitorului i urmrile prejudiciabile sub
form de moarte a victimei trebuie s fie stabilit cu atenie n fiecare caz n parte. De aceea, n
toate cauzele care au ca obiect o infraciune de omor se efectueaz o expertiz medico-legal, care
are ca scop tocmai stabilirea cauzelor decesului.
Este posibil ca omorul intenionat s fie comis de ctre un membru de familie asupra unui alt
membru al familiei. n asemenea cazuri, aplicarea rspunderii n baza art. 2011 alin.(3) lit. c) CP nu
este necesar, aciunile fptuitorului fiind calificate numai n corespundere cu art. 145 alin. (1) CP.
n situaiile de acest gen, cnd se svrete omorul n prezena unor circumstane agravante,
specificate n art. 145 alin. (2) CP, urmeaz calificarea numai n corespundere cu prevederile art.
145 alin. (2) + litera respectiv.
Absena urmrii prejudiciabile, adic a morii cerebrale, demonstreaz c omorul s-a ntrerupt la
etapa de pregtire sau de tentativ. Pregtirea de omor se poate exprima n procurarea, fabricarea
sau adaptarea mijloacelor ori instrumentelor de svrire a omorului, n luarea de cunotin cu locul
n care se preconizeaz comiterea omorului, n crearea condiiilor pentru ascunderea urmelor
omorului, n studierea eventualelor obstacole care ar putea ngreuna svrirea omorului i n
elaborarea metodelor pentru evitarea acestor obstacole, n gsirea participanilor la omor etc.
Tentativa de omor poate fi o tentativ ntrerupt (neterminat), dac subiectul nu a putut s-i
continue fapta, intervenind anumii factori care l-au mpiedicat s-i desfoare mai departe
activitatea infracional. n alte cazuri, tentativa de omor poate fi o tentativ perfect (terminat),
atunci cnd fptuitorul depune toate eforturile pe care le consider necesare pentru lipsirea de via a

victimei i care n realitate au fost necesare pentru aceasta, fr ca fapta s-i fi produs efectul.
Renunare de bunvoie la svrirea infraciunii de omor intenionat se va considera ncetarea de
ctre fptuitor a pregtirii de omorul intenionat sau ncetarea aciunilor (inaciunilor) ndreptate
nemijlocit spre svrirea omorului intenionat, dac fptuitorul era contient de posibilitatea
consumrii infraciunii. Fptuitorul nu poate fi supus rspunderii penale n baza art.145 CP al RM,
dac a renunat, benevol i definitiv, s duc pn la capt activitatea infracional. n acelai timp,
cel care a renunat de bunvoie la ducerea pn la capt a infraciunii de omor intenionat este supus
rspunderii penale numai n cazul n care fapta svrit conine o alt infraciune consumat (de
exemplu, infraciunea prevzut la art.151, 152 sau altele din Codul penal). n cazul delimitrii
tentativei de omor de ameninarea cu omor (care se calific n baza art.155 CP al RM) trebuie de
inut cont de faptul c, n ipoteza ameninrii cu omor, fptuitorul are posibilitatea real s-i
realizeze ameninarea i s svreasc aciuni concrete n direcia dorit, ns decide benevol s nu
le svreasc, dei are pentru aceasta toate condiiile favorabile (nu este vorba de renunarea de
bunvoie la svrirea infraciunii de omor; fptuitorul nici nu a urmrit s svreasc omorul; nu
poi s renuni la intenia care nici nu a existat). n opoziie, n ipoteza tentativei de omor,
fptuitorul ntreprinde toate eforturile n vederea svririi omorului, ns, din cauze independente
de voina lui, aceste eforturi nu-i produc efectul.
Omorul intenionat poate fi svrit n anumite circumstane agravante determinate, care confer
faptei un grad sporit de pericol social i o periculozitate mai mare a infractorului. Ca form agravat
a infraciunii prevzute la art.145 alin.(1) CP, varianta de omor intenionat de la alineatul (2) al
aceleiai norme pstreaz semnele eseniale ale omorului intenionat neagravat, la care se vor
altura circumstanele prevzute n dispoziia incriminatoare ca circumstane agravante. n
conformitate cu art.77 alin.(2) CP al RM, dac circumstanele menionate la alineatul (1) al acestui
articol sunt prevzute la articolele corespunztoare din Partea Special a Codului penal n calitate de
semne ale acestor componene de infraciuni, ele nu pot fi concomitent considerate circumstane
agravante avute n vedere la stabilirea pedepsei. De exemplu, n cazul n care omorul este svrit
din motive de ur social, naional, rasial sau religioas, va fi reinut numai circumstana
agravant specificat la art.145 alin.(2) lit.l) CP al RM. Nu se va reine circumstana agravant
specificat la art.77 alin.(1) lit.d) CP al RM.
Codul penal incrimineaza faptele privitoare la viata persoanei in raport cu calitatea subiectului,
gravitatea urmarilor, motivul si modul in care au fost comise.
Potrivit Codului penal al SUA Titlul 8 ,, Infractiuni contra persoanei,,Orice brbat, femeie sau
persoana care a comis o infraciune pe teritoriul a Societatii va fi adus la rspundere penal.
Art. 187. Crima este uciderea ilegal a unei fiine umane, sau un fetus, cu premeditare.
a) Fapta a fost savirsita printr-un act de avort, de mama acestuia, de tertele pesoane.
b) A fost savirsita de un medic,
c) actul a fost solicitat, ajutat, instigat sau consimit de ctre mama a ftului.
Toate aceste circumstante se vor lua in calcul la aplicarea pedepsei acestei fiinte.
Conform art. 189 avem relatate gradurile de infractiuni dupa care se iau in consideratie.
Primul grad avem:

189. Toate crima care este comis prin intermediul unei distructive dispozitiv sau exploziv, o arm
de distrugere n mas, utilizare cunoscut a muniiei, otrav, pndea, tortura, sau prin orice alt fel
de intenionat, n mod deliberat, i ucidere cu premeditare, sau care se angajeaz n comiterea, sau
tentativa de a svri, incendiere, viol, carjacking, jaf, furt, haos, rpire, tren wrecking, sau orice alt
act pedepsite conform seciunii 206, 286, 288, 288A, sau 289, sau orice crim care este comis prin
descrcarea unei arme de foc dintr - un vehicul cu motor, n mod intenionat , la o alt persoan , n
afara vehiculului cu intenia de a provoca moartea, este uciderea primul grad.
Toate celelalte tipuri de crime sunt de gradul al doilea.
190. (a) Orice persoan vinovat de crim cu premeditare se pedepsete cu moartea, nchisoare de
stat n nchisoare pentru via fr posibilitatea eliberrii condiionate, sau nchisoare de stat n
nchisoare pentru o perioad de 25 de ani la via.
(b) Fiecare persoan vinovat de crim de gradul al doilea , se pedepsesc cu nchisoare de stat n
nchisoare pentru o perioad de via fr posibilitatea eliberrii condiionate n cazul n care
victima a fost un ofier de pace.
(c) Orice persoan vinovat de crim de gradul al doilea , se pedepsesc cu nchisoare de stat n
nchisoare pentru o perioad de 20 de ani la via n cazul n care ucidere a fost svrit prin
tragere unei arme de foc dintr - un vehicul cu motor, n mod intenionat , la o alt persoan , n afara
vehiculului , cu intenia de a provoca o mare vtmare corporal.

Precum avem in art. 145 Codul Penal al RM. , deasemenea gasim aceste agravante si in Codul penal
al SUA.
Pedeapsa pentru un inculpat care este gsit vinovat de crim n primul grad este moartea sau
nchisoarea n stare de nchisoare pentru via fr posibilitatea eliberrii condiionate n cazul n
care una sau mai multe dintre urmtoarele circumstane speciale , s- a gsit n seciunea
Art 190.2 (1) uciderea a fost intenionat i realizat pentru un ctig financiar.
(2) , inculpatul a fost condamnat anterior pentru omor n primul sau al doilea grad. n sensul
prezentului alineat, o infraciune comis ntr -o alt jurisdicie, care dac sunt comise n California ,
ar fi pedepsite ca prima sau a doua crim de gradul, se consider crim n primul sau al doilea grad.
(3) Inculpatul, n cadrul acestei proceduri, a fost condamnat pentru mai mult de o infraciune de
omor n primul sau al doilea grad.
(4) crima a fost svrit prin intermediul unui dispozitiv distructiv, bomb, sau explozive
plantate, ascunse, sau ascunse n orice loc, zon, locuin, cldire , sau structur, iar prtul
cunotea, sau n mod rezonabil ar fi trebuit s tie, c lui sau actul sau actele ei ar crea un risc mare
de deces la una sau mai multe fiine umane.
(5) crima a fost comis n scopul de a evita sau de a preveni o arestare legal, sau perfecionarea
sau ncercarea de a perfecta, o evadare din custodie legal.

(6) crima a fost svrit prin intermediul unui dispozitiv distructiv, bomb, sau exploziv care
inculpatul trimis prin pot sau livrate, a ncercat s mail sau livra, sau cauzate care urmeaz s fie
trimis prin pot sau livrate, iar prtul cunotea, sau n mod rezonabil ar fi trebuit s tie, c lui sau
actul ei sau acte ar crea un risc mare de deces la una sau mai multe umane fiine.
(7) victima era un ofier de pace,
(16) victima a fost omorita din motive religioase, de rasa sau religie.
(14) omorul a fost savirsit cu o deosebita cruzime.
(10) victima a fost un martor la crima.
(18) Uciderea a fost intenionat i a implicat cauzarea de tortur.
(19) Inculpatul ucis n mod intenionat victima prin
administrarea de otrav.
Etc.
Conform art 190.25, l/a ,, Pedeapsa pentru un inculpat gsit vinovat de crim n primul grad este de
natere n nchisoare de stat pentru o perioad de via fr posibilitatea eliberrii condiionate n
orice caz , n care oricare dintre urmtoarele circumstane speciale , a fost nclcate.
Deasemenea codul SUA prevede virsta de tragere la raspundere pentru primul grad de 16 ani si 18
ani pentru cel de al 2 le grad.
Spre deosebire de legislatia penala al statului nostru in SUA se practica pedeapsa cu moartea.
Erorile judiciare care duc la executarea cu moartea a unor presupusi infractori au dus spre dezbateri
guvernamentale, pro si contra pedepsei cu moartea. Cu 30 de voturi pentru i 13 mpotriv, camera
unic din Nebraska a adoptat o lege prin care pedeapsa cu moartea este nlocuit cu nchisoarea pe
via, cu efect retroactiv asupra ultimelor condamnri la moarte, potrivit unui comunicat al
Senatului, citat de Le Parisien.
Dei dreptul american deriv din dreptul englez, sistemul de pedepse n SUA este puin altul.
Aproape n toate statele SUA sistemul de pedepse este construit n funcie de clasificarea
infraciunilor pe categorii, fiecreia dintre acestea revenindu-i subsistemul de msuri juridicopenale. Astfel, de exemplu, n statul New York, pentru comiterea unei felony de clasa A instana este
n drept s aplice nchisoarea n limitele de la 15 la 25 de ani sau deteniunea pe via. Pentru felony
de clasa B maximul privaiunii de libertate este de pn la 25 de ani, de clasa C 15 ani, de clasa D
7ani, de clasa E 4 ani. Termenul minimal, de regul, nu poate fi mai mic de un an. n cazul
comiterii unei felony de clasa D i E, instana este n drept s pronune o sentin determinat de
privaiune de libertate pe un termen de un an, dac va conveni c o sentin nedeterminat este o
msur prea agravat n acest caz pentru condamnat [
Pentru svrirea unei misdeamenours, potrivit aceluiai Cod penal, instana trebuie s pronune o
sentin determinat.

Pedeapsa cu moartea s-a pstrat doar n unele state ale SUA .

Anumite msuri de influen stabilite pentru comiterea infraciunilor n unele state sunt considerate
drept pedepse penale, iar n altele drept sanciuni civile. Prin urmare, liberarea din funcie sau
interzicerea de a practica o anumit activitate sunt considerate, potrivit normelor Codul penal din
California, ca pedepse penale, iar prevederile Codului penal din New York le determin ca sanciuni
civile. Legislaia federal prevede n calitate de pedeaps complementar lipsirea de cetenia SUA
pentru tr- dare de patrie, tentativ n scopul rsturnrii puterii de stat, inclusiv prin utilizarea forei
sau aplicarea armei. Potrivit Codului penal al Californiei, pentru comiterea violului unei minore n
vrst de pn la 10 ani instana poate aplica n calitate de pedeaps complementar o pedeaps
netradiional castrarea. Legislaia penal american prevede pedepse speciale pentru persoanele
juridice (corporaii): amenda (pentru felony pn la 10 000 de dolari, dac este prevzut altceva).
n unele state se aplic probaiunea sau rspndirea sentinei emise de ctre instan.
Codul penal - Model al SUA, pentru comiterea unei felony de gradul nti prevede urmtoarele
pedepse: nchisoarea minimal de la un 1 an pn la 10 ani i maximal nchisoarea pe via,
amenda pn la 10 000 de dolari. Pentru felony de un grad mai mare se prevd pedepse mai aspre.
n baza celor constatate putem afirma c la momentul actual sistemul de pedepse n statele SUA a
fost ordonat aproape pe deplin.

Concluzie:

In ultimii ani, indeosebi, drepturile omului au incetat sa mai fie doar un subiect extrem de dezbatut,
devenind si unul din factorii esentiali gratie carora s-au produs ample mutatii in fizionomia politica
si economica a unui mare numar de tari ale lumii.Astfel drepturile omului au devenit o sursa majora
de dinamizare a evolutiei istorice.
Legile tuturor timpurilor au ocrotit persoana umana, sanctionand pe cei care atentau la viata,
integritatea corporala, sanatatea, libertatea sidemnitatea omului.
Astfel la 10 decembrie 1948 Adunarea Generala a ONU a adoptat si proclamat Declaratia
universala a drepturilor omului,in cuprinsul careia sunt stipulate drepturile fundamentale aratanduse, printre altele, ca toate fiintele umane se nasc libere si egale in demnitate si drepturi:orice fiinta
are dreptul la viata, la libertate si securitatea persoanei sale. Declaratia unversala a omului a
declansat un vast proces de elaborare a unui mare numar de reglementari in tarile Europei, in
America Latina, in Tarile Arabe, etc., toate avand ca obiect recunoasterea si respectarea drepturilor
fundamentale ale omului.
Infractiunile contra persoanei sunt reglementate intr-un capitol(titlu)dinstinct in legislatiile tuturor
statelor.In cadrul acestui capitol persoana este ocrotita prin normepenaleprivind viata persoanei,
integrtatea corporala si sanatatea, libertatea, onoarea sau demnitatea persoanei.
Spre exemplu, in codul Penal italian, infractiunile contra persoanei sunt prevazute in titlul 12,
Cartea a2-a. In cadrul acestui titlu sunt prevazute, in capitolul 1, delictele contra vietii si integritatii
sau sanatatii.
Noul Cod Penal francez, in titlu 2, denumit Fapte care prefigureaza persoana umana,
incrimineaza fapte contra vietii persoanei, in doua sectiuni ale capitolului1si anume:Fapte
voluntare contra vietii(S1)si Fapte involuntare contra vietii(S2) In prima sectiune este
incriminat omorul(art.221-1),omorul agravant(art.221-2), omorul cu premeditare(asasinatul)
(art.221-3), omorul comis in alte circumstante agravante (art. 221-4), atentatul la viata persoanei
prin otravire(art. 221-5). In a doua sectiune sunt incriminate omorul involuntar (art. 221-6),
raspunderea din culpa a persoanelor morale(art.221-7)
Codul Penal german, reglementeaza infractiuni contra vietii in cap. 16, unde este incriminata:
uciderea unei persoane in conditii agravante(paragraful 211), uciderea unei persoane in conditii
neagravante(paragraful 212), uciderea unei persoane in conditii atenuante(paragraful 216),
pruncuciderea (paragraful 217), intreruperea sarcinii(paragraful 218).

Codul Penal de model american incrimineaza omorul in art. 201-1, art. 201-4, atat in cazul in care
faptuitorul a actionat cu intentie directa(murder), cat si cu intentie indirecta (manslaughter) sau din
neglijenta(negligent). De asemenea incrimineaza ajutorul dat victimei sa se sinucida.
Indiferent de origine, de mediul in care traim si ne dezvoltam, criminalitatea isi face loc printre
oamenii modesti si cinstiti.Pe parcursul lucrarii ne-am convins ca in fiecare stat din intreaga lume
exista acest fenomen, facindu-se diferente doar in normele care le incrimineaza.
Fiecare stat garanteaza securitate societati, garantarea tuturor acestor drepturi si libertati ale
persoanei are loc juridic prin mijloacele Dreptului Penal, adica prin incriminarea ca infractiuni si
sanctionarea cu pedepse a faptelor vatamatoare sau periculoase pentru valorile umane.
In pofida diversitatii de opinii politice, ideologice, sociale, omul este singura fiinta superioara din
universul cunoscut. El creeaza valorile si le transmite generatiilor viitoare, iar spiritul sau continuu
tinde la perfectionare. Totodata, omul, in exclusivitate, prin trairea cu adevarat a tot ce este bun,
frumos si drept, se impune in plan etic si da dovada de personalitate, dominand impulsurile
inferioare. Anume de aceea fiinta superioara, sociala omul trebuie situat pe prim plan, iar
asigurarea deplinei realizari a acestora si apararea de la orice fel de atentari la viata, sanatate,
libertate, demnitate umana trebuie sa devina un imperativ al timpului.
Viata omului este aparata de normele de drept si, in special, ale dreptului penal, ca fiind un drept
absolut al individului, dar si o valoare sociala pe care dreptul o ocroteste in interesul intregii
societati. Dreptul la viata, la inviolabilitatea persoanei sunt drepturi civile si sunt consacrate intr-o
multime de de acte, cele mai importante fiind:
-Declaratia Universala a Drepturilor Omului, 10.12.1948, art.3: " Orice om are dreptul la viata,
libertate si la inviolabilitatea persoanei ;
-Pactul privind drepturile economice, sociale si culturale, 16.12.1966, art.6 : " Dreptul la viata este
inerent persoanei umane. Acest drept trebuie ocrotit prin lege. Nimeni nu poate fi privat de viata in
mod arbitrar ;
-Conventia Europeana pentru protectia drepturilor omului si libertatilor fundamentale, 04.11.1950,
Roma, art.2 dreptul la viata;-Conventia cu privire la drepturile copilului (1986);
Astfel toate statele care au ratificat aceste conventii trebuie sa respecte si sa apere fiinta umana.
Indiferent de tara , scopul primordial este combaterea criminalitati si dezvoltarea unei societati
moderne fara de incalcarii de legi.

Bibliografie.
. Revista stiintifica a Universitatii de Stat din Moldova, 2008, nr.4(14)
. CALIFORNIA COD PENAL
. HOTRREA PLENULUI
CURII SUPREME DE JUSTIIE A REPUBLICII MOLDOVA
,,Cu privire la practica judiciar n cauzele penale referitoare la infraciunile svrite prin omor
(art.145-148 CP al RM)
nr. 11 din 24.12.2012
. Codul Penal al Republicii Moldova
. Aurel Bonciog ,, Analiza de drept coparat
. Justiia n Statele Unite ale Americii, Bucureti, Editura Rosetti, 2002,
. Tratat de drept penal, partea speciala vol 1. V. Stati , S. Brinza.