Studiu privind caracteristicile optime ale sistemului de iradiere

pentru eliberarea controlata a medicamentului.

Produsul realizat in cadrul proiectului a fost conceput pentru utilizare
medicala, ca purtator si totodata lansator controlabil al medicamentului
antitumoral MTX in urma interactiei cu un stimul luminos.
Proprietatile fotofizice (emisia de fluorescenta) ale produsului conceput
permit monitorizarea directa, in timp real, a cineticii de interactie a
produsului cu fluxul luminos si de eliberare a medicamentului.
Functionarea corecta si eficienta a produsului, care implica un sir de
interactii fotochimice si chimice declansate de un flux luminos, depinde atat
de caracteristicile fizice si chimice intrinseci ale acestuia cat si de
caracteristicile fluxului luminos declansator si de caracteristicile fizicochimice ale mediului in care produsul actioneaza (tesutul viu).
O analiza a parametrilor de influenta asupra functionarii produsului
constata ca desi variabilitatea caracteristicilor fizico-chimice ale mediului
(temperatura, pH, compozitie chimica) sunt in general un factor de influenta
major, avand in vedere destinatia-tinta a produsului, tesutul viu, acesta
asigura prin homeostazia sa (termo-reglare, osmo-reglare) parametri de
mediu care nu au variatii importante. In consecinta in cadrul proiectului nu a
fost necesar studiul influentei factorilor de mediu asupra functionarii
produsului.
Functia de transport a produsului la tinta (interiorul celulei tumorale) este
indeplinita in mod natural de catre nanotuburile de carbon. Se poate
mentiona ca prin functionalizarea suplimentara a CNT s-ar putea obtine
caracteristici suplimentare pentru CNT fara ca aceasta sa modifice
caracteristicile de lansator al medicamentului asa cum au fost actualmente
concepute prin proiect. In consecinta, doar functia de eliberare controlata a
medicamentului va fi influentata de interactia cu fluxul luminos declansator,
de caracteristicile acestuia si deci ale sursei de iradiere optica.
Dat fiind faptul ca produsul conceput in cadrul proiectului are
caracteristici fizico-chimice precis determinate de caracteristicile compusilor
componenti legati covalent, este clar ca pentru a atinge optimul functiei de
eliberare a medicamentului de catre produs este necesar ca agentul
declansator, fluxul luminos, sa aiba caracteristici adaptate produsului (si
mediului in care acesta actioneaza). Astfel, pentru a obtine optimul de
eliberare controlata a medicamentului rezulta parametrii necesari ai fluxului
luminos declansator, deci caracteristicile sistemului de iradiere. Este de
mentionat ca procesul eliberarii medicamentului producandu-se prin efectul
oxigenului singlet foto-generat, situatia este asemanatoare cu cea a terapiei
fotodinamice unde parametrul dozimetric folosit pentru masurarea iradierea
fotodinamice este doza fotodinamica pentru care parametrii masurabili,
sub control clinic, sunt rata fluentei radiatiei optice, concentratia produsului
(fotosensibilizator) si timpul de expunere.
Mentionam ca unele caracteristici ale unui protocol de utilizare a unui
astfel de produs medical, cum ar fi durata de expunere la iradiere optica,

care depinde de sursa optica utilizata si determinata de doza minima

efectiva sigura minima (safe effective lowest light dose) si de doza maxima
tolerabila (maximal tolerable light dose), nu pot fi determinate decat in
urma unei baterii de teste pre-clinice si apoi a unor de teste clinice (vezi de
exemplu
https://clinicaltrials.gov/ct2/show/record/NCT02124733
si
https://clinicaltrials.gov/ct2/show/NCT01630863). Am mentionat aceasta si datorita
faptului ca in cursul masuratorilor fizico-chimice realizate in cadrul
proiectului, cf. planului de realizare, in legatura cu efectul radiatiei luminoase
asupra produsului conceput nu a fost masurat si posibilul efect biologic antitumoral direct al oxigenului singlet generat de produs asupra celulelor
tumorale, care poate intensifica sensibil efectul MTX. De asemeni se poate
mentiona ca parametrii de iradiere optica la care ne referim sunt orientativi,
in sensul ca iradieri cu aceeasi fluenta totala de exemplu, dar cu momente
diferite de debut al iradierii (fata de momentul aplicarii produsului) ori
iradieri continue sau in reprize, pot produce efecte biologice diferite. In
aceasta etapa al dezvoltarii unui produs medical, parametrii la care se poate
face referire reprezinta un ghid orientativ pentru elaborarea elementelor
unor protocoale de teste pre-clinice si apoi clinice.
Tipul sursei luminoase. Lungimea de unda.
Experimentele derulate in cursul proiectului nu au pus in evidenta diferente
de efect intre sursele optice laser ori cele ne-coerente. De asemeni nu au
fost evidentiate diferente de efect intre sursele pulsate si cele in unda
continua. Molecula absorbanta optic fiind Verteporfin-ul, cu maxime de
absorbtie la 430 nm si 680 nm este indicat ca sursa optica sa aibe emisie
importanta la aceste lungimi de unda. Sursele laser prezinta avantajul ca,
daca lungimea de unda de emisie se gaseste in interiorul benzilor de
absorbtie ale VP, intreaga emisie optica este utilizabila pentru foto-procesul
de eliberare a MTX. Desi banda de la 430 nm a VP are absorbanta dubla fata
de cea de la 680 nm, aceasta din urma se afla in zona ferestrei de
transparenta optica a tesutului, permitand o patrundere a radiatiei optice la
profunzimi aproximativ de 2 ori mai mari decat lungimea de unda de 430
nm. Sunt de mentionat sursele optice moderne cu diode laser, care emit
eficient radiatie optica quasi-monocromatica la lungimi de unda diverse
(inclusiv 680 nm), ce poate fi eficient transmisa prin fibre optice catre zonatinta.
Radiatia optica poate fi transferata de la sursa optica la tinta biologica
fie prin iluminare directa fie prin folosirea unui sistem optic de lentile si
oglinzi ori prin fibre optice, cu luarea in considerare a atenuarii radiatiei in
fiecare caz.
Largimea de banda.
Avand in vedere faptul ca absorbtia de fotoni de catre molecula
fotosesibilizatoare VP depinde de rezultatul convolutiei intre functiile
spectrului de emisie al sursei si celei a absorbtiei VP, se urmareste o
maximizare a acestuia.

Sursele optice utilizabile putand fi extrem de variate, se tine seama ca

pentru surse laser (inclusiv diode laser), largimea de banda este practic neimportanta, iar pentru surse ne-coerente de banda foarte larga trebuia sa fie
avuta in vedere o cat mai buna potrivire intre cele doua functii spectrale
amintite, de emisie a sursei si de absorbtie a fotosensibilizatorului.
Fluenta si rata fluentei sursei de iradiere optica.
Experimentele realizate in cadrul proiectului au utilizat pentru diferite
masuratori atat surse laser cat si surse ne-coerente (lampa cu Xenon). In
cazul utilizarii sursei laser cu lungimea de unda 532 nm, rata de fluenta
(fluence rate) maxima utilizata a fost de 70 mW/cm 2 iar in cazul utilizarii
lungimii de unda de 266 nm rata maxima a fluentei a fost de 10 mW/cm 2.
Aceste valori ale fluentei nu au produs degradari evidentiabile ale produsului
in afara efectului de clivare a linker-ului???. In cazul utilizarii sursei necoerente in unda continua, la o rata a fluentei de 145 mW/cm 2 si o a fost
utilizata o fluenta maxima de 1044 J/cm 2 pe domeniul 500 nm 800 nm, care
nu a produs degradari evidentiabile ale produsului in afara efectului de
clivare a linker-ului???. Se poate remarca faptul ca in terapia fotodinamica se
utilizeaza in general fluente de iradiere de zeci pana la sute de J/cm 2.
In afara parametrilor privind sursa de iradiere se pot mentiona si anumite
constrangeri privind limite de concentratie utilizabila pentru diferiti compusi din
componenta produsului.
Astfel, cf. datelor experimentale (Figura 11 pg 17) se constata ca in cazul
fotosensibilizatorului ZnPc in solutie DMSO ne-deoxigenata, la cresterea
concentratiei fotosensibilizatorului de la 5 M la 25 M timpul de viata al tripletului
fotosensibilizatorului scade de la ~ 100 s pana la cateva microsecunde. Reducerea
timpului de viata al tripletului fotosensibilizatorului produce o scadere a
probabilitatii de interactie a acestuia cu moleculele de oxigen din mediu si de
generare a oxigenului singlet. Un astfel de fenomen este de asteptat sa se produca
si in cazul fotosensibilizatorului VP.
Pe de alta parte, si cresterea concentratiei de MTX de la 0 la 5 mM produce
scaderea timpului de viata al oxigenului singlet generat de VP in DMF de la 23 s la
11 s. Micsorarea timpului de viata al oxigenului singlet determina o probabilitate
mai mica de interactie a acestuia cu linker-ul clivabil si astfel o probabilitate mai
mica de eliberare a medicamentului.

http://drug.report/Verteporfin/dosage/2/
of Verteporfin

6 mg/m2 dose