ete TH RHU RADISH ars 3 Tees: y INDREPTAR PENTRU CALCULE HIDRAULICE a A STP e + Preful Lei 39,25P68. CHISELEY INDREPTAR PENTRU CALCULE HIDRAULICE EDITURA ENERGETICA DE STAT 1953suIndreptaral pentru ealeute Ridroutie este 9 cutee sere “ie formule findamentate defini, coftient proce 1h, able ingrome ajar, nese efecuai taleuetor hidroutice, ‘Festul ae ‘resimd dear ta scurte explicaji, core yuan utzare mateiatult ain cet ire frtea este un manual. pentru proiectare fy tn afard ie lemente de hidrautieg, mat cuprinde unele element de fonetrucit-hirotehnice go masini hidrautie, crm pt date tu"caraeter general ca:"tabele motematice, formate, indicajt eaupra proprietoitr lichietor, et Cartea cate destinata inginerilor ‘executanfy tence nilor i studenjtor, and ra apectalitate iisarea ener. fel opel. 1p. RUCEJEB CIIPABOYHHK M10 FVPABJIMMECKUM PACHETAM. TOCOHEPTOMSAAT 1950 MOCKBA JEHMHEPAA, INTRODUCERE “Indreptarul pontra calcule hidraulices se adreseand inginerilor, tebini- cienilor gi studenfilor a citor specialitate este hidroenergetica. Tindnd geama de deatinatia manwalalui, au fost incluse: formulele principale, definitii, vvalori mumerice ale coeficientilor experimentali, precum si diferite dia szrame gi tabele ajutatoare, necesare sau utile in caleulal hidraulie al dife Hitelor construefil hidroenergetice Materialul docnmentar este insofit, acolo unde este necesar, de seurte ‘oxplicatii, care ugureazi folosirea practic a indreptarului la proiectarea gi fexeeutaren construcfiilor hidrotehnice ale centralelor hidroclectriee. In afari do problemele generale le hidraulicei, indreptarul euprinde si o serie de probleme speciale, care se iveso freevent. Printre acesten se Situcaza: lovitura de berbec gi oscilatitle in castelele de echilibra, infil ‘rafia apoi prin barajele de pimnt gi sub constructiile hidrotehnice, infil- trapia din censle, esleulul deversorilor inelari (In put), sl deversorilor sifon, caleulal sregimului superficial», caleulul pragurilor bezinelor di strugitoare de energie, caleulul desedrcatoarelor in consoli, exlealul anro- camentelor executate in api curgitoare, cdteva elemente despre migedrile ondulatorii gi despre migearea lichidului cu debit variabil, nofiuni despre raginile bidraulice, ete. De asemenea ou fost incluee normativele existente pentru alegerea coeficiengilor de rugozitate gi a vitezelor de seurgere @ apei prin canale sé conducte, diferite tabele gi dato ajatitoare (tabele do notatii matematice, tabela geentifilor spocifice ale corpurilor lichide gi solide, tabele pentru transformares diferitelor unititi de misuri, ete.). In indreptar nu sunt date justificirile teoretice si demonstrapiile formulelor si nw sunt tratate problemele specifiee hidraulicei care mu pre- zinta interes pentru inginerii hidroonergeticieni, cum ar fi caleulul refele. Jorde alimentare ou api, al gurilor de incendiu, al colectorilor de canalizare, ‘al refelelor de irigafie gi de asanare, caloulele pentru proiecterea gi con: struirea maginilor hidraulice, ealoulul conductelor de gaze, ete. Deaseme- nea nu au fost ineluse calcalul bazinclor de decantare gi al denisipatoare- lor, precum gi datele referitoare la transportul aluviunilor. Indreptarul confine mu numai formulele gi metodele de caleul reco- mandate, ei, in limita posibilitifilor, gi alte formule, folositosre pentru ‘compararea retultatelor obtinute prin metode diferite. Aceasta permite ale- iyerea liberi a metodei seu a formule’ de caleul, fn funotie de particulariti- 5file problemei studiate, precum gi de gradul de previaie cerut, Astfel, acest indreptar are un earacter de striet& specialitate, deosebindu-se, prin struc- tora gi destinafia lui, de indreptarcle editate anterior, ea, de exemplu, indreptaral hidraulic al academicianulai N. N, Pavlovachi, Indreptaral are 6 utilizare limitats la domeniile mai sus aritate. El nu trebue considerat ce 0 culegere de instructiuni de calcul sau ca un manual didactic, ier folo- sirea Ini nu exclude necesitatea gi obligativitates consultirii materialul Aocumentar de specialitate, atunct cdnd trebue atudiste gi rexolvate pro- Dleme practice, In deosebi in cazul problemelor complicate. Materialul din acest indreptar se bazeazi in deosebi pe datele pa- Dlicate in literatura de specialitate sau comunicate de unitasile de explostare 41, mumai In foarte micé misuré, pe concluziile unor Iueréri inci nepubli- ate din acost domeniu, Dintre acestea din urmi citim: metoda grafies de calcul a canalelor descoperite si caleulal descdredtorilor eu adancime constants, propusi de profesorul V.D. Jurin, doctor in stiinfe tehnive, elteve motode pentru caloulul loviturii de berbeo gi al oscilaiilor din ca: stelele de echilibra, elaborate de candidatul in stiinfe tehnice G.I. ¢ ceneo, consideratiile doventului P. @. Chiselev, candidat in stinge tebnive, fasupra calculului canalelor deschise gi asupra scurgerii lichidelor on debit, variabil, ete. La intocmirea indreptarului avindu-se tn vedere noile condifii tehnice, normele de proiectare, ete. ‘Totusi n'a fost posibil sa fie cuprinse toate problemele, atdt din causa vo- Iumului limitat al eérfii, edt si din ceuza complexitayit multora dintre ‘aceste problemes altfel autorii e'ar fi indepartat dela obiectivul pe care gi Lan propus prin aceasté Iuerere. folosit datele cele mai recente, Deaccoa, nu au fost incluso materialele documentare privitoare Ia cercetarea aminanfita i caleulul de conjugare al biefurilor, in cazul pro- Dlemei spatiale (dupa Iueririle profesorului M.D. Certousov gi slfi), vite- va dintre noite Jucriri eu privire la caloulal deversorilor, cum sunt dneratile profesorului V. I. Aravin, R. R. Ciugacr, F. B. NelsonSoorniaco, lu- cririle din domenjul migoirii spelor subterane ale cendidatului in stiinge tehnice 8. N. Numerov, ete, Pentru a ugura folosirea Indreptarului Ia ealeulele preliminare i la laborares proiectelor, s'a scordat 0 deosebita atentie diferitelor metode simplificate i metodelor aproximative de caleul gi, in apecial, caleulelor srafice. Pentru realizarea hotatirilor Partiduluj si Guvernului privitosre la indlfarea mirefelor constructii hidrotebnice ale epocii staliniste, cum sunt luzinele hidroelectrice Cuibjgev-Stalingrad, de pe rdul Volga, Cehovea, de pe Nipra, Canalul Principal turemen si canalele din sudal Ucrainei si din nordul Crimeei, este necesarimultd initiativi ereatoare gi mari eforturi din partes specialigtilor din domeniile hidrotehnic gi hidroenergetic. 6 Autorii sper ci tndreptarul pe care Lew intocmit va fi util proiec- tanfilor gi constructorilor care participa Ia aceste uriage construcfii hidro- tehnice, precum gi acelora care Iucreazi la alte construcfii hidroenergetioe ssemnatoare. Ta intocmirea cirfii au Ivat parte: eandidatul fn gtiinfe tehnice A.C. Anonian (sectiunes ,,B din eapitolul IX gi § 1-4 din eapitotul X): ocentul P. G. Chiseley, candidat in gtiinfe tehnice (eapitolal I~ VIE, fecfiunea Ae, din eapitolul IX, § 5, din capitolul X gi eapitolat X11); ccandidatul in stiinge tehnico @.1.Criveenco (secfiunile sBe gi «Cs din ca- pitolal X gi capitolul XIIL) si docental A. H. Halpehetan, candidat, in gti- infe tebnice (capitol! XI). Redactarea generala a indreptarului_a fost ‘efectuatsé de profesorul V. D. Jurin, doctor in stiinfe tebnice. ‘TPRMENT FRECVENTL POLOSITL 1X HIDRAUIICK ») Hidrostatica este capitolul din mecanica lichidelor care studiazi echi- Librol corpurilor Hichide in repaos si a celor solide seufundate partial ssa total tn lichid. “Hidrodinamica este capitolul din mecanice fluidelor care studiaz& tarea corpurilor liehide gi a celor solide scufundate partial sau total fn lichid, in legiturd on forfele care actioneaz’ asupra lor, Lichid este mediul eontinan eare ia forma vasului ce-1 confine si are o compresibilitate redusa. In starea de repsos, forjele de actiune reciprock ‘dintre particulele elementare Ja contact ale acestui mediu sunt dirijate nnumai dupa normalele interioare, eitre suprafefele de contact. Lichid ideal (fara viscoritate) este lichidul 0 care eforturile inte- rioare riméin normale i in timpul misedsi Lichid vascos este lichidal in care, in timpal migedrii, tm afara efore turilor normale iau nastere gi eforturi tangentiale. . Lichid copilar este lichidul pofin compresibil, a cirui variafie de volum este practic neglijabil Lichid incompresibil este lichidul a cérui densitate nm dépinde de tomperaturé gi de presiune. ‘herr, Ueda care na corspunde seevtor condi se numeyte Hctld compres Lichid omogen este lichidul @ oktui densitate, in aceleasi condifii, este constants in orice punct al Tui. ‘Obverrafe, Lcd care au sersponds condor de mal sur posrtd denwries de le Grewtatea eolumetried este greutates. uni considerst. ii de volum a corpulai 1) Conform terminologiei adoptate de Comitetul de terminologi tehnicd al Academiei de Stiinge a U-R.SS. 7Greutatea relatied (nu se recomandé utilizarea termenului: greutate specified) este raportul dintre greutatea corpului gi greutatea unui volun: ‘egal do api distilatd, Ia temperatura de 4°C, Densitatea este raportul dintre anasa corpuluf gi volumel sau. Cocficient cinematic de viscozitole (nu se recomendi utilizarea terme. nului: viseozitate cinematics) este raportul dintre coeficientul de viseo- nitate gi densitate. Cocficient de viscositate (nn se recomendi utilizarea. termenului coeficient de viscozitate absoluta) este coeficientul de proportionalitate jw lw cave intré in expresia legit frecirii (ey ) 51 care fine seams de pro prietipile fizice ale lichidului. Presiunen manometriea (suprapresiine) este diferenta dintre presiunea in interiorul liobidului si presinnea atmosferiei, prima fiind mai mare eet a dows. . Presinnea vactumetricd este diferente dintre presiunea atmosferiei 41 presiunea din interiorul lichidului, prima find mai mare decit @ dows, Miscare wniforma este migearea permanent @ wnui Tichid, tn timpul ‘ireia vitezele In punctele corespuneitoare din diferite sectiunii vii sunt aceleagi. ‘Migcore neuniformd este migcasea lichidului in timpul edreia vite- ele variazd in punctele corespunsitoare ale diferitelor secfiuni wvii-in lun- gul curentului. ‘Migcare permanenta (nu se recomenda utilizarea termenuluis migeare stationara) este migearea in care parametrii bidzomecanici si lichidului nw ‘variazé, in raport en timpul, in fiecare punet din apatiul ocupat de lichid (cou migcarea in care parametrii hidromecaniet, exprimati prin variabilele lui Euler, depind numai de coordonate).. Migcare nepermanenti este migcarea in cave parametrii hidromeca: nici ai lichidului, din spapiul ocupat total sau partial de liehid, variazi fn raport cu timpul (sou migcarca in care parametrii hidromecaniei sunt Jn funofie de coordonate gi de timp). Migcare gradval varias (nu se recomands utiligarea termenului migcare lent variata) este migcarea neuniformi, caracterizata prin con- tinuitatea variafiei seefiunilor vii si a directiei vurentului, si in timpul cirein ae poate admite ef scotiunile vii ramin practic plane Migeare lominoré (a0 se recomanda utilizaren termenilor: migeare paralelé, migesre telescopici, migeare nerotationali, ete.) este migearea lichidului fard pulsatia vitezelor eate sk provoace amestecul particulelor de lichia. Migcore turburlentd (nu se recomanda vtiligarea termenilor: migeare rotational, migeare desordonata) este migcarea lichidului eu pulsafia vi tezelor care duce la amestecul particulelor de lichid. 8 Secfinne vie este suprafata cupeiust tn interioral vurentului, or mali in fiecare punct al aiu Ie vitezs medic local din punctul respectiv Ober In css! particular st migeet grado! vavte,supefota di Intel eaes ‘un ete sormsis po recta miei. “Addncinea viucntatni (QW se recomanda utilizarea termenului: un plerea curentului) este distanta po vertical dela punctul inferior al sce fivnit de seurgere pani la suprafefa liberi. Addncine normals este adincimen curentului in migcarea: uniform Addncine oriticd este adincimea curentului pentra car energia sp cificd in eeepiune, pentru un anumit debit, este minima. Inalyine redund este inil\imea unei coloane de lichid pe a drei su pisfafa presiunen este nuld gi la baza cireia presiunon este egala eu presius rex lichidului in ponetul considera Indltine piezomelried (om se recomandi utilizarea termenului: inal timea presinnil) este inilgimea unei coloane de liehid la a caret suprafatd ppresiunea este egalk eu presiunea atmosforici gi la baza eireia ea este egal cu presiunea lichidulni in punetul considerat. Viteze medic o eurentilni este viteza eu care trebue si se migte partie fnlele Vichide prin sectiunea vie a curentului, astfel inet si se mengini dehitul corespunzitor repartitiei reale de viteze Vitezo locala este vitesa instantance intr'un punet dat Vitesa medie focoli este viteza medic intr'un punet dat, determinats intr'un interval de timp sufieient de mare. Vitezo enitied a lui Reynolds este valoatea vitezei medi a curentului corespnzitorre numisulei critic al lui Reynolds. Regi lent ol cnrentului (mu se recomanda utilizarea termenului hu) este rogimul in care adancimile eurentului sunt mai mari deeat adin ile eritice. Regim rapid ol curentului este regimul in care adancimile eurentului sunt mai mici deodt,adaneimile eritice Regin: critic al curentulni este reginnul in care adincimile curentalsi sunt egale ou adancimile eritice ierderi locale de sarcind sunt pierderile de energie specific’ prin in- -vingorea rezistentelor locale Carncteriation debitulvi (modulul de debit) este debitul Inte’e albie ou o anumita sectiune vie, in cazul unei pante hidraulice egele cu unitates Caracteristicn vitezei este vitera medic @ curentului intr'o albie ox 0 -anumit secfiuine vie, In cazul unei pante hidraulice egele.cu uhitatea, Curba de remiau positiv este curba suprafetei libere a unui curent care addincimile erese in sensul migestii Curba de ven negativ eate curba suprafetei libere unui curent in are adineimile seed in sensu) migcdrii. Salt hidvavlic este eresterea brusek a suprafofei libere « curentulai, ‘Im cqzul trecerié acestwia din regim rapid fn regim lent. 9Anraie ate ign chido prints edi por, Conciente permeate ese vive de fiteatie ncaa) unek pnts hidranliceegale cu unites. Vitece de iflrayi eat raportaldintre debi Wishidub care tree peint'un contorslewentar Inchio, searat In heron scion tana. erie mediate permeabi,g supeatata liitath de acest conta Ponte hidrautird (na ce rewmands willtares termenolus gradient hidrauie ete seren energie apeifice corel, raportat In wale teteo de lunge Panitpitometcd este cideren de energie potentials a carentlute suport Ia Gnitaten de Tungime ‘Panté critica este panta hidraulic’, corespunzitoare unei adancimi normale egee cu ndincien etic. Pieterie we presume longituinele aust perderle-de energie 9p cites, roe do reistenjele ce iow mastere in lng corentalie CATEVA NOTATIL MATEMATICE = eens nat me tnd cates mult mai mare; 3 suma 2 Ci mk 2A dierent, erestre imal mel i ast. constants, i idem identic eu Ig logaritm zecimal; In logaritm natural; ~ asemenea cu (Aly = const: cantitates A este constanta in raport eu can: nde de tf (),¢( ), P| notarea func titatea ¢ (nu dep lor. ALPABETUL REC Aa Ba Ty Ad Es Zt My O00 ti Ke AA alfa beta gamina delta epsilon zeta eta teta iota kappa lambda My Ny EE Oo IlmPp Yos Tr DpoXr¥y Ww miu niu xi omicron pi ro sigma tau ispilon { hi psi omega. 10 CAPITOLUL 1 TABELE, DIFERITE DATE AJUTATOARE A. TABELE (1, RADACINILE PAPRATE §1 CUBICE ALE CATORVA FRACTH ZECIMALE 0.01 | 0,100 | 0215 | 007 | 0.265 | 0,412 | 0,3 | 0,548 | 0,669] 6,02 | 0,141 | 0,271 | 0,08 | 0,288 | 0,481 | 04 | 0,632] 0,737| 0.¢3 | 0,173 | 0,311 | 0,0 | 0,300 0,448 | 05 | 0,707 | 0,794] 008 | 0,200 | 0,342 0,1. | 0,316] 0,464 | 06 0,775 | c.843| (076 | 0,867 | 0,900 08 | 0,804 | 0,928 «9 | 0,949 | 0,965 1/3 | 0,577 | 003, 0,05 | 0,224] 0,368 | 0.2. | 0,447] 0,585) 0,7| 0,837 | o,ses\) 2:3 | 0,817 | os74 0.06 | 0,245 | 0301 | 0,25 | 0.500| 0,630 1-2, POPERI, RADICAL, MARUI INVERSE, CIRCUMPERINTELE §1 SUPRAFETELE CERCURILOR 1 1 1 2) 4 8 3) 9 a 4) 6 6 5) 2 | 15 6) 3% | 216 7) ao | 343 8) os | 5 o| a | 7 10 [700 | “10007 eS) 13] 169 | 2197 me 25 3375 8) 2 ie 8) BRE | A) Be) Be 19 | 361 6859 | 4.3589 | 2,684 | 52,6316 0 OO 8 000 | 4a72i 12,7144 130.0000 [roe 253520 3145" uContinare ta Continnore tahelo 1-2 i + oo | et 5 Teor | ~ 400 8 000 62 16,1290 | 8 (Sean a | a | oa 8 i3eias B| i | ode 4 pea 23 | 529 | 12167 8 151515 | fe | ae % BE B| & | se ; g ae 26 | gfe | 17376 cy 144928 H) tm | as 2 teaser Z Bat | hiss i Those 30 [~oi0| a7 | z ' zn a | o | am # S| th | Bis 8 B| its | 3h 8 2) i | Sau | q S| 18 | Gis 3 3 | 3s | Bae i » B| igs | aes ( » B18 | Sie 8 BIS | B5e 2 9 [16607 [ eto 5 5 41 | 1631 | 63921 320,25 36 42 | 1764 | 74088 385,44 a7 8) 188 | Beer Stat & a) ies | Bit 8 & | btm | Sis 8 3 300 108823 1 i | 753571 | 9.5304 2) gt | ie 2 HB | Be ee s aust init B28 es 8 sist ie so | 25007] 0m I x sa 1s ler | 8 Sh ter st | ea | 1205 & e738 saaser 52 | 2704 | 140608 98 941 192 10,2041 3 | 2b | ser: & | Ss0_| So Hi | ase | i \ | 2eot_| stesso | aie | goa | rosnio| aus | S| is | ish t soo [9000 ono Tan 38 | 1 vcr, Dsek se makpiss 10 suerte my peat 9 tern pe no aot 3 | dat [ie 3 | 38 | a8 im ea aie up 8 170 398 i 60) $600 | 216.000 ‘alma po 1000 —L ee SE ~sebue maalipicato sespectiv cu 0.10; 10 st 108, 13 814 BSS2 $ SESSAKBSY S BBNBREUNY s SINUSURE st costsUSURE EERE S SEOSSS ORASSLBRY S BENRRESL: 0180386 0.79335) 0,78261 olrri62' | 0,74906 | 0.73728] o2537| o771825) | ovre0aT | 0.75851 | Continnare tabela 1-3 orii2t| 9.70016, feSss S SLSVLASAET S SQABLRASAS B SLVALTSAS S SASSEKSSE S 15Continuore tabela Lt oe : . ; me ° : ne ; ae Q 2 0.04366 4 13,1968 85 : ‘Ba i ieee 3 ; 5 009629 ° @ i sus 3 : " i 12 4 B 4 16 3B i H z 8 H 8 : 0 22 67 a B 65 22 8 3 B 25 64 ey 26 63 3 i é Pa cy 0 3 59 & 2 2 : 4 3 : 2 Q 2 : 3 2 3 3 3B i 37 a a \ 2 a aT 39 g : 3 2 » “ 4t 8 « 42 47 | 46 “a 45 44 “ a GRADE 45 ea een 17 16Contnuare tabela 15 =e tell l le tel? lel Whines le le! 10 | mo] 9g | Sago| ara |rzes |aztie | cass | ozs] asst | O93 T To] m9 cass 11 | ar39| ous | osez2| oss | oso | os070 | vsti | oss | ort | 07553 5 | 74p90| 74115 | 7an04 | 74 | 95 | 7420 as07 | a6 a009| zara 1 [ons apr | oss | ona | eos | tos | ora | 11039 Se te Tet ea | ane | fot | as) roan | fans | ot | 75H 13 | Use| rar | tase | toa | Tato | 1303 | 13954 | 19072 | ues | 14901 BE | Fapte | 74st Fora | se | fot | ror | roo | rire | ena | Teas 14 |r| ae | 1520 | 1804 | 180 | 1137 | 1640 | 1078 709 | 17310 BE | Tat | 23th eg | sor | Toot |forto| ters | Tose |ou38| 77012 15 | 17609] 17898 | 18184 | 1 18752 | 19033 | 19312 | 19590 | 19866 | 20140 59. | 77085 | 77159 | 77232 | 77305 | 77379 | 77452 | 77525 | 77597 | 77670 | 77743. 16 | 20412 | 20683 | 20952 | 21219 | 21484 | 21748 | 22011 | 22272 | 22531 | 22789 60. | 77815 | 77887 | 77960 | 78032 | 78104 ) 78176 | 78247 | 78319 | 78390 | 78462 17 | 23045 | 23300 | 23553. 24055 | 24304 | 24551 | 24797 | 25042 | 25285, 61 | 78533 | 78604 | 78675 | 78746 | 78817 | 78888 | 78958 | 79029 | 79009 | 79169 18 | 25527 | 25768 | 26007 | 26245 | 26482 | 26717 | 26951 | 27184 | 27416 | 27646 62 | 79239 | 79309 | 79379 | 79449 | 79518 | 79588 | 79657 | 79727 | 79796 | 79865 19 | 27875 | 28103 | 28330 | 28556 | 28780 | 29003 | 29226 | 29447 29885, 63 | 79934 | 80003 | 80072, ae 3208 sot oe go go = 20 | 30103 | 30320 | 30535 | 30750 | 30963 | 31175 | 31387 | 31597 | 31806] 32013. 64 | B0618 | 80580 | 80754 j 80 8086S |B 8 Bt | Sez03| sotas| Soest | 30808 | S004 | 88244 | sets | s3040|sani6 | 31044 | 5, | e120 | sia | 12s |x4ot | 1558 | 1626] ue00 | 81787 |s1923| siseD 22 | 342aa| 3eaao | $4085 | 34830 |35025| 35218 | a54tt | 35603 | ao7os| 35084 | 88 31384 | Banna | g20e6 | 82151 | 82217 | wooee | 82347 | B2413]| a2e7R | 82543 23 | S0173|s030| soso | 30736 | s0022|sricr|sraot|s1473|sreae| 37640 |S | Ses | Soar | saute | ado |gaua0 | ins | sansa | as128| aster 2 | Bnet [ana | Susee| sate | 720 | e017 | soos | aro | aoas| 30620 O& | Sse |ssra| stress esse | asso| sara) ate |S | he 25 | 39794 | 39967 | 40140 | 40312 | 40483 | 40654 | 40824 | 40993) 41162] 41330 69 | 83885 | 83048 | 84011 3 | $4136 | 84198 1 BS | rear | aeea| ates | e100 | dtoo| aes | foe | tnt | ears | 4273 70. |eusio|e4s2| aage| 8106 | 4757 | sxe | sss0|s4012|ws003| esas ‘27 | 43136 | 43297 | 43457 | 43616 | 43775 | 43933 | 44091 | 44248 | 44404 | 44560 1 71 | 85126 | 85187 | 85248 | 35309 | 85370 | 85431 | 85491 | 85552| 85612) 85673 28 | 44716 | 44871 | 45025 | 45179 | 45332 | 45484 | 45637 | 45788 | 45939 | 46090 72 |95733 | 85794 | 85854 | 85914 | 85974 | 86034 | 86094 | 85153 | 86213) 86273. 29 | 4gz40|saauo | dosoe| sone | 40895 | soos? |47120| 47270 47422 | 47567 | B Sodus | ist [eat | aro | ese) some) 8747 mie | ese 80. | 4712 | 47857 | 48001 | 48144 | 48287 | 48439 | 48572 | 48714 | 48855 | 48096 74 {89923} 80982 87040 87090 | 87157 | 87216 87274 | 8735: 31 | 49136 | 49276 | 49415 | 49554 | 49693 | 49831 | 49969 | 50106 | 50243 | 50379 | 78. | 87506 | 87564 | 37622 | 87679 | 87737 | 87795 | 87852 | 87910 | 87967 | 88024 2 | 50515| 50001 | sors | 50020 | 51055 | 31188 | 01922 /b1429| s1687| 51720 6 | Seost | 8519s | sets | 88252 | 88300 | 88966 | 88423 88590 68503 © | Stent | stves|sor14|szzut| S275) sonot| sonca| szres| saaus| satan ssoes | rc | sot | suet |susr | sao | 042 soups | soioe 34 | 53148 | 53275 | 53403 | 53629 | 53656 | 53782 | 53908 | 54033 | 54158 | 54283 78 |39209 80321 | 89376 | 89432 } 89487 | 89542 sece7 89653 | 89708 35 | 54407] 54531 | sean 54777 | 54900] 36025| 55145 | 55267] 5388) 55500 79 | sone | sts 88873 | 80021 | 89082 | 90037 | £0001} 00140 | 90200 90285 ‘3 | Bago sora | nar | uoot | orto | 020 | bsds| Set | Sos | 50703 50 | nano 20363 | 90317 |v0172 | os25| soso | oes] eos | ora 431 | Seezo| sor | rane|sr17 | srr | srans| arate | srs | srao| 37064 Sh | SRUsg088 | snore | oos| sri | soo) 91222| sas | stazs 38. | 57978 | 58092 | 58206 | 58320 | 58433 | 58546 | 58659 | 58771 | 58883) 58995 82 | 91381 | 91434 | 91487 | 91540 | 91593 | 91645 | 91698 | 91751 | 91803 | 91855 39 | 59106 | 59218 | 59329 | 59439 | 59550 | 59660 | 59770 | 59879 | 59988 | 60097 83. | 91908 | 91960 | 92012 | 92065 | 92117 | 92169 | 92221 | 92273 gad gars 40_| 6020 216] e042 | sat | ssa ar746| 60s | oso| rons} o1172 { SE | gzgoe) arse ono es | Sans | Sas |acrar|ozras | 97640| 82 41 | 61278 | 61384 | 61490 | 61595 | 61700 | 61805 | 61909 | 62014 | 62118 | 62221 ‘85 | 92042 | 92993 | 93044 | 93095 | 93146 | 93197 | 93247 | 93298 | 93349) 93339 42. | 62325 | 62428 | 62531 | 62634 | 62737 | 62839 | 62941 | 63043 | 63144 | 63240 i 86 | 93450 | 93500 | 93551 | 93601 | 93651 | 93702 | 93752) 93802 | 93852] 93902 43 | 63347 | 63448 | 62048 | 69649 | 63740 | 63840 | 69049 | 4048 | 5147 | 64256 87 | 93082 | 4002 | oa0s2 | 94101 | 4131 | 94201 | 94250 | 94300 | 04349 94300 “44 | 64345 | 64444 | 64542 | 64640 | 64738 | 64836 | 64933 | 65031 | 65128 | 65225. j 88 | 94448 | 94408 | 94547 94604 | 94743 | 94792| 94841 | 94800 4, | aa s4rs| 6551 | 610 | 5705] e501 | 0995 sou | cooe7| 1st 40 | ete | 050 | sot | eb |sois2|os2t| 8270] o5s28| 5576 46 | 66276 | 66370 | 66464 | 66558 | 66652 | 66745 | 66839 | 66932 | 67025 | 67117 90 | 95424 | 95572] 95521 | 95569 | 95617 | 95665 | 95713 | 95761 | 95809} 95856 AT | 67210 | 67302 | 67394 | 67486 | 67578 | 67669 | 67761 | 67852 | 67943) 68034 ‘91 | 95904 | 95052 | 95999 | 96047 | 96095 } 96142 | 96190 | 96573 | 96284) 96332 48 | 68124 | 68215 | 68305 | 68395 | 68485 | 68574 | 68664 | 68753 | 68842 | 68931 ! 92 | 96379 | 96428 | 96473 | 96520 | 96567 | 96614 | 96661 | 96708 | 96755 | 96802 49 | 69020 | 69108 | 69197 | 69285 | 69373 | 69461 | 69548 | 69636 | 69723 | 69810 $8 | 96846 | 96895 96988 | 97035 | 97081 | 97128 | 97174 | 97220) 97267 50 | e007 | copes | o070|zoxs7| 70243 7229 70s | 7001 | ros | T0672 ‘96 | oraia|arsao|srats | 745 | 07407 | 07543 | 9750 | Ts | rea | 9777 BL | Gort | owea|rover| 0 | 100 tite ap | Foe | uaa] 70517 8 | errz2|erais| 27364 | 2790 | 97058 | 300 | 04s | aco | o8137| care 2 | Foo | road | r1767| 1150 | fs | ravie| tape | rat | fans 72346 5 | Sas | oure| suas | aens| sos | tse | sos | aes] oo | az 53 | Feto|ramo| tote | eon | fos | raseo| 12010) 121 | fore| 73199 1 | Sear | 9722) sero | ast | see | aon Snot | 080 sono | 9078 54 | 73239 | 73320 | 73400 | 73480 | 73560 | 73640 | 73719 | 73799 | 73878 | 73957 98 | 99123 | 99167 | 99211 | 99255 | 99300 | 99344 | 99388 | 99432 | 99476 | 90520 gem 04:0.29 In 10 280259 MglN= O49420 InN In N=>2,0989 Ig N ; $5, | Sos | oot sost | ore | ser | wure2| spe |90870| sen | e057 18 :1-6, LOGARITINIT NATURAL () 100 | 90000] 225 | oat] aso | 12528] a5 [1581] soo | 7018 5 gon |oz| ono] ageal om| oase) oaor 405 | pass] 330 | ossa9/ 22 | 13869| 480 |15686) 940 | anes 1 | bro | $530 | Pas | be] tae | 94 | 9 an] 1s07| sa | aot 140 | guwis) 25 | asst] 0 | 1300] 449 /15790) 920 | 824s 3 | Una | ant | tgor| Vns| a0] 1268] reer] 210] 2st] oer rob | Ouase| 249 | Oeeer | 380 | Hanes] eo | ooe pea | 3 | fans | azar | 2%34a) 237i | 2.3ma| 2'414| 2435] 2.480 2.477 | 2408 a0 | cued] 245 | Qaitl| 370 | 13083) 495 |15604) 40 | anes 4 | 2908 | 244s | 2100] 2708 2'80| Bazn| Zot | 2900 | Zann] Zs Has | ogzsi] 260 | qaiea) zs | 1azi8| 1.0 | pop) S80 | are 3 | Stas | Stas | Sise| s13| S1oa| 2210| 3200| Ss | S'mo| fame " 2355 | O y 5,05. | 161 6 | 3483 | 3501 | 3.519] 31537) 3.565 3.572] 3;500) 3,608 | 3.625 | 3642 WB | Oamot| 2) | oases] gas | vaast| So |izea| 970 | 1st ‘ | SABE | 28 | 3s] Saus| Sano | sto] sot| 20n0| Saor| eae W 3as | 0914s) a0 ) 13610] 315 ) 16300) Sap | 9169 1 & | Steg | Stae | ee] e3t4| 4390 | Yun] aane| eae | a4 <310 Vee | Goss | F2e | Gierss| 3e5 | 18285] 82° | P8601 Soo | roses 9 | dase | 41302 | 518] 4534] 4549) 4.564] 4.580] 4.506) 4/612 | 4627 ts 4383 A Theos iS od 538 160rT 38 | oer 10 | 4,795 | 4’sr1 | 4/836| 4/351 | 4,866] 4'871| 4'886| 4,901 | 4.916 | 4.931 1,60 | 0.4700) 2,85 | 1,0473} 4,10 | 14110] 5,35 | 1,671] 7,40 | 2,0015 1,65 | 0,5008| 290 | 1,0647| ~4,15 | 1,4231/ 5,40 | 1,6864] 7,60 | 2.0281 ite Pentru namsrele cire nu figureaad fa tabela din § 1-7, valorile ale pot fi 170 | tage 398 | tia] £20 | Lsor| Sap | p00 | a0 | Beast eu ip | cas | han | toose| das | 1'eseo| 80 |ITo4r| oo | Zaroe | sehen gon tab | tdere| $98 | ttiet| 430 | 19s0| S30 |i'rias| a0 | Bou mite: Ys [asige| to | ote) : wo 183 | Geno) Sis | tiara] 0 ee 125 | Gents rose] 5 200 | 016031 | Bem | 131787) 4}60 Bremple: ponte na0.95 9h wae bts |orin| $30 | 1990/85 : 210 | or7a19) 3,35 | 1,2000| 4,60 ponte nn 0; nls = 2.5%. 10h = 124.812 = 885 Bis | tress | ap | Vaz | £08 a | in| 3 | tz | 40 1, vaLoRILE 3 T 7 om | | oan | eas 0,1643} 0.2070) 02530) 0,3018 1482 | 1,568 | 1,656 | 1,746 1 €,000] 0,011} 0,0816) 0,0580| 0.0804) 0,12 1,000 0,076 | 0,183 | 1,232 | 1,313 | 1,307 » | 1 ° 0307 | o.48| 0497 | 03583 [087 | 2} 2828 | 2.995 | 3,043 | 3.152 | 3,20 | 3.375 | 3488 | 3.602 3834 3 vist) 121) 181] baat 4) sioo|sazr | sas6| sox | 5.125 | sa | sone | 1a | ceo | 6408 3 $otr| 20] 425 [28 4} eo | aod | sant | eas | Sarr | at | sore | oar | 9220 | oae7 4 2ess| Zoos) sacs : shite firge inst. [ings (ries. izes jae |iaen za frage 3 San ea) a | liazo fae |isos fisze |isas fiom iss |ioeo hex0 |isae i bre Stat) oe [3a | Areca lier {isso liso frost [igs fiore fine fore foe 9 4,423 | 4,439) 4,455 | 4,471 8} 22,63 [22,84 |23,05 [23,26 [23,47 [23,69 [23,91 [24,12 [24,34 24,56 0 4,735 | 4,750| 4,765] 4.780 9}27,00 [27,22 [27,45 [27,67 |27,90 |28,13 |28,36 [28,59 [28,82 |20,05 10) 31,62 [31.85 (22.00 [32,33 fa2.s7 {32,81 |a305 [33,20 |s3s3. [33.77 80.6408] 0.7156] 0.7836] 0.8538) 0.9250 oi Sat zais| aatd | 2316 | 26i9 | 2723 Omari, 1. Pest womerele aren greek fo tae din § 1-8 vt pot dete tana Sa ‘ Exempt: pent ns wasns; 08 2. Tata din § 18 poste 1 flats peteydeterminaces fi 1” = a8 2 conde 8 mn 8 Temps P=? [coburn able vrai cd 7921982, stench Ata 7, 7983 7, 1852-21806 8 Peotra cle aprosimstive ale exprisilor deforma =F, swat date grails din 22 30) 2s 1s| 70 200 3a Fig. 1-1. Diagram’ pentru determinaree lui Van's 2324 SS 68S | Ol OD 0 200 580 0.20 z al 05 | oo | 190 | ots] 41 -| oss] 76 | aoe O10 | doo] 185 | ai7s | 42 | oso] a7 | S022 ts | Coo | 190 | oa} 43 | oo] 73 | 3401 020 | ooo | £85 | aior] 44 | gos) 79 | ist 025 | 0003 | 200 | oad] 45 | oos2] Bo | 326 930 | 9005 | 208 | 0214 yo} sa | 334 35 | oo0s | 210 | oz] 47 | mia} 82 | 3427 o4o | ooos | 215 | 23] 48 | mim] 83 | 3512 4s | oor | 220 | ogar | 49 | 12] 84 | 3so7 30 | ois | 225 | ozs} so | 12m} 85 | 383 oss | oo | 290 | oa} si | 13%] 86 | 3770 60 | oo | 235 | ozar| 52 | usm] 87 | 3a38 oes | oz | 240 | ozo) 53 | 1435] 88 | 3947 7a | O02 | 245 | 0300) 54 | 1485] 89 | 4038 075 | oo | 250 | oa} 55 | use| 90 | 4129 oso | oo33 | 255 | oase | 56 | uso] 91 | 4221 as | 0037 os | 57 | 166] 92 | 4314 690 | ou og | 53 | teas] 93 | 4400 5 | oo%6 gs | 59 | um] 94 | 4508 100 | 051 oa | 60 | 1335] 95 | -4600 | 105. | 0056 oa | 6: | 1gor | 96 -| 4608 Blo | 0062 gas | 62 | t9s0 | 97 | 4796 mis | 0067 gaz | 63 | 2023] 98 | 406 120 | 0073 case] os | 2088 | 90 | 41996 125 | 0080 dase | 6s | 2151] 100 | 5097 130 | 9.086 ogo | 66 | 2220] 105 | so19 135 | 0,093. ose} o7 | 2280] 10 | 6,107 140 | 0.100, oss | 68 | Zao7] us | azar 143 | O07 oss} 69 | 2aar | 120 | 7330 150) ons ose} 70 | 2498 | 135 | 7/964 15 | 022 ges | a1 | 2870 | 130 mn 60 | 130 toes | #2 | Zee] 13 | ase 105 | O30 o73s | 73 | 2716 | 10 | 9900 170 | O47 605 | 74 | 271 | 149 | 10.716 us | 0136 osis | 75 | 2867 | 150 | 16s. Bente: ie 9198 i lh ADT ay tc pn Fm 2so sams sa tt -tel:fsa[:[s wees | ame | eps we | ge i ee |g ©0004 | 0,089 G18 920 1/98 i 0,0005 0,099 4020 0,22 2,08 19,0006 0,108 0,022 0,24 217 . age | a we | a 7 ee B |e ie | i | i 0,0012 0,153 0,032 040 2,80 0,0015 O71 0,035 0,45, 297 iM 0,198 0,040 313 0,025 0,221 0,045, 0,55, 3,28 4,030 0,243 0,050 0,60 343 ms | ae | ues we | an 0 a0 0.0040 0,280 0,060 0,70 371 as | | Be | @ onoo | ois | ons og | 40 ‘ wm | ae) a 8 | ig 007) 0.008 0,420 0,100 150 52 010 0,443 Ot 200 625 006 O01 0,464 0,12, 3,00 767 0,012 0,485 O13, 4,00 886 5] aos 0,013 0,505 O14 a G03) 2 ee B, DIFERITE DATE AJUTATOARE : “T aar Rt 1-11. MASURAREA UNGHIURILOR PLANE Unghiurile se masoara: 1) in grade, minute gi secunde gi 2) if 7 CUM I ib 8 1 In _unititi unghiulere (radiani). Ca_unitate unghiular’ se consi- feoeme, deri unghiul al efirui_are este egal eu raza, adic > = ~ w 7.29 577 7988. vis 7,29 577 795°. je pentru determinarea valorilor A= gi are t 01 745 329 252 red. Fp 1-3, 26 a712. VALORI PRECVENT INTALNITE nat.tit59 er 2,rta28 EZ mo,resto sin sora co ott 080 sin = cos a0 = FE sin 60° = cos aoe = FE 2 = sanne9 ga = eg cor FE A295 tg 4 = ot 48 = aang tg 60° = etg 30° 0 3 SISTRMELE, PIZIC $l TEHNIC DE UNITATE DE MASURA Notafia unttatitor de wrentate sf de mash Unitate de greutate Unitate de mass (Ks) (Ges) Gram “ , * Kilogram ky. ke . Toni + t Unitateo de tungine tn sistewasl MKS — 1 my este egal cu distanta dlintre dons sradatis, mareate penn etalon special, care se afla In pastraren roului international de masuri si greutafi (Lm & ——!—— din afore Bion onal ds Ht gremtatl (ES 9 Goo ojo tul meridiannlai pamanteso). In sistemal CGS 1 em Unitaien de timp in sistemele MKS 91 CGS — 1s este egal cu Se a0 solari medic. Unitaten de forta tn sistemul MKS —1 kg, in sistemul CGS —f'dyn. Dyna eate unitate de forfa care imprima masei de 1 go acceleratie de 1 emjst. Porta de 1 ky = 981 000 dyne, “Unitaten de masa in _inasi nui centimeteu eb “ronal MKS, wnitatea de masi este egala eu. mat din tin {este aproximativ eal ew temperatura de °C. In sis: unui corp & edeUul grew kes .(vnitaven demas ve misourt iw B= este de 980 Voloarea acceleratie! gravitatiei ¢ se iaq in calculele tehnice obi. hnnite, egal on 9,81 m/s%. In diferite puncte alé globului pimiintese, a loarea 4 (¥. § 114) poate fi gasita eu ajutorul- formule: = 9,806056—0,025028 cos 2 g — 0,000003'h, Sn care g este latitudines geografiea in punctul reepectiv, iar h—inéltimea punetului deasupra nivelului mii (Ia m). 28 1 | 1 | > | | 1 i 14, VALORILE LU ms, PENTRU CATEVA PUSCTE DE PE GLOR | Pat . we asst Eatiudine is > 0 keg e oe ethic : fear oa iene Seas sa3 xe Be ae fae ae sar oie : ae Sat 1215, UNITATE DE LONGINE km = 1 000 m = 0,9874 verste = 468,69 stanjeni — 0,621% mile engleze. n= 10 dm ~ 100 ‘000 “min — 0,687 “etdijeni = 3,2809 pi ioare = 89,3701 folt = 1,0936 Varzi 10 cm = 100 mm = 0,3281 picioare fem = 10 mm = 0,3937 fol, mm = 0,001 m ="0,03987 oli B= 0,001 mm fol = 2,540 em am 8,9870 foli. i mm = 0,0893 picioare, Dicior = 12 foli = 0.3018 m = 1/3 ata Yard ~ 8 picioare ="0,9104 m. Snjen ~ 7 piefoare = 2.1336 m, ‘nil englezi— 3 000 picioare mnilk maring = 1,8532 km rmeridianilai pamantese). mil geogratied = 7/4205 km (egali en 1/15 grade de ecustor) mild englead oficial’ = 1760 yarzi = 1.8003 km. 7862 verste (egeld ou un minut din areul 16. UNITAPL DE SUPRAFATA. Jon? = 1.000.000 m* = 0,3861 mile englexe pitrate = 100 ha verate patrate ~ 1,53 deseatine = 247,105 aeri 10.000 m* = 0.9153 deseutine = 2.17105 acri. 10-000 om* = 02197 eeanjent patrafii ~ 10,7639 picioare patrate = 1950 varsi pitrati. fem = 100 mnt = 0,1550 fold patragi {ol pitrat = 6.451% emt. pieior pateat = 0,0929 m yard pitrat = 0,8361 m? = 9 picioare patrate = 0,1897 Yeretd piteata = 1381 km" 250 000. stinjont patra sestine = 0,439492 mile eazleze pitrate. eseating = 1,0925 ha = 2,6997 acri = 2 400 stinjeni patrafi cru = 4 840 yarai pitrapi = 0/4047 ha = 0,27 deseatine. stanjeni patrati ‘04,467 de- 291-15. UNETATE DE VorUM mm? = 1.000. dm* = 35,3166 picionre eubice = 1,8080 yarzi cubict = 1030 stanjent cub ‘000 om# = 61,0287 toli eubicl 00 mm? — 0,06102% toll cubic . fol cublo = 15,5866 on Picior oubie ="0,0283 m, Yard oubie = 0.7645 m*, Stinjen onbic ~ 9.7125 nt 18, UNITATE DE GREUTATE 000. kg fengleze 41 kg = 1.000 ¢ ~ 0,0010 puduri = 2.4418 Livre m 2.2046 aprosimativ cu grewtatea andi di? de apa distila 1.0459 puduni = 2 411,8950 livre = 2 204,6223. livre re ongleze a 4°C 119, UNIPAPE DE CAPACITATE A LICHTDELOR 01m? = 0,264 galon american Yoare eubice = 00813 vedre, 0,220 galon englez ="0,0%58 4 1 vadre = 12,2003 1 ~ 2,7056 galon engler = 0,4345 picioare eiice { gelon american ~ 0,8983 galon engler = 8,185 1 = 0,1896 pieionre ew. ice. 4 galon american = 0.8898 galon englez ~ 8,785 1 = 0,1896 picionre cu ‘ive. 4 gelon Giger = 1200 geloane amesinne = 4.544 = Of G08 psn 4 pioior cubic = 6,24 galoane engleze ~ 7,49 galoane american =2% 302. wedre 4-20, YOLUMUL §f GREUTATEA APEL Relafii aproximetive pentru api, intre 4° gi 17°C 1 m#=81,3 vedre= = tt = 61 puduri ~ 0,98 tone engleze. 1S 64.08 oli eubicl = 1 kg 2,44 livre = 2,20 livre englere. 1. TWAT DE DEBI AL. LICHIDELOR 0,0858 picioare eubice/s = 292,7 vedrejh = 3,6 mifh = 7 024.3 ve ‘dre/2i he= 86,4 9/24 h. 4 mth 81,805 vedre/s — 0,009814 pictoare oubiee/s = 0,2778 fs = 1951,3 vedre/24 h = 24 me)26 h. 4.000 mej2g B= St 305 vedre/24 h = 3 984 vedro/h = 41,667 mth 0.4088 pieioare cubiee/s = 11,874 l/s. 30 1-22. UNITAT! DE PRESIUNE oon 1 Age = 008 bet <0 Y= Ta since (ae adh plata ae seis GaSe ah eataa = 0,00635 t englifol patrat. rslesho} patent + snd ee re) 88 Age! = 08 a = “copa ave a Bd 9h lo SoA EE gS 96 a 4128. UNIT DE VETEZK 4 mt ~ 9,28 picoarels — 96 kmh = 9.3766 vere = 1,042 nod 4 pleloris = 0,J048 mje = 1,007 kinyh ~'t 0086 wesley 0.982 nod i Bos’C"cntte pentru vite dernier te eo Prone Aad Dkk = Toil vcr 2 1688 plo te 2h ait = 1 eb pleura 1-26, UNIATY DE PUTERE =[=[l«*l= lel.» 1,09 1736 140 1,080 1 gia) || 2 |e Mo if] ] | | |o ono" os cro ‘THe owe oP ge nn om wsiae8 “EHD ROP 2m ep uM 9 gF9 HE YEN HERON FAAS EP HANH wo er0~z6'0 Bit Eri BISBRSSS i 11 1 a yorom9 9p 1010. go TONNE Hire rB pre re S i BR 118! Indreptar pentru caleule hldraulloe — 3 32C. PROPRIETATILE FIZICE FUNDAMENTALE ALE LICHIDELOR 7. DENSITATEA $I GREUTATRA RELATIVA Densitaten, ca masi « unitapii de volum este ogali. gu +e Enad In sistemul MKS: In sistemul CGS: ge w- a= Pentru api, lat = 40C: 102 ky Grolaen solar eo an namiyabtrac, og ou aportal dint staten vorpalut dat, In temperatura 1, $1 grentates unui volum egal de Eps, ln t opal OC. Greulatea relativa B'depinde de tomperatard 91 de presiune, Greutatea relativa a apet la diferite temperaturl Se ee > beame} @ |e) s |mal = [oom ; [same] 2 |e] 3 jamal 8 [se 2 |e) 2) ae) 8 | as] B | ae ¢ |tee) SBR) 2 |e) | See 7 0,99989 | 20 0,09825 | 50 | 0,98820 ® Compresibilitatee lichidelor se caracterizeazi prin cagficientul de 1m care W este volumul; aW — variatia de volum; ap — variatia de presiune. ‘Valoarea coeticientulul de compresibilitate .10* cm/kg Boi” La temperatura si presiunea normal a apei, se poate con- 1 15 = 0000875 = 5 sidera 8 cemijkg. In felul acesta, creg- terea de volum AW mi, efind presiunen creste eu Ap kefem* (san atmosfere), este: aw = 2_w ms, 30-000 1-29. DILATAREA TERMICA Dilatarea se caracterizeazi prin coeficientul a, dedus din formula, nat Valoarea coefleientulut de dllatare a pentra api Prien Feapentan 0 se Toe» | =» [wm] wm 1 14-106 | 150-108] 422-106 | 556.108] 719-10-8 100 a 165 42 548 = 200 R 183 25 539 = 500 | 149 236 29 523 661 900 | 20 20 437 514 Ci Apa are densitatea maxima la temperaturi din ce in ce mai mici, cind presiunea creste. Astfel, la presiunea atmosferied nor- mali (760 mm col mercur), apa are densitatea maxima la 4°C, la presiunea p = 41,6 at, densitatea este maxima la temperatura de 3,3C, iar la p = 144,9 at, abia Ia t = 0,6°C. 35.430, VISCOZITATEA Viscozitatea lichidului se caracterizeazi prin coeficientul de viscozitate pt, prin care se infelege forja de freeare ce revine uni- Vajii de suprafagi a douk straturi Mvecinate dé lichid, cind gradientul de vitezs este egal cu unitates. . In sistemul CGS: [n} lina al Prin coeficient cinematic de viscositate, se intelege raportul: o -[ corficient de viscozitate | ° In sistemul CGS: v densitate In sistemul MKS: nf | Poutru apa, In sistemul CGS n0l78 .=—— e 00a Fig. 14, Diagrami ponte deter- 0.0337 t + 0.000221 ‘ibateavalont cocfcientulti de + 00887 & + 0,00NR2I # ‘incoritate w= (0C) pentrw aps, Dac 1° = 0° n= 00178 ¢. Pentru variagii miei de temperaturi, se poate ua upresi- mnativ in care py este coeficientul de viscozitate la temperatura t = O°; eorectie de temperatura Valorile coreefiet de demperaturi* = 0 2 lem | a lee]® lo : gigs] g | ee 5 20 0567 | 40 0,370 |) 0 BOs | BBB as Valorite eoeticientului de viscotitate al apet u, fn sistemnl C68 we | ome |e | [ne | ems ~T | o | oom | 2 | oom | a | ooog $ | goa) | got | S| ae bf or || Sas) aa Ober, I sstemal COS, valor mumecion ale ak sant ego x valoele merce ale wi Xie temper eareare HY Peat cle eprosinative = 7% Ot Velo aumeroe at peat temperature co nx sunt date ta tabela aratiare 6 dea pia arplre iad ae an ngs gs Valoarva coeticientului de viscozitate pentru diterite Hiehide emus Heid gions Bontini (gront. specifics 8's 0,7—0.72) .. | 15 |} 060. Petrol lampant (8 = 0,82 —0,83) 15 Petrol (8 = 0,86), 15 Petrol (8 = 0,90) 5 Glicerin 28 * 1 : M3 I 13 : 265 Merd a4 : o ton % Aledo}. 8 Bter 2 2 Mean ext wl dintre cle mal vise cid, al cru cnieat do violate, dup in- “dele seadenicinuas N,, Parlovacty pase shane Ja © @@ gam 4, ao, sponimatie ‘ge Si Se Gal mae decie vantage aeCAPITOLUL 1 PRESIUNEA HIDROSTATICA 2-4, PRESIUNEA HIDROSTATICA INTR'UN PUNCT SI MASURAREA EL Ecuatia de baz Pare Bige... =H scot Qt) + 1 sau ob to — 2) = Bet Th. Ecuajia suprafefei de nivel =C = const, 2) adica suprafoja liberd este un plan ovizontel (wg. 24). In ecuatiile (2— 1) gi 2): P $i Po sunt presiunile hidro~ statice Intr'un punct oarecate $i pe suprafaja li- ber& (presiunea mediuluy exte- rior); coordonatele co~ | respungitoare a | eestor puncte, a dick Intlyimile deasupra planului de refering (20y); 1 — greutatea volumetrics, adic ‘greutatea unitafii de | | 251% Volum a lichidului (se exprim& deobicei in kg/m); hk —adancimea punctului det sub iivelul fefei libere (0 planului pe care presiunea are valoarea pp); H" — ordonata planului de presiune hidrostatiek; 3B ina 2 — indlgimea, in m, corespunaitoare presiunii in 1 punetul dats " , Po 2* = higp — inilyimea corespunzitoave presiunii mediulyi tncon= T juritor. In cazul special ednd pp~Paim, valoarea Poi determing ,indltimen redusi* a presiunii atmo- ¥ sferice. Presiunea hidrostatica se misoaré fie ea un efort (de exemplu in kg/m?, kg/em?, etc.), fie ca inalpimea unei coloane de apa (de Exgmple im mete de coloané de opt) fie in atmosfer industriale sp (en '#0) = BS mm cle untae Gah ee OL ape hn AC) 2 A aoa aad ES sto tla, tan pu ae eet, Panes Mie = 10 m col. [tome ct ve P= Pot gh= Pot Poupr’ (2-3) Suprapresiunea Paap = th = p — py. eo “ —- wf] TTT TTT wo 1 wo a0 Ho | cremate Fag 2S? a aw woo 00 ee Fa rT | $ | TI Fig. 2-2. In felul avesta, presiunea hidrostatick total reprezinti efortul real de compresiune a lichidului intr’un punct dat gi este 39egalé cu suma Peg exetor + Pours iar suprapresiunea este dife- renfa dintre presiunen totali gi presiunea exterioara (in special cea atmosfericé) Presiunea total este totdeauna pozitiva: prose 1 Suprapresiunen poate fi pozitiva sau negativa, adic& 2 os So. Paar 5 051 DSS Prin vid se infelege lipsa de presiune in raport cu presiunea atmosferici, adici diferenja dintre presiunea atmosferica gi pre- siumea total’: Peta = Patm — P sau Iya (2-3) In felul acesta, vidul sau vact b=) Valoarea maximé a vidului este egal, numeric, cu presiunes atmosfericd : umul reprezinta 0 depresiune: bid mas = PAE Y adick depinde de valoarea presiunii barometrice. La o presiune barometrieé énormaliis (760 mm col. mereur), cea mai mare valoare a vidului este hig = 10,33 mm col. apa. In caleulele tehnice obignuite, se considerd. hrta mex = 10,01 col. apk adick egal cu o atmosfera industrial tehnict. Pentru a putes transforma in metri coloani de api o presiune dath fn milimetri coloand de mercur, v. graficul din fi . Valorile presiunii atmosferice, pentru diferite inalfimi dee- supra nivelului mérii, se dau in tabela 2—1. 40 atin 149 0} © | 1a} 200] 250 | so | so | coo | 200 | 00 | soo 0)» so] 2000 hoas}so2 201 {100|8,9]9,7]96|s,8]e.«/5,2/ 89/96) 0 faeces | 790] 251 | 702] x97! 209] 216 aor | 69 | coo | ore | ose | ons | sos 2-2, SCHEMELE PIEZOMETRELOR (MANOMETRELOR CU LICHID) Presa si pompa hidraulic& (tig, 2-3 a, 2=3 b, 2-3 ¢). wo is 4 7 1 p fe J osrm a Burt? gage Fai? Fig. 2-8 0, Manometru ou Fig. 2-9 b-Manometru ‘mereur diferenfial Fig. 2-3 d. Mioromanometra atFig. 25. Pompé hidraulick (sche my 'S Dateres produss de cilindra N= 0,082 Wn Hf RW tn care 7 este rahdamentul = 0,7-0,85 = 22, —sotamul util de fane- K este efortul po maner iar % n 7 fandamentul © 0,85, onare al pompet, m* — ftatral cdteior dbo ‘Me pietonulad pe minut 11 — presionea ™. Aproximativ N's 006. Wn HRW 2-9, PRESIUNEA LICHIDULUI PE 0 SUPRAFATA PLANK Presiunea lichidului pe o suprafaya plant este egal eu forfa P (fig. 2-6). Pamo=peo, (2-6) fin care zeeste adancimea sub nivelul liber « centrului de greutate al suprafefei; © — suprafaja plang, pentru care se determind forta Pz P — presiunea hidrostaticd, in centrul de greutate al suprafetei o. Punctul D, de aplicatie a forjei P, se numeste centrul de presiune. Pozitia punctului D se determin eu ajutorul coordo natel Jo. we 4 sin 3. Pade, . @ fn care Jy este momentul de inerpie al suprafeyei @ faya de axa 0-0, adic& fay de axa orizontala situata in planul figurii gi care trece prin centrul de greutate al suprafeyei o. 42 Dac& w are o forma regulata, iar linia N—N este axa ei de simetrie (fig. 28), centrul de presiune se afl pe aceast’ axa si se determing cu ajutorul unei singure coordonate z'¢. Obeervatie. Dack mo: ul noonjurdtor exeroith ‘supra fofri libere o pre- siune pe, Presiunes total pe plan (considerind presfunes mediuui incon jurdtor este transmisi do lichid) va fi egal on forta: PSP + peste + +Poe- (2-8) Fig. 2-8. 4, PRESIUNEA LICHIDULUI PE SUPRAPETE CURBE, Presiunen pe o suprafaya curba egalé cu forfa R (fig. 2-7). ee ee 0-9) fin care Rg, Ry 5i Rz sunt proiectiile forfei R pe axele de coordonate oz, oy, 02. Directia forfei Rse deduce cu ajutorul cosinusurilor unghiu- rilor a, B, 1, formate de directia lui R eu axele ox, oy gi 02: R R R, = ; cosB = sicosp =—=- (2-10) Be FCB =a sleost = (210) Daci axa oz este dirijata dup& vertical’, proiectiile foryei R pe axele de coordonate sunt Rye = They 3 Ry =the by; Re = TW, (uy fn care @ gi ay sunt proiectiille suprafefei S pe planele normale NTE pe: axele 02 gi 0y5 hy gi Af — adncimile sub nivelul liber ale centrelor su- prafejelor a; $i oy ; W — volumul coloanei verticale care se sprijin& pe suprafaja data S si este mirginité la partea superioar& de suprafata libera a apeis + — greutatea volumetric a lichidului dat. 43.i a cilindried. Dack Twngimen Prosiunea pe o suprafafa cilindriea. Dact Innginen = foyei cilindrice (considerdnd-o perpendicular pe suprnl ‘Stecota uprate) Fig. 2-7 ) este egalé ou B, components orizontali « pului din fig. ae EEidului pe aceasth suprafath este presiunii lichidw iar componenta vertical: P, = Bo. Rezultanta forfelor Px si Py este Directia forfei R se determing cu ajutorul unghiului a (Fig. 28): 2, Pa iP Metoda graficd pentru determinarea Jorfei R. Accasti me~ toda se bazeazi pe construefia aga numi- tei slinii de presiunes. Se divizeaz’ linia AB 9, a) in sege (4,1), 2, 2), @, 8), (8, 4) ete. (poate fi impargita gi tm par{i neegale) gi se masoara pe desen adancimile Hy, Hay Haye» cavespunzaitoare pune telor J, 2, 8, . - (caloulul se fave’ pentru 1m Tiniar dle snprafata). Apoi se iau italé ox (lig. 9, b), incepind dintr’un punct O'luat arbitrar, sog- mnenteles Lat xtremitatile avestor seinente se tidied perpe dicularele (I’—W); (2'—N); (BN); .* . «se traseazd reptele (OF}; (I 2"); 2” 3"); . . fig. 29, b) ware sunt’ paralele resp tiv eu azole (a0); (0); O13 (a0), -- ig. 2-9, a), vidieate din -punctele” @ bods. mijlocul “fie al liniei AB. Curbs (0,17, 2", 3 Ue presiunes. Livia de > adick din ai segment B") se numeste linia "), consideratt Ia seara dex 45:senului, reprezinté forja R, iar segmentele (OB) si (B' BY) seprezins rnpetiv 22 gi 2 B B Proprietajile fundamentale ale sliniei de presiunes. a) Oriee coardé (a” b”) a liniei de presiune OB” (fig. 2—10) reprezinti, ca marime 51 directie, forja totald de presiune Rep @ sectorului respectiv (ab) din suprafaja cilindriea AB. b) Orice coarda ON’, dust din punetul O (origi de presiunes), reprezint® ca mirime gi directie, presiunes to ‘Ray pe supraiaja cilindrie& cuprinsa intre suprafata liber | tal A) gi punctul corespunzator N (fig. 210) 210. ‘bservatie. In acest caz, punctul .V se aflé Ia adincimes Hy | =2 Von. #5 PRESIUNEA HIDROSTATICK CARE SB EXERCITK ASUPRA’ STAVILARELOR §1 ALTOR ELEMENTE ALE CONSTRUCTHLOR HIDROTERNICE . 1. Vand (stdvilar) plan inclinatd (sau zid de sprijin) fig. poate Epura lini tural A ABB ay wotall pe van . ra P=rb>=——s Fig. 2-11 ju care beste Jatimea vanei (sau Iungimea pereteli) 46 Coordonnts centrului de presiune (fig. 211) 2H Sein a Was 2, Stavilar plan vertical (sau zid de sprijin).. Epura presiunii este AABBY Presiunea total pawl Coordonata venta de presiune We 3. Vandi pland inclinatés a unei goliri de fund, fig. 2—13. Epura presiunii — tre pezul AA’B’ B. Presiunea totala papa Tune Coordonata centrului de presiune 2 Br Hy + : Tine ("are 4, Vand plana verticald a unei goliri de fund, fig. 214. Epura presiunii — trapezw Aanp.” eal Presiunea total aii Papin. v 7 Coordonata centruluide pre- suse! Fle wm) ar5, Stévilar plan tnolinat, parfial eufundat tn aps. Epura_ presiunii — trapezul AC’B'B. Presiunea total’ rom Pab—Tine Goordonata centrului de pre- wen) wwe 6, Presiunea pe un batar dou, fig. 2—16. Epura_presiunii-ACB’ B. Grinzile situate sub nivelul aval sunt supuse lo aceeagi sar- wae P= tbh (Hh). Fig. 2-16. 7. Vand plané a unei conducte de golire eilindried (sau a unei conducte forjate), fig. 2-17 . Presinnea total dk ' Pap se determina eu ajutorul distantet Big. 217 k, dintre .punctul C (centrul de * greutate uf corcului) gi punctul d (couteul de presivne) (v. tabela 2—2) ae wh 48 Valorie Int k (distanfa dintre eentrul de greutate si centrul de prestune) in m, pentru diferite dlametre de condueti si diferite prestuni Tabela 2-2 am a 2 e 8. Vane plane de jorme complicate. a) Vana din fig. 218. * Presinnea orizontala (pe 1 m liniar) Presiunea vertica P, = 1b (H —a). Yaloarea 6, v. fig. 218 Efortul total, preluat de van R Yare b) Vana din fig. 2—19, Eforturile orizontale (pe 4 m linier) Efortul vertical P= yo, si PD = yo, Indreptar pentru cateule hidrautlce — 49¢) Repatitia antretoazelor unei vane plane, Din conditia de incdreare egal a fiecavei antretoaze, suprafaja epurei de presiu= ne se imparte tn parti egale, ale ciror centre, de greutate deter~ mink pozitia antretoazelor. Grafie, problema se rezolva tn felul urmitor (fig. 2~20) Fig. 2-20, Se construeste curba « = f (h) fejei epurei de presiune w, tn fu care veprezinta variayia supra clie de inalfimea ei h. Pentru triunghiul din fig. 220, o=4"- Tmparyind apoi_ segmental MN, de lungime f, la numirul n al antretoazelor, adic in por- fiuni de Tungime ln (in fig. 2—20, respectiv de lungimea 1/3, Eorespunaitoare Ia trei antretoaze), cu ajutorul punctelor 7, 2, Fis. se gisese bazele (segmentele 1’, 1°, 2°, 2") suprafeyelor echiva- lente ale epurei de presiune. ‘Centrele de greutate ale acestor suprafefe (punctele ,, 0,, Os. -) adie& pozitia etutati a fie- carei antretoaze . 50 In fig. 2-21 se arata rezolvarea cazului general adic& a ca- zului unei antretoaze incdrcate pe ambele fete. 9. Vand segment cu garnituré plana (fig. 222). Presiunea pe vant pag Bein Excentricitatea : ae 6sing Momentul fortei P, in raport eu central 0 Fig 2-22 m(P) = 4b 12sin® B Pentru a anula momentul, axa vanei trebue mutati tn een- tral 0” Conditia de ridicare @ vanci, dack axa ei este situat In punctal 0" neglijind frectrile In’ lagare H 12 sin? -@-a 1 + A2sint B- a) aang (1 yo ) sau, findind seamé de frecarea tm laghr: Hn 1Qsintg-G-a , SainBef-d 14 Aesintg Goo, Ssing fod > tee ae) in care: @ este greutatea total a vaneiz 4 — brajul forjei G (greutatea vanei); d— diametrul arborelui logaruluis —coeficientul de frecare al arborelui in lagér. 10. Vand cilindriea a) La presiunea H = D (fig. 223). Componenta orizontala Ry a presiunii lichidului pe vand, este egala (pe 1m liniar) cu: 51Componenta vertical corespunzitoare este: sD By ED m ry os 0,390 1D Presiunen totalé (pe 1m liniar de van 0,635 yD" Unghiul de inclinare a, pe care-1 face forta R cu orizontala, se determind eu ajutorul Iui cos 2. In cazul de fay, se obfine cos @ = 0,786 sau a = 38° Omservafie. Dip porifia nivelului amonte, arktaté fn fig. 2—29, uae shiol tu depinde do"diamecral D. ® Coordonatele punctului de aplicayie » forfei R (presiunea totald), adied ale punetului D (fig. 223) sunt: D) La presiunea H < D (tig Componenta orizontala Re “ Componente vere a Rear 4) cos (p— 909) fie * @ ® |} an DB = 0,125 729 Hey Hy yaT wher aes Va | 52 fm care: Valorile numerice in tabela 2 sunt Fig 2-26 Tabela 2-3 w | osm | osu | ive | owner | aoa | Observafil. 1, Presiunes care se exeroiti dinspre’bieful aval se deduce eu ajutorul aceloragi for ‘mule. 2. Cind presiunen. se exer ita din ambele parti (din. amon. ‘te gi din aval) (fig. 2-25) ‘presic lunes totalé se determing prin. in sumaron color dona presiuni: Jscuptncnowe Fig 2-8 sunghiul 9 = 180 —(a + a4) ©) Efortul de ridieare al unei vane cilinds (fig. 2-26). Forfele care actioneazit asupra vanei sunt: i. Presiunea total’ a apei asupra vanei, forta R fiednd unghiul @ = 38° cu orizontala, . 2. Greutatea vanei Daca planut de ridicare este fnclinat eu unghiul a, faza de 53orizontala, proiectiile fortelor de mai sus, pe direotia posibila de deplasare 8 vanei, vor fi ogale, respectiva cus Ba = Raing (Mmtruedt unghiul B= 180 — ) 93 r= 90 — 5%, atunci sina. Duck nu se fine seami de eforturile suplimentare, care iau nagtere prin frecarea” parfilor- mobile ale constructiei, efortul de ridicare U este: y = Gsina—Rsing | 2 4) Unghiul de inclinare minim admisibil al riglei de resemare Din conditin de menginere: sub apa a vanei U=0 sau G sina = RsinB= R sin (128° —a) Respeetiv tg — Fein 128" BOG Roos 128° Resin 52° G+ Roos Pentru o van faré gieu- sitga = tg 128° (fig. 5-27), Fig 2-37 adick a = 128°, AL. Vand segment a) Din fig, 228. : Componenta orizontali (pe 1m liniar) Componenta vertical any on Be 8 BF an x ream Presiunen totali se deduce eu ajutorul formule: generale: R Ve + b) Din fig, 2—29 renal AH =0; fee ge naan: Daci r=H, adick duck p=909, rezulta: components ovina te = 22; —, aH _ 0785 yi Fig. 2-29 Tn acest caz, presiunen totald este R Ve +R iar unghiul de inclinare al forfei R fayi de orizontalé cosa = TROT _ 0,843 sia = 32030".©) Din fig. 2-30 rezulta . nent; et 7 componenta vertical: 8 Re <1] wr SOL" 30° + Any FOE waa} —(H+ Any 2-6, BCHILIBRUL RELATIV AL LICHIDELOR Dac lichidul se roteste in jurul axei vertieale OZ, cu vie teza unghiulari constanta gi uniforma © (fig, 231), aceeasi pentru toate particulele lichide atunei: a) Ecuatia suprafetei libere este: rahe Fig 2-81 Fig 2-92 Fig 2-38 b) Indltimea paraboloidului de revotuyie este egali eu face torul cinetic al vitezei periferice Ut ott i=S = . 2-13) Qe 28 ¢ ) ¢) Presiunea pe fund (tig. 2—31). Parat( +2) (214) 4) Presinin verticaa varias lini je exemplu, pentru verticala N—N, epura de repartitie a presiunilor este data de triunghiul abe " e) Daca lichidul, se giseste intr'un vas cilindric tnchis, de inalpime A (fig. 2—32), presiumen pe fund este: Ae Pa yn (i 3) 1) Efortul axial al unei turbine Daed presiunea 1a arborele turbinei este egal cup (tig. 2.33), iar turbina face n rotafii pe minut, atunci pentru un dia metru Dal roii, presiunea axiala (presiunea asupra lagirului) este: nD fp 4 Dny* 4 pay PB fe ot . a [; Cin) 26 | Observatie. Pentru a putes edescarens (aciden presiznes), se fac orie ficii in eapacul rotit motoare. In acest caz, presiunea p, Is arborcle turbinei, feade aproximatiy pint ia valoaten pesivnit dein itraten in tubal de nb: Sorbie. . PLUTTREA CORPURILOR Notatiile W. — tonajul (volumul parfii cufundate a corpului); C — central de greutate al corpului plutitor; D — centrul de greutate al volumului piryii eufundate a corpului sau centrul de caren, fn pozitia de echi- libru; D’ — aceleagi, in pozigia inclinata; G — greutatea eorpului; P, — forta ascensionali, egal eu greutatea unui volum W de apa; -M — metacenteu, adie punctul de interseeyie al eaxei de plutires, eu directia forfei de ascensiune Py, in po- zitia inclinata. Dac& unghiurile de inclinare sunt mici, punctul M igi pistreazi pozitia pe axa de plutive; @ — unghiul de inclinare; Fm — raza metacentric® (distanja dela punctul M pain’ la punetul D3) fig — inalimea ‘metacentric& (distanta dela punctul M pani le punctul C) 87Aad de plutire se numeste linia care trece prin punetele Dsi. C. In pozitia de echilibru, axa de plutire este vertical’; in po- ritia inclinata, axa este inclinata faa de vertical eu un unghi a (unghiul de ‘inclinare) Linia de plutire se wameste linia de intersectie a planului suprafefei de nivel (suprafetei libere), cu suprafaja lateralé a corpului plutitor. de plutire este suprafaja limitatd de linia de pluti de plutire. Corpul pluteste daci G = Py. Stabil tatea de plutire este asigurata cand metacentrul, punctul M, se situeazi pe axa de plutire, deasupra centrului de greutate (punctul €) al corpului plutitor. Gradul de stabilitate se stabileste prin valoare metacentrice, sau prin valoares razei metacentrice inaltimii _t roar ig 206 @8) fn care Jo este momentul de inertie al suprafetei de plutire, tn raport cu axa de rotatie O=0 (fig. 2—34), care trece prin centrul de greutate al suprafetei de plutires W —tonajul Indlyimea metacentricd este ogall. eu: n= Ry — =e (2-46) wi fn care d este distanja dintre punctele C si D (considerat& pe axa de plutire). Pentru vasele de marfuri (slepuri), valoarea indi centrice este aproximativ egald eu 0,5'm, 58 meta- CAPITOLUL m NOTIUNI FUNDAMENTALE DESPRE MISCAREA LICHIDELOR’ A. FORMULE GENERALE 1, DEBITUL, VITEZA MEDIE $f BLEMENTELE SECTIUNIE ‘TRANSVERSALE A ALBIET Eouagia debitului Q=fulo=vo, @-t) * in care w gi ¢ sunt suprafata si viteza me- lie in seotiunea n—n (fig. 31); u —viter 2 local (viteza intr’un punct dat). Eeuafia de continuitate canst, (3-2 Q adic& debitul este o mavime constanté, dealungul intregulai curent dat: Viteza medic, in seetiunea data, se determing din formula debitului: Ay oy Oy oy = wo oak. (33) Sectiunea vie, perimetral muiat, si raza hidraulicd, (tig. 3—2), umplut& (conducte sub presiune) (fig. 38), raza hidraulict este egal eu Me |—2. Blementele lice ale albie e—seofiunea ¥ od rimetral mniet; xe Re taza hidrautis. 59.Suprafata secfiunii vii este: o ES _ ossa- % bb) Umplere parfiata (fig. 3—4) Suprafaga seefiunii vib: 4 5 eZ lensing perimeteul muiat: 1 sea; naae Cap raza hidraulie’ : ¢ (»— "2 oN ao 2"! aici © este unghiul la centru, misurat in ra Figs— diani. Pentru canale deschise de sectiune dreptunghiulard. fa) Cand adancimea de umplere a canalului are valoaren fig. 3-3) Suprafata sectiunii vii este: perimetrul mut ~ ° : e=b+2 Fig 35 raza hidraulict bj Pentru albii dreptunghiulare de ligime foarte mare, adicd pentru bS> h, raza hidraulied se ia, egal8 cu adaneimen Rah i 0 Canale deschise de sectiune trapezoidal: a] Dac adaneimea de umplere are valoarea A (fig. 36): suprafaja seofiunii vii este: w= (b + mh) hy in care m =—2 erg @ este covficientul unghiular al taluzuluss be Qh +m; razr hidraulied © (b+ mi hk | “DF RMYTE mt R= Daca notém -+ raza hidraulich este: vig ot R ~—bin_ he Br 2 yee Pentru secfiunea hidraulicd optimd, raza hidvaulied este egal eu: Pentru secpiunes trapecoidald » unei albii foarte late (03>h),. raza hidraulied este egal cu adancimea (Ia fel ea pentru o seofiune dreptunghiulars): 22, ROUATIA LUI). BERNOULLT (USCAREA PERMANENTA) Pentru un fir elementar dinte’un lichid ideal incompresibil, eeuafia lui Bernoulli are forma: : Pipe tnn = cons oe + 26 Pentru un lichid real, acceasi ccuatie, serisd tn sectiunile 1, 2 313 (lig. 37), este: -P ty to thes = 7 Te =H = const;pe) unde 2), 5,4 gi Ay sunt respectiv indlsimile: piezome- 12s " rick, geometnick, cinetick gi pierderea de sarcint, misurate tu waite de Tungime (de exemplu in metri) (fig. 37). Tn sons energetic, fiecare termen al ecuafiei reprezint ener- aie specifi, adic& energia raportata la unitatea de greutate a Tichidului in migcare (de exemplu la 1 kg). In acest caz: Leste energia de presiune (energie potentiala); t ‘ salts z — energia de pozivie (energie potenyiala); = — energia cinetica (sforta vieo); 2g , — energie ¢pierdutdi» ce se consum& penteu a invinge ‘ iisnple carese opan carota dele ete inigial pan& Ia sectiunea finalé. Asa de exemplu, hy 1-2 re- brerint& plerderile a energie pe porfiunea , adied intre sectiu- nea Z si sectiunea 2; hy 1-a—pierderile intre sec- nea 1 si sectiunea 3 (fig. 3 (1) Suma (e +), ago numitul : 7 Mees hinom hidrostaticn, reprezinti ct, In sectiunen consi rezerva total de energie potentiala spec derati, Sama F.) sepresines reserve totli de energie specifics B, in sectiunea'vonsiderata In felul acesta, e-24y4h. (3-8) T 2 2) Aci p reprezintapresiunes staticd Intr'um punct, spre deossbire de cazul lichidelor in echilibra, efind ae noteazs eu p presiunea hidrostatica, 62 entra un fir de dimensiuni finite (pentru tn tub de eurent), dintr’un Tichid real, ecuatia are formas as at Patter tan, ea a 28 1 26 {in cave sy 51 4 sunt vitezele medii in sectivnile Z si 2; 4% $i a — cvcticientii de corectie. Pentru calculul energiei cinetice specitiee, se considera de obicei ay = ay Valoares coeficientului a depinde de repartitia vitezelor tn ‘eetiune si se deduce cu ajutorul formulei (3-8): Le aw =143 = 1.0. (8) Aicie =u + unde u este viteza intre’un punct M al secfiunii transversale, inv o 3-8) ~y > Niteza medic in seetinnea data (tig. Pacit Witezele sunt egale fntre ele, in toate punetele secfiuni Samp yeisales adick sunt egale cu vitezn medie (w=), runes = 0 (fig. 3-9), iar a = 1,00, Deck vitezele se repartizeazt triunghiular (triunghiul ABC sau AB'C din (fig. 3-10), atunci @ 2,00 Paci Tosi vitezelé se repartizeazk parabolic. (parabole ARGC Hin fig. 314 si 3—12), sespectiv dup ecuayia 4 = hye atunci a se deduce cw ajutoral formulei Lede t+o% +3 ates Qn EdCand n € 4,0 fig. 3-11}, 2 < 2 ednd n > 1,0 (fig. 312), a>2 Dupa datele prof. V. N. Evreinov, se poate considera, a- proximativ, e&: 3-9) Fig 810 Fig 3-13, Fig 3-1 sn care C este coeficientul din formula ¢ = CYTE (exprimat in unitiqi: metrice). c a 5 1,53 30 . : 0 : 13 a LILLE! tos ) i sunt repartizate La o conduct (fig, 3—13) in care vitezele sunt repartizate parabolie {de exemplu, in eazul migedrii laminare), conform ecue Hoenn (i en gh se consider’ @ — 2,00. " In practied, pentru curentii cu seungere Tiber, se ia deobicet 4,10, iar pentru conduete a = 1,0. a . LINIE PIEZOMETRICK, LINIE DE ENERGIE, PANT HIDRAULICK §1 PLEZOMERICA~ a) Scurgere sub nivel (Ia conducte sub yresiune)- Linia piezometried (sau curba piezometric&) se numeste linia ABCDEF din fig. 314. Linia de presiune (sau lini ) este linia ABODE’ din fig. 3—14 Panta hidraulicd medie, se numeste raportul: (eee 03) Pet tt ts, te —10) le zal Vy i a 1 In fig. 3-14 in reprezint& panta hidraulicd medie, cores- punzitoare sectorului de lungime l. kina vets fal ye B Fig. S14. He Xhy Raportul = este egal cu panta «medie» pextyu toata eondueta de lungime L. conductei este constant si nu exist ere- a de energie este 0 Tinie dfeaptt, lar parta hidraulicd are valoarea medie: ? , ha oe 3-14) 1 ( } 4) Semnul minus corespunsitor cu sensul positiv al ecurgeri Indreptar pentru caloule hidravllce — 5 65In general, daca linia energiei este 0 scurbis, panta hidrau- Lic ffi schimb& valoarea, dealungul parcursului, iar pentru 0 anumité secfiune, se exprima cu ajutorul formule: al Panta hidraulick este totdeauna pozitiva diy > 0. dl > Panta piezometricé se refer’ la linia tiv la sectorul cuprins intre sectiunea I ve grea um Pug (E>), iptes med = La 0 conduct “de diametru variabil in directia scurgerii, pante piezometricl, pentru o anumiti sectiune, se determina cu ajutorul formulei: AG), at Panta piezometric& poate fi pozitiva, negativa sau egala cu ina (8) ine 0 (3-16) In migcarea uniforma, panta hidraulict este egali eu panta piezometrick : i inter” In acest caz, presiunea spierdutdis este egald eu diferenta presiunilor hidrostatice : ae cae ae }b) Seurgeres Jiboré in atmosferé In metrics, sub presi 66 . 315 este reprezentata linia qnergiei si, linia piezo- yentru eazul eAnd scurgerea se face dintr’e conduct ine in atmosferk. ‘Aici hy este suma total a pierderilor de presiune, dealun- 4g bul intregii conductes = — tnaitimen cinctics a vitezei ¢, in seofiunen dela 28 iegire (finala); hy — inilyimea jetului (ly este mai mie decat ou j ‘ 2g valoarea rezistentelor hidraulice, corespunzi- toare migedrii libere a jetului) Fig. 315. Observatie. Le scurgeres In atmosfers, o parte din reverva totals de ‘energie, egald cu diferenta H — he (fig. 3-15), se conservs ta seofiunes “de iesre, sub forma de energic cinetics, caro ao poate utiliza. La o teurgere ‘aub nivel (fig. 3—14), intreage rezorvi de energie H te conaumé pentru ® nvinge rezistentole hidraulice. ©) Albii deschise piealniett eu linia euprafeei liber a api coinide eu fnia Fig. 316. 3-16 este reprezentaté linia energiei din portiunea inigiala a canalului, pentru cazul cénd migearea apei in canal ‘este uniform’, rome * pel in canal 67Dac& migcarea este uniform’, panta hidrauliet este egalie cu panta piezomettich ins, adic” J, panta suprafetei libere, este egal cu panta fundultiy ijuse . f= pies = J = gun (+18) Suprafaje liberi, in seeyiunea de intrare N—N, se stabileste jos decat suprafata libera a rezervorului de alimentare, ou ae cantitatea Az, egala cu: tlhe itrs (3-19) fa vitezei medi a 8 apei din canal gia fnalfimii hy air » care se pierde Ia intrare. - In fig. 3-17 este repre- zentaté linia energie’ in migearea neuniforma (in ca- zal de fai, o curbs de semn, pozitiv). Penta hidraulica si panta epiezometricay (adied une ghiul de inclinare al supra~ feei lihere) variczi dea lurgul parcursului, refiind egale intre: ele si nefiind egale niei cu panta fundului Fig. 9-1 La o migcare intarziat 6 > ituna > I. La 0 migeare accelerata: J > igana >i 38—i. ENERGIA $l PUTEREA CURENTULUL Energia curentului din sectiunea NN (fig. 3-18), calewlata Fig. 9-18 ‘in medi pe unitate de greutate (pentru 1 kg) si raportaté la planul orizontal ox, se deduce cu ajutorul ecuatiei: (3-20) Aceast energie poart& mumele de energie specific’ a curen- dului. Pnterea coresptingitoare acestel energii, a unui curent eu debitul Q m/s, care ia nastere prin trecerea dela secliunea MM Ja sectiunea NN, se noteazi de obicei prin Naruto , fiind egal Noratto =1Q(E? — E) =1 QI kgmjs. (3-21) La o c&dere ebruscts, se neglijeazh diferenta inilyimilor act act cinetice ys se consider + © 00H KW, (21) Ow Fig. 319. Diagrami pentru determinarea puterti, pentru debitul @ = 1 mije gi pentra valor! diferite ale randamentului turbine! wren as an Ea,Puterea la arborele turbinei (cazul utilizirii energiei euren- tului) 12H. 40 Qtin kW, OH. 10 01m kW. (o-m) Puterea la arborele pompei (cazul pompéii) TQH 400M hwy. 20n~y In formulele (322) gi (8~23), m este randamentul turbinei sau al pompei. In fig. 3-19, este dati o diagram& pentru determinarea puterii cu ajutorul formule: (3—22), v= N (3-28) ae }. DISTRIBUTIA PRESIUNI HIDRODINAMICE: p IN INTERIORUL CURENIULUL La o scurgere liber presiunéa static& p este acceagi in toate punctele vanei (de exemplu: in punctele NN? fig. 3—20, a sb 3—20, b) si egala cu presiunea mediului inconjurior Py 9 ae > TX , Mig 3-20 ryan ila, mitcare gradual variatd presivnen statick p, tn orige fectiune transversal a curentului, se repartizeasa ebgiorm lest hiidrostatice (de exemplu, tn sectiunea iV, in sec}iunce WN" ete, fig. 321) adiet dupa legen’ Men sestinen I, Pusan 1 La adancimea h, dela suprafata liberi, suprapresiunea este: path. cana ots exfe migcaren care ia. nastere ast seks eaten 70 I. REZISTENTE HIDRAULICE 3-6, RELATIL FUNDAMENTALE, Regim laminar i regim turbulent, La caleulul pierderilor de presiune se deosebese lous regimuri posibile ale curentului de ap& si anume, laminar si turbulent. Criteriul dupa care se stabileste regimul de scurgere este : < 4 Re $ Ree, (324 fin care Re este numdrul lui Reynolds, fra dimensiuni, iar Ree este valoarea sa critic’. Pentru scetiunile cireulare (la conduete): Re = 22. (3-25) y Pentru toate celelalte seefiuni transversale (albii deschise) re (3-26) ¥ In formutele (3-25) si (3-26), © este viteza medie tn em/s; 4 si R — diametrul gi raza hidraulict, in em; ¥ — coeficientul de viseozitate cinematics, in em*/s. Observafie, Dac v, d gi R sunt date tn metri cealat in m‘Je atunci y trebue cal- Numdrul critic al lui Reynolds poate fi considerat. egal eu: ) pentru formula (3—25) Ree ~ 2.320; b) pentru formula (3—26 Re’e x 580. In felul acesta, dact Re > 2320 (sau Re’ > 580), scurgerea este turbulenta; daci insi Re € 2320 (sau Re’ 580) scurgerea este laminara. Din corcetirile prof. A. P. Zegjda*) asupra albiilor deschise se poate considera Re’, = 800 — 900. Numirul critic Reg (dupa prof. V.N. alacaveev), depinde de rugozitatea peretilor albiei; pentru 0 albie dreptunghiulara (cand try C se ia din formula C se poate lua din tabela 3—1. 2) A. P. Zegida, Teorie similitudinii gi metoda de calcul pentru mo- dele hidrotehnice, Leningrad, 1938. n0.05 | 21127 516 181 010 1420 79 | an 37, DETERMINAREA PIERDERILOR DE SARONA LONGITUDINALE Rezistentele hidraulice se impart, obignuit, in dou’ geupuri ss) rezistenge in lungul curentului (longitudinale) hytong 31 ) rezistente locale, hw ioe: Pierderea totald de Sareind, fntr’un anumit sector, este egal cu suma tuturor rezistentelor: h Pierderile de sarcina longitudinale, care iaw nastere intr’o seurgere laminar, sunt proportionale eu puterea inti a vitezei medi). hw tong + Ew oe * 4) Repartitia vitezclor in seofiunea transversali, » unei conduete ci. Jindtice, se determina eu formula (3-27) (fig. 3-22). ys on) ful ick py $i Pa — presiunes hidrodinamies, respectiv in punctele Z si 2 1 — distanja dintre seotiunile 2 si 2: 4 — coeficientul de viscozitates r — raza conducteis . y — rare cercului, pe a cirui periferie viteza este egalé cu. Viteza maxima (pe axa conductei) (28) (329) oportionsl cu puterea patra a razel conduetel (san ‘determing eu ajutorul formuler (330). (30) 72 Sule Le a) beim atone La um curent laminar, coeficientul de rezistenta este: Pierderile de sarcina longitudinale intr’o seurgere turbulent, ‘se calculeaza de obicei cu ajutorul urmitoarctor formule, Pentra conducte sub presiune, formulele (3—31) si (-3—31)e hy hy = 8-3") sau formulele (3— i (8-32) La albiile des- chise (aici secon: dera si conductele care nu functioneazi cu fntreaga sectiune), pierderile de sarcing se stabilese eu ajutorul formulelor (3—33) gi (3-34): Iya ah (333) @ @ Iw = Sel (3—3 RR G4) besIn formulele (3—31), (—34"), (3-32) gi (3—82") al ‘conductei sau al © si Q —vviteza medie gi debitul curentului; 4, fs — Dimer fev caraceriicadebitalut au modula de debit) K =o C YR gi panta hidraulict; © si A — coeficientii de rezistenfa din interiorul conductelor (= 40); . C —cocficientul din formula vitezei tn migeare uniform’ =CVR; 16 2 — covficiontul din formula (332°), egal cud. = = 0.0825 ) st/m. + wtlg Observatie.. Bfortul longitudinal care ia nagtere pe suprafafa fas (pe peretele abet), este Faux (3~35) fn care ‘esto efortul tangenjial mediu; "| perimetral.muiats {1 — lngimes sectorului considerat. Eforeul tangential zy, are expresin: sen Thi away = rR 1 scent onz, efortul longitudinal pe perete este: @ = tow ate Sere (836) Fa qobw ota S te ywil 6-365) iar Iucrul mecanjo, efectuat de forta F in unitaten de timp, eu paterea pier- dita, cate : 37) (3-38) fn care g este acceleratia gravitayiei (g = 9,81 mjst). Valorile lui A sunt date in tabela 32. 4 Valorits tui A. in tunetie de coeticiental © Tabela 32 10 ores 3 064 o 92a 15 0,345, 0 9.049 0 9.016 a 0,186 45 | G30 a 012 25 135 50 | (gust 20 ‘010 30 3087 35 | Ooms 100 0,008 Coeficientul de resistenja, ¥ Ia conducte 4, Determinand coeficientul de rezistenta, A= sii cw ajutorul formulei lui N. N. Pavlovschi, © = T® , se obtine = Pentru-conductele al ciror diametru este D < 4m, 4 yale, , = 8 gnt , an ) om Pentru conductelt al céror diametru este D> 4m 4y 20 d= 8gnt(4) 3-39" an'(S) (3-297 1m care n este coeficientul de rugozitate. Valorile lui sunt date in tabela 3-3. 2. Pentru ealculul conduetelor de apa, se considera cu a- 1 rosinntie (presypunind cf y =<): pentru conduete noi gi ye 0.0158 40 . mB“Valorile tui 2 pentru conduete cireulare, tn funefie de diametral «si de -eocficientul de ragozitate n, coefleiental C find caleulat cu formula cademaietanulul N. N. Pavlovseht Tateta 3-3 7 war] oma | ame Te | cas 1 | 1 200 | goat 0.025 033 | 0039 | 9.050 50) | ooig | 002k | Gozo oa | oom soo | Gort | Goa 028 | 0033 04039 500 | gore | 9.020 | 0.025 G30 | laa go | O06 | goig | goat 0028 | 00034 700 | 0015 | org 003 | ogat | 0082 800} 00S O18} O25 | .ogt ‘900 018 0) t | 04025, 0,029 rom | 9013 | ‘oor | gz 023 | ola 120 | 9013 | G16 | opig 0.022 0028 1500 | oo | oo | 9018 wat eas 2 000 O91 oor 0016 =| © Gor9. 1022 2500 | ool 0913 gore | gong! get 5000 | ooo | op oor | tT 0,020 Pentru conducte care Iucread in écondiii normale» (cum se 80 considera de obicei fn caleulul rejelelor de alimentare) si— 0.0195 (3—40") peutra conduct nat mult timp). Je murdare (conducte vechi care au funcfio- (3—40") Iu formulele (3—39) — (3—40") D este diametrul con- ductei, in metri, iar m — coeficientul de rugozitate. Valorile coeficientului 2, calculate cu ajutorul formulelor (340), (3—40") si (3—40"), sunt date in tabela 3—4. Dup& cele mai moderne cercetiri fale VTL}) (din anul 1948} sa stabilit pentru conducte netede: 1) Institutal Unional Termotehnic. “76 : Valorite eoetict up form Ini A. pertrm condecte de api, ele (B40), (B—40") sh (3—40" Tobein tm , om | | 15 0, | B oe | gee | * as oe 8: : ie toe |e oa 200 (025 010333, 0,043 2 ios ios oes = i a be 400, 0,021 | 00264 0034 500 0,019 0,0245, Of32 | | hot ay (lg Re) 2° Aceasti formula a fost verificat& prin experienje, luandu-se pentru Re valori cuprinse: intre Ree $1 800 000; | pentru conduete rugoase (In domeniul practic al rezistente~ + lor) ’ » in care ke este rugozitatea echivalenta, care dupa datele VIT are urmitoarele valori: 4) pentru conducte noi, edt si pentru cele care servese la transportul aburului, ke = 0,06 mm; ” 2) pentru conducte de inedlzire, ke = 0,t — 0,5 mm; 3) pentru conducte de aer comprimat, eonectate la compre sori, ke = 0,8 mm. Legea patratica a rezistentelor este valabil& (conform ceree- cr VTL) cand Re > Rumia, adic&, in cazul cénd numerele lui Reynolds sunt mai mari deeat valorile lor slimitas, deter- minate eu eproximatie dup’ formula VIT: (2=2)" (343) Retin Volorile numerice ale lui Rey pentru diferite rapoarte sunt date tn tabela 3—5. he 7Tabela 3—5 Valorite numerice ale Tut Rey st ale lui 2, pentru conduete ragoase 4 Te Observatic. Valorile Iui 2 din tabela de mai citire directa, din diagrama:intomitd de VI (diagr ‘Seonstd Iucrate)- 4. Formula prof. G. C, Filonenco (1948) pentru eonducte netede, in intervalul lg Re = 3,4 — 412, este: 0,303 0,55 ed | e 3 (3-44) Cu formula (3—44) se obin, pentru diferite valori ale lui urinatoarele Valori pentru A: ruRe = 8000 = 8. 108. Re = 8) 000 = 8. 108 Re = 800 000 = 8. 108 00124 Re =8 000 000 = 8. 108. 11 TA = 0,085 5, Dupa indicatiile academicianului S. A. Hristianoviei, in domeniul practic al rezistentelor si pentru Re > 4000000 se aplie& formula (345). 1 Ve in care este netezimea relutivi a perefilor conduetei; valorile ),0337 0190 174 +22, (4) lui A, pentru diferite valori ale lui, sunt date in tabela 36; @ yr — raza conducted @ — rugozitaten ¢absolutay. Pentru retelele termice, prof. P.L. Davidson recomandi si se is 033 min, EP, Sabin conider ‘a) pontra ceonducte de ofel care au fost in explontare clfiva ani, ¢=0,2%mm; ‘h)uidem, foarte murdare, e=0,5 mm. 78 Din ultimele ceroetéri ale Tn itutulus de petrol din Mosoova renulté : 1) pentru conduote de ofel, fabricate in URSS., ¢ = 0.05 mm: by) pentru conducte de gazo fabricate in ULR.SS., cu diametrul pe dupa uh an de explontare, e=0,2) mm, Pentru caleulul aproxins e=0,2 mn al conductelor metalice, a¢ considers servatie. Pentru a cunoagte valorile probabile ale Jui ¢, pentea ste ator conducte gt cate,» abela 3-14, ntoemits dup forma prof. V-N. Goneearov. Yelnité in penton iter yt ale Tat () dap formal (245) Taiele 3=6 7 a | e | alot a yo | ons | rm | oom | 2 0138 200 0.0250 800 00176 3 0,0133 So | tos | ow | aor | 3300 | dost | oar | 10m | doer | 4000 | ois soo | Ooi | 15m | Gols | 4800 | Oi oo | gos | 20m | Ooi | S000 | O12 3+8, DETERMINAREA VITEZEI MEDI IN MISCAREA UNIFORMA. Viteza medie in migcarea uniforma, atat in albiile deschise, ‘at gi tn conductele forfate, se determina ew formula: o=cVR, (46) fn care 9 este viteza medie, in mis; R — raza hidraulied, ia m; 7 — panta hidvauliea; C — coeficientul care se determin& cu ajutorul uneia dintre formulele mai jos arétate; C are dimensiunea ls Formulele pentru determinarea coeficientului C. Formula acad. X_N, Pavlovsehi (1925): cule, (347) 79neste coeticientul de rugozitate; R— raza hidraulicd, in ms y = 280 — 0,13 — 0,5) RW oh. ientul de In felul acesta, exponentul y este funetia de coef rugozitate si de raza hidraulick y =9 (Ryn). Dupa' N. N. Pavlovschi se poate considera, aproximativ pentru RL 100m y =i s)a: pentru R> 100m y =13) 0° In practic’, este edteodata util si se efectueze calculele cu. © valoare constant& a lui y. In acest caz, y se alege in limitele unor intervale bine determinate pentru n §i R, folosind, in acest seop, datele din tabela 3—7. De multe ori se iau valorile medi yebsay te Atunci, expresia lui Ne Ny Pavlovsehi 5 5 capiti aspectul din formatcle (348) gi (349) _ ik os) M8 cut® (349) Valorile numerice ale coeficientului de rugozitate n, sunt date in tabelele 3—8 gi 3—9, iar valorile coeficientului C, in tabelele 3—L0, 311 si 3—12 gi tn diagrama din fig. 3~23. Observatie. Literatura do specialitete indio& foarte multe formule ‘empirice. Printre acestea, pentru determinarea coeficientului Cau fost. foarte riapindite in practica proiectéri, pind in ultimal timp, formulele To Bouin, tle Tal Gangulit-Kutter, Siahning, ete, Dele publicares fore ‘mulet Tul 'N. N. Pavlovschi, formulele anterioare gicau plerdut din impor- tan{a gl pot fi considerate ca Invechite. Indicdm mat jos formule prof. F. Gorbacee, care deyi mai veche, ined iu gi-a pietdut Insomnstat Ihidraulick gi & canalizari. ‘Trebue retinut faptul ed cereetarile pent rea unel formule mai precite de determinate & coefiesentulni C continua 5 atti, Dam mai jos formula prof. V. N. Goncesrov, in care, pentru prims ard, coeficientul C a fost Iegat de jofiunea de srugoritate absolut, cum Si une dintre formulele cele mai noi, care poate aven o larga intrebuinfare, Jn practieg, gi anume formula prof. I. 1. Agroschin. 80 Andreptar pentra ealevle hidraullce — 6 So Be £4 Le i Z 810.339) 0,348 201 0,308, 0,264 0240 0,208 Tabela 3-7 0,246) 0,285} 0,225] 0, 0,247| 0,258} 0,268) 0.278 0,226] 0,235) 0,243) 0,251 0,261] 0,273} 0,284) 0,205 0,217] 0,294) 0,310) 0,323) 0,326 0,209) 0,312 0,283) 0,207] 0,300) 0,323 0,268) 0,280) 0, 0,186] 0,192 0, 0,30: 75) 0,1 0,206) 0216} isi 0,269) 0, 218 0.28 232 0,247| 0,261 0,275| 0,28 2 0,190) 0,199} 0,206} 0,221] 0,236} 0, 51 0.210) 0,228} 0,246] 0,263) 0; | 9.208 161 0,168) 0,238) 0,254} 200} 0,216 0, 0.80 {0,196 0,21] 0,277| 0,241] 0254 1,09 0,199} 028 80} 0,192 0,204) 0,218 0,25] «235 174,188 oni 9, 300 | ow 5.00 02140; 0,204) 0,221 0,186) 0,199} 0,212] 0,224] 0, 040 0,60 150 200 165] 250 st ot on 182], 179}, 169, 0,162} 0,168 o,t ou 1189] 0,197} 0,10 0,194] 020 0,180] 174) 169) 0.161 148} 0,156} 142] 0,145 0,1 71) 0,186) 1690, oanilo, 0,168) 0 1157] 0,165 0,174] 0, 0,163) 0,171 0,161, on ox ot ° M Mt 0,152 0,159] 0,169] 0,173 62] 0,161 49) 0, 154] 0,146] 0,152) 0,142 014 132] 0,135} 0,132] 01 01280, slo, 01 Mt 31) 0,144} 0,150] 0,1 40} 0,190 0,140 on 0. 141] 0,149} 0 Valorile exponentului y, dupi fo 04131) 0,142} 0,4 29) 0 138 127] 0,134] 0,1 0,133 ou 0.60 | 0,129] 0,139 0,147] 0, 1,00 | 0,129) 0,137) 1,50 | 0,128] 0,139], 2 0.30 250 300 24 oo 020 82 Vatoarea eocticlentulut de ragozitate n, dupi acad. N,N. Pavlovscht Tabela 28 7 — x | tae ptr . 1 | sopratee acon cu email seu anal Scanduri ou foarte multa. ingrijire| 909 | tut -enouiaik’ ain “eiment cura! cpio | 1009 3 | ‘Tencuislé ‘din ‘iment (1/3 nisip). Conducta noi din veramicd, fevi din fontd gi fier, Agezato gi Imbinate corect we 4 | Scindurt Aegeluite, bine tmbinate Conduete despa, in condifit normale, fica] incrustapii vizibile; conducte de. actrgere |, foarte curate, betonarea foarte bunt. 12 833 ie din pistra cloplité, zidarie din i ida, foarte und, Conducte de canali-| oon 909 2are In eondifit normale Conducte de aps, pujin murdare,” Seandurl negeluite si imbinate fri deosebita in-| erie 2") aos | 769 6 | Conducte iniedose ‘de atiaéniare 3 cona vare;_tidatio. din oframidsy in condi Pilots canale ain beton, tn. condi mpl 4 7 | wider hrois” din’ carats; idatie Dinted (necioplita, cu auprataya bine exe futate Si on atraal de fundafo din pia ips hina ageant. Condte foarte nurdare Fol do cort, agczate pe grinni de lem] G01 | 667 8 | Zidério obignoitd'din moloaney in stare set fcstoares aidinie veehe "9 streath, di cirimidd; betonare neingiiith = Stned noteds, fone bine prelucr 9 | Canate ‘eoperite eu un stntt gros gi stabil dle ml; canatele- tn Ioees compact i lets compact. mérunt, scoperits eu | iculs continnd de namol (in plus, se in condifit exceptional de bane). | 0018 | 555 ii, sien din pes ai at in pietre mari; pavaj dia bolovsnt Capale'in stn, bine executate, Canale 9 loess, petri compet, pamink compact acoperite. ct pelicula de” ntmol tare normals) a 11 | Pavaj din piatre mre, iectoplité, ‘cot {art pronunjate; canale tn atdne’ ‘eu | Drafaja. mediocre pretucrats; canale I felt compact Canale in Jen pte Damani, acoperte cu. 9 pelicale Sisco inate ‘namol (pe alourlIntreruptt oor Th oor7 588 10 020 50,0 83Continuore tatela $8 x | een foe | 4 Copal. pas pd ale ncn tne de intreqire 4 repaayie omms | 445 12 Canale mart in pamant. In condifii mijloc ie oF | ge atrfinre gt reprafe Welle la im condi bute, Raas'g bial, fn con Aig favorable curgere hier, cra fark vegetatic importants) 0025 | 400 13. | Canale In pimént: mari, fn condifit proast« de intretinere; mici, in condifii medit | 00275 | 364. 4 | Conse’ sau, condi relat rele (a ‘exemplu, parfial scoperite eu ierburi ac ‘vatico qi Bolovant sau cu iarbé mare Svdnd maluri prabuigite, etc.) 15 | Canale si rduri, tn condifii de tntrefinen foarte see gi ew un profil nesegale Infundate considerail Ga pietre, Plante aevatice, lens nee me] 35 | 286 16 | tdem, in conditit exceptional de'rele, bw uit de suined gi pitre mari in albic, re Adc deve, surpiri si denivelii, tetie| 0040 | 250 ‘alorilo melt ale coeticlenfilor de rugozitate, pentru albit naturale (T260.2) Tabele 3 ba astern se Vaasea 1 | Atbii naturale, tn condifii foarte bune (cur ‘albii curate de pimant, eu scurgere liberi)". . «| 0,025 2 | Albit ale cursurilor perinanente de. cémpie, in’ special ‘le raurilor mari st mijlocii, in condipit normale ale patulul gideseurgere ee ') Deore variety alblilor, ale cror coeficiny de ragoitate, iru acevasi porfione, rariend tn fancfie de. gradal de umplere aa de TijiToctor, peatra a determina plerderile de apreina tntr'an curs de aps, {athe as fie float coeficionfl do ragositate stebiifi im urme cercetirior irogcolague pe sen, Dachau ern aie do crate! estoral eo tiderat, pot fi folosite datele obfinute Sn alte aectoare ale réului reepectiv, ‘le altorraur,aflate Tn condifii saloage cu celo alo aecterulul studiet ‘Atunci cind nu exists studit pe teren, pot fi folosite pentra fazele i fiale, velorie mijloc ale coefieiefilor de rugenitate din Yabela 3-9 (al- Eituied dupe Seibni) 84 Continuare tabela 3—9 relativ curate, ale riurilor de ses, aflate in con- ‘iii normale, sinuoase, cu oareeare neregularitati in Seurgeres ape, sau rior! rectilinii, avind_relieful heregulat (portiuni putin adel, gropi, uncori pietre}. Albi regulate, din pietzig, aflate In bune condifii, in partes lor (nferioara. Albii de pimint, ale riurilor pe- Hodiee (albii useate) in bune condifii de scurgere.. . Albii ale riurilor mari gi mijlocti, puternic infundate, sinuoase, partial acoperite cu vegetafie, albil pie ftroage ca seurgere neregulat vn es es Albiile majore ale rdurilor mari si mijlocti, in stare bund, fncoperite ou vegetafie (iazba, tufigurl) os |Albif sinuoase ale cursurilor de apii periodice, puternic Infundate, ATbiiacoperite eu vegetafie abundentd, Abii majore, 1m stare rea," acoperite ou vegetatie abun- denta (tafigur, arbors) i evand mai multe braje. ~ Portiunile ca praguri ale riurilor de edmpie eu bolovani ale rdurilor de munte, | Hikers a‘apei neregulata ‘Rauri i albit majore, sbandent acoperte ou vepetatie, Su acurgere lents niu gropt mari 9f adénoi, Albi ShonterSeu_scurgere rspidk, serafie 4loglinda ape Hevegtlata (atropi de ap aroneaft in fu) ew = = ANDi majore, Is fel ca cele deserise fn categoria precedent, ‘dar cu sourgere neregulats, golfuri, eto... [Albii do munte, ou cascade, ou patul sinus alestu ahovan us eareade, acrae tat de pte cat ope ip pierde traneparenga gi capata o culoa | GinBuat! Bitmeis spomotulapel doming toste: cee alte suneteimpiedieind convorbirile “ Rauri de tip mligtinos (vegetatie, all ‘pimant erepat, in multe locurl apa aproape stitatoare te,)- -Albii_majoare plduroase, cu spa{it mari fare Sseurgere, adineituri locale, Tscuri, ete... - ~~ ‘Torenfi, ou albie mobili, formata din noroi, pietre, eto. "AIbIi majare fark comunieafie, In tntregime Impidu- rite, Malurile buzinelor naturale " : 0940 0,050 0,080 010 0,138 0200cat mi ‘Valorile coetictentulul C, dupi formula acad. N. N, Pavlovs 1 c-tp fn care y = 28)-0,13-0,25()nr—-0,10))7 (in unitafi metrice) oa | ome | oar | an | wes | ooo | ws | ane mn ee — T T 43,4 | 35,7 2 20,2 | 17,3 | 15,2 aon | oo | oo | oem | acs | ome | ous | ano Ba] Soe | 33 | 280 | aoe | 79 | 38 2) Be) a) Be) 1 | ealarlele le ls ee) | Gh | Ba) 28 | 8 | ie si) atlsz) alae le [me |g fr) s/s] 2 Br) ga) | we | | ae | 672 | 543 | 381 | 306 | 224 | 173 | ise | in2 526 | 453 ws | 243 | 27 | 184 fo] ae 688 | 558 | 395 | 326 | 23,5 I 47° | 121 5 | 21, 19,1, AB) ae | | Be PPE mp | 595 | 427 | 388 | 262 | 208 | ise | 86 $B | 384 | S18 | 208 | 225 | 197 737 | 64 | 436 | 35,7 | 26,9 21,3 ITA 145 47,0 | 30,9 | 32,0 | 266 | 22.8 | 20,0 wa [ais | ase | om | ge | ate | om | ie ae eae ae 15 | o21 |.402 | 371 | 283 | m5 | 8s | iB Ba | Be | 38 | Bo | go | ne Ho | Be | Go| Me) Be) ee | ib | ie #3 | Be) ao | Be ae | Be ria | oss | 2 | a0 | 3 | 30 | Hs | Is UB | 488 | S60 | Boz | 250 | a9 8 | 48,6 | 40, 311 1 52.4 | 445 | 356 | 29,7 | 255 | 22.3 Be] ge) ge | 93 | ut | a | me | ne #3) BS) 22 | 28) BB 820 | eas | 59 | 425 | 331 | 269 | 226 | 104 540 | 459 | 367 | 306 | 262 | 230 831 | 695 | 519 | 435 | 340 | 27s | 234 | 201 0.65 bh7 | 46,5 | 37,2 | 31,0 | 28,6 | 233 841 | 704 | 528 | 444 | 348 | 285 | 240 | 207 0.70 BA gh at 2 a at 853 | 14 | 537 | 452 | 355 29.2 | 247 | 21, om % ¥ ” 860 | 722 | 585 | 480 | 362 233 | 219 090 s7g | 494 28 | 281 | 246 868 | 730 | 552 | 486 | 369 | 304 | 258 | 224 100 588 | 500 | 40,0 | 333 | 286 | 25,0 883] 745 | 565 | a7o | 330 | 313 | aoa | dae 410 8 | 508 339 | 200 | 254 894 | 755 | 575 | 438 | 380 | 323 | 276 | 261 120 6 513 41g | 2s | 238 76,9 | 588 | 500 (33,3 25,0 130 as ae eee re we ee | ae |e a2 | 22 tka | too | gra | 528 &: | de | Be a eo | Sat | 480 | Sed | gat | er 957 | 83 | 629 | 540 s67 | 317 | 280 30 es | 583 | ago | ae | 33 | 21 913 | 829 55 SUT | 32,71 289 3,00 706 | 60,0 | 48.0 | 400 | 343 | 30 we | ets | ss aa | sr.) ae am es | sie | 3 | din | a2 | Ss a) S| St |) | a ae 2 a] G8 | Ba | bs | 83 i 3/8 in| St Sho | fsa | Sti | 3 | Bis ws | ta | 33 ae eo | soa | aaa | age | 74 | sor 400 | 1081 | 926 | 735 | 25 436 | 331 | 339: 15,00 928 | 789 | 028 | 523 | 19 am ims | et | me | as fae | ae | a | ae 86 87+ dupit formula Formula prof. P.F, Gorbacev, pentru lungimi Iuate tn metri: 70 Tabela 3~12 J , Se tntrebu om | os | oun | ests} go nalizivilor Valoarea coeficientului de rugozitate a se da in tabela , ‘Valorile coeticientului de rugozitate @ din formulele Tul P. F. Gorbacey (pentru cantitigi luste in metri) oat | 712 | 653 | 508 424 | 330 | 23 243 | an2 46 | 778 | 959 | ore 428 | 343 | 2a5'| 245 | 214 os | 7353 o17 Conducte din fonté, noi. | 0.04 1 oro | sez | 718 | 665 Be | rs | 310 | 208 | 253 2 | Sonduste de'alimeitare, curate" <= | os PEE AEE EAE ; Sree, e dso | af0 | 736 ‘Hs | 363 | 318 | 213 | 238 4 | Sondnote de sanalinare ied b i uo og | go | 743 | oo a8 | 387 | 3013 | 277 | 242 Catt ice ae pi ive ai‘ | as | so] 73 | 99 4g0 | 992| 326 | 280 | 245 6 | cannte ci albie epwiatd de pimint m5 68 | goo | tr | uz 85 Bo | 283 | 208 $ | Rtn obigmsie aa ant oo | 999 | tao.) 714 300 | 400 | 383 | 286 | 50 § | Ritri care’ teansport ‘etre. saw paternic scoperie “et io | 937 | Tae Bro | ans | 380 | 291 | 255 ‘vegetagie ; rere | 28 aig | 415 | 346 | 296) 25.9 . i 1,40 97,2 | 82,3 iT Formula prof. V. N. Goncearoy, (1938) ntru lungimi luate 130 | 986 | asa | 775 542 | 434 | an2 | 340] 271 an meratle Pre! + (1938), ponte Tungimé luat tm | 98 | &8 | ms 385) 485) $5] | aes Ve | Be | 8 | ee 30 | 8 | 38] aia] ae 196 VR | Wat] 8 | at $5) 485 | ars | Sat| at . - , HB | S| a8 | ae 833] 83) 5) 33 | Ba a 200 | sot | asa | sat ars ato| 383) 228 | 287 Sn cate ¢ este rugozitaten absoluta, tn m; 38 1h | St | S| 49 | $3 | 83] 33 its rogoritaten sbeolath 3m fags | wi) ge 33] Ge | aa| Be fn in 28 | (er | ast | Ss $8) 1) BI sre] 38 a a 38) | tier | Sts | Sta Ba] as | Ae] se] ae Cantitat corespunde coetcientului de sugozitate gi 113,3 95,8 | 29,0 62,33] 49.8 | 41,5 | 386] 31.0 19,6 3,50 AN 9 9, 64,2 | 514] 42,8 | 26,7 | 321 entru formulele mai sus indicate ale academ. N. N. Pavlovschi ga | mea | me | aa | 28] oa] a) 8] 2a | penra, ore dom. NN, Pasta $3 | ts | tase | aes | Tas) oro sig) ao | 3s) 38 Pestru determinares lui ¢, ae utilizeork tabela 914, alek- \ | 1 ‘auit de prof. VN. Goncearoy, in colaborare eu ing. G. N. Laps 88 89Valorile coetietentulul de rugozitate 1 st ale rugozitafii absolute ¢, pentru perefiT de diferite feluri, dupa V- S. Goneearoy *) abel $18 cnn z ‘Caracteristica albiei ‘tafit absoluse a em 1.) sapteorepiona de ede (ne cofczeaerariana pete oe statis ie ae me ‘bine executati) . . . 0.0005 0011 stare buni . 0,0005 -0,001 | 0,011-0,013 2 | Suprafetedin metale feronso, aflate fn stare normald, cu mick fnerustagii Sghiaburt de Tema, de. sednduri alte, yeaa tranevernl,Tenct 6.0010 - 0.012 | Q.013- 0,015 3 | Jghiaburi de seanduri_negeluite, Jghiaburi gk conduote de lem, wza. > te. acoperite cu un strat lunecos ide. beton cw suprafaja.neregu- eu tencuisla veohe si miei stri- cheiuni. Betonare bund. Zidarie brats ‘de cirimida. Zidarie “de piatra ne- loplita, ou 0 fafuire Ingeijita. --) 0,002-0,003 | 0015918 4 | Cansle dropte, bine exeoutate gi fr tropinute, de cdramida gi pamé argilos, sau din alte feluri epi ‘ant, acoperite cu_un strat conth de nimol- Albi regalate, cu fund hisipos. Canale betonate rugoase (tor: erettte, eu tenculal veche, tusata). Zidarie normala de_piatréy in stare bunt, Zidirie vecke, stricati. Ge. obramids . Stined neveds, bic reluerats oe o.005-qo10 | 018-0020 1) Agroschin, Widraulica. 9 Continuare tabela $1 steer y 5 | Albii rogulate de pamint, cu alu: | viuni i nimol, tn store buns, fara coijuri pronun{ate gi gropi. AIbit de ietrip $i prundi ia “50 mm. Abii betonate, avand auprafata as pri i notencuita. Zidarie bruta, de plat sparta. Pivaj ine execitar Panale executate cu Ingrjire Instances | 010-002) | ao10- 02 6 | Albi de picteig. AIbii de pama sau pietrig,” cu holovani pe fund Suprafete do pamdnt arate 91 grapate Canale “in stinciy avénd suprafat mediocrd prelucrats. Pavaj in. stare 002) 9040 | 0020 car 7 Albii de pietris gi prundig, in stare reas AIbit do Bolovants Ath de" pimdnt sinuoese, ou eropi: Pav] ‘eel ai deteriorat, ‘Povey. de. patra parts, cu coljurile pronunfate 040-0080 | ao27—o.3t Formula prof. I. 1. Agroschin (1948), pentru lungimi luate in metri c 17,72 (K + 1g R), unde R este raza hidraulics; K —un coeficient, @ cirui valoare depinde de rugozitates peretilor eanalulu Cocfieientul K se caleuleaz’ eu formula: 584 K . (3-53) (Valori Ini K sunt date in tobela 3-44 a gi 314 b) Observafie. Prof. T.T. Agroschin limitea2k folosirea formulei 3—52 numai Is domenial patratio al rezistentelor. o‘Valorile lui K pentru cantitafi luate in mete, din tormula Iai TT. Agrosehin, in funofie de valoaren eoefictertulul de rugoritate n Cont'mnare tabela 3-4 Tabela $16.0 —- —_______=_Continuere tetele $= th a Carat spree ai rie. ester: [YN CM atoaen ma KL Me catego [MIRE RE lvaosen te, _ Fela ain REE 0G Toman abit ain tala Sent $6 rma then a Bombe ain or) is wey (emits aa) : ‘ermal 8) nducte cu sudura facuti astfel ca marginile ai se a0 Girectia axiala gi tmbinate ew patra rinduri de ni I j ’ 4 td | Dae turi fn interior " ae 3.45, 2 we ue | 5 0013 433 1B 00275 2.05, ' uncon tc 310 at el yore 7 | g | See | teh] | ae) PR a oe cee mien Fenamiench $ | toe | |) aia? | tat SS mer oes Pesta 8 | oo | 332 16 0,040 1a i est coadace voit oh rognite,valoaren cosientts K se reduces aorta K,propuse de prt Ke .Axzoseh penta formal (8.52) . IML, Conduct de teow Tabela 314 & fa) Conducte de beton, formate din tronsoane scurte ei _ - nian vince naingnag Mon fermate din te 390 wi je Se Gatatse SS iton fms intimin’ dbipinte; sc | condi re ontina te tee S 40: —_e 1 cont ac bon cena ee ant onda turnate continu, in cofraje metalice 455, vecrcrs tenet " 4 f) Conduste na . c) Dup& 10 ani de functionare 4,00, | - gamle tome, Ey 1. Terma stance u , Bra er ee ome toe ace el scant sue prs cast avn de weal Mn ° ate | a9 sn lan eux et a te my cane fur cu‘ctjurtwnbite 4h prononiie? © | HR Se eee ee aa eee Cute eae teen at” il oes a pein suprepuneresmarginllor, cu'un singur rand de nical ta : 1} een, regs 1 THESE ead nace Se ail a dtechadin | 435 aaa oo dg ner de en dei rie toe, amas outa, ew en eugene 111. erent nisipnse Na sae bos a %e) Nisip mijlociu gi marunt 250 » SIE mules ot = Eecatetcatien supra IV. Terenuri argilonse a) Nisip argilos ‘Sratla nisiponst oe) argila V. Terenuri macroporice (Loess-uriy cele hati en iin a, $a atte 2 Ene AR Al Bam ten, eb o oars So a te ina dt ecoen apeaaste ‘54h Buia un tat gosto, slgre YK we‘acne ca 9 nde tl do ado ete complet, gi ot fof, chad acy ete complet,” Sin chaos SEE A SE, Peet co Tb ind epaia devas asoach cles Sy ain tern, oe sade in Albi ciptugite 1. Conducte de ceramicd a) Carate ) Cu aluviuni do fund II. Teneuiett cuial de ciment . ILL. Captugeti de beton ‘ 5 iaton ted, dirk asperiti provenito ints ga cof ne: geloit ) Baton ragor, cu wre de coe dat ssatisfacdtoare 1) Betonave feuis brut, ou’ asporitati vial rostirile neastupate sexi sale ne 10 fica i 94 yntinuare tabela 314 ito 470 470 350 aie IV. Captugelé toreretate Continuare, 4) Suprafefe drigonite cu 0 perie de sirmi de ofel . 315 1) Fara drigeuire Sees Lill | 295 V. Capingeli de piawra a) Zidarie de caramids, smalfuita : 440 }) Zidarie de cardmida, cu rosturile bine asiupate 395 ©) Zidarie, de carimida, cu rosturile brute. 330 ‘t) Pavaj de bolovani, cu ‘mortar 250 ) Pavaj de. bolovani, firs mortar 225 £) Gabjoane 210 £) Clptagen ‘de, patra opiica 370 ) Anrocamente de" piatré. 199 Oberati: 1. Deed sie sunt soaoae, se apick ladkafile dua panel 9 al obserailor Ee canst prema magi, 9 wade di A wales 1) Reaistenfele local Pierderile de presiune se determing eu ajutorul formulei: @ in care t este coeficientul rezistentelor locale © — viteza medie in sectiunea si- tuata in aval de obstacol [in sectiunes 2-2 (fig. 3-24). Dack in mod exceptio in amonte de obstacol, 1, in formate woeut Tuer 86 medic as REZISTENTE LOCALE conducte forjate Fig 534 Observafie. Tn fy se cuprind atat pierderile pe lungime elt i pier derile loralen propria sae. Ineravat, perderie. per Tinglawey din’ caus prcursulat scurt, sunt fonrie miei ele fe ingiobeats th prendrile locates, (8-55) se considera vitera Dreeizeuzs in tod special 951. Lérgive brusea Pierderes (fig. 3-25) LE de presiune, 1a o Mirgire bruseii a eurentului, este | 355) i Valoarea covfici tenga § este data in tabela 3: Tabela 8.15 sf ro | ’ 2. Ingustare brused (fig. 3-26) 2 7 La o ingustare brused a curen- ae Fs tului, pierderile de presiune sunt mai oi Dupa detel PLGT 2 Li ‘decat in cazul lirgivii. Valoarea coeficientului de rezistenta depinde de raportul 22, adied ¢ =f () Fig 326 [v. tabela 3—15 4 96 al central de aero-hidrodinam: 3. Intrare in conductés (fig. 3-27, a si b) (396) Daci muchiile sunt ascufite, se ia t = 0,50; cand muchiile sunt rotunjite, iar intrarea este hidraulica, $= 0,20; pentru o intrare perfect hidraulicd = 0,05. | a) , =u 7 == Fig 3-27 Pig 328 4. Tegirea din conduct, tntr’un rezervor de dimensiuni mari, fntr’un rau, ote. (fig. 3-28) Considerdnd vy = 0, pierderea de presiune se determina cu formal : yo ee (e—87) ‘ 2s 28 Considerand, pentru cazul dat, hy = , coeficientul de rezistent& este © = 1,00. ze 5. Diagrama in interiorul conduttei (tig. 329) : ae (3-38) hy = 375 iw eare t= /(2)- Din cercetirile FAGI (v. tabela 316). 5707 t ( 4. 00 } cy ee Indreptar pentraealeute hidraulice — 7Valorite tui ¢ in tunetie de Tabela 3-16 ons | ax | a2 | 9 fon 05 | 08 |a7 | 08 | 09 10 [oro] 245 | st sea] 82) 40 | 20 | 097 | oat jogs) — t t Fig 329 Fig 3—30 6. Coturi a) Cotire brused cu un unghi a¥l Dup& dately Promstro} sunt indicate in tabelele 3 ove), valorile coeficientului § 7, 318 si 3-19. Valorile tui ¢ in earul dy== ds, in funefie de unzhiul cotulu, pentru conduete eu sectiune eireulark Teta 8-17 | [oT | fieiental de reais enh, ¢ ) Tnstitatul de proiectare s construcfiilor industeitle. 98 Taloritecoetitentalat de reristenf gin amcfie de amet, aun cot bruse de 0 _ ae : sme] | = pe fete cate & ma | a) |e | aes b) Got curb de un unghi a (fig. 3-31). «La conductele de sectiune cirou- lara, valoarea coeficientului $ poate fi determinate ou strat formulei: sf 131 40,108 (5 a) + fn care § este coeficientul de rezisten- Fig 9-31 4A pentru a = 90%, ale c&rui valor se dau in tabela 3—20. YValonrea coelctentului ¢', pentru diteite valort ale raportulut mm Inn cot lin de 90° Tabeta 3~ 20 os | ee | as | oe | or | on | op | 1 | vo ous | oa | o29| oat | 065 | ose | sat | 198 Dupa datele lui Abramoviei, #) pentru conductele de seoyiune circulara: += 0,73 /(4)o1a, ) Din ,,Hidraulica-+ Ini Lattgenoov gi Lobacer.in care Reste raza de curburi a axului conduct d — diametrul eoducteis a— unghiul de deviatie Valorile funeiitor (2) si @ (a) sunt date in fig. 3-32. Wh ea ace 20) aus} ae 208 aoe! rs Fig. 3-32, Uneori coeficientul de rezistenya in eoturi se ia t=flae, unde t/ este coeficientul de rezistenfé pentru un cot curb de ur unghi @ = 90° (dupa tabela 3—24); f (a) — coeticient care tine seam& de unghiul @ al cotului conducted (tabela 3-22). i FR __vara de enn Valorite tai ¢', fa funefie de raportnt_ _ raz de enrberi_ ® Hie de raportal T= —Ganmetral conduct abe 3-2 7 + [10] 15] 201 20/40] 5.6 60] 20] no] so] 105 S masinwm « ss[o70o4e[us|asy bea lnc0|a0|a60 cea”. shasta basephehelhekekabe 100 ‘Valorite tut f (2), in fanefie de mArimen unghiulat ta *" al cotulai eonductet teu a Tebela 322 i@ 1,33 pvofoss pas on pasos}. 13}. La calculul cu aceasti formula a pierderilor de presiune in cot, pierderile de Tungiins ta cuprinsul cotulal trebue daugite In celelalte, cu ajutorul formulei generale : y= te, 02g » care U este Lungimen axului eotutui Pentru conductele de seefiune deeptunghiulard (tig. 333), conficiental de rezistonja se determina cu formula sg Fao + 3,106 ( sa y" dupa tabela 3-2: Dupi prof. A. 1. Miloviei ) 22n4( 0 + sin a,), Valorie coeticientulul ¢', pentru diferite valort o cot de: ale raportutut 2, tn un eat de 90° Totela $23 4 02| oa | os | os as| az | os [one Jose oxo | os 038 [oss va a | 1) A. T. Miloviei. Zona moarti dintr'vn eurent. 101in care b este lajimea conductei tn planul cotului; R — raza de curburk a axei cotul q =a — 90°; aici a este unghiul total al cotului; n— numérul de unghiuridrepte din unghiul total derotagie: 3 —se ia din tabela 3—24. Valorile tai ¢, dups formula lui A. 1. Miloviei, tw un eot de 90°, entra diterite raporturt atein 3-24 He | ot | om | oa | oas | aa 02s | oa | os | 7. Lagorea canduetlor prin cotui cu un unghi de WO” (ig. = fh ewe) legac (Le az ko Ter a Ca I Fig 226 me 8. Vand (fig. 3—35) Coeficientul de rezistent& t depinde de raportul Wis, 8-88), aod de gradul de deschidere @ vane, (v. tabeln 5. . ‘Valorile coetictentulal de rexistenfd ¢, tn tunofie de gradul sh deme 7 fn cate a, este auprafnta de deschidere a vanei Tadelo 3 sa | oe | 78 0,886 | 0,740 | 9,609.) 0466 | 0,315 | 0,159 26 | ost | 206 | 552 |1z0 [78 102 9. Ventil circular (fig. 3—36) : Cocficientul de rezistenti $ depinde de unghiul a (din tabele 6) Valorie coeficientului de retistenfa ¢ al ventilului eirewlar, fm funefie de unghiut « Tabeta 3—26 Lele |e |e >>) wn | ow fume as | an | oa | [or [a [a | om | var | x6 sie [ue [ae | m | La o deschidere total a ventilului circular, coefieientul de rezistengi depinde de raportul dintre grosimea maxima a venti- =o Tf. =e Fx = Fig. 3-36, Fig. 3-37 lului a, gi diametrul d (fig. 3—37), v. tabele 3—27. Se poate considera ‘Valorile coeticientului de rezistenfi ¢ al unul ventil eireular, nee [= [= [= |= : | -o10 | o70-a16 | eno 025-085 103lL 0 deschidere total a ventilului, lipsind indieayii asupra specificului,constructiv, se poate considera ts 0,10 40. Robinet (numai uneori «op») (tig. 3-38). Valorie t sunt cuprinse in tabela 3—28. Valorile coetictentulut de rezistenfa ¢, in funefie de unghiul de - rotagie a Tabeta 3 28 [ree a ae AL. Robinet cu garnierd (fig. 339). Volorite lui $ se inn din t abela' 3-29. Moone Sj SS Fig, 228, Fig. 3~39. YValorile coeficientuhit de reristenfi ¢, in funcfie de unghiul de rotafie Tabeta 3-29 | we | wi o| ef al : >> [=| 32 | 46 420) e20| 900 | 12. Ventile discuri Cocficignfii de rezist de consteuctia ventilelor 13. Pierderile de presiune in ramificafii (fig. 3—40) Uncori! se considers, cu aproximafie, c& pierderile de pre- siune, In trecerea Tichidului dela prima sectiune Ia a doua (rami- 104 sunt diferith gi depind in intregime ficatie}, sunt egale eu dublul valorii presiunii cinetice din a doua seepiune, adied: - , 2 i fn 2g deci, coeficientul de rezistenti este Ce 2M Pierderile de presiune, in porfiunea dintre prima gia treia seefiune (adie& in Tinie dreapta), sunt Fig. 310. deci presiunea statick py, din prima sectiune, trebue si fie egal ul presiunea statied py, din a treia sectinne. Pentr diferite forme de ramificatii, coeficiental de rezis- ten § este egal eu valorile indicate tn fig. 3—4l SLSYLIL LE as rT Ye 1b ve TB ae M4. Vane ac 4n care d este diametrul extremitipii minime a stavilurului, m. 105 /. NO45. Conuri de trevere (fig. 3—~ Coeficientul de rezisteny& al porfiunilor conice divergente ale conductelor depinde de unghiul a (fig. 342) 2) +k rs 0,12 — 0,20. ) Rezistenge locale, in albit doschise 1. Pierderi de presiune in gratare (Cig. 343) Pierderea de presiune se determina cu ajutorul formule’ ge~ nerale: incaretgeste coeficientul de rezistenta (produsi la trecerea apeé intre barele geatarului); *—viteza medie, in amonte de gritar. Dupa cercetarile VODGEO?) (A. R. Bere cientul de rezistenti ty se determing eu formula nschi 1939), eoefi- 0,504 pentru bare dreptunghiulare; 0,818 pentru bare dreptunghiulare, cu marginile de intrare sprijinites = 0,182 pentru bare in forma de pan’, cu marginile ro~ tunjite; s si 1 —grosimea gi lagimea barelor (fig. 3-43); 6 —lumina gritarului, @—unghiul de tnclinare al gratatului, fafa de orizontali (fig. 344) 4) Institutul uniousl -de--cercetari gtiinfifice pentru api, canelizare, construcfii hidrotehnice si hidrologic’ tehnicd. 106 Pentru simpli 1 ie is iplificarea caleulului coeficientului site diagramele din fig. 343. 1 Say pot fi foto "Coo ab fabeed effet ze oll Re ~ Sop 9 een Be | ‘oo bare Be I “ . oY | w ‘ ; — Ty see tha, a8 S08 lal: Lag a oo) Cararardacweas Fig. aia 3—46), edt gi tn cazul irectia curentului (fig. 4,45) cocficientul de rezistengh se determinti, ce aproximatie dupa vechile metode, in felul urmitor: Gand gratarul este agezat normal pe. direct (ig. 84), se considera ck valonten easton: Greene 02) sine fn care B este un cocficient care depi ; cient care depinde de forma barelor grata- rului gi se in din tabela 3-30 i fig. 3 abe 107ental § Tabela 3-30 ett epee a T 2 | az | 183 | sor | 109 age | 076 se) 1 | AE: Fig. 46 Fig. 845 Cand geitarul este agezat oblic faf4 de direetin curentului (fig. 3-45), coeficientul fy, pentru bare de seetiune dreptunghiu~ Jnsd de 10270 mm, se ia din diageama din fig. 3—47, tm funetie de valoaren anghinlui g, pe care fl face curentul eu grétarul Observatie. La proiectarea gritarelor pentru, refinerea gunoaielor, vitezo We seursene # apel printre bage trebue si fie suficient de mid, pentra te'si nu impiedice curitirea geatarelor in timpul exploatarii. ‘Prof, F. F. Gubin recomandi urmétoarele vitere de scurgere w apet pprintre bare !) 1 La intratea epei in camerele turbinelor, direet din bieful amontey sila intvaven ape in canal au eonduete, dack apa vine din bazinul de echi- Flora, viteaa ae ia dela 0.9 pind la 1,2 m3. TATE intearen apei In prige situate gub apd, tn functie de accesibil tates piateuaren lor, viteza se ia dela 0,25 In 1,00 m/s ‘Baemple, La wana 4 din Voibor, © = 0,8 m(s; ta uzina hidroelecteiea de pe Nipra, ¥ Distantele admisibile dintre bare se iau in functie de di siuvile paletolor turbinelor, In cazuil turbinelor mari, la, care @-> 100 nes, distantele dintre bare se marese pan’ la 100 — Ti me 1) F. F. Gubin, Centrale hidroelestrice, Gosenergoindat, 149. 108 le urbinele eu palete tn forma de ‘cups, sunt necesare distanfe miei, uncori de numai 10 mm, Distanfele dintre bare ‘turebue stabilite de comun acord cu fa brica de turbine. 2. Pierderi de presiune in curbe Formula prof. -A.1. Miloviei pentru sectiune dreptanghiviar’ Fig. 1-47 Fig. 338 Fig. 349 fin care b este lijimea eanalului; R= radii de curburé a. axei vanaluluis 109hn — wumarul de unghiuri drepte cuprinse in unghiul de ntagie total a; a, =a Wn; vite medie, 2 Pierderea de sarcina hy se determina ou ajutorul avestei for- mule gi se adauga la. pierderea pe lungimea curbei, In felul a- testa, pierderea totala de sarcina in canal, in euprinsul curbei, va fi Observafle. Pierderile reale nu depigese, probabil, pe cole rezultate ain tomate MAA aovie | SPN PEND 3. Pierderile de presiune la ingustarea canalului 1h (fig. 3—48), se ponte considera c& Shnte = 0,0 — 0,10, Lu 0 trecere cont in funetie de unghiul de convergen& « intrarii. Ciderea nivelului suprafete: libere, In acest caz, este: [vse Cy Observafie. Le trecerile curbilinit continue (Ia epilele de intrares ale sifoanelor, sau Is alte constructii), pierderile de pri ‘neglijabile. tn practiva, La proiectarea canalelor mari, dror adléncime seo m git care vitezele na depagese v ~ 1,0 — 1,3 mn, se pot noglija Teziatenele cate ina sanere Ino fogutarecontinad de aeciane, cx conde a'mnmarul acestor igustiri si-nt depageascd 0 Ingustare pe 1 km de cans] La o ingustare brusel, fird zon& de trecere (fig. 3 — 49), si cdnd se produce contractia vanei de lichid, se" poate aplica, iproximativ, aceeasi formula ca tn cazul ingustirii brusce la siw=e(22)s area, este suprafaja sectiunii transversale, in canalul eavaly; ‘Oy — suprafata sec}iunii transversale, in eanalul ¢amontes intr — dupa tabela 331. 110 4, Pierderi de presiune la o largire a canalului La o crestere brusc& de sectiune, pierdorile de sarcini sr pot stabitf cu formula’ eT al et 3 - “): Cresterea nivelului apei in aval, fay de nivelul din amonte, este: fl — 9) , 8 Cand exist o porpiune de-trecore, pierderea de sarcin& poate fi luati, aproximativ, egal cu: in care Eeste un coeficient, a cirui valoare variazi intre 0,2. gi 0,5, gi depinde de portiunea de trecere; Guay — coeficient de rezistengi, care depinde de forma oy porfiunii de treeere si de valoarea raportului St ; ey] ut©) Valori aproximative ale coeficienfilor de rezisten{a Se pot considera urmitoarele valori pentru cveficientii de rezistenta local Intrare tu conduct cu muchii ascutite & Intrare in conducta eu racordare Largire bruset (dp> dyiece vee Con de trecore (dy © 2dy) +e Gon de trecere (dy 0,5 Got bruse de 90°". Got eurh de 90 6, Tesivea din conducta sub nivelul apei Ventil uregiMe weve Vani, desehis’ in Diferite robinete, desehise in intre- gime .. Ventil de absorbtie, avand bornele nformi de disc, deschis in ae B= Os prewizute cu plase « ¢ = 10.0; Tnirare in canal ou vacordare .... & = 0,10; Inteare continu Intr’un canal, muchiile de intrave fiind ascutite (contractie Isterala) . ne 6 = 0,40 Largre lini @ canatutyi (0, > &4) C= Ingustare link @ canalului (0, < oy) & = 0,10. In functie de faza proiectarii, coeficientii ¢ tebue bine pre~ cizati. In cazurile importante, care implick rispundere, ei trebue Stabilifi prin incerearea modelului In laborator. 112 CAPITOLUL SCURGERE PRIN ORIFICII 4-1, SCURGERE LIBERA IN ATMOSFERA 8) Orifieii miei (in perete subyire) Se considera e% orifieful este emica, dact tndltimea orifi tui my Ost Hin acat con, In orie punet al wechond comes tates, viteza m—n (fig. 4-1) este practic acceagi. Viteza de scurgere, in sectiunea econtractatiy n —n, ; ° =of2eH, (64) fn care geste coeficientul de vitez’s H— presiunen deasupra centrului de greutate al orifi- i alld glectoatea aloullor sproximative, se considera. = 1,0 ° (41) Debitul @ a) fn care peste cocficientul de debi © — suprafaja orificiului anadprafe,seciunis twansversae a ednei de lichid. Sevtiunen n—n (fig 4-1) este: . Ss Fig it &% = a0, (43) * fn care a este cocficientul de contractie. Goeficientii 9, w gi @, din formulele (4—1), (62) si (4 sunt Iegafi atdt intre ei, eat gi de coeficientul de rezisten}’, prin urmtoarele rel: % 3gata, ¢ in care § este coofieientul de rezistena (v. tabela 4—t) Vatorite tut ¢, pentru diferite valot ale tut ¢ Tatela 4-1 tits tat 1,00, G00 9% 15 i | $B] a8 | og | ae ao | om | go | ae | os, ast | bos | to | aay | Oe de] ae | Se | ky 8s ot O13. 0.80, O37 O10 a5 14 > T T Fig. 63, Pentru orificii circulare, = 0,97, a & = 0,06. Pentru orificii de alte forme, se pot lua, pentru caleule apro- ximative, aceleagi valori ale coeficienfilor, va mai sus). Coefieientul de debit p, variazd tn funcyie de presiunea H fig. 42 si 43). Pierderea de sarcind se deduce cu ajutorul formulei: hy =H m. “4 re Pierderea de putere, corespunzitoare intregului debit, este £ 1OH wy Epuctere = by Q=—— 10H wy, 45) ‘pe 1: THe 102 (8) Ecuajia liniei aziale a vanei (6—1) sa20VTy.| yo | (\-6) cen Distanga x se numeste bitaia vanei. Valorile numerice ale lui 2 sunt date in tabela 4—2. YValorite lui + penten H gl y diferift (pentru orice fel de unitifi) Tateta 1 | 2,00 | 2,83 3 | gag] $83 8 3 | iar] 88 10 3 | £8) 835 tas 1 | $30) a8 188 § | 6) sa Be 10 | e2| Son aren uj oti 14 wt mt ae a * “a see ‘ort aumal H, #24 auinal y, valorle Int x, din tabela respectiva, mpi: Dae 1) Coeficient riaed intre 0,66 98b) Seurgerea prin orificii mari (fig. 4—4) Pentru orificii de orice forma, tn calculele practice, formula general a debitului se foloseste aproape totdeauna sub forma > Q= mo Ver, tn care m este cooficientul de debit a 0 fiind viteza de acces a apei, jar presiunea deasupra centrului de greutate al of ciului (fig. 4—4) La orificiile dreptunghiu- lare, ficute intr’un perete ver~ te tical, debital se stabileste cu Fe 4 forma (iz) sau (8) Q= 2/3 bVTe (HVA, — i, VM, 8) iar dack peretele este tnclinat, fai de orizontalé, cu un- ghiul p, se aplick formula (4—9) (Him —nym). eo» fn care ware aceeagi valoare ca pentru orificiile miei Valorile numerice ale lui p gi m trebue astfel alese, incat si corespundi datelor experimentale expuse maisus (practie »=m).. Yaloarea debitului depinde, in special, de gradul de contrac- fie al vinei de Tied, core, to randul shu, depinde de seondiqile le ajungere® ale apei la orificiu, @ = 28h sme) 2. INPLUENTA CONTRACTIEL Se deosebese contractii perfecte (adick maxim posibile) si impefecte, complete (adick pe toate lnturil) gi parfate 4—5). 4) La orf le dreptunghiulare 1 my nau(t—s) etecraa, Oo Mary ym match create do re ficii smicty, far ou Hitera m la orifieli emaris, In cole co urmeazd. Mtera me 16 Contractia perfecti are loc in cazul ednd perefii ¢directori int situafi fa 0 astiel de distanfa de marginile orifieiului, in In exereita practic nicio influenfa asupra sourgerii. Contrac totala are log ednd pere{ii @directori# nu coineidseu niciuna dintre muchiile otificiulut (orifieiul 1 din fig. 4—5). Pentru a realiza 0 contractie perfecta, trebue ca: s 23. b sim 23a (fig. 4—5). In cazul contrar (de exemplu Ja orifieiul 2}, contractia este imperfecta. ‘Lao contrachie imperfecta cocficientul de seurgere mime > m si se determing astfel mil + (4-10) ie tn care k depinde de saportul dick de raportal dintre supra- ke dep portal fata orificiutui si cea transversala u curentului in fata orifieiului. Oaerratie, Prin aceast® foriulé se determiné influenfa pe care 0 scvercitf Fteze de ajangere (in amonte). Valorile numerice ale lui k, pentru orificile eireulare si drep- re, Intr'a scurgere ca cea din fig, 4—G, sunt date in ta- sib. Fig. 5 ‘Valorite Int & ta 0 contraefi impertects pentra oritieli eireulare, (fig Tabet # _ sm | om [ome | a | oat om | wes | 0 rege gts 3 | oy quo est oo al oul on — pe | lg vel atl un e001 uylorile Jai k, Ia 0 contracfie imperfect, pentru orifieit dreptunghiulare (fig. (6) Tabela 4-4 ‘sfulele oa | ow | L 1° | Ton 23 vor or] ose] ons aro | ora oes se | m In ambele cazuri se presupune c& orifieiul este agezat sime- tric, in raport cu peretele mn (fig. 4—6).. Observafie, Dupi indicatiile acad. N. Pavlovschi, in cazul -F-> 047, valorite mumerice ale Tui k, aritate in tabelele de mai sus nu rezintd interes din punct de vedere practic, Valorile coeficientului mimp, pentru m = 0,62 la orificiile cireulare gi dreptunghiulare, sunt date tn tabela 4—5. Valorile coeticientulut de debit mimp pentru o contruefie imperteeti sf pentru m == 0,62 Tahela 4-5 2 | os | | Sah ag: | | sca] o| os fam Oui “dreptunghislars ° mime | 0625] asso} css] se 0,655] 0605 0,685. La o contractie parfiala, coeficientul de debit meant pertet dupa indieapiile lui N. N. Pavlovsehi, are valoarea Meant part 2 Mint (L + O44 n), (4-11) unde: ‘ » tn care p este perimetrul totel al orificiului, iar P’, acea parte din perimetru a cirei contracfie este inlaturata de us peretele director. In cozul end are loco scurgere liber& in atmosfert, valoarea coeficientului m, penteu orifielile indicate in fig’ 4-4 §i 4—7, sunt datele in tabela 6—6. Valorile debitului Q m/s, pentru orifieii eu suprafaya @=1 m4, pentru diferite valori ale eoeficientului de scurgere m si diferite presiuni de seurgere H, sunt date in tabela 4-7. Fig. & YValorile coeticientulut m, recomandate de acad. N.N.Pavlovschi pentru ‘caleutal prealabit al eonstruefilior hidrotehnice Tabeto 5 1 Orifieii miei en contractie complectl 060 2 Orit de mena millet ew contract complects a vine! si firs perefi director, im me digo Tine B Bes Fer ° 068 3 Orfiohart om contraste imperfect dy complecta, fn8 alte preoiri sanpra Com Sjungere © apei Is ofificiw, In medics = 70 4 Orificit de fund (care nu nu contractie a fund) favand contracfie Taterala sensibsls 065-070 5 Orifict de fund, cu influent mijloie a pew silor lateral 070-075 6 Orifict de fond, previaute eu treceti Interels rotunjite 080-085 1 Canuri exceptionale, de apropieri ta case aj ajunge In orifiein in condifit perfect hidraslis {acest oax este conditionat deo verificare obliga Xorle tn laborator) ow Observaffe. La caleulul orficiilor de fund, dupa schema din fig. trebue a se find seama oi formula scurgerié in, atmosfera poate fi intre- Duinfati numai in cazul ind iniltimea orificiului a k, so produce golivea rezervorului, iar dack sarcina initiala Hy < ky ate loc umplerea rezervorului. In ambele eazuri, pentru a se ajunge la nivelul corespunzitor sareinii k (Hy =k), este necesar an timp ¢ = c9. Observafle. Dack H, >, stunci gi Hy >k (inclusiv Hy = i). Dack Hy _ Indicii k si k—L roprozinta, respeetiv,“mameele (gi nu pus terile) sarcinilor Finale glaceleiiuijisle Hs\ ale suprategeloe lange Tui, pentru 0 perioada data ty Qed 4-5. CALCULUL ORIFICILOR VANELOR (SCURGEREA PE SUB VANK IY CANAL) Dacd nu existd contractie Jaterala, iar b este 1agimes eanalului, viteza in seofiunea wontractatio (nn) (Fig 5), este: Pentru he = @, Oe= a0 =abasim=ag, in care a este Inilfimea de deschidere a orificiului (fig. 4—15}, se obtine / Q = mar\/ I, = Observatie. Vieezs in amonte ve poate fi melita, nek ve<0,885 J? tune i C= mel FRa aa . noe tN RTO roarea ce ae face in accet cay eate de mei 2%, ceeace este practic \dmisibil. . fe Pract 1) P. G. Chiselev, Despre influenta viterei de ajungere in caleulul debi- tului apei cane trece rin erfiel i deversonre, Din fucrarie nepublicste ale catedret de" bidrouies MISL (outitntl de construtit inden di Mou 127Dupa Reltov, coeficientul de debit m, depinde de raportul x Valoarea lui m, cand seurgerea se face de sub van’ intr’un canal orizontal (tabela 4—9) Tabela 4-9 m 2 For foe | oa | | os | 06 | om | oe | 06s | ons | cows | az | ozs | Valorile coeficiengilor: @, a, m. La o vand plank, agezati vertical, dupa indicafiile prof. A, NuAhutin se pot Iva urmnitoarele valori @ = 0.97, a = 0,65'— 0,67, m = 0,63 — 0,68. Dacd vana este inclinata (fig. 4—16) cu un unghi B , faa deo zontali (dupa datele experimentale| pentru p = 63°20", m = 0,74, pentru p = 45%,‘ m = 0,84. Variayia coeficientulpi de contractie @ , in functie de unghivt , este data in tabela 4—10, in care m = a g este coeficientul de Gebit corespunzitor coeficientului de vitezi q = 0,97. Tabela +10 : | «| ow | 10 | 0, ae | Om | cae qe | oes | os oe | oer | ose nto | 0588 | or a orifitifé de fund fuchise prin vane, care au muchiile exterioare inii gi o suprafaya neted’, se considera aproximativ (Fig- ie 17 4-17): 128 Pentru schema A: cind p = 45° m = 0,80 — 0,85; B = 60° m = 0/85 — 0,90, B = 90 m = 0,90 — 0,95. Pentru schema B: cand =< 10 m= 0,9. 4-6, AJUTATE (SCURGEREA PRIN ORIFICI CU PEREPL GROSt) Formula generala a debitului prin ajutaje este Q = mole, (4-23) in care: © este suprafaja orifieiului de evacuares H — nivelul deasupra centrului_de greutate al orifi- ciului de evacuare, sau diferenja dintre. nivelul superior gi cel inferior al apei, fn eazul ajutajului innecat; m —cocficientul de debit, raportat Ia sectiunea de iegire Odservafle. Valoares numeric’ a cocficiontului m mu este acceagt pentru diferite seofiuni traneversale ale aceluiagi ajutaj. Ajutaj eaterior cilindrie Lungimea ajutajului, 1, trebue si fie 124 d. Daci muchia de intrare a ajutajului este ascufita, coeficien- ii de debit, vitez’, contractie gi al rezistentei locale, au urmi- toarele valori: m = 9 = 0,82, 4 = 1,0 91 60,50. In secpiunea contractati se produce vid *) (sectiunea n—n, fig. 4—18 a gi b). Presiunea limit Hug , la scurgerea prin ajutaj, pentru care mu se distruge continuitatea scurgerii tn sectiunea contractata, este: 41) So recomandd ca vacuummetral si fio ayozat tn parte ssuperioar ‘8 sjutajulai Inareptar pentru caloule hidravllee — & 12900 670 wo bieediee e260 veo esto teiguie reread ott oe. (pum sp us mep o189 « 60 60 wo 60 aavores ‘youu crepuoovs no oso 70 gyinose amuqur ep erqonyy j | " seat — : Qe eeu ouorma 130on oe ep wt mm pre nin tame 0 we at in pom See as yeu fy es sey er te me ee 00" corre | oo'r ear", 0 v1 | ocd ar | oc ero 660 istode exemplu, le o presiune barometriea normali (760 mm col mereur), valoarea Hym variazi dela 14,0 pani Ia 13,0 m col. apa. Fig. 6-18 Este recomandabil si nu se admita in practi 1m col. apa. Valorile coeficientilor m, ajutaje, sunt date in tabrla eG 11 (Vexi pag. 130133) 4-7, CALCULUL GOLIRILOR DE BARAJE (SCURGEREA PRIN CONDUCTA DE GOLIRE) a) Conducti de golire cu diametru constant (fig. 419) Formulele debitulwi Scurgere in aer liber (424) gant i—4) Scurgere sub nivel (4— o=ntt ye (s Cocticientul de debit m se determing ew ajutorul formule (425). . (625) =. LEC HAS 134 in care: BC este suma coeficientilor tuturor rezistentelor locale. Lu o golite innecata,*tn formula (4-75) Bf se inelud toate reaistenjele, cu excepfia celei de iesire, de care se fine seamé prin eanitateay din fata formulei; in felulacesta, suma eo) Enfilor rezistengelor locale este egali cu (1-20). In caleule aproximative se considera urmitoarele valori ale cocfivientilor de rezistenta : Coeficiensii rezistengelor locale & 1. Gratavele agezate 14 intvarew apei (dack proiectul prevede gritare) ? (hy C grin = grit (2 nD P sectiunen golivis @ — secyiunen camerei de intrure (fig. 4—19) 2. Orvificiu de inteare (cu racordare} Gravee ~ 0,05. 3. Golire ou van’, in functie de natura vanei 4. Vana in forma de dise, la deschidere totali ¢ = 0,10. 5. Pentru o vant ourecare € 22 0,20 Coeficientul de resistensa in lung 2 inlul din cave Pentru diemetri mari, indiferent de mat sunt fcufi perefii conduetel, se ia k= 0,025 Tn caleule mai exacte, efnd Iungimea’ conductei L este mare, A se deduce eu ajutorul formule’ 2 = SE o In calcule aproximative, cand 1.u se cunoaste previs schema de constructie « golirii, ins intrarea se face tindnd seama de condifiile hidraulice, se poate lua coeficientul m din diagrama aritaté in fig. 4—20. Vv. g 3-9 135in tabela 4—12 sunt date valorile numerice ale debitelor unei goliri, pentru o deschidere total a vanei gi diferite presiuni. Fig. 619. Caleulul unei goliri de ‘sectiune constant; fe etar b— vane Debital unei.condute de golire Q m/e sl viteza v mjs, In o deschidere totals ‘© vanelor, in fanofie de presianea gi de diametral conductei, pentru baraje dim plates gi beton. 8's considerat contural elementelor de constructie profilat din punct do vedere thidraulic {pentru determinéri foarte sproximative ale debitulni) Q= mo YERH js gi om YERH min Tabela 4-12 BPEKSe Problemele principale din caleulul kidraulic al golirilor Problema 1. Si se determine debitul Q, cunoscdndu-se dia- metrul conductei D, lungimea L gi nivelul K. 136 Problema 2. Si se determine nivelul H, cunosedndu-se dia- metrul conductei D, lungimea L si debitul Q. Aceste doud probleme se rezolva ditect, determinandu-se ceantitatea edutati eu ajutorul formulei fundamentale (4—24) Problema 3. Si se determine diametrul golirii, eunosoandu-se debitul Q nivelul H si lungimea conductei de golive L. Problema se rezolvi mai simplu pe y, cale grafick, trasind curba Q=f (D) (fig. 4 —2), determinand debitele Q,, Qa, Qs, +, corespunzatoare diametrilor Dy,Dp, Day... aati arbitrar Pentru o determinare rapid, dar 5 foarte aproxi mativi, a diemetrului con- >—— dtuctei D se poate utilize diagrams din” fig. 422 oe ae WTA Heo. Fig, (22, Diagrama pentru determinarea debitalai ‘condustelor eilindrice de golive. 1371b) Golire de diametru variabil in lungul conduetei (fig. 4—23) Formulele debitului 1) In scurgere in aer liber Q = m reyre 28 . (426) b) Ia scurgere sub nivel (golire innecatt) Q = meieire V2 (6267) ‘m este coeficientul de debit, egal eu: 1 Vir se Ore —sectiunea de iegire a conduc ‘wariabila. Duck Ie intrarea apei in conductit se agen2& un griter, in zona strangulatd 0 vand, iar portiunea de iegire a apet din con- duct este divergentt, coeficientul de debit se. determind ev formula: “by 7, \ At Vv ‘eae (F-) + Sie + Siete {ZY * + bay tm care D, Dy yi d sunt snatagi tn fig. 4—23. Coeficientié-de rezistenta Cau aceleagi valori ea gi lao go- lire de diametru constant. De cele mai multe ori, debitul unei astfel de goliri este mult mai mare decat al golirii de diametru constant. In celeule aproximative se iau urmitoarele valori_pentra cocticientul de debit m (presupundnd cf elementele de construe~ 138 jie ale golivii sunt profilate hidraulic si c& u al conducted este 250 — 60): ghiul de divergenta t pentru = 20m = 0, ' @ t - entru—L = 30m = 0,17; " d L entry = 50m = 010; ™ a Ly entre 0m = 0407. » d Ponta alte voi le tui stile fw at date in fig 4 ‘ a ae 2 | Gee te | 7 Fig 4 —2 coviehentak Diagrama pentru determinaren. valorilor eprosimative ale de-debit af unei goliri de seetiane variabils. Unghie! ‘de dlivergenta B Exempla. Conoscindu-te H = 10 m, diametrul portiunit stvengulate 4 = 0.5 m, diametral orificiului de iesire Dm 1,0 m gi lungimea portiunit Aivergente'sgoirit 7 —'10 m, sks determine debjeal Q: Considering, pentru a 20, aproximatiy m = 0,23, se obine Q = 0,92. 0,785, In sceleagi condifii, debitul d= 05'm este: exo. Tee 3,5 ms, wi conduete cilindrice eu diametrul 058 + Vid tn portiunea strangulata (sectiune minima v. fig. 4 4) Seurgere in aer liber venel(e) ash TH = 1,95 mijs <9,5Pentru o golire {ivi vid, diametrul, tm porfiunea strangu- a trebui si fi a> DV my" (429) Daci se udmite ca vidul si aib& valoarea h’ya (de exemplu Bug = 6 my atunei lata D Viva = b) Daca seurgerea are loc sub nivel (golire innecst’), valoa- rea vidului se determina ew ajutorul formulei: haa = m* AGy- ! \ne, (480) m este coeficientul de debit al golirii, determinat eu formulele (4—27) si (427); ‘mej —~ covficientul de debit, pentru portiunea divergent de iegive a goliviis = — ciderea (diferente dintre nivelul amonte gi cel aval al apei); D sid — diametrul sectiunii de evacuare gi eel al porfiunit strangulates Jig — adancimea centrului de greutate al golirii (fig. 4-19). La o golive fara vid, diumeteul porfiunii strangulate trebue si fie: a> Dm > may \/ = 31) Vin way aoe Dacé se udmite un vid egal eu yg » tune’ oe Ym ma Var Te Pam “ary 140 CAPITOLUL V DEVERSORI 5-1. NOTATIC $I FORMULE FUNDAMENTALE H si x —sarcina si cdderea pe deversor He 51 % — sarcina 51 c&derea pe deversor, corectate eu viteza din amonte. Vitera in amonte vp se determing cu ajutorul formuled to = , luand viteza medie din faga consiruetiei, w find sectin- nea vie @ intregului curent (secjiunea A A, fig.5—1 Py sip—inalfimea deversorului, vespectiv, in bieful amonte si aval; 4 —Taimea deversorului (ligimes crestei). Fig. 54 Deversorii se tmpart in trei eategorii, principale 4) deversor cu perete subjire, sau cu muchia aseufitas sonal), Levertor Profil practic (machin deversenté de difeite 3) deversor eu prag lat. In funetie de forma lui tn plan gi de agezarea sa in albia apei, deversorul poate fi: rectiliniu sau curbiliniu (in partieulae in are de cere), tdrepte, adici situat perpendicular pe directia_ma- M41lului, soblies, tului, si dlateraly, 1 lui), deversorul poate fi lar $1 de forme eurhilinit diet agezat sub un unghi fata de direcpia euren- junctie de forma orificiului (coronamentu dreptunghiular, trapezoidal, triunghiu- fin particular parabolic) Formula fundamental: pentru topi deversorii Th ws Q = mbit In care meste coeficientul de debit, variabil tn functie de tipul doversorului si de condigiile de funcfionare ale acestuia Asupra valorii debitului Q, influenteazi in mod apreciabil Viteza din amonte v9, contractia lateralé si tnnecarea din aval. Pack aceasta din urmi existé, deversorul se numeste innecat, spre deosebire de cel neinnecat, la care nivelul din aval, fiind nsezat destul de jos, m influenjeazi asupra seurgerii *) Pentru calcule preliminare valoarea coeficientului m, Ia un deversor nefnneeat, poate fi Iuath astfel: 8) doversor cu perete subtire, m }) deversor ew profil practic, fe ©) deversor eu profil practic, cu vid, m €) deversor cu prag lat, m = 0,35. Pentru a determina mai precis eoeficientul m, eorespunzitor fiecirui tip de deversor in parte, se folosese datele mai jos men- tionate In fig, 5—2 si in tabela 5 sunt ardtate valorile debitului pe 1m tiniar de deversor *), calculate eu ajutorul: formu = 2 = mHysgTT, ponte diferite valori or de q= A> = mIVIeT1 pentra diferite valori ale coeficiensilor de debit m. 2: PORMULE PRINCIPALE ALE LAME DEVERSANTE Lami liberd, se formeazi in eazul ednd aerul poate patrunde sub lama, deci ednd p = pam (fig. 5—3 a) Lamd deslipité, se formeazi in eazul cand spatiul de sub lama nu este in contact eu atmosfera exterioari. Lama absoarhe aerul, formand vid, aga incat presiunea p < pam (fig. 5—3, b 4) Conditiile care fac oa deversorul si devink innecat, sunt aritate Sn cele ce urmeaza pentru Tieeare tip de devervor. 2) Acest debit g cate numit uncori gi debit specific 142 va & AeveseaWdreser bem 7 a “2 04S 0 ee ho ONE ne inate debitului gam, de deversor mt Diagrama pentru deter: Fig. 55 Lami lipiti, se formeazd in eazul end sarcina ereste trep- iit dela zero la valoarea H gi cdnd aerul nu poate pi sa ge tr Ie al si cand aerul nu poate pitrunde sub 143Stabilitatea acestor forme de lame este diferita. Lama cu cea mai miei stabilitate este lama lipita, care, tn cazul unei deta sri de pe peretele deversor, se transforma i lama desplitt, fara a mai reveni in pozitia inigial&. Lama cucea mai mare sta bilitate este lama liberi, in cazul ednd este asigurat accesul con- tinuw al aerului sub lami. Lamé ondulatorie se formeazi in eazul vind ~ = 0,15 - —020 (fg. 53 P - Fore amet Mbero repartitin vitezlor gis presiunilor tn sectiunen eontractatay sunt aritate Tn fig. 5-4. YValorite debitola pe 1 GT pent titer covtiientt de debit. dent Pieh nae de, deversor, pentru difrite sareni : estate cu ajatorul formule Tabele 6—1 1. Pegs putea determina debit everscal Qn ath men a dover aoe a RTS fel eh be seemples dock BAS my mea HE Pee ag sng Se sar Packt a detain py eat o woe ale m carga af tn Del, cebu 2 se mats are ln bet ex ae = dat 098 gH 25, Reza = 28 55 mie 144 DEVERSOR CU PERETE SUBJIRE (CU MUCHIE ASCUTITA) Formula de bazi a agestui deversor este formula mai sus arétata (5—1) mbH Vig H. 1) Deversor neinnecat Dupi datele experimentale, coeficientul de debit al unui de- versor neinnecat, cu lam liberi, fark contractie lateral, dact viteza din amonte vp este neglijabila, poate fi considerat egal na, in m. Dack viteza din amonte este apreciabili, cocficientul de Iebit m ereste si se determina cu formula (5—3). ma meme (0s AEE) pos pH), a i (A +p, a m= (' +005 +i} Prin urmare, aici influenga vitezei din amonte se prin coeficientul suplimentar my. Dac& are loc 0 contracgie lateral, coeficientul de debit se determina eu formula (5— ntroduce 0, feet m mom = (00s xf " 8G \ wae (H+py)' B este lajimea albiei (canalului) amonte de deversor. Valorile numerice ale coeficientului de debit, stabilite ew formula (5—3), sunt date in tabela 5—2, ote) x Indreptar pentru calcule hidraullee — 10 45,YValorile numerice ale coeticientulul de debit m, pentru un deversor nein. neeat, ou perete subfire si fari contracti¢ lateralé, determinate cu formula (5—8) Tabela 52 Tallies peel overs Py 0.05 | 0,469 | 0.464] 0,462| 0.461 | 0,461 | 0,460| 0,460] 0,450] 0,450 | 0,259 (006 | 0,463) 0.457 | 0,454) 0.493 | 452 (01450 | 0450 | 0.450 08 | 0,458) 0,449 | u446 | 0,443, 10439 0439 | 0,439 O.10 | 01458 0-447 | 01442) 430 01433] 01433 | 0,432 0.12 | oat | 0.447 440] 0.496 0,420] 01428 | 0/428 414 | 0464) 0/498 | 07440 0.436 01426] 04425 | 0/424 116 | 0.468) 0/450 | o.44t | 0.435 ‘0424 | 01423 | 0,422 18 | 0,472) 0.453 | 0.442] 0436 1423] 0,422 0/490 020 | 0.476] 0,455 | 0.444) 437 01422 | 0,420 | 0,419 022 | 0.480] 0/459 | 0,446) 0,430 142i | 0,420 | 0/617 0124 | 0,484] 0/462 01443] 0.440 421 | 0419 | 0.416 0126 | 0,488) O,467 | o.asi | ova 04420] o,sis |o;s15 028 | 0.492) 0/468 | 0.453) asa 1420] oars ois 0,30 | 0,496) o(471 | 0:456| 0,446] 0, 01420] oj4is ois of | = | of479| o.462| o1451 | 01444 421} O18 [0.413 040 | — | 0/486 | 0.468) ol457 01422 | 01418 | 0,612 os | — | oj4g2) ova7a| ojse2 0,423) 419 | 0;411 50 | = | 0490] 07480) 0/467 01425 | 0,419 | 0,410 60 Gaps | 0.472 0,428 | 0/431 |o,410 70 | =| = | aoa ofsas (432 | 0/428 [0;400 b) Deversor innecat Deversorul se consider innecat daci indeplineste urmé touele deus conditii: 4) nivelul biefalui aval trebue si fie situat deasupra crestei deversorului, deci ciderea z trebue si fie mai mick decat tnal- jimea H, 2H; 2) conjugarea lanei deversante eu bieful aval trebue si se fack printr'un salt innecat. In acest caz, ciderea relativa Gh, trebue si fie mai mick deeat valoarea ei dritic 146 Valoarea critica « eiderii relstive (= depinde de eve P fivientul de debit_m gi de valowrea: sareine rottive (2) . P In caleule aproximative se poate considera (=) 07 ple Vatorite mai exacte ale wif ) stunt indicate ty tabola 5 P Votonreacrtish a eiderit relative (=) ph Patete 5 Oe = [ere] ew [om [ono] osm | ors | am | am | a0 ase | ogo ost | oa0 | o78.| o76 | o7s | o73 | 076 | os ia | 8 | lke | 9s | 076°] ars | of | oo | ots | O70 os | Gi a0 | O76 | ozs | oft | obs | O87 | oto | O78 Coufieientul de debit, la un deversor tn hha)» [= (1 +028 /s (:4028)/a fn care fg este adancimea de fonecare (fig. p — inaltimea deversorului; H siz —sarcina gi eiderea pe deversors img stm, —coeficientii, dupa formulele (3-2) si (6 sau, in cazul unei constructii laterale, dupa formula yeeat, ave expres m= my my 1 Fig. 5-5 Fig. 56 Yalorile numerice ale coeficientului Ia) 0 [= 4 = 1,05 (1 +0,2 8] 4/4. sunt date in tabela 5—4, on = 1.0 (: + *) Vi Prin inclinarea spre aval @ deversorului, oefiviental de debit creste (fig, 5-6) 8), lar prin inclinarea spre amonte, acest 147‘YValorite coeticientulai Gy pentra caleulul gradului de inneeare al deverso- Tulul eu muchia subfire, in funcfie defadineimen relativd de nnecare® hn (2 (!) st tn ine (2) Drain $24 ae + Se | 0.00} 0,08 | 0,20 | 0,18| 0,20 | 0,80 | 0,40 | 0,50 | 0,60 | 0,70 | 0,80 | 0.20 | 1,00 [| [20 fom | om] we om |e | ons | +43 asa | el opel one ose osl ool evel oer lose | ons 40 | 103 | O38] os | O80 | o70| os | oa a |e og aar| ose 0,20 | 1.05] 0,98 | 0,94 | 0,90 | 0,87 | 0,82 | 0,79) 0,76 | 0.74 | 0,72 | 0.71 | 0,70 | 0,69 | 1B | Os] A] | at gs |S (22 a0 | Oe 0,40 | 1,05 | 1,02 | 0,99 | 0,97 | 0,95 | 0,92 | 0,90 0,88 | 0,87 | 0,85 | 0,84 | 0,84 0,50 | 1,05) 1,03 | 1,01 | 0,99 | 0,98 | 0,95 | 0,93 | 0,92 | 0,90 | 0,89 | 0,89| 0,88 | 0,87 0,60 | 1,05] 1,03 | 1,02 | 1,00 | 0,99 | 0,98 | 0,96 | 0,94 | 0,93 | 0,92 | 0,92 | 0,91 | 0,91 0,70 | 1,05 | 1,04) 1,02 | 1,01 | 1,00 | 0,99 | 0,98 | 0,96 | 0,96 | 0,95 | 0,94] 0,94! 0.94 | | coeiiem seade (lig, 5, 0). Cotsen de debit mag = hn, in care m este coeficientul obignuit de debit (din formulele (5—2), (6—8) gi altele], iar k — factor de corectie (v. tabela 5—5) inet YValorile fuetorulai de coreetie k= Tabet va [aa | om | as i Inclinares spre aval (fig. 5:6, a) | wo | 12 Heals oe song’ | O88 ey | ss 54, DEVERSORI CU PROFIL PRACTIC a) Relafii fundamentale Deversorii cu profil practic pot fi imparfiyi in douk grupe Grupa I — deversori curbilinii: a) fard vid gi b) cu vid Grupa IL — deversori poligonali de diferite forme. Formula fundamentala este identicé cu formula general a debitului, pentru toate categoriile de deyersari, Q = mbH Vig h* 5—6) 148, Cooficientul de debit depinde de forma deversorului, va- riind in limite largi dela mav0,30 pani In mav0,60. Pentru fie- care profil real, coeficientul de debit depinde de sarcina m=f (H). Cea mai mare eapacitate de deversare, adick coeficientul de maxim, tl au dev cut profilul curbiliniu cw vid Dintre profilele curbilinii f&r& vid, cel mai important din punet de vedere practic este deversorul construit dupi forma Jamei deversante, ingrosat inte’o anumit& misuri, pentru a asi- gura nedeslipirea lamei (fig. 5—7). La un astfel de profil, coeficientul de debit atinge valoarea m= 0,49 (constructia deversorului este aritati in tabelele 5—It si 512) Tafluenta vitezei din amonte, la deversorii cu profil practic, se introduce prin intrebuintarea formulei (5—7), sau, mai rar, a formulei (59). debi Q=mb lie He» 6) in care: sy este viteza in amonte De cele mai multe ori este reco- mandabil si nu se tina seami de % 5i sh se considere Hy = H, cu conditia #9 < 0,75 —1,00 mis. iteza in amonte ¢, in cazul Yq = 69) in care: vg = 0,361 VH mis (5—8) se poate neglija 2), eroarea care se face, in acest caz, find ~ 1%. Valorile lui o'y sunt date in tabela Fig. 57 6. In locul formulei (5-7), se poate aplica formula (5—9) e=n[t won)! [ig Wh= mm, Fy Hh > (59) 0,38 1) Dups propuneroa lui P.G. Chiselev (Din Inorarile catedrei de Hi draulicd MIST ,,V. V. Cuibigoy", Moscova). 1490,361 YT in tunctie de presiunea £1 pe deversor —»| sean | ensue] cu om piel: igi: le ro 3 aes O83 5 188 , | 8 Rezultatul objinut din formula ( cel objinut din formula (5—7). Valor ie sp 8) este aproape egal cw le numerice ale cocticien alu m, -[! 40, Jon date tn tabela (5 Fy ta + 0,5 aa I$ 0 A care fin seam tev teza din amonte Ia ealenlul deversoratui ‘cu profil practic, in Tunetiv de Valorile coetietentu raporty : en GEE) Tabela 5. en | ™ | wen wen urn | ™ 10 | 1500 | a60 | 1180 | 35 | 1062 | ots | son 990 | 1405 | 950 | 1125 | o30 | tos | uo | 1005 080 | 1320 | 045 | 1102 | 05 | ost | O05 | 1601 Gro | 1286 | 040 | noe0 | gap | ome ' Influenta contracfiei laterale se introduce prin coeficientul de contractie din formula fundamental a debitului Qa mb Pen. In felul acesta, formula devine: Q = mebjFgH™ sau Q = mie VgH™ , (10) in care € este coeficientul de contractie laterala (depinde de con- digiile din amonte}; b= €b— dlatimes efectivas a deversorului, sau-litimea lo mei contractate (inisuraté dealungul pragului de- versorului). 4150 Coeficientul de contractie se stabileste din formula: e=1—0h-n- 1) iar be se objine din formula (5—12) b= b OL EH, (5-412) in care € este coeficientul de forma al culeelor gi al pilelor dever= n — numirul contractiilor laterale. La un deversor cu o singuré deschidere, numirul contraetii- lor laterale este mn = 2. Dac& deversorul are mai multe deschi- deri de Tajime b, seporate intre ele prin pile intermediare (fig. 5"-8), numiral contracfiilor laterale ereste proportional cu nt inarul deschiderilor. De exemplu, pentra dowa deschideri n pentru trei deschideri_m = 6, etc. Prin urmare, liqimea total Mectiva, a deversorului se defineste astfel be = Eb? —O,1 n EH, 5-12) in care neste numarul total de vontrachii Jaterale Cocfieientul de forma §, dus pi datele aead. N,N. Pavloy- schi, este dat in fig. 5—9 Fig, 5-8 Big. so Formulele (3—11) 51 (5—42) sunt aplicabile numai in cazul deschiderilor mari gi, in orice caz, pentru Hy p the x athe in care h este adAneimea critic’ | 1) aga pentra o albie dreptunghiulori, ea SFL fe deterinind eu formula Sg et bf | 8 Deditul deversorului Innecat ie se afl ew formula: | ait mon bH Y2ai 6-13) ity Valorile yumerice ale euefigientulul de inneeare suit date in tabels 510 gi in diagram din fig. 5~ 12, | Valorile coctieientului de imecare on, la deversorii fird vid. eu profil practic t (dupa acad, NN. Pavlovschi) | 11. Disgrama pontru delerminarea e&derit rete (¥ atta 510 i - is a = a : | ow r a | oe ogee om sor ote i oe we Se on os : oe ee i ts 3 035 976 080 ours % See os one Sa oes tes oa oe Sein “8 sas | a oe | 134 | 155"}) Deversori cu profil curbiliniu, fard vid Construirea profilului deversorului, paramentul amonte vere Fig. 512. ical (fig. 5—14) se poate face cu ajutorul datelor din tabelele BoM gh 512. 19} "a9 hi flo tek hes ther sSSETERTE OU UE OS Od 05 18 OF BOT 1b Fig. 5 18, Diagram’ pentru determinarea SE Nericientalat de Inaecare dupa curbi 4. Coeficientit de debit. Pentru profilul A (fig. 514), coetie entul de debit. m = 0,49, is pentru, profilul By m = 0,48. Acesti coeficienti corespund sar~ cinit de’ proiectare Apr, pentra care a fost construit profilil re pectiv al deversorului, dupa datele din tabela 5—L1 sau 5—12, 156 > 0,75 valorile Jui g, se recomand’ a se Ina * Coordonatele nui deversor ew pr dupi Ofiferoy (pentru sareina A ilul Tan Vid, avind creasta de forma A, 1,0, 81 pentru orice unitapi de misuray Tubela §—1t Overrfe, Ia elk e808 ate nordonstae, pate seb Bn caze seas = 10 (i ce ‘i deter} Panta ste! profil nec, crxpunetor ne nuit Inia de pote face Hy, tote file la abel teeDue tamale x srcins de proetire Hy, Bomb: Dack se 4 tatitiney Hy = 98 0 fone cee din tabtk tebue spot £8 935, Vale obtinat, ale coodonatloe + sy east exprnate fxm. Coordonatele y, pentru eonstructia profitilut unul deversor tira vid ew ereasta de Torna 2 (pentru H==10 si pentew orice unitati de misuri) Tabet 612 Genioral vine bs ve ee ceordanatese, «| Contra constacit Sepraage ocerana | Saprafla intron on 0.083, 0781 0.043 or O10; 0756 0910 | a | oa 0023 68s 023 06 0.090 582 080 8 189 = 01435 0193 10 Oat 0388 01338 12 7480) =o.120 0300 1 0,665 0075 700 7 0992 $0438 18; zo | usr ofg00 Tar 2 | a un 2u so | 305 2m | as 35 408 400 at #0 328 a2 B04 45 701 ist a Mil nce va Beam sme wai sat data Seen HAI igs Bond” MMM 6 onDaca se schimbi presiunea, se schimbi s1 cocfieientul de debit. La inalyimi, H 0 Din cercetarile lui A. $. Ofigerov (VODGEO), sarcinii H cuprinsé intre limitele 0,2*Hpr Hp, deversorul devine cu vid, iar ntul de debit cresve, Pentra o nial bund apreeiere a ine a4 25m ;—15. Diagrams pentru determinares ntului de debit tn funotie de nivel ma] (Gap): Poi ayant, 1% fluenyei pe care o exercits vidul, coeficientul de debit trebue determinat pe cale experimental, In laborator Conjugarea paramentului deversant, cu albia din hieful aval. Pentru a avea o conjugare continua trebue ca in punetul , in care paramentul deversant igi schimb& curbura, s& existe o tan genta comund. Este preferabil ca intre punetele de tangenti B iC s& existe o portiune dreapth (fig. 5—16) 159pnt attic lt, anges alninnental dn, reat pssten convent) # bask (partea concast) se determind din eon ditiile de stabilitate station a constructiei. * ‘ Partea inferioaré a paramentului deversant poate {i tasatt dupa un are de cere cu raza R. ‘ Valorile razelor de racordare R, indicate in tabela 514, au fost stabilite de acad. N. N. Pavlovsehi Valorile razelor de racordare A, fn funcfie de sarcina pe deversor Hg de indlfimea barafulut deversor, p, dupit aead. NX. X. Pavlovschi Tabela 5—14 w | a0] a2] aa] as] m5] ss) 98 20 $01 80] 8] 83) sb) aS) 28] 198) 8 wD 45° | 75 | 97} 11,0 | 124} 135] 14,7} 158 | 168 Bo) ees) | ae & | 43) SB | to) 183 | teh | ano | 203 | daz | 23 160 Profilul barajului deversor, dupa G.T. Dmitriew (fig. 5 —17) Din experientele ficute de Tstomina, coeficientul de debit al ‘acest profil, ale e&rui coordonate sunt date in tabela 5—15, nu este Iai mic decat al profilului din fig. 5—14 ©) Deversori curbilinit eu vid Cele mai cunoscute profile sunt cele cu conturul crestei circular sau elipsoidal (fig. 5—18 si 5—19). ‘Conform cereetarilor de labo- rator, facute sub conducerea prof. A.N. Ahutin, cel mai recomandabil curbiliniu eu vid este profi 2,0 si In acest caz, daci 2 = 9,4, coeficientul de debit este egal cu: ” m = 0,552 — 0,554 Coordonatele profilulus deversor, dupi G. ‘T. Dx (pentru oF) ‘unitapi de misura) *) 0,000 0.165, 88 0.033, 1305 | 9, 0,068 ox 075 0,082 Vor | os 0,182 gout O88 OSL ras | 1,021 0300 00 93, 0,186 2008 | 1,304 10 ce mi ems). Pnirw inl He Ste “ee din tabe’ oboe era, Corn ne ae pty a fatiifite ‘cn teent inte profilului diversorului date do doc. G. ‘T. Dmiteiev +) Coordonatel bere. sunt ealealate dupa eurbele de frontiers ale vinet Indreptar pentru calevle bldraulloe — 11 461Cu ry s’a notat aici aga numita razi dlictivas, adick raza cercului inscris in conturul trapezoidal ABCD (fig. 5 —20). La deversorul cu creastd circular, raza “élictivay ry este egalli cu raza reali. Fig. s—20 tabela 5—16, unde sunt date coordonatele punctelor profililui. Coeficientul de debit, pentru profilele cu vid, are valoarea soa m = 0,55 —0,57. La crestele eliptice, m este mai mare cu aj proximativ 2—3% bela 5 7 sunt date valorile coeficientului m. “4 projectarea profilelor cu vid sub vana de api, prof. A.N. Abutin recomanda ca valoarea vidului si'nu depageascd 6—7 m coloank de api, iar valoarea raportului nu treaci de 162 3,40 —3,60; la constructiile importante acest raport nu trebue si depigeasca 3,00 — 3,30. Coordonatele pentra construirea deversorulul eu vid eu profil eliptie (tig. 5—18 gf 5—19) dupa datole toi A. N. Ahutin Tabela 6-16 ee Noe |_lezesta_cicutes) 1 —1,000 | 1,000 | — 0,692 | 0,830 : [ug] a | age] 2 (ue) | ae i) RB) ae eB) i | By GR | ia) Se i] a) ig)! (| Beye) ae) es 9 - = 4,450 | 5,430 ef =| - | 38) a8 : | oh 12 7,767 | 10,405, 13 8,904 | 12,246 i a | ee Pole Bl = =| = Oberail 1 Port axeor de condone i onines pancslor cant artate t tg. $= 2 Coonioaisle x sont date pentru profiel care te fam HeVa 7) = 1D ‘Pere sie consenatele crepenitonre une ae te tive 7 5 festh de alte, toate vale din abel eee tlie cu ana dat Valoarea maxima a vidului sub vana de api, dupa experien- ele lui N. P. Rozanov (VODGEO), poate fiz a) la deversorul cu ereast’ circulara hiyg = (1,39 —1,58) H ; b) Ja deversoarele cu creasti eliptic& hg = (1,27 4,58) Hy pentru 2 = 2; diya = (1,34 —1,68) Hy si + = 3,0. Valorile vidului relativ hyig, Ia barajele cu creasta eliptic’, hy ‘sunt date in tabela 5—18 gi anume 77 163Valorte coefictentului de debit m, pentru diferite valori ale raportulué 2 semb-axelor elipsel—— i pentru diferite valorl ale raportulut (conform datelor VODGEO) Valerie vat coats EE Wy banjo ex ean tigi (dupé datele VoDGEO) Tobeta 5—18 199 gs - - 20 ost ogo i ors (oH 3 : ost 180 0350 abe en am Cie aist i 2 18 ours hee x0 ts ier aes 30 1300 tar ? i Vier 30 13s 1a ro 2 le de innecare ale deversorilor,cu vid: Laci +05n “br)< GF), 164 Valorile coeficientului de tnnecare og, 1a deversorii cu vid, -eu notafiile din fig. 5—21, sunt date in tabela 5—19. 41) Deversorii eu profil poligonal Deversorii eu profil poligonal sunt, ~{ “| jin general, de doa tipuri: & a) profil dreptunghiular; J, ) profil trapezoidal. Fig. 5-21 Valorile cosfictentulut de innecare 29, la deversorit eu vid, propuse de prot. A. X, Ahutin, (In baza experienjelor VODGEO) ~ Tatele 6-19 re “ 0,788 1999 0 oes ogn om Oss og 300 3s 18 aie0 40 | O84 Academicianul N.N. Pavlovsehi recomanda ca pentru de- versorii netnnecati, de profil dreptunghiular i férk ‘contractie Jaterelié,, a se ia urmitorul eoeficient de debit: 5. 0:008 HY i545 ne (0.05 + 2208) (140.585 =. ERA (07+ 41,83 A\. ) in care Hy st aarcina 4 kine deyorona (tn amont); Mg Sin rosimea deversorului (lig. 522). Formula este aplicabila, eu condifia cat Fats —08. Daci£ > 2, grosimea peretelui are 0 influenfi casupra debitului. Daca £ ¢0,5, deversorul trebue considerat ca un dever- sor eu prag let. 165Gfnd creasta deversorului este rotunjité, coeficientul de debit cregte cu aproximativ 5%. Coeficientul de debit al profilelor trapezoidale, depinde de raportul dintre Spo tnaljimea H’si layimes pragului ¢ gi de finclinarea paramentului amonte si aval, im i ), unde ro m gi m’ (fig. 5—22), und m =ctgasim’ =ctg 8. ‘ ui Dupt indicatiile acad. N,N. Pav- me lovschi, coeficientul de debit al unui 7 deversor nefnnecat, cu profil trapezoidal, Fig. 5-22 poate fi luat conform tabelei 5—20. ‘Valorile coeticientulul de debit m lndeversorit nefuneeafi cu profil trapezoidad “ (dupijecad. N. N.gPavlovechi) “ Tet 50 cs mg | toe [tee [tts sos | os | es | aa-om | aao-oae | cao | SS | eat | eae | Mae ; ee e ] ¢ | ge) ae | oe 0 2 040 0,38 0,36 2 |e if ili} @lals , 3 ge] va | 8 | 8B Be | ae | 8 3 ar os ost boo 10 035 | ost | Os 5-5. DEVERSOR CU PRAG LAT Se numeste deversor cu prag lat, deversorul la care in’lfimea H< + (fig, 523) pragul fiind orizontal: Deobicei, ungimea pragului so ia ¢ = (340) H. Daci lungimea pragului este foarte mare, ¢ (eS H), scur- gerea apei dealungul pragului trebue considerata ca 0 scurgere fntr’un canal eu fund orizontal. 166 Condifiile de innecare. Deobicei, deversorul este considerat Annecat, cand caderea z < My —he, sau admeimea de inne- care (lig > Me) (fig. 3 a)es2h Been Fig. 52 La un deversor inmecat, adancimea h deasupra pragului se ia h = hq, unde h gi hy sunt adancimea apei pe prag si tadanci- mea de Innecare». Dact hq < he, deversorul nu este innecat. Fig. 5-24 Mai exact, se poate considera c& deversorul devine innecat fn momentul in care este satisficuti relafia 7 < My — (he + 2”) sau ha > (he $2"), in care ”? este valoarea de erestabilirer a presiuingi, conform formulei 5—21 (v. mai jos) Deversor neinnecat, Ad&ncimea apei deasupra pragul versorului se ia de obicei egal cu ad&ncimea critica i de- m* Hy (20,6 Hy), (5 care @ este coeficientul de vitezi; 4 k=—£ —raportul dintre adancimea eritied si presiunea in NP sip 167Debitul se determink cu formula (fi din amonte}: ind seama de viteza Q = milly Deversor innecat. In acest caz, adancimen ype prag se ia egal cu adaneimea de innecare, adic& hah, (o—18) WH, (6-17) Debitul se determin eu ajutorul forms néndu-se seam de fnnecare) lor urmitoare (ti- ooh V Za : (5-19) by sam dupa acad. N,N. Pavlovschi, Q = moq bHe V2gHo = Mon bHy Vy , (3-19) ‘in care @ este coeficientul de vitez’; fh 2 —coeficientl de innecare 7 (**)- On ~coel \ iG) =m Vig In eaaul cand viteza 9 este cunoscnti, eideren = pe pragul deversorului innecat (remuul amonte de constructie) este: 520) sau, neglijand viteza din amonte, adick presupuniind e& ea 0 (520) Valorile coeticientilor @, m, M, k si oy sunt date in tabelele BAO si 522. La efectuarea calculelor aproximative se consider @ = 0,92 sim = 0,35. y Din cercetarile lui A.R, Berzinschi (VODGEO, 1950), coefi- ciontul de debit al deversorului eu pragul Ist (2,5 < 3 < 10) 168 si.cu muchia amonte ‘este, respectiv, egal ew cupitd sau rotunjiti, pentru p < 9g Valorile costictenfilor g, my M sh k (dupS acad. N,N. Pavlorsehi 1 | Fira retistenfe hidrautice ao | 2/8 2| Inteare profilaté hideaulic 1,62 | 0,685 3 | Prag ou muchia amonte rotunjité 1455. | 0,690 4) Muchia amonte tepiti 148 | 0,610 5| Cn muchia amonte nerotunjiti (muchie asougita) . 0.85 | 0,320| 142 | 0,590 6| Condigii hidraulice de. intrare nefavora: bile (muchia amonte » deversorului stramba gi ascugita) . . - -| 089 | 0,300) 1,33 | 0,560 ‘Valorile coeficientulut de inneeare ox la un deversor en pragul lat a re on 1900 | 090 or | og e | ae le | ge] & |) eB) # ile | | 087 0815 097 0,436 0999 [am [ou [ont [om [ors an [ow [ow [om [om vw [or an | om [ore [am [am [| oJ 169| | Daci p > 3 Hg, atunci mp = 0,36 si mgy = 0,32. Dever- sorul este innecat tn cazul cand lig = 0,8 Hy $i =” 0,25 Hy. Coeficientul de innecare se ia din tabela'S —23, Contractia laterala se determina Ia fel ea in cazul deverso- rului cu profil practic. Dup& A.R. Berezinschi, contracyia laterala se introduce cu formula m = mp, K, in care coeficientul K are valoaven: =t—-a@/L O2H +p Restabilirea presiunii la iegire, Se poate considera, cu apro- ximatie (fig. 5—25), e& » fe" 8 ae oe 2s Be gS in care vs gi tp sunt, respectiv, viteza din amonte ‘amonte), viteza pe pragul deversorului gi viteza tn albia aval. Pentru ¢y = 0, se objine 2” = 0 3 (5-227) Dupi cele mai recente eercetiri ale NILG *), AGI, VODGEO ete, (care, in cea mai mare parte, nu au fost ined publicate) *), se constata c& addneimea pe pragul unui deversor neinnecat este mai mick decét he, iar Innecarea are loc pentru hy > he Pa baza acestor date, adancimea pe pragul deversorului nein~ neeat se determina cu formula: Q =o bh V2g(Ho— hy) , 41) Institutal hidrotehnio de cercetiri 2) Din acest motiv ne reeumam numai tintin hie obeerraqi 170 in care coeficientul @ are, aproximativ, urmitoarele vi funepie de coeficientul de debit : lori, fn Innecarea deversorului are oe and hia > (0,75 —0,80) ly. 5—6. DEVERSOR OBLIC $I DE- ‘VERSOR CURBILINIU IN PLAN 4 Fig. 525 Deversor oblic (fig. 5—26). Debitul deversorului oblie se determin& cu ajutorul formulei Q = kmbHt fin care meste cocficientul de debit, ca si pentru un deversor drept; kk — coeficient de corectie < 1,00; b —Iungimea pragului deverso- ralui (in plan). Pentru calcule aproximative, coeficien- tul k se poate Iua din tabela 5—24. (623) YValorile tut i, din formula (5—23) T we [tele lel Coeficientul k . 0.86 1,00 j oat | ass | om | Deversor curbiliniu (fig. 527). Debitul acestui deversor se afl eu ajutorul formule: Q=KmbH Viet, (5-24) in care meste coeficientul de debit al unui deversor eu profil drept; 7K —coeficient de corectie < 1,0; b — Iungimea crestei deversorului (in plan). Tn ealeule aproximative se poate considera: Pon , (5-24) in care H si p sunt, respectiv, sarcina pe deversor i inalti- mea deversorului; n—un coeficient, care se ia din tabela 5 —25 Pentru a se preciza valoarea coeficientului de debit, trebue sii se efectueze studii experimentale Fig. Valorile coetictentulul m din formula (6—24') in tuncfle de unghtal «, ‘conform fig. 5—87 Tabela 6-25 “ele lelwle le .. | ozt | a36 | 020 | a1 Abie lata | oo%| 0 Abie gus | os | 048 | 0128 | 0.13 | 004 | 0 7. DEVERSORI TRIUNGHIULARI $1 TRAPEZODALL Deversori triunghiulari (eu perete subjire, fig. 5—28). De- Pitul unui deversor triunghiular se determin’ cu ajutorul formu- ei Q= mit. (625) Daci unghiul a = 90°, debitul poate fi considerat egal cw A 7 5 5) Lf Q = 14 HVA mis = 1,4 HF (526) Fig. 5-28 su, ina exact, Q = 1,343 127 m/s, (5—27) in care H este presiunea tn m. Debitul deversorului, calculat cu formula (5—26), este dat in tabela (5—26), iar debitul calculat cu formula (5—27)-este dat in tabela 5—28 (v. gi diagrame din fig. 520). 172 Pentru simplificarea caleulelor ce se_efectue Q = 14 IVT, se da tabela ajutatoare 5— lui 128 A eu fo) Pont erecting Medi a aa 3a hax] San] a Panta resin ac 2, Soroma:em A a i + 2 a i ats OT ES Fas Fig. 5—29 Diagrami pentra de Esiunghiular cu 200°. Debitul unut deversor trlunghivlar (a = 90%) dupi formula Q= 1400 HVAT Vis, fn care Hse dk fam Tabet sminarea debitulai unui deversor rine: pentru valorile 002 | O40 016 on | oo ao | Oe O18 om ie te | Te | oa tao | bars gos | 2s oz | 0 3208 ow | as O24 on B50 on | Tm | Om 80 ai20 ou) ae O28 o9 | 10 10 11400 YValorite X = H®*coresponsitoare tut If = 0,02 — 1,00 Tabelo 026 028 930 0132 | olasza] 0.32 0 og | 07s} 0.34 | 00674) 054 Jo2r4s| o74 JoaTti| 04 0416 | 40102] 036 | oorre] os |o2347| 076 |0'3035| 0.95 6,18 | of0157| 0,38 | 010800) 038 Jo,2562| 0778 |0.8307) 0198 173.Debitul unui deversor triunghiolar (@ = 90°), calealat en formula Q= 1848 77"? 1c, im care H se di in m Tabela 5.28 ve | ae) ag | ae] ee | as 0,04 OAT Old 10,45, 040 133.9 a re i ee a ah | | H + p> 3H; B>SH si H=0,06 —0,65 m, B find laqimea albiei dreptunghiulare din amonte; H + p —adincimea totala ‘a albiei amonte de deversor. Deversori trapezoidali gi deversori multipli. Formula fandamen- tala pentru calculul debitului unui deversor trapezoidal (5—28): Q =m (H+ 08-tg aH) MVTEH. (528) La un deversor trapezoidal, facut intr’un perete subtire (lig. 5—30) cu unghiul a = 14° coeficientul unghiular al mu- chiei laterale fiind m = 0,25) si lungimea pragului deversorului b> 411, debitul poate fi determinat ew ajutorul formulei: (529) rand coeficientul de scurgere constant, independent de na H, si egal cu m = 0,42. Acest deversor este folosit pentra masuratorile de debi Debitele, calculate eu formula (529) pentru diferite va- lori ale lui H, se dau in tabela 5—29. Pentru a obine debitul corespunzitor unei layimi b7é1,0 m, datele din tabela trebue inmulpite cw lijimea b, adic se aplic& formula Q = q +b. 174 Debitul g mm/s al unut deversor trapezoidal, en @=1%° si Hifimen t= 10 m, cealeulat eu formula g—int]2cH1 m/s Tobela 5-20 oper ose | ose | o36 | 070 1,980 her | O34] Gate | oso | o's | ogo | 188 i108 | 035 | oar | 42 | ogas | 00 no | 08 | o2%6 | os | oe | 100) eo 134 | 030 | G08 | 6 | 0380 oae | 02 | o3s7 | O48 | ogi Oise | O34 | Sano | O30 | Gao thie2 | 038 | oace | ceo | des Deversori multipli. Deversorul multiply consti din mai multe orificii deversoare trapezoidale. Acesti deversori se con- struese de obicei po ciderile canalelor, find realizagi cu ajutorul unei pile intermediare, care miegoreazi secyiunea vie a canalului (fig. 531). Fig. 51 Debitul deversorului multiplu, compus¥din’n orificii, se dee terming cu formula: Q=m(b +08 teal) n Vigil, 6-30) in care este lijimea bazei mici a fiec&rui orificiu; @ — unghiul de inclinare al muchiei laterale, fay de verticala; n — numéarul orificiilor; m ~~ coeficientul de debit al deversorului. Dupi acad. E. A. Zamarin se pot lua urmatoarele valori pentru coeficientul de debit m, cu conditia ca pilele sa aiba un profil hidraulie (folosit de obicei in practica) pentru H = 1,0 me 0,475; pentru IT 0,485; pentru 0,495; pentru 0,510. 175’ CAPITOLUL VI CONDUCTE FORTATE 6-4, PORMULE § RELATIL FUNDAMENTALE, Pierderea de sarcint, in lungul unei conducte hy, se deter~ ‘mini cu una dintre formulele de mai jos: (4) 2) fy = EL, (6—3) in care K =o CYR este caracteristica de debit, sau modulul de debit, in m8jss aracteristica de vitez’, sau modulul de viteza, inn — coclicientul de rezistenti, din inte- riorul conductelor; valorile hui A, in funcyie de valoares lui C, sunt. date veficont pentru caleulul lui K si W; se. determing cu ojutorul fornu~ lelor din § 3—8. Formula (6 —8) se aplieX in eazurile tn core panta hidvaulica se poate determina cu o alti formuld, sau ednd ea este cunoscutir din datele problemei. La calculul conductelor forfate $i al galeriilor sub presiune ale centralelor hidroclectriee, se recomanda sf se determine coefi- cientul C, fie cu formula sead. N. N. Pavlovschi C= Lr fn care y = f (n, R), fie cu formula din! ¢Regulile tehnice provi- i zoriin editate de Glavghidroenergostroi *), C =—— I, in care 4) Direojia generali a construcfiilor hidrotehnice. 176 exponentul (dup Sribuii) este functie de coeficientul de ru- gozitate $i anume: entra > 400 4 t= s=4 . 7 1 \ . 7 oe . a 4 a5 4+ 7m a 1 1 1 1 1 Tn caleule aprosimative, se poate comidera y= 2 = La conduete din lemn, hy se determin& gi cu ajutorul unei formule speciale fn care ¢ este tn mjsy d—~ tn em Viteza poate fi objinuti din diagrama din fig. 6—1, eon- struit& ew ajutorul relafiei: = 49,7 dos Jasss 1) La caleulu) conductelor de alimentare cu api, ve recomanda si se Aetermine coeficientul C cu ajutorul formulel acad. N,N. Pavlovscht 1 1 4S y=" valoarea lui se poate lua: pentru conduete cura~ 90, n = 0,014; pentru conduete functionand In condifit nor 1 male, = 80, n=0,0125; pentru conducte murdare (veoh), > 70, n= = 0.0148. ‘In practicd, de cole mai multe ork se ie n ~ 0,012 rovecnt saeutul sondustelor de drone) se tosoman Formula lui Pav 1 1 c= + We pontea y =29in = 00012 “ 6 1) In aceanté formuli diametrul deste dat in mm. Andreptar pentru calcule bldraullee — 42 71600 2 100.6) 500} 10) 30} 200} 50} 40 20 20 003 208 40h QS Gd 05 O6 G7 080910 20 «1040 Fig. 61, Diageamé pentru caloulul conduetelor de lemn. 178 6—2. ALEGEREA COEFICIENTULUI DE RUGOZITATE, TAPROIECTAREA CONDUCTELOR FORTATE ALE CENTRALELORYHIDROELECTRICE Cooficientul de rugozitate n se alege in functie de materia- Jul peretilor conductei, de metoda de execufie a conductei, de modul de tratare a suprafefei interioare si de condiiile de’ ex- ploatare. In caleule aproximative gi in cazul diametrelor mari {pre- supunind o execufie de bund calitate), se pot lua urmitoarele ori ale coeficientului de rugozitat pentru conducte din beton gi beton armat n = 0,0125 pentru conducte metalice nituite 0,013 pentru conducte metalice sudate n = 0,012 pentru conducte din lemn cu diametru mare (din doage) n = 0,11 In caloule mai exacte se foloseste tabela 6—t, in care se dian valorile lui n pentru conducte fortate. 6—3, ALTE FORMULE PENTRU (DETERMINAREA REZISTENTELOR, HIDRAULICE, MAI RAR FOLOSITE IN PRACTIC, Aga numita formuli a alimentarit ew apa 2 o—~4 ina GZ, oo La efectuarea calculelor aproximative se ia 2 ~ 0,03 gi A=0,0025, atunei tas0,0025 & , In felul acesta, panta hidraulica gi pierderea de sarcing sunt, aproximativ, invers proporfionale cu puterea a cincia a diame- wm me “ ais (if Pentru ugurarea ealeulelor, in tabela 6—2 sunt date valo- aye a rile raportului (z) "in funcgie de. 179‘Valorile cocfictentului de rugozitate pentru aduefiuntte sub presiu- ne (Regulile ehnice provizorit ale Glayghidroenergostrot RI—24—02) Tabeta 6-2 4 tine tac 68 Serie Ww g | cacrnitin npr | Coretta serait 7 — g eae Ovaerea i ‘aduetinat medic | maxims} minima ° 2 ctl ‘patie | maxima ini ~ | 4) Drigeniee ingriitexe-| 0,018] 0,015 | 012 Jeutatd cu perie- de of. 4 1. Condifiile_mentio- D) Drigouine, exeoutatd | 0,018] — | 0,016 nate fiind Jo, ese el nope 8) Conditii medit. | 0,030] o,oas | 0,025 | valores mitindase prinderea res peru neti pri | hnamai pentru orientare: ee de ret de cp Fetaret corona )_ Strat torent, exe-| 0,019] 04023] — . eutat cu ingrjire, tira © b) Conditiinefuvore. a} — | i frocat anu seliviit Bile nn | 0040] 0.055] — | 2. Prezenfa aluviun= 6 | Conducte forjate meta- Daca fevile sunt rugic supeafafastinconsi, nore Jor ‘mioyoreana, cocticien- ices nite sau acoperite eu de. lata, mick abatert ffs ‘tl “Ge rugoritate.. “Con 2) Previzute ou eusi-| 012] 030125] 0.011] punert te calear, coefic fe profilul proiectat. Alfie. srdtate. sunt doa: tur! tranaversale gi fongt-| "| Eiontal le ragonitate so 2 | Aduotiani sub presiane, ful de ‘iterte. Valor ftudinale, fark. a8 96 pro: snareste fn stdmed partial cpt in tabeld servese numai fdued 0 Ingustare “asec. itd, avand perimetrul entra orientare fini vi Snuiat numai partial op 1h) Prevazute eu cusi-| 0,013} 0,014 | 0,013 fugit sau torcretat. 0,030 | — st longitudinale sudats 3. | Advetivni ub prosin St cusiturl traneversale ane din’ beton of beton ar Bituitoy ow un singur rand met (galerit ai conducte de nituet (nituizen feu recaptoite). ih snpeapuncren erg 8) Execufie normala, | 0,013 | 0/14 cofraj de lemn. ¢) Prevazute cu ens tort ongitudinale sudate, 14] o,o1s| 0,013, 3) Bxecutie netngrijits, | 0,016] oor7) — far ech tanaverante trme de rostur) pe epi. tiie sy dood ae mal Tools din canas “denive multe edndurt de. nituri Tari sednauritor, ete (otoiee Taeuta “prin «) Forme metalice fosr-] 0012] — | — Drapunerea marginilor) te\netede (eat cofraj a) Previsute eu cust |0,0135| 0,013] 0.0125 ali. turilongitudinale strane: 6 | Advetiunt su prsie-| ope] oi] opto eral mitt gin ne te Teton a bebon ae apuneres marginior, Tice eaten yf conducts) ‘radon numas reds de cu teneuiala ‘drigeuita 9 nituri sf executate din Sclivisite, in funojie. de fable subtires dea TONES eateupieh mums {1 tom grosime. fe). Prevaaute et cad 7] 0.01% Aduefiuni sub pre ine, de heton gi beton at rat (galerii gi conducte), aptugite cu un strat dé eorere, simea foilor de tabla tr ‘cede 12 min, 7) “Conducte forfate ain} o,ot1] 012] 0,010 180 doage de Tema. 181