HOTRREA PLENULUI

CURII SUPREME DE JUSTIIE A REPUBLICII MOLDOVA

despre aplicarea de ctre instanele judectoreti a unor prevederi
ale legislaiei de procedur penal privind arestarea preventiv i arestarea la domiciliu
In scopul asigurrii aplicrii corecte i uniforme de ctre instanele judectoreti a normelor
procesual-penale privind aplicarea msurilor preventive sub form de arestare preventiv i
arestare la domiciliu, Plenul Curii Supreme de Justiie, in conformitate cu art.2 lit. c) i art.16 lit.
c) din Legea cu privire la Curtea Suprem de Justiie, prin prezenta hotrire, d urmtoarele
explicaii:
1. Potrivit art. 25 al Constituiei Republicii Moldova, art. 5 al Conveniei Europene pentru
aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale (CEDO) i art.9 parag.1-5 al Pactului
Internaional cu privire la Drepturile Civile i Politice, cit i ale prevederilor art.11 alin.(1) din
Codul de procedur penal al Republicii Moldova, libertatea individual i sigurana persoanei
sunt inviolabile.
Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu excepia cazurilor i in conformitate cu
procedura prevzut de lege. In cazul in care procedura prevzut de legile naionale contravine
reglementrilor cuprinse in tratatele internaionale la care Republica Moldova este parte,
prioritate au reglementrile cuprinse in tratatele internaionale.
Jurisprudena Curii Europene a Drepturilor Omului (CtEDO), in conformitate cu articolul 4
din Constituia Republicii Moldova, este direct aplicabil in sistemul de drept al Republicii
Moldova, este obligatorie i are o for constituional.
In conformitate cu prevederile art. 7 alin.(8) al Codului de procedur penal, Hotririle
definitive ale Curii Europene a Drepturilor Omului sunt obligatorii pentru organele de urmrire
penal, procurori i instanele de judecat. In caz de incompatibilitate intre Convenie i legea
naional, judectorul va aplica direct prevederile Conveniei, menionind acest fapt in hotrirea
sa.
Plenul explic faptul c, potrivit jurisprudenei CtEDO, reprezint lipsire de libertate atit
reinerea penal (a se vedea hot. Stristeanu i Alii c. Moldovei, 7 aprilie 2009, 85-88, sau
Lazoroski c. Macedoniei, 8 octombrie 2009, 44), cit i arestarea preventiv sau arestarea la
domiciliu (a se vedea hot. Mancini c. Italiei, nr. 44955/98, 17; sau Nikolova c. Bulgaria (nr. 2),
nr. 40896/98, 60 i 74, 30 septembrie 2004). Prin urmare, explicaiile de mai jos se aplic atit
fa de arestare, cit i fa de arestarea la domiciliu.
Articolul 5 CEDO nu poate fi interpretat ca o autorizare a aplicrii necondiionate a arestrii
preventive, care s dureze nu mai mult de o anumit perioad. Justificarea pentru orice perioad
de detenie, indiferent de cit e de scurt, trebuie s fie, in mod convingtor, demonstrat de
autoriti (hot. arban c. Moldovei, 4 octombrie 2005, 82).
La aplicarea normelor privind reinerea, arestarea preventiv sau arestarea la domiciliu,
instanele judectoreti i organele de urmrire penal sunt obligate s-i desfoare activitatea
astfel incit nici o persoan s nu fie lipsit de libertate in mod arbitrar sau fr ca acest lucru s
fie absolut necesar.
Condiiile pentru aplicarea arestrii preventive sau arestrii la domiciliu
2. Arestarea preventiv sau arestarea la domiciliu (in continuare, "arestarea") poate fi dispus
doar dac sunt intrunite cumulativ urmtoarele condiii:
a) Legislaia procesual-penal permite aplicarea acestor msuri;
b) Exist o bnuial rezonabil c persoana a comis infraciunea de care este acuzat;

c) Exist riscurile prevzute de Codul de procedur penal care justific aplicarea arestului
i
d) Alte msuri preventive nu pot inltura riscurile menionate la lit. c).
3. Potrivit jurisprudenei CtEDO, necesitatea de a porni urmrirea penal impotriva unei
persoane suspectate de comiterea unei infraciuni poate servi ca o justificare iniial a privrii de
libertate (spre exemplu, in cazul reinerii in flagrant). Aceasta semnific faptul c persoana poate
fi reinut i pin la pornirea urmririi penale.
Plenul explic, conform art.279 alin.(1) Cod de procedur penal, c msurile procesuale de
constringere pot fi realizate doar dup pornirea urmririi penale, dac legea nu prevede
altfel. Codul de procedur penal prevede o singur situaie cind msura procesual de
constringere poate fi aplicat pin la pornirea urmririi penale.
Aceast excepie este reinerea, fapt ce rezult implicit din art. 166 alin.(1) Cod de
procedur penal. Totui, pentru a nu inclca dreptul la libertate in cazul reinerii, urmeaz a fi
respectate prevederile art. 166 i 167 Cod de procedur penal. Spre deosebire de reinere,
arestarea poate fi solicitat doar dup pornirea urmririi penale.
4. Conform art. 176 alin.(2) Cod de procedur penal, arestarea se aplic numai persoanei
care se bnuiete sau invinuiete de svirirea unei infraciuni grave, deosebit de grave sau
excepional de grave, clasificate conform prevederilor art. 16 Cod penal.
Dac exist probe c invinuitul sau inculpatul a intreprins aciuni prin care s-a eschivat de
la urmrirea penal, a impiedicat urmrirea penal sau a comis o alt infraciune, arestarea
preventiv sau arestarea la domiciliu poate fi aplicat i in cazul invinuirii in comiterea
infraciunilor uoare sau mai puin grave.
Arestarea preventiv i arestarea la domiciliu nu poate fi aplicat pentru infraciuni pentru
care Codul penal nu prevede pedeapsa cu inchisoarea.
5. Existena unei bnuieli rezonabile. Art. 5 1 lit. c) din Convenie permite lipsirea de
libertate a unei persoane doar dac exist o bnuial rezonabil c aceast persoan a svirit o
infraciune. Bnuiala rezonabil presupune existena faptelor sau a informaiilor care ar convinge
un observator obiectiv c persoana in cauz ar fi putut sviri infraciunea. Faptul c o bnuial
este presupus cu bun-credin nu este suficient (hot. Muuc v. Moldova, 6 noiembrie 2007,
31). Ceea ce poate fi considerat rezonabil depinde de toate circumstanele cauzei (hot. Fox,
Campbell i Hartley c. Regatului Unit, 30 august 1990, 32). Faptele care dau natere
suspiciunii nu trebuie s fie suficiente pentru a justifica o condamnare, i nici chiar pentru
inaintarea invinuirii, ceea ce reprezint urmtorul pas al procesului penal (hot. Brogan .a. c.
Regatului Unit, 29 noiembrie 1988, 53).
Prin urmare, examinind dac exist o bnuial rezonabil, judectorul de instrucie va
verifica doar dac exist probe care ar convinge un observator obiectiv c persoana ar fi putut
sviri infraciunea, i nu dac persoana este vinovat de comiterea infraciunii.
Bnuiala rezonabil trebuie s fie bazat pe probe administrate in conformitate cu Codul de
procedur penal. Prin urmare, arestarea preventiv poate fi aplicat doar dac exist o bnuial
rezonabil c bnuitul, invinuitul sau inculpatul a svirit infraciunea care formeaz obiectul
urmririi penale sau judecrii cauzei (in cazul inculpatului).
Curtea European a constatat c a existat o bnuial rezonabil de comitere a unei infraciuni
atunci cind: la domiciliul inculpatului s-au gsit obiecte care aveau legtur cu infraciunea (hot.
Oral i Atabay c. Turciei, 23 iunie 2009 24-32, cind la domiciliu au fost gsite gloane, iar
persoana era suspectat c acord susinere unei grupri teroriste, sau hot. Sevk c. Turciei, 11
aprilie 2006 26, cind la domiciliu au fost gsite arme, iar persoana era suspectat c este liderul
unei grupri criminale); martorii i inscrisurile indicau prima facie asupra implicrii persoanei in
aciuni criminale (hot. Svetoslav Hristov c. Bulgariei, 13 ianuarie 2011, 29); inculpatul a fost
indicat ca autor de ctre alte persoane suspectate in aceeai cauz, care au dat depoziii
concordante, cind persoana era acuzat de tentativ de uzurpare a puterii, chiar dac ultima
susinea c declaraiile celorlali suspeci sunt false (hot. Muradverdiyev c. Azerbaijanului, 9
decembrie 2010, 51-56); procese-verbale intocmite de poliiti care au asistat la comiterea
2

faptei indicau asupra persoanei, cind veridicitatea proceselor-verbale a fost confirmat in cadrul
investigaiei ulterioare (dec. Medvedev c. Rusiei, 9 septembrie 2010); declaraii ale martorilor
indicau asupra persoanei, chiar dac ulterior au fost retrase 3 (hot. Talat Tape c. Turciei, 21
noiembrie 2004, 56-63); sau cind informaii operative coroborate cu plingerea victimei
indicau asupra persoanei (hot. Ignatenco c. Moldovei, 8 februarie 2011, 60).
Curtea a constatat c nu a existat o bnuial rezonabil cind: detenia in baza acuzaiei de
participare la organizaii de tip mafia se baza doar pe probe indirecte obinute de la un informator
anonim (Labita c. Italiei, 6 aprilie 2000, 156-158); serviciul de informaii susinea, in baza
informaiilor operative nesusinute prin alte probe, c persoana este implicat in trafic de arme
(hot. Lazoroski c. Macedoniei, 8 octombrie 2009, 43-49); persoana a fost reinut pentru
simplul fapt c se afla in casa unei persoane bnuite c este membru al unei organizaii teroriste
(hot. Ipek .a. c. Turciei, 3 februarie 2009, 31); raportul unui poliist meniona c persoana
mergea repede i se uita in jur, ezitind dac s mearg acas sau nu, atunci cind acest raport nu
reprezenta un document valabil care s confirme reinerea i la momentul reinerii nu exista vreo
suspiciune c persoana a comis vreo infraciune (hot. Nechiphorok i Yonkalo c. Ucrainei, 21
aprilie 2011, 177); reinerea a avut loc in baza declaraiilor unor martori obinute prin
constringere de ctre organul de urmrire penal i care nu au fost verificate preliminar (hot.
Spetuleac c. Moldovei, 6 noiembrie 2007, 75-81); reinerea in baza acuzaiei de diminuare a
preului unui imobil cumprat a avut loc fr a exista vreo prob care s confirme diminuarea
preului sau c cumprtorul a fost in cirdie cu vinztorul (hot. Muuc c. Moldovei, 6
noiembrie 2007, 32).
6. Riscurile care justific aplicarea arestului. Existena unei bnuieli rezonabile nu este
suficient pentru arestare. Art. 5 alin.(1) c) din Convenie mai cere existena motivelor
temeinice ale necesitii de a-l impiedica [persoana] s svireasc o infraciune sau s fug
dup svirirea acesteia. Interpretind aceast prevedere, Curtea European a distins patru riscuri
(temeiuri) care pot justifica arestarea:
- riscul eschivrii;
- riscul de a impiedica buna desfurare a justiiei;
- prevenirea sviririi de ctre persoan a unei noi infraciuni; i
- riscul c punerea in libertate a persoanei va cauza dezordine public (a se vedea hot.
Smirnova c. Rusiei, 24 iulie 2003, 59).
Codul de procedur penal are prevederi similare. Temeiurile prevzute de art. 176 alin.(1)
Cod de procedur penal rezult din jurisprudena CtEDO i urmeaz a fi interpretate in lumina
acesteia.
Pentru arestarea persoanei este suficient existena cel puin a unuia din cele 4 riscuri.
In cazul in care nu poate fi identificat nici unul din aceste patru riscuri indicate mai sus, persoana
urmeaz a fi pus in libertate in virtutea art. 5 alin.(3) din Convenie.
7. Conform art. 5 1 CEDO, nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu excepia .... Din
aceast norm rezult prezumia potrivit creia persoana trebuie s fie liber decit dac
autoritile statului pot dovedi c exist temeiuri relevante i suficiente care s justifice detenia
(a se vedea hot. Becciev c. Moldovei, 4 octombrie 2005, 53).
Astfel, ii revine procurorului s dovedeasc in fiecare caz existena i seriozitatea riscurilor
menionate in pct.6) al hotririi. Argumentele in favoarea sau defavoarea eliberrii nu trebuie s
fie generale i abstracte i trebuie s se refere la fapte concrete i personalitatea acuzatului
(hot. Panchenko c. Rusiei, 8 februarie 2005, 107). Acestea trebuie s rezulte din probele
prezentate judectorului de instrucie. In cazul in care procurorul nu va dovedi existena cel puin
a unuia din riscurile menionate in pct. 6) al prezentei Hotriri, demersul de arestare urmeaz a fi
respins.

8. Riscul eschivrii: Dei severitatea sanciunii reprezint un element important in evaluarea

riscului eschivrii, ea nu poate justifica prin sine arestarea. Riscul eschivrii trebuie evaluat luind
in consideraie mai muli factori care au legtur cu: caracterul persoanei, valorile sale morale,
locuina sa, ocupaia sa, bunurile sale, legturile familiale i cu toate tipurile de legturi cu statul
in care el este acuzat (a se vedea hot. Becciev c. Moldovei, 4 octombrie 2005, 58). Riscul
aplicrii unei sanciuni severe i temeinicia probelor pot fi relevante, dar nu sunt, prin sine,
decisive, iar posibilitatea obinerii garaniilor poate fi folosit pentru a inltura orice risc (hot.
Neumeister c. Austria, 27 iunie 1968, 10).
Evaluind caracterul i valorile morale ale persoanei, urmeaz a fi luate in consideraie
comportamentul persoanei in societate, reputaie acesteia i cercul de prieteni, incercrile
anterioare de eschivare, etc. Existena unui domiciliu stabil, indiferent dac este documentat la
organele de stat, i a unui loc de lucru sunt circumstane care vorbesc impotriva arestrii. Lipsa
unui domiciliu stabil nu creeaz in mod automat pericolul de eschivare (hot. Sulaoja v. Estonia,
15 februarie 2005, 64).
Pe de alt parte, eschivarea, in cazul administrrii personale a afacerii care genereaz
principalul venit pentru familie, ar putea duce la pierderea afacerii, iar majoritatea persoanelor
responsabile nu ar accepta acest risc. Deinerea unei averi considerabile in ar, de asemenea,
pledeaz impotriva riscului de eschivare, deoarece eschivarea ar face imposibil folosirea acestor
bunuri pe viitor.Totui, deinerea proprietilor peste hotare ar putea uura viaa persoanei care se
eschiveaz. Legturile familiale existente pin la apariia necesitii arestrii (cum ar fi, prezena
copiilor minori sau afeciunile fa de prini i so) sunt importante la examinarea necesitii
arestrii. Dei posesia mai altor cetenii decit cea moldoveneasc ar putea uura viaa unei
persoane care se eschiveaz, simpla posesie a altor cetenii nu poate echivala cu riscul
eschivrii.
Riscul eschivrii poate fi diminuat substanial prin predarea sau ridicarea documentelor care
ar permit trecerea frontierei. Lipsa controlului la intrarea in zona transnistrean nu poate genera
automat riscul eschivrii. Este nevoie de probe c persoana intenioneaz s se eschiveze prin
aceast zon (mutatis mutandis, hot. Ignatenco c. Moldovei, 8 februarie 2011, 83).
Riscul eschivrii se diminueaz cu trecerea timpului, deoarece durata arestrii va fi dedus
din perioada deteniei care ar putea fi dispuse in cazul condamnrii (a se vedea hot. Wemhoff c.
Germaniei, 27 iunie 1968, 14). Acest fapt urmeaz a fi luat in calcul de ctre judectori la
prelungirea arestrii.
9. Riscul de a impiedica buna desfurare a justiiei: Aflarea persoanei in libertate ar putea
impiedica buna desfurare a urmririi penale sau a examinrii cauzei prin exercitarea de
presiuni asupra martorilor, victimei sau coacuzailor sau expertului, distrugerea sau tinuirea
probelor materiale, sau informarea coacuzailor despre urmrirea penal. Nu are importan dac
piedicile de mai sus constituie ele insi infraciune sau nu. Totui, acestea nu pot fi invocate in
mod abstract i urmeaz s se bazeze pe probe (a se vedea hot. Becciev c. Moldovei, 4 octombrie
2005, 59).
Nu poate fi invocat drept motiv pentru arestare refuzul persoanei s divulge acuzrii numele
martorilor sau locul aflrii probelor care puteau dovedi nevinovia sa. Acest lucru nu numai c
nu poate constitui un temei pentru arestarea unei persoane, dar reprezint i o inclcare a
dreptului unui acuzat de a pstra tcerea, garantat de articolul 6 CEDO (hot. Turcan i Turcan c.
Moldovei, 23 octombrie 2007, 51).
Invocarea riscului de impiedicare a bunei desfurri a justiiei poate avea loc doar in faza
iniial a procedurilor (hot. Jarzynski c. Poloniei, 4 octombrie 2005, 43), deoarece martorii pot
fi audiai, iar probele materiale relevante pot fi ridicate. Judectorii vor verifica de fiecare dac
cind pentru arestare se invoc acest argument, din ce motiv probele nu au fost acumulate pin la
depunerea demersului i cit de convingtoare sunt aceste motive.

10. Prevenirea sviririi de ctre persoan a unei noi infraciuni: Riscul c persoana va
sviri o nou infraciune urmeaz a fi evaluat in special in baza istoricului ei (antecedentele
penale anterioare) i a personalitii acesteia (hot. Clooth c. Belgiei, 12 decembrie 1992, 40).
Acest risc nu poate fi prezumat i trebuie s se bazeze pe probe. Acestea s-ar putea referi la
pregtirea sau chiar comiterea unei noi infraciuni dup ce persoana a aflat despre inceperea
urmririi penale, ori in ameninarea in mod credibil cu comiterea unei noi infraciuni (ex.
procurarea de arme, racolarea de complici). Riscul de repetare a infraciunilor poate fi dedus din
natura i numrul infraciunilor comise anterior. Faptul c persoana vizat a fost anterior
condamnat pentru infraciuni similare poate avea o anumit importan, la fel ca i suspiciunea
de comitere a altor infraciuni similare dup ce persoana a aflat despre demararea procesului
vizat. Argumentul inaintat des de procurori, precum c dificultile financiare ale bnuitului,
invinuitului, inculpatului risc s provoace suspiciunea la svirirea altor infraciuni, nu este
suficient pentru a justifica arestarea. Dac infraciunea are toate trsturile unui eveniment unic,
care se calific in baza unei singure norme a legii penale, este inacceptabil s se incerce
justificarea arestrii sau prelungirii arestrii invocindu-se riscul comiterii altor infraciuni.
11. Riscul c punerea in libertate a persoanei va cauza dezordine public: Faptul c exist
bnuieli c o persoan a comis o infraciune de o gravitate sporit nu inseamn c, in mod
automat, ea trebuie arestat. Curtea European a acceptat c, datorit gravitii deosebite i a
reaciei societii la rezonana acestei infraciuni, anumite crime pot genera dezordini publice,
care ar putea justifica arestarea preventiv. Totui, acest risc trebuie s fie iminent i poate fi
invocat doar in situaii excepionale, doar pentru o anumit perioad de timp i doar dac au fost
prezentate probe care s dovedeasc c eliberarea persoane va perturba ordinea publica.
Invocarea riscului c punerea in libertate a persoanei va cauza dezordine public, este valabil
doar pe perioada riscului perturbrilor sociale (a se vedea hot. Tiron c. Romaniei, 7 aprilie 2009,
41-42; hot Letellier c. Franei, 26 iunie 1991, 51).
Riscul c punerea in libertate a persoanei va cauza dezordine public nu ar trebui s depind
doar de natura infraciunii de care este acuzat persoana. Prin urmare, in fiecare caz concret,
procurorul urmeaz s prezinte probe cu privire la riscul dezordinilor publice, natura, amploarea
i durata acestora. Judectorul trebuie s ia in calcul amploarea dezordinilor i obligaia
autoritilor de a asigura ordinea public. Simplul fapt c o mic parte a societii insist asupra
arestrii nu trebuie s duc automat la arestarea persoanei.
12. Chiar dac procurorul a dovedit existena bnuielii rezonabile c persoana a svirit o
infraciune care justific aplicarea arestului i, cel puin existena unuia din cele patru riscuri,
menionate in pct. 6) al prezentei Hotriri, demersul de aplicare a arestului urmeaz a fi respins
dac procurorul nu dovedete c msurile preventive mai uoare decit arestul stipulate in
art. 175 alin.(3) Cod de procedur penal, nu pot inltura riscurile invocate.
13. Starea precar a sntii nu constituie prin sine un motiv de refuz in arestare sau de
eliberare din arest, atit timp cit persoana poate fi tratat in detenie. O soluie contrar se impune
doar atunci cind tratarea persoanei in detenie este imposibil i neacordarea asistenei medicale
prezint un pericol iminent pentru viaa sau sntatea acesteia (a se vedea, spre exemplu, cauza
Alexanyan c. Rusiei, hot. CtEDO din 22 decembrie 2008, care viza detenia unei persoane
bolnave de HIV mai mult de doi ani, iar boala se afla intr-o faz avansat). Acest fapt urmeaz a
fi confirmat prin probe medicale. Plenul explic faptul c, constatind imposibilitatea tratrii in
detenie, judectorul de instrucie va verifica care este durata tratamentului necesar i dac acesta
poate fi acordat in Republica Moldova. Dac tratamentul este de scurt durat i persist riscurile
menionate in pct. 6) al Hotririi, judectorul de instrucie poate dispune arestarea persoanei i
obligarea centrului de detenie preventiv de a asigura tratarea persoanei intr-un spital din ar in
care acesta poate fi tratat.
Procedura de examinare a demersului de arestare la faza urmririi penale
Aplicarea arestului

14. Arestul la faza urmririi penale poate fi dispus doar in baza demersului inaintat de
procuror privind solicitarea aplicrii arestului in privina bnuitului, invinuitului.
Demersul privind aplicarea arestrii preventive sau arestului la domiciliu se depune
judectorului de instrucie la locul efecturii urmririi penale. Aplicarea arestului de ctre o
instan necompetent incalc prevederile articolului 54 CEDO (a se vedea, spre exemplu,
cauza Hermeziu c. Romaniei, hot. CtEDO din 17 aprilie 2012 ).
Demersul procurorului privind aplicarea fa de bnuit, invinuit a arestrii preventive sau
arestrii la domiciliu obligatoriu trebuie s conin:
1. Descrierea faptei care constituie obiectul bnuielii sau invinuirii;
2. Prevederile legale in care se incadreaz fapta incriminat;
3. Pedeapsa prevzut de lege pentru infraciunea svirit;
4. Expunerea circumstanelor, care servesc drept temei de a suspecta, acuza persoana in
comiterea crimei cu referirea la materialele anexate la demers care confirm aceste
circumstane;
5. Invocarea unuia sau a mai multor riscuri (temeiuri) menionate in pct. 6) al prezentei
Hotriri, cu referirea la materialele anexate la demers care confirm aceste circumstane;
6. Expunerea circumstanelor in baza crora procurorul a ajuns la concluzia privind existena
unuia sau a mai multor riscuri (temeiuri) menionate in demers probate prin materialele
anexate la demers care confirm aceste circumstane;
7. Motivarea imposibilitii prevenirii riscului sau riscurilor invocate in demers prin aplicarea
msurilor preventive mai uoare, prevzute de art. 175 alin.(3) Cod de procedur penal;
8. Expunerea motivelor privind necesitatea aplicrii fa de bnuit, invinuit a unei sau a mai
multor restricii prevzute de art. 188 alin.(3) Cod procedur penal, in cazul in care
procurorul solicit aplicarea arestului la domiciliu.
15. La demers trebuie s fie anexate in mod obligatoriu:
1. Copiile materialelor care confirm pornirea sau, dup caz, prelungirea urmririi penale i
calitatea procesual a persoanei fa de care se solicit arestarea sau arestarea la domiciliu;
2. Copiile materialelor care confirm existena bnuielii rezonabile;
3. Copiile materialelor care confirm existena riscurilor menionate in pct.6) al Hotririi;
4. Dac persoana a fost reinut - copia procesului-verbal de reinere;
5. Copia sau originalul mandatului avocatului.
Copiile urmeaz s fie autentificate sub propria rspundere de ctre procurorul care solicit
aplicarea arestului.
In demers urmeaz a fi enumerat lista tuturor materialelor anexate.
In cazul in care in aceiai cauz exist mai muli bnuii sau invinuii, demersul cu privire la
arestare urmeaz a fi intocmit pentru fiecare persoan in parte.
16. In cazul in care persoana a fost reinut in conformitate cu prevederile art. 166-167 CPP,
procurorul, constatind necesitatea de a alege in privina bnuitului, invinuitului a msurii
preventive sub form de arest sau arest la domiciliu, este obligat, fr intirziere, s inainteze
judectorului de instrucie un demers privind alegerea msurii preventive, cu cel puin 3 ore
pin la expirarea termenului de reinere.
In cazul in care procurorul a inaintat demersul cu privire la arestare cu depirea a 69 de ore
de la reinere, in cazul persoanelor majore, i 21 de ore, in cazul minorilor, instana, in temeiul
art. 230 Cod de procedur penal, in coraport cu prevederile stipulate in art. 166 alin.(7) CPP,
urmeaz s adopte o incheiere prin care respinge demersul de arestare, iar persoana va fi
pus in libertate.
17. Depunerea demersului in instana de judecat se certific prin menionarea pe prima
pagin a demersului a orei i datei primirii demersului in instan.
18. Procurorul este obligat ca, pin la depunerea demersului la judectorul de instrucie, s
inmineze bnuitului/invinuitului i avocatului acestuia copia demersului i a tuturor materialelor
6

anexate la acesta. Faptul c bnuitul/invinuitul i avocatul au primit copia demersului i

materialele anexate se confirm prin semnturile lor, cu indicarea datei i orei, pe demersul
depus la judectorul de instrucie.
19. In cazul in care demersul sau materialele anexate nu au fost inminate in termenul
menionat in punctul precedent, aprarea poate solicita termen pentru pregtire.
Plenul explic, conform art. 68 alin.(2) pct. 3) Cod de procedur penal, c in cadrul
procedurii de arestare, avocatul trebuie s aib acces la toate materialele prezentate judectorului
de ctre organul de urmrire penal. Neacordarea acestui acces reprezint o violare a art. 5 4
CEDO (a se vedea hotririle urcan i urcan c. Moldovei, 23 octombrie 2007, 55-64 i
Muuc c. Moldovei 6 noiembrie 2007, 49-56).
20. Dup depunerea de ctre procuror a demersului de arestare la judectorul de instrucie,
ultimul comunic procurorului data i ora examinrii demersului in cauz. Procurorul
intiineaz bnuitul, invinuitul i avocatul acestuia despre data i ora examinrii demersului.
Dac bnuitul, invinuitul este reinut, procurorul asigur escortarea acestuia la edina de
judecat.
21. In cazul in care, dup prezentarea demersului cu privire la arestare, procurorul a
descoperit circumstane care pot influena hotrirea instanei cu privire la arestare, el este obligat
s completeze sau s modifice demersul, sau s-l inlocuiasc cu un alt demers, respectind
cerinele stipulate in punctele 14-17 de mai sus.
22. Dac dup depunerea demersului in instana de judecat, procurorul a constatat
circumstane care exclud bnuiala rezonabil c persoana a comis infraciunea ce i se
incrimineaz sau au disprut riscurile (temeiurile) menionate in pct. 6) al Hotririi, el este
obligat s retrag demersul.
23. Demersul cu privire la aplicarea msurii arestrii preventive sau a arestrii la domiciliu se
examineaz de ctre judectorul de instrucie, cu participarea procurorului, bnuitului,
invinuitului i aprtorului. In cazul minorilor, este obligatorie participarea reprezentantului
legal i al pedagogului sau psihologului. Demersul de arestare poate fi examinat in lipsa
invinuitului doar dac acesta se eschiveaz.
24. In cazul neprezentrii aprtorului intiinat legal, judectorul de instrucie asigur
bnuitul, invinuitul cu aprtor, in conformitate cu Legea cu privire la asistena juridic garantat
de stat.
Avocatului desemnat din oficiu i se acord timp pentru studierea demersului i a materialelor
anexate, oferindu-i totodat posibilitatea unei discuii separate cu bnuitul, invinuitul. Totui,
timpul acordat avocatului nou desemnat nu trebuie s duc la o intirziere nerezonabil a
procedurii de soluionare a demersului.
25. La deschiderea edinei, judectorul de instrucie anun demersul ce urmeaz a fi
examinat, respectind prevederile stipulate in Seciunea 1 a Capitolului III din Partea Special a
Codului de procedur penal, care se aplic corespunztor.
Dup anunarea completului, judectorul de instrucie urmeaz s intrebe bnuitul/invinuitul
reinut dac nu a fost supus maltratrii. In caz de necesitate, poliitii care asigur escorta sunt
inlturai din sala de edine.
Ulterior, procurorul in discursul su, ii argumenteaz demersul inaintat, se audiaz
bnuitul/invinuitul, avocatul se pronun cu referire la temeinicia demersului inaintat de procuror
i, se examineaz materialele anexate la demers, inclusiv cele prezentate de aprtor.
Dup terminarea cercetrii materialelor anexate de participani, judectorul de instrucie
anun dezbaterile judiciare, care constau din lurile de cuvint ale procurorului,
aprtorului i bnuitului/invinuitului. Bnuitul sau invinuitul se pronun ultimul.
In cazul in care bnuitul, invinuitul este minor, reprezentantul legal, pedagogul sau
psihologul particip in mod obligatoriu la examinarea demersului in condiiile art. 479 i 480
Cod de procedur penal.

26. Intocmirea procesului-verbal al edinei de judecat este obligatorie. Procesul-verbal

urmeaz s fie intocmit de grefier, in conformitate cu prevederile art. 336 Cod de procedur
penal. Declaraiile bnuitului, invinuitului i ale martorilor se consemneaz in procesul-verbal
in modul prevzut de art. 337 din Codul de procedur penal.
27. Judectorul de instrucie este obligat s-i explice bnuitului/invinuitului drepturile:
1. de a fi asistat de un avocat;
2. de a cunoate esena i motivele bnuielii sau invinuirii;
3. de a cunoate temeiurile reinerii lui;
4. de a refuza s dea explicaii sau s fac declaraii pe marginea bnuielii sau invinuirii;
5. de a da explicaii referitor la orice circumstane cu privire la reinerea sau meninerii lui in
stare de arest;
6. de a lua cunotin cu corpurile delicte, actele, declaraiile la care face referire procurorul,
s prezinte probe, acte, declaraii ale altor persoane care combat argumentele procurorului;
7. de a inainta cerere cu privire la audierea martorilor, declaraiile crora pot fi relevante
pentru soluionarea demersului de arestare.
28. Doar partea aprrii poate solicita audierea martorului de ctre judectorul de instrucie.
Procurorul poate anexa la demers procesele-verbale de audiere a martorilor deja audiai in cadrul
urmririi penale.
Asupra cererii aprrii cu privire la audierea martorilor, declaraiile crora ar putea avea
importan pentru soluionarea demersului, decide judectorul de instrucie prin incheiere
motivat. Partea aprrii asigur prezena martorului la edina de judecat la data i ora fixat
pentru examinarea demersului.
Plenul readuce in atenia judectorilor i procurorilor c neadoptarea unei decizii cu privire la
solicitrile aprrii de a audia martorii, declaraiile crora pot avea importan pentru
soluionarea demersului este contrar art. 5 4 CEDO (a se vedea hotririle Becciev c. Moldovei,
4 octombrie 2005, 65-76 i urcan i urcan c. Moldovei, 23 octombrie 2007, 65-70).
29. La soluionarea demersului cu privire la aplicarea arestului, judectorul de instrucie este
obligat s stabileasc dac au fost dovedite prin probe pertinente, concludente i utile, prezentate
de pri in cadrul procedurii de examinare a demersului circumstanele, care atest:
a) existena unei bnuieli rezonabile privind svirirea infraciunii de ctre bnuit, invinuit;
b) existena motivelor suficiente de a considera c exist cel puin unul din riscurile
menionate in pct. 6) al Hotririi i obligatoriu invocat de procuror;
c) imposibilitatea aplicrii unei msuri preventive mai uoare pentru prevenirea riscului sau
riscurilor indicate in demersul de arestare.
d) in cazul cind bnuitul, invinuitul a fost reinut, judectorul de instrucie va verifica dac au
fost respectate la reinere prevederile stipulate in articolele 166-167 din Codul de procedur
penal.
30. Judectorul de instrucie este obligat s adopte o incheiere cu privire la refuzul de a aplica
arestarea preventiv sau arestul la domiciliu, dac, la examinarea demersului, procurorul nu va
dovedi in cumul c exist o bnuial rezonabil privind svirirea infraciunii de ctre
bnuit, invinuit, cel puin unul din riscurile menionare in pct. 6) al Hotririi i
imposibilitatea aplicrii unei msuri preventive mai uoare pentru prevenirea riscului sau
riscurilor indicate in demers.
31. In urma examinrii demersului, judectorul de instrucie adopt o incheiere privind
aplicarea fa de bnuit, invinuit a msurii arestrii preventive ori a arestrii la domiciliu sau
respinge demersul.
Instana de judecat emite o incheiere motivat, in care indic infraciunea de care este
bnuit/invinuit persoana, circumstanele care au condiionat admiterea/respingerea demersului
inaintat de procuror i motivele pe care se bazeaz.
Judectorul nu poate invoca pentru arestare alte riscuri sau motive decit cele invocate de
procuror. Prin urmare, soluionarea demersului de arestare se va limita strict la coninutul
demersului inaintat de procuror.
8

32. Instanele judectoreti, la adoptarea unei hotriri motivate, trebuie s contientizeze

faptul c prin aceasta le demonstreaz prilor la proces c acestea au fost ascultate. Mai mult ca
atit, o decizie motivat le acord prilor posibilitatea contestrii acesteia, precum i posibilitatea
reformrii deciziei de ctre instana de recurs, or, prin pronunarea unei decizii motivate, se
asigur examinarea public a administrrii justiiei.
Motivele pe care se bazeaz instanele judectoreti in deciziile sale privind plasarea
bnuitului/invinuitului in arest sau prelungirea arestrii nu pot fi limitate la parafrazarea
temeiurilor prevzute de Codul de procedur penal, fr a se explica cum se aplic acestea in
cauza concret.
Nu reprezint o incheiere motivat de arestare incheierea care nu face referire la materialele
care susin concluzia judectorului i in care nu sunt combtute argumentele aprrii care
pledeaz impotriva arestrii (a se vedea hotrirea Feraru c. Moldovei, 24 ianuarie 2012, 5966).
Motivarea pentru luarea msurilor preventive trebuie s fie fcut in aa fel incit s nu lase
de ineles persoanei vizate sau unui ter c judectorul are certitudinea vinoviei celui aflat inc
in cursul procesului.
33. Dac la examinarea demersului, procurorul nu va dovedi c exist o bnuial rezonabil
privind svirirea infraciunii de ctre bnuit/invinuit, judectorul de instrucie va respinge
demersul ca fiind neintemeiat. In acest caz, judectorul nu poate aplica nici o msur procesual
de contringere.
Dac la examinarea demersului, procurorul va dovedi c exist o bnuial rezonabil privind
svirirea infraciunii de ctre bnuit/invinuit, dar nu va dovedi cel puin unul din riscurile
menionate in pct. 6) din aceast Hotrire, judectorul de instrucie va respinge demersul ca fiind
neintemeiat, fiind in drept s aplice bnuitului, invinuitului o msur procesual de constringere,
precum obligaia de a se prezenta la organul de urmrire penal (art. 197, 198 Cod procedur
penal).
Dac la examinarea demersului, procurorul va dovedi c exist o bnuial rezonabil privind
svirirea infraciunii de ctre bnuit, invinuit i cel puin unul din riscurile menionate in pct. 6)
al hotririi, dar nu va demonstra imposibilitatea aplicrii unei msuri preventive mai uoare
pentru prevenirea riscului sau riscurilor indicate in demers, judectorul de instrucie va respinge
demersul, fiind in drept s aplice o msur preventiv mai uoar, decit cea solicitat in demers
(art.185 alin.(3); art.186 alin.(7); art.188 alin.(2); sau art. 192 alin.(2)1 Cod de procedur penal).
34. Bnuitului/invinuitului i se inmineaz neintirziat o copie de pe incheiere/decizie, i se
comunic in limba pe care o inelege motivele aplicrii fa de el a msurii preventive i,
totodat, i se explic modul i termenul de atac al acesteia.
35. Dup respingerea demersului de arestare, nu se admite inaintarea demersului privind
aplicarea arestului preventiv sau la domiciliu repetat in aceeai instan sau in alt instan egal
in grad in privina aceleiai persoane i aceleiai fapte.
Adresarea repetat cu demers privind aplicarea msurii arestrii preventive sau a arestrii la
domiciliu in privina aceleiai persoane pentru aceleai fapte, se admite numai dac, dup
respingerea demersului anterior apar circumstane noi care servesc temei pentru aplicarea fa de
bnuit/invinuit a msurii de arestare preventiv sau a arestrii la domiciliu. Plenul explic faptul
c procurorul nu este in drept s invoce in demersul repetat motive sau temeiuri pe care a putut
s le invoce in demersul precedent.
Retragerea demersului privind aplicarea arestrii preventive sau arestrii la domiciliu de ctre
procuror se face in scris i se depune judectorului de instrucie. In acest caz, judectorul de
instrucie emite o incheiere motivat, prin care inceteaz procedura de examinare a demersului.
Retragerea demersului duce la eliberarea imediat a persoanei, cu indicarea in incheiere a duratei
deteniei bnuitului/invinuitului.
37. Durata maxim a arestrii preventive sau arestrii la domiciliu, conform prevederilor art.
307 alin.(5) Cod procedur penal, pentru bnuit este de 10 zile, incepind cu data reinerii.

Pentru persoana prezent la edin, care anterior nu fusese reinut, arestarea preventiv
incepe a fi calculat de la data pronunrii incheierii instanei de judecat.
inerea persoanei in stare de arest preventiv sau arest la domiciliu la etapa urmririi penale
nu poate depi 30 de zile de la momentul reinerii de facto, cu posibilitatea prelungirii
acestui termen , in cazuri excepionale, conform art. 186 alin.(3) CPP.
38. Conform prevederilor art.186 alin.(12) Cod de procedur penal, prelungirea duratei
arestrii preventive pin la 6 luni se decide de ctre judectorul de instrucie in baza demersului
procurorului care conduce i efectueaz urmrirea penal, iar in caz de necesitate - se prelungete
arestarea preventiv peste termenul indicat in baza demersului aceluiai procuror, cu
consimmintul Procurorului General sau al adjuncilor lui.
Prelungirea arestului
39. Regulile cu privire la arestare se aplic, in mod corespunztor procedurilor de prelungire
a arestrii, cu excepiile menionate in acest subcapitol.
40. Constatind necesitatea de a prelungi durata arestrii preventive sau arestului la domiciliu
in privina invinuitului, procurorul, nu mai tirziu de 5 zile pin la expirarea termenului de
arestare, inainteaz judectorului de instrucie un demers cu privire la prelungirea arestului.
In cazul in care procurorul a depus demersul cu privire la prelungirea arestului preventiv cu
omiterea termenului de 5 zile, menionat in art. 186 alin.(6) Cod de procedur penal, instana
adopt o incheiere prin care respinge demersul, iar persoana este pus in libertate.
41. Demersul cu privire la prelungirea arestului preventiv sau arestului la domiciliu, in afar
de datele menionate la pct. 14) al prezentei hotriri, trebuie obligatoriu s conin:
a) Expunerea circumstanelor care confirm c riscurile invocate anterior nu s-au
diminuat sau au aprut alte riscuri care justific meninerea persoanei sub arest;
b) Imprejurrile care au impiedicat finisarea urmririi penale pin la expirarea termenului de
arest aplicat anterior in privina persoanei vizate.
42. Procurorul este obligat s inmineze demersul cu privire la prelungirea arestrii i copiile
materialelor anexate avocatului, bnuitului, invinuitului pin la depunerea demersului la
judectorul de instrucie, nu mai tirziu de 5 zile pin la expirarea termenului de arestare, avind in
vedere prevederile art. 186 alin.(6) CPP.
43. Dup prezentarea de ctre procuror a demersului cu privire la prelungirea arestrii
preventive sau arestului la domiciliu, judectorul de instrucie, cit mai curind posibil, fixeaz
data i ora examinrii demersului.
Examinarea demersului trebuie s inceap cu cel puin 2 zile inainte de expirarea duratei
arestrii dispuse anterior. Procurorul are obligaia s intiineze i s asigure prezena
participanilor la proces.
44. La examinarea demersului privind prelungirea duratei arestrii, judectorul de instrucie,
este obligat s stabileasc: dac au fost dovedite prin probe circumstanele menionate in pct.
29) al acestei Hotriri i dac nu s-au diminuat riscurile care justificau arestarea sau dac au
aprut alte riscuri care justific meninerea persoanei in arest;
- respectarea de ctre organul de urmrire penal a termenilor rezonabili de desfurare a
procesului penal, stipulai in art. 20 alin. (3) din Codul de procedura penal;
- imprejurrile care au impiedicat finisarea urmririi penale pin la expirarea termenului de
arest aplicat anterior in privina persoanei vizate.
45. Plenul explic faptul c este neintemeiat (ilogic) de a continua detenia unei persoane in
arest atit timp cit judectorul sau procurorul constat c nu exist temeiuri pentru prelungirea
arestrii (a se vedea hotrirea urcan i urcan c. Moldovei, 23 octombrie 2007, 49).
In cazul in care demersul procurorului cu privire la prelungirea duratei arestrii se respinge,
invinuitul este pus in libertate imediat, cu menionarea acestui fapt in incheierea judectorului.
46. Plenul reamintete c, conform art. 186 alin. (3) Cod de procedur penal, durata inerii
invinuitului in stare de arest preventiv la faza urmririi penale poate fi prelungit:
10

- pin la 6 luni, dac persoana este invinuit de svirirea unei infraciuni pentru care legea
prevede pedeapsa maxim de pin la 15 ani inchisoare;
- pin la 12 luni, dac persoana este invinuit de svirirea unei infraciuni pentru care legea
prevede pedeapsa maxim de pin la 25 de ani inchisoare sau deteniune pe via.
nvinuiilor minori durata maxim de inere in arest preventiv sau arest la domiciliu poate fi
prelungit pin la 4 luni.
Inlocuirea, revocarea arestului
47. Msura preventiv sub form de arest la domiciliu poate fi inlocuit prin arest, dac
necesitatea arestului este confirmat prin probe.
Msura preventiv sub form de arest sau arest la domiciliu poate fi inlocuit cu una mai uoar,
dac au disprut riscurile menionate in pct. 6) al Hotririi, sau, datorit schimbrii situaiei,
aceste riscuri pot fi inlturate prin aplicare altor msuri preventive.
Msura preventiv sub form de arestare preventiv, arestare la domiciliu urmeaz a fi
revocat in cazul in care au disprut temeiurile pentru aplicarea acesteia ( art. 195 alin. (2) Cod
de procedur penal ).
48. Revocarea sau inlocuirea arestului sau a arestului la domiciliu poate fi dispus la demersul
procurorului sau la cererea persoanei arestate sau a avocatului acesteia.
Competena judecrii demersului sau a cererii de revocare sau inlocuire a msurii preventive
sub form de arest sau arest la domiciliu in cadrul urmririi penale aparine judectorului de
instrucie, chiar i in situaia in care msura privativ de libertate a fost dispus de instana
ierarhic superioar in cadrul judecrii recursului.
49. Cererea de inlocuire sau revocare a arestului preventiv sau arestului la domiciliu nu
poate fi inaintat in cadrul procedurii de examinare a demersului de aplicare a arestului.
Ea poate fi inaintat doar cind in privina bnuitului, invinuitului exist deja aplicat arestul
printr-o hotrire judectoreasc irevocabil.
Dac in cadrul urmririi penale, judectorul de instrucie care examineaz un demers de
aplicare a arestului sau instana de recurs care verific legalitatea aplicrii arestului au fost
sesizate cu o cerere de inlocuire sau revocare a acestei msuri, aceast cerere urmeaz a fi
respins ca inadmisibil. Incheierea, prin care s-a respins cererea privind inlocuirea sau
revocarea msurii preventive in situaia dat, nu este susceptibil de a fi atacat cu recurs.
50. In vederea respectrii exigenilor art. 5 4 CEDO, soluionarea cererii de revocare sau de
inlocuire a arestului preventiv, arestului la domiciliu trebuie s se desfoare cu maxim
celeritate, care se apreciaz prin raportare la durata de timp existent intre momentul depunerii
cererii i data pronunrii incheierii.
Recursul impotriva incheierii privind aplicarea arestului
51. Potrivit art. 196 CPP i art. 311 CPP, pot fi atacate cu recurs incheierile judectorului de
instrucie privind aplicarea sau neaplicarea arestrii preventive ori arestrii la domiciliu,
prelungirii sau refuzului de a prelungi durata msurilor preventive de arestare, precum i
inlocuirea acestor msuri.
Nu sint susceptibile de atac incheierile judectorului de instrucie privind revocarea sau
refuzul revocrii arestrii preventive ori arestrii la domiciliu, precum i refuzul inlocuirii acestor
msuri.
52. Recursul impotriva incheierii judectorului de instrucie se depune de ctre procuror,
bnuit, invinuit, aprtorul su, reprezentantul su legal in instana care a adoptat incheierea in
termen de 3 zile de la data adoptrii incheierii.
Pentru persoana arestat, termenul de 3 zile incepe s curg de la data inminrii copiei
incheierii.

11

53. Dac persoana care declar recurs este deinut, ea depune recursul prin intermediul
administraiei locului de detenie. Administraia este obligat imediat s inregistreze recursul i
fr intirziere s-l expedieze instanei care a adoptat incheierea atacat, iar despre faptul
declarrii recursului - s informeze procurorul.
54. Instana care a adoptat incheierea, primind recursul, in termen de 24 de ore, il trimite,
cu materialele ce au stat la baza emiterii incheierii atacate, instanei de recurs, numind data
soluionrii recursului, informind despre aceasta procurorul, aprtorul i reprezentantul legal,
dup caz.
Judectorul de instrucie fixeaz data soluionrii recursului cit mai curind posibil, dar nu mai
tirziu de 5 zile de la data primirii recursului.
Dac recursul a fost depus in instana de recurs, aceasta va remite recursul instanei care a
adoptat incheierea, iar ultima, la rindul su, imediat urmeaz s trimit recursul inapoi instanei
de recurs deja insoit de materialele in baza crora a fost adoptat incheierea respectiv.
La materialele cauzei se anexeaz dovada (scrisori, telegrame, telefonograme .a.) intiinarea
legal a prilor despre data soluionrii recursului.
55. La examinarea recursului, prezena procurorului, aprtorului i a bnuitului, invinuitului
arestat este obligatorie. Procurorul este obligat s asigure in faa instanei de recurs escortarea
bnuitului, invinuitului arestat.
Neprezentarea bnuitului, invinuitului care nu este privat de libertate i, dup caz, a
reprezentantului lui legal, care au fost citai in modul prevzut de lege, nu impiedic examinarea
recursului.
56. La deschiderea edinei de judecat in instana de recurs, preedintele edinei anun ce
recurs va fi examinat, concretizeaz dac persoanelor prezente la edin le sint clare drepturile i
obligaiile lor, anun completul de judecat, concretizeaz dac nu sunt demersuri in legtur cu
soluionarea recursului dat. Apoi recurentul, dac particip la edin, ii argumenteaz recursul,
sint ascultate celelalte persoane prezente in edin.
57. Ascultarea bnuitului (invinuitului) are ca scop oferirea posibilitii de a-i expune poziia
de aprare i nu presupune luarea unei declaraii de ctre instana de recurs potrivit procedurii
reglementate in prima instan, ci se rezum la descrierea succint a susinerilor acestuia in
hotrirea adoptat de ctre instana de recurs.
58. inind cont de atribuiile instanei de recurs, prevzute la art.312 alin.(5) Cod procedur
penal, pin cind aceasta nu s-a pronunat asupra incheierii atacate, judectorul de instrucie nu
este in drept s se pronune asupra unui eventual nou demers de arestare preventiv a
bnuitului/invinuitului.
In cazul in care, dup survenirea recursului in instana de recurs, urmrirea penal a fost
finisat i cauza penal trimis de ctre procuror in instan pentru judecare, procedura de
examinare a recursului decurge pin la capt, iar toate celelalte cereri, plingeri i demersuri
inaintate dup trimiterea cauzei in judecat, conform art.297 alin.(4) Cod de procedur penal, se
trimit pentru soluionare in instana care judec cauza.
59. Instana de recurs efectueaz controlul judiciar doar in baza materialelor prezentate
judectorului de instrucie. In urma controlului judiciar efectuat, instana de recurs pronun una
din urmtoarele decizii:
- respinge recursul;
- admite recursul prin:
a) anularea msurii preventive dispuse de judectorul de instrucie sau anularea prelungirii
duratei acesteia i, dac este cazul, eliberarea persoanei de sub arest;
b) aplicarea msurii preventive respective care a fost respins de judectorul de instrucie, cu
eliberarea mandatului de arestare sau aplicarea unei alte msuri preventive, la alegerea instanei
de recurs, ins nu mai aspr decit cea solicitat in demersul procurorului, sau cu prelungirea
duratei msurii respective.

12

60. De menionat c articolul 5 din Convenie nu impune instanei, care examineaz recursul
depus impotriva deteniei, obligaia de a se referi la fiecare argument expus in prezentrile
reclamantului.
Totodat, garaniile acestuia vor fi lipsite de esen dac instana, bazindu-se pe legislaia i
practica naional, va trata ca nepertinente sau cu neglijen faptele concrete invocate de ctre
deinut, capabile s pun la dubiu existena condiiilor eseniale pentru legalitatea privrii de
libertate, in sensul Conveniei. In acest context, argumentele pro i contra eliberrii nu trebuie s
fie generale i abstracte.
La examinarea recursului, instana va lua in consideraie i recomandrile de la punctele 2224, 27-28, 30-38 ale prezentei hotriri.
Procedura de examinare a demersului de arestare la faza de judecare a cauzei
61. In caz dac este necesar de a prelungi durata arestrii preventive sau la domiciliu a
inculpatului, dup trimiterea cauzei in instana de judecat, acuzatorul de stat, nu mai tirziu de 5
zile pin la expirarea termenului de arestare care a fost aplicat in faza de urmrire penal,
inainteaz instanei care judec cauza un demers privind prelungirea acestui termen.
Fiecare prelungire a duratei arestrii preventive nu poate depi termenul de 90 de zile in faza
judecrii cauzei pin la pronunarea sentinei.
Meninerea inculpatului in stare de arest in faza judecrii cauzei poate fi prelungit doar in
cazuri excepionale, la demersul acuzatorului de stat, printr-o incheiere motivat a instanei care
judec cauza, de fiecare dat cu 3 luni pin la pronunarea sentinei.
Incheierea instanei, care judec cauza, prin care a fost prelungit durata termenului de
arestare a inculpatului, poate fi atacat separat cu recurs in instana ierarhic superioar.
Nu este susceptibil de atac incheierea prin care a fost respins demersul acuzatorului de
stat privind prelungirea duratei arestrii inculpatului.
62. Prevederile art. 186 CPP, care reglementeaz procedura prelungirii duratei arestrii
preventive sau la domiciliu a inculpatului, sint aplicabile in cazul cind, la trimiterea cauzei in
instana de judecat, persoana se afl in stare de arest, msur care a fost aplicat in faza de
urmrire penal, i numai pin la pronunarea sentinei.
O persoan condamnat in prima instan, fie c a fost sau nu in stare de arest pin la acel
moment, se gsete in situaia precizat de art. 5 parag. 1 lit. a) din Convenia european, care
autorizeaz privarea de libertate a persoanelor pe baza condamnrii, chiar i nedefinitive.
Curtea European a apreciat c, dup pronunarea unei hotriri de condamnare, privarea de
libertate a unei persoane, chiar in timpul judecrii propriului apel, este intemeiat pe cazul
specificat in art. 5 1 lit. a) din Convenia european, neavind drept scop aducerea unei persoane
in faa autoritii competente, dup cum prevede art. 5 1 lit. c).
63. In cazul cind, dup trimiterea cauzei in instana de judecat, inculpatul nu se afla in stare
de arest sau, dup trimiterea cauzei in instana de judecat, a fost respins demersul procurorului
privind prelungirea duratei de arest, prima instan care judec cauza, la soluionarea chestiunilor
legate de aplicarea arestului preventiv sau la domiciliu, urmeaz s se conduc de prevederile art.
329 CPP.
Instana de apel, dup pronunarea sentinei prin care persoana a fost achitat sau condamnat
la o pedeaps nonprivativ de libertate, la soluionarea chestiunilor legate de aplicarea arestului
preventiv sau la domiciliu , la fel urmeaz s se conduc de prevederile art. 329 CPP.
64. In cursul judecrii cauzei, preedintele edinei de judecat sau, dup caz, completul de
judecat sesizat prin rechizitoriu (prim instan, instan de apel), la cererea prilor sau din
oficiu, este in drept s dispun aplicarea, inlocuirea sau revocarea msurii preventive aplicate
inculpatului.
Prima instan sau instana de apel la judecarea cauzei soluioneaz demersul acuzatorului de
stat de arestare sau ia in discuie din oficiu necesitatea aplicrii msurii arestrii. Durata arestrii
preventive sau la domiciliu nu poate depi termenul de 90 de zile.
13

Chiar i in situaia in care judecarea cauzei se desfoar in instana de apel ca urmare a cii
de atac formulate de inculpat, in cazul dat nu exist nici un impediment impotriva aplicrii
msurii arestrii preventive sau la domiciliu, nefiind aplicabil in acest context principiul
neagravrii situaiei in propriul apel ( non reformatio in peius).
65. Instana de judecat, la soluionarea chestiunilor privind aplicarea, inlocuirea sau
revocarea msurii preventive aplicate inculpatului, obligatoriu constat existena temeiurilor
(riscurilor) stipulate in pct.6) din Hotrire.
Soluia se ia printr-o incheiere motivat, adoptat in camera de deliberare.
66. Incheierea primei instane sau a instanei de apel privind inlocuirea sau revocarea
arestului, precum i refuzul inlocuirii sau revocrii arestului in privina inculpatului, cu excepia
incheierii privind aplicarea arestului, nu este pasibil de atacare in instana ierarhic superioar,
deoarece in edina de judecat inculpatului ii sunt garantare toate drepturile procesuale.
Prevederea unei ci de atac pentru asemenea incheieri ar periclita procesul de judecare a cauzei
intr-un termen rezonabil.
O nou cerere de aplicare, inlocuire sau revocare a msurii preventive inculpatului poate fi
depus dac au aprut temeiuri pentru aceasta, dar nu mai devreme de o lun dup
adoptarea incheierii precedente privind aceast chestiune sau dac nu au intervenit noi
imprejurri care condiioneaz noua cerere.
67. Instana de apel sau instana de recurs (care examineaz recursul impotriva sentinei pentru
care nu este prevzut calea de atac apelul), in cazul cind dispune casarea cu remiterea la
rejudecare a sentinei, prin care persoana a fost condamnat la o pedeaps real sub form de
inchisoare, deliberind, este in drept s aplice persoanei msura de arest preventiv sau la
domiciliu, in cazurile in care exist riscuri rezonabile menionate in pct. 6) al Hotririi, adoptind
o incheiere motivat, cu menionarea datelor concrete care au determinat necesitatea aplicrii
arestului.
Incheierea instanei de apel sau a instanei de recurs (care examineaz recursul impotriva
sentinei pentru care nu este prevzut calea de atac apelul), prin care a fost aplicat arestul in
cazul dat, poate fi contestat separat cu recurs la Curtea Suprem de Justiie in conformitate cu
prevederile art. 329 alin. (2) Cod de procedur penal. Durata aplicrii arestrii preventive sau la
domiciliu nu poate depi termenul de 90 de zile.
68. Colegiul penal lrgit al Curii Supreme de Justiie, in cazul cind dispune casarea deciziei
instanei de apel cu remiterea la rejudecare a cauzei, prin care persoana a fost condamnat la o
pedeaps real sub form de inchisoare, cu toate c, conform sentinei primei instane, persoana a
fost achitat sau condamnat la o pedeaps nonprivativ de libertate, deliberind, este in drept s
aplice persoanei msura de arest preventiv sau la domiciliu in cazurile in care exist suficiente
temeiuri rezonabile de a presupune c inculpatul ar putea s se ascund, s impiedice stabilirea
adevrului in procesul penal ori s svireasc alte infraciuni, de asemenea pentru asigurarea
executrii sentinei.
Colegiul penal lrgit al Curii Supreme de Justiie, in decizia sa de rejudecare va motiva
temeiul alegerii msurii arestrii preventive sau la domiciliu, cu menionarea datelor concrete
care au determinat necesitatea aplicrii arestului. Durata aplicrii arestrii preventive sau la
domiciliu nu poate depi termenul de 90 zile.
Prevederile art. 329 alin. (2) CPP nu se aplic in cazul cind msura arestului preventiv sau la
domiciliu a fost aplicat prin decizia Colegiul penal lrgit al Curii Supreme de Justiie, prin care
s-a dispus rejudecarea cauzei, fiindc deciziile adoptate de ctre Colegiul penal lrgit al Curii
Supreme de Justiie, conform legislaiei procesual penale, nu sint supuse cilor ordinare de
atac.
69. Dac in rezultatul examinrii demersurilor privind arestarea preventiv, arestarea la
domiciliu, judectorul de instrucie sau completul de judecat constat inclcri ale legalitii sau
ale drepturilor omului, prevzute de lege, odat cu adoptarea hotririi, conform prevederilor art.
218 CPP, va emite i o incheiere interlocutorie, prin care aceste fapte vor fi aduse la cunotina
organelor respective, persoanelor cu funcii de rspundere i procurorului.
14

In termen de cel mult o lun, instana de judecat va fi informat despre rezultatele

soluionrii faptelor expuse in incheierea interlocutorie.
70. Se abrog hotrirea Plenului Curii Supreme de Justiie nr. 4 din
28 martie 2005 Despre aplicarea de ctre instanele judectoreti a un
prevederi ale legislaiei de procedur penal privind arestarea preventiv
i arestarea la domiciliu".
Preedintele Curii
Supreme de Justiie

Mihai POALELUNGI

Chiinu,
15 aprilie 2013
Nr. 01

15