Subiectul 1: Justiia i principiile ei democratice

1.Definii i clasificai principiile nfptuirii justiiei.

P.legalitatii-presupune desfasurarea intregii activitati pocesuale,toate actele
participantilor la proces,deliberarea si hotarirea pronuntata trebuie sa aiba locsi sa
se realizeze numai in conformitate cu prevederile legii,precum si efectuarea oricarei
activitatiprcesuale in cntinutul si in formele stabilite de lege.P.infaptuirii justitiei
numai de instantele de jud.-presupune recunoasterea deplinei competente a
instantelor de judecata in solutionarea cauzelor civile,administrative,penale,precum
in celelalte litigi pentru care lege nu stabileste o alta competenta.P.egalitatii in
fata legii si autoritatii judecatoresti-presupune faptul ca statul garanteaza
egalitatea in drepturi a cetatenilor in toatedomeniile,neadmitind nici o ingradire a
drepturilo acestora in functie de nationalitatee,apartenenta politica,sex,limba,avere
etc.P.independentei,impartialitatii si inamovibilitatii judecatorilor-p.indep.
presupune ca n activitatea de judecat judectorii sunt independeni fa de alte
organe ale statului i chiar fa de organele lor ierarhic superioare, fiind supui
numai legii;p.impart.consta in obligatia judecatorului de a se manifesta, in acelasi
mod, pe buna dreptate fata de toti participantii la proces si de a nu avea un interes
interncare l-ar putea determina in vderea adoptari unui anumit punct de
vedere;p.inamov. presupun dreptul judecatorilr de a fi protejate fata de oricare
masura arbitrara care priveste indepartarea lor din functie,transferarea sau
promovarea.P.accesului liber la justitie-presupune ca orice persoan
se poate adresa justiiei pentru aprarea drepturilor, a libertilor i a intereselor
sale legitime.P.colegialitati si unipersonalitatii examinarii cauzelor in
instantele judecatoresti-inseamna ca orice instant de jud trebuie sa aiba o
anumita compunere alcatuita cu nr de judecatori care au capacitatea functionala
pentru judecata.P.egalitatii partilor si caracterul contradictoriu al dezbaterlor
juridice-stabilirea pozitiei procesuale a partilor cu drepturi egale si interese contrare
in asa fel incit sa se realizeze egalitatea acestora cu acordara posibilitatii folosirii
tuturor mijloacelor legate de opozitie fata de punctele adverse.P.prezumti nevinorice persoana acuza de savirsirea unei infractiuni este prezumata nevinovata atit
timp cit nevinovatia sa nu-I va fi demonstrate in mod egal,in cursul unui process
judiciar.P.publicittatii dezbaterilor juiciare-are in vedere ca intreaga sedint de
judeata se desfasoara intr-o sedinta deschisa cu participarea partilor si altor
personae straine.P.dreptului la a parare-fiecar om are dreptul sareactioneze
independent prin mijloce legitime laincalcare drepurilor sale,la fel si faptul ca partile
au dretul de a ataca hotaririle pronuntate.P.folosirii cailor de atac-presupune
supunerea cauzelor de judecata controlului judecaoresc al instantelo ierarhic
superrioare.Limba de procedura si dr la interpret-procedur judiciara se desfasoara in
limba romana sau in limba acceptat de parti,si in caz ca una din parti nu cunoaste
limba in care se produce procesul lor li se acorda dreptul de a fi asistati deun
interpret.
2.Determinai aspectele de manifestare a principiului egalitii n faa legii i a
autoritii judectoreti.
Acest principiu se manifesta prin urmatoarele aspecte:a)desfasurareajustitiei se
realizeaza dee aceleasi organe in raport cu toat epersoanele;b)justitia se esfasoara
pentru toate persoanele dupa aceleasi reguli procesuale;cparticipanti au drepuri
egale in fata autoritatii judecatoresti.
3.Argumentai interaciunea factorilor ce contribuie la independena i
imparialitatea judectorilor.
Independenta judecatorilor intr-o masura oarecare este legata de impartialitate si
anume pentru ca judecatorii care solutioneaza cauza sa fie independenti,ei nu
treuie sa fi interesati de solutia adoptata.Nici un interes intern nu trebuie sa
determine judecatorii in vederea adoptarii unui anumit punct de vedere.

Subiectul 2: Procuratura

1.Determinai principalele direcii de activitate ale procuraturii.

Atribuiile Procuraturii

Procuratura:
a) n numele societii i n interes public, asigur aplicarea legii, apr ordinea de
drept, drepturile i libertile ceteanului atunci cnd nclcarea acestora atrage
sanciune penal;
b) conduce i exercit urmrirea penal;
c) reprezint nvinuirea n instan de judecat;
d) particip, la judecarea cauzelor civile, inclusiv de contencios administrativ, i
contravenionale n care procedura a fost intentat de ea;
e) asigur asistena juridic i colaborarea internaional n domeniul su de
activitate;
f) implementeaz politica penal a statului;
g) asigur protecie eficient martorilor, i altor participani la proces;
h) intenteaz aciune civil n cazurile prevzute de lege;
i) exercit controlul respectrii legilor n locurile de detenie preventiv i n
penitenciare;
k) exercit controlul asupra executrii hotrrilor judectoreti n cauzele penale.
2.Comparai activitatea procuraturilor specializate cu ale celor de competen
general.
Deosebirea dintre procuratura generala si specializata consta in aceea ca
Proc.Generala este o instituie autonom n cadrul autoritii judectoreti, care, n
limitele atribuiilor i competenei, apr interesele generale ale societii, ordinea
de drept, drepturile i libertile cetenilor, conduce i exercit urmrirea penal,
reprezint nvinuirea n instanele de judecat, n condiiile legii. Iar
Proc.Specializate au aceleasi atributii numai ca din aceste procuraturi fac
parte:Proc.militara,proc.de transport,p.anticoruptie.
3.Apreciai activitatea organelor procuraturii prin prisma principiului
proporionalitii al activitii procuraturii.
Un principiu de organizare a activitatii procurorului il constitue principiul
proportionalitatii; de atributia procurorului tine respectarea drepturilor si aplicarea
proportionala in conditiile legii a retrictiilor,anume acestui ii revine adesea sarcina
de a decide problema proportionalitatii.

Subiectul 3: Sistemul Organelor de Ocrotire a Normelor de Drept i

activitile nfptuite

1.Clasificai Organele de Ocrotire a Normelor de Drept

Organe de stat(instantele judecatoresti,procuratura si organele politienesti,Curtea
Const,Ministerul Just,CSM,avocatii parlamentari) organe obstesti
(avocatura,arbitraj,notariat,organizatii de detectivi si de paza) organe ale autoritatii
judecatoresti(instante de judecata si procuratura) si organe executive(organe
politienesti si Ministerul Justitiei) organe jurisdictionale(instantele judecatoresti si
Curtea Const) organe de administrare judecatoreasca( minister Just si CSM) organe
de urmarire penala (procuratura,Ministerul Afacerilor interne) organe de conciliere
(avocatul parlamentar,arbitraj) organe se asistenta juridica ( avocatura si
notariatul).
2.Demonstrai interaciunea instanelor judectoreti i a Curii Constituionale
Curtea Const. nu face parte din autoritatea judecatoreasca,desi activitatea ei ca si a
instantelor judecatoresti este o activitate jurisdictionala,dar este un organ situat in
afara aparatului jurisdictional ordinar.CC garanteaza suprematia Constitutiei si
asigura realizarea principiul separarii puterilor in stat in legea executarii si
judecarii.Relatiile dintre autoritatea judecatoreasca si autorittatea de jurisdictie
const sint determinate de atributiile exclusive ale Curtii Const.Instantele de
judecata in procesul de exercitare a justitiei aplica legea in conformitate cu
hotaririle Curtii ,care sint obligatorii pentru aceasta.

3.Selectai activitile de ocrotire a normelor de drept nfptuite de ctre organe de

stat i de ctre organele nestatale. Analizai diferenele.
Activitatea de ocrotire a dreptului infaptuita de catre orgnele de stat se realizeaza
prin urmatoarele forme:justitia,activitatea procurorului,activitatea Ministerului
Justitiei,jurisdictie constitutionala,urmarire penala,activitatea organelor
MAI,activitatea de asigurarea a securitatii statului,activitatea
avocationala,activitatea notariala,activtatea parlamnetari,activitatea
arbitrala,activitatea particulara. Activitatea de ocrotire anormle de drept infaptuita
de catre organe nestatale-1.Organizarea suportului (sprijinului)benevol de catre
cetateni intru mentinerea ordinii publice intr-o aumita localitate2.Stoparea
activitatilor ilegale infaptuite de unii cetateni si transmiterea culpei autoritatilor
publice.Din cele relatate putem conchide c organele de ocrotire a normelor de
drept sunt organe de stat i organizaii publice (nestatale), care, n conformitate cu
legea, nfptuiesc activiti diverse prin caracterul i mijloacele de restabilire a
ordinii legale, interacionnd n scopul respectrii stricte a Constituiei i a altor legi
de ctre toi subiecii de drept, al aprrii drepturilor, libertilor i intereselor
legitime ale cetenilor, asociaiilor, societii i statului.

Subiectul 4: Curtea Constituional

1.Definii Controlul constituionalitii legilor n RM.

Prin control alconstituionalitii legilor se intelege ansamblul dispoziiilor normative
care reglementeaz activitatea deverificare a conformitii legilor i altor acte
normative cu dispoziiile Legii fundamentale.
2.Determinai organizarea i structura Curii Constituionale.
CC este unica autoritate de jurisdicie constituional n Republica Moldova. CCeste
independent i se supune numai Constituiei.CC:garanteaz supremaia
Constituiei;asigur realizarea principiului separrii puterii de stat n putere
legislativ, putere executiv i putere judectoreasc;garanteaz responsabilitatea
statului fa de cetean i a ceteanului fa de stat.
CC se compune din 6 judectori, numii pentru un mandat de 6 ani.Doi judectori
snt numii de Parlament, doi de Preedintele Republicii Moldova i doi de Consiliul
Superior al Magistratului. Pe lng Curte Constituional se formeaz Secretariatul,
care are sarcina de asigurare a activitii Curii.Pe lng Curtea
Constituional poate funciona un Consiliu tiinific consultativ.
3.Comparai efectele juridice ale hotrrilor Curii Constituionale cu efectele juridice
ale hotrrilor instanelor judectoreti de drept comun.
Actele Curii Constituionale nu snt supuse nici unei ci de atac, snt definitive i
intr n vigoare la data adoptrii., in comparatie cu hotaririle instantelor
judecatoresti de drept comun care la sesizare sunt supuse gradelor de
jurisdictie.Hotarirle Curii Constituionale snt semnate de Preedintele Curii sau de
judectorul care l nlocuiete.Hotrrile instanei judectoreti se pronun n
numele legii de ctre un singur judector sau, dup caz, cu votul majoritii
judectorilor din complet.Actele Curii Constituionale snt acte oficiale i executorii,
pe ntreg teritoriul rii, pentru toate autoritile publice i pentru toate persoanele
juridice i fizice. Hotrrile instanei judectoreti snt obligatorii i neexecutarea lor
atrage rspundere, conform legii.

Subiectul 5: Procuratura

1.Descriei principiul unitii i centralismului n activitatea procuraturii.

Principiul unitatii si centralismului organelor procuraturii presupune unitatea
scopurilor in activitatea sa:caracterul comunal formelor si metodelor exercitarii

controlului asupra executariistricte si uniforme a legilor,reactionarea la depistarea

derogarilor de lege.
2.Determinai atribuiile de conducere i exercitare a urmririi penale de ctre
procuror.
Procurorul exercit urmrirea penal n numele statului n privina infraciunilor
atribuite n competen, iar n caz de necesitate poate exercita sau poate prelua
urmrirea penal privind orice categorie de infraciuni, n condiiile Codului de
procedur penal. Pentru asigurarea aplicrii legii penale de ctre organele de
urmrire penal, de organele de constatare i de organele care exercit activitate
special de investigaii, procurorul conduce urmrirea penal, controleaz
corespunderea aciunilor procesuale ale acestor organe prevederilor Codului de
procedur penal, ale altor acte normative, precum i ale actelor internaionale.
Pentru realizarea atribuiilor menionate mai sus, procurorul este n drept: a) s
exercite atribuiile prevzute de Codul de procedur penal; b) s iniieze
sancionarea nclcrilor de lege, nendeplinirii sau ndeplinirii necorespunztoare a
obligaiilor de serviciu, comise de ofierii de urmrire penal, de lucrtorii organelor
de constatare i ai organelor care exercit activitate special de investigaii.
3.Apreciai, din punct de vedere al eficienei, funciile procurorului n cadrul
exercitrii controlului efectuat cu privire la respectarea legilor n locurile de
detenie.
Procurorul exercit, n modul stabilit de lege, controlul asupra legalitii aflrii persoanelor n
institutiile care asigurdetenia i n instituiile de executare a msurilor de constrngere, inclusiv
n spital n cazul acordrii de asistenpsihiatricfrliberul consimmnt al persoanei. n cazul
n care procurorul depisteazdeinerea fr temeiurile prevzute de lege care ar dovedi
deinerea legal a persoanei n locurile menionate la alin.(1), aceasta este eliberatimediat prin
ordonan a procurorului, care urmeaza fi executatnecondiionat i imediat.
Subiectul 6: Instanele Judectoreti
1.Identificai componena i structura Curii Supreme de Justiie.
Curtea Suprem de Justiie este compus din preedinte, din 2 vicepreedini, care
snt concomitent preedini ai Colegiului Civil, Comercial i de Contencios
Administrativ i, respectiv, ai Colegiului Penal, i din 33 judectori (dintre care doi
judectori exercit concomitent i funcia de vicepreedinte al colegiului) care i
desfoar activitatea n colegii i n cadrul Plenului Curii.Fiecare judector al Curii
Supreme de Justiie este asistat de 3 asisteni judiciari. Pe lng Curtea Suprem de
Justiie activeaz Consiliul tiinific Consultativ, format din savani i practicieni n
domeniul jurisprudenei.
2.Explicai sarcinile i atribuiile Curi Supreme de Justiie.
Prin activitatea sa Curtea Suprem de Justiie asigur respectarea principiului
prezumiei nevinoviei i principiului supremaiei legii, contribuie la constituirea
unui stat de drept.
Curtea Suprem de Justiie:
a) judec, ca instan de recurs, cauzele n materie civil, de contencios
administrativ, penal sau n alte materii n condiiile legii procesuale;
b) sesizeaz, din oficiu sau la propunerea instanelor judectoreti, Curtea
Constituional pentru a se pronuna asupra constituionalitii actelor juridice;
c) generalizeaz practica judiciar i analizeaz statistica judiciar proprie;
d) d explicaii din oficiu n chestiunile de practic judiciar ce nu in de
interpretarea legilor i nu au caracter obligatoriu pentru judectori;

e) exercit, n limitele competenei sale, atribuii ce deriv din tratatele

internaionale la care Republica Moldova este parte;
f) exercit alte atribuii conform legii.
3.Difereniai statutul Juridic al Instanelor judectoreti de drept comun de cel al
Judectoriilor militare
Parte component a sistemului judectoresc, instanele judectoreti militare snt
instane judectoreti specializate care nfptuiesc justiia, n modul stabilit de lege,
asupra militarilor i colaboratorilor care ndeplinesc serviciul special.Instanele
judectoreti militare nfptuiesc justiia pentru a proteja de orice atentat
securitatea statului, capacitatea de lupt i de aprare a forelor lui armate,
drepturile i libertile militarilor.Instanele judectoreti militare, pe lng cauze
penale, judec i cauzele civile ale unitilor militare, ale persoanelor fizice i
juridice privind repararea prejudiciului material cauzat prin infraciuni militare.
Cauzele n materie civil, penal sau n alte materii se judec de ctre instanele
judectoreti n condiiile normelor procesuale
Subiectul 7: Organizarea Judectoreasc i Organizarea Justiiei.
1.Definii i distingei particularitile caracteristice ale sistemului judectoresc.
Sistemul judecatoresc - totalitatea instantelor judecatoresti organizate conform
principiilor prevazute de lege,care interactioneaza in procesul de infaptuire a
justitiei prin intermediul gradelor de juridictie, asigurindu-se aplicarea uniforma a
legilor de catre acestea prin activitateaCSJ,constituind baza autoritatii
judecatoresti.Elemntul primar al sisitemului judecatoresc este instanta
judectaoreasca.Intantanta judecatoreasca est organul de jurisdictie abilitat cu
functia judecarii cauzelor privind raporturile civle,penale,administrative comerciale
si altele, care este parte componenta asistemului judecatoresc. Judecatoria are
competenta de a solutiona anumite cauze numai in fond si constituie prima veriga
in sistemul judecatoresc.Pentru anumite categorii de cauze pot functiona conform
legii judecatorii specializate.Judecatoriilor specializate este determinat de
caracterul cauzelor economice si atele.prin urmare judecatoriile speciliate se
asimileaza judecatorilor privind organizarea si activitatea dar nu si prin competenta.
Curtile de apel sunt instantele judecatoresti superioare judecatoriilor.Curtile de apel
formeaza veriga a doua a sitemuului instantelor judecatoresti ordinare.Curtile isi
exercita competenta intro circumpscriptie cuprinzind mai multe judecatorii.Teritoriul
RM a fost divizat in 5 circumscriptiii judiciare:Chisinau, balti, bender, cahul,
comrat.CSJ est instanta judecatoreasca suprema,care asigura aplicarea corecta si
unitara a legilor de catre toate instantele judecatoresti.Instantele de fond sunt
instantele judecatoresti care judeca cauza in prima instanta.Instantele de apel
sunt:CA, inclusiv Curtea deApel economica.Instantele de recurs sunt:CA si Curteade
apel ceconomica,CSJ.Subsistemul instantelor judecatoresti economice este format
din 3 verigi:prima - judecatoria economica de circumpscriptie,a doua-CS
economica,si a treia - Colegiul economic din curtea suprema de justitie.Dupa locul in
sistemul judecatoresc,instanetel de judecata pot fi clasificate in
infrioare,superiaoare si supreme.
2.Determinai Gradele de jurisdicie i caracteristicile lor.
Organizarea justitiei se face printr-un sistem de 3 grade de jurisdictie;
1)judecarea cauzei in fond, in recurs si in apel.Realizarea primului grad de
jurisdicctie judecarea cauzei in fond are loc in mod obligatoriu in toate cauzele
venite in instanta de judecata,iar urmatoarele grade de juridcitie pot avea loc numai
in cazul cind cei interesati in cauza nu sunt satisfacuti de hotarirea primei instante
si utilizeaza o cale ordinara de atac.Examinarea cauzei in apel se desfasoara l
instantat de judec ierarhic superioara,in complet colegial format din trei
judecatori,cu participara partilor,in rezultatul atacarii hotaririi in prima instanta.In

urma judecarii in apel instnta de jud emite o decizie prin care respinge apelul sa il
admite,desfiintind hotarirea primei instante.Examinarea cauzei in recurs implica
verificarea legalitatii sub aspecte de drept a hotaririlor primei instante sau dupa caz
a deciziei instantei de apel de catre instantele de juecata superioare in mod colegial
,cu participarea partilor..Decizia instantei de recurs este definitiva.
3.Atribuii corect gradele de jurisdicie verigilor sistemului judectoresc.
Judecarea cauzei in fond se realizeaza doar de catre instantele de
judecata,examinarea cauzei in apel se desfsoara in instantata de judecata ierarhic
superioara primei verigi, adica Curtile de Apel,examinarea cauzei in recurs prespune
verificarea legalitatii hotaririlor primei instante sau a deciziei instantei de apel ,de
catreinstant de judecat superioara in mod colegial,Curtea Suprema de justitie.
Subiectul 8: Organele de urmrire Penal.
1.Definii Organele de urmrire penal i activitatea de urmrire penal.
Organele de urmrire penal pornescprocesul de urmrire penal i, efectuind
aciuni de urmrire penal n vederea descoperirii ei i fixrii probelor care confirm
sau infirm svrirea infraciunii, iau msuri n vederea asigurrii aciunii civile sau
a unei eventuale confiscri a bunurilor dobndite ilicit .Activtatea de urmarire penala
este infaptuita de catre organe speciale ale statului sub conducerea procurorului in
scopul constatarii si descoperirii infractiunilor,identifiarii faptuitorului si punerii
acestora in invinuire pentru trimiterea lor in judecata.
2.Determinai Organele de Urmrire Penal i Competena lor.
Organele de urmrire penal sunt :Centrul National Anticoruptie,Serviciul
Vamal,Ministerull Afacerilor nterne,Procuratura. n cadrul urmririi penale,
procurorul: 1) pornete urmrirea penal i ordon efectuarea urmririi, refuz
pornirea urmririi sau nceteaz urmrirea penal;2) exercit nemijlocit urmrirea
penal, 3) conduce personal urmrirea penal i controleaz legalitatea aciunilor
procesuale efectuate de organul de urmrire penal, decide excluderea din dosar a
probelor obinute 4)controleaz permanent executarea procedurii de primire i
nregistrare a sesizrilor privind infraciunile;etc .Serviciul vamal- prentmpinarea,
depistarea, cercetarea i curmarea contraveniilor i infraciunilor din domeniul
vamal, precum i altor infraciuni date n competena organului de urmrire penal
al Serviciului vamal; efectuarea msurilor operative de investigaii, inclusiv de a
utiliza nregistrri audio i video, filmri, fotografieri, a altor aciuni de urmrire
penal, n scopul descoperirii indicilor infraciunii i persoanelor care au svrit-o;
constatarea faptic i fixarea procesual a aciunilor, care pot fi folosite n calitate
de probe n cauza penal; ntreprinderea tuturor msurilor necesare pentru
prevenirea i curmarea infraciunii etc.(MAI,CNA- n-am gasit)MAI-Partici,CA
urmareste doar dosarel care urmarest coruptia,
3.Apreciai interaciunea ofierului de Urmrire penal cu Procurorul n cadrul
urmririi penale.
1.Ofiterul de urmarire penala propune procrorului inaintarea in instanta de judecata
a demersurilor in vederea obtinerii autorizatiei de efectuare a actiunilor procesuale
penale,a masurilor speciale de investigatii sau a autorizatiei de aplicare a masurilor
procesuale de constringere.2.prezinta procurorului probele acumulate in
cauza,necesare pentru punerea sub invinuire.3.e xecut indicaiile scrise ale
procurorului

Subiectul 9: Organele Poliieneti.

1.Numii Structura organizatoric a Ministerului Afacerilor Interne.

Aparatul central al MAI(Cabinetul ministrului,Direcia general analiz, monitorizare i

evaluare a politicilor,Direcia general resurse umane,Direcia general economie i
finane,Direcia audit intern,Direcia general juridic,Direcia relaii publice,Direcia
general relaii internaionale i integrare european,Direcia documentare,Secia
protecie a datelor cu caracter personal,Direcia administrare i politici de
dezvoltare
Subdiviziuni subordonate MAI(Inspectoratul General al Poliiei
,Departamentul Poliiei de Frontier,Serviciul Proteciei Civile i Situaiilor
Excepionale
,Departamentul trupelor de carabinieri,Biroul migraie i azil,Serviciul tehnologii
informaionale
,Serviciul protecie intern i anticorupie,Academia 'tefan cel Mare',Serviciul
medical,Clubul sportiv central "Dinamo"

2.Delimitai sarcinile i funciile poliiei.

Sarcina de baza este combatrea criminalitatii si mentinera ordinii publice.
Poliia apr viaa, integritatea corporal, sntatea i libertatea persoanei,
proprietatea privat i public, alte drepturi legitime ale persoanei i
comunitii.Poliia are urmtoarele atribuii:
realizeaz msuri speciale de investigaii n condiiile legii;desfoar, potrivit
competenei, activiti de constatare a infraciunilor i efectueaz urmrirea penal
n legtur cu acestea; ndeplinete nsrcinrile i dispoziiile n form scris ale
procurorului, ofierului de urmrire penal privind nfptuirea aciunilor de urmrire
penal, precum i hotrrile judectoreti; constat contravenii i aplic sanciuni
contravenionale potrivit legii; caut persoanele care se eschiveaz de la urmrirea
penal i judecat, persoanele disprute, precum i bunurile care au servit la
svrirea infraciunii, au pstrat asupra lor urmele aciunilor criminale sau au
constituit obiectul acestor aciuni;
reine persoane n condiiile stabilite de legislaie etc.

3.Comparai activitatea organelor de politie cu cele ale organelor speciale de investigaie.

Poliia apr viaa, integritatea corporal, sntatea i libertatea persoanei,
proprietatea privat i public, alte drepturi legitime ale persoanei i
comunitii.Sarcinile activitii speciale de investigaii snt:relevarea atentatelor
criminale, prevenirea, curmarea infraciunilor i identificarea persoanelor care le
organizeaz i/sau le comit; descoperirea i cercetarea infraciunilor; sau de
instana de judecat ori se eschiveaz de la executarea pedepsei;depistarea
bunurilor provenite din activiti ilegale i colectarea probelor privind aceste bunuri;
Subiectul 10: Justiia i principiile ei democratice.
1.Descriei prezumia nevinoviei.
Prezumt de nevinovatie reprezinta o regula de baza in infaptuirea justitiei si este
unul din drepturile fundamentale al omului.Orice persoana acuzata de savirsirea uni
infratiuni este prezumata nevinovata atita timp cit vinovatiasa nu-i va fi deovedita
in mod legal,in cursul unui proces judiciar public,in cadrul carui ii vor fi asigurate
toate garantiile necesare apararii sale si nu va fi constata-ta printr-o hotarire
judecatoreasca de condamnare definitiva.Prezumtia de nevinovatie imbraca forma
unei garantii,protejind persoana implicata intr-o cauza penala,oferindu-i acesteia
posibilitatea dreptului la aparare impotriva acuzatiilor ce i se aduc.La fel invinuitul
sau inculpatul nu tebuie sa-si dovedeasca nevinovatia,organelor de urmarie penala
si procurorului revenindu-le obligatia administrarii probelor.In domeniul interpetarii
probelor,acest principiu sustine regula potrivit careia orice indoiala estein favoarea

inculpatului.Prezumtia poate fi rasturnata doar pin probe certe si incontestabile de

nevinovatie.
2.Argumentai utilitatea folosirii cilor de atac n procesul de nfptuire a justiiei.
logica existntei cailor de atac consta in faptul ca scopul justitiei nu poate fi atins
pritr-o singura judecta,deorece poate exista riscul erorii.Tocmai de aceea ,in vederea
filtrarii cit mai perfecte a adevarului,legislatia procesuala reglementaza judecarea
cauzelor,in mod succesiv,in mai multe trepte de jurisdictie de grade diferite.Prin
intrmediul cailor de atac partea nemultumita de hotrirea pronuntata poate contesta
fie nerespectarea de catre instanta care a pronuntat hotarirea atacata a conditiilor
legale in care a avut loc judecata,sau netemeinicia hotaririi.Prin intermediul cailor
deatac,cauzele judecate sunt supuse controlului judecatoresc a instatelor ierarhic
superioare.
3.Comparai statutul prilor prin prisma principiului contradictorialitii.
Acest principiu se intilneste in raporturile dintre parti si in raporturile dintre parti si
instanta.Instanta de judecata doar atunci va putea fac o apreciere impartiala,cind
va cunoaste exact toate pozitiile si argumentel existente.Acest principiu
fundamental al justitiei da posibilitatte partilor aflate in litigiu sa participe inmod
activ la apararea drepturilor si pretentiilor,la argumentarea si probarea
acestora,princombaterea sustinerilor facute de fiecare din parti,precum si cu privire
la initiativele instantei luate in exerctarea functiilor sale.Contradictorialitatea se
manifesta cu mult inaintea judecatii,intrucit prin cererea de chemare in
jdecata,formulata de reclamnt si prin intimpinaarea piritului,partile isi fac cunoscute
pretentile si apararile,precum si probele ce doresc sa le administreze pentru
dovedirea acestora.caracterrul contadictoriu exista si atunci la judecarea cauzei se
prezinta doar o parte,stabilind-se aminarea judecatii pentru citarea legala a
acesteia,asigurindu-se astfel participarea ei pentru a-si exprima in contradictoriu cu
cealalta parte pretentiile.