Efectul Joule-Lentz

Pisau Ionut-Daniel

Aceast aplicaie se refer la efectul Joule

identificabil la nclzirea unei plci din cupru asociat
trecerii unui curent electric de conducie. Fenomenul
este neliniar, deoarece rezistivitatea electric i
conductivitatea termic a materialului variaz cu
temperatura. Problema este de tip multidisciplinar,
multi-fizic, i necesit rezolvarea simultan a
dou subprobleme:
Conducia electric, n care sursa electric este
n afara domeniului, reprezentat prin condiii la
limit.
Transferul de cldur, n care sursa de cldur
este reprezentat de pierderile prin efect Joule
produse de curentul electric.

Conducia electric
Se aplic o diferen de potenial ntre dou laturi opuse
(0.1V), celelalte dou laturi fiind izolate electric
Conductivitatea electric depinde de temperatur conform
relatiei :
= 1 /[0 (1+ (TT0)) ]
unde, 0 este rezistivitatea electric a materialului la
temperature de referin, T0,
este coeficientul de variatie a rezistivitii electrice cu
temperatura.
Date de lucru:
O placa plana de cupru in forma de patrat cu latura de
1 m,care va avea in centru un decupajcircular cu raza de 0.3
m si grosime neglizabila spre deosebire de celelalte
dimensiuni.Se va aplic o tensiune ntre dou laturi opuse de
0.1 V, celelalte dou laturi fiind izolate electric.
Fig.1 Geometria modeului si conditiile la limit pentru problema
conduciei electrice.

Specificare conditiilor initiale:

r0
1.754e-8
T0
293
beta
0.0039
Specificare conditii frontiera:
Frontiera
1
Conditie
Potential
electric
V
1,6

4
Potential
electric
0

2,3,6-8
Izolatie

Este util definirea conductivitii electrice ca funcie de

temperatur:
sigma =1/(r0*(1+beta*(T-T0)))
Dupa introducerea datelor in calculator se obtine urmatorul
grafic care afiseaza distributia de potential electric:

Dupa obtinerea rezultatelor s-au folosit metode de

postprocesare pentru scoaterea in evidenta a efectului. In

urmatoarea imagine se poate observa mai bine fluxul de
curent prin suprafata,acesta circuland de la latura din
stanga(potential=1,6 V) la latura din dreapta(masa=0 V)

3)Q_dc resistive

Bilantul curentilor la borne

NR.ELEMENTE
524
2096
8384

I1
-1,08407e7
-1,076801e7
-1,075036e7

I4
1,084767e7
1,076934e7
1,075064e7

2,168834e7
2,153735e7
2,150100e7

Observatie!Cresterea numarului de elemente conduce la o solutie cat

mai precisa si reducerea erorilor.

Problema de transfer de cldur

Date:Curentul electric de conducie, prin efect Joule,
produce nclzirea plcii din cupru.La aceeasi placa de
cupru avem laturile verticare ale patratului si fontiara
interioara la otemperature de 300 K(270C) si in contact cu
aerul,iar celelate suprafete izolate temic.
Specificarea condiiilor de frontier
Condiiile de frontier se stabilesc astfel:
Frontiera
1,4-8
Tip
Temperatura

2,3
Izolatie

Fig.2

Condiiile la limit pentru problema conduciei termice.

Dupa introducerea datelor in calculator se obtine urmatorul

grafic care afiseaza distributia temperaturii:

Dupa obtinerea rezultatelor s-au folosit metode de

postprocesare pentru scoaterea in evidenta a efectului. In
urmatoarea imagine se poate observa mai bine fluxul de
caldura prin suprafata.

Bilantul fluxului de caldura la fetele izoterme

NR ELEMENTE
524
2096
8384

Q1
1,488064e6
1,481609e6
1,479878e6

Q4
1,488748e6
1,481839e6
1,479944e6

Q
684
230
916

a)Variaia temperaturii n punctul de coordonate (0,0.4)

pentru un material care, fa de cupru, are rezistivitatea
electric 0 de 2, 4, 8 ori valoarea sa iniial.

b)Variatia temperaturii n punctul de coordonate (0,0.4)

pentru un material care, fa de cupru, are conductivitatea
termic 1/2, 1/4, 1/8 din conductivitatea satermic.
Graficele de la punctele a) si b) prezinta variatia
temperaturii in functie de conductanta termica respective
cea electrica intr-un interval de timp. Se poate observa ca
temperatura in functie k(conductantaelectrica) are o valoare
aproximativ constanta dupa un anumit interval de timp pe
cand in celalatcaz valoare temperaturii se stabilizeaza mult
mai greu si intr-un interval de timp mult mai mare.

Deoarece pentru valoarea k/8 nu s-a ajuns in regim

stationar,a fost necesara cresterea timpului de integrare(t*
10^4) pentru a ajunge la regim stationar.

Se ajunge la regim stationar incepand cu valoarea 0,6*10^4.