Stuparitul Nou

CONST. L. HRISTEA STUPARITUL NOU wow BIBLIOTECA APICULTORULUI Ne. 24 ‘ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA. Bucuresti, 19762p pioseus6 quod songumnapuy 00 "bbq ‘naib 00 9d “osatnapatey stongnd vesnsyapo0 1S 210s dopsngiofa 9 auniqisoudD 6 2380 vio op doLs9D “amor, sisal op JoTiicryiondo Depend usp oxsoudn asoo}boja Op “voususs® 3 ‘seenpin wrong ‘pin} sup quodngs Hor aapo op ue BHM op 2470 wunsmnoWdo op sojouio|qoud sosny {atso00 insoino “savoyoous Ds Down i boagniny ‘pte voursod nsyuad ‘ongqo 2p pint 24208 ‘fou Ingtsp 2 aunion Dypzusunoop up 308012 ound ug “DupMON “SY wp eUIQIY ap sopL03p9S0. SHEL" waRUDGSO amy ley Hanaree prac eHiopory wpb ang MOUNLAL ALVLIZOWANTD 09 ALISYGAVANT YIOOIEV VINaIIAKA I$ ANAISVarate scene din viati redate atit de fidel in aceasté carte. Mertiul mare Goiiorului este ef a gasit aceasta formd construction de preventare, imbricatit in jermeciitorul grai sfitoe moldovenese. jAccasta veloreasi si cuprinzttoare carte de cunostinte s sfaturi gpicole practice a fost completati acum zece ani, deo ait icine a dupa un alt sistem, noftunile de tinologia apicola experimental si generald, oglindind Produselor aptoole si in special in cel al diversificdrit productict apicole si a utillotirli produselor wl iii ‘omului, Constantin ant, redle foloase a} femporiane, dispunind in stupinele sale gi in ctorulué apical de’ stat, dbservatiile si’ consta- od este nevoie de 0 noul condus direct in cadrul tuparitul” si dare $i competenté, stu folosind wn material de refe Constantin L., Hristea in 1970 sti scrie 0 nowi lucrare despre stupiirit, eforturile izindu-se in cartea apdrutdé acum sub titlul semnificatis Socate ,flemosireasi continuitatea primei sale Iuerdri de bast Stuparitul nowt, Adordind o tematicé principiala deosebita fata de aceea din prima Si ilterare, de data aceasta el ne prezinti albina ca pe o simplt ‘parte nplex biologic care este ,colonia” — organism diofisio- logic destivtrs domostreasd de fapt Constantin L, Hristea gnilor am urmiirit laborioasa activitate a acestut maestru Adeseori mi inérebam de unde giseste atite energie la Consider cd numai entuziasmal siu si pastunea cu te minunate insecte au generat bogatele sale activitift rarea de a prefata luerarea mine, sto recomand, ew Hristea diploma si medalia de aur licistiod in folosul dezvoltiri apicul- Prot. dr, ing. V. HARNAS Prejedintele Asotlatie! Cressitoriior de Albine in Republica Soclalista Romania $3 pregedintele "APIMONDIA4 “woosee wormyay uy vo spunogte eqpnex eur 469 as ne pore 0 BIE Uy ‘aseerRA voNpesd af sor0y ep TF aon ya sytosouNS If Pee S jus 6 nyuod wisoey o ‘naysow yolpnis uh wotmdxo 9p lenses poop see “Herbeoune ef joa aiiump jun axe sd "yopojeut sees wy avuLidee aa “Wun ep oues 0 ylusuodusy op axsdy 8 oqgna: ‘ed of fa Ae og oq axaieg xitoo 1b outuanad op oxvoygzundsosoo aqapoyout 8 umosad Sloot oe ayooncad sotto alfonstoneseo soqouaqe qe TooHomd Heads oemany eaeoisHuapy Nsuad sOiesogy, ap apepoyu eran AON SIG Sf “Tepifnze nes reameu swoqpardiay seul 99198 agus ap easoyiowo uuad “eonedmeD aves aryscoU Teavorladd © sme “we TaD 9 emcee say gad pea won peg “etindo rpaco ‘Ub PereiAnoe wInggJsap Bayne 1$-v nazuad teyuoTo aTjoaaT aiseigdep eseo Msujdins jeune yorpe “freostad ywamw sopuNage ey BA. TeMENNS “arear Yur 4p yyoons o Impaednas ode wp v mauod © " pede ge ereapasned ayom Tepe ‘Tpuon ung gu ojo" Uy wusDy B naeuad sTRUOPOS oMMEBesd omqasy aseo WL [NEF BuRMEKS woA osOMUIyUOD UP won aze00 gysva08 TD “oxIstn ap ouMGo osergnDpe Tule aeO awer ~ui0} afepoos STR ajacna# no ‘Eruojon 9450 area oTdoToMDI Modo Toe shui 2p ur 9p fooe no otlemdod mavave BevouLiOy une abOIsaY Hoye 6 nated "pugie [ opmoypuy epee tin no adeouy wos “mapubond Umee & sew you Tun SORA PURATUMOND tgs UE ap Eqoazap od 9f opUOOD oe foneusis Ons —- orouteye To ~exe ¥f Jode 9am uo “pearaeBio ouiq Wh yuge war nayuad wingloid ou ye omgox, Umo W tures #9 G9 opudes 90 esa e axjuad yuncposip fsee0e uy assonponay © mndcouy ef eyuomaid eon’ ’ “bung avtamzed outigo ved @ nawued — ayeyanpe amoro uy ezeapooord af ina eke oS ~ide jarapigacy mmueyd vaxoondxe no “pornogde Wouy."wadsouy mayaont WANVId| | i INTRODUCERE IN APICULTURA Incepem, tiner! apicuitorl, pregitirea voastré ca tehnicient apicoli, cu lémurirea’ a doul notiuni prineipale : ce este apicultura gi cum trebuie sf fe un bua epicultor, pentra a corespunde earcinilor ee i se Imeredinjeaza, Cuvintul apioulturd compus din dow notiuni tmperechiate apis — atineste inscemnd albin si culfurd care inseamnd iagrijire, Jesul avestei imperecheri. ra, — dup’ cum am spus mai inainte — este o disciplina vesta stiints @ zootehniel, eare la rindul invafi: modul @ animalelor domestice — deci i a albinelor. Apicultura 8 cu un Pregnant caracter economic, in directé legiturd, cx cu ameliorarea si exploatarea rational si rentabilé a albinelor. Vimurim acum si cea de-a doua notiune si anume, cum trebuie st fie un bun apicultor. Apicultorul este persoana care se Indeletniceste cu cresterea albi~ nelor. Ise mai spune si stupar, alicd cel ce ingrijesie stupli, sau prisicar Adel cl ce couduce 9 pasacl ach 9 shuping. Ca om, ‘stuparul erto meverla Iu}. De acces apicultura esie con- re pasionall. sh se obignuiasc’ a fi calm, intrucit camenti Feper| si nu au suficlenté rabdare, vor sufer! alhinele este fepiiur. impresionat de felul de viata ordonaté, semenele din acelasi stup cu care conclucreazi si va urmeze exemplul, Apicultorul va trebui si fie chibzuit in perioadele mai putin favorabile pentru buna desfasurare a activititii coloniilor si nelor a insemnaté parte din i. BI va fine o evident Gin prisact Practicind apicultura stuparul nu trebuie si uite niciodaté foloasele pe 9n ‘sopiesso ore nfelena ojeides neergidser jnéou Foaswa ope 19 ~oreh ~pinsuy nesogy 28 20 fuEp aseorlacd Tew ofa nex oppysud sey Jodoa eT ofung et ep “Riy Ul REY UIP wauaygour as mTnyIRINyS TOANsaysoyy ound as 00 1 ‘apeaaqueD APT TApOssyon ysoR Baska nIesN}syo amo azdsap, 8 areou eyed yynpayA SyeoD to q\fuenuar Weve EAOPION UID fo ‘Tow sey "yuyu 9p opus no SOUT NOL aTe|GOw |S apeHadey afsreyed “em a B18 op Jopetey Te sooyoeuy Tuiny RLEE ' yuuto “ea Up eynogy etgaupuiny no ase} sop ® Infmumsueo apeisRNeT ip yeuNpe eave “loptigs vanfojgo up nes oq. aya Uy est 9 {e NSOTOF PUNE ‘“rmUoUITe avopoa ap jound wp Soxo[eA 9p ziqescep quoUNTe un TwuTT nipiod vunvopioy 480j © SOI “piquie ap ynoyid souqus no IGE No ‘erwau Bo Iq[e ‘ou LnBey uj gyeunpe exe jogo “gsve[e TeuI vaD Eale]UE no ‘euySayu joo sefe eur — pnFey upp eyed o apeoped aypumue uy ‘eng of eL0ugo sores uygTE aysEoE THIMMO Ys0s Ney SOqOF HM 9 “yoosiad euyad yop|se puysuog ‘gs eBay snp. EL IF Buz areoRd ap oF BRE e nuyued yyare no ERyeu ed qd ko “pyle ajamu uy arora ‘aodop aqsqe B pingoo gsr Uy SRE Hep Co] THeUy EoLd NU AOTLIOCE aqua ed oumaiop ep Pouo; qns Heumye PUA reat aeop sud yey Bjuqnooy eBay areca 1é sOpe ‘wioised tise & DP pup “nya je yedatuy yeu e BiRy eoastuose ny ynynd "oT NsjsoTt Trsous “mre poy 2 puree, B 0 ne aromIgR orge Pray ‘orfuey® no WS Sumjopmy yerpnys eof ao yup ‘[AWO roBe ump eqdnazay yea PUP une oe ap yunsydalyy eauymsn ‘ ‘WOU azesameo no Tyqsqosd watd Bop “op to exgdine oy nu 30 TyesnUT Mydus un sop BS Ty | [amo 1 2-9 rn nano orrede warueM yut no “Tue oor ‘amped uy ofooe 34s NE oTSUIGIY “REpOEP euTGTE eadyt>. evan vaINd e nusued seseoeu tnfol xeop nusp azeo uj yyueIyqo yard o syjodaud 1ejaoe no pugs nexosorur qf “Biel vaud ese Yep tayuPBreu nespos 1 VSUIqTE ‘our ward ex Jamqzoss [OLE Uy areNuT ep PIO ‘sovoumany 1 s{yoUI Jee Un a}s9 apun ojooe euLOE HBO os ys wysoou bo [nfoowed yeuydepur e gmsyUI Pseaoe ‘ImynyeBoonar wNUID Pep ‘sounyyue sjueysqns guruoo qastjodord umg “yezsum way JoyBjozr Feys TH yeuLI0F ne — spjodoud yuNUEP [oP — JoT}sOqTe pYanBaut ‘ad qeye P| no eunouduy ao arempuEE Temes no mmnseowl ered yrasny ne jode “eyzeuind eoyed sjemqrpueur no punsuys TngroIs [0K “out TSsg[ Ne MUP Tey “ysodype Ung eu Jeo Saye NES oUIgTe o[oy ot “mnmndury jaan] e-
yepuE roxsooe immnayyDRds BucoyCe Srocigre to tangs 25 yretoe tore yee uo ot eqpover soa soy mnpuys EL SLaUIGTE “asyeeED go eS = 0ptinperd vagnede snp ote segue oft See LOSE ‘steamed ui opgoutrno afeouse sepimia Song gal Boe eeita, Mortiort, Butler ping la Sw al XVIl-lea, noi Ion Molna My vos oa cesar ae 1 Yon Molnar gi mul ali au sory oatie inven studi pre iamurind multe taine din viata abinclor eresante In ultimele doud secole cercetatori pasionati ca Fe, Huber, orbul ais Heche neee age eal xenson gi Nolen shading eee tes 7 sl heteroopenn consangvinitatii, sebutind si fecundeze mitcil is , prin care Hi se int ce it ees gpeeeeataer eee Gil, prin care se introduce in spernatnch pom Seat pe Ajutati de toti acesti t iintasi, apicult Inainiasi, gpcuitura din tooté Iuinea a Tua un avint impresionant. Productia Je iene th ana eg eat resunte melifre a atins sute de kilograme de miere de siup. me ae putin in urmi, cind presedintele APIMONDIA, prof. dr. Vv. Hamas}, e-a ingpoiat dinte-o cfletorie de luera din Austrate. roca oka: cat colo te Telizea ctl 100 ng misre de Sap oe Sr eats Ge eucilipt. Acslasi nowt le gbtin siipant dis Uuitees aus Fae Revista irancesh de aploulturt sa gare apiece he eg em Prezenta o fotogratie a unei stupine de acolo, in care apioultorul 12 lucre la stapii tui otind pe sears iar ei erau sprifinist eu proptele, flecare avind 15—-20 de magazii de secolte suprapuse. Productia lor era de 420 kg miere de stup, recoltaté in majoritate de 1a eucalipt si triforal lb, Roménda a fost din trecutul indepartat una din {rile cele mai vestive fn ce priveste apicultura datorité mierii de ealitate de la pidurile de tei si arjar! si mal ales de la ‘mensele fineturi pline de flori, cfci, pind in lirmé cu un seeol intreaga noastré economie era exatd pe oresterea anima Ielor, Apoi ageicudsura, an de gn s-a extins; pidurile s-au defrigat, meit mmumat in regiunile de deal s{ munte sint resurse naturale de cules, in ‘schimb, culturile mari de sute de mii de ha eu plante industriate ca rapila, floarea-soarelui, inul, sola mal cu seamé padurile de salcim si tet oferd albinelor tun cules rentabil incit se poste asigura consumul intern si exporta 4~5 000 tone de miere. Di 1957 de cind a Iuat flint’ in tara noastra Asociatia Cresea~ ‘i ‘sub conducera unui Comitet Executiv Ingufletit de dorinfa de a f mai mult si elt mai bine fa sprijinul apieulturii, s-a cladit cu ‘banesti, proprii un Combinat. epicol lg Bineasa-Bucuresti cum nu sint dowd in lume (tig. 1). Peegedintele asociailel, prof. dr. ing. V. Harnaj este si presedintele APIMONDIA, ales in aceasté ealicate de trel ori pind acum. Bi a tnfiingat un ingtitut Intemational de tennologie si ecnomie apicola co are 0 publicatie proprie ,,Apiacta cu circuit international, De asemenea, asociatia are Fig, 1. — Unul dintce pavilioancle Combinatulul epicol.2 fapid feysooe eaatingo uy "yurtgy o ol auyerge na youn oy pend “oo | ‘upp ‘Topzed ye selioure tmyndiisy vuswos ad ‘sqeyymyeus el guy sya a 16 ten ea ea ‘eazy ade va pup ume ‘ere wip ‘no tn Toumotn, THU sswopg? ad aundep jody “opion [- Qe} fypmnoe aro no wzeeZiToIe tf fomssooe eumnzia uy spunayed adsorn eon UIUIRE Ul ansory 30 “DISOUON, gS Wadeosap P NayLed YoU Cf emyruafoud op wus am na ose sxaxdououity anim amine agg “epordD smpduod ‘amorgdgs Fodsoia ays0 mioroduuy four soo “sone nau un ayo ad angina ap jooe uy ‘ape sary, quredas qin puyar ‘soem deo © ap otuoqosi$ omvoygeutsedms 0 1 Eno soy ‘obtmnzmny ‘emnquar 9p Tepe un-su TEuoridaoxo furs uh no sep “e[epo0s Bieta, pes tn ne sojeumdousuny- vayeytiofeUt “pivotian> Biola U] vide naued prgjeose ap Tannsul purusnep aay ap 10] : 7 ssiepcey rpeo of moos © unsere meow Flot Ime ap parse “Sonipis sopsoimasde susuorneios wap Op thee See ip ne leis Te afer 2 otzoomp “jou of op yee ea ee ee SHR SL Sere o> Ginosoutoos Tagodany suse ap ake sere STPHSHOIDERO TAPS © Hod “N ‘anDe[oo Woqsoe No H ‘ojooe Ho,” eyonposd sof Sidy vioads ‘sidy auad sopeppdy Torey unrede apg “epproae 1S eindsoa ‘ouiqge op peje uj ‘epuEdno amo uypte ‘oseowesqluon Ide ined gposod yo Bosoe Wad wezyroppeivo ‘rojaroydououET TAUPO Up £0104 voasty ¥ gIEp vameU upp opted oof — promayde weun — epoUIGLY SUALAIONAWTH HOTALIASNT VAT NI STINISTV L ee “ap vagus f RIRR Ws Bavrfow waar uy ounyssaa” enn axed ost fe peunioepes F Redeqoo Tan vaseonpuoo qns ,ermpwoy uy eingroyly' ‘oudowd nance grefugiindu-se alituri de alte surori din aceeasi specie, emnind impreund, spre asi tine reeiproc de cald, Ja riddcina unui soi de liliae E ua prim Pas, pe jumiitate facut, spre o asociere In sezonul recs, ‘Oi specia Polisielor — is delicate, se pay joud tovarase 3 toate se grupeazi in apropierea im buna infelegere, impértindu-si una al fagurasi, stint din gusa, Specia de albing sing "esi polen singurului ou depus, pent aibi hrand la indeming pind cind ajunge matura Osmia — Osmia fossaria — si ea e o meliferd gastriligena — adic& din cele ee se hriinese cu polen — specie ramasa in urma Prosopelor — isi durear cast in pi ca viitoarea larvi cu miere si polen, Inclinatia spre asociere a acestel speci se manifesta Prin construirea cuibului th apropiere de cel al suratelor sale. Pe un metru pitrat sint sute de culburi — lociinte individuale — ca tntr-un mic sat. Caracteristic pentru spititul sku de asociere este aptrarea In commun a satuluf. Ele gonese din preajma satului orice insecte sau ani male, care le-ar tulbura linistita lor viat Halictele sint primele intre specitle de albine sélbatice care sau organizat intr-o societate primitivi, Locuinfele satului albinkrese sint maf bine orindui de albinuje tac servi jurul satuhan, © eomparatie intre. diferite himenopiere incluzind si albina Apis ‘melifica L, este si mai expresivé, daci studiem locuintele cladite de ele, Si urmirim pe scurt, pe cele din speciile cele mai apropiate, care sint Viespile si fumicile. ta He Viespile adunate in esociatii mal meri sau mai mic Jecuinfe ardtoase prin podurile casolor sau prin alle adi Aceste ite pe piloni puternici, folosind substante in conuri cu etaj; acestea sint strabatute deo singura ulitf centralé de Ja baz pind sus, aga ineit acest palat babilonic poate fi marit in report de populatia ce-1 ocupi, adugindu-i alte etaje dupa nevole. Purnicile sint mult inaintste pe scara social fati de toate himenopterele descrise 16 saint, pind le mari adineimi. Altele si le oliidese le supratat putrezite de copaci sau buturugi, acolo unde apele din viituri nu le-ar lor larve, Legitura pind marginile Cole care loeuieee la suprafata pl crate au eaere sped pent pu aitoare si giidin’ in intexior i bogete in rezerve proteice, Au un fel de grajéuti pentru ie plante care secretin ue léptos, ew care fun vole, ‘Toate acestea ins sint cu mult depisite de locuinfa _albinelor noastre! Ble clidese un adevd ca sé nu se piarda caldura necesaré vietuirii 91 dezvolt& diferite stadii de metemorfozi. Aceasti locuingé are o singuré intrare, urdi ul cald sau rece substanta care iferitilor microbi, Pentru ca sé fi ajuns la asemenea locuinte minunate, desigur oi au trecut milioane de ani, Mai sint si azi speci de albine care nau ajuns ine la perfectiunea ‘alveolelor! hexagonale. De pild& in regiunile tropicelor, in India, Sumatra si Java, tréieste specia Apis florea. ‘Albinele din aceasta specie is] clidese in aer liber sub creanga. unt ‘xbore, un singu fagure, care le serveste gl de cuib i Tpniru reservele de hrand. O parte din alveolele fagurelui sint ir altele hexagonale, Hole deci sint in perioada sarea formei hhexagonale, coa mai economicoasi si solida intr-o constrtict ‘De asemenea, albinele din rasa Meliponelor si Mexic au si ele alveole deosebite; mierea este depozit: rufe cilindrice ca niste butoiase; tn schimb alveolele hexagonale, La Melipone 0 parti nigul locuintei, pe care in no} igonelor_ din. i in cimi- eei il inchid cu o pérdea subtire de6 “e spoy, “aupruur ojounad nes unsed ‘opidor ofeud ‘ygyue afeut crd 9p srnomns oqe ap wes aaiqasoap qs nu “euIQTE oaxey ayezopiour “Siow no alpen wuld B pundsaseo om ~pUojsUE eseoy “exeztinyour ey guyd ORNOPOY MAGE [ys no mp vjejsooe wanfoy eT vo UE “OU op eazy najwed gues soup ‘plumoo] vs BAsCITS UF Toric? L-npUD, ‘pind uy mmuspod preaytodap ys oyysuy sidosorg ved! vutey ad Hee uspod ap sopjzojungs3 frysunpe nayuad ww orsaysod afeswojid eT ap ajajarngoo wR dsasdy t je ne wma “qnuaod som ap minjosedo por 2a aun no Casey ayouRTy Hr Wop ‘omryom fama eeiuieus ‘saedison sidosat = fvoa we-a area audsap yoruqrys yUIGIe PIsopour Base YOO ‘ns Jeu eI RaMBIsore op synusns sopoo V EAOpIAS PAOIE “IysInd 2359 aio “ppoads mionya ymBiso as axeo no YUeM ‘osiyosep PLLIND 9p eA, Bip euEny pBuims ys anpeduy neg] eosoOY “wind Nga | 9 ‘ree son> eI sjonau ne ase op sxmerede W oyoazep 26 ye AINGAA, ne [BF PI fsopmIep ojeinayary asds azedswens 1 otaoziaoud ny Casey ~wodap nnjaod ofenico ‘dioo od ep inuafod geunpe op sinsiad ‘te od Hodued :mmusjod ye yodsuen ap sovoy{ies “souswose 9 soqs nated wide yujAap your 3 ‘sdume yxeE sae] ap Tor an andaous EL 450; Seq Jord ze und “Boo 1 plo opreur wp sypRIay par pads aye pup “yuojoo youn spouq~e yas ume ‘yw_Os Bika oO ads som ge jnind ne sjeun your ee ‘aja yerluarayy ne-s uno eq — SaGaTTIW HOTINICTY V YIVUQLYN VIMOISI Tian wane tg a “sqindop yeur taso ren] won 0 20 purarqoxd “gouap 2 9p osndop aepunsajax ho usp eomposdor [o toweusy fou “owas ound wud onpoxdox 98 oxoydousuny asqaip seam am ce “ramnwo fe tbo seinp imppou geeese a ‘fumndioo & eso! na qiodez uy ‘omaiy Mt ing veqeined? dup a1 — qniojea) — Toxuoo soasou uoxls Ue ny, “ezepanoa] op aoge uy opeye ajofouias TpaRdep jaew eT ap yee} ‘sep HOU! ese ‘BeYfoazap 18 aM ep jqescap afejsoZueS BTeBs0 nO Hen ssozay ityS Hynoswur {owe 1§ oxerpde ep ouire ne — sunutoo Immipert) svn ne eyeroydouowyy ‘guaRUT yormC}ER voxezTeEBLo ey acatari ‘Beton, eur a0 HIS HU ampHBN .o gYepoOHS HiMoR awe He BSEO;! B soN 2p oli ‘dnas wip aeiedop eur foo un-nuy yurqeq woneu poanaed amo eo imo} ‘sseopunndow 6 aueq afouraye nade a F 2 PT [epods oy — vouauiase ap pieayuoU os 2ued quowoye up "Tasoyria Rumzeudax ase9 “qgn9 UI TORN | AT CU mnmnaoiaasup apruysor s2r00 24pm 14 aysesndep as atouif ase ap pomasonbur per 0 9450 MspI By sot Peansa00" yo eyznjouco By sunfe 1 ‘toy voxeysedtioy eaves B anjuad auopiodxs Joun spauqie sndus © Assnoy " zoaueap doy Trynosoung “ome¥oqzop preg gndeouy vy inagd ne ame 18 “ojos Honsts Syne Up Mere nayuod yung Toul vas semua uy ypseosy gs anpySuy of ozo ‘asertpoxo oxoyar w ajousut ne ‘iigupdep eur = ap ua puj whiner ienpuiydor alos op ayeround povoaqsousou sey joeutp Te tiqesoap june un ne 2360, Harajoo nayuad uajod 8 ajo onpe afoye sr “ghumoor enow wy yNBeF as9pHP 319 ajo : povsyid up ofuotoo "prwostonar fom ‘syodord x6 pve op nisin ques na ‘nas uF pion fy 2280 sd vsopoune wpa hae ads § [UneaqU asapARy I [Raaepeo = aysoarwos 2ye9 uo “t pM Ruodns nw. sjoumny 9 FONE Bl BS aM WIENS quota UN RIND. Sp JOT Tnjare ynosomno rsxindeplinlt. prin mutapit!) suecesive in cadrulposibilitatilor nezomic al tleckrei specii. Cind mutatille nu se puteat face, specla pierea, Cu siguranti ci dupi aceste stadii in evolutia lor, albinele (Apis) si-cu fnsusit progresiv obicelurite soctale ‘pe care le mast, »Mutantele — dup’ prof. M. Prenant de la Sorbona — ales: Giferd putin aparent “fata de forma original a speciel respect Esenfial este c& aceste transformisi imediate si complete rului now, urmeaza legile precise ale eret Mutantele se mostenese si se transmit astfel zai departe urmasilor. Jn aceast opera natura are la indemind un element de maze impor tana: timpul. Fiecare schimbare se m&soara cu sute de mii §i chiar milfoane de ani acest element ce ire lumea fizics $i vietic prof. Oparin a stabilit st posibild ‘conceptia unei legit cea biologic, deci intre materie $i viatd™ i cereetari Universul sa format acum 6—10 miliarde de ani, iar Pamintul acum 4—§ miliarde; primele bacterli au apérut ctl de de ani in urm4, Toate transfor in afard de albina fosilé, gisiti la Aix-en-Provence (Pranta), fixat intr-o plack de ghips, din acea erd, s-au 1 it si alte doud fosile, Prima, provenind albinele cearl, avind $i parazitul respectiv aléturi de ele, Cealalti fosilA dateazi din miocenul inferior — a treia perioadé e erei leriiare i -o rock format din straturi suprapuse Ting’ Corcetiitorli i a frradevar, este cunoscut precis 4 atunc! au apSrut plantele superioare et flori, producitoare de seminte, fanerogamele, r plante erau multe dintre cele care secretau lind elementul energetic care dé impulsurile necesare i decvoltérii seminfelor, Acestea atrégeau insectele avide de care in felul acesta ajutau florilor sh faci o fecundare mai in opera de polenizare pe care o indeplineat, eg PASSES cess tm, pairs Sew ena saat geet ete Tineie = Galerkz malloc — tutase care gerune gut tm tm, ap erica oe Spstupies de Sabot orotic pera Geugonase since SEPT SIS AMR, WE eres oe Es, SERS Rinse ge “ranae pipe’ pet altolace “Unta seefeaees SPSS Ee brine! distuind acu 'n'focepme Seta? 20 Si totugi om sé fi intervenit. L. Roussy, fioind observajii esupra ise: ,Piesele bucale le albinei sint rezultat ware, suferite de piesele rudimentare ale al componente ale aparatulu! de supt s-au sudat pentru a forma un tub deschis, adaptat as mba’ albinei nu s-a putut dezvolta declt in legieurd cu nut, de-a lungul vs feluritelor elemeate cu eare ordi sa gisit ‘in elingete, tn medi deossbite, Aceasta diferentiere a da nastere Ja specii nol it de decsabite, lati modificati celula germinativd, ea s-a transmis astfel des lor in forma ei noui, aparind dec! un nou tip. El se iamulleste urmind 0 evolufie in raport cu conditiile impuse de mediul la care sa adapiat, ajungind deocamdaté 1a o anumitf siare de fixare, Legaturile e filieie, in cadrul ordinului, s-au pistret ; numaiaparentel genuri, specii ote. Ingestrate eu organe noi, ar iseare specie now se adapteazi unei alte forme de’ vial, cu um alt mifloe de tra fm era tertiar’ — dup’ cum am amintit — nu mnizate In reduse. fn era cuater- 03) care a inceput acum mari prefaceri terestre Gatoritd unor masive misedri tectonice*), $i a unor agheluri succesive, urmate de lungi perioade de edlduri (perioadele glacialiunilar). insect& usor adaptabilé condifiilor de trai, gi-a organizat viaja In raport de inceredrile pe care timpul i le seotea in cale, O parte it, inghetate , au intl Din acestes se trag uncle aceeagi stare de inapoiere. In schimb, cele mai evaluate — dar si el deocamdlaté tot singuratice —~ tn stare de clanuri reduse, triiau pe cont Propriu. Singura preocupare era doar sisi giseascd loc’ potrivit pentm progenitura Jor, ce trebuia crescuté pind la maturitate, Ele find gasiriligene — ‘deci consumatoare de polea si miere — s-au stabi Htumai spre acest consum ca hrand, Din categoria acestora sint bonds in pamint si alte grupe de elbine silbatice emintite. Co si atingé deci un complex organic, cu mii de albine strinse in comunitate, au trecut prin diferite mutatii, uncle motivate de vieisitudi- alle vremii reci. Acestea le-au silit s& ¢e e@propie oft mai strins in forma de ghem compact, care si aib& in direct aproplere hrana edunatai in “de aq) Oodle = periondh geotoseh de tn si ‘event 380 means 5 again tectenice = euremure Ge pm 21‘azoqse yun exqum gns- sanSey anSuys un oer ‘oe eave ‘coutog ‘epuT uy “eodon ef oqeo 1S qareay yeur qeowars Uy yOTAE ze amo audsop tou &] ep veo ap yley aumigur eo apagumnl od emqe — vaso say (e oped ony axvo up Suaypin aROF op dD + gus mo ooepea0aS SwURSP exes font ul) — aueur Op pod — areduay os ‘(¢ “84) sid Hue Op spEITY -soor dumm ad aoge bf Pe 92 aojeu “oye © azeydepe o aumuusojap ys aro 18 ung so[na mun {nsd0{qo qoeg Bs WO “yseUL Uy NUE EP ‘epadge youl pup tou vy 8 oiler fom ued _seoy “suscsoundind aepan nep 9189 ojuerd ne poep “au voIsoy “O,01-+ mf RU op TaUOYT uy M ey soto Rayuod svagurad uy Mod yo JeOTUNICO ® aoa TNxoePrINeD “aveol IN|ZeCUIR} Bf OAM TIS SAE ey auidepe opomgTe ‘Tarofuoyy e Roypiou Boyred UL “couOWEsE ag sandiey uy azayat 2p Heur sqzeoy HYNUROE ‘vase YR “ginCdop up sof}uamo ondxo ‘Bio top yaar © Ta ‘D,0¢—g)— Bf Breoqoo InoUTOTAY BUA! Wop “TUE ‘BU ep ove aE am Tor UN ySRA eS — aofpyou peut afoo up Tan — RIV eoroyy vy OpaNAOS yred — yeouBaEGEY ef oP wisesIq Teun Bilt <0 8 ‘eon oct “eI Jot eYeds nes eauforaRicns spundap amo 2p arfpuco *rorareeyinfaga. somgng w Biota ap ¥IgeacCoUE attypUCD o ese nypow ey voseydepy “curlueur ood 29 gs e ‘eampm asa wno BHF “2 TURN op ayeIAUE osouI o SuMIUOO BE HE yUrMEPUT UY EQIE BS OMG an, ‘tsuy ‘ofooy “Toueurpueag 1 fepeued Te “orseqig THPIOU Uf {8 ¥9 Jot ~erme vf 9p spp Uy #8 jo — pBosn Feu Ypwas 9 z0T Bleya Spun — fou wp eo wpeteduasy uM To ouoe UY You nu unsgS 97 “jossay, ofeyeadns PACH ad edeode oypurdses quis ZojsepiSy @ aylyumy warmer tp aOoSUL aNIGTV Sq aTaSvE sonra de-npurireduy ‘ming? arn ~unngend jpaydse: cose gow o aured ge ui azezquaBio jis preawnog os Guopans nyjeds am eu nie Jonzapioyd Te feo ed qynur no aqsasedap 207 5] Bua TO Reet ae OS woo wef say lala, 2p eH Now PaguAMNE pu “araonra JB ap atumsqna 18 oummoid 3p gree AML UW am aus “oq}oy © yeu ‘Punsy | epeor op zune ras Rauod & nujuad ‘purer op 1 guueo, Reon 95 Toop wera. TU S40 9p —"athod oof un noUIaTy 70] af20 8 xojaazey sounsny od er ausoyeom “1 sdeode qs a2 6 soy vefeasd yp SSO oo nce He Hong ye reagnope eis Stas sutiuo stot Jofereno Taso, af tine 2010 BIE % eBvaaquy naquod — rogue arosA9p ne vjomrqqe ouy6; — mepunoey weUI9g px iP ‘oyeiyontpods 6 Papen greedouoy o-ayny wueur minfasdazy qsor eu Bas 1s BMS tind yosvaiesy fei vy “—~ jours, exp dst plea — aoqyemaus pugs © FIsOBS Biola ef ap sae “Sows sdeoide 16 — spmpiesseyy Wy ofios — SOE Ge “ourg yeut aifoxgn aye no ‘osour feet aifomelad! o axe a> no ano equor melee 2-5 5iS000 Trey uff otous ap areoyeiep “RmpIgo v assonpocd af eens ~zd TRyuowto[e Tense aueAep e BARE “apf seeozas sepa ye oolor pie, end timp exe ceva nat ce os Eig it Hp ete cag al sols depasest elbinele migreaz’ creste 0 flor bogat: coboara la ses, trégind la wi crescuts de oameni, Grupul de rase irano-mediteranian : Specia Apis mellifera cuprinde mai multe rase grupate aattel : Apis melifen ZepiPes a clcel arie cuprinde Armenia (URSS) trei ©) Apis. meliisn teurka, ti a, . si Ghrmul nordetie L asemenea, th repiunea Orel exle cma dongs PEduroasd foante recistentd In ier rele, chit sew Tezervajie epeciald pentru ao pistra puck, "* “Mee au creat 0 tn pariea dinopre Mediterend gists a) Apis mellifes Cy aeaplens Aad i ert Maal 02h ant, ott oe cl eas Sat sues fey Se, in ot SEanLS SS Sea rd nee italian, recunoseuti ca rasa , rezistenti la boli. A fost r, elcid Vergilius Maro — 4 poet roman, serie in cartea sa Georgicele despre ea gi felu) cum este ingrifits. De acest grup apartine si albina noastrii Apis intrata de curind in nomenclaterul raselor de albi de cercetitori romani sub dir cf ea are caracteristici proprii, factnd interesante studii biometrice asupra el. Eq se intinde in vastul triunghi manginit la vest de Carica, la sud de albina dalmat’ si la ast de cea uerai ceva mal mult asupra rasel nosstre, Carpation céreia ia Ea are insugiri morfobiologiee carac- culesurilor de la noi, E rustiel, blind, rezistenta la Are © trompé lung de 6,399 mm, Clpaceste mierea 2r% 4 ating suprafata ei, ifiea Carpatica -4 fost mai grea din cauza nenuma- ‘eseau la tot pasul. Acessti observatie istoricul n-o mal © teri strabituti de cl dee lumgul viefii. Aceasta confirma observatia ‘cercetétorului Gubin, of rasa noastra este foarle veche, caci a avut timp de o age extindere $i a Ea sa exting spre vest pe versantii Al Itoralal Miri Negre si la sud pe versanfii su Avifel, raspindindu-se th aveste direct in’ ealea lor obstacole naturale lor, spre est pind Ia ‘ai Carpatilor, pin’ la albinele Carpatica, nu izare ale Carpaticel cules cu un confinut redus de zahir In nectar, peste 18% zahir. Aceasia se datoreste faptului ec rasa Car- patica s-a dezvoltat si's-2 format in cont Climatului mai umed si c& desi Carpatica si Ucrainiana se aseamind mi bite legtturile lor de rudenie, care nu sint nic irecte. Ea face parte — dupa aceasta din urmi — din subrata Apis carnica gi reprezint populatia carpatin a acestel rase mari si nu forma inter- mediari dintre aceasta ras4 si albina uerainiant. Grupul_de rase african @) Apis meltifica intermisa, numité 1 albina puniek sau telicd : ea are o atie de rispindire in Tunisia, Algeria si Maroc. ica adansoni, e gelbenk ca culoare, ct ‘AMfricii; se Vorbete mult de ea cao 1 Productivé acasi la ea, fapt pentru care Statiunea de cercetii apicole 25ug ys andoour ne soy woxeu Bue os erparday sperm op. yo of 48008 ns Bo pura “ope apeurqye ep “dnsopop ad gua% Sams Joe geye ys bo BourTout Urine wipes gumtued od sooty qezate “te oqraBreur od ansanes 96 9 gE oUNgIE 2p IanfeA Rept (¢ 34) suryozop un v9 as-np wapiaaoy ‘orardorde wp mrnuisea © wBuvon 0 od ozobe os “ay oyzed yoru o 29 duly Uf "Imp sndnas we0r puyp “Epes uy eouniga fous 93 [nog "Rd 19 4 ree sures? ser BS adoouy ne immdms seu @epo—Up ‘TE stare Bf ‘oreooyuam Enz uy mor arede va poy Bosvey son ous 89 otaydouce Uf Toa Uh mun vas ye gT—B sjao ant ‘ouppao ap ngs mnguina PHeuwssuy “duis ysa0 up You wn Mor Oa SUL yo aon op ep ot qouns aysaoy j HoHMDIee HaUN — “en — “sowugurose geuns un yindos erqe areurSay 0 vo eapundsyr oxpRdgo youl sTDI0q Up ze “yore o ERED j° mM my “mE FyRpUNTUT NW atas nove ‘un apundsgs H viaiyo “oraqny ep areuayp o ko youns un opie 3s drys un-quig ‘oudms eufeaid wp yoojde TmOT uy wayyns suntoypUT 1S dost ap soyoy Thumyzed TrerBd=p up voonpE mmMIIA vez Wanys 2p apnpuyt axyuud pfueEmo no uequuyd UE “fRORTaMT osofiumjasd es 20 ojeys ep lagiydyos no yea ap qidou vay ISINOTOO STV ‘SESW ISML ATED 29 Tatu jnospa now up, -saa 807 two opodoy “JoAné un Bo wert fo eioeyu09 ap ejozy gaxdin “yr ~uoo aan axeoqna 9p TwowPBepeN up 2 iNOeF BNO Ip JeuMK IseU as oreo} waSIqO pou! uy Wop “ogupundafou usienRund 9p Enqesoap worst pony ereurgye “oyoser ayeey your of 8 Bho tip 38 aeDognOn| sug Deol Se “spe 0 mo wRGe Inngng. eu sy (8 2p Pied By onze 9g¢ ex aS doo 0 Tifesd o8 pup fareoqor y v ap tmsojap ate parcnneey RIP UT sien 7eioqno yong’ "eisor > mmnueKopge eee egy Ee reuede Yonspeits oom Ga ui omer ‘wunoaad ‘osefaemmngy soqp}unus ofepeod 4 cradys 9 2 ap sovorfra: ~ouney tay} aire upp eo Ts ra cea a a ood ye eum ve # amorous Eh So" Sat aceasta re nes fo IL nF No PIM PAUL oo nD “oes no Caony owed See IPM easad6o ai0of prary un Sar ® “gsus ‘orepRary pISe: ean at IL ot Sir bety nocd Mihaly AEC See ited nes Sa ate iad adh. ral fe ~rodwioo ep ngs Tmpez. rryuan © nayuad PUO}OS © ywodwT e ERE updick primul roi ce-] unr inci 'nelmperecheati — deci este roi secundar — vom face 0 probii ; am pus sub roinild o pinzi neagra ; peste 15—20 minute ridieind atin roi a acelea nu 5% primar, Dacd in coz negativ, pe pinza neagri nu s-ar fi vizut aceste Puncte elbe, stim of roiul are o mates inci nelmperecheati, nasentd in stup de citeva zile, gi deci este roi secundar. Aftunct am adus ling roinité un stup sistematic cu faguri arti clali pentru @ indica albinelor care si fie directia de cladit a fagurilor timea peretelui ajungeau le scindura din ea pe prelati, sprastiat cao apa vie, jucdusé sl selipi- pragal stupului, cfr fagurilor din interior, au ineeput & bate Stind in pozifie cu abdomenul inelinat putin in sus, 5-2 ca in ultimul segment abdominal, denurnit tergit, era un punet alb. Acolo se afl o anumité gland — despre care vom aminti la anatomia albinei — denumit i i albinele pentru moment toare, Ins intrind ew graba ih interiorul stupului, Apoi toiul sa linistit de pare nicieind, acolo, near fi avut Joe un eveniment de o insemnatate covirgitoare in viata : a aplrut in prisac& un now-ndseut cu tot alaiul de albine in majoritate tinere, rupt din trupul siu, roi plecat spre ziri striine sf nesigure, si care a lsat in uri toatd bogitia cdunaté cu truda, hambare pline cu micre si polen ce rémntn dincolo pentra continuarea viewuirit junei populatif mai mari ca aceea a roiului. Aceasta insi reprezinta ceva roiul este dovada unui act de repoductie si raspindire in lume Este un nou néseut al specie] Apis meliifiea ce va continua acolo in stupul unde a fost scuturat si jormeze 0 noud colonie, a cirel existent o Vom urméri pe tot parcursul invigimintului apieel ce-l vom face Impreun’, Si nu credeti — tineri apicultori — c& intreducerea roiulul in ul sistematic se face numai in felul pe care ati vizut, ci el poate iturat direct fm stup, deasupra ramelor cu faguri artificiall, dtupi ce mai intii am pus peste stup un magazin gol de recoltA si’ silind albinele sk coboare Intre faguri dind pe deasupra putin fum. Am pus deasupra podisoral si capscul, lisind devehis, jos, an mic urdinis cam de 2—3 cm. Gurind, albinele vor incepe si “clideascd faguri intregi din cei artificiali pus! la dispozitie. st 28 metodé de introducere stup, scuturindu-l pe prelaié, este pentra of ast Ge urmiri maton care se observ usor, ea fi fiicele sale. Tn al doilea rind sf vi dali’ seama o& in componenta roiul mai sint un numér limitat de trintort, iar grosul populufiel i jormecsd abinele luoratoare. mai mare ce indeplinese mai bine zis 0 succesiune de functll. tn pritach, este representala de acea tinted Hinjs din conrunate de are Gopind ceiclae dowd caste gi care eate atta Jomelel fecundate, deat satan, esp s-ar fi observat mai multe miei, agg cum se care pleack din colonia-mama cui matei virgine, 7 aleg numai pe una cu destinatia de a fi viitoare mami a generatiilor de albine ce se noua locuinta. Legea coloniel nu Ingaduie dectt 4 cul ei, care’ sd depund oui fecundate sau mu, ind si naste albine lucrétoare, iar cind au siut fecundate se vor naste trintori (fig. 4). Fig, 4 — Cole ‘rei caste ale coloniel de atbine: mates, teintocal ¢t albiee hurratoare, sperechea cu mite! vingine iesite in zborul indiferent din ce stupi provin. Ba ceva si mai de departe in preajma prisicii, deci mitcile sint imperecheate oa 291g ‘wested oy supe wet ajfzarosgo 9p qndnis o[¥2 ynop sojseoe azs09m wind “dows 9p 3 osi—0or sp no steps op InonIN of yeuoUNe tue dum amo ug ‘pz gnop ooo “eugoma pdeeo op eund od as efrusaoe rites. esdnseop r ‘aot aL ne ap 8 ‘poesia uip ns P aujAoad arfeasssqo ap drys 3s0o8 Ip wuigpe HP afopon UT Hate ; mnoetaond [59 Badnseap oad exe ‘amBez 8] “eyepureooap axeur 18 ap foo 18 wezase SELWANASHO FG IINdNLS VANWZINVOUO spew og “Yemeeessids ws 20 ston ae eft op ofuopms = erannniaeHeD & “TarBoqoved ‘jarBoverg “eSororeyy nguocuop uf oUt Emo. oynar po ? WARING opereeo sojsjousg & 9 de OL DE suds moira nujued nagidaur Rin Se pos ieee un BL 9p aes Gvoimtumuesuos (one aenpugina omic neyo vomorparodcip wiisTey oF inv "TURAN How Ue de eoet seasit, si etapele 1a cf roiul a pleeat cu metea virstnic’, irebuie si vA lamurease’ felul curt fn noua sa locuinta. schide stupul de observatie prea des, vom urméri scale situalii prin geamurile de plexiglas, modificind rar aranjamentul din interfor, cind va fi nevoje s& va lamauriti intro noua problems, Apropiindu-ne de stupal roit am putut observa cf plecarea ro ‘AU a miesorat vizibil activitatea coloniei-mami in comparatie cu Vitalea stupilor vecini care nu au roit, Intr-adevir, rolul a plecat cu din albinele ti pretios sprijin_ Ia oi $i Intemeierea noului agezimint. Dat iama avea 0 populatie foarte numeroasi Albinele zburatoare care au venit de nume- yoase. Pentru a vedea situatia coloniei mame, dup roit, trebule insd 88 deschidem stupul. Je stau cao pinzk deasupra lui este inci foarte mare, Dacd giseam gol. ra, sat pulverizind usor albinele cu api dintr-un pulverizator cu picdturt fine, am soos primul fagure mirginas pe care eflau mulfi trintori, dar si albine ce-si descireau unele alveole goale. Incepind cu fagurele urmator, sectorul eutbulut eu puiet. O parte din albi it bile peste puiet ca si-i tink de cald. Altale se agi suprafaja fagurelui ficind un fel de dans caracteristie cules fagurit urmatori puletul forma elipse mai extinse pe misura ce ne apropiam de fagurele central si apoi, dincolo de acesta, ou elipse din Iweole erau ocupate in totalitate a larve mature, al alveolelor, fara cd i se rag’ oblonul de ceara : al ineovrigate pe fundul chili fi ist in hnrana oferité de albinele doici ce le ingrijeau, Pe fundul allor alveole 32 se vedeau gi niste micl bastonage albe stind putin inclinate : oudle care ined nu depisiser stadiul embrionar, In sfirsit, pe marginile a doi faguri din cuib, in partes lor de jos si lateral, gisim locul eles de albin: colonies pentru vlvourele mite! fs deventre Locul untie albinele cladiese botei in care urmeazi sh se dezvolte Jarvele, are un rol important. In aceasti priviingé crescltorli au constatat clidite pe fagurii albi, cei matea virstnicd a plecat ou roi el pretendente ce vor eoloza din botei, vor alege n\ 2, obignuit pe cea dintii care-si pardseste acest leagin natal. Ba este deccamdaté virgin si va deveni o demn& urmesi a mamei sale, dupa imperecherea eu citiva trintori. Daci colonia roieste a doua oar, matea tindrd, nefecundat’, va {insofi roful secundar, care va pirisi stupul in cea de a opta zi dupa roiul primar, dacii timpul'de afard este statornic. In aceasta din urma situatie meica Virgina a roiului secundar urmeazd 8 se imperecheze la clieva ile dupa ce rojul s-a instalat in noua ajezare, iar in colonia-mams apare 0 a treia mato, urmind ca aceasta in mod obisntit si continue des. tint! color un stup de observatie nu-si are rostul de a studia numai viafa unei colonii, aranjamentul {cut initial, tre- jinelor orfane din Deocamdati vrem sk urmitim comportarea micul stup, care isi cladese botei, Peste init scopul, von ind acolo o mates fecundata cina sa principala, Cole trei feluri de botei uumitoare, continuind Iuerul-tn jurul stapun turst obloanele ce Zerean de luming interioral, iar lexiglas s-a putut urmiri cum se desfisoari in’ mic Intre timp, in locul gol de sus am introdus un al ‘eilea fagure, ca si in el, albinele s& adue strinsura — miere si polen. Mical nucleu de aici cu cele trei rame cu fagurl agezali pe acelesi Plan vertical, in etaje suprapuse, urmeaz’ aceleas! legi ca gi ale oricarel colonii, Deocamdata <¢ poate vetiea cum albinele tinere si crfane sicau orindult in fagurele ca puiet neckpdcit 2—3 spafii mai largi, deformind tlle trei alveole ; acolo exist ote 0 larva ndscuti de curind spre a fi ‘creseute ca viitosre mitei, din care nucleul isi va alege numai tna ‘onlfe ale ovarelor mised in care se formeact ousie 3398 BuneapIoy sep “ese 9p BY yeu rind ‘yoonsoa afizod 104 3490} WaHSTP ‘erevaoe Yen a[fe Iau, ozaUOLZOIoe BS HMO OTE % nqued ‘ay to ap dun puejao eyuo[so Lipsy 18 SoeatwE 9p Fi “oq Hp ehGOr yoru eopeut nes oyu a[!ooq UiganayTe | TapIeC soup wane © aifeisde gises0y ‘ameayes op ajoo ad afo to uamnaoLaT YS OUR] 3 “I04 2p (Ope, nO aquofoo o Foust Uy wlays es annger wwe youp ‘Boose oh FeuDo} 16 oung opVoF APU MEP TINSIUNL sLeqUIBS ap —s[>Iod fod yb axonur ap ereur ponposd elu suo up puguyiqo $8 tangs sojooe eerndod ymnut Topise DULL ot ~sradwy 8-5 EIRUR voyour v0 panp duh yma: Youeus Unop vo gavoeT Hear oysoHetto yistooe Uyp yuo[oD poop InzeA Tees t aATNpOT Suwog vo snosoundeX WIS TLOWU INET BEWNS Fae aTEAOIeD ‘imoUasuy ore “Turdas aye ap vazejozy se[e Tew fo ‘glunatid syseo0e cuy amas gue uy g er Rud 3 souany Texz 9p oveyeysac0 ' ayguE no axoyporaduyy upd 29 mgeu ox ye ROM as nu spun “ourpryrTe Gt gog T et dts set Boi8 [9 ‘oye YEO yISMAOe PIOLIUT ESE uot puuarqosd ‘yosoR yyzpUEIN ea. syoagus amgurs nequinyos 1 ares 9} oqmmm ad resey yds wo Bf] 0 soymorde ypsan un aueozjoust 3} Teriued weonper pase j20ue sy UL 35908 : PIU Up TaN a}69 ‘yor aude omurpuy aja und syfuisuen woa ‘arares ap apo od 2 nnued astor ap jo10q, [80[0} toa wep “sepa 9yS9 yoURSUE yonOE wND “eaeOIseIN oy ‘up syzed axeu o 8 avouy afourare Tour fey ROE -aaynd sopfuopoo vazeuauitesz ud azarar ap erlonpoxd nujuad ‘ysnped Teur vo ayy ES Jo[aeds @ aisonposdaz ap TInounsu o1eer ~wzundseioo yremmgea vayjor 9 Whiyatm aAeuio‘sTS Tnssedays Uy vsoymorde spun} un eqeasnty {40x eoarsoap ‘wayequics © efap_Indngs us ysy# axe-9] 20 ‘oxos op yp eum ezea[es 3p soffoyBUX tot Uy UE ponn upp wrinjos aBaye wo, “iayuun waqnd 0 Bs ayeyanoe foxy ¥ ‘mepunsey MOT IU O no ayy "EOestd UIP stuoroo om; FLqruodsrp ton eye os wo LAS ep “AnsuT asequeps ap of ‘aieayes 9p mioq 103S292 seoord s002 ound rasqo 9p indms wsiaguum ys vo dum pujavau “psu najsou jnipmas nuzuact “azadsip ‘oreayes 9p Tojoq wip YInUHgo BsRoLoTeAaU 1 gol BO er ‘gno yundep ys puldaon? yzvayparodury a6 “afuojoo uy azede goyeur vat vouase 29 dng “azeut oyyraaduay 0 1S soq BT eITqasoap Eluaystzar 0 n> ve ‘eopgroad tap ‘euaiao alan ‘apsiunt azoquayos op wag i ‘eseo[ea exeur op you o ayy puEUriGo ‘Treads aosndsy no wuepuage asauRn © Pare] vitreds eL “ode oy ‘tmmno efeoo qs ap) TauorIguS Sf ‘ pany ad und sp doos yseoe ty “no op Taypes Up aqSouiod yorgpads wacrupay vanifiiduy Siscooe eiep 9p aueo Uy oqoq Tam Init [oo Ges "gun oes yianod dof un Baye-"gno gundop gs adaouy ys Pepanvoy ays0 “Parouowzopo aueales ap woyeUr op Jape 0 20 yanE 09 opugT? esat ‘qene eq ymooqmyeu 9p ony Uy oseoqoy UB arEATeS ap azolod Hoome ‘oe vara gg 90 vier wu 9'¢ 9p Joposeno Bouin 2et ‘omox ap o[00. Pf r‘ror ep RIPE g'T7L ap asa “Sjaumd vf ‘ouDB EO sope}oiNg 14 agua ‘aujox 9p soja © Bas L'ggT op Boy Box Ppt Towne dp e159 yuu wp erorsa0e oyPMNAND wo yeTFE ne wf oreaqes ep oqoo ap Hey RO 9p [RspeyE UIP sUIYD yoseoftaBuy ef ES Dsausod ‘a 18° Bale BL MLO “18 ayo ad aujos 2p af}ojoq ditty eas ~eduieo pres wn2¥p sureoF axoofea 0 ap IU IE so, pungy “no up soy easjéoy BE op a} 2p s1s9 “goqwur omoyna O-RUE YSnI01 FEU sJojsuen aly ys ameoyBIINT BP BAI ocd nayuad yisiyA Bo RUITOUT UYU] “aolUISATA, ‘afvs8 uy Br gs aifoaou UIs afe f09 0 BYL os ated uF Hesadsrp exh -any{s adopoa Uy purae ser “eseoxOTen Feu pluouoduios 0 18 axon aug Tr op ul outop ne engi et Bony SGseoutungoa ‘st yeqs Sosy “oyuouy Tear asutuexs wot yf fox ¥ 2x89 ted op spr pao pe ees Yass BP bog ‘sosjad ap atao ad 107 ajaupSeay uy pusson “ean Tew store son iy opoap en ESP 200,94 fr gtoonten ot revon Yon Se Tyaundoy BoqutsorUy appro ence.» glaves Meoy ‘amo ump (Q “2u) 2unaqes 9p yor0g oO sTHgNdaoRT cu virful liber, ea matca s poata sost wjor Ia eclodare. Operatia trebuie facutd cu toata atentia peat 02 sA nu se deformeze virful botcii altolte. Dupi 12 ate, vq apare 9 match feite bund, voluminoas, Plies, Tongevivl, uneort chief tai bund ea una din cale do roire. fo Spar dact infeadevar tnécimea botelor are importarta el fa, pri ela, folosind botei excesiv de lungi. In selectarea boteilor nu n ebule si vA ghideze, cl si cle- de mare important care este ereditates. Opiniile diferitilor verce- . In aceasta privinti chiar dac& Orési Pall spune aceeasi zesire ereditaré se adauga si cea de greutate si marime, va fi cl mai bine, Tnlocuind botelle de salvare cu cele de i valoare scéautt Cind se face o transplantare de botei stuparul este obligat si ve- rifice partida coloniei respective inscrisi in registrul de part vedea ce productie a dat aves colonie de-a lungul timpulu! ‘i ‘marire ereditard, se deosebese atunci boteile de roire fat de cele de fl Satistace iti ? ma intreabS un alt tind apicultor. —In primal rind, boteile de roire sint in num&r mare si variate ca dezvoltare, cici albinele nu le crese pe toate deodatS si deci nu au aceeasi virsti. Cele de inlocuire lnistita sint cel mult trei botei, Apoi Jomat ‘slot de rolre este la bara fagurilor sa pe iafurile lor, pe cind ie cuib. cele de inlocuire se gisese uncori chiar ia mijlocul fagurel Botcile din categoria celor de ,schimbare Inigtits* le erioadele de dupa roive, deci dup a doua decada a lui august; atunci cind métcile obosite de atita ouat in sezonul de mai satisfac albinele coloniei ; acestea din urmé vor si le toate cf mitcile virstnice sint prezente si depun ou’. Numai albinel cit mai este ea de valoroasi; cici nu le dau suficient subsiantd de si de aceea clAdese botci si’ crese i ou. fn acest scop hrtinese larv cheazi, Incep si depund oud, gi bia atunci dispare matca virstaicl sau bolnav’, Aceste métel vor fi mai bune dacs vor fi erescute In perioadele cing in natur culesul nu a incetat cu totul. Cind nu este deloc cules iar stuparul nu brineste stimulent coloniile ce urmeazi si creascl mite, 36 sperare de eauzi albincle le eresc, ele vor fi schimbate in primavara urmitoare, clad in stup st in prisacd au apirut ¢rintori, maturi numerogi, iar florile au inceput de mult sa dea nectar si polen proaspit, Aparent, botcile se aseamand mai toate ca forma; ele sint asemé- nitosre unor ghinde mari de siejar, dar ceva mal lunguiete, Pozitia lor pe faguri este verticala ; cele de schimbare Linitité ‘int clidite, cum am mei spus, pe suprafata unui fagure din euib gi sint suspendate tn i sguri vecial ; in schimb botcile de roire sint cli- ite pe manginea de jos a fagurilor culbului sf uneor! chiar pe marginile laterale ale acestore. Langimes natural a botoilor este in medie de 2—3 om, iar dlame- frul de 8—8,5 mm, Fundul este ingrosat, iar eapacitatea lor ia mod nor al este de 824 mm, Cind in natura nu este cules, capacitaiea lor este ‘mai mic, pin la 728 mm? In schimb la un cules abundent albinele le olalese mari, voluminoase, Iungi. Au fost gésite si din cele foarte mici, pregitite in grabé-eare nu au dectt 293 mm, din eare eclozioneagé mates fara valoare. mérimea lor, albinale le oramentezi, tngrosingu-le ceart si cu desene hexagonale ; rostul'acestor Ingro- le proteja contra ricelii, dat find of ele stau suspendate, temperaturilor eventuale, pe cind puietul cin fagurii recta lor apropiere, oiei depun pe fundul lor © mai sint din cele mai bune. Ble sint ile dup imperechere, prelun- prolifiee si incep sa depun’s ou la eit ind perioada de ouat pind toamna tirziu. Cind miitaile au ebdomen lung, inseamni cf cele dout tergite abdo- minele sint mai late; tubulejele ovigene sint mai lungi si deci in con- secin{, pe traiectul lor se formeazi un numir mai mare de ovule. mici pot s& apard atunci cind, din anumite cauze, hrénirea lor ca larve a fost oprit4, cum se intimpl adleseori la transporturile in Pastoral, despre care v-am amintit, sau cind matea este prea batrina gi suferd de nanism', Orice miscdri brugte a ramelor eu botei pot compro mite viitoarele mitei Capacirea botellor are loc 1a sfirgitul celei de a opta zi de la depunerea 01 i atunei tnsd i in ziua a 11-8, i ea boteli natale, sau mai precis in a 16-a zi etre matal. ipupares — adicé tesdtura mitisoasi a tnyell- doud zile. Aceasti importanti opera are Toc in a sului nimfal neces ondccring, nervoase, Gigeetne sau agenti Batogess eat S Unde Sond aelavorasicn 376 ap stocate — 5S Siectosiy Suiaie "eb tf eooeu — ‘2p juounpns um se(o Tau aes pec ee ane 1U BA “zojexBOxBsONy 1 wun oT ap glep uM gi—cr ap euNgun| o axe ngs inuewopay ‘ajamoqgiony ne [-areo ad qamdn yop 3[20 anuy zeqpoutretar [39 18 20] ye oyoye advarde 190 op ¥ (ysunisy [youd wn no advo ox vg (3a) woend mp epunon joayONMO warE}s-yuNq yzeoUOTTP oo e80 ‘mmndns vayeqruntace BIN wiseaoe Hlakig — SLVONNOSA ITE VESvO “VOLWIN Heya ep wawoyy/s}ui0Z ‘aueoyesony aauIQYe 1S BIEpUNDay YSLIER giseaov ausN] ANereduos mupms WARTS ys gnynd we ‘syeuEOTGO Tou ‘Wp pues ‘punty ‘eupzes esputid UF yeny V1 woywuT ‘o}feasesqo ep imdnis uy oynogy IueoTRIpoU eyseve Bl ep a10 op Fz E vazevAN YUNG, *yptoside wiBojouyos.* tnyoyiceo ump ‘wonomu nousonpouruy #8 vovoyfo.o" oy neza7 peur Baw] ad wyBTE WOA 20 vdeo ‘eieu aquO{GS O-NU ENON EJeUE oO sonposyy, es PUD UN ‘are0sn. 30g *poyeur ‘gytege Ur as F wing 7S ‘azeaqes ap faoq Bays yi-az9 nfsozmord pour vy yoWwUL op sdqT NeponU un ‘reads arienyfs 0 wane (ore Tom ‘atuoqoo o-lguy jOyEWI ToUn e adeonport “ur ap njduls sojfrur yseoe ef Teumnu ByepuRDoe osoMATEN EW 1 ate azeo ad ‘epynae amfey op vit wood eo Jef Goumnprod de sd appun ad rf urgzisoaynd “axfearasqo op teindnys 9(8 ayo 18 suIENS ayouigie eu ieHueLeIp [nso emuyTE] v MNO aot jnayonu uy ayeoy eNRUT ON azeD “aug remnéraepi. ely uz yeous umysed Puy azz ad 9p) aHfeasseqo 9p janis UIP jog RO sfomNBey wWyp A quays uy Ty ‘aswooLS drys OMe soos ‘auvoyodooe sjourgie ‘no “m] woyeu no amBey un WeoNpoNU areipms efap To10q ro eqeanfes ovearesqo op Inds up woywOOs eas on swisyoqnioue 8 opt 8p. Won “eemaRTe mes wuioyqad 0 UNE esE—oe 9908 EF NG 918 i ygeaaoe UT MEd yeyEMgeU v[ sunfU e aze9 eoyEEE ozazOqNID YS YOU JOA nu dfouTgTe yw “PetuPsep tur axon o eIEdeD 00 ‘Tog TAA eau uy Rays uy SommEUE Tes, 31s 9 an plums aque 0 ysmes FORTE dye 9UasLIO opSpUETE farDRI~ eT ap we BNEtiontiril si evolutiel specie nefiind Zolosite, intrucit. isparut, eaten miteli este deosebitk de coa a albinclor tnconjurdioace si Gitest de Ja asd la read; cele de rast ttaliand au o culoae pate pre Gominanta a segmenteler abdominale; cele caucasian shar ee Seiptenele au segmentele rosii, iar cele din rasa comund din Fraste cist negre (fig. 2), Groutatea mateli romanesti — este in medie de 1 au fost hrénite insu si chiae mai put atunei tea a avut si ea odatt . cosuiete — care ef a ximas doer de a procrea —, at sint mai fnsemnate, greutatea mateilor intirite imediat dupt eclodare. Spdcit cing ee eutatea miitcilor impélecheate si cantitaiea puie- Haug cépécit sint eu tit mai mari, cu clt hrana care o pritess Ay efbipele curtence inconjuritonre este mf abundenta, Greutiies ior cogee Ja finele unit mai, iar suprafata Tilor de cuib este concordant pind 1s j prin aceasta, inci importanta “ranei di larvar, dar maj ales eind ea a ajuns maturd i de procreatie, Aceasti crestere in greutate in k © greu si o punem pe seama hranei, oud din ovare. Deosebirile sint cele ale indeplineste sarcina ile de vari a A sovoti ear ti fecundata tea mare de ecle mai importante intre mateéi gi albinele coloniei ‘ganelor interne, ‘opera. de procreatie, este a crelerului, cei albina de-a mense si se loveasel de anumite SH, Pe care pink la urmi le-a putut ocoli, Acestea sau rastane fare s-a dezvoliat ca -v iate si vitrege a rimas mic, ibulare ale miteli sint mult mai dezvol- 40 EB Fag aera eee irene ot ad etal ine TE Sa, i ela age sy ae gel AS sac te ours Boe ose ese al Fn ah ee a J nevole, ic] lmplinte in corpul ancl anita rivale Te emeses foeet IDOLE SPL Tee an Gna le en eo se Organal sia de reproduce este cel mal important al fintei sale cree Saag sit pee eee a uu une set are un inv Obignuit, mumirul tubs este de 160—250, dar s-au gasit tate superioara care avesu mult ma mai ales cind apleultorul crescitor metodi special de iransvucare dubla a lor in botci, og cum vor explica la capi stehinica de crestere a mitctlor® i secretie ajuti la contractia a spermatozoizilor pentru , descoperité. de cer- cetitorul englez 1 Butler, denumind-o substantae sosydy ap apiar 18 “eyuny Bue a] ‘ajasanpeo preze qos “xoTTOIOg paposod SE pigun eoqur ‘pi0q UF goUT JUS are a[o9 ed "ION FS asosdo 0 RU “uagIaTBOUy ap [aFISe e[ axeopyDads EO spIHd O-ap ymMUsIgo Ne}S 99 ‘Yaruo{o ajourgre goog "myoq uy popu muwos WaoRP201%) “oy [uawOpqe od ‘SWeYe opurye oyuNue op Perous’ aso oyrTeAIr yySCED” yO aydeNUG og ne 1S dep uN nd jnuauIOpqe Yrodode MH "BIUURRE 22048 UT ‘TojOq Uy HOUT ye exes ns dngs Wy sede asvo ofayEALT OP ez age o 20 ojzcou eT guId Gunso elgeurfgia op eo !oyisd wIpo ap easeo08 PEP ap ‘PHqasoap ayErLE|NONIEd o 18 wa ET ayso JUASAIOYL, ‘epuno9} Rous pany ‘tue ydo ey gud jeyrourtiodxe your o gurl # — MS — "VA's 1p fot 9p soyoseu oxeur uN se TUE F—~E Tes) seed Uy “aMeOIRIN atouiqre ep Rez emiqasoap eye oes YorxU wayeyAasNOT “awpi0 dings wn Bf 186105 oi€od ea ‘atanjo0 ur o-puyI9y0 1 ‘Goo od axe y-2 utten. ap tsomm pleid younge yj yoep amo ad jatamayf ‘amqre ap poz east ap us sowwur gle ‘[ndms sprypeap Jo doss yseoe u] “pmnSis aptou! oO ET Op szanvs 0.95 TuanIayUY oyood juaye aoqnorde uM afoul “Mads BxePE MIP 1 sep yune “yeader % Bunjesd jeuwos un vo q “axeyparaduy ap iniogz ip samonur es pup ‘wan days unenuy aieioufu potas ump ae ‘gurgns yoyeur o 1S aywows Yf yasuyd ap IE UII ap jaune UA, "wz enop e seiyo eoofd ea oo Tator nued IsRRBasd oeF a8 apuOIOD o-sguy” yo oseysoa arco ne ay area ad agouns oyun “ayndaour © ‘onSura o ‘asioeysnes zyso Payer UME ped ‘2p ‘smersdsip ap ayauns asta Smmdnys posed od spenéeaduy “romspdsip voxqngo uy yvezTiqou! 98 sqTePIPD ayo “onfBu ees mmaeind yse[ RU azo TIO ap RET ‘ugjod. ugind gut ype nO 1S asorur UL IMI © azeonyosd 18 mpuepaL v areunpe ap ‘soqRo op ajeHANOe a74I0 dway un niyuad ezeoqeouy ojourqey “euMETe o ‘aremaing o ‘ayéiuieu areut © sonposd as ‘yorsur exer apeydarseau ad auruner aruo[o> 0 PUL) co a en sjeouou vjera S-npajna ruojeo 1S BEpUNdeF Bled ms ‘quilype uy "sejeeuy ne-s ctwuos' ‘VBojorq RIGHTY yspHo yo HES AYU o ommooId 1Sys PuNye pu;d steed 109 a[auIqIe ap vie axe ap ‘onuTID fesout 2p [Or un axe Fuaysysxed spse0y ylouoULOY Piubsqns HSeoOy "@ [ndtoo ad ap pBuy o ys eo jeu 0 yoruojoo sojeuqre }u9Jo BA ee oe jour WE © pyEU ap BAT Ip piuesqns ap oyeyueo azeu pny eT Ie Mo “rosy 9] Quiyps up GauesBororar go‘¢pr are yeno ap rujtirades pe “ah Bley, ML ouredomnls ger of oiaceu roroKat Qg"2 212 goIOG UIp FarEpo|E dnp of Gees ne We ofuejsqns Joyso0e erionpoud 4 drys caud jopse pzwasisas ze ‘mindnys Te foo aeuagdopuy yur 90 th eum ef pur ‘npsosmmoms woMO[a [opse FLAKED Been 2 pnd uy em3 up yrusuen 1 ofp sPluaumennd ay tupay oe oe He ads Tupies ne oxau 220 JED — soluysrtA [our 3a op— gxvotocony © = ajourgye ap ngs tndioo 1S [ndvo ad op esur sise wlumeane “nhggrumuioo e oumyza00 op 16 ausonpoudos ap qodoutid jruoionf stHO {oO ME winwexdes ve ‘juewou jsoe mq “gino uy Eno yURKep ge inKdeowe o = sverador auayparadwy ydnp — voyeur 20 yinsyu od aero eo Eoin ~ueo ser “greyeu eo¢oq Ip Te tectso} EE Fe pnp ypay Tnezoa ed ande “grumeap y ba uma saoronpuy ‘Inuowol9y nes Bleesedng cod panloezye oruxaynd 915 39 — emurur e ednp seiyo — synod 9 Woop “Ur gf PT Wofeq un no MeoIpEE IE eqEpUdans O1So FULHEN TeIYO WOywUE O PUD “soqT see UT ARDENe Tensoe HaeIsINS op 89000 18 Yoruozoo TasoTaeyuT Up eTeypOE Hla Te soweTsa! ap Moun too apunsy omq wlouns gnop oseuridepyy arenarpacw! Loleptey? te fousy ysode souMY “Z ImauUARe se *Heasdeqo oqloW Hohe, -uouoray un elueysqns wrapIsuoo area auteg “p sapounsy jaiedimoten © eae no opioujoo aeqENE ty bafsado989q] “postu op acensuma cu lacomie resiul de hrani ce sti ick pe fund lor, 1 de matcile decedate. fae eee manifesta Inclinare la lupta contra xivalelor, where eapitel priitoe le aciul cel mal Important al vet sale: eel a meee scl fecundatont i fell cum depune cule, cate eee nee exch integul emu Tezervam In atea peste sti % privind aoest mare complex biologie tate ate eon a leotia despre yserul colontat ff mediul shu aioiee: rtor la mite, eum fa lleva le ai tndeplineased spre afi conslacrell meiol ‘al mille in concordaaté cu sezoml, patra in pragul marelui cules? Gexvittarea ‘ntervina la tmp fe, kiln ont fugu nah de shine! pa supers dschide stupislcoroeteats fag sk uss dee Ge pe el, cizind undeva tne sar plone sin de pilda din rasa comund din Franta, eee Bolile miteti Maton poate ff atacsti de beti speci ‘ Mat le boll specitic, despre care érebute sk vorbim Gnainie de a epuiaa. atte imporient bactey il si care ie cu moartea ei, : et pet peee “4 | | Melanocd este cauzati de ciuperca Melanoselia mors apis, deci boat micoticd, sie cea mai periculosss pentra singtates mate,” boald care plrea alta data tard important, dat. care in ubtimii ani a devenit pri- mejdioass. Melanoza, ciupercé Gin familia Dematiaceae, clasa Hypho- tmycetes, atacd Intii ‘albinele adulte, eare se innegrese, si apoi trece 1a jnateé instalindu-se in eparatul reproducttor ; ea se inmulleste prin spori si innmgurire terminalé sau lateralé, deci asexuatd. Forma spo- le Insofitoare, fixindu-se in tubulejele ovigene care iat 0 culoare galben-Inchis, Sporii sint fransportati de albinele culegitoare ale mierii de mani, Odata pitrunsi in organismul mitcii, incep s& se inmulfeasc’, abdomenul se mareste iderabil si — fn’ consecint — nici respiratia, nici digestia nu se mai faz normal. Matea, plerzindu-s! put ; neputind 88 se tind pe fegure, ea cade pe fundul stupului, ind ézolata moare. Tratament direct’ nu se poate aplica decit dack se muti stupina la un cules de nectar din flori si se extrage toald mierea de mand aflati tn stup si care este infestatd de boalA ; concomi- tent, coloniei i se d& 0 mated nous, prin flambarea interioara a stupul fagurilor care au fost eu méere de man’ si topizea lor. Brouloza este 0 boal’ parazitaré datorita Braula-coeca, care tot de albine este ad , unde si mult, invadeaz’ in special. m: 9 dipte: Braula, dupé diferite locuri unde s-a rispindit in Europa i in Asia. Parazitul are 0 culoare brun-roseat’, posedind la partea bucali © trompi pentru supt, pe care o introduce in cavitatea bucalé a albine- imenteazi pe rind din hrana pe care dau. In acel moment sint acolo si parazit ca matea si poatii fi indestulaté. per ‘Gin gusd, din Care se ospateazi dim plin Bei Stat pe marecele matali $i ale elbine se cantoneazi pe partea inferioard toracel pirtati de acolo. Matea poate fi sctpati de acesti parazifi cu un penel fin de mitiat in miere de care ei se prind usor ; mai pot fi indepactati a pot fi inde- fum de figard, matca fiind introdusd intr-un tub de sticla ; din nefericire, matea retrocedaté coloniei sale poate fi respinsi din cauza mirosului de wun, care chiar dack este dat si unor albine, ele tot o resping. De Yard miros, care se exideasd in contact eu lumina si aerul. Se pun cite 6 grame de fenotiazina fn pachetele mici de hirtie de ziar; cind afuma- 45a Oxia o-paund 1S Bo ad ap [naHEA BREpoIOY Beds edly “Rep her © ‘sown ap syeyeds ‘sjomqry “de no oninptey o-nUT 4 mRajuy younse p ‘euyar no apoumqre punedopuy azeosesdap o ys EINE ‘BEE ‘Bayes ays 0 ‘anECos af BO 9D ajayauns payne aoe] 0 a9 azezis9s Hemmuoud oy ysuud 259 Tetuojoo voyeur yo sezIses aise ymuednjs pup “wgane aq “vateou yoeoo:d dseo ad 18 qeogoadusy azea oteon, ‘9p tuasisied sosqus uN yURWOP o[ooe ‘quItPS Uy “jaLIp azatuspROe o ys 8 plwoy 0 ypeaw o gs ojoun “feos vwopUUTRAt uy BO Tq\sod 9499 19 Indico wy-urwan no [moe puRPUTM, pln o nu apeUIATE REPO "yoomns as 18 ayaouy ywur Juys Troeaydsar 3yes apyzEo aqur qe no suaqur year omseyBut 0 yo no [oP ‘oWOU v9 ‘IRUDUIODGE Enpaysede yepads up ommmoy# ur o-puvlurns 1 woyeur ap sjumsqns Raeqord axaugdunoosd ‘oie wip ajeun yeep [2 FUMIE ap [nsosytt Fgumas o nes soy wurou aso woED wosMuOD tod yeu NE ozs aUIgie OT—9 ap jainumomd ue ngs jms up yramTOs as wep yo “19 BxdNST vounse as gs Nes so; un ap o-pupzupd eur aupneq ojo up vun vo quorgMe” o460 “igo 12 ajazvoniosuy exe, #8 wing ef gaysuas 9389. amp “eoyer aqui ys 8 piede es ous sofauge pimde yo Teun me ares asvojojord 9 sod 480 419 ad + inp {noo Uy “sya Bet sop mys 18 sounping 9489 ind BIMyeE uy] pup | xeauwurp > -noe inddous Yes spurge vo aiuFeUy Inds apyiasap as pup : oumus IS dane ayUMUE UIP aE THIS 9I9 pa joUNye yeumer 1 st uno ege ‘uy ujind feur 349 no azasony as ys anges “gir 8p [ioq puyins ssepero sfewiqie ‘yyruEI tosn uma vise BED. 46] “pingjao] BL Eeystas a1sv0F ays eG ‘oTUOTOT HayWoIND EIZeVO ro “eTeINAG nes iuewan amewoduws o-yud “edms ap MMP Rees yoss=ps “peruapiooe 1p aquod teur ostrosap aTHOg ap BIEFE UT qpIDw voLDO;Y WOIUE eOLwOH sanyo eu ey esndns yer Bune purr j0q Sospe "atezny nipam axes un evatE9ep couaqum ward ‘pawn tino uf jaurcngs wompzase grouae amnqoqy, vomsurs aqelunyjsep yoy ne lezous8 ado ycnp wo yeaiasqo e ‘aqpnaty suzys bop 18 21 up Toye pupse9 (V ‘A 's) ‘ussuouseR OQ ‘ann ajupost iqisod 39 ad putas ‘ounq yous 3720 auotoo uy luo ap ednoo va 98 puts THuspsd UY “ysPOLpUyS wun to fo VarInooTU W steioeye roypur waseoyONs EL axe ys ama Ru Insadnys frzwG0 a}s=00 7003 uy “D9 so[yZozayBUads BoresOUOBp uid ‘woojeuuiads auds onp 20 tomo w jeoxteds snonui no vameptnjuy tad eae vareyoazepou upd ‘s[euisea romayen wosoroqeo une YoqoIonpine Roseansqo ‘sojeteAe YaxoyONN wlsd aoryssIA Tu oly ef aE Ion 2p SREY “eNSTU MOOT e=yEo ad You TRUE pupa ‘oquunyos of pe MB gsur ne sfeuiqe ‘amusigo ‘varniein onusuoo (Sys B]UO|eO TAGE ‘grewsoe eun no voqeur RqUIYES YEP soap ‘endospuy af B nim won H owvod nu jutdms wiowgs widnse “sof jars qeemnoap uy sede outo TPuoWe spoun TS up ‘orpIRUE giazns AND op aIKfoq asyUI s “Hnujs1p qs exoysa0" voyEyLiofeus ‘Tenay “tenBine-of1ni sojypnped © ozeyonzap guurxeut ap vpRatiod vy ssoqun no soyandiey e aticisBfqo easmedaosep aumue ys jozoqnesq & aiamq ~w00 BP 4EEHFojONg" ypetau © RpuEwoDe: (ere) oUEPEA oN “Foxe T20utes0u Bea 16 BEPOTMOIKOR BW wawwijzauos yivo) no eSNp ainqam Hreomd some waqUED syd “eon If Wap tod 8 opepramyeer e sunfe ne ayant dan axe uy atte dnp syeder os ys yueNOUGT no vomunpe ED ouIq ays “aqpadcoRspoe Saiv] sup BME B NE;UEG "puOIPN, nes yej0 EL oBSosoIOs oF HS “oqseKy 28 sanpadsos afefeopdyD no eazoony “uinBez aoqso0e wouogegpeop wise fas seatuejen preaatduioo juornorde “vaooe aq “qoewe af nu nung apun ie ‘Sruypm uy axyut 8 vo ‘ioysBunpesd un jaya ey axe aso orsoaxy op afeum apessspe 285 979 opum ‘azar no aoqndey aqoqsoyelso ans aasot 18 gyno ayareus gundap gs r pfs ysut gnae w Tuiizeae “tds top awoors wt plueisqns # 9 ayo pursoqo; “yzezed ap sfeoey2 nidras Wo} ef eAse Modes a8 exfezado “apse a8 fs thavte ‘arecyBsu sures gop © [qefeard uy vaxosunyes ud aye\uersip Teun {uis Minys ojoues Yowp soTe Tour zw; “eysa0e ad peo yfsour ‘un supuy Gs jumndnis Ipuny ad axiezodo wiseace ap 3p ‘@ynujur of aprypUy 9s ‘Testeqpan azo dnp “tinsignd ep og aassuuRIe ones oavooxs “HOF UE ‘DEKE “mag 9p og aye eyo eager ar-npurp “piadar 29 rds 1 esdnae vriesedo ‘yfaumy your vjumsqne umd “eared ap TgUMU {belsoe Se-NpURp “uypen. [99 eT oan a6 rode : unyresNe op og ms [nUsLId Bf Rep as oloqped un gzese 28 vyseoe od Fupur ou HHI, ap TUNAHD alD tasoy me ameDacé a fost molestati prea mult in ghemulef, ea mai traieste putin timp, dar elbinele dact véd ci ea nu mai elibereaza atlta substan} ca #4 ajungi tufuror, clidese botet si 0 tnlocuiese, dupi ce noua mated a Sinceput s& depund ond, De asemenea, refuuzul matoii de a pirési stupul odaté eu r ; Jit albinele, Ele se reintore atunci in stup pentra ca a doua 7i sf iast din nou in roi; dact si de data aceasta ea refuai, ¢ ucisi prin ghemu- Jef, far colonia va roi a opte zi dupé ce tn stup a aparut 0 noud mated din numeroasele botei de roire din care o serie de miltci tinere Isi asteaptl Hindul le ectozare. © greseala teuti de stupar este aceea cind, sootind ramele din stup penira control, reazemii ramele de perstele stupului in loc si le ageze in Midite portativa cu capac. Puse rezemate afar ling peretele stupalui, ca matca s& fie pe una din rame; ea trece neobservath pe iceste definitiv cind rama este pus Ja locul ef in stup, si o alti greselé ce poate duce la pierderea mati — i controlul mitcli de pe ramele seoase nui se face deasupra ¢i im afara perimetralui acestuia, iar matea clzind jos prin larbi-este sigur pierduté, Alte ori, eperiatl, poate si-si ia zboril de pe fagurele pe care stuparul fl fine in mina. In atare ocazie el pune repede ramele 1a loc, las stupul deschis citeva minute, iar matea ciliuziti de mirosul cunoscut al stupului ori inted pe urdinis, ori se asaré printre albinele aflate pe stupal deschis Accidentarea métcilor poate surveni gi la un transport al sty eu avioane supersonice, Mai mult chiar, au murit métei chiar in sty uaei prisici din directa apropiere a acroportului Orli @renta), datorita vibratitlor puternice ale aerului si zgomotelor ereate 1a decolare, TRINTORM. CASTA MASCULILOR FECUNDA'TORI Privind prin geamu] stupului de observatie la un fagure de eurind clédit, umul din tinerii apicultori observa of nu toate alveolele stat ele erat mai meri, mai cu seam& in partea intreabi care este cauza acestel abateri. in alveola natala, pe cind o albiné ajunge la maturitate in ipicelul larvelor de trintor este bomibat faj4 de nivelul plat al cipicelelor de lucritcare ; astfel nimfele de sub clipcel au o suprafatd tor un orificiu median mérit, in acelasi scop, Privindu~i din punct de vedere anatomic — trintorii au dot ochi Ibucati, cu vedere agera, clei numarul fatetelor oculare numird ct mai mult ca dublu dectt lucritoarele. © particularitate deosebita a ochilor de trintor — dupk H. Rutiner — este o adaptare a vederii lor pentru lumina cerulul si a zirii cu Propertia mare a acestei lumini cu raze ultraviolete si albastre, Ochiul lor confine in partes median s{ superioaré receptor! nervosi exclusivi reste dowd cates pumir mei redus decit la lucritoare, cici albinele culegatoare 88 se orienteze in ciutarea florilor eu necter si dupa diferitele culori pe care avestea le prezinta, pe cind trintorli au nevoie si recep- Woneze $i sé observe eit mai repede posibil aparifia in zbor @ oricirei ‘matej ce vine la imperechere, privind in lumina eeruht |. Reosptorii pentru culorile verde s1 galbert foes 49‘olstur unsta oised eoBoKREE © — roreREE enop v wp ume ‘woRUER ap eepunsojax yo gUNdep ys ntzIm adeour Sore “HUNT op MINIS ae Pat aul UIP zeWyo FiEpO apo purdoous 2809 9f a[]ojop ava ad amoypiony stigTe jesaued sfeseoxoumnu ap ley puts waud ynur o}99 ForUoTOO Inqmo 4 Bp OT BpRORIId Jer ¢ 32. g¢.41nst Joo osoreN ye Fo euwas pusult “wpe feua ary ws osaNE ©" 989 Bains waa ep feunoU eysa aproT’ copTOWUS RIEU “gHpygur vezowpozoday — ay rmyoudeo Bj jenxas [BOE 1S feridne qmsoqz auosep won pus BRIE Ux ‘eSe aBimmoap [TOL “puRSIp yowoRz mnioe vauntsaad qng “aseoonu japunyd Inept 8 eunods arede muy Pe “au suydeay 3}69 ‘9p so[psmosur B asewEM BO “ot ozB TenXOs © PEA Un Faxes mmnginq erdeyront piuersqns o EYE as Mi iomdgo ‘nyjeoostod-uaqges up roupasaduiy 9p dum wf jeunads wavenoeas ej wynfe azo “sepouy 8 THUTNyHAOT 9p ayeanfaoomy yuys apg “ayouruae dnoyzoa oyfumuep Wind enop zveu “HOF 95 ofcow { prBay Jinx arporfme sof coped qumESs Uy puraE ‘ajadeo jae NOP eAROGHD TNINISa) UCL Indes no ozaxij as Bs Pimpus; puyae 1A JOT BATMAN] “Postun sod 9s HezyOzOy fozoypanteds 219q Bt Cqosonumrst G4. BL oF@ WL 2P WazLO or eau veunrads yun Up ¥YseI2 nO “[eHOYy B 49709 ‘deo NE ‘MOWER ap aves o nD 1 eaioqpareduy yOnp ‘oyu! B poREUMeds prnoqran uy Hsodgpe ouig Joa I$ “lanyeur Sunfe fzjozowuads “aes | | Bul ep guoe" siz ese ‘so[s[naRED} v preOL} ~uy wuoz Uy BIGY ‘eyoYeUMads UT yode SreCuz0} ~sueNn 9jamnjso yawowOy 96 areD Ip ‘peuruHOd Infjeyds gue 2s Jojenonssy @ gieoyadns eaqiod “yey sour waryynums nayuad app. ap ats O 8 umoead ‘sexB doo sauna afueysqns no ‘aueaquistk gop Up shdutoa ‘xofzasKo ty [rMtad EENSTAUE BOP Wa vayso0e | uit ¢'T op ouNBUT — tianeyD Ren — myrios 9 TRU Boo wae LRoR IER ‘Beer vaneapios advoide tno0q ur ‘osairzo(e 3 THON 1 epulid as Be ura qnogz vasopas ‘wud You oj, csip s0q2 my saqgys vognd v Tauad ‘Topes0} pina opusoynd op ojoanae quis Of FULD POT aid no ateoqpupwibse patorord 0~ % TeSeAGy “uapzraraSuestoo jopooped [ose puynay[ay ‘romps oyun} no pSyUr AreUr uy soup os 201 THRDENDA] [Moe ser “aroyparaduyy ouds exiiay JoqHU TRsosTeE ErpLaNe Z2P BRE OT 9p Bz eyeod sons waysooe ND “aUIgT 9° 999 9 189 ap HEE 000 46 PI esvorod cojajnoRd qasguMN TORSE DUM ‘sreOMM {SuigTe aT 9f99 ap Ries snid uy oxiemmonze o ne MIO souD\Ey ‘ameydepe ap © oTeUIATe ap wep ‘en up qos guEy de, Ur IBGE auajur ap peyzedap wp fount IGE 9eF uD zo;EI0[g [ROWE Up TaeDoU Fhe Your esa moacUE sdzoxy, “oummdap jour vopan ba ag “zoTHoNET § sormaeME wwoecye 18 yzaySsounso1 mynssoord oduiod 2oT}IoqNIN. w axeuNpe ap afunsoy PUEALE Wes puroigosd 0 jSese1 pop un osoutad nes 1m axseupy 25 aioyIEy TED “2 vo no wBeemo ys ayeod nu 4"menca, Vietuirea lor in stup este-seurté, numai clad’ albinele nu numai i. gisese’ putine » dar — mai sles — atunel gi instinetul si stinge pentru porioada anulut respectiv. Matea nu depune oul nefecunda albinele curdttoare curith 5i_sclivis urmeazi mici de lucrdtoare, Actul mai departe cind vom vorbi deapre aulbul eoloniel. intorii sint partenogenetict, céct ei provin din oud nefecundate') mamei lor — cA¢i n-au tat, asa cum vom vorbi despre oll ,,Albine Iueriitoare. r dup eclozionare se face in primele §—10 ale, ia 0 temperaturd de 35°C, In primele 4 aile al asigurati, Cercetatorul po- sexualé faptului e& unele i adaugé o Polen, plus o secretie limpede Gat to Proportii mai mari dectt cel dat larvelor de Iucrétoare ajuta. To formarea spermatozoizilor ; doza redusi de polen dati larvelor de lucrétoare, determin’ la viitoarele albine o eastrare nutritiva a organull reproduciter, ele riminind cu ovare mici si fairé posibllitabe de im. pevechere, dup& cum vomi trata Ia eapitolul ,Colonie — alimentatie si metabolism*, ‘Trebule tosd s4 rejinem, c& in afar’ de-starea oului — fecundat sau nu— detorminarea cas ‘colonia de albine o face si hrana. Hrénires diferentiaté determina anumnite schimibiri in formarea organismulii caste- Jor, care se risfringe in special asupra organelor de reproductie. Zoorel trintorilor are loc zilnic, inire orele ealde, de preferin{&i de la 1216, mai ales cind nu este vint dectt slab. Cu eft acrul este mai senin eu atit zborul este mal aprig. Ei mu zboard le intimplare, ci se adund {a anumite locuri, luminiguri, poiene, ori o colina putin mai ridicatf, Geasupra careia se formeazi hore de atractie a mAtcilor virgi un diametru de 20—150 mm la care matcile vin pentru imperechere, In ‘mod obignuit aceste locuri sint din an fn an aceleagi. Asemenea locurj de adunare a trintorilor au fost observate pentru prima oar cu vreo zece a mind la mari depirtii, er marcind trintorii ie colonie strdini unde ef sint primifi fara opreliste. Dupd cum am mai amintit, acestui autor ei adesea tree imi aparjine constatarea ci cregteri de , care trebuie s& evite ca in jurul acestor sharje, 98 prisdol cu tein ‘lini, oferind acelor apiculfori tn mod te altitudines maxim de 500 m, orilor In hove este obignult de 12—10 m, 18 Pe care si matcile vingine o stribat fulgerdior pentru a au fi de albinele culegétoare care zboar’ la 10 m si sint foarte agresive ecte Sau piséri ce le stinjeneste zborul c&tre casi. In sint expuse si fie ueise de lacomele pisiri insecti- contra ori sexual ssiguratd, sint cisti fursel spre méreful act al dragostel, pe care-] plitesc pe rind fiecs a in cel 11 trintori ce 0° fecundeand si 53-97 soyynaseu viuazard ‘wejed x8 reo Hep your yous ofjouo}we opETE no Spphuyumysuy syaseodo HO ymppd 1B jerdwo Toy, ewozn KD soTOINEN (mPOEA, 14 no “BNBSqyep 8 yaqndinas wang UIP eioraaRD 18 oy “Heydso wseooy “eraedsozay ymfise os 1S vasezU|ABURSUCO BITIRTCT 8 ‘9[eo up soy oT dias’ sono ty oseasodype as ayredap aimoqz ys Oso Aigo wowuin yo mmdep uit “eupoA so[TUN[oD [nsosN Bp Bie; USD 1 aigesoap yeur yy ea dnjs UI Ioypur roqwoHIA RsosTE ye ND “yye|UIDIe FRU Tp A 47 ND 1 opepEnutoo nmuad a8oq aYs0 (, vMusodsoseraH quuryps wd oun O59) 8 pseaye Pee] OTA sey a foiop ayieop auje to yo 9480 400 sco, “aepo—m9 ‘pupweasp “fayso#esp women apap ydnooasd Teur “Heep eerewoys Tune Heros eesuanyeus ey qsanfe ea a{n[9> e[npUO oYsede UE PUPPET ‘osapyPD Heo ojsUIGqE ws cnpuo as nr ama TS"TeoT}IA sues UT esUHUT oujq SULTS no "ou? v HOF welds eleonjuy ad feyuour yerWHe lansey tsof0s © ap e ‘ersoumuesdns ty 80 wars nu ese) mnEdnys vazedno0ILd enyusooe Yisveoe eyfuIseN} NU e nIyGEM [ERAS quIS fe azeouOr apTUO|CO UT “quIpYDS Uy “azorradns Hema no Yeo UIP FEM wu HOVER TeASe puyuriqo "yzeajuuyeNy Y amygUT ERsooN sd fonda we | twno wie “peur ajnjao no amBey un oqo FUG; UIP e=-npUTSyL ar UO|O Uy Jo] Bassas EreOMUMS 96 TEIN IP “esoy Ul yeumar moj pun apourdnys eqwuotipeyes oieur ap quaysar naued [zpiony 28 YSU} BySEIOE EeredO “LopazeO}RION| worwroqye pdease sy 1S ojooe osayEN 39 apRUL [ne puyTon soppweogdko eorezajax ef yzvopmord are yuednye ppeoladd o oy upp exoysaoe greoriadns 3 asnoyedgour sof vind oy osauarad To yo ayiomnuyg ag : ap UES 20 oxtorpaino ejeuiale no yest ap qumyps oop tyunes setetes ews et sume ne na Zour ase H “tot Ho Wo eouY Yoaseage we were, tumnBey ad ginuiqe es To~ “jommape tp oqeod ce so Toss Sp mu PUL iounz Huezead yp yeu 2 up jou jeriuedsip 2 azeuin eo ‘nginduayy a}vop sqnosyu ToqyUr afEnquanE ho eoyoadadl 2s 1 aug? op BA yu no aay Pa ‘woqupy ysuy iuig “sederp jo seo ednp ‘oy ap fe asst Tryoq up yO dunes wMyoLAe Ty dRatAGS TRoMMeneD wr ‘avoqSeouMDaT op Joqe [Rustad Bf op Ofte OP HE spap eplove aT nu ago Jro}RIsoIe0 qUIS | FINDS o¢e0 2oT Bieta TeAsUOs wy “exepesod ep yiatsop wBude. yiseaoe ndnp ‘puymo syseoy nes uoysozaduy edo Uy Our szeDPe de alti parte si instinctul de reproductie al — s-a sting ; nu ge mai manffesti aga cum se ardta din ima decati @ lui julie. Atunci si fenomenul de fotope- ia incepe si se scurieze si noaptea se Iungeste, influ enieaz§ si colonia, dindu-i de veste ci tebule sd se pregiteasea pentru viltorul Sezon. al “toamnel si tern, ‘Fle i : fagurii marginasi in spre cal centrali, Zcind coroane de micre cipacita Geasupra elipselor de puiet care se tot micyoreazé pe misurd ce noplile se récese 1 se Tungese. De asemenea, albinele prelucreazé polenul in pésturd, acoperindu-l cu un strat izolator de miere si eaplicindu-l. Matea mai are apoi pe Ie inceputul lui septembrie 0 pemoadé de xeaclivare a ovarelor, pentru preglitirea specialé ce trebuie si dea puictitlui ce va forma contingentéle albinelor de ierni, aga cum vom arita eind vom vorbi de fernare. Dutere, sint impingi afar din urdinis, Mate Cel care mor in stup sint scogi’ afar pe scindura de zbor, tar alte albine prind cadavrele cu gherufele de la pleloare si zburind departe, 4M Jasd 8 cada din indltime, ordine ; fiecare albind isi reia locul ei de acti. Vilate. Aceasta trista intimplare in viata coloniei este senin pent stupar ch baza meliferd este epuizatd, iar orfnduirea de fernare trebuie grabiel, Pini in primivara viitoare nimic nu le mai tulburé Lnistita lor viaji, vorbind desigur de acele colonii care triiesc izolate prin scorburl Ge copaci bitrini seu scolo unde roii din vardi an apucat sa-si termine Intocmelile silagului de iarnd, Cind soarele primavératie dezmorteste firea, cind boarea vintalui aduce In stup vestirea parfumeti a primelor fori, in stup incepe s& Soseasc’ polenul si nectarul proaspat att de activ, ineit matca, dup ce Gepune un timp in cuib numal oud fecundate, din care vor ecloza tinere lucritoare, albinele curajitoare ineep si scliviseascd siio miei parte din alveolele mari, in care matea depune oui nefecundate, din ‘care Vor ecloza viltorii masculi fecundatori. ‘Tirziu, cind elipsele cu puiet din euib se tot Lingese in diametru, ise matca depune 1000—1500—2000 de oud in 24 de ore, albincle clidl: toare Incep si schijeze mici potirage, viltoarele botel, care prin i sint Insdminfate cu ou fecundate. In stup, inet de pe la 15 april Prezenti tineri masculi fecundatori, gata pentru un nou ciclu do far pentru fecioarele albine luerdtoare un imbold de munel activa. 12) Pooperioism = ansamtia de rou ale winsstoneior faff de rungimee ses gh 56 ALBINELE LUCRATOARE. CASTA FEMELELOR NEFECUNDATE $i acum, tineri apicultori, dup ce afi cunoscut viaja acelef femele fecundate si prolifice care este matca colonie! observatie ce consti Pe grupe, albin: rate organe ew functii sociale, aseminitoare ca cele ale unei albine pri- ‘vit anatomic. Ele sint femele sterile, nefecundate, care in stadiul larvar au primit o anumiti nutritie care lea ficut inapte pentru proliferare. Problema va li cind vom trata despre colonie si chimismul ei De-vea In jurul lor oot seriitori cu renume au preamanit aceste gize avide de savoe- Parfumul mierii, cit gi de pulberea aurle sau cu mozai- revarsi din saeli eu polen al antenel mult studiul. vietii lor comme, eu atft vedem si ne declaram noi , och tainele ce inv Pului nu, sint ined deslegate pe deplin, comparatille rimin ineperante, singulare, Zari rispuns! De curind prof. univ, Grassé de Ip Tastitutul Frantel seria: Albina, in cele elteva miligrame cit cintires{e, cuprinde tai multe taine decit piramida lui Giseh, eu subteranele sale ariage $i mormintele ei, Descoperinea limbajulut Tor dela Karl von Frisch, a aplitudinilor de orientare deparie de stup, eit sf a ferorm arumeat supra rea, dulceata cul ce florile Cu eft adincim ma ich anual al coloniei sia activitatii din interior! a melifers este complex gi simplu in acelasl timp! tn nici 2, etre ou ae zealot o inuchipare ys de perfet wa cu un del de viat& asa de inalt organizat ea la albind. Albina uneste 2, cu toata micimea ei, 0 sums de faculit, care, aferk de ea, se nofS- s20 ici gi colo, Ia alte insecte, dar disparate". { \ ye 4 57“DeG8—FE OP emywioduisy oO ¥L yop PUT ‘weuyoUT Joén arfteod up 8x0 9p Zz YoIPE ‘SU Tan op dum ws ‘yswoTepp Piucjsqns o no Te TapUNy ep vidi ‘qmmo wp tmjemnBey © yfoasqe o-xuy goer ep sndep INO int soups [EO GUIDE U] “pjoqeyp no waMUeD sya] ynop fpep a10 ao yepuNey Mo “yoIDoIOIg “sowugsy un ayScu va 28 72 uIP #8 “gmpunsdfou 2 Ywozowo. 9 naujsaz no qouinu ayguyfep Soups D 1 ‘aq6oe suds opentop Yous Wout te 38 Impjozoyruieds wap “qosrm inyuawope yorruseds uyp p2vaieqys. nu oqo puso ‘swoauy “oaooqauont 2 ouiom gf apap aze yout Wi ‘ Ingume asojpgumfay aso — yor z 1 -onpos osomayp 9p seooxd un projnis “nO ul oy EammAO|sUEH Wi eal cequnyoar op syareuy ufind no “juozowaxo ap zg f20 MO [ho TOON wonouiex9 Ze SUH}U0e HIBAO v sns.ap ezeq e] azauEy 98 Ys adsou puja Thad areoorE TENET year eA 8 _92t0 wp eayoedsor epeds auvoygugmase myo, no glUny pSunfe ys vo naued ‘snd oso azea uy BleiA ap STHEpuoo ap EI 2480 eansyar m [AO NES woqUUt Sp No aysa HO — at aisa0e aqeo “aol Bases Bdnp RIERCRP 18 “oye wopmle ap Lopungal “suse? 2p oT ‘aronoen oyna 1 aeu ~cjs0q es B[nUAG 1S Toone KosoumN osas_F os PUse|do}ord Uy “feIa Revezqaqoeses ao yolseqeU Bare z ‘sopan op wound UiCt vfiusroutos op axeys Uy BepUIODap nes axeD osu ypreoqia » axfeuisoy ap appa’ aqooy syoTMuMoe quPS NO uy “oxboqNTS Inoppna "prepemooap “Tp Uy Logue MMmZoIA STONERS ap bo areojyuguiese YietA ap BjuByeqns o489 AnIzyNU snTeqA 1820 jeazep ty YaIuo}squia vinfe JOA oD anodic] WO “SMyDsep~ ‘ee aze9 yuusetdoyoad op x38 un na zemfuoouy 9}59 eqns ‘emtigns pueiquieur o ayfese8 as pleco qug UE eyBunje urjnd epeuosexsy eussay lepeatins 2d 310 {no ‘Goosooota urge te qesodaoo eSyf2nu, SS jnbey sysa ameo tp wanmyp to avecystpuee poessqne — ouulyOS ae ots “ma oyu Help afessqousN eo}. no syAPo1a Imfoboq yrveuLI0s 29 ‘yzIEq 348208 gjeue wr ‘juozoWoI =p ‘nom Tho Uy “qopoumjau upd azeyjaazep apAccasté daldurd este intretiuuté de albinele coloniel si ea ajuti Ja formarea embrionului, pitruns riorul oului este insusi nucleul acestui element mascul. De indata orificiul se tnchide cu 0 membrana izolenti, pentru ca activic iatea de crestere si dezvoltare a em| cursul normal. Aceasti membrana i#8 indeplineste rolul de 2tvor, ‘ras Ja usa care era pink atunci deschis4 ; ea se inchide indiferent dact oul @ fost fecundat sau nu, depus de matcl in @lveole mari sau miei. Jn ambele situatiiIneepe din acel moment procesul de formare a embrion nului, In oul cu spermatozoi ineepe prin destaverea in ctiunea de formare cca filamente in for- 2a vie aster, interior incepe sé inoate devine larva prin dega- stadiul larvar care dureazd alte sase ‘cu corpul siu este cipkciti in a alveola natal’ de citre mated, Sub spe stadiul nimfal ce duneazi 12 zile in care au loc toate procesele de transiormare morfologicl, ineit fm cea de a 2i-a zi de In depunerea oului in alveold, apare o albind deplin jor. ‘mati care-si incepe 0 viat supust legilor stricte ale comunitifii Oul fecundat sau nu, procesul de mitozd isi urmeagi acelasi curs : protoplasma — sau cum i se zice citoplasma — are rolul prineipal ciel Suporté toate modificdrile ce aper si Uecurg, fie ck ele sint urma- Fea unei descompuneri din care se naste energia, fle ol-si formeaz’ subs stanje noi din clementele care-i ies In cale gi pe care le devora. Cereetiitoris au urmérit eu mieroscopul acest proces de diviziune @ celulei-meme care se desfigoaré asa: ea se stranguleazi la mijloe 60 i 1 | | impirtindu-se in doua parti egale: fiecare parte isl ia materialul de rezerv cit si toate aptitudinile de creatie a doul cel , denumite celule-fiice, In acestea intré gi cele douk jumalay! ale fostulti nueleu sub forma unui numér egal de cromozoni care poarti zestrea celor doud celule-tiice, now £ Aceasti inffiala invalmageala a gréunciorilor de cromati se poto- este foarte curind, caci ei se reunese, agezindu-se longitudinal fn centris, sub forma de filamente, constituind acei cromozoni despre care v-am vorbit putin mai inainte. Ei sint suportii genelor ereditatii, La alestuirea cea mai mare misura moleculele unula din acizii mole- culici ADN ,marele arhitect purtétor al instrucjitnilor si informatillor ereditare® prin codul sau cifrul genetic, aga cum este denumit de M. Prenant, Despre ereditates albinelor s-ar putea spune multe, Multimea de coractere, de wptitudini — asa-numitele sterotipli care intra in viata fie to 1M, extraordinara si complicata reglare gene~ ral loate acestea sint cu precizie exprimate datorita sistemul 51 decodificare existent in celule, si transmise dato- Hlth modului universai-valebil de diviziune si repartigare a materialului, r reproducitoare, Aceste fenomene, unii din voi, tinerli mei apicultori le cunoasteti, vi le mai aduceti aminte de Ia lectiile de biologie. Cei care vreti sé stilt ma multe, putefi gisi mumeroase cirti ce va vor salisface pe deplin interes, [até pink unde menge sensibilitatea binel, Un exemplu gréitor va va muri im mijlocul cuibului numai feguri eladi La din acei faguri cite un cere ping Ja diametrul control al dimensit cu ajutorul antenelor, glsindu-le destul de strimte, a depus in Jecundate. In felul acesta albinele acelei colonii au gisit cea solutie pentru ca si tnlature imy pieire. Albinele acelei colonil au g ereditar, felul cam aseminitor cum Tocuind ‘prin unele scorfouri a eror des intrares prea larga, clddind pléci de prope feri cuibul de curenti periculosi. sau ii prédatori al bunurilor ‘adunate cu érudi, Construind inelul din propolis fn jurul alveolelor prea Jergi pentru a putea depune oud fecundate, au micsorat perimetrul lor ‘si astfel totul a intrat fn normal, matea depunind de data aceasta oud fecundate din care trebuie 24 se'naseé albine lucratoare. Intr-o comunitate ca cea a colonie| albinelor nu numai eiteva dintre ele contribuie la aflarea unej oii de iesire din impas, ci colonia in intregul ef. Intimpliri de acest fel sau acumulat in bagajul ereditar, flind transmis generatiilor urmatosre. Nu degeaba savantul german TF” Rutiner sa angajat pe aceasti cale calificind unele albine drept Proaste, pe cele care nu fac anumite lucréri asa cum trebule, cosa ce 61 amintirile pistrate* tn bagajul decuréul milfoanclor de ani, idere era prea mare, micgorau cit era nevoie, pentru a99. a8 aojseoe Thagme nD “THUaWOpA wa tour BULtCE 304 yaouses g1 op Besi$ un-nuip mage dioo un g@ weuuoy vane no .se2 losiea @ eo. 9 inde “eanBnut op yunoy qs auwbo te uit! gg" pPupinsgar “gare azeom ap “ypodo o ‘ereojoid axe-u “ydaout ‘ag “top aja ap andap Inn -ndyy eseur uy giwoug syne Bfeoo mp ooujsop 56 2 F epuidgid op yeznoqeiaut puesy ‘axiexo ap ofumaqns soygmftoony “Inyripaus HanpIEa eauntive Gus Oooe “prop. Imptmy uy gize' a0 wao9 vunsuo w und prBOTISTCS “gudsar 20 énunor open un Go exude vasy "GAIB[ ap BULLOT gna zeUoLquTessod jmIpEIS nujuad ‘soadar uy apunses easy pufujumy ‘omojosnoud 2 jasoap oF un TUNIy 2985 TRuoLqua “speleE tolosaie TMP a9 veo pan aor gns ud {ndeo no pupaenle wrraqunD food qs ap Tuowqwa ‘eyeiayaooe jeu! sma ‘Mono Bausundep eI ap aio ap.zJ 0199 (m exeworq, ZEB seuaT® ganpar aH605 © osopenop “iRULTEISUON ayso08 oreo] op aouruaroREp areosq "vuRut W yrpisar wowea ‘iosextdsar np 2p Emsndoouy Bes eatosqo as $ remrmopqe inynuopaco wosrSunfoad to Jamiues un eo azede yepmeacop soxrau jaumsig ‘sivaoqeiaus youesy B oxaroxe ap © [mo wep quaxoppuy — aueuntoy op insooons “SIRUEI BAM Loop v9 Up pi wayne eyayeur pumsuos 96 amo ul day PULL, swezEaI ofnqao 25 my ay @ (nung od yd uy senjour eurgre ef no ef aqAcesta este procesul denumit ,.népirlire“ provoeat de.un hormon denumit de cercetitori : ecdyson, secretat de glandele toracice pe toata perioada napérlirilor repatate. in metamorfoz’ intervirie $1 un al doilea spimeretal de o alt glanda ‘aflaté imapoia ‘enomen vei din coaja oulul; acest organ se rmat, cind larva este cApaciti, Larvele wiitoare albine Iucritoare sau mitci, ziua a cincea de stadiu larvar toate cele 175-250 ovariole. Cele arvelor destinate a fi albine lucritoare, se reduc ca numér In mod treptat, prin procesul de reductie cromatics, inelt. in stadful urmator — cel nimfat — rémin in numdér de 4—8 ovaridle : pe eind larvele destinate s& devin mitei, numérul lor rimine intact, Organismul larvei este elextult din glicogen — substanti de rezerv lerdtoare si 25% pentru larvele trintor; iin hembling’ 25%, le de cind matea @ depus oul respectiv A si apari o viitoare Iucratoare; opt zile Peatru o vittoare mates, sau 11—12 zile pentra un trintor, albincle co loniet otipitcese alveslele’natale, Cépicelele se compun din 58%/,°cear’, 2%» polen celulozice, Pe supratata ciptcelului se observa tmicl ori ce au treeut noul alveola natal din care ure lul larvei de trintor, ca este bombat, prezentind deci o suprafaja’ mai mare fata de rvelor de luerdtoare. Ceara pentru aceasti operatie ests pust uperior al alveolelor de catre albinele cerese, in. pris embrionul in alveolé. Sub cipicele, larvele de trintori si de lucratoare se alungese in alveole, asezindu-se de-a lungul axelor acestora & incep 8 se tmpupeze, Ble secreté si se fmbracd intr-un fir subtine de glandelor serigene din abdomen. E ca un fel de giuleiu itoarele ‘mate! el nu ajunge pini la fundul botcii, ca ‘oare si de érintori, Atunci are loe si cea de-a cincea ce dureazi 12’zile. Nirefa isi tacepe viata sa printr-un somn adiné ce dureazi cine: care mp intregul organism sufere 0 adincd prefacere. Corpul i care pind atunci fusese un tot segmentar, se ite : capul, toracele si abdomenul. Aparatul bucal icloarele care pind atunci erau simple rudimei aripile, deja formate, stau deocemdati ca niste foife mototolite, Pentre ‘aceastd oper de restructurare, nimfa are nevole deo abundent’ slimen- {aie cu substante proteice, singurele care marea de organe noi. Cum ins& ea este edpicita si nu poate primi nici un fel de hrand de afar, face apel ia insemanta rezervi corporal acumulcta — dup& cum am si grasimilor Inc in corpul gras, aflaté in cavitatea pericardicd. Aco! spus — sa inceput opera de acumulare a proteine] din stadiul embrionar dar mai ales in stadiul larvar. ‘treadevir, histologii au gisit cd fn cole 12 alle de la clipicires alveolelor natale’— deci in stadiul nimfal — se desfisoaré toate procesele morfologice ale organismului, procese de reson} de disperitie a nor organe care nu mal slat d a incepe procesul de histogenezd, deci de formare a unor not cule germinale de imago — adica ultima form& a nimfelor, gata ca albine mature cind parasese alveolele natale. Aceste noi organe apar In anstomia interioaré a nimfelor. De pildi : Jantul ganglionar nervos care Ja lane era compus numai din 11 de cei dol gan- Sapte ta nimfele de lucratoare $i intor. Hinos al nimfei gata sé ce nase se intiregte aproape te aceste prefaceri determin’ o ineemnald pierdere din greutatea initialé a nimfei in momentul cépSeirii ei, datoritl consu- multi coxpulut gras, Cereetitorii Nelson si Sturtewant’ au constatat of numai in prima zi, dup’ cfpicirea nimfélor, ele plerd ite 20 mg din greutate, De unde aveatt 160 mg In cipicire, numai dup’ 24 de ore ele cintdreau 124 mg, iar la plrisirea alveolelor natale ca albine intregi, cloarele sivirgese. Totodata se destvirgese ochii comput mated si trintori, glandale de reproducere se completeazi, ‘Toate aceste prefaceri fn stadiul nimfal se datorearl unei alimen- tatit diferenfiate a nimfelor celor trei caste: — iar eclozionarea lor are Joe la mated dupa 16 ile de 1s depunerea oulu\ fecundat in inceputu- rile de botel denumite potirase, dup’ 21 de alle pentra albina Iucri- toare si dupa 24 zile pantry trintori fo Anatomia exterioard a albinel lueritoare — $i acum — tineri apicultori — dupi ce am viaut de unde gi cum porneste dezvoltarea albinei piné la maturitate, sii ne indreptim din nou spre stupul de observajfe spre a studia Infétigarea extema a albinelor. In acest scop, vom deschide stupy Sntr-o farfurie cu alcool medici muri. Exponem aceste albine Ia soare, pe acoperigul unui stup, si Gupa citeva minute clad eadavrele se qvinth si luim fieeare cite’ 0 albind, pentru a o studia direct, com 6519 x00 + ajsonso} no eangeBor Oey oysnas gnop ajoujad formas eur spose ‘ony eur een ‘yemaRIe goo Up eM IOs a -poutgre tayreioo re naqannt2o op Smusuaopqe no ynyeoesoy UmeRBor a0ep eDLOnda agama «iut09 2450 ‘adeoude ap gialig ‘asvoqy 0 yeeoqoor0 ofsmTaye pup i fosyod no iodeou eso 1a "wowopqe WS de> actu SENS 9B “TourGTE mIndioo w apred euop & pzvoUaoS <0 ‘z20010,, “pung oxosap wos pam ad ‘anso8mp 1 9p sTeBoL 00g mmresmndo ape aueBs0 ypasod ey VssOUI0) SIND Fewur prop punuind jnyndeo © sof 9p eouied Uf eye as ug mny ~woutexop grumuop yeuoBssuad nog Ur HU 95 queue wajeyAeD MIP afouRLO TPHISy “bl ateinonie onus sonioy ap peor oe Tadeo jyumusp — rgb wrgasoaqo jourgge qndvo Rypsnur no ganas Troproyu uy wapen se afamqqe soyp{s00 [nypauzoyaT wid y waar peur oysq “oremsgut wods 181 eppasuy pu ou Pome yunpe SuidTe 1 djeuoifar epeiuaxogp apseoure yod Say S190 ff ayeyondoo.yasto9 fo un no yeopeanSs oy [mquIeeUE “pO etioomTp. Uy zon PIE “capo 960 syo!op tip areoorg und “TwSeuN forooe [w youd Un oy UE caw pp ‘yfayd MfnspeIgo v gees euiBouN o FP uw ele Up eiverg ulowoFUs Yop ap 2389 HRPM TaRDORT oyruMEsuaU “990 8 28 Troyes quiyps us ‘osatey ogg e B Tf ur ove copeyy “preuolexay EULIOS 9 ‘soune sopmods ous yop = opats Hee m Ble = wnfeuRe 6 |e 20 HOU sump aoqdoososm safe} o9Ng TP HmEOTe se Hew yo Weyar wos pdnp fayunaz od Heseid yao0 you; WS uNoad “Yond “oo HEU! Hypo Yop pRA 9s INjndeo aye apexoIL thaed NOP 3f20 Oy “rngudngs mz0}2 2288 IP woqeo 9p ImprKOI InUE_GEC 1s wp ‘gingRodurey Bp ‘O4ey “IpRUN ep sjepeaB dened axe9 efefMosuss aynjoo TUS auozuD eT IO, ‘sosyur giup ‘zoqeyoarqo eanoy sejyp dened opouNgTe sOIRZ “I TIoWHs0se0 Ednp — aro no ¥I"IOe} BoTadeoIOd Bf 1S UNIS ‘oon Won ap EiEAtesqo ayeuns wud Dagloa vL POZDr 26 OIG “soasoN muigisis e] uigsiazax 0 alalnsap Lom 8 — s[eLIoztos oqpjes eevoxeNT jugs wemonTe exyorr [mgdeo eT “gop apeo no amwoyRU “yuiose qleuonie up qeuuos 259 mpaboy qousyue 8 spied vIn Y ms ig 1 wargqe go uyjens Joynorde [am yo nuqtod tmmeinopied oysooe wacnse 9p woqss tm ap oyndoosod qujs ajoyouns sey ‘a ; ad flozeée iy sw roujgye Iequane sutoqdeoas 18 aU [LOFRPOIID reds uj wassquojio F] Tourare pant yseoy “jnlmgsiede ynjom ywpdnd ays awa no “jousaquiow op\dord Uy aque Pe “undid 9 Ue 98 qwod axruy “soppyuouiBes wiepoacins TOYO opscowund aud suo wy open wisbooe UF yepeds quero puyy oqeustue ‘ator sR 9f MnyRsosTUE TafuES ose asda 20 o2 ajeod ‘pupingz euGTe aul Tey “gt ore pnsormpey pep ed ‘pivmonse zr up eyeuoy 3uys ‘uguine ef gnop “szouayuyr = 2joun puyBseur no ‘eseo foun Sip qeubiog x89 muowopqn F -eaquieur idesi trochanterul ; apoi urmeazi alte trei articulatii mal lungi; femu- Ful, sibia gi metataroul in sfirsit 1dbutele avind un lant de patra 7 articulafii formeazi tarsul ; acesta se termind cu do ghiare ce-i albinei 88 se poati agita de peretii stupului sau pe orice supratata zgrunturoasi, Cind albina este nevoitd s& oireule pe suprafete. hi cum ar fi de pild’ gee jeestui stup de observatie, intervine © ventusd ce se aflA sub fiecare gheard. Ba produce un lichid putin vvisoos, ce-1 ajuti inseote si se poati fixa pe luciul geammului, Toate picioarele albinei au po ele nigte periufe cu care-si Imbricimintea ei péroasd. Cu cele de la picioarele anterioare recolteazi polenul, din anterele deschise ale i fate, pentru a putea oesi fintre periutele acestui cleste curdjind pulberea polenult Pentru ¢ vedea cum recolteazX albina polenul stringindu copuletele lor posterioare, si urmirim aceasté Iuerare pe suprafafa flosii-som fn prisack, Priviti picioarele pos zontal — este femurul au_o pozitie vertieala. Pe tibie se vede o scobitur joara, ea un fel de jgheab, miirginit de nigte peri tari ca niste fepuge ale unul car cu snopi. Aceasti injghebare formeaai cosuleful. In interiorul lul albinele sizing pol Metatarsul de la aceste picioare este 0 articulatie foarte dezvoltaté, ca © bima aproape dreptunghitlar. In partes exterioaré a flecdrui meta- tars, care acolo este bombatl, se vid zece rinduri orizontale de re albina isi curata polenul de pe suprafafa Albina se serveste de eful de la piciorul sting, si apoi invers, drept. si metatare se mai observ un iesind ca Heulatii se depinteaz, clestisorul acesta El este ca 0 pens ce servesie albinei si prinda cu el sol- zigorli de cour’, cind ei apar intre inelele abdominale ale elbinei cind secretearA ceara Povara de polen a cosuletelor dust in stup este desedreat pe rind, albina ajutindu-se de pintenii aflati la picioarele mijloci, Aripile elbinei, © pereche mare si alti pereche scurta, Acestea din ‘adipostite sub cele mari, atunci cind insecta este in repaos. Ele sint alc&tuite dintr-o rejea de nervuri chitinoase pline cu aer, peste care sta intinsi cite o membrani strdvezie cu perigori microscopicl. Margingle aripelor mici au 16—27 cirlige. Cind albina vrea s& zboar cirligele se prind tatr-un jgheab aflat pe marginea aripilor mari, astfel fineit_ambele perech{ formeaz o unici cuprafati de zbor; suprafata otal a acestui plan este de 45—54 mm? care atunci cind albina se afla In zbor bat cu diferite frecvenie in raport de sezon, In toamnd umple coguleful ichieren Gintre ti 68 ind culesul este foarte slab frecventa bitiilor este domot cind culesul este in~toi, freeventa stinge pind le 24 Hz fir sa fie constant, ci variaz& in plus seu fn minus eu 200%. Inciveditura de polen pe care albina o poate duce in bor este de 2,35 mg. — Dar, interveni unul din cursanti — vid pe seladura de zor albine care bat din aripi, {4ré s& zboare! Ce sarcin’ indeplinese si de Iti in ger ? ventileazt stupul, unel: introducind aer proaspit in inte- Inetreat cu bioxid de carbon, impreund aripile mari eu cele miei prin cirligele marginale, ci lisindu-le si actioneze separat, nelegate, nu se mai pot ridiea in aer. Albina se fixeaz solid eu ventuzele pe suprafata scindurii de zbor, avind astfel o mai mare stabilitate, Pelul cam actioneszé in aceasté ‘sarcini o vom explica cind vor, arita Ta colonie rolul social al grupului ventitatoarelor. Abdomenul este cea de a treia si ultima parte ce completeazi enatomig exterioaré a albing este articulat de torace prin inter- mediul unui cordon deaumit in abdomen o serie de ganglioni ner ‘Tot pe gcolo trece si o pane a sistemului circulator si cel traheal co serveste sistemul respirator al albinei si cel digestiv. Abdomenul este compus din gapte segmente chitinoase translucide, colorate diferit de la rasi la rasé. Dintre ele numai gase sint vizibile, Ble se contract si se membrane incretite ce ingiduie abdomenului s4 se dilate, indltindu-se. Fenomenul are loc cin albina respiri. De asemenea, cle se dilati oind albina ubsoarbe api sau isi Incarcl gusa ca nectar. Jumétatile dorsale ale segmentelor sint denumite tergite, iar cele ventrale sternite. Ultimele patru sternite acoperi patru perechi de glande producktoare de ceari. Ele au o cxlosre brun-inchis si acoperite eu perigori fini. Au cite un chenar fonmind aga-zisele oglinsi-cerijere. Pe suprafate sternitelor apar solzigorii de ceard, cind glandele respec: larg in capitolul : ,,Co- ingirati ca mirgelele pe o ata. vor secreta. Despre ele vom trata mal ia : formarea scheletului ei prin faguri cla Ca gi la torace, atxiomenul are pe pirfile Interale cite gase stigme respiratorii; felui cum ele lucreazi 11 vor deserie la aparatul respirator al albinelor. Indoind usor absiomenul albinelor, saerifieate ia aleool pentru studiul nostru, vedeti un punct alb; accea este glanda odorant, care emani eteruri mirositoare volatile, atrigitoare, servind ca mijloe de comunicare la exterior intre albinele aceleiasi colonii, In sfirsit, chiar tn virful abdomenului albina are arma se de atac gi de apirare : aeul ew venin, Descrierea lui 0 vorn face mai departe'la sistemul glandular. ‘De = her ~ wntate de feevents pe sands 69any e ouvuma s sayUISE 9p sioged = aroun yet sp namtoobr th oyloadeaswo"Sednas T- SOMESY & spead oop uy 1s quouiou ep sjetupieo ydnp sees af sulaqe area Bd lames ‘epueyS soyur Four apjaroes pateaap 98 Bleong EayeiIAwO ey “oveyianpe pyuoubuttad uy qu 1 fosofump os nes yoenuoe 99 ‘uowena: ned jf Lo!UNKS ned ‘ado ep zgumd uy ‘Hussey “IopKR ausbar “TOIT ads Hoydorpyy Woswed no wquny "yeeoubd Yel wropouy es eionnsaos User “pin uy yode 18 Boyaso us puysunfe youn a= TMPION ‘eyuouoduos Hagd aysooe ud apunsied punindate TRsse 1 sreoqeE srdse adurod youn [numysid eo yavaron{ eqrany ale uy oyardee qny ua Preawsoy 18 yunpe os — oergel syodqed Yorpy — edwon yzvouoy 29 aTagd oye; — ‘ow dons ‘sped ‘ede — pron un aquosqe ep oe PEP sp ‘ogre que um qUAT ou} exIqIe soedox op WEIS Up “qirpor Jqrosqe yod nu wanos vamos, no sfamgre ase ey 9p oUIpE sqod TO HOLE SInur yas py “pluiodun arour Newt TUNAUNY PpLOVe. TeOIeUON|OOTeS “oqmed Soy ofeusqye seo wp vans yunaxdug Todurosy voununy “qu e2eq eT ‘er {yloioos No yuouvused FSUN EdUoW BUY OF f 9p Bowed uy dorepunys qnyeue] apnpsep 28 pawowayat 301. vaqred f uy geames. ppue(® oul © pEreAep emo Uy gmsiqors O nb slonqipueUI prLOLaVUT soy BaIsed minds pared ur ouat etemypdgi paeejeujoo 18 ysspHy TE Ho ‘yon =ms aoyfasod efeyeadne od otra ovo wuopun pant ‘aye no Ereosnpoud “ypayeu TeHred plesesdns o nv ojeqnqypaet Hire ( womnppe Loppusta [neypoAuy pop Th TF Fema ‘copureynd ‘asvouioo ofnqrpuem gnop ws Tn 9y ‘Sy prejeoumioy gromfamey © op wimosew pay as nu emo pueopedas beng Bye oe tnd pussy aynedop jeu! eumzpay © 9p qndoos nore x ‘ ceqromur © purse ‘mpastaao, v eivorodns tounat Uy scopiiosoy 0 eI ‘Ding “SUIT 1S ydns nyued yeydepe oyse TeuIgre Te mong mynsody oseuteoput anstip made og onan ssn op asta owe 1 ss8) 98 2589 “gpopoad nbund no yunosdeay omm;uoUNE Te 9p 9389 avo fou mupsonuy ye 00 anigns Isso “oyoioce WF axeogemd 9p “oveTHaTp oP SEUEIG op, puETee oqo OF ou ou 9p SHS 9 MHS (sue ATS eTunyeLAN wR 1 a a 4 a = 8 a a — ampI uy be ‘opaiicnd AnsoStp pea S : “peroqoo" aronideo jar Ng axzed enop v-9p 199 01 “ pa apfgagnu atcsap ungzoa ps asunte won ® /. pul juHd ya 3[ eyafoazap wut 5 . Mivoyda joo Ginos ed weur sundxa Wea 3 By “esodaxe oa 3 ways Hrewoysuen 18 Rad emexy B 9p pura “yeoxont afo fesse um BP "TON. eyfelayaD 9 ayepaz09 15 ago 8009 ‘mynunsd Boxe|OSop 7 wadsou] “sojanxe 18 soyesdeas ‘soyomnaaD “epsadip Tayouedy, aot Terme TE Bend tated ys “oxoesuy eyuroyoue 1H suenodyy yeu [wo — Toudeo qs208 ‘out TU Theo w Nog JoUIQTE © eUuE;UT eaMOPUTYProportionste, Astiel, gi ele produc enzime: la fe cerebrale etc, dau secre »Colonia — sistemul glan De _asemen formate din plécute superioara se afla mi albinele la distingerea gustulut hrane! le Zaringiene secret ISptigorul ; mai tixziu indele mandibulare, salivare, toracice post I clror rost il vom limuri la eapitolal : enzimatic frompa si pe limb& se afli organele de gust, ase cu nervii respectivi; pe palp! si sub buza palatale, "care ajutd yPingpre fundul gurlt pomneste Jaringele, care are la baz o plack Be seaeinct,Tevarss seeretia glandelor faringiene, Faringele are museh. de contractare, pentru a putea aspira si propulsa din cavitstea buee entele ce tree prin el spre esojag. Acasta este un tub hing, sub} tis, ce trece prin gttultura denumit’ cervir dintre cap ei ibate i pefiolul dintre torace si ingerata in gupa. abdomen, deversind hraia iL de culoare argintie si transparent’, ser sformarea nectarului la pastrarea variabile de miere iernfi, pe care cSldura a eoloniei ; de ie! Intr-adevar, albinele jevoile sale de hranire, ci celelalie albine din comu- stup, gusile sint pline cu fonarea fag roiul pleaci din miere, pe care 0 vor consuma i intestinul mifloctu ‘orgenismului. Da- jeestui iscusit mecanism, continutul gusii nu intra tn contact oa suourile digestive. Un rol de seama al fermen{i ai gréunciorilor de pe ecesera pentru consumul de iat Capacitates gusii variazi de In rare ocazii alli este si cela de instimttare cu lacto- len, pe care-i transform in pisturd asi, de Ja 50 la 75 mm?, ind Ya ref glandulare de genul invertazei, care contribule la miere, Vom reveni pe larg asupra aceste} probleme in Colonia si harana ei fibre musculare agezate de fibre citculare. Pe valvi se observa 0 glandulare de perigorii ycéfe acolo are forma unui ti. surpensie in Iuimenul stomaculu igerat de sucurile digestive, nu se mai rege fn gus sau tn cavitetea butall In sthimd fiat, poate ft regurgtal 1 elu are un mare rol in digerarea ‘in pori, dizolva uy au eazime care si dizolve celuloza gréuncior scestia goli{ de continutul lor tree mai departe pind la partes rectalé $i sing eliminati prin real, din zbor. Totusi aceasta celuloza ajuté la 0 Pargatie mai accentuats, fapt care antreneaz& si elimind odala ex excre~ fpeniele milloane de sport ai noseme: aps, parait periculoe ee are Jocul de predilecfie in intestinele albinei In ‘somac se hidrolzees! 9 asherarle cx greutate molecular’ mare, Albina o face ou ajutorul eceleasi secretii enzimatice a sisternului glandelor pe care il vom deserie mal depazte, Stomacul are o form eilindried, este lung de 10 mm avind nume- contracté ritmie datorité mugehilor longi- cu celule striate intre care se giseste un 8s SSE E LARPS SES oe Ss Be i + wumroqnane Swing “ao ase reIOn won pro Im sinew se get ‘sion fsa Iaproyogeyou {o ouesd Hobo opm toud Indio “eps je ur op oT “foqmasamn eosesem ey oped ey peas “Fnsspoa oo. seop "zeapD sass eMETe ooUoatON woos Texetdio uy “oops sae exes sixanoofoo Paste op aud sy oe wen Sip ‘botats to make urge foun ne Sonos Sa” eoduy ets jes pojuuoy “cogs op Hexpiy 6 wofed 2 aseyuoue © Ring. sed Indico pooipodopeaurpretod. Faesam> aot omeal OUETe “ueloon? 9p uno qns [eroeds uy (epfonys) uoqres ap tespry 1S taasAl ep pIEUINOR "Dintad useedano {HE osoage oF voy uso oep Hoye Ininapsemay euaad uy 16 “pieped op oust Te odo aon “oh qhe "yoy qovfpabpad wojeae> shea seid mndaoy © ston girvooe oot) 98 apt aaeTpaid sp (20T BE yh solo, Hvartonzeo tino vg "funds 0 eo ‘seoctargon Mur iRise Beveqed epteraes cats up “yeuoo. op. geo euoael cued 0 pases wt sunap ae Hammons “Shor snes op opeuaqe 21 sp aed ease > ebay of fo ma me THOR eDIaD “gi; vs EoeNaIs uIP Yeog—g Hdnd0 ‘TeOdI0O Barezod sco geo outep x tno fete ales intorque pang, foeneoy Seow © fsonaye eed ef meyeodap HBIodie flsead 0 bsbnay ‘ripe eqrrnemor up gums 50 wh tip {noon 4 anne sree toe, ave 9 (hopaN-guosar 0 yondep fe nena ‘noose we His ow armoury W osatnso 9p Mpa a0 Lo tl aaresig ‘wren 16 yet v9 Tod ‘wouguia sp nipre uy ge 810 Pury Puls 16 (8 ep aula end oujee Twuseatln op Heyoner seh bulep 20 Seotaad sinus typ pepo Te nanusad ote one Sted b9"cedusy-ceito jemmope’ Un aie to yond dso" pjomnocp odiog yoiaror vow Vase ey auv ou 40 Suro ony Te Be easnu w emnenn psoBp Tele 9p oitadop oat PuRcon ; “esor ep aiemoss ¢ 1S quywysuD Me Th0zHeOG0 oTOOe so, “(suIYsoH) eTejaI aTapUE|T az1~9 fp ade taigosse satan. Py suihy auiuoe tay he oe Be Sela Bune. eros pa” pepe ot ies pay preg Ue wee Reuse efund oie Eafen Surge “gees Boa ay Soe rr “susnogoteue # exurin mago 2p tpue neato ogee tata ep Won exo aidanp “ysetoqeaan oe" Uap ee ‘Stuolio tw yap Trewsanou Poop hove 400 sponte auger (see fyeqousy jaro wy aauier weds anannpaey poreyerpryssp ub vo SinpeSur eure, mynutserny eawyyjquauciad ‘Qu0e ep 20 waser ep clog Ur Bemezodoy pu 4 Biestains ed esoge typ stenunsesteaobss Fujuo — ysmaoy wap — eeaeTy solimgteel see nde 9p ye SSH Te ogden op 8 ‘seb atmos ul we peat ¥ ¥ eo Jeumu 9389 nu ToUIgIE [ruisyuEBIO Wy jor ay Te ‘toLsaysd nes Toupuir upset ey aBunfe eueIy TeURseM [Rp py : “nares ap yuogreo ep afnues8 gurunfa azo “yz0}arx9 amnjso 6 euneepion ypasod Tpoyaias SES ajepuEa ma mmovuIE|g ‘220 9p 9G UE WO G—F op “eueaquisUt BATE 0 apadax sovjed os sep ‘grquouye opniser To Repo FeUTUMe ae |S qwedar ain 05 yoyonped wueiquioM mmovuios e yfesop eajzed Uy ‘uated ap soyoroungi® (eurxe) tnsrreauy ed aque efeSram nes oxinose ofamTA ong ep Te WyUNEA eALoduyy eRmsooe © Fuqisuas eTeekmdeD preafayoud |8 dewoIs TY stTUNgd Te ame) waund o vo aise ‘Susnyy “[ Ramp ‘wseooy “pofougued vunuquiaus asamnsyoqe 1 eapsofip soptinons veunjsosd upd yovdes os ammo Sy[eany un PreOU =1of TE ‘SreoEIMSopEY HENS WS NEPA W ‘eMyso0e THOHMOOTE! nes woyed ‘sursyord no pues Pumsueo eugre pu Teuu souy aqCod 28 yout Joy voreroueHoy “oyezn oja0 od ef-neuMooTuy ‘iow o[eiye ezeaaI9 ‘sxezatp Wad ‘eres omnes wo ‘osesouefiox ap yor o Jui adsy ne ‘oun op yuo uF ody wp sredwoo ajso aro [mylsyida “apaape snuy ‘Sysuj so upd Yararaue8ar as pou arco ‘Inmomuios vyvosnadyo ‘ends TopTe yorpe ‘tarfeqida perozn Tenses Te sooosd InSaquy ouNqe ap requojo mmumsyoqeiour w eysMU BIEN WoA PUP ‘nzsou InqNIptS P enop & eoyred UY LUN, WOA o PHSOTOF y PA EEG UMD TnL eniqqe rernunsraer0 warourlanuy 18 exfonmystoo ey alnqisquaD aseo ‘mmnspid 16 spew Iu=IONd ‘sxordiios efumaqns “now utp ‘eyduns ayojmeysqms tp Bra9ax9 TmusyavEzO ‘rojpunzua eaunyioe qns Tensofp mndum uy yo ysy# ne ‘paoqeareo year et ‘10] © pavnsajour axounduicosep Bp ">yRI sO}>} ‘ozepeaap ap. ‘sorumyp Joppfoeat e arerejsooe 9p ‘cagwyauHoy oseoard op owes © pupuruizoqop Seuoys 1 yinS uIp “gfeonq BayHEACO wp sojepuRLT aye ‘oneuizue io, aftiees To wlaleway eur afeuigqe Jody. inimuoue Impey ep ‘oder uf eysooen pdnp weBnype vise wa “ede ap arecr "> ajaurqie ap drys wy YERpe Soo No Res alayustfe suo 0.00 fade Tngo|nfe no grazer as — Ypstzg oa gdp — agugnu mong "gpaumn rao up %g'L nes gyFOSN vlusjsgns Wp oNqeLeBpaT LMNpraL Meg ap wipoord un yoey pIouMsKoD aera “aqetiuITS qs. =yBs0BIpIe aaa ‘Towosar Te uiNBaes Imamowo wy ERUT 8 musorU posed UU Join 908m ayBod Jo FUNOY YsEI” Qhs youl ‘ANsadTp nes ayuMM pons porwuioy axempueyS sommjasoes niomfe no ateyouoH 2uys ale eISGIe Imey Uy “yiourgre Te zenpUEL nosis Injoudeo e[ auzedop fear ereTET GOA elon widnse sunzua nes yyuouLes 2OUn IRroynfe NO 200; 98 900 aunyjoe “Mnusyue3i0 eYodtweo wy womTuIEd amt ys omgan amo aidurs sjueysqns uy oxoqdiuos ofumjsqns wip ay-npuruuossuE "PUTATE OP sxesa sojncom? eoseaqeep HW teneonpox Roteescy PHSeHiC — ‘soymorde gun, cin yqeeriuy ur g auIGTE BL ENSERIp aysa 90 1 soup as uD Iq — ajaquounTe aysefaauyAparatul circulator Aparatul circulator sau mai bine-zis, cirouitul hemolimjal al albinei, serveste tuturor celulelor onganismului la tansportarea hranel concentrate in cel sue nutvitiv despre care v-am vorbM la aparatul digestiv, — Dar ce este hemolimfa? — reab’ un tind apiet abil cu singele omului gi ma- nostra transport’. nu numai hrana lelor, dar mai posed acea substanta albuminic care formeazi materia int rosie a sin- pind ‘ls ultima — Hemolimfa este un lichid miferelor, cu deosebire cf. singel neceserd alimentirit cel 81 produsele activitstii fiziolegice ale lor chimice care au loc ii ingerat. Hemoliofa mai poseda si substante bacterielde pentru apérerea orgenismului de anumite boli, De asemenea, continutul de zahir din hemolim#a nu se limiteazi 1a glucozt — aga cum este in singele uman, i, fa ea se afla si alte zaharur' : fructoza, trehalaza ete, teplineste si functia de rezerva de api finuti la ‘ind acestea, din anumite motive, incep si se des Ca sezervi de apa necesaré tesuturilor,’ atunei cind ele Se deshidrateazi, hemotimfa transmite oarecum presiunea dintr-o regiune atit in timpul napirlirilor succesive Ja larve si si dezvoltarea aripilor. hemolimfei — dupa Lenski — tn procesele de metamor- gu cantitatea cea mai mare de hemolimfa, céci aceesta ocupa 253 in greutatea total a larvei, pentru a se mivgora pe misust ce al maturé s-a format si incepe si imbatrineasca. ‘Hemolimfa ocupk in intregime toati cavitatea corpulu ect 2a este propulsaté de un organ compus d 3 a si aorta, Ble sint ajutaie de dous diafragme aflate in abdomen, precum ‘si de doud organe de pulsatie aflate in eap #i torace, lucreazi pentru cireulatia activi a acelui Hchid vital co prin-2is, se afld in cavitatea abdominald de-a Inngul aorta se afléi in torace, trecind foarte putin fn interiorul cavit&tii capului. Inima are o forma alungiti aledtuilé din fibre musculare:puternice i semici=culare, De-a lungul stu se afld cinci perechi de perforatii denumite ostii, niste cimérufe ce dau una in alta Fiecare cimiruti are un vestibul’ f lintr-o deschidere. prin care inainte ; una std fn partea, superioara trald, dessupra lantului nerve Incepind de la prima’ cémaruti perotele musculos al subjiazé progresiv, prelungindu-se fnte-un canal care esle at aceasta strébate peticlul piere a creierulul, Odati ajunsé acolo, Sealda toate onganele : baza anteneloi cap hemolimfa este pompaté pe cale inversa in restul onganismulul eu ejutorul unui organ de pulsatie, compus dintr-o pungi ce ocupi complet spatiul dintre frunte gi baza velor dowd antene Punga propulsoare executa migedri peristaltice !) — deci de con- fractare si destindere a muschilor (ca la faringe). Astfcl, supapa din eap ce inchide si desehide intrarea in aeeasti pungé cu aer, ingiduie hemo- Jimfei s4 pltrund acolo, 1a antene, La inapoiere, hemolimfa nu mai circulé pe acveagt cale ca la sosire ; ea cobourh din cap spre cavitatea toracicd trecind pe ling’ aorta prin cervix — adied gittl ce leage capul tn cavitatea abdominala ; acolo. intilneste In acestia, hemolimfa descarcd duvse Tubii malpighient au acelasi rol la albind ea fi rinichii omuh iar hemolimfa purificatt tn care tubil plutese, se inearci cu subst energetice oferite de aparatul digestiv din hrana ingeraté, digerat fransformati in sue nutritiv, care peretil intestinului si pltrunde in himolimie. Tatd tineri apicultori — cum se {nlinfuie si colabereszi la albine cele patru meri aparate de vietuire : digestiv, circular, respirator si de cxeretie Cereetitorii au gisit cf hemotimfa albinei este imcomparabil mat bogata in substanfe nutritive si energetice fai de cele ale altor insecte sau chiar ale animalelor supericare, inclusiv omul. La analizele fcute larvelor de slbine s-a aflat de opt ori mai,mule magneziu decit th slo gele uman, de asemenea superior cantitativ; aminoscizit Sint de 15 ori mai numerosi, Singele nostra confine 0,75—1,50 g zahir 9 EERE, Samia sesame ekcloe muscular unl expan, meta ister toa, Soon “Ser "elc) Sars are ch Git pees i ates nat, oo! co procesul de osmozitrece prin 76 ER OS VESTS SR Ws eae nae cee auidsay ys qndeauy # aro gdnp ‘axsdepe ap snedar us apumnacs acgpe seuips ¥ ee W ‘mmo Bfeoo WIP Fear", HzPUN eiiede ep qzon mea pus ‘oqtonde Worn “gMTEIE BA — nate omy -woqe9 9p Pixoiq ep ayfiodod amar your o gzsotmumos 06 dns ur pup sole jul ‘osnsq apse Togqe qmusyoqngeu “eue) sare yeu {8 yUETEO) aucG 7 “psa paojonay eoontG ep erpienuedv0s queyuroouoD “ajayfay nu ys vO “HEUOT fe ao! Insae uy asaIRH 90 a[epDasUE OFC} BoLeaDNT O ome ad ‘Yerpar HINSyL o-nay gorMeRIo aseyeIpIYSP op Tes UA aysy “ust THOS sos Test axrodne ys uy eppnys niwod eyinasS uy ayers eurq(e “puurwo; ards. ypryd oq ‘vo ap oxoaou exe-u uisjuedio pup sxeurmas op gh rep ‘uozos op yiodes uy ‘yojoes “1 soyimynsal axessoou ode [nénezyo ‘9488 CFUNTOULAEP ean Uys pun ojeoe “opeuowtoy opawses 1S puphodsuen “auras faindto =jouEH0 iy DoT me 89 eoFLUYD TLINGUINPS EF es japURFoMDY JaPITAUT Ug -arenty 1 ommoypnd nayued ‘ysrBoqus 9[e PUIDRE I8 “qpsqN90 soqsow ewagsys BFR 98 Spun Ceo TH a9eLO} yp sojendsos jnyerode ve no purges equrecy teu usjnd ysqiosap ape Worowe vjox Hy opoow oq “EUITU uj apUMaTE “yUIGTe 3p yeosUT THuayod 8 tovopet uj esupidns ajejueysqas a9) no pyooNyUy eyUMeUEH, S13 ‘PUTUMETe ap syemuoeu] oAzozor jwmRUMNIE 1o19q7e up qos w jypeAaT, “A “wEU [Res UID afeo eo jeu ft yuwes 9p oop un pdnoo 20 aye. TOOT “Tz Jqesoura ofumoqns ‘oujerasdooys 1S suleaido Suaoud ytye 38 dere Fear Ue wane ydnp grUmRoUY oF RyEpOHOL, “( TeFUZOKUDY v YoNDUIED ep ‘soqueSio apamoj> UIP “/o9 ap oVtrodoad “uoqaz> 3p tezprq ‘npn uf *eseqno Ra os-npupodep aveur ajes07 0 2p 59 Tata#OOTID a ‘awow fe woo 2460 parozer yaseave 1S pup Ts °%g 9p ab0oH ap! ea iozat of fate Soot By Y UIP Bxoon|s ap zasazaz eSvox ut easape yumstoo soyssoqo i Suny mgs 4 wasrafoour cn 8 oposod gy wurde eo ey 3p odex uy oysumsuoo mye “nangnsal He gjutfouay ey Senge vmMsTEeRI0 aeAIaGD nop o> — Taye Ee None Sp Te “ezoqansy SEEERHOpeRd Hoespe mg & olsen vay puosonta vere “BSE 000 t—008 ReONF ap HiesUND TuPUE osoey oe BpUanouoN ey @ uy wzoreyee ‘asniBas Faso 2p tusyunosue um ervensEe [ose ad ‘prumoutod 14 tmaneeh t PoHemagp je nagros um gasps Yo ‘oye 1 R msoimeaie) “LO'T eIge are amo uoun sfoSans wip Pw IMU Pony geo't ep eso texuTpouraPrivind plansa care reprezint corpul unei albine cu aparatul sia perechi de stigmate sau stigme din Ia abdomen. De asemenes, se vad ce constituie depoaitul de aer necesar respiratiel si care sint extensibili. Din acestia pornese trahee largi si care s° ‘ind ajung ca niste capilare, eu dimensiuni respirator (fig .12) se observa zece rechi la torace si sapte aerieni. De acolo, datorité at jecare stigma respiratorie poate fi parfial sau total inchis cu A sub actiumes serului bili au un rol dublu : primul este teitorii serului inspira odaté plini cu aer, gi e un vestibul c&ptus ica @ inseetei scade, iar elbina Is! atbina foloseste rezerva de oxigen din ei, ckei im aceasti actiune consumul de ox foarte mare. Trachsole prin care circulé actul sing aledtuite din spirale chitinoase foarte elas- tor ; astfel de spirale nu se alld tustie stigmele actioneazé invers abdomemul se contract si se deschid cind el se dilatd. In felul acesta prin trahee trece un curent de ger ce pitrunde prin douk din primele perechi de stigme si iese prin cea dea Acolo este exact locul unde musehii ari- lor produe mult bioxid de canton in Rolul primetor stigme este foarte mare in ventilatie — dupa R. Chauvin — dar namei fa perioada mérilor activitdyl gi pentru aceasta, Inchideree acesior orifici! face imposibil 2borul De aceea, cind se _viid albine ce se tirisc pe Jos, orf stau urcate pe ierburi si nu pat zbura, veti sti et stigmele lor stint obturate, datorita uunui accident sau bel ! gaze in corpul albin numir de 25-60 : 41 sint accelerate cind temperatura este "uscata, osesc eu gusa plind si vor e4 aterizeze pe ecindura de iar cad la pémint fh fata stupului, e 0 dovadé a rare- in saeii respiratori abdominali. Ble’ mi pot zbura pind sacil sint artist plini cu aes, care de data avcasta © uumplu anevoie datorité presi ‘prea pline, presiune pe gifenomen de difuziune a gerului, schimbul corpul albinei, cic! traheolele find’ rispl dind fiecdret celule oxtgenail nesesar indis- ink din organism bioxidul de carbon si vaporii de imbul de gaze intre jesuturi gi la acfiunea osmotiod. i au gisit oi oxigenul pitrunde tn hemolimf’ prin pe- precum sisi celulele Ineonjuratoare, Con{inutal “de acr din traheole se micsoreazs ; se creeazi in felul acesta o diferent de concentrafie a oxigenului in’ traheele mari; atuncl, acest trece din traheele mari in traheole. El este absorbit in permanenta de celule si de accea fi diferenta, lui de concenirare se mentine fer intrerupere Dotorité acestui Zapt se creeazi un curent continua al moleculelor de eer de la tulpinile traheice spre traheolele si celulele traheies. Cireulagia gerului prin torace se face sub acliunea muschilor dor- soventrali, care Iucreari in concordant ca cele dow diafragme, elimi. nind aeru} viclat din saci prin stigme. Inspirafia i expiratia — dupi Vuillaume si Galichet — se tac aproape cu acceasi vitezi, in aceeasi duratd de timp. Ta -+16°C migct- rile sint domoske, cu atmplitudine#) redusk; la 19°C se observa o ‘usoard marire a amplitudinii; la 21°C se observiiintreruperea interme- Glaré aproape suprimatti; de 1a 21—35°C froovenfa ured regulat, der s1_mplitudinea, care rimine aproape aceeasi, De le 37 42°C albi- hele se 2bat sivcate foarte greu si se poatl inregisira frecvenia inspira- irate, far la 42°C survine roartea albinel. ‘are contact cu exteriorul aga cum au cei erul inolrcet cu oxigen pitrunde acolo le. Cind aceasta presiune reste, de gaze se face usor absolut in toat nliadine fermi, = maxima terete dine toile extreme ate vmaperaict ln anni unt to else ual pore Sein 81@ “garasoxpax as uensis “aruotoo un Fy deouy 9] Da gunline HiseaoY “wusqunbio wp sorzo9 unmpizos no Bnoagous fod Desoujune 2989 youniasus 401 mou quis Uy “sages Soe % aued ney nu wep 1§ (ounzua) scoop Te Me 2p arerodsyp uy ‘azeoqpiont ofott : ‘eager 8 gno quis nu iho up Fhe no ato RES, SETUURE wrUO|eD govCT “a tndeo ad 3p gout So cage alee, eAeaNU 2oujsHOE ast yung oreUE O MsHED dike we WP Gury PINE uuRE aTereoyRIONT afeusasTUIES ap ateys Yee uy HOWE asst Prordey “swpunsazou yo g—F sonpasd od SIP ston Feo feMonposdar so| traeaede Bimioasuco uy -avemna ip ‘aplames o 8 den oviaots UIP 900} YoRBIp wutsn Uy ayejmnzae oTEMalep dove toae My ‘wugTe Kor 3 20 ite py ‘symone swapteon amnqan worse quae POT {Ramo Finer: 0 yavomnumoe oF pup ‘anjueato saaiszn wap ee woop sno; que yyrutad wmesy no yausans oulyTaearueeor “soyeynasto 1 aniso8p teemede PL FeIR B99 op whey aeBogDY ap ene unas’ Husa ame opm TE DOR op way {saben Towstod wp ojenediy agesa%p 0}9 Pop ‘oAsHoWeI0 nsundsyr ayse azo axeosTEN oO OST wupnposd gjooxyt09 99 eysa0e “yesMUE uN By soAIsE -39 % sunfe 8 puto x ogvonseu apommIeo aug ap tu eIseoy ‘soaJou emf yyunE oTuYD-olZIy UEpIO ap arm 2p ‘iopuniuys [e uBeI0 UN eadnse Rjeaye a quad "W Jou! e veo 59 yansaBns yeu 16 ¥ [eso sone hr oye vosedppsed no gmaqymer 28 18 aoquoyleoas eHeyoxe. ey sutelags = onpod 25 20> “inmnuaseueiup soapy suis 2100} B70. “owexoyet 28 garage yyseeoy “asworsere fron 9 Haya yuna un ro jauswelie. 0h f Umiosd ‘ye op Cun Foyer Euuedso sie ifsyd oseesaemer 200" sonsow paamqae” Sunde. Asien Plata ypemooe uy “Tosyuse soasou [ouayaye n> omelueray Bp floluten vijuomsoyan iy “gsousou 9fe0 ad onpaad os es wmnusuelue oye spenoepe aba “Avined Zotorety spomrer Tengyoiso 9 ayesapswaKs Ways SaoNfSt ops aeraspassosp ojunser amar ‘x9 enn easo angasoep 39 1 yerosOMy ci jun ep voxe(jr aidsop ovo Up AUT [este toyore iim Supasoquy — ton eed aeey HS coo aap Fuowsoy ‘e1aurisul ‘exorzey ‘ayseurdopuy 0 oseo ad eqmanae aalso up Axqit ~juoa ap ered asnf exsyd ayeod 1% emigre BO TPTse ‘ayeT=TS Op F ajaun JopeueBI0 & axe ‘8p nus azsidosde op armezus ‘soqz. 9p Jo vojeyanow wy BIE ows Half TOTEMACy TPH ML dias ay Ye os ¥o aly “juoueunad vurwos yu ys Smqos Vo B19 3p “BIIs0Ie1 vYPHLAeIS odeorad wungre “why ToyNfe nO’ sofembLayS ay 120 UIP TD 1S ‘sqrod 2007 amo ‘niqitfyva 9p oes wSro Un 1s axe eu EGYsia unor acte gindite, dar int de fapt ereditare, Actul insteuctiv este un mod de comportare innéscut® nlnstinetele nu sint straine nici omuluf, desi la el reflexul si in- ‘eligenta Si iau mult inainte. Dar este cu neputin{d 8 ce giseasc& puntea care duce de la instinct 1g inteligena. Aceasta isi are fird indoiald ori gine in perfectionarea reflexelor*. =z Der hormonii si feromonii despre care ne-ati amintit, ce sint i ce legliturd au cu sistemul nervos al albinei ? ma Intreabé nul din finerii apicultori. — Despre hormoni am vorbit im tresedt ofndd am atins problema substanfel de mated si feromonit in general. Pentru completare, va spun cA hormonii sint substanfe organice de excitatie, produsi de anumite glande care formeazi un adevirat sistem denumlt endocrin, care-si Vardi secretiile direct in hemolimfé, deci substanfele care due informa- fille de la o glanda anumiti la fesuturi, secretii formate in mediul in- tera, spre deosebire de glandele ale caror secretii sint eliberate si di- vate la extert tre indivicii comunit&tii, Acegtia moni, Notiunea vine de la grecescul fero — a duce, iar hormeo inseamn excitatic, it de dou’ feluri : feromon I gustativ care ior 1 feromon I, care este partea mirosi- Penirut ca o mated si fie atractivi pentru semnificativ in privinja,reflerului__condifionat, 1 soviatie Lebagev’ in. legéturé cu producerea de se aprinde un chibrit st totodatd li se transmite 2 aguduire clecirica ; ele it soot imediat acul: Ineerearea find repetats, dar apoi_lisind Tinigtite eitva timp, va fi suficient numal st be spring chibrtal fica @ mat declanga aguduiture electrieé, penta c2 flbina s& scoabi acul. Aprinderea chibritului determina singuré reflexul cel de reproductie = de crestere a puletalt re a fagurilor si cel de "iapicaltora) —— dupa gradul s8u de cunostinge in materie — dh "chimbe Hetare matea in tod lnigtit in 2 fm 2 ie pavnia insti de tues, de asemenea, el ponte infloenta colonia eterno st react put In tonmnd,intida tenon ude sosoperodiom —~ despre cure vate mint cnva —tooma: the Gn Sleke netarald, anole oblgnuit neteesl creleres_pultul crea ata t 1a ele si creasc& puiet pentru eres tse ia eu bine. c& feromonii care intra sint feromoni mandibulari, oSci in colonii cireull © serie de feromoni cu alte scopuri, ce vor fi lémurite 1a capito- Anatomia colonici*, de care ne vom ocupa deoeaméati, au mul- exereité o puternice atractie a ‘albinelor impiedic& albinele si clddeased botci de roire atita Wreme cit substenta aceasta circuld suficient si ajunge tuturor membri- Jor comunitatii. DA siguren{i coloniei ck mama lor este prezentd undeva in mulfimea populaiei si vastitetea stupului, dar se manitesti. pregnant si @fard de stup atunci cind colonia roleste, femme, loot cam nigel perafin reugeste. Am fleut de pid o experienti diad nei colonit tn ee ee ee St et mise era puternicd, in prima noapte albinele ei eu consumat a Pindeste mireasa in rut, atrage masculii fecundatori spre ea, far Impe~ Fecherea se face in conditil optime. Feromonii mandibular ai miteii ‘ au 0 component foarte com} crestere a puietului identifica, fiind tractionata Ja ales. culesul mere insi a incetat, instinctul de_reproductie separ ier spelt oes sit sia minis drarser ca of a Tuas ° je la care el agleaptio nous recolté. Problema va fi ‘eapitalul ,Reproduceres coloniei*. _Ampuls ctuale fnmascute si reflexele — spune von Frisei = pot ft asoclate in acte complexe instructive, care dau impre- i el mai au facultatea de a finpiedica dezvoltarea ovulelor albi- nelar lueritoare. Hormonii sint substanje secretate intern de glandele endocrine, @§a cum am amintit adineaorl, substanfe de corespondenta spre organele 7 9336 atpared © presutioy omnjeo wysese ajauqiy * yeu axon ep preajonu WUE o Hye os — uosspoyy sunds’ 129 Toes “pmgnso} up gde ap 109 amy Jnlnuisae8io & sa8 CT Biuarsex pulzyul ‘Query Sp Jo} ‘Smquntoo dum Wejaoe uy ep ‘seI myndlaoo vaunods aiwoma ap ‘quojaioasommau aramnyeo ap" tenpo. pussumos, dnp Jot = QeeaNOD op imuomo “yeuouEIOGamaN sof oTOINM Suu Ot FOTEAIOH Te uoqted yomngns} RanBLLIOy BT fe aN0D Too Uys FuSUNogy ane aymuownedcs sojourgTe 7p ® 20 yduy ‘ruUI0g punt? oyun yedipxe v puasmAog, “D “yord worpeue ( amnpuers yomureysys vaxeyonzap ef wynfe axe yo9 WA amo ondsop wsrueG ap Joye vreaade Rasosqo TP Os 38 RaeOUMOT es EO [eReds UF "BuROU pou hu Howes aea08 pula “astontait oyarqyy way “roy sorHjaxoas usindixy qne gzveuctioves sstontor a 10] ey yqeTS fur your azvoqgaony 3p Sep YoreW op reseed nue vjuaeaad “Bote rotuoy seadord ap oper suaUIoUDy ays ot Dorey “laTe © yoiBojoyzy, vameys FS pyosodat euURy aulus seen 2 soruwae sTNOIPOU WS ofrleynat {§ um: ¢ gosemmooyay o-s god tt 9 8 dms yp woyour YEU SED wosSpoR, Tmotaroy Hapen wind sdnq soryd JRRMS Of ES NUS goseapooo T-¥s aanioadsox TofunE ampyBuy ye a “vous Trusdee % aopouuoe ragansied wxuoo aydny BS Sty pun, Bie9, ToUnoM, Punases pevouorjovas ‘ioqzayxa mynpout & (pour oun w nes tunis “sie youn weunsbe qns eye Rusepmasio ‘won “ InBoqorq yang yeixo mminiquesue waciney nos oseoyday opus ‘epprays so qusel mun “eidnse oyoquour oop uneapuyd “uouasoy 4B yaar 6 stuetagns foun sfeasas — a> ecnp — puruayop fesour S907 “auws0 970 ayo fasow op jor un yovaairear of-npursiodsten are W Ypumotion Ty eeu seamsEp sxETMpUETS esses Pep IMIS apruOUITOY afHewOg & ‘otlawxe ap mnmmerede ye ‘quorySidqeu songs eur | atlefatGo op opemyRSot oseriqeys oxo foo pul! iaatd Uy Ae WAroH “soniow mmuioyy of ofeo no eonuapy HME Lol ape — cHoymende noun up Jaun eqzosyuy wu — j sonseu mnuraysts no soy emyeSoy peazTUeU a8 LIND me, cidgu v ‘axeyjoazep ap 18 aiaysom ap sjauawo Juuoy wadnse presuOrop o19 ‘yruaBozar ‘ptorroqeie 10 aareidepe FanqonuoD ‘,onieuy” = aqeuoutz0y yunge aqoyeaqazar seoUND 96 quips SI “oant Muouuoy" ap preurmioso; eadnse yzeeapiow Iruouroy en — ezvaarpe ‘ouruyar fesyemoulo "of 8 ynndico 270 rand 2470 18 duns sSmooo uy Dugows np ooq1aM90 mE euDzyoazep cosy 2 sietaeysqng “ngnsaj Puatuoryrut ‘cen fyp 2p 0“eq de nervi miei : corpora cardiaca, producitori de hormoni si corpora allata Bi formeazé un complex intracerebral, care ex englezi s-a constatat cd posedi cantitéti extrem de Ei se afli inapoia creierult de neurosecrotii, intre aorté si esotag; corpora eardiaca lata deasupra primei, eu componentele lor i prin nervul allata, Cercetétoril au pus in colivii 85 albine Iucratoare tinere, pistrate la temperatura de 28—24°C oferindu-le zaharozi; © parte din ele au mai primit si un adaos de protein (polen, proaspit) ; la fiecare 2—3 zile se misura glanda corpora Jor biologie. tn schimb Ia cele care au eonsumat si proteine, Gezvoltarea corporei allata a fost mult mat mare. Aceastd gland’ — dup constatirile prof. R, Chauvin — se dezvoltd atita timp cft albinele nu au luat inci contact eu matca. De indat ce de pe corpul ei, dezvoltarea corpulul allata rumai c& opreste aceasta dezvoltare, dar chiar frineasi secretia hormonilor gonadotrop'). Rolul gcestot dou coruri — spune Chauvin — pare c4 se potenfiaal reelproe pentru a pistra ua ‘eshilibru stabil tn metabotiem. Intr-adevir, acegti hommoni secretati de celulele neuroseeretorit sle ereierului au un mare rol in metabolismul apelin hemolimfa albincl. Ambele corpuri activeazé si asupra tubilor malpighieni, care constituic Hlirul apel din hemolimté, cict corpora allata micjoreari secretia. el pind la $80/, iar eardieca 0 rregte pind la 220/). Problema hormonilor este foarte sistemul nervos al coloniel. Acesta colaboreazd cu secretiile hormonale si ca reflexele, Girijind actele albinclor ce le executi in afarf sau in interlorul comini id viafa lor bazaté pe procese de memorie. Memorie $i instruire — Ne-ati vorbit in primele leeti unul dintre tinerii apicultori —c4 albi ereditate mostent vind roiul pring — intervent au 0 memorie bund, oi of prin un tezaur de cunostinfe pentru a dezlega. situatil neprevamute, Dar se poste oare merge mai depare peste acest prag? Albinele pot si ,,nveje" unele mai mult, altele mai putin din ceea ce Viafa le pune ca piedici ? $i care sint reaultatele atinse 7 = Albinele au o memorie individualé si asociativ’ cet au ac tn genele cremozomilor fiinfei lor amintirea intimplirilor si hottrtr t semuaie! HOMER onadottoD = grup de hormant ex agiune stimulatoare atupea gonadaor 96 late de-a lungul milioanelor de ani de clad vietuiese pe ‘Terr, imagini ruts, care sau tansmis prin ereditete, Ble contibute ca in volectivi: fete colonia sf afle ealea con mai drenptd, cea mai direct! peatra inll- freren unoe greutali neprevate, “Oare.descernimintul —cice L. Roussy — nu este ta slbind 0 form! de inteligenta animale? Experimentele acute eontitml aceste asteptar, : In ce peiveste memoria albindlor, orieare apicultor a observat cele care au iemat in adapost 48 Iuni — cum se procedeazé in Siberia — sl sint scoase primivara In prisacd, se due direct la Tocul 1 sul precedent” Marele insiniag In xtudierea ler, F, Huber, amintegte in acest sens urmatoarea experieati: Pus 0 farfurie cu miere pe prichiciul unci ferestre, miere pe care albinele au luat-o; apoi a ferecat fereastra cu un oblon pe care leasi rezultate. In privinta eapacititii ceo au albincle de a invita sau de a de- prinde un anumit fel de comportare, K, Weiss confirmnind si el cd all ay culoare si miros, deci o memorie asociativa. Autorul dovedeste ci albinele deprind drumul de urmat la cules dupa repere memor fiecare caz particular. Deci — serie autorul — ,,trebuie indiscuti calitatea albinei de a calewla cursa st curse dupi cum decurge timpul anului si cont invajate*. 7 Desigur oi. fu trebuie si se exagereze — spune K, Weiss — gi si se considere c& pornind de la aceste baze comune animalglor superioare $i A se caute manifestiri superioare ale psi © injelegere perfect’ care se produce fintr- {in aceasti privinté albinele nu ne dau nici aftepta © taind care ni se ascunde cu totul ia albine, ca de alti animaal, in cercetiirile Institutulut pentra probleme de ‘al Academie) de Stiinje a URSS, sa stabi capabile de 0 generalizare complicata a nor excitat tizarea unor obiecte concrete. icol cu titlul: , 84 deosebeases o anumita figuri A de o figuré B sau de 0 grupa de figuriB. In timpul exar modificate A, in timpul exominirii, a fost consideraté ca un indicia of 1a albind s-a cor din ambele categorii®. Autor Toes 97un azede pmjeq uy peup poi aon uy sejeu ap sojeswoypsonyard Je [9 — opuopoo wp Tepos dna un agg ap 4 oe Damion oid Bp aass0au “zyaau Indy ap pues Weeqear ounyy “yoru yews. 39 ‘eBujzysou 95 ys daouy 10] jruoe ‘woour ‘nes pdmeo op ons Ho 'purumyIA 0 PSnUpe ToT ‘uy asnpox: sjeseaop vros ‘a1eq. ap nOqRs uy "SUES 00 aNTURTY yous que oue/Buyey ojopury 3 8 8 4B louie © ae ‘eu aretonsap © a jena TOYPEYS Ups ynoany ne pup Teo} edeoude Remmemoo ‘seb Tedioo jtdeio> safer 16 uofed Mo! weopunge sewer 28 aux oun 89 dng “penBaza eanjjoo "yevopES oxeétlRyuy Be Hope ‘Sieuovope bgn osu om Cy oa eS afoutsroxd pu ; ‘9 Renpoid — so; exomes ser ‘une ¢i—}1 ap Sun ‘erin ap apueid nWUUNEE BI BHop ‘ouabunes syepunIy gus ofove wyspunosp ayeIye “rOjoWeBI0 ~oraqume ‘nfe au ‘oyouDAnD epapun}6 ways no Efeeo wip vowiéen op sey squreay eunfouns uy BRET ao “opee; “uouon ap shun asoussamau 18 Peposoua6ap vp ‘oapoodsos ses mien fed me BO pun nu ofepuayD oyrap) wsds| ug “stad wpsjord pens Riuopunge o no WF ImMUISTUGRIO. oI Hage alge oO sttnpxouoo uy waste g8008 Ezesuorfouny tum TMPy teoKKD 9p ouyeae 38 a1 your nu 18 asuosep jog no raTOWR oye HS UE oye oxfanposder 3p srepueys Gus uma ‘epue up oyed C "wucyoduat one opIDOF o augie (NUISTEEco uy ax — TuosMoyde WOU — seIMpUETS THUS Bmpuns pues -pussiqoud ‘pyseooe Brey ad eu sieqzep won 19}Ue]0 yo soaisu mewaIsIs 2 “aMeulteyay [eeOybUE vo seop jp ‘ome wo WAL 3f y arapisuoo os ys eiseaIe ud Bo BEE ‘PIE {8 {ULGTE [e sonzeK TRUaYSIS 9p uF asouod foley fon apie 20 cu Uj ‘awoTno o Yoseounoar ys apadax a17e0F oivaue freed yoy O* me # Soman “g WWused atunkes aor wf uarworde avaesy vounyfeg PT anu} Uopoduns un vy : yur Teur TY BAAD enti eatLet *,2seipamy ap [nso coad = geeonsoU oynjed UI HMewZOZUT op soptrpIMUD® "bzeq EL NE}S 2 sof juad RLIgeIOAES ep yqasoap eiuNT]. 0 24s9 Pop OUI pp youd Joyexoqe|OO NYS TeaPKTOIe BL ap HyorinUIoS squsueued zu aan os amMqany LD (19 et op ytioauy* axup somgre w AGES NE Hoja year nes [Un ese © ngjuod ,yaUY|EAUI TasH-Lte eyfoatsd 20 UY *ppTouqou99 Douaynd 9p youRuicp tm Zep saspewojne ad pup nando preunre yumos Ro Tour ys — Spussoarp un puspoaop “jo. wm it op sity sooyd ov ye nad ajo oy 9xOTjoU TOU vo artad I Zon NAL para sgqousuen, sus 18 e1{019400 Dusod DM] DInBos wasp eTEMIPOIAO Conmalop unum OAs Tmz02Ig0 farerfos nuasou ys NE OpHGTY Ssqeuroyne no Uiquoo a8 Bo ! oH, suyLs IIS WKS veo 8 REAP pur vowou yo aumds Proouey eruepeay eT 9p ieod ys 1 exefopout og gs wyseaNe vo nsyued qolEeouN FOpeUT Parsons naued waisjod qoa\go so FRLepIsueD ou ES oq ‘Spnjouss [Rome “oye JoqNByy [RayumU “ojouNO; ® ‘exeluaT wasadoTe eT soyApA ajuapadka aseosoumu yoy eu v so yt ‘q0z}fD1249B OUUIES ROP ganp seryo 1 mupiesjooduig axponstiaqpeaso yanp ajauosep sySounoax mieaandt & ojnomno siieandqjuoa |S neVoexeqe sjougTe wo yosrsuoWp & fo {Se2008 9d Tesoue zo] {nAojsezw pnp ofEMBty oxseounoes & oP Ueyesyocdeo Pulpoaop ‘niieds uj vamyUawo op NES JopMIyBun vouRUE ep WesezIp Fay "gouioy {8 TunsuouN ay;OpIp ap WHEN un IF ge UMD soqsyeWIONeprimeaza albine produc lptigorul. Glandele faringiene exterior, lucrarea nectarului i dup aceea tinerele mici. O alimentatie bogatd In je un plus de activitate, mnitate a acestor glande — dup’ P. Lavie rea de antibiotive, mult superioard glandelor polen red glandelor imb: O functie de mare ‘aceasti facultate. ajutd 1a prelucrarea nec tn miere, producind jaza. ‘Totodaté ele dau si diastaza, care alacd pentru gerat. In ambianta acestel opere intré si glandele de a dizolva cristalele de zahir § Glandele mandibulare — doud 1a numir — se afla in partea frontalé. ‘int compuse din mai mule glandule, jer secrefia lor apare tot pe chitinoass, acolo unde mandibulele sint sudate de cap. Ele \ctioneze inainte de eclozionarea albinei din alveola sa natal specifica a lor Inmoaie cipaicelul alveolei a Tui, AccastA secretie este acida, cu un pH 4,6—48 constituind si un mediu bactericid, Ba este incolori, limpede, ceea ce 0 deosebesie de secrefia lb’ a glandei faringiene. Contine un acid gras: acidul 10 hi- Groxidecenoie 2 al ¢: pos Se aseamnd cu cel de migdale; 0 parte din seerefie este foarte volatilé ajutind mBteii s& fie repede recunoscutd la Imperechere de trintori, care se orienteazi dupi mirosul pe care i degaja matea virging. Glandele mandibulare au propri regenerarea glandelor uzate, lor corp gras, ce le serveste la ‘mai departe. Cu acessti ocazie, glandele © serie de antibiotice oare-i conferd nd acestia apar pe oglinz! care altfel sar topl la 36—87°C ; prelucrarea solzigorilor cu aceasta seeretie gradul lor de topire ajunge pind la 63,5°C. rmeazii substanfa de matcé pe care albinele o ling de pe ef Jor difuzind-o astiel inclt fntreaga colonie poate fi asi- prezenta mil siup. Aceleasi glande contribuie si la actiunea de alanmare a coloniei care © atacati de hoafe, secreting substants Hepatan, produsi de glandele albinelor ce fae paza urdinigului, sub- 100 stan{d mult diferiti tard de aceea secretatA de glanda veniniferd eare seg are acelasi scop de alarmare a Dupa cenceti mistului S. Rembold coroborate cu cele ale iui J. Hoffman gi con mate de H, Rutiner, albinele doici secret in sucul autritiv limpede produs al glandelor Gibulare care conti cheaie, pot depune oud fe , din care putin niel pot sisi creased o alt mated, pornind chiar 7 de larva mai mica de 12 ore, si care va fi o matck de valoare deoscb’ Glandele labiate au o secretie aseminatoare salivei si fae grup preunf cu eele po rale, denumite si cefalice eft si cu cele toracioe, adunindu-si secre run canal comun, aflat intre paraglosd gi su- le ofera we. Si acesie glande toare uzeaza defunct de a doua component’, glandele toracice au o secretie grasi, uso: Lin, ca un pH esemanitor cu cele posi-cerebrale ; secret atit inver- ta2i intr-o masura redusi, oft si trei aminoaciai, riminind activa toatl viata. Aceste glande sint cele care fer bidpterina, fol q a brana larvelor de mated, Glandele salivaro-toraci dar mult asemingtoare ca tk mumat altele decit cele aflate in capul albinel. fe si funejfe, au un rol in producerea acelui hormon, denumit.,e0 contribule le fenomenul de ni lire in stadiul Jarvar si nifnfal al puietului, Ele produc si salivé, albinele se hrénese in lipsa pole ele amestecd secretin cu o mici cantitate de pro- —substanté antibiotic’ mai ales antimieotica — ce garanteazi Sarecum 0 aplrare contra unor agenti patoge Si-si inceapa viaja tn acest Cu seeretia glandelor salivare impreund cu cea a glandei albinele isi ung parfile chitinoase ale trompei, cind ea intré In funefiune ‘tru absorbtia neciarului din potirele fori ig. Substanta de mated de pe capul memei entra a putea fi transmiss din gurk in guré tuturor © glandele asemanatoare ca funefie cu cea postgenala dintre tergitele abdominale ale albinelor si ale mitcii care ung partile de contact frecate permanent fntre ele, atit la respiratie, elt si la ovulatie. lor, © dilueazs ex secretia 101sot arom pie “/os—Tz BUjIayW : Feo w aftizedmuco eareorRUEEA YATES To ‘Prouiper ‘sowest "x “BuruNoc #p az s4meeR Four sHONA : “que op poz ednp sumgrpour o Kr grep emmjonas prowox! vp ve quyumd uy pedaiduy ‘BerAToap HueBe se 8 Rory oY BUeETMOSEE BS EqOTOApIT 219 'D,s'¢9 UL sxtedoy 09 ponserd oumnep 24 se] ‘scoring ‘soar So “eda 29 preoin jour ayee wseao ajaleoqyurn que afee o[sIeeI yntoque> Ye FORD ap un canrey ‘Ip: yous0} o152 joTEyPs soIgH [U eur extoofour wp Fanduwoo aso Jost “ITP vie) purqion amRuegpg “aseINRAEUE AO|OpUETD stlames aTsSNOOS waar ‘or vaniERUT nnUed “aoyuWUD solfuupgIs Evo no. aTeegUyeR ese yxajdumoo pluauoduios 0 are wyseaoy “Ne a4G0 asvo oxfassos 0 Zoy quod upd sopzufo vlzyasdns act amede w sofunsd datagp Lorermso Tne ~nuyfueo dur? Uae gang ‘ojemos sopstn{eo Tese0e0 USBIxO ‘opoatEN iad ofo0e atten YueSixo no apamous yoH un atse ooflyur Ul “uO OFT rye puane ‘eoupme uysap ‘eoigno up sparnjeo “Insgea $8 eoxsor os ems woqsee 9p Herp UF RIBBoq FEET © Nd emus IaIE oTopUTS cae mmatso sane ES a mee 9p soquoloe rlesoss popan 9s © aids “ss uy Masnopge no Pyaszaay SUEY “RUE oe TRIES oTEUEE — | Oe Fa pug “eremedi Twpods wy ‘oT afoueGs px0zo 2f axe sojovsen 1S oqwoyasaD ‘oreiger soTopuRTS exjaso0s OT He ede sep a]UIOGE Ineo UovelouN Ur “oxoudee ap fe ct Sojod no grays ne-s a0 yao no oxferaduioo ty "yurind oqieoy ee gol 2p Raines nu adeoude Yous 4sou axstor FAOAz—p 96 asoHleD TOpUOLT ‘orereu iopppoosye vanepsyd Uy op of2 opourd uy uofed no suRIt Mes TK 289 SCIAP FL xo HO3Ro0Js9 fo} ep yeieisuoo Gg "HIM ep THIpEIS uy youmnsuce sm6 rminduoo vasooejax nawad ‘dajod no au soLupd UID ares snposd ‘32 T°] 9 YL 9p RAHA UY ax0UN TauIgle roEaRToqeiaMt [8 snpoad un pUHE ozo 9p wisdit sys9 { yoUIpHIOS 9s pujo ‘faze kD yeIRCO % Baus yard Tem? prom Seueqzeo-ospiy supozd un 9ys9 nsvap ‘sto gi—ot omafjwew wioqduroo uy syepusdsns sjepied w] pus SouIgTe ‘oetod uyind 8 agqez ap tumsuoo quepunge mun v asvuLI to aoqIDIND 3as Hequiog 1§ sovey™] wy Yo ‘enwou vo yaTD aMMoIMD op ‘IqvoTeUr IIS Ta Gogo’ esosgaP wge Te MIP ooT PED ‘tdi ayswOF jsOsIzjos ap YULOS al gus jauno ayseoe ad osede 101 etlassag “2s2q120 reupiGo : ayumuep 505 § ne azo nuqted yey ‘omayonyens 18 ypaved “pfeAo aise Jo] BUN, “Spadooe mum ofo[8i 2 ayezoge ‘iopoayosd yUHIYD ap gS UN qs aysodgpe NES 8009 ‘quyjsgur Tost g'tz BI god areeo sjepuers pura ‘mse e] neIONT aie affz Jes ap Teumna oxeuR ouigye aySE3 & aieepUrT “MMRGIPED © EA, 2p epeotiod uy “tuo g ure Jour BIqe oITZ Op 6z BL OR SEB ‘padax gprs Bs op gz Sf rode eo ‘oz gI—gr ojourid fan gS aD aang ator y rroperruiays ae 2 18 g—g—p opemout “Bas e] ‘Infauouiopge © RIERUSD voLIed UT EIFS as atotrED ejepuetD vives f azetseo efepuery “ajepad sopeyided myeara ef TeHised upind [so 2007 26 soqunspa vzotujs yo apiopanop wsCIOy “ishelatoo pier pimde gs ampyiuy sqewar sponded — oy vos ‘aydey — juns 1 Ba UF ae pup soe (PU aeyE To auTuBIE o YdNp yO FArBSqO AMEN “Y “Jol “SHS RUUTE WIP nIpos gp JUNIO 1 mmo UH Zoxad #8 sundluzoonap weye ‘yaoons pre Jo[29 Oe aTHEIOA opEMayo Oe uF ys ‘auto axeoygeqno oyaioUR naued woap 2[epURs — oN UIP eo UTS uM — aut “co Tepajane apugr? ap emdanred LpUIEND ayRIEAa, 1d 9APfOAa TOqLAMIND 1S soNjoses vazoqUI Ds0h0% SOUIgTE ‘oTGLTOA TopTIo DapUIdsyI NO. BOP © F> 4Paiosqo O-g "RI [Blug[o9 w axeyuaHO TS sunrZo00 ap qouIs|s Uh poop eis US ELlawg #5 1S soseaes8 nu ys ‘ezeyparaduyy op nes ued safe Teur ep “oy [ndrys Ey ao} 98 naquad oxen 0 BHOIXS By “Woutotag op = oyumyp snpoad un oys0 1 tlomEg ‘au opsuea ‘siz ajatngnt 9900s ago ap aiejewes cuvoqsoune aynDIoa 1 ‘mp ajeun 9x 9 — muopumied11-12%; acizi liberi si aleooll 70%; un flavoid galben’ care ontine _|_—menaile deci sint localizate ta cele opt grupe senzoriale si la ultimut fiavoni proveniti din polenul consumat, hidrocarburi solide cum |’ ganglion nervos rupt din lanful nervos abdominal (fig. 16) itemina A 4000 U.l, Datorith componental sale Acul este alcituit din doua jumatati de sti n crisiale nevegulate - ite de productie cer anumite situatil care dack ou sint inde- plinite, albinele mu secreta ceard. Dintre acestea amintim existenta une! femperaturi normale in stup ; puterea coloniel s4 fie cit mat mare sf cu multe elbine finere; in natura sA fie un bun cules sau apieuttorul st stmuleze intens colonia eu sirop. In stup trebule 88 existe spstii goale tn care se introduc rame co Taguri artificali, care dau un mare ajutor albi- sEEEEESESEEEED nelor indicinducle direotia de lucra si o mare a fj cconomie de munca re cele dow jumitsti stors se scurge din ‘aparatul vulnerant goald, doar cu 0 pavita de fagure artificial, rama ce ra intre cuib si fagurele cu polen. Albi ig, 15, — Acul alblne!' sl glanddte cx Avesta este gparattl ca care albinele atact pe oricine tulburé tae si apirare pentru prin duloesta ei de ‘sub slernitul al 7-lea din segmentele abdomenului ; el acul propriu-zis foarte tare, foarte ascufit praduee o senzafie de durere atroce ; a in care insoteste acul, cici acesta odaté Ja eclosionatea albine! se ajunge Ja 15 mg; la 0 Infeptiurd tnsé, vesiea descarea cel mult 3 mg. : ba (eee Greutatea lui specifick este de 1,313, este dens, incolor, cu gust amicui infepitor. Elvare proprielalt corosive davorit acidulul tasferie cel contine care este neurotoxic ige, asem ji ultimul ganglion din lanful ganglionar nervos a ei o serie de muschi con- jevros, se contracts asupra yesut pe mésurd ce acu) ine doar vezica golita PON Suir ie abe is Be ine “Gta! Be, 105901 HE Hae: RES OL Pee Eee a afe no jougIe nduoo yo} uy sR) anERNE ons no eo oy no sojeqnoup [uyerede EzvaAHTe sist “Teuorijod eto ousoANp gel Jojo vatnyjoe qns mopendses atERDSuL puRNEP AWD foo Fue HDPE ypinur ! proysoon v yeu uy varezindxo axequsuie Lonannpyent eee BmmuMeE v ap BUTIOp uy “aKeD oy wivusmhiss od isa mye pum ad oxsosoyma Bie [numres Fe 2P IEE axous Jour oupnanye o Bf ‘ujqes ap sopno ay Rum Weer © 20 Youstid waxm up ryuojoo aylzoAIp PT ap Used Blcos Ur sianpe slowaTy “osfonsyauazur ap a0: urge op ‘oem 3p omsoFMERE wp EUR Hapa Yo vlzto0 oss nayed Homey 1593 ure apaape-zquy ‘votop [e L8D ‘soqn ao BY ByeoaLE Sauiras Joun & pros ersos oc eqdeow aysad ofcon ophapde tamer ore EXE 280d o> ony ou amo ‘tou no uae amped ef op Inteopey pesnd UY fron ‘jpmungy orseoe jaoyorde sopoUy UepeT Pee oe Fmopos ope reDexE9 op ssw ssopuEMT OT “Boro9 oso ar wssanotoo eqeunaris forsee eer Up gue ona ous BAotzap grand Une arsmogly a ees RO 90 og odvoudn ap oa foun ToS sop yelasd NaTRE, 2 82 B omneoiey op opens etiad ap aaa coe Hes atten “2DO; EY ats 96 wr ADRS TnOOF aise uy soRBOGOMRS wxeA ef oxasy nel EINE oN SeTuBeT oo oswznto aim "ts © ently setae oe Team sof Tem mep 99 onan wauaanke op no NE Ee 1 mes ee eligedso ‘arorur no oud opin® no afoye ap Samos : eb ae ps soy Tasoop ey aay 2o gala AE, 1 See "outs sy vo Battie 9F a fofeaa ea es S oats ymin ‘appa op Seolubeae fur we ere ane Ae aOR apouIqTe axvoyy 3p vowour :oqsqa. pep sezyueu0 9 pe Wp Fosnet op neo oa scutes hada wp jeuiop Jnurys up opoum soln 1S apteo automo yet ‘slunrquo foun vovbsiaed Hf oftqiau cfg eos Sey od Sect ee euis tf nm © nugued ‘gurer op MIMWOYs Te PIeo [MUopoo ap adboute Text fanung eqseve SeuraupUr Tins ‘pimeyd 16 oxarus ap axeon ~eRysepUY aarozor dum wtp puryySaad usy Je svat Inuozss Uy Twos ton 99 opemar# pynsud yoludqoo sjauiqre “wep! ep owipio yse—Ie ‘Up “opred 285 8 ene rane pup iop vipa. ueye noosa iD eaacyoraAN TEL runt uy aveunge a88oq your como puyzea yfe9p aujouoy oyéowg mu azeo wae un vo yond waUIazA Biowdpet soo tule pap oulona Tequed oeepeatonay eee STHOTG AP Taw r01 ‘eaeruowrE Mung ‘MyawTsBeS Doro ho 8 ayaa BIER pulsiuoSe “Loy equomd no qzoder ap eSensns aaeo Wp esto BISNA RNP guEsy 9} ‘wz ad Wo op ains 9p spon ows od ‘foun nsjued 8 ap “samanidep op "osibie OT 9p Stha Sonembuty Sas ae ee eeopeUl Tapon won avy assay dB eo (eo oa is eased uworted no 3 eojoeu oa ey ‘aqeuoutaoy Slemajns op ques aap chasse? Suse aod nit “x eos awe Farge cies TRIO. UID apSgronzy 20 nuijlod qouusow syuuion unGos Tun vatenspd Te earonposd we soquotee amqyyuco — sop erororeue ey qner, dnp — ofuegso parma {HE Peed emovjoumeuigTe aiwoeTG opooy “nystansoron TeieUes Be ne ‘ouiceuy und no qhunime uw am awdeop “oraieoitgme to sured uu aie “hrodoyad Wuode soyraut jo sorramTUt syodoud pov Und ret 00 [e swyEs Tapesade yevoumsoT asvo apples add ony wus Sema aangneonjurétor, asa cum sint p © daté cu temperatura medi si reptilele, timpul noptif, eéei ziue albinele, mai bine- adick au o temperatura central constant. Cercetétorul a constatat cu uimire cf ziua albinele degajé mai mult cAlduri decit temperatura exterioard seizutl, “eetitor.— Glimov — ‘a constatat c& ea pis energia glicolizel, dup& un consum oarecare de miere, sub 0 formi capabilé si producti ‘ind oxigenul este prezent — spune auforul — iwelul glicofosfatelor sau difostatelor, firé si Tactic, Dar cind nu existh oxigen, degradatia te ine s& produed energie Cum ined cfldura individualé are 0 limiti precisé, cca dati de albina singuratic’ nu poste crea o regularizare ter curind. Moartea este precedati de o paralizie semitotald, sub actiunea Ticelii la o temperatur& de 12°C. La albine regularizarea termici nu se rt grup. La 10°C un mic grup de 10 albine trdiese Viefuiese 24 de ore; 200 de albine tréiese 3 Lecomt a constatat c& incepind cu 12—20°C, in miisura in care tempera~ tura devine mai joasé, cu atit mai ugor sl mal repede, albinele se string in grup. Un alt element, care Ie hhrand in comunitate frijeasc’ Ge la cele ce au mai mult, ‘Aga do departe merge aceosti fratietate in distributia ran in fam’ hrana este pe terminate, in nide} ymai 5 ore ; 25 de albine Cercettorul francez nevoia ca din grupul lor, mare sau mic, s& nu Ep butuchipeadé Pltonl sposiel lar pecuen(a ef fn mjoeal for le-o aie= vereste scea substanté hormonal ce o secret corpul su si este transmis albinelor coloniei, 2 Ghogiag — aeons a gogenaia, destacoren Iai of api ol biowid ae, carbon, apecech is “coats Bese Nae in Sign tot RR ea 12 te migolitoare o intimplare care ilustreazé aceasta nevoie ,psihick* g albinelor unei colonii, deserisé In timp ce un stup nu a fost gisita. , ups tindeni pe afara, aproape dou’ ore, dupa care Staparal lg 20 giao sar pentru a fl igus, a redeschis tupal dup fra s& 0 afle; pe de alta pa le nu crescusert botei cum este regula io, eazal dispar niget de aceasti situatie snormali, @ scos afaré din stup toti fagurii si abia atunci a observat de albine ce stiteat celor inconjurstoare. Albinele gtiind cf matea este in stup n-au clidit botei, fiind satisficute de prezenta ei, In sfirsit, un atractie a albinelor una fata de cealalta, se observa atunci fac acele micronuclee de tmperechere & 1200 de albine in stupugorii care au doar ulucel pentru hrani gi © botoi lor. Cind se perie albine tinere in aceste unare la Inveput in mict grupulete ; abia 50 de minute ele se formeazi in ciorching, intt-un colt, imprumutindu-si cildura pentru a putea supraviefui. Este un fenomen de inter- ce o exerviti fiintele din aceeasi specie, unele spre altele si care leamné si se grupeze. Mecanismul interatractiel — dupi Lecomt — este de ordin olfactic; mai intti acel fenomen de atractie determinat de emitind efluvii volatile care Se transmit tuturor, che- prin curentul fcut de vibratille ari mindu-le 6& se adune. Alsi cercetiitori considers ck fenomenul de interatractie este un elect de mulsime, deci superior celui de grup despre care v-am vorbit. Genetat porsind dinterm sptrié gregar “deel ge tori. Dac dup 2—3 ore de la scuturares albinelor tinere in micronu- cleul de imperechere, s-ar introduce un termometru in micul ciorchinas jul cum albinele isi organizeazi ciclul efectul de economie care este alft de inrédécinat in flinta hhrane din flori squ din alte surse dulei este o preocupare care 0 aul toaté viafa; In tot caea ce fac, in tot 2 consum’, in tot co 113sit YitnpeBur oo your nu wocusssta gusey 9p [nutoy{® gesauiog ae geet Ree : ; mu iat tof 2e BSUT ge es a ul yo opt a ONES ec Te Bo of om ie ot tne ° io Scie pong m ro pa a 9 uo Soy NSS ee were fe al Mee wad ona et a toe Sales oe care you 0 18 Repo aySeu Ba as a : us UE ov be amo PE 9 Tai ep asndap argo tip yo ‘Tete Liye aay omegusep Meee “SeAo Houp SUN oztouzop tas ozo late We sab on “pomn 8 Huoeye tepom advalde Wun eysenoe non goynar © Eto eRe seeds ps vous ruivdnas vet ‘atieindod ‘up teog Sttgaen vanspy ee yo OuTe su 1 op TH Ponsuay seelop sae “pcrrond axououas avo sede “5 9p sie a. 9p poteo np Yeu nes pune wept Hon pond ensey oy eto pumdap gs ossinar [aps 1 sopsaea0 Yatra et Banfe “aosndat op Linsuooojne mun wuLan ey ‘qe tp samy tenes op oxesadsip ty “alle Jon 9p Plea Tu ansey Dont Ie Pro wre aye oF ne Ne eidns aaiuy ommapuyas Ejepnape 0 avede "MRNEETED Foun BLERP pep Foumyy [ROBE Ww or 20 up shure snomaey we mand uw pau BWUET ep Bead uy youy ‘aq$aq9 Brendod ‘aqder ‘prise 8p Me SBT 95 oraojoo ea Bop 09 of amma “ana Th Fee bala aa, eect EPMENE 9c, eae © pdeoout es dun "nos r 0 a ‘eave es ovr ougye ep Foye o ATES ay Ys nmSezop Ip so quaroKMS Oia “HpLopENS ina Sruepeo =p stuourour 4 ‘amsianbso 8p 1 Tio Saat, 1) sp stuouou op uy ejuojoo “amatawhco ap We Ines ee ; “tuog@ uy suas ne-s ofeugTe 18 adax ayse woULaZA uy ‘nthusow ad ‘woydvou tfrpan ad andous he © aoyoateotapstarons Sqredoad 9p ouiors uy purpre ‘mmm e aumtiaga wong nated zone 2 ABUT 9p 8 oxttanoud 2p puedo 0 as9 ‘stusipo 3p perdoe std | BRED BataRsEE 20 LopaIMoIRAND w-ESOOLIOGNT SIEATDY wr oq ounur ajapeoz 9p among, 90 ye aBunfe soa na 1S yafuqsixe amy yoo | GOA MU op Sag onammser op o[oT nayeed aj-apumpjaood pared Bl sund af 29 Ce uated 8 asaqur soe no yUNpe am sforey~FayOO 1 Ty 1s LT “joes Taao3sta panSise 769 sopiGoq ayfoqso oundne 22 vo ‘PREY “dms wy) gredep wor Sure wep Qin bs epelond op wands oy Ho "Wor Rustad no aoojd FS 120 Tego TONg, tor Noruoroo moot ny vA Foxe glow areoys oO TRIN BA 32 op wip vuncauy 4d sums soupsue uted Wop ‘Toxoq. aseoumyp Papo @ son sive grea Hp aTeH UY akerwod oles wh ayepuroay yo oundop Egoorooad ngs [uunsep 1a Mqei "PL ac] “use ouds avourUL o 93597 Tuer (Ses Giky Toruoqoo [Neoiaay Rupuad qoyfns 1 dsp $US a1eOT, “aoge 6 pennbsop 9p nacis 10120 apoio 8 anuduso 01 2p amomonso ezosmu ae ecarepads ouiaye tuys ayworeo wots “wnfe 2s SUGTE wn] Tntey pukryunn area (ya's) TepSOE 'N.oud 9p weaiasqo 4s0y ® ars0q0 TER foyoo e sore Tear juoyoo Keyojeoe ojourgqe aximy vesnicynfosquy reztaoud no ypsy o-say eZapunaned Op dOf 905 T-ateo Teoqz0b ‘jira vo ‘yuroprypesp atfuraeur WuadeUed pos oyo wind EHS tae Hea a thar casa Herp to anys feo" 9p widorde joa wa “era garidep 2350 Bonawu uy pup remy -oideou 18 je auadnsomuy yf winogy eso, vareson'] Ehoprpkop oseBsel 8 lnInuwey ojesqy por oomapTeu mows nM creme oF SpuqTy “oja eaxd syojpmn. un puyse Ww tmpupe wp Ioy pRumd dogs omar un ‘dns uIP e-op qatar 98 seaman vy onp wT ve Sp hendosde your joo magdeo aids as-npujsoyd “prope ISGOS [-35 EDIE Ben gndandy e] 3 BIGUAy, 2s 90. ¥9e0 in fed um offeasssqo 9p jrndas ruturpin ad poyfnoyde oun —eanpomuy qezypar 3989 nd TU pup werd “tosns asvossuunu soy (wuyfids uy wa ‘ezecoNT 0 FEE Be Ted Reece nos wun apun yor fF afoast aon Uy yynfe o6 ote foord Md usfude 19 ardour” pinoysod svt amOqOO. Uy O89res) aTSUNATY T@HEPIUAA fIOIN{e NO yuRUyje aqsa ZMH ysovw ‘pusedap BUT ayse eyum gue aor soup af 99 wsoqeaw un ep yUNY 9p SMpax wins cae ey wuruojap of aie “padoavurwes O-sur bo neys ajeuiqye — ands jour we uma anp —— YUIeT ap IuoYs Uj HR IOYSO[OS 2150 of sOqo Sry “aou eso cojerooimniia eayeysofem nyued 2ieo ‘nypaun 3890 TaN pe Ness “Sqourqge vaueur feud WO eplO[eD 4p nd spar TUE we Teed uma tniotn uw oe ao tee ap aqouworTrer Uy “Yap'0 9p axeu Ur GHomuoswos ¢ guiodns nu aves wD nayued aysnut ‘areoymiera eq? ntOd diKo} ogo zeF yao “PGT PL TUM oz ET SP wi EMUE o oT PUNT Srraoter zoryp aqso ot Jep ‘ezvepowcouy af naw TeumMU ne aeo “Oy ela srs ar uoquve 9p Mequprzorg vosDImunsD ef sooons No puYsizar Brad Trmmuaqon Sie ad joo oise surnam op nes dna# ap yoyo we A TRImBHy pe 160 B aorifoq tmoeve ef Wuarsezar (eur wo “TouTOA TORE 3p aE BS Bebo aiduep epeaop ays0 “yz ad Wo op eqns op T-upUrUgTy Franco! Suifoq wp yereaas a{ 38 aprpsep of Boxy seul Tip macaqa apnsouun nap oso wyedog eHesmoUNTY “wumuaind aspen.t, TSuidooxe ‘gandturs ono ‘naveu: FUE oF ofuoUDe op qTaRIs FeR0R “DSSPR|sire albinele strfine coloniei se observa mai totdeauns, cazul aparitiei furtisagulul, Dar daci strdina ce ful limbel 0 picdturé de nectar te 0 dusmana, ci aduce ceva in Reversul medaliei : furtisagul Este drept, si bine de opus, cf albinele au $i picatele lor. Am fost nf Ia o stupind si dau un sfat. Stuparul plecase cu trei ind albinele au dat , Sa desteptat in ye mal putin popul ‘greu apiratoarele gut Her stroll mar goduad Ie urdinige, Seu lupiot * settatia aes uc, rup er skate spe erage ir aruete ae erage ly, up cee ig pet oe, aban seers aig uta eegon gu ee ss ees eats eae ea a shies, 95 oop ante fae once ie drat #2, Incercarea de a patrunde in stupi de cele mai multe ori nu ee ea aes sees Intr-o astfel de pozitie ele nu mai esteaptd ca o strain’ s& se apro- Me hockey yok prch petra cn 4 gsr hora oa te Henle viilor parfumete ale nectarul circumspect, cfutind si ‘slabe, cu © pack mai putin numeroas4 la urdi laceste situstii albinele hoate folosese alte maniere : se ageaz mai marginga scindurii de 2bor stind oarecum linistite pind cind unele paz- fe. Hoatele scot atun 0 pickturé de miere considerind c& 6 acolo nu se angajeazi pe écindura de zbor p: ures exterioara a stapul sceste nivalitoare, devine la tiecare zbor si mai mare, elici prada imy lor fae pe paznice s& nu le mai recunoasci, ‘tranemite mirosul stupului atacat, aga e pe cele ale ke Este 0 adevarati strategie ce 0 fa Numaral tru cd mierea ingerat nicele nu mai pet 4 acelagi mires, mod obisnuit ins& paznicele e1 dlandele mendibulare denumiti az de navalitoare, care au acum ficiad cash comond eu atacatoarele Prof, von Frisch a observat un aliel_de furtigag sf ml tndrtanet constind din atac direct: albinele hoate atacau eulepstoarcle ce ease up eu gusile line, asteptindueie chiar pe cindara de. for @ sts LObosit’ st oarecum dezarmati, each etuncl ind ore usa’ plind uate shes Indoale ehdomenul pentru e-si scoste seul, culegitoarea cadeans hoatel strinsaca din gusé, dupa care aoeasta, sitalé, I fe sboral spre stupul ei, in timp ce culegdtoaren intl cu pul ce Ica mal siovas i desaga gos — Dar cum pute distinge albinele hoafe de cele eare Iuereank normal? mi tntreabl ta dintre tnent spieuiton <= Jn pris tind trebuie observat felol eum aboard albinel : cele ce fuczeuat normal Aviniat in sus de’pe eeladura de zbor Sel au gusa goal Sint nevbite st se lase : Us pleloarelor Boafet este cea adunaté sub abdomen penirt a1 spr a cum vin acasi culogstoarele, pe cind cele normale pleaet in shor Plcionrele posterioae intinge de-a lungul abdomenulal, Bact prinde unt a resell abdomemul, epare ta gurao-pictburt de zindu-l pentru 30—50 minute. Hoajele se retrag vizind neputinta de a patrunde in stup. Se deschide apoi urdinigul putin, cit pot trece alatur! cele ale stupului atecat care au venit cu gusa pling, Jaturi, la ure fixeaz cu o plonezé 0 pinza de tifon, 7‘ANE To IOP op SATE aug WUE FMA TUS FUUUHOT ap ojeUITE ‘ayaas0] “RAepe-squy “oveoytta oAguttad Tao[fyu eI pUkd DsarETT " jozas ayps0B2 OyTNGyUE ys jod so axgUR UIGTe zedy amo 1B aver tmp ymnd op (esau ynop ‘wun 1 m ‘preapumd ap Tol efinede Ey gard epeasqaofe jeune nu aysayzford yy Pruojoo ome EUEZ “PULIGO} Tngndaouy ey ose as 20 apso no ayMsoTUT quis w} pwr ‘opodar sedsqp IPA UIp oy.sogo 18 ouNRG sfoUITE puID ‘ojsquaxdas PuN| Up JouUIEC [F Wo TP TWeagumd nuoss no yep o adeouy NU axofOIq TPID rptuojeo 1 91foj0—9 TPE “aodoiuy 15 8 ezgy ovarony ys aoynaide od yoo] 18 axed -nooasd 0 sojeuqie yp ede no auvzjranind yivosn o [$ Boamese 2g vadafay od your uu #8 azar no en njdum y8f : ump BT ynorypuos Kaya: uN Ne opeu “ITY 2 ReeA aes ap Tiyong ‘uuDT ap reBanNd “Hama : sueBruny alwys -qns onposyur es ares uy zozruunfe ypumuep Apwods{p wn ap yep Tawny Ie JopEsoyMeUE voNuaADd nayuEg asasopoy yaoqnoyde reicedop azet | pujmngz “yrigesoap grpainr o no qpurdspa ne-s epgeoe yam ‘sujet femgeU mMsIOD BOWED PY “wasp O Fe UMD AS four Mr Tuorpeag UMOY eoeye oy EE EMR (eure nes WO “puIdms ap vxdouie oyood os nu yuoiny ‘aueoymyupeugdaay oyeingr o o18 eo ase 408 your sep ‘yA ad for g—J ay pUIONpoU “otoyor one} 2}s0 1 B10af9p op 108 o Nd yeuizGe es osuepY va TY RUNTTAESG PULGTS epung aut {Se0Y “qIMSouBe ap oumes Bopyp yearesqooN qedyos ars0 spaur for wn ‘ampproyou wig “RaHNpoud 1700s 0460 69 ef BSCE BIE ‘mosuepy veer Ip yuROTAE ayuojoo o mpms nNUad snpe B aiv> UIT -2iq pingqnojde ap jeanansur ap PINOy preosard warmut PinosounD 91 "SoH
S-ar putea să vă placă și
It Ends with Us: A Novel
De la Everand
It Ends with Us: A Novel
Colleen Hoover
Evaluare: 4.5 din 5 stele
4.5/5 (5844)
The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life
De la Everand
Mark Manson
Evaluare: 4 din 5 stele
4/5 (5819)
The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense
De la Everand
The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense
Jeneva Rose
4/5 (1139)
Reviste
Podcast-uri
Partitură
The 7 Habits of Highly Effective People
De la Everand
Stephen R. Covey
4/5 (353)
The Art of War: A New Translation
De la Everand
The Art of War: A New Translation
Sun Tzu
4/5 (3045)
De la Everand
Mark Manson
4.5/5 (20108)
The Handmaid's Tale
De la Everand
The Handmaid's Tale
Margaret Atwood
4/5 (13282)
Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books
De la Everand
Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books
Jane Austen
4.5/5 (20479)
Remarkably Bright Creatures: A Novel
De la Everand
Remarkably Bright Creatures: A Novel
Shelby Van Pelt
4.5/5 (5787)
Good Omens: A Full Cast Production
De la Everand
Good Omens: A Full Cast Production
Neil Gaiman
4.5/5 (10972)
Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It
De la Everand
Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It
Chris Voss
4.5/5 (3313)
And Then There Were None
De la Everand
And Then There Were None
Agatha Christie
4.5/5 (9008)
The Hobbit
De la Everand
The Hobbit
J. R. R. Tolkien
4.5/5 (25285)
Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy
De la Everand
Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy
Stephen F. Kaufman
4/5 (3321)
Freakonomics Rev Ed
De la Everand
Freakonomics Rev Ed
Steven D. Levitt
4/5 (7879)
The Hobbit
De la Everand
The Hobbit
J. R. R. Tolkien
4.5/5 (24589)
The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition
De la Everand
The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition
Stephen R. Covey
4/5 (2487)
American Gods: The Tenth Anniversary Edition
De la Everand
American Gods: The Tenth Anniversary Edition
Neil Gaiman
4/5 (12956)
Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice
De la Everand
Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice
Stephen R. Covey
4/5 (2559)
How To Win Friends And Influence People
De la Everand
How To Win Friends And Influence People
Dale Carnegie
4.5/5 (6703)
Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution
De la Everand
Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution
Stephen R. Covey
4/5 (2508)
American Gods [TV Tie-In]: A Novel
De la Everand
American Gods [TV Tie-In]: A Novel
Neil Gaiman
4/5 (12556)
Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation
De la Everand
Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation
Stephen R. Covey
4/5 (2499)
De la Everand
Stephen R. Covey
4/5 (2572)
Good Omens
De la Everand
Good Omens
Neil Gaiman
4.5/5 (12072)
Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)
De la Everand
Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)
Emily Brontë
4/5 (9975)
The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander
De la Everand
The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander
Homer
4/5 (5734)

Stuparitul Nou

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Stuparitul Nou

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și