Test 1 Enumerati clasele sociale din Dacia Romana- Cetatenii romani, latinii, peregrinii, colonii,

sclavii.
1.2Comparati statutul juridic a cetatenilor romini si peregrini-Cetatenii romani aveau situatie
juridica asemanatoare cu a cetatenilor din Roma si beneficiau de drepturi politice si civile-ius
comercium, aveau drept de a incheia casatorii valabile dupa legile romane, si dreptul de a testa in
forma romana.Spre deosebire de romani peregrinii erau mai lezati in drepturi, situatia lor juridica
era reglementata de legea de organizare a provinciei si de edictele guvernatorilor. Ei nu
beneficiau de legi politice, iar de cele civiledoar cu particularitati specifice.
1.3 Argumentati aplicarea mai multor sisteme de drept referitor la statutul juridic a claselor
sociale. Odata ce Dacia a fost transformata in provincie romana pe teritoriul ei a inceput
aplicarea dreptului roman, si conform acestei conceptii fiecarei categorii de persoane ii
corespundeau anumite norme juridice. Drepturi depline aveau cetatenii romani, in relatiile dintre
cetateni de aplica dreptul civil. De ex latinii si peregrinii aveau statut juridic inferior neavind
drepturi depline. In 212 en a fost adoptat un edict prin care se acorda cetatenie tuturor
locuitorilor provinciilor cu exceptia peregrinilor deditici. Insa acest lucru na lichidat diferenta
dintre categoriile sociale si dupa aceasta era prezenta diferenta dintre izvoarele dreptului aplicat
in provincii.
2. 2.1 Identif ce acte normative se considerau legi locale ale Basarabiei si explicati in calitate de
izvoare ale carei ramura de drept urmau sa fie folosite actele normative considerate legi locale
au fost Manualul de legi a lui Donici, Hexabiblul lui Armenopol, Sobornicescul hrisov si
asezamintul privind infiintarea Basarabiei din 1818. Aplicarea acestor legi au fost ca izvor pentru
dreptul civil.
2.2 Stabiliti si clasificati modificarile ce au intervenit in cadrul izvoarelor de drept din Basarabia
in prima jumat a sec. 19- In sfera dr penal au fost aplicate legile Imperiului rus, si a intrat in
vigoare codul general Svod zaconov. Sa adoptat un nou cod penal care pune accent mai mult pe
cele mai grave infractiuni contra statului si se observa o restrictie pentru populatie. Daca e sa
comparam din perioada principatului Moldova si in prima jum a sec 19 observam ca in ambele
legislatii sunt prezente pedepsele discriminatorii. Aici are schimarea rolului privind legisl penala,
care in Modova cele mai grave infractiuni erau contra persoanei, iar in legislatia rusa era contra
statului.
2.3 Evaluati pozitia tarului rus fata de incercarile de codificare a legilor locale- dat fiind faptul ca
functiile de instanta de recurs pentru cauzele civile au fost remise senatului acesta trebuia sa se
calauzeasca de legile locale. Toate izvoarele au fost prezentate consiliului suprem si au cerut
traducerea in rusa a Manualului lui Donici si a Hexabibului. Acestea se aplicau pe larg insa nu
erau aplicate normele cu caracter penal. Toate acestea au dus la necesitatea de a codifica legile
locale. A fost formata o comisie de codificare ce aveau menirea de a sistematiza toate legile
principatelor moldova si valahia. Tarul rus sustinea mult codificarea legilor locale deoarece se
temea de influenta franceza.

Test 2
1.1 Descrieti reformele fiscale ale lui C. Mavrocordat Prin reforma sa fiscala s-a introdus o dare
fixa, pe cap de locuitor, perceputa in patru sferturi anuale si s-au desfiintat darile multiple. Sau
elab prevederi mai riguroase in materie fiscala ca sa asigure obligatiile fatsa de poarta si sa
consolodeze pozitia claselor privilegiate. Prin reforma administrativa a incercat lichidarea
abuzurilor de putere din partea reprezentantilor administratiei. Functionarii de stat au primit
leafa, iar la conducerea judetelor au fost numiti ispravnici. S-au redus dregatoriile, iar cele mai
multe titluri boieresti au ramas onorifice. Boierii au fost impartiti in mari (veliti) si de clasa a
doua (mazili). Prin reforma fiscala desfiineaz unele impozite indirecte i introduce o tax
general. i elibereaz pe rani dndu-le dreptul s se mute de pe o moie pe alta. Pe boieri i
recompenseaz printr-un anumit numr de scutelnici, care nu plteau bir dect boierului i de
scutirea de orice bir pentru visterie.
1.2 Explicati si argum scopurile urmarite de C,Mavroc prin introducerea postului de ispravnic. n
judee a numit ispravnici cu un rol judectoresc i administrativ foarte ntins. Ei erau numiti la
inscaunarea domnitorului din fostii mari dregatori odata cu numirea marilor dregatori. Scopul
reformei a fost intarirea autoritatii ispravnicului si intensificarea fata de puterea centrala. Ei
aveau obligatia de a explica locuitorilor masurile luate de domn, sa prezinte sistematic darile de
seama domnitorului in ceea ce priveste situatia in tinuturi. Deasemenea ispravnicilor li sa
incredintat atributia de a stringe darile pentru domnitor si constringerea populatiei la munci si
slujbe datorate domnitorului sau feudalilor.
1.3 Pripuneti propria evaluare a elementelor pozitive si negative a reformei adm si fiscale a lui
Mavrocordat- Reformele lui Mavr au avut tendinta pozitiva in toate sferele vietii. Anume prin
aceste reforme pune inceputurile de modernizare in domeniul administratiei locale. Incepe o
noua organizare administrative, apar noi functii care aveau de indepliniti scopuri in interesul tarii
acestia fiind salarizati. In materie fiscala a elaborat unele prevederi mai riguroase care care
pentru unele categorii a influentat cam negativ de exemplu introducerea impozitelor pentru
tarani, si sa consolidat doar pozitia claselor privilagiate. In general C,Mavr a fost un bun
diplomat. Scopul sau a fost de a imbunatati starea popotului, de a dezvolta cultura, de a
moderniza domeniul administratiei locale. S-a remarcat prin reformele pe care le-a introdus.
Dorinta de a reorganiza institutiile a exprimat-o in hrisovul publicat, in iulie 1742.
2.1 Enumerati fortele politice si sociale implicate in formarea RASSM-grupul de comunisti
de initiativa in frunte cu G.Cotovschi, populatia din raioanele de rasarit a nistrului, grupul de
initia tiva a lui Dic Dicescu.Biroul politic a CC.
2.2 Stabiliti activit realizare de fortele implicate in crearea RASSM si evidentiati scopul in
cadrul acestei activ- Deoarece in stinga nistrului locuiau 500-800 mii de locuitori grupul de
initiativa a comunistilor au inaintat o scrisoare Comitetului central initiativa de a forma o unitate
statala in componenta ucrainei. Biroul politic a examinat problema si a decis formarea RASSM,
insa procesul a fost tergiversat. Un rol important la jucat Dic Dicescu care prin activitatea sa
lupta pentru a nu se rusifica populatia si ai desparti de romini, sa fie lasata grafia latina, deci
lupta pentru cultura moldoveneasca. Organele sovietice au calificat aceste actiuni periculoase si
iau inlaturat orce activitate ce tinea de formarea RASSM fiindc ondamnat pe linie de partid. O
alta forta din acest proces au reprezentato un grup de tarani moldoveni care reprezentau
populatia din raioanele de rasarit de Nistru.
2.3 Argum existenta/inexistenta divergentelor dintre membrii grup de initiativa si organele de
partid si stat ucrainene si unionale privitor la formarea RASSM-divergente au aparut multe in
special intre organele sovietice si Dic Dicescu care lupta pentru limba si cultura moldoveneasca.
RASSM sa format mai mult din motive politice pentru a se demonstra ca puterea sovietica poate
rezolva problema nationala, dar scopul adevarat al puterii sovietice fiind deznationalizarea prin
crearea unei limbi aparte si izolarea populatiei din stinga nistrului de arealul limbii si culturii
romine. Ucraina la rindul ei a studiat formarea republ insa tergiversa procesul sub pretext ca
lipsesc datele.
2

Test 3
1.1 Enumerati Izvoarele dreptului in timpul dominatiei otomane- Printre izvoarele drept cel mai
vechi este legea tarii-dreptul cutumial. Pe linga el se dezvolta si legislatia domneasca, prin care
se modificau obiceiurile vechi domnitorii mentionind ca forma noua este o conformitate cu
obiceiul. Deoarece timp de 40 de ani au fost emise o serie de gramote cu continut similar ce se
refereau la dreptul penal si de procedura penala, aceste masuri legislative pot fi calificate ca o
reforma de 40 de ani in domeniile respective. Prin reforma sa stabilit un nou principiu a drept
penal moldovenesc feudal-principiul caracterului personal a raspunderii penale. Se intensifica
receptia dreptului romano-bizantin fiin copiate o serie de nomocanoane bizantine sa pravile
bisericesti.Cartea romineasca este alt izvor.Ea facea referinta la dreptul penal, aici pentru prima
data se pune problema cunoasterii legii.Mai tirziu a fost tiparita. Atita Cartea romineasca de
invatatura cit si Indreptaarea legii nu au abrogat celelalte izvoare de drept, dar sau aplicat
concomitent.
1.2 Comparati izvoarele de drept existente in timpul dominatiei otomane cu cele din perioada
regimului truco fanariot- atit in timpul dominatiei otomane cit si a celui turco fanariot continua
sa fie izvor dreptul cutumial precum si receptia din dreptul romano bizantin. In timpul reg turco
fanariot se intensifica legislatia domneasca prin hrisoave domnesti ce reglementau statutul juridic
a diferitor categorii sociale, administrative etc. I per domin otomane sa remacrat prin reforma
judiciara de 40 de ani iar in reg fanariot prin reformele lui C.MAvroc. , Manualui lui domici,
Praviliniceasca condica. Deci in per reg fanariot observam o evolutie mai ampla a izvoarelor de
drept.
1.3 Estimati importanta Reformei judiciare de 40 de ani prin intermediul hrisoavelor domnesti1588-1628 aceasta reforma constituie un izvor de drept, timp in care au fost facute numeroase
adoptari ale legislatiei domnesti. In urma eu statul a inceput sa promoveze o politica mai dura
comparativ cu perioadele anterioare. Deasemenea sa stabilit un nou principiu al dreptului penal
si anume principiul caracterului personal al raspunderii penale care se pastreaza si pina in
prezent. Sa inasprit pedeapsa asupra raufacatorilor, sa schimbat procedura de examinare a
infractiunii in justitie. Conform reformei cei mai periculosi infractori erau raufacatorii, care
protestau impotriva feudalilor prin incendierea jefuirea sau kiar omorul feudalilor. Sa schimbat si
procedura examinarii in justitie a infractiunii comise de un infractor. Se foloseste confruntarea.
2.1 Identificati structura Constitutiei din 1866 si enumer princip ce stau la baza ei-cuprindea 8
titluri cu 133 de articole. Consfintea principiile principiul guvernamintului reprezentativ,in sens
ca toate puterile statului emana de la natiune,principiul separarii puterilor. Puterea executive era
exercitata de domn si reprezentanta nationala,puterea executive era exerctata de domn cu
sprijinul ministrilor,puterea judecatoreasca revenea curtilor si tribunalelor,principiul suveranitatii
nationale,principiul supramatiei consitutie asupra celorlalte legi,principiul monarhiei eriditare in
persoana princepelui carol 1.
2.2 Comparati Statul dezvoltator al Conventiei de la PAris si Constitutiei din 1866 stab asem si
deoseb in: dreptul de initiativa legislativa, atributii domnesti, modul de adoptareAseman:ambele se bazau pe principiul separarii puterii in stat, puterea legislativa fiind exercitata
de catre domnitor si parlament in statutul dezvolt iar in constit de domnitor si reprezentanta
nationala. Stat Dezv a adoptat legi de admin locala, organizare judecatoreasca, coduri inar prin
constitutie acestea sau dezvoltat si sau modernizat. Deosebiri: in statutul dezvoltator initiativa
legislativa avea numai domnitorul, conform constitutiei puterea legislativa se exercita colectiv de
domn si de reprezentanta nationala. Conform stat de3zv populatia avea situatie mai precara
deoarece le erau impuse mai multe legi care ii nemultumeau, conform constitu dispare lipsa
dintre clase si da mai multe drepturi si libertati cetatenilor. Statute adoptat prin pleibisci
2.3 Argumentati insemnatatea Constit din 1866 pentru dezvoltarea ulterioara a RominieiConstituia din 1866 este prima constituie propriu-zis a Romniei, adoptat dup modelul
Constituiei Belgiei din 1831. Constituia a fost adoptat n timpul regelui Carol I , fiind cea mai
longeviv constituie i cea mai important realizare a regimului lui Carol I. Ea transforma
3

Romnia n monarhie constituional ereditar i prevedea principii democratice precum:

separarea puterilor n stat, responsabilitate ministerial, drepturi i liberti ceteneti, dar
meninea totodat votul cenzitar A fost prima constituie elaborat fr concurs strin i fr
aprobare extern, devenind un act de manifestare a independenei, fcnd abstracie de
suzeranitatea otoman i garania colectiv a celor 7 mari puteri, oferind totodat cadrul pentru
evoluia statului romn pe baze moderne i democratice.
Test 4
1.1Enumerati izvoarele de drept aplicate in Moldova si Valahia in epoca de tranzitie spre
perioada moderna- Sa aplicat dreptul cutumial de catre populatia romineasca si un drept creat
prin hotaririle Dietei si curtii de la viena. A avut loc sistematizarea izvoarelor de drept, sau
adoptat coduri de ramuri care erau facute referinte la codurile europene. Cel mai important izvor
a fost codul lui Calimah.
1.2 Evidentiati scopul incercarilor de modernizare a legislatiei in prima jum a sec 19modernizarea a avut loc prin sistematizarea izvoarelor de drept, adoptarea codurilor de ramura la
care se face legatura cu noile codificari europene. Prin modernizarii sa adoptat Codul lui
Calimah care era un adevarat cod civil in care erau prevederi ce tin de activitatea funciara,
drepturi asupra paminturilor si oboectelor, clasificatia persoanelor, dreptul de mostenire etc.
Codul era unul modern specializat pe ramura si a dus la suprimarea pluralismului de izvoare de
drept in domeniul dreptului civil. Odata cu dezvoltarea comertului codul avea si prevederi de
negot.Dreptul penal sa dezvoltat sub influenta conditiilor social economice. Deci se observa o
tentinta de dezvoltare in toate domeniile si aceste modernizari au fost bine venite pentru
dezvoltarea societatii.
1.3.Estimati importanta regulamentelor organice in formarea sist de organe centrale de
conducere-PUterea legislativa era in concordanta cu Adunarea obseeasca. Regulamentele
organice au indicat independenta tribunalelor si au fost limitate atributiile financiare fiind
suprimata camara domneasca. Sfatul domnesc cuprindea membri numiti de domn. Prin
regulamentul organic divanul a fost desfiintat si sa format Sfatul admin nistrativ. Tot
regulamentul prevedea infiintarea adunarii obstii extraordinare, iar ca organ legislativ era
adunarea obstii ordinara. Regul organic a infiintat ministerele, au reorganizat armata.
2.1 Numiti organele de autoadministrare a judetelor si oraselor din Basarabia conform
reformei admin din 1868.1871- guvernatorul si ispravnicii de judet.in orase sa creat duma si
uprave orasanesti ca organe elective.
2.2 Determ modul de formare si competenta organelor create prin reforma de zemstva si
urbana Basarabia a doua jum a sec 19- La sfirsit anu 1868 a fost emis un decret cu privire la
infiintarea organelor de zemstva in Basarabia: zemstva regionala si cele judetene. Alegerea
membrilor se facea la 3 congrese elective. a proprietarilor funciari, a electoratului orasanesc si
cel satesc. Ca reprezentanti ai zemstvelor marea majoritate erau nobili.De competenta lor tineau
chestiuni de interes local-comertul si industria locala, invatamint, ocrotirea sanatatii, asistenta
publica.Prin regulamentul urban din 1870 in orase sa format Duma si upravele ca organe
elective, .Uprava era alcat din 2 sau mai multi membri, prezidati de seful orasului. Aveau
atributii de amenajare a orasului, a pietelor si iarmaroacelor, dezvolt comertului, invatamintului,
ocrotirea sanatatii.
2.3Argumentati caracterul (limitat sau complet) reformei administr din Basarabia- La
general avea un caracter preponderent complet, reforma fiind creata cu scopul de a rezolva
problemele economice din regiune ca fondarea unei banci de zemstva, constructia de cai ferate
etc. Caracterul limitat se observa in zemstvele judetene deoarece predominau nobilii si acestia iti
infaptuiau intii de toate interesele proprii.

Test 5
1.1Descrieti atributiile lui Legatus Augusti propraetore si a adunarii provinciale-acesta era
guvernatorul celor trei dacii si avea atributii de ordin politic, militar, financiar judecatoresc.
Deasemenea avrea dreptul de a emite edicte, apoi mai tirziu putea face amendamente edictului
tip in baza dreptului provincial. Adunarea provinciala aveau atributii de a sustineinteresele
orasenilor, a provinciilor in fata autoritatilor imperiale, putea inainta plingeri impotriva
abuzurilor magistratilor din provincie.
1.2Stabiliti trasaturile reorganizarii admin efect in dacia romana si acopurile urmarite de
acestea-organizarea adm sa facut prin legea promulgata de Traian in anul 107. Pentru a tine sub
stapinire si a expoata teritoriul cucerit, romanii au colonizat Dacia cu elemente romane. a avea
conducere si aparare mai puternica aceasta a suferit multe reorganizari si dupa ultima
reorganizare aceasta a fost impartita in 3 unit admin care era condusa de guvernator. Deci
observam ca influentele romanilor erau mai puternice decit cele a dacilor.
1.3Estimati importanta modificarilor in domeniul administrativ si militar in cadrul Daciei
romane- daca analizam sistemul administrativ instaurat in Dacia dupa cucerirea romana
observam ca atit unitatea sist adm impus de autoritatileimperiale pentru toate provinciile romane
cit si mentinerea unor particularitati ingaduite intrun proces de sinteza au dat identitate proprie
sistemului administrativ din dacia romana. Dpdvd militar in Dacia erau 2 legiuiri si astfel
apararea provinciei era asigurata prin sistemul de valuri, drumuri si turnuri de observatie intarite
de romani.
2.1 Descrieti prevederile Codului muncii din 1922 referitor la contractul de munca si durata zile
ide munca-contractul de munca devine baza reglem relatiilor de munca.. Contr era incheiat intre
persoana si organele sindicale in care se indicau conditiile de munca si tarifele de salarizare.
Durata zilei de munca era de 6 ore.
2.2Comparati Exproprierea infaptuita de puterea sovietica cu cea realiz in baza Constit din 1923Consform constit din 1923 exproprierea era admisa numai pentru cauze de utilitae publica ,
proprietatea vind functie strict particulara indiferent de natura ei. Puterea sovietica a desfiintat
insa proprietatea privata prin exproprierea fortata fara despagubiri. Toate proprietatile au fost
declarate proprietate socialista.
2.3Argum opinia despre institutia infierii conform codului din 1918 si cel din 1926 si aratati care
din ele serveau interesele copiilor-Codul din 1918 interzicea infierea din motiv ca cei infiati
puteau sa fie folositi ca mina de munca si sa fie exploatati. ACest fapt a dus putin in impas statu;
deoarece nu le putea asigura tuturor orfaniloringrijire si educatie. Prin codul din 1926 infierea a
fost restabilita.

Test 6
1.1 Caracterizati izvoarele dreptului geto dac- goteodacii au cunoscut 2 izvoare-cutuma si
legea.La inceput cutuma a fost forma veche de manifestare a dreptului iar legea era inregistrarea
oficiala a obiceiurilor juridice.C utimpul apar reguli noi.Institutiile dreptului geto dac pot fi
reconstituite doar partial din motiv ca este foarte putina informatie. Cercetatorii presupun ca
odata cu intarirea statului geto dac avea loc si constituirea marii proprietati funciare.Dezv
econom a geto daciei necesita anumite norme privind obligatiile.Informatiile lasate in scrieri ne
arata caracterul religios a normelor juridice si legatura strinsa intre puterea politica si religioasa.
1.2Distingeti particularitatile procesului de creare a normelor noi la geto daci- Relat soiale a lor
erau reglem prin normed e conduita, si respectate de toti membrii societatii. O norma importanta
era juramintul, se folosea vendeta. Obiceiurile erau pastrate si transmise in forma orala
respectinduse in chip firesc. In relatiile de familie pozitia barbatului e mai presus , era cunoscuta
poligamia.
1.3 Apreciati valorile cele mai importante a geto dacilor aparate de normele penale-in domeniul
penal cele mai importante dispozitii vizau apararea statului si a proprietatii private. Se sanctionau
cu decapitare juramintul fals, adulterul, omorul. Unii autori au mentionat ca getii detestau legea
si isi aparau valorile si interesele prin forta si isi faceau singuri dreptatea.
2.1 Determ cauzele care au dus la elab si adoptarea Constitutiei RASSM din 1925- Cauza este ca
comisia constutionala se confrunta cu greutati , si ca sa treaca de aceste greutati N.Scripnic a
cerut ca sa se adopte constitutia.
2.2Comparati Constit RASSM din 1925 cu Const Rominiei din 1923-Constitutia din 1925 avea 7
capitole si nu se referea la drepturile si libertatile cetatenilor, ceea ce nu era comparabbil o
constitutie moderna. Constit rominiei garanta drepturile si libertatile-a presei, egalitatea tuturor
in fata legii. cuprindea 8 titluri si 138 de articole. Spre deosebire dea Rassm cea romineasca era
mai transparenta si avea regim democrat. Concluzie e ca , constitutiea romina avea un character
modern , cu o valoare mai mare a drepturilor si libertatilor , se spoate de zis ca era mai perfecta
decit a RASSM.
2.3Deduceti si argumetati principiile Constitutiei RASSM din 1925- 1.R.A.S.S.M . are buget de
stat si local .2.Are dreptul de a legifera independenta , referetor la comisariatele nealipite ,
comitetele executive comisariatele nu erau in subordine directa dar la cerere trebuiau sa
prezinte informatii si rapoarte, sa execute unele dispozitii. 3.RASSM are sistem complet de
organe centrale . comitetul executive central , congresul sovetilor .

Test 7
1.1 Definiti sistemele de drept din Dacia romana-cea mai superioara forma de drept o avea cel
roman care se aplica in domeniul dreptului civil, obligational, procedurile de judecata. Pe
linga dreptul roman sa tolerat si dreptul geto dac precum si normele de drept locale. 1
1.2 .2 Comparati regimul bunurilor pina si dupa anul 106 en pina in 10s exista atit proprietatea
privata cit si cea obsteasca. Obiectul proprietatii il constituia pamintul, sclavii. Roadele erau
libere si de ele beneficiuau cei care le cultivau. Dupa 106 en este propr provinciala si
quieritana.Dupa cucerireaDaciei cea mai mare parte a paminturilor lea revenit regelui iar
populatia putea avea numai drept de folosinta a pamintului. A aparut si proprietatea peregrina
asupra lucrurilor.
1.3 Ce drept a fost aplicat in dacia romana. Dupa cuceerirea de romani pe linga dreptul deto dac
a inceput aplicarea dreptului roman, conform caruia fiecarui cetatean i se aplica anumite norme
juridice.Cetatenii romani aveau drepturi politice si civile depline. Puteau face parte la legiuiri, de
a candida la magstratura, de a incheia acte juridice etc. Latinii aveau un statut juridic
inferior.Pentru peregrini se permitea aplicarea de ius gentium. Procedura de judecata era aceeasi
ca si in provinciile romane.Guvernatorul putea judeca singur sau putea transmite altui
judecator.In litigiile dintre roman si peregrin, peregrinul era considerat cetatean roman pe durata
procesului.
2.2 Apreciati caracterul si scopul prestatiilor obligatorii in munca-reprezentantii paturilor
instarite care deja fusesera expropriati li se stabilea obligator prestatia in munca, erau impusi sa
lucreze in domenii care nu aveau uneori legatura cu specialitatea lor, indiferent de vointa lor.
2.3 In legatura cu politica economica noua in republicire sovietice au fost adoptate coduri noi, la
fel si in cazul codului muncii.Prin noul cod sa stabilit ziua de lucru de 8 ore, prestatia obligatorie
de munca,
Relatati atributiile Consiliului Suprem a Basarabiei si evolutia lor-a fost creat in 1818 si era
ca organ supreme executive, judiciar si partial avind drept de initiative legislative., putea inainta
unele opinii despre schimbarea schimarea legii in Consiliul de stat a Imperiului Rus. Avea vot
hotaritor in afaceri legale de venit.Mai tirziu in 1828 a fost desfiintat.
Determ schimbarile intervenite in sist organelor centrale de conducere a Basarabiei intre
1813-1825-a fost format Consiliul suprem, care mai apoi a fost desfiintat si format Consiliul
Regional ca organ cosultativ.Sau creat dumele orasanesti.
Evaluati rolul Institutiei pentru conducerea regiunii Basarabia din 29 februarie 1828 in
evolutia sistemului organelor admin ale basarabiei-prin inlocuirea cu Institutia pu conducerea
regiunii Basarabia se preconiza in Basarabia aplicarea legilor rusesti la administrarea
guberniilor.Ca urmare Basarabia a fost arministrata de guvernatorul general al Novorosieisi al
\Basarabiei ce supraveghea activit tuturor institutiilor. Conducatorul guberniei se numea in
functie de imparat.
2.1Determ ideile de baza a codurilor familiei aplicate in RASSM-Prin codul din 1926 sa tinut sa
se realizeze egalitatea femeilor si barbatilor, incheierea si desfacerea casatoriei se efectua de
catre organelle de stat inlaturinduse biserica. Codul familiei a stabilit regimul comunitatii
bunurilor a sotilor in timpul casatoriei.
2.2 Comparati regimul bunurilor sotilor in baza Cod familiei din 1918 si a codului din 1926ambele coduri au tinut realizarea egalitatii femeilor si barbatilor. Codul din 1918 a stabilit
regimul separatiei bunurilor sotilor deoarece aceste bunuri impuse de puterea sovietica
proveneau doar din contractile de munca, sotia daca nu era aranjata pe contract nu dobindea
astfel de bunuri. Codul din 1926 a stabilit regimul de bunuri comun pentu soti in timpul
casatoriei.
Test 9 Fromarea Tarilor si a LEgii tarii
Determ factorii ce au contrib. la pastrarea identitatii latine a daco romanilor dupa retragerea
aureliana dupa retragerea aureliana pe terit Daciai continuau sa locuiasca populatia daco
romana. Sa pastrat identitatea deoarece existau asezarile romane la nord de dunare care aveau
7

misiunea de a apara Inperiul riman de barbari. Existenta obstii teritoriale cu sistemul sau de
norme sociale si juridice au pastrat identitatea etnica a populatiei daco romane. Orasele urmau sa
fie in continuare populate chiar si dupa retragerea legiuirii romane.
Stab formele de organizz a puterii in cadrul tarii rominesti-Organele centrale de conducere
erau : Sfatul cel mare-organ supreme de conducere format din reprezentantii obstii; Adunarea
juzilor-reunea sefii ostilor; Voievodul, cenazul In fruntea tarii se aflau conducatori politici si
aveau prerogative judecatoresti admin si militare.
Argum daca exista sau nu o perpetuare a vechilor norme geto dacice in Legea tarii.- da era
preezenta deoarece pe linga normele noi se aplicau si cele vechi a getodacilor sub forma de
obiceiuri. Au evoluat si normele cutumiale. Erau trasaturi commune in materie de institutie a
casatoriei si proproietatii.

Dreptul penal al RASSM

2.1 Determ categ de infract conform BAzelor leg penale-1) infract indreptate impotriva orinduirii
sovietice care tot odata erau considerate cele mai grave si2) toate celelalte infactiuni.
2.2 Stab reglem nedrepte pe care le continea legisl penala aplicata in RASSM- cetatenii care
aflinduse peste hotarele tarii erau considetari dusman iai statului si erau declarati in afara legii,
urmind sa fie impuscati in 24 de ore. Alta nedreptate era faprul ca pentru unele infractiuni nu kiar
grave ca de ex incalcarea operatiilor v alutare, falsificarea banilor se pedepsea cu moartea.
Formarea a osoboe sovisheanie era la fel o incalcare de oarece active acestui organ nu era reglem
de nici o lege.
2.3Explicati si argum atitud fata de legisl penala din RASSM si apreciati dacca ea a contribuit
sau nu la represiuni politice- prevederile C penal erau foarte dure. Populatia era tensionata si
aceste prevederi au dus la represiuni politice.Pentru diferite categorii de infractiuni persoanele
erau condamnate la deportate in Siberia, la munca silnica sau pedeapsa cu moartea. Represiile au
atins atit conducatorii cit si intelectualitatea, muncitorii si taranii. In raioanele Dubasari si
Grigoriopol oamenii au fost victimele represiilor. Anume prin represii se manifesta regimul
totalitar.
1.1 Enumerati reformele sociale ale lui C.Mavroc - Mai reusite au fost reformele care prevedeau
reorganizarea structurilor sociale. n anul 1741 C. Mavrocordat i-a repartizat pe boierii dregatori
dupa trei ranguri mare, mijlociu si mic. Fiecare boier, conform rangului, primea leafa din
vistieria statului. Leafa reprezenta o anumita cota-parte din suma impozitelor de stat acumulate.
n anul 1742 domnul C. Mavrocordat a legiferat printr-un asezamnt special aceasta categorie de
tarani, limitndu-le totodata numarul. El a stabilit pentru fiecare reprezentant al ierarhiei
boieresti, precum si pentru clerul nalt un numar fix de tarani scutelnici, eliberati de la plata
impozitelor pentru statcare, n schimbul darilor catre stat, erau obligati sa ndeplineasca presttii
n favoarea acestor persoane . n 1741 au fost reorganizate si starile militare slujitorii, calarasii,
majoritatea acestora fiind inclusi n categoria populatiei impozabile, ei sporind numarul taranilor
birnici Concomitent cu reorganizarea structurii interne a categoriilor sociale, domnul a ntreprins
si o serie de masuri n vederea consolidarii aparatul de stat central, ceea ce corespundea
necesitatilor acomodarii lui ulterioare la schimbarile, care aveau loc n viata sociala a tarii. n
primul rnd, a fost unificata si subordonata in mai mult puterii centrale administratia tinuturilor.
n fruntea fiecarui tinut erau numiti cte doi ispravnici, carora le reveneau functii administrative,
fiscale si judiciare .
1.2 Determinati cauzele si continutul reformei referitoare la taranii serbi Dupa instaurarea
dominatiei otomane se intareste dependenta taranilor fata de stat si feudali, acestia fiind in
continuare masa principala. Dupa tratatul moldo polon stramutarea taranilor devine conditionata
si in anii 80 a sec.6 taranii pierd dreptul de stramutare, iar in 1591-1595 incepe aservirea
taranilor. Prin reforma sociala taranii serbi au fost denumiti vecini in Mol.dova si rumini in Tara
Rimineasca.
1.3 Apreciati elementele moderne si medievale a reformei Sociale a lui MavrocordatTest 11
8

1.1 Identificati masurile caracter. a normelor ce reglementau proprietatea in legea tariiLegea tarii
facea diferentiere intre bunurile miscatoare si nemiscatoareSe cunostea proprietatea privata
(pamintul de linga casa) si publica(padurile apele etc).Odata cu extinderea suprafetelor de pamint
apare dreptul de protimisis ce prevedea in caz de instrainare a pamintului rudele avind drept
preferential de cumparare. La exercitarea dreptului de prioprietate erau prezente un sir de
obiceiuri.
1.2Comparati institutia mostenirii in legea tarii cu cea la geto daci In legea tarii Transmiterea
mostenirii era legala si testamentala.Se facea in forma verbala in prezenta rudelor. Daca nu era
testament mostenirea o capatau pers de grad 1 de rudenie-feciorii, mai apoi fratii, parintii sotului
nepotii de la frati. Fetele primeau doar zestre. Daca nu era nici un fel de mostenitor toate
bunurile treceau in fondul obstii. La geto daci mostenirea era facuta in familie pe cale verbala.
Feciorii puteau primi parte din averea parintelui.
1.3Explicati si argum opinia proprie referitoare la originea Legii tarii-sau format mai multe teorii
1. S-a afirmat originea pur romneasc a Legii rii -n timpul stpnirii romane n Dacia s-a
transmis dreptul roman i mentalitatea juridic roman, , facnd ca dreptul roman s se afle la
baza dreptului feudal.Se observa analogii ntre instituiile dreptului roman i cele ale dreptului
romnesc, n material persoanelor, bunurilor, succesiunilor i obligaiilor.2. S-a susinut originea
trac exemple precum proprietatea devlma, instituia nfririi, rspunderea colectiv, dreptul
de proteins, proba cu jurai i juramntul cu brazda 3. S-a afirmat originea daco-romano a
dreptului cutumiar romanesc.
2.1-Struct codului de procedura penala din 1865- era structurat in dispozitii preliminare, cartea
1-politia judiciara, cartea 2-despre judecata.
2.2Determ instantele de judecata si competenta lor conform CPP-Contraventiile se examinau de
Judecatoriile erau de plasa, delictele de tribunalele de judet iar crimele de Curtea de jurati.
Curtile cu juri erau compuse din presedinte, 2 membri si un juriu de 12 persoane. Curtea de
Casatie primea recursurile penale, casind hotaririle recuzate a unui tribunal sau a unei curti
trimetea spre rejudecare unei alte instante de acelasi grad
. 2.3 Apreciati importanta CPP in dezvolt drept proces penal modern-

Codul civil al RASSM

2.1 Determ cauzele pu care in primii ani a puterii aovietice ce considera ca legislatia civila nu e
necesara si actiunile intreprinse in acest scop-in RASSM se aplicau actele normative ale Ucrainei
si Un sovietice.Ca si in celelalte republici sovietice partidul comunistimpartaseau ideea ca dr
civil nu este necesr deoarece conceptia de baza a bolsevicilor era negarea propriet private care
era considerate de ei unica pricina a existentei expoatarii oamenilor.
2.3 Ce scopuri urmarea legislatia civila din RASSM cu privire la mostenire-in acea perioada a
fost desfiintata proprietatea private prin exproprierea fortata, toate proprietatile apartinund
statului. Pu a nu reinvia proprietatea private puterea sovietica a interzis transmiterea averii prin
mostenire mai maire de 10 mii de ruble.Averea ce trecea limita trecea in proprietatea statului.La
fel nu era permisa mostenirea averii pers straine ce nu erau mostenitori cinform legii.Sa stabilit
un impozit pu averea care trecea prin mostenire.
Test 14
1.3Exprimati propria opinie referitor la gravitatea pedepselor penale conform Legii Tarii si cum
se putea explica acest fapt- deci cum am mentionat anterior Legea Tarii prevedea o gama variata
de pedepse insa nu aveau grad inalt de pedeapsa.Marea majotitate a pedepselor constau in
aplicarea amenzii judiciare care se platea in vite si era socotita c ea mai grea pedeapsa ex: se
aplica pu omor, adultery, viol.Drept crima se socotea adulterul si nasterea copilului in afara
casatoriei. Infractiunile contra bisericii la feel se sanctionau cu amenda.Nu era prezenta pedeapsa
capitala, nici de mutilare ci cele pecpecuniare.

Formarea RASSM
2.1 Data locul si ce organ a decis formarea RASSM Comitetul executive central al ucrainei a
adoptat decizia desprea crearea RASSM la 12 octombrie 1924 si cuprindea 12 raioane
transnistrene.-Rbnita,Camencaa Dubasari Grigoriopot Tiraspol Balta Stavrov Ocna Rosie
Codima, Ananiev si Birzula.
2.2 Stab active realiz de fortele implicate in procesu lde creeare a RASSM si evidentiati cui ia
venit rolul hotaritor-Crearea acestei untitai moldoveneti a fost iniiat de Grigore Kotovski, dar
n scurt vreme a devenit un motiv de disput cuComisarul Poporului pentru Afaceri
Externe Gheorghi Cicerin, care considera nfiinarea acestei regiuni administrative ca prematur.
n plus, Cicerin considera c astfel se d o mn de ajutor "expansionismului ovinismului
romnesc". n schimb, Kotovski susinea c aceast nou republic ar fi propagat comunismul
n Basarabia nvecinat, existnd anse s aduc revoluia comunist n Romnia i chiar i
n Balcani. La nceput, pe 7 martie 1924, s-a decis luat decizia prudent de creare a unei regiuni
autonome moldoveneti n cadrul RSS Ucrainiene, dar pn n cele din urm punctul de vedere
al lui Kotovski a avut ctig de cauz i regiunea a fost ridicat la rangul de republic
autonom pe 12 octombrie.Inca o forta implicate care a jucat un rol important era si Dic Dicescu
lupta ca moldovenii sa nu fie separate de romini, socotea limba moldoveneasca calimba de
origine latine si era impotriva rusifiarii.
2.3 Exprimati paarerea despre soarta membrilor grupului de initiativa-Organele sovietice
considerau periculoasa pozitia membrilor grupului de initiative si a inceput sai critice din
motivul ca ei neaga originalitatea poporului moldovenesc fata de cel romin. Ei au fost inlaturati
de la orce activit legata de formarea RASSM si iau condamnat pe linie de partid. Grupul a fost
dizolvat iar unii membri au ajuns chiar jertfe a represiunilor staliniste.
2.1 Izvoarele dreptului penal in Rominia 1918-1939- codul penal din 1865.
2.2 Trasat dreptului penal romin din a doua jum a sec 19 incep sec 20 si a celui din rominia
interbelica, asemanari si deosebiri: in ambele perioade codul era structurat in trei parti. Pentru
prima data la sfir sec 19 incep sec 20 sa introdus un nou principiu de baza-legalitatea
incriminarii, nu continea pedeapsa cu moartea, pedepse corporale si de mutilare, era deci o lege
blinda in comparatie cu tarile europene in acele timpuri. Pentru crime se prevedea munca silnica
pe viatsa si pe termen.Asemanarea intre ele este si in cazut aplicarii pedepselor minorilor. Nici in
rominia interbelica nu se aplica pedeapsa cu moartea dar la munca silnica. Sau adoptat noi legi
penale ce aveau ca scop de sustinere a economiei prin masuri de combatere a speculei ilicite,
falsificatii marfurilor.Deci puteam concluziona ca in perioada interbelica are loc o inasprire a
dreptului penal
2.3 Legislatia penala din RSSM si din Rominia interbelica-care dintre ele proteja mai bine
persoana-spre deosebire de rominia interbelica dreptul penal al RSSM era cu mult mai dur. Aici
se aplicau pedepse dure, kiar cu moartea, declararea de dusman al poporului, expulzarea din tara,
cei care erau declarati dusmani ai poporului erau imuscati in 24 de ore. Deci putem afirma ca
codul penal a rominiei in perioada interbelica proteja mai bine persoana, codul penal reiesea din
responsabilitatea penala pentru vina si individualiza pedeapsa.
Test 16 Explicati rolul obstii in procedura judiciara conform Legii tarii-obstea avea un rol
important deoarece instanta oamenilor buni care faceau parte din ea participau la procesul de
judecata si era organul suprem de reglementare obisnuelnica si de judecata de apel.
Comparati institutia juramintului in legea tarii si la geto daci- atit in legea tarii cit si la geto daci
juramintul este prezent ca un obiccei, mai ales in institutia obligatiilor-la desfasurarea a careva
activitati, la incheierea contractelor.La geto daci juramintul fals putea sanctionat chiar si cu
pedeapsa capitala. In legea tarii juramintul ca de ex cu brazda de cap sau pe cap de berbec erau
socotite ca probe.
2.1Identif factorii ce impuneau necesitatea unificarii legislative in domeniul dr civil si metodele
de infaptuire-problema unificarii legislative necesita timp din cauza complexitatii relatiilor
reglementate de legislatia civila si izvoarele de drept. In Basarabia se aplicau legile locale iar in
10

Transilvania si Bucovina legislatia civila austriaca. Deci aceasta variatie de legi si cpduri a dus la
necesitatea crearii normelor speciale la acel moment, cu reglementari si modificari noi.
2.2Determ reglem juridice noi din Rominia interbelica referitoare la contracte-in aceasta
perioada contractele au suferit modificari, si era tratat ca translativ de proprietate. Pentru evitarea
consecintelor negative sa recurs la vinzarea bunurilor fara transferul drept de proprietate. Se
aplica pe larg contractul de consignatie, reglementat de codul de comert si care nu ducea la
dobindirea dr de proprietate asupra bunurilor puse la dispozitia cumparatorului.
2.3Explicati caracterul unificarii legislatiei civile in rominia interbelica si cea a RSSM din
1940. Regimul juridic a claselor sociale privilegiate in Moldova si Valahia sec4 mijl sec 6
1.1Relatati privilegiile boierilor in moldova si valahia sec4-mijl sec 6-boierimea sa format
partial din vechii nobilimi, cneji, juni deasemenea si din slugile domnesti. Erau o clasa
privilegiata impartita in mari si mici in dependenta de proprietatea funciara
detinuta.Dispuneau de imunitate fiscala si aveau drept de jurisdictie exceptionala
domneasca, participau la viata politica in special prin sfatul domnesc.
. 2.3Propuneti o explicatie proprie a evolutiei de la egalitatea persoanelor conform LEgii tarii la
privilegiile de dupa constituirea statelor moldova si Valahia-Legea tarii era un sistem normativ
elementar, ce reglementa relatiile dintre mewmbrii obstii, avind un caracter unitar dupa continut
acesta oferea conditii social economice si politice asemanatoare pentru toti membrii.Marea
majoritate a populatiei o formau taranii, inegalitatea sociala era recunoscuta public insa nu era
asa accentuata ca in Moldova si Valahia. Aici capacitatea juridica a persoanei era diferentiata in
functie de categoria sociala, origine etnica. Are loc desfiintarea categ sociale ca cenji, juni si sa
format boierimea. Se observa implicarea mai aprofundata a statului in viata tuturor categoriilor
sociale.
1.1deter izv. drept in Basarabia-Ca izvoare a dreptului in Basarabia au fost legile locale prin
care se recomnda solutionarea litigiilor civile in baza obiceiului pamintului
1.2 comparati reforma judecat din Romania si Basarabia ..asemanari si deosebiri Efectuarea
reformei judecatoresti in Basarabia a fost determinate de neconcordanta dintre prevederile
normative locale si noile conditii socioeconomic de dezvolatre a regiunii.Reforma
judecatoreasca desi a avut scop sa modernizeze sistemul judecatoresc si a principiilor de
realizare a justitiei a pastrat si elemente feudale ale perioadei precedente. In ce priveste reforma
judecatoreasca din Romania ,au fost pastrate instantele judecatoresti romanesti, organizate in
baza reformei lui Cuza , reform ace s a sprijinit pe principiile democratice europene.
1.3 evaluati importanta reformei judiciare in evolutia drept in Basarabia Importanta
reformei judecatorestii in sistemul dreptului in Basarabia se evidentiaza prin faptul ca o data cu
implementarea ei s au format 2 tipuri de insatnte judecatoresti: judecatorii generale si locale
astfel cele generale examinau cauzele civile si cele penale care nu puteau fi examinate de
judecatoria d eimpacare .organele locale,adica judecatoriile de impacare solutionau doar
cazuele cu character patrimonial .In aceasta perioada reforma judecatoreasca a prevazut si
reorganizarea procuraturii si totodata prin reforma s a introdus administrarea libera a probelor
in conformitate cu convingerile judecatotului.ca probe se foloseau: marturiile, inscrisurile..De
remarcat este faptul ca cu toate ca reforma judecatoreasca avea prea multe limitary ,totusi a
constituit un progress al perioadei date.
2.3 Propuneti o exlicatie proprie a evolutiei Marii adunari a tarii din per precedenta si dupa inst
statelor medievale rominesti adunarea tarii in perioada medieval a avut un aspect de dezvoltare ,
deoarece reprezinta interesle domnit si structura societatii feudale pe cind in perioada Daciei
roamne ea reprezenta interesle stapinilor de sclavi, avea grija de cultul familiei imperial , avea
drept sa elibereze de sclavie si acorda cetatenie . venind la idea dezvoltarii statului ne dam bine
seama ca trebuia sa avanseze si organelle central de conducere.
Test 19
Evolutia dr real si succesorial sec 4 mijl sec 6 1.1 determ schimbarile intervenite in institutia
proprietatii in Moldova si Valahia pina la instaurarea dominatiei otomane Dreptul de proprietate
11

era diversificat,deosebindu-se prin continutul sau si prin categoriile sociale din care faceau parte
acei carora le apartinea proprietatea.precum: proprietatea domneasca aceasta caracterizinduse
prin faptul ca domnitorul avea dreptul asupra paminturilor tarii. Proprietatea boiereasca- s a
format prin mostenire si donatie domneasca . Proprietatea bisericeasca a provenit din donatii
domnesti si particulare.
1.2 comparati drept de mostenire conform legii tarii si in epoca de pina la dominatia otomana
..asem. si deosbiri Se cunoasteau 2 forme de transmitere a mostenirii :tesatmentara si
legala.Testamentul se face ape cale verbal in cadrul rudelor. in legea tarii se cunosteau 4 clase de
mostenitori legali: feciorii,parintii sotului ,nepotii d ela frate.
Test 20 Izvoarele de drept in Moldova si Valahia
Enumerati si caracteriz oizv de drept 16teoria clasica deosebeste izvoare scrise si nescrise. In
tarile romine erau 2 izvoare formale-cutuma si legea.Dreptul a avut mai mult forma unui drrept
cutumial. Cutuma ca izvor de drepteste inferioara dreptului scris, fiind neprecisa, si mai greu de
cunoscut. Apare un noi izvor de drept-legislatia domneasca, gramotele cancelariei si hrisoavele
domnesti.Deasemenea ca izvoare de drept sa receptionat dreptul romano bizantin. Un alt izvor o
reprezinta tratatele internationale cele mai multe fiind incheiate cu Polonia si Ungaria.Unele
clauze a tratatelor contineau reglementari juridice in zonele de frontiera si erau folosite pentru
solutionare a careva conflicte.Un tratat important a fost cel moldo polon din 1519.
Determ si caract domeniul in care sa manifestat mai mult influenta legislatiei byzantine asupra
drepr rominesc- Dreptul romano bizantin a fost ca izvor de drept. In acea perioada sau cunoscut
carti laice si religioase. Incepe raspindirea nomocanoanelor byzantine care erau colectii oficiale
cu legi bisericesti si legi de stat. A avut o larga raspindire Sintagma lui Matei Vlastaries, notar
din salonic care continea norme de drept canonic si civil, penal si de procedura. Ce izvor Legea
sau obiceiul avea rol mai amre in domen drept civil-atit legea cit si obiceiul erau utilizate in acea
perioada. De ex . Forma de incheiere a contractelor era cea verbala, in caz cind obiect al
contractului era pamintul sau holopii ca se incheia un act in scris care era semnat de catre parti in
prezenta domnitorului sau a sfatului domnesc.In institutia casatoriei socotirea legitima era facuta
de catre biserica si deci se pastra obiceiul. Mostenirea era transmisa atit conform legii scrise cit si
obiceiului, mai mul predomina obiceiul-pe limba de moarte. Dreptul constitutional in Rominia in
a doua jum a sec 19 incep se 20
2.1 Mentionati 2 acte normative constitutionale adoptate inainte de Constit din 1866-statutul
dezvoltator si legea electorala.
Rest 21 Reformele judiciare a lui Mavrocordat
1.1 Sa nu vina omul cu orce potlogarie la divan- aceasta exprima reforma judiciara de a crea
institutia de judecatorii. Toate dosarele trebuiau examinate in tinut iar divanul sa fie doar ca
instanta de apel sis a judece doar cele mai mai infractiuni.
1.2 Determ reglem noi din domeniul procedurii introduse- Deci Toate dosarele trebuiau
examinate in tinut iar divanul sa fie doar ca instanta de apel sis a judece doar cele mai mai
infractiuni. A creat judecatorii cu judecatori de profesie salarizati de stat numind cite 2 judecatori
pe linga fiecare ispravnicie. Sa incercat separarea puterii judecatoresti si executive.
1.3 Apreciati elementele modernizatoare a reformei judiciare- odata cu reforma lui au aparut
unele skimbari in domeniul justitiei., avind drept scop unele modernizari precum si ducerea
proceselor in scris. A incerca tsa modernizeze sistemul de judecatorii. El a stabilit ca majoritatea
dosarelor sa fie examinate in tinut, iar divanul sa fie mai mult ca istanta de apel si sa judece cele
mai periculoase crime. El a incercat sa creeze institutia moderna de judecatori de profesie
salarizati de stat, sa incercat separarea puterii judecatoresti si executive. Fiecare ispravnic avea
cite 2 exemplare de registre in care se inscriau procesele de judecata si se prezentau lunar la
imparat. Astfel se punea problema reevaluarii probelor si importantei lor. Deciziile judecatoresti
devin mai maple si argumentate. Mavricordat insista asupra trecerii prin toate etapele procesului.
Dreptul Civil a Rominiei 1918-1939
2.1 Identif factorii ce impuneau necesitatea unificarii legislative in domeniul dr civil si metodele
de infaptuire-problema unificarii legislative necesita timp din cauza complexitatii relatiilor
12

reglementate de legislatia civila si izvoarele de drept. In Basarabia se aplicau legile locale iar in
Transilvania si Bucovina legislatia civila austriaca. Deci aceasta variatie de legi si cpduri a dus la
necesitatea crearii normelor speciale la acel moment, cu reglementari si modificari noi.
2.2 Determ reglem juridice noi din Rominia interbelica referitoare la contracte-in aceasta
perioada contractele au suferit modificari, si era tratat ca translativ de proprietate. Pentru evitarea
consecintelor negative sa recurs la vinzarea bunurilor fara transferul drept de proprietate. Se
aplica pe larg contractul de consignatie, reglementat de codul de comert si care nu ducea la
dobindirea dr de proprietate asupra bunurilor puse la dispozitia cumparatorului.
2.3 Opinia proprie asupra faptului daca legislatia muncii din Rominia Interbelica asigura sau nu
drept cetatenilor la munca si ocrotire sociala-dreptul la munca era asigurat si in acest caz in 1930
a fost adoptata legea despre proteguirea numcii indigene ce nu permitea exercitarea de straini a
vreounei profesii fara autorizatia ministerului muncii. Cota persoanelor romine angajate in cinpul
muncii era de pest 80 %.Era legea ce reglementa conflictele de interese, prevedea dreptul la
greva cu revendecari economice.Salariatilor li se garanta salariul din patrimonial patronului.
Legea din 1933 a stabilit asigurari in caz de boala, maternitate deces, accidente etc. Legea se
aplica in toate sferede-comerciale, industrie. Fondul de asigur sociale era realizat prin cotizatii.
Deci ambele sfere asigurau drepturile cetatenilor.
Test 22 Dreptul penal in Moldova Si valahia
1.1enum pedepsele penale aplicate infractiunile contra statului se pedepseau cu pedeapsa capital,
cu amenda si cu confiscarea averii. infractiunile contra justitiei : neexecutarea unei hotariri
judecatoresti se pedepsea cu o amenda numita osluh.Cel care depunea o amrturie falsa numita
strimba se aplica pedeapsa fierului inrosit pe obraz. Infractiuni contra vietii: fiind omorul ,se
pedepsea cu pedeapsa capital sau recompsensa familiei celui omorit.Patricodul era considerate o
infractiune deosebit de grava si se pedepsea prin arderea de viu. Infractiuni contra proprietatii se
pedpseau cu amenzi ,pedepse corporale chiar si cu moartea. Infractiunile precum:
seductia,adulterul sotiei,nasterea unui copil de catre o femeie necasatorita pedepsele erau
sanctionate atiti de biserica cit si de pedepse penale. Infractiuni contra religie :pentru asemenea
infractiuni se pedepsea cu moartea sau exilul.
1.2. determ infrac noi din aceasta epoca care nu existau in legea tarii. infractiunile noi apartute in
aceasta perioada sunt: infractiunile contra statului,infractiuni contra administratiei si justitiei. Din
infractiunile contra statului faceau parte: -inalta tradare-viclenie,viclesug,Subiectii ai acestor
infractiuni erau de obicei boierii care incalcau juramintul de creinta dat domnitorului de la
tron .Facind in asa fel ca pe acesta sa l detroneze sis a fie inscaunat alt domn. -sudalma-insultarea
domnitorului -osluh-neascultarea de poruncile domnesti din infractiunile contra justitiei faceau
parte :- neascultarea neexecutarea unei hotariri judecatoresti. -juramintul mincinos marturie
strimba.
1.3.corelatia dintre gravitatia infractiunii si asprimea pedepsei. toate infrac trebuie supuse unor
pedepse ce deriva din caracterul faptei. fapta fiind una mai legera ,mai diminuanta atrage dupa
sine si o pedeapsa mai usoara.La rindul lor infrac grave si deosebit de grave sunt pedepsite ca
aatre cu o pedeapsa maxima si mult mai grea. astfel fiind savirsita o infrac de tip lejer cum ar fi:
neascultarea ,neexecutarea unei hotariri folosirea unui limbaj neadecvat intr un loc public ar
atrage dupa sine o pedeapsa ca amenda , munca neremunerata ,s.a pe cind infract grave cum ar fi:
omorul ,tilharia ,rapirea ,violul,vatamarea integritatii corporale etc atrag dupa sine si pedepse ca:
privarea de liberatate in unele cazuri chiar si cu moartea.
1.3 Dreptul de procedura civila si penala in Rominia 1918-1939 2.1 Determ inst judecat ce
solutionau litigiile civile si cele ce judecau princip penale. 1instantele judec care solutionau
litigiile locale era: -judecatoriile locale ubane si rurale , tribunal, de judet ca instante mixte
de fond si de apel -curtiel cu jurati care existau pe linga fiecare tribunal - curtiele de apel -inalta curte de casatie si justitie insatnta suprema cu competent general in recurs , compusa
din 3 sectiuni:una judecat cauzele civile ,2a cele penale si a 3a administrative , comerciale si
cele de interes.
13

2.2 Determ regl noi din momen dr procedural Romin 1918 in ceea ce priveste proced penala noul
cod a preluat numeroase dispozitii dinc el anterior .codul de procedura penalist a adoptat
sistemul; procedural mixt pt prima faza a procesului s a pastrat caracterul inkizitorial , iar
judecata propriu zisa era guvernata de pricinile procedurii acuzatoriale. Actiunea penala prin acre
s efacea acuzarea se incepea de catre Ministrul public. Acuzarea era guvernata de urmatoarele
principia: obiectivitatii, publicitatii, individualitatiii, revocabilitatii. Rolul decisive in faza de
judecata ii revenea judecatorului . caile de atac ale hotaririi judecatoresti erau: opozitia , apelul,
recursul si revezuirea. nou in procedura civila a fost legea de unificare legislative . prin aceasta
lege s a realizat o anumita unificare in material procedurii civile.
2.3 Eval procesul de unificare legislative . procesul de unificare legislative a oferit un mers mai
rapid a procedurii civile. Cele mai importantae institutii ale drept procesual civil au fost:
competent ,actiunea in justitie, organizarea dezbaterilor , probele , hotarirea judecatoreasca ,
caile de atac , executia silita. Legea din 25 a simplicat o serie de forme procedural si a micsorat
unele termene. Astfel a fost simplificata procedura de intenatre a actiunii in justitie. numarul de
exemplare ale actiunii reclamantului in judecata urma sa fie conform cu nr partilor in process si
un exemplar pt instant .actiunea urma sa cuprinda pretentiile reclamantului si probele . piritul era
obligat ca in timp de 30 zile sa depuna in instant o intimpinare scris , tot in atitea exemplare cas I
actiunea .i intimpinare piritul urma sa aduca contrargumente si contradovezi. in judecata d
efond ,codul a urmarit rolul judecatorului aferindu I dreptul sa puna intrebari din ofciu. caile de
atac erau ordinare si extraordinare .apelul era o cale ordinara de atac , termenul de apel fiind
redus de la 30 la 15 zile . a fost desfiintata opozitia. Recursul era calea de atac impotriva
hotaririlor date in apel sau in prima si ultima instant , era de competent curtea de casatie.
Test 24 Organizarea de stat pina la instaur domin otomane sec- mijl sec 6
1.2 Comparati atributiile sfatului domnesc si a marii adunari a tarii- Domnul era asistat si
consultat de sfatul domnesc, ce era alcat din marii boieri si marii proprietati funciari.Ei erau in
numar de 15-33 membri si contrasemnau actele domnitorului, fiind nedespartiti de domnitor.In
cazuri importante se convoca Adunarea Tarii-care era un organ reprezentativ fiind o prelungire a
sfatului mare al tarilor din perioada anterioara compus din reprezentantii diferitor clase sociale.In
mod obligatoriu erau boierii si duhovnicimea.Aceasta adunare examina chestiuni import ca
alegerea domnului sau care cereau o larga responsabilitate ca plata tributului, razboi si pace.
1.3 Propuneti o explicatie proprie a evol Marii adunari adunarea tarii in perioada medieval a avut
un aspect de dezvoltare , deoarece reprezinta interesle domnit si structura societatii feudale pe
cind in perioada Daciei roamne ea reprezenta interesle stapinilor de sclavi, avea grija de cultul
familiei imperial , avea drept sa elibereze de sclavie si acorda cetatenie . venind la idea
dezvoltarii statului ne dam bine seama ca trebuia sa avanseze si organelle central de conducere.
Dreptul Civil a Rominiei 1918-1939
2.1 Factorii ce impuneau necesit unif legisl -factorii care au impus necesitatea unificarii
legislative in dreptul civil au fost : consiti juridical a persoanelor astfel atemindu-se inegalitatea
dintre barbate si femei . prin legea contrcatelor de munca din 1929 femia a obtinut drept de a
inkeea contracte de munca , de a primi singura salariul , de a beneficia de el fara aa avea nevoie
de autorizatia sotului sau a reprezentantului sau legal. au intervenit schimbari in material
persaonelor juridice: de drept public , faras cop lucrative, societatii si asociati care erau
reglementate de Codul Comercial. Ele putea exercita nuami acele activitati care erau necesare pt
a si realize scopul. schimbari au intervenit si in insitutia proprietatii astfel proprietatea avea o
fuinctie publica . s a infaptuit si reforma agrara printr o serie de legi.
2.2 Det Reglem jurid noi in Rominia .. statele med rom- au survenit o serie de noi reglementari
in domeniul abligatiunilor , statul intervenind in ami multe contracte. In interesul burgheziei si
mosierilor sattul a extins sfera bunurilor care puteau fi marite de catre creditori. Deoarce
dobinzile erau destul d emari , ceea ce conducea la nemultumiri , sfatul a incercat sa micsorezwe
dobinzile . taranii ce nu puteau sa plateasca datoriile statul a pus la dispozitia creditorilor bugetul
14

sattului. Pin ala totala achiatre a taranilor fata de stat , proprietatea lor era sub regim de
restrictive. au intervenit modificari si in contractual de vinzare-cumparare , anulindu-se
caracterul translativ de proprietate . vinzatea bunurilor a inceput sa fie facuta fara transfer de
proprietate.
2.3 Daca legisl muncii si nRom interbelica asig sau nu drept cetat legislatia muncii in Romania
interbelica asigura dreptul cetatenilro la munca deoarece: in pimul rind s a stabilit durata zilei de
munca de 8 ore pe zi si 48 pe saptamina , depasirea se facea in cazuri exceptionale de urgenta . s
a stabilit virsta minima de admitere a minorilor la munca -14 ani si in cazuri exceptionale pt
munca de noapte -16 ani. pt femei s a interzis munca de noapte si in conditii grele. Femeile
beneficiau de concediu de materniatte si 6 saptamini dupa nastere . insa foaret multe incalcari si
nerespectari iau redus din eficienta.
Test 25
1.2Depistati elementele romane si geto dacice in reglementarea obligatiunilor conform Legii tarii
-Ca si la romani, si in Legea tarii contractele au fost principalul izvor de obligatii. In dreptul
nostru feudal cele mai multe dintre contracte poarta aceleasi denumiri ca si in dreptul modern.
Daca insa in dreptul roman dispunem de criterii sigure pentru a distinge intre contractele reale,
contractele consensuale si contractele nenumite, Legea tarii nu ofera asemenea criterii. Cele mai
amanuntite reglementari ale Legii tarii au in vedere contractul de vanzare-cumparare. . In
virtutea dreptului de protimis, daca se instraina un teren din hotarul obstii, era necesar
consimtamantul tuturor membrilor obstii. Acest element de drept vine la fel de la romani.Ca si la
geto daci este present juramintul ca obiect al obligatiilor.
1.3Argumentati parerea proprie referitor la cauzele pentru care conform legii tarii raspunderea
pentru neexecutarea obligatiilor nu greva persoana-deoarece in legea tarii cea mai mare
importanta la incheierea contractelor o avea buna credinta obligatiile grevau numai averea nu si
persoana. Obligatiile se rasfringeau doar asupra averii si nimeni nu putea fi transformat in rob
pentru datorii.Deci persoana care traia dupa legea tarii nu putea fi transformat un om in rob.
Dreptul penal al Rominiei 1918-1939
2.1 Determ izvoarele dr penal-Codul penal din 1865
2.2 Trasat dreptului penal romin din a doua jum a sec 19 incep sec 20 si a celui din rominia
interbelica, asemanari si deosebiri: in ambele perioade codul era structurat in trei parti.
Pentru prima data la sfir sec 19 incep sec 20 sa introdus un nou principiu de baza-legalitatea
incriminarii, nu continea pedeapsa cu moartea, pedepse corporale si de mutilare, era deci o
lege blinda in comparatie cu tarile europene in acele timpuri. Pentru crime se prevedea
munca silnica pe viatsa si pe termen.Asemanarea intre ele este si in cazut aplicarii pedepselor
minorilor. Nici in rominia interbelica nu se aplica pedeapsa cu moartea dar la munca silnica.
Sau adoptat noi legi penale ce aveau ca scop de sustinere a economiei prin masuri de
combatere a speculei ilicite, falsificatii marfurilor.Deci puteam concluziona ca in perioada
interbelica are loc o inasprire a dreptului penal
2.3 Legislatia penala din RSSM si din Rominia interbelica-care dintre ele proteja mai bine
persoana-spre deosebire de rominia interbelica dreptul penal al RSSM era cu mult mai dur. Aici
se aplicau pedepse dure, kiar cu moartea, declararea de dusman al poporului, expulzarea din tara,
cei care erau declarati dusmani ai poporului erau imuscati in 24 de ore. Deci putem afirma ca
codul penal a rominiei in perioada interbelica proteja mai bine persoana, codul penal reiesea din
responsabilitatea penala pentru vina si individualiza pedeapsa.

15