Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Raspunderea Interrwgawrgawrnationala A ST
Raspunderea Interrwgawrgawrnationala A ST
un grup de state;
comunitatea internationala in
ansamblul sau
materiala; sau
morala
Dauna materiala se refera la daune cauzate bunurilor sau altor interese ale
statului victima ori nationalilor sai (in cadrul protectiei diplomatice), care pot fi
cuantificabile.
Daunele morale pot include situatii de afectare a presti-giului, onoarei sau
demnitatii statului victima ori suferinte provocate unor persoane (acestea uneori pot
sa nu fie cuantificabile).
direct
Prejudiciul poate fi
mediat
Repararea prejudiciului se
poate infaptui printruna din urmatoarele trei forme:
restituirea in natura
(restitutio in integrum);
prin echivalent (despagubiri);
satisfactia
1) Restituirea in natura (restitutio in integrum), specifica daunelor materiale,
urmareste restabilirea lucrurilor in situatia ante-rioara producerii faptului ilicit, ca si
cand acesta nu s-ar fi produs (ex. restituirea unei nave sechestrate ilegal, repararea
localului unei ambasade, curatirea unei ape transfrontiera poluata etc.)
2) Repararea prin echivalent (despagubiri); se poate aplica si daunelor
morale.
prejudiciului suferit
(damnum emergens), cat si
castigul nerealizat
(lucrum cessans)
3) Satisfactia, specifica daunelor morale, consta in exprimarea de scuze,
onoruri aduse steagului lezat, pedepsirea persoanelor vinovate, declararea
caracterului ilicit al faptului de catre un tribunal sau curte, dar nu trebuie sa duca la
umilirea statului responsabil.
1.2. Prevenirea
periculoase
prejudiciilor
transfrontiera
cauzate
de
nu sunt interzise de
activitati
dreptul international
activitatilor care intrunesc
cumulativ doua conditii
semnificative urmatoarele:
Statutele tribunalelor de la Nurenberg si Tokio, consti-tuite, in 1945,
respectiv 1946 pentru pedepsirea principalilor criminali de razboi germani si japonezi
au dat primele definitii pentru trei categorii de crime: crime contra pacii (legate de
notiunea de agresiune, a carei definitie a fost data si prin rezolutia Adunarii Generale
a ONU nr. 3314/1974), crime de razboi si crime impotriva umanitatii.
Codul crimelor contra pacii si securitatii adoptat de Comisia de Drept
International ( CDI ) in 1954, care enumera drept crime, o serie de acte, cum sunt:
actele de agresiune; pregatirea folosirii fortelor armate in alte scopuri decat
autoapararea individu-ala sau colectiva; organizarea, tolerarea sau incurajarea de
bande armate pentru incursiuni pe teritoriul altui stat, anexarea teritoriului apartinand
altui stat prin acte contrare dreptului international.
Rezolutia nr. 3314/1974 a Adunarii Generale a ONU cu privire la definitia
agresiunii.
Proiectul de articole (din 1996) privind raspunderea internationala a statelor
(CDI) exemplifica interzicerea agresiunii ca o crima internationala de incalcare grava
a unei obligatii de importanta esentiala pentru mentinerea pacii si securitatii internationale (dispozitie ce nu a fost retinuta in proiectul Comisiei din 2001).
Un alt moment in dezvoltarea continutului crimelor impotriva umanitatii, a
crimelor de razboi si a genocidului o reprezinta Statutele Tribunalelor Internationale
Penale pentru fosta Iugoslavie si pentru Ruanda, create prin rezolutii ale Consiliului
de Securitate al ONU, in 1993 si, respectiv 1994.
Statutul Curtii Penale Internationale este prima conventie internationala,
multilaterala, care reuseste, pentru prima data, o tripla performanta: codificarea intr-o
conventie unica a celor patru categorii de crime considerate cele mai grave; crearea
unei curti permanente; stabilirea pedepselor aplicabile chiar in textul conventiei.
Totusi competenta CPI a ramas ca o competenta complementara celei
nationale. Spre deosebire de crimele impotriva umanitatii , crima de genocid si
crimele de razboi, care sunt definite in Statut, aducandu-se si elemente de
dezvoltare progresiva, clarificari si precizarii specifice si, in plus, se stabileste
competenta Curtii asupra lor, crima de agresiune nu este definita si nici competenta
Curtii nu este efectiva.
Conform art.5(2) din Statut, competenta Curtii asupra crimei de agresiune se
va exercita dupa ce ea va fi definita si se vor stabili conditiile exercitarii competentei
asupra acestei crime in baza unui amendament la Statut, care trebuie sa fie
compatibil cu prevederile Cartei ONU.
Crime impotriva umanitatii. Statutul defineste crima impotriva umanitatii ca
fiind orice fapta comisa ca parte a unui atac generalizat sau sistematic lansat
impotriva unei populatii civile, cunoscand ca se comite un asemenea atac, cum sunt:
omorul;
exterminarea;
supunerea la sclavie;
deportarea sau transferarea fortata de populatie;
intemnitarea sau alta forma de privare grava de libertate fizica contrar
normelor fundamentale de drept international;
tortura;
violul, prostitutia fortata, graviditatea fortata;
persecutarea oricarui grup sau colectivitati pe motive politice, rasiale,
nationale, etnice, religioase;
crima de apartheid;
alte fapte inumane cu caracter similar comise intentionat pentru a cauza
mari suferinte sau vatamari grave ale integritatii fizice sau sanatatii fizice ori mentale.
Crima de genocid. Pornind de la Conventia din 1948 privind prevenirea si
pedepsirea genocidului, Statutul defineste crima de genocid ca fiind orice fapta
savarsita cu intentia de a distruge, in intregime sau in parte, un grup national, etnic,
rasial ori religios constand in:
uciderea de membrii ai grupului;
vatamarea grava a integritatii fizice sau mentale a membrilor grupului;
supunerea grupului cu intentie unor conditii de existenta care sa duca la
distrugerea sa fizica totala sau partiala;
masuri vizand impiedicarea nasterii in cadrul grupului.
Crimele de razboi. Potrivit Statutului prin crime de razboi se inteleg
infractiunile grave la conventiile din 1949 de la Geneva, si anume oricare dintre
faptele mentionate in art. 8 din Statut, daca ele se refera la persoane sau bunuri
protejate de dispozitiile conventiilor din 1949.
Crime de razboi pot fi comise impotriva prizonierilor, ranitilor, bolnavilor, a
populatiei civile si constau in fapte cum sunt.
omuciderea internationala;
tortura si tratamentele inumane, inclusiv experimentele biologice;
cauzarea cu intentie a unor suferinte mari sau vatamarea grava a integritatii
fizice ori a sanatatii;
distrugerea sau insusirea de bunuri, nejustificate de necesitati militare si
executate pe scara larga in mod ilicit si arbitrar;
deportarea sau transferul ilegal ori detentia ilegala;
luarea de ostatici.
O serie de alte crime sunt cele comise impotriva populatiei civile sau a
obiectivelor civile, a personalului sanitar ori a celui implicat in misiuni umanitare sau
de mentinere a pacii, folosirea de arme interzise, distrugerea obiectelor protejate, a
obiectelor necesare existentei populatiei, a instalatiilor periculoase (nucleare,
chimice, biologice).
In Statutul C.P.I. sunt prevazute si multe alte categorii de crime de razboi
asupra carora Curtea are competenta, indeosebi cand aceste crime sunt comise ca
parte a unui plan sau a unei politici ori ca parte a comiterii pe scara larga a unor
asemenea crime.
Precizari:
O serie de fapte din cele mentionate sunt considerate crime de razboi si cand
sunt comise in timpul conflictelor armate fara caracter international.
Atat crimele impotriva umanitatii, cat si genocidul nu sunt conditionate de
existenta unui razboi.
Multe crime sunt prezentate drept crime impotriva umani-tatii si crime de
razboi (o serie de crime sexuale, precum si tortura si deportarea); tot astfel
omuciderea si distrugerea / exterminarea sunt mentionate ca si genocidul, daca
vizeaza membrii unui grup, si ca drept crime impotriva umanitatii daca sunt savarsite
ca parte a unui atac pe scara larga sau sistematic impotriva oricarei populatii civile,
sau ca si crime de razboi atunci cand sunt savarsite ca parte a unui plan sau a unei
politici ori ca parte a comiterii pe scara larga in timp de razboi.
Curtea Penala Internationala poate sa isi exercite competenta fata de
persoanele fizice pentru crimele cele mai grave; competenta sa este complementara
jurisdictiilor penale nationale. Crimele ce tin de competenta Curtii nu se prescriu,
regula prevazuta si in Conventia din 1968 privind imprescriptibi-litatea crimelor de
razboi si a crimelor impotriva umanitatii.
Alte infractiuni internationale. Cea de-a doua mare categorie de fapte