Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Gheorghe Golubenco
examen scris
Literatur:
Dora Simion, Criminalistic, Chiinu, 2011
Stancu Emilian, Tratat de criminalistic, ediia a V-a, 2010 sau oricare alt ediie
Mircea Ion, Criminalistic, orice ediie
ali autori romni: Alecu Gheorghe, Berchean Vasile, Vduv Nicolae, Crjan Lazr .a.
n limba rus: Belkin R. S., Krlov I. F., Volnskii A. F., Lavrov V. P., Obrazov V. M.,
Iablokov N. P. .a.
02 septembrie 2016
FUNDAMENTELE TEORETICE I METODOLOGICE ALE CRIMINALISTICII
Tema 1: Criminalistica- domeniu de cunoatere n sistemul tiinelor
1.1.Noiunea i obiectul de studiu al criminalisticii
1.2.Sistemul i sarcinile criminalisticii
1.3.Metodele de cercetare ale criminalisticii
1.4.Criminalistica n sistemul tiinelor. Legtura ei cu alte tiine
Gh. Golubenco, Criminalistica- obiect, sistem, istorie, Chiinu, Tipografia Central, 2008
Criminalistic- cercetarea urmelor materiale ale infraciunii
M. Gheorghi, Introducere n criminalistic, Chiinu, 1995
1.1.Noiunea i obiectul de studiu al criminalisticii
Referitor la istoricul apariiei criminalisticii- vezi! Lucrarea lui Jurgen Thorwald, Un secol
de lupt cu delincvena, Iai, 1981- dar este i n limba rus- Sto let kriminalistiki sau Vek
kriminalistiki!
Momentul de natere a criminalisticii- anul 1893- un penalist Hans Gross, austriac de origine, a
editat Manualul judectorului de instrucie, a funcionarilor de jandarmerie i poliie-o adevrat
enciclopedie.
naintea lui Hans Gross desigur c au mai fost i ali practicieni: Alfons Bertillon- a propus prima
metod tiinific de lupt cu criminalitatea la infractori- metoda antropometrie, Vidok, .a.
Obiectul de studiu al criminalisticii, de-a lungul istoriei, s-a modificat de nenumrate ori. nsui
H. Gross spunea c obiectul de studiu al criminalisticii e o tiin a strilor de fapt n dreptul penal.
n 1967, Belkin a propus s exprime obiectul de studiu al tiinei ca avnd o sarcin mare i
general- s elaboreze, s preia din alte tiine mijloace tiinifice, procedee etc., pentru a putea fi
folosite de justiie n aflarea adevrului. Belkin spunea: criminalistica trebuie s studieze tot timpul
activitatea infracional (procedeele, mijloacele, instrumentele folosite) i cum organele de stat
descoper aceste infraciuni.
Criminalistica este o tiin ce studiaz activitatea infracional, mecanismul de reflectare a acesteia
n sursele de informaii, precum i activitatea de stabilire a adevrului n cauzele instrumentate prin
metode, procedee i mijloace speciale, elaborate n baza cunoaterii acestor activiti, a experienei
pozitive i a realizrilor tiinelor naturii, tehnicii, disciplinilor umanistice.
Laboratoarele criminalistice mobile sunt dotate cu aparataj mai complex care permite atat cercetarea
locului faptei cat si examinarea preliminara a urmelor la fata locului .
Compartimentele principale ale laboratorului:
- Compartimente de cercetare a diferitor tipuri de umre
- Comp de examinare a cadavrelor
- Sectia detectoarelor (de metale ,colorrate , negre)
- Sectia foto audio,
- Trusa cu aparatura de iluminare
- Trusa cu echipament de legatura si semnalizare
- Trusa de instrumente (ciocan, ferestrau etc)
- Setul de mijlaoce de securitate(stingator de foc , masca antigaz, scafandru , era pe vremuri
barca de cauciuc )
3.
Mai fercvent in cadrum expertizei urmelor si altor materiale de proba se folosesc metodele :
- Microscopia optica -care permite a efectua cercetari in lumina incidenta cat si in lumina
penetranta (la obiecte transparente) , si in lumina polarizata (fibre naturale,artificiale).
In laboratoarele criminalistice se folosesc microscoape biologice, stereoscopice,
metalografice , de comparatie .
- Microscopia electronica care permite a examina urmele , in grosisment de peste 100 mii
ori(noi nu avem). Mai frecvent se foloseste microscopul electronic cu baleiaj(din fr : a
matura suprafata)
- Analiza spectrala ( se analizeaza spectrele de lumina a substantelor ,)
- Analiza luminiscentei ( e intelmeiata pe capacitatea unor substante de a lumina sub influenta
razelor ultraviolete sau infrarosu) Fixarea luminiscentei se efectueaza vizual dar si cu
ajutorul unor aparate care se numesc : transformatoare optico electronice .
- Metodele cromatografice se aplica in scopul determinarii substantelor ce formeaza
amestecuri complexe in urma separarii lor selective pe un absorbant. Distingem
cromatografie pe hartie , in strat subtire, cromatografie in faza gazoasa .
Gama metodelor care se aplica in conditii de laborator in cazul expertizelro e mult mai larga .
1.
2.
3.
4.
Literatura suplimentara :
-Berchean Vasile si Toader Catalin : FOTOGRAFIA JUDICIARA CLASICA ,
FOTOGRAFIA DIGITALA , IDENTIFICAREA PERSOANEI DUPA SEMNALMENTE
,Craiova , 2008
1.
Contributie semnificativa a adus-o englezul TALBOT - a creat procesul negativ-pozitiv .
DAGHER initial obtinea imaginea de-odata pozitiv .
Talbot a invetat procesul de obtinere si a negativului(fotografiile se faceau pe plastine din
sticla ). In 1884 , Iastman(german) a inlocuit sticla cu o pelicula flexibila.
In 1898 , KODAK a inceput s aproduca fotoaparate cu pelicula in interior .
Aceasta a pus bazele filmului , pelicula lui Iastman .
Bertillon , dupa 1879 a perfectionat fotografia. (in 1841 pe plastine se fotografiau infractorii). A
construit un aparat special, un fotoliu special. Bertillon are o contributie enorma.
La fotografie a contribuit si savantul rus : Evghenii Fiodorovici Burinski . Primul a creat un
laborator criminalistic de fotografie la Sankt Petersburg. Datorita fotografiei lui a reusit sa citeasca
niste gramote care pana la un moment nu puteau fi citite(textul era stins de pe coaja de
mesteacan). Metoda de ridicare/ amplificare a contrastului a reusit sa le citeasca .In 1903 a fost
decorat cu cea mai mare distinctie : LOMONOSOV.
Serghei Potapov a creat sistemul stiintei criminalistice . In 1926 a publicat o lucrare
fundamentala cu sistemul fotografiei ( cu schite , schemedetaliat tot) .
A fost istoria .
Actualmente fotografia criminalistica reprezinta un sistem de cunostinte , teze stiintifice in baza
carora se elaboreaza metode , procedee si mijloace tehnice necesare fotografierii in cadrul
actiunilor de urmarire penala , speciale de investigatii precum si in examinarile de expertiza
judiciara a materialelor de proba .
Fotografiile anexate la dosar, la procesele verbale de cercetare la fta locului, perchezitii joaca un rol
demonstrativ foarte puternic , ea reda obiectiv , real, unele lucruri care sunt scapate de ofiterul de
urmarire penala cand a creat procesul verbal.
AVANTAJELE fotografiei, de rand cu caracterul lor ilustrativ si demonstrativ prezinta rapiditatea si
exactitatea fixarii obiectelor si detaliilor acestora . (de aceea ea a obtinut o raspandire ft larga in
activitatea organelor de drept.). (Cercul acestor obiecte e ft larg ).
SISTEMUL FOTOGRAFIEI CRIMINALISTICE (judiciare):
- Metodele de fotografiere(ansamblu de reguli si recomandari privind alegerea mijloacelor
fotografice si a conditiilor de fotografiere care asigura obtinerea pozelor in anumite scopuri.
In acest sens exista2 grupuri de metode :
*fotografia de fixare(operativa), inregistrare: detaliile invizibile
*fotografia de examinare(expertiza..in cadrul laboratorului in cadrul expertizelor). O
aplicam larg in cadrul inregistrarii obiectelor vizibile )
- Procedeele fotograice( ansamblul de reguli privind alegerea corecta a pozitiei , directiei si a
distantei de fotografiat.
Exista urmatoarele procedee:
*fotografia de orientare (ca procedeu)
*fotografia de schita
*fotografia obiectelor principale(fotografia de nod)
*fotografia de detaliu )
- Genurile fotografice (imbinarile de metode si procedeele fotografice aplicate in cazurile de
fizare a anumitor obiecte. In acest distingem fotografie :
*la fata locului
*la perchezitie
*la reconstituirea locului faptei
*cadavrelor
*persoanelor in viata
*documentelor
* a urmelor etc.)
Fotografia criminalistica ca parte a criminalisticii e un sistem de cunostinte.+ istorie.
Fotografi se foloseste in toate comportamentele tehnicii (ea e undeva in tezele generale). Are o
insemnatate generala fata de tehnica criminalistica . Aceste regului sunt valabile si pt balistica,
gabitoscopie etc.
2.
In practica criminalistica sunt folosite :
- metode panoramice , : fixarea consecutiva a locului de o intindere mare in plan orizontal
sau vertical . Pozele obtinute fiind montate intr-o singura imagine de ansamblu care si este
panorama fotografica a obiectului .Se aplica aparate speciale cu obiective rotative sau
aparate obisnuite . Se aplica 2 variante de panorama:
* circulara
* liniara .()
()
- de masuratoare fotografica , - cu rigla gradata , cu o banda gradata .(fotografia la scara se
face cu scopul de a stabili dimensiunile reale . Se ia o rigla reale si se masoare rigla
gradata pentru e determina cu cat e micsorata
*masuratoarea cu banda gradata ( se aplica cand e necesar de a determina portiuni de
teren intinse pt a determina distanta dintre obiecte pe fotografie (diensiunea patratatului e
egala cu distanta principala focala a obiectivului
)
- de reproducere sistem de procedee care permit obtinerea unor fotocopii de pe obiecte
plane (schite , desene , fotografii, imagini, tablouri).
Strict vertical se fotografiza, obiectivul e orientat strict in centru. Iluminarea tre sa fie
difuza si ft uniforma
- fotografia semnalmentelor(signalitica) se executa pt a fotografia persoanele in viata dar si
cadavrele cu scop de inregistrare si recunoastere/ identificare .
Se executa 4 fotografii (3 pana la bru si una in picioare. In fata , profilul drept si
semiprofilul stang , si una in picioare persoanele in vaita.
La cadavre nu sunt restrictii nu se fotografiaza inainte de a fi toaletizat .
Fotografierea unor semnalmente care-l individualizeaza
- stereofotografia se realizeaza cu ajutorull unor aparate speciale care permit inregistrarea
concomitent prin 2 obiective sincronizate care-s indepartate pe o distanta de 65 mm intre
distantele lor optice care permit perceperea celei de-a 3 dimensiune : PROFUNZIMEA .
Se foloseste la cazuri compleze, explozii, atacuri teroriste . Cercetarile efectuandu-se in
regim de urgenta .
In practica aceasta e destul de complicat si nu se prea foloseste, dar in anumite situatii se
impune aceasta fotografie
- macrofotografia fotografierea obiecttelor la marimi naturale . Daca avem fotografia
digitala ne apropiem atat cat de tare sorim ca sa fim de aproape de aparat. Se paote de
fotografiat obiecte cu dimensiuni nu prea mari .
PROCEDEELE DE FOTOGRAFIERE
Cele mai uzuale , raspandite procedee folosite in toate actiunile de urmarire penala :
- FOTOGRAFIA DE ORIENTARE : fixarea locului faptei impreuna cu imprejurarile
acestora (reperele).
- FOTOGRAFIA SCHITA serveste pt a fixa doar locul desfasurarii actiunii de urmarie
penala fara cadrul inconjurator .(daca e vorba de un furt de magazin va fi fotografiat
magazinul din fata sau spate , fara obiectele inconjuratore)
- FOTOGRAFIA DE NOD , A OBIECTELOR PRINCIPALE (urma de incaltaminteiar
fotografia de detaliu se aproprie cu rigla gradata si se fotografiaza strict vertical si cat mai
aproape de obiect ..)
GENURILE FOTOGRAFICE :
- cercetarea la fata locului ( fotografia de orientare, schita, de nod , de detaliu): daca exista cadavre
la fata locului el se fotografiaza din toate aprtile, fieacare element al sau. La exhumare la inceput
se pozeaza mormantul , apoi se extrage sicrieul , apoi se scoate la suprafata se poazeaza si tot asa
La perchezitie se fotografiaza imaginea generala, daca se gaseste ascunzisul se fotografiaza el, apoi
daca se scoate bunurile se pozeaza la general apoi fiecare in parte se descrie daca sunt
particularitati)
Fotografiile se manifesta ca o anexa la procesul verbal, dar CPP le da si valoare de sinastatatoare
(art 90 ca probe sunt aratate aparte) .
Fiecare fotografie trebuie sa aiba denumirea sa (cu titlu ) .
Plana fotografica se semneaza de specialistul care a facut fotografiile . In denumire tre de scris :
ANEXA LA PROCESUL VERBAL(daca e proces verbal). Daca sunt aparate cu eplicule pai se
anexeaza si peliculele .
3.
Fotografia de examinarea se realizeaza in cadrul efectuarii expertizelor, cu ajutorul e ise scot in
evidenta caracteristicile si detaliile unor obiecte inaccesibile ochiului nenarmat .
Exista urmatoarele metode de examinare :
- Microfotografia : se realizeaza cu ajutorul microscopului. Se fixeaza niste detalii cu un
grosismente mai mare de 10 dioptrii(ochiul uman nu le percepe )
- Fotografia de contraste : se utilizeaza pt a scoate in evidenta si a fixa texte slab vizibile
care-s partial inlaturate chimic, sau acoperite cu cernela, inscrisuri sterse .
Exista 2 tipuri de contraste :
*de intensitate
*de culoare(se foloseste diferite filtre de lumina)
- Fotografia separatoare de culori se utilizeaza pt a scoate in evidenta si a fixa texte slab
vizibile care-s partial inlaturate chimic, sau acoperite cu cernela, inscrisuri sterse .
- Fotografia in radiatii invizibile ( UV , IR etc) se foloseste pt a citi texte invizibile /
acoperite . Ele continand diferite elemente pot fi determinate prin diferite metode (UV,IR)
4.
Videoinregistrarea sistem de cunostinte stiintifice in baza carora s eelaboreaza metode, mijlaoce,
procedee de fixare a informatiei relevante pentru descoperirea si cercetarea infractiunilor .
Comparativ cu fotografia , videoinregistrarea prezinta unele avantaje :
- suprinderea unor procese , activitati in dinamica
-creaza efectul prezentei la evniment,
-permite a determina starea emotionala a persoanelor inregistrate
AUDIOFONOGRAMA are partea introductiva(tre sa contina imaginea ofiterului de urmarire
penela- el prezentandu-se , apoi ea trece incet la participanti dupa care se incepe filmarea la locul
faptei ) ,partea de baza si de incheiere(filmul se termina cu participantii , la urma fiind ofiterul de
urmarie penala care face concluziile si anunta ca s-a incheiat filmarea . Se indica cand se face pauza
, la ce ora etc verbalizat).
duceau o viata nomada urmareau animalele salbatice dupa urme. Experienta de a citi dupa urme a
dus la aparitia oamenilor care le-au preluat experienta .
In Codul Albanex(lec ducachini) se observa in articole cum aceste urme sunt folosite .
Atatea decenii, sute de ani s-a acumulat aceasta experienta si afost firesc ca la sf sec XIX ,acste
exemple din practica sa fie sistematizate, analizate , generalizate mai ales lucrarile care vorbeau
de procedura penala dar continea o gramada elemente de criminalistica.
Sistematizarile stiintifice : criminalistii,in paralel sau mai tarziu au inceput sa vorbeasca despre
aceste urme si sa le trateze in plan stiintific prin sistematizari.
Se vorbea de urme vizibile, mari, observabile , dar in 1850 GUGULEN a propus cercetarea
urmelor prin topirea stearilului)faramicios).
In 1877 a aparut ideea concreta, Borhman a propus ridicarea urmelor cu solutia de ghipsos( ipsos)
.
Mai tarziu, inceputul sec XX, lucrarile lui Foiniki caracteriza urmele (datea anumite notiuni, s-au
ivit notiunile) au aparut primele repere ale stiintei . Foinitchi zicea: urmele materiale sunt diverse
modificari in lumea materiala .
Amuat , definea urma : ca tot ce specialistul poate percepe si folosi in plan criminalistic.
In 1935 , cand a aparut primul manual pt universitati in fost Uniune Sovietica acolo s-a ivit
sintagma TEORIA DESPRE URME , iar in 1936 : TRASEOLOGIA . (tras-urma, logos-urma din
fr)
.
In 1947 ,dupa razboi, a aparut o lucrare fundamentala de evcenko : BAZELE STIINTIFICE ALE
TRASEOLOGIEI CONTEMPORANE in care a fost data definitia acestei traseologii : ramura a
tehnicii criminalistice ce studiaza diferite urme ce reproduc aspectul exterior a urmelor materiale
ce . Permit la studierea obiectului .
Reflectarea unui obiect pe suprafata altui obiect . Aici nu intra urmele de sange, sperma etcel a
re4strand aceasta.
Azi traseologia e privita in sens restrans : REPRODUCEREA STRUCTURII EXTERIOARE A
UNUI OBIECT PE SUPRAFATA ALTUI OBIECT .
Azi ramane de sensul larg si sensul ingust al urmei . (sensul ingust e sensul pur al traseologiei).
A fsot istoria !
TRASEOLOGIA CRIMINALISTICA - o subramura a cercetarii criminalistice a urmelor materiale
in care se studiaza legitatile mecanismului de formare a urmelor create prin reproducerea
constructiei exterioare a obiectelor si care elaboreaza pe aceasta baza metode , procedee si
mijloace de cercetare si colectare a acestora in scopul identificarii obiectelor care le-au creat si
solutionarii altor sarcini diagnosticatoare . (stdiaza urmele care isi reproduc structura exterioara pe
o suprafata)
IN aceasta formula se evidentiaza ca la fata locului in rezultatul activitatilor infrationale raman
urme materiale (mai ales daca infractiunea e materiala) , intra si urmele ideale ( ele nu se studiaza in
traseologieici in cadrul tacticii: imaginile mintale se transforma in materiale : proces verbale)
OBIECTUL TRASEOLOGIEI : cautarea (relevarea) , fixarea si ridicarea urmelor materiale precum
si examinarea preliminara a acestora (la fata locului : specialistii criminalisti tre sa le examineze ca
sa extraga informatie utila pt a retine infractorul pe urme proaspete..nformatie orientativa) .
SARCINILE TRASEOLOGIEI :
- stabilirea faptei
In cazul examinarii la fata locului, toate urmele evidentiate se vor consemna in procesul verbal
(locul unde au fost descoperite, forma urmelor , dimensiunile , principalele caracteristici ale lor ,
raporturile spatiale fata de obiecte(unde anume se afla aceste obiecte).
4 elemente :
Totdata fixarea urmelor se realizeaza si prin schita intocmit fie la vedere, fie la scara (matabnaia)
(in practica se face rar : scara 1:100).
Alta metoda de fixare : fotografie , procedee de fxare a locului faptei (videoinregistrare(
RIDICAREA urelor se realizeaza impreuna cu obiectul purtator de urma sau cu o parte din el .
(urmele se ridica prin copiere : prin banda adeziva, prin mulare , prin polimeri a(sau plastilina).
Fiecare obiect ridicat tre ambalat, seperat , sigilat si etichetat (semnatura organului de urmarie
dure , unele se formeaza prin colorare cu sange , murdrire, ulei , altele cu ajutorul substantei
sudorale (incolore).
Substanta sudorala contine undeva 95% apa , 5% - elemente chimice , organice .
In aceasta substanta persista grasimea , ea nu e secretata de organism, ci o preluam cu mainile de pe
diferite suprafete si se formeaza o substanta cleioasa si de ea se lipeste praful etc si produce
intocmai desenul cand are contactul cu obiectele.
Urmele de adancime : cu lumina oblica
Pt a scoate evidenta urmele latente se utilieaza prafuri, pulbere magnetice (rubin , malahit ) sau
simple (oxidul de cupru praf negru, greu, funiginea simpla , oxidul de zing praf alb
Desene papilare : de tip arc, de tip la, de tip cerc (toate au aceeasi structura internain interior sunt
detalii) .
Pozitia reciproca a detaliilor / minuii le fac particulare .
Cercetarea urmelor digitale :
Relieful desenelor papilare se reflecta pe suprafata diferitor corpuri si obiecte : pe cele dure raman
urme de suprafata (de stratificare , de destratificare) , pe cele plastice de adncime ; urmele
incolore se creaza de substanta sudorala aflata pe suprafata pielii (asemenea urme pe obiectele
lucioase , netede se depisteaza vizual ) , pe suprafetele mate , porozitare se releva cu ajutorul
unor coloranti .
Mai complicat e de a descoperi urmele digitale latente (invizibile) . Trusele criminalistice contin, de
regula, prafuri magnetice de tip RUBIN , MALAHIT , SAFIR precum si prafuri simple : oxidul de
zinc , oxidul de cupru , funiginea .
Prafuirea suprafeteleor se realizeaza cu pensulele magnetice , simple cu par din coada de veverita
sau fibre artificiale .
Alte metode de relevare a urmelor latente : aburirea cu vapori de iod , solutie de ninhidrin, azotat
de argint , cianocrilai .a.
recapitulare : metode de reelvare
-Metoda vizuala ,
-metoda fizica (prafuri, aburirea cu iod se face pe suprafete mate. Acestia sunt si nocivi intr-o
cantitate mai mare. ) ,
-metoda chimic ( ninhidrina care se dizolva in spirt , ne permite sa scoatem in evidenta urme vechi
cianocrilaii (clei care se usuca momentanei polimerizeaza urma , o face ca pelicula, o releva dar
intr-un spatiu inchis tre de controlat procesul de polimerizare, c-apoi daca nu se pierde
contrastul .
Cianocrilatii polimerizeaza substanta sudorala in primul rand, apoi se lasa si pe alte suprafete .
EXPERTIZA DACTILOSCOPIC toate urmele relevate prin diferite metode (se fotografiaza , se
consemneaza in procesul verbal , locul aflarii lor, forma , dimensiunile si se ridica ). Ele se copie
cu ajutorului peliculei dactiloscopice sau cu pelicula adeziva .
Urmele se impacheteaza in plicuri, se sigileaza si se trimit la expertiza dactiloscopica.
Intrebare :1 daca sunt urme papilare, digitale ep acest obiect ? 2 daca urma e operanta/ valabila
pentru identificare (daca are suficiente caracteristici , particularitati) 3 daca e valabila , operanta si
daca ea e lasata de persoana banuita?
Amprentarea se face pe fie dactiloscopice .
4.
Pe lnga urmele papilare , la fata locului, pot fi intalnite si alte categorii de urme : urme de picioare .
Urmele de picioare- acele modificari aduse campului infractional ca rezultat al contactului cu
aceesta a plantei piciorului gol sau incaltat in cadrul comiterii infractiunii .
valabila urma ( defectul incaltamintei sau efectul ridicarii). Cand se transmite incaltamintea
aceasta se stabilesc 2 intrebari , daca e valabila si daca e lasata de incaltamintea respectiva 3.
Urma e creata de incaltamintea piciorului drept/ stang a banuitului?
URMELE INSTRUMENTELOR DE SPARGERE
In denumirea generica , INSTRUMENTE tre de inclus toate uneltele , sculele oricaror alte obiecte
care se folosesc la savarsirea unei infractiuni (incepand de la topor, cleste , ciocan, surubelnita,
ferestrare, chei, etc si temrinand cu alte aparate de sudura, taiere etc ) .
Insusi urmele dupa mecanismul de formare, ele pot fi :
-statice/dinamice
-de suprafata/ adancime .
Foema urmeleor depinde de felul instrumentului folosit, de procedeul utilizat de infractor de a
sparge obstacolul si de suportul asupra caruia s-a actionat .
Exista urme create prin apasare , lovire , taiere (inclusiv cu cutitul, toporul) , de sfredelire , de
alunecare, frecare si detasarea unor fragmente etc.
Urmele se cauta ,de regula, pe mecanismele de inchidere, deschidere , pe usi , ferestre, case de
bani, dulapuri, sertare, uneori si pe corpul victimei, a faptuitorului. Ele se descopera, de regula, cu
ochuiul liber dar si cu ajutorul unor mijlaoce optice (dupa caz) folosindu-se si surse de iluminare.
FIXAREA acestor umre se face prin consemntarea in procesul-verbal, fotografiere, proces verbal,
alcatuirea schitei.
RIDICAREA , in funcite de natura lor ,se face prin mulare cu paste din silicon (pasta K-18 ) ,
uneori si cu ipsos , plastilina .
Pasta K se face ca si cauciucul . NU-si schimba forma nici intr-un caz .
peracle (otmcika) elemente care se aseamana cu cheile care permit sparggerea usilor.
EXPERTIZA TRASEOLOGICA A URMELOR DE SPARGERE / instrumentelor de taiere :
Se transmit la expertiza urmele , mulajele impreuna cu ordonanta cu intrebarile:
1 care e felul instrumentului care a lasat aceasta urma 2 daca urma e operanta pt a identifica
instrumentul respectiv 3 daca urmele lasate de intrumentul respectiv
URMELE DE TRANSPORT se cerceteaza cand au fost accidente, in cazul furturilor de masini etc
Se utilizeaza metode identificatoare si diagnosticatoare duap urmele de transport.
Stabilirea grupei generice a transportului , uneori si identificarea acestuia, e posibila dupa urmele
partilor rulante (cauciucuri), dupa unele detalii detasate (rupte , smulse) , dupa partile proeminente
ale transportului . Toate aceste urme pot furniza informatii despre directia deplasarii , regimul
miscarii transportului, locul ciocnirii , unghiu de tamponare etc .
Indiferent de urme se vorbeste de ridicare, fixare ,depistarea ..
La fixare urmelor de transport : se indica 2 momente : ampantamentul (distanta dintre rotile de-a
lungul)si ecartamentul (distanta dintre roti laterale).
LOCUL tamponarii : unde raman cioburi de sticla , (cel mai exact e acolo unde se gaseste murdaria
ce zboara de la aripile rotii).
RIDICAREA urmelor : cu urme de ipsos (se gaseste o zona unde urma e mai clara , si pe un
parametru nu tare mare se toarna ipsosul .
FIXARE:se poate de facut panorama liniara .
EXPERTIZA: se trasmite mulajul, se transmit rotile ,cauciucurile sau chiar si ransportul la
expertiza . Se propune a se stabili care roata a lasat urma etc..
3.
arma alba poate fi considerat orice obiect confecioant special pt a cauza prin mijlocirea fortei
musculare a omului leziuni corporale grave si care corespund unor model standart sau naumitor
tipuri istorice de arme albe .(nu orice obiect ascutit e considerat arma alba , deoarece au alta
destinatie ).
In toate cazurile de a diagnostica un obiect ca arma alba e necesar sa ne conducem dupa
umratoarele caractere:
- Sa fie adaptat constructiv de a produce leziuni corporale
- Baza energetica a actiunii armei albe o constituie fortam usculara a omului
- Se utilizeaza in lupta corp la corp sau de la distanta prin lansare/ aruncare (arcuri, sulite,
bumeranguri)
CLASIFICAREA :
-dupa destinatie :
*arme albe de lupta (militare, politienesti, )
*arme civile (cutite de vanatoare)
*arme criminale
-dupa modul de functionare:
*industriale
*artizanal
*de fapricatie proprie
-dupa constructie :
*cu lama
*fara lama
*combinate,mascate
TEHNICA CRIMINALISTICA DE EXPLOZIE e un compartiment al armologiei care studiaza
legitatile de fabricare a dispozitivelor explozive , parametrii tehnici ai acestora , legitatile exploziei
si formarii urmelor de explozie .
Obiectele care se studiaza : insusi dispozitivele explozive, mijlaocele de explozie , substantle
explozive si urmele ramase din folosirea lor .
Dispozitivele explozive instalatii care sunt destinate constructiv pt a nimici oameni, animale ,
adeteriora diverse obstacole prin mijlocirea unei de oc sau a schijelor care obtin o directie
orientata in urma descompunerii tehnice a substantelor explozive .
Cercetarea locului exploziei se supune regulilor generale de depistare si cercetare a obiectelor
materiale , cercetarea se desfasoara de la Centrul (focarul) exploziei spre periferie (metoda
excentrica).
Pt focar e caracteristic mereu deteriorarea substantiala a ambiantei, a craterului in pamant ,
deformarile obiectelor materiale si prezenta unor urme intensive de fumizare/parlire/topire a
obiectelor din epicentrul exploziei.
EXPERTIZA exploziologica:
1 e posibil determinarea naturii exploziei?
2 stabilirea epicentrului exploziei (locul amplasarii dispozitivilui exploziv)
3 estimarea masei incarcaturii exploadate in echivalent trotilic(subs exploziva)
4 tipul si dimensiunile acestui obiect
5 daca dispozitivul e operant dupa destinatia lui ?
6 daca obiectu ldepistat la fata locului e parte componenta a explozivului folosit
7 materialele prezentate daca sunt sau nu substante explozive , daca da : care e tipul , varietate etc.
*diferenta de nuanta
*stergerea liniaturii
Inlaturarea chimica : materiale optice , lupa , microscop, radiatii ultraviolete .
Prezenta zonelor mate , cresterea porozitatii hartiei , intinderea trasaturilor de
cerneala in acel loc , portiunea atacata poate sa-si schimbe nuanta de culoarea . ,
deteriorari a desenului de protectie
2. Adaugirea de text (cifra, cuvant, propozitie)
Desonante in :
*continuitatea logica a textului ,
*orientarea diferita a liniei de scriere
*orientarea diferita a liniilor de baza a randurilor
*prezenta unor discordante dimensionale
*deosebiri legate de instrumente, suport, conditii
3. Modificarea unui semn grafic
4. Imitarea unui scris / semnaturi (cu antrenare initiala sau fara)
5. Deghizarea propriului scris
6. Falsificarea impresiunilor de stampila si de sigilii
7. Inlocuirea de fotografii etc
Daca indicii de fals sus-numiti sunt insuficienti se trece la o adoua etapa , examinarea fizicochimica a materialelor de scriere .
La o a treia etapa se studiaza locul de intersectie a trasaturilor adaugate la cele initiale. Aici se
produc o serie de transformari fizico-chimice determinate de actiunea mecanica a instrumentulu
iscriptural si de interactiunea materialelor de scriere.
2.
Sunt 4 reguli :
1. Respectarea unei succesiuni anumite n descriere, pornindu-se de la principiul
GENARAL la PARTICULAR , de SUS n JOS ,
2. Descrierea nfiarii trebuie s fie suficient de deplin ns fr surplus de detalii
avndu-se n vedere mprejurrile n care va fi folosit acest portret robot (fie pt a cuta
o persoan , fie c trebuie identificat n cadrul expertizei FOTOPORTRETISTIC).
3. La descrierea nfirii se va folosi o terminologie special , unitar(s fie cunoscut de
toate persoanele ) , comun i precis.
4. Semnele anatomice se descriu din 2 poziii: din fa i din profil (de regula, profilul
drept ) n funcie de mrime(se iau n comparaie cu alte zone ale corpului ) ,
form(patrata , romb, oval) , poziie , unele i dupa culoare , particulariti .
Mrimea se red prin comparaie cu alte dimensiuni ale corpului i se noteaz cu : mic ,
mijlociu, mare + foarte mare . Poziia se orienteaza dup plane : vertical, oblic ,
orizontal.
n aprecierea semnalmentelor persoanei se ine cont de : locul din care se face observaia , durata i
timpul n care se efectueaza observarea ,factorii care pot influena , capacitile de percepere i
observaie a persoanei care observ .
DESCRIEREA semnalmentelor :
- Anatomice : vizeaza elemente caracteristice ca :
*vrsta,
*constituia fizic sau aspectul general al persoanei,
*forma craniului: dina fa : forma alungit , oval , patrat, rombic, triunghiular
Detaliile feei
*ct privete genul (brbat / femeie ) ,
*vrsta(etatea se apreciaz aproximativ : copilria pana la 14 ani , tinereea 14-30 ani,
maturitatea 30-60 , btrneea 60-),
*talia(nlimea, statura: scund pana 1,60 m, mijloie pn 1,75 , nalt pan la 1,85). n
cazul pers de sex feminin, unele valor se consider cu 10 cm mai mici.
*Corpolena, constituia : solida, mijlocie /slab .
*Aspectul general / inuta: sportiv , elegant , atletic ,
Figura umana se studiaz din fa i profil, ea cuprinznd zonele feei de la linia de inserie a
prului pna la vrful brbiei.
Se disting 3 zone faciale :
#frontal
#nazal
#bucal
Prul se descriere dup culoare, inserie, form , desime , dupa gradul de calviie(chel),
lunime , modul de pieptnare , exitena mustilor , buchenbarzilor
FRUNTEA: se descriere /caracterizeaz sub aspectul dimensiunilor verticale : joas ,medie,
mare: dupa inclinare : proeminenta , vertical, retras; dup contur :rectilinie , erpuit,
convez.
SPRNCENELE : lungime : scurte medii lungi ; laime : nguste , late ; dup desime : rare ,
dese etc ; dup poziie : nclinate interior/exterior, orizontale ; dup form : rectilinii ,
arcuite; dup poziia reciproca : concrescute, indepartate , medii
OCHII: dup form :; poziie ; culoare (ciacr ochi de culoare diferit), strabism stanga /
dreapta ( ncruciat) , proteza (nu se mic un ochi).
NASUL : rdcin ; mrime ; muchie ; proeminen ; limea ; poziia bazei sale (nas rou,
bilobat, orientat spre dreapta/stnga;
GURA : dup mrime ;forma;(gur oblic, dimensiuni exagerate ; buze proeminente ;)
BRBIA : potrivit profilului(ca lime , ) : ascutita, bilobata, cu gropita .
URECHI : Dup dimeniuni : poziie ,cu pavilion apropiat(trntai), lobul
concrescut,desprit
RIDURI : dup nr
dup culoarea pielii
Descrierea umerilor : dupa form , lime
MINILE : lungime , grosime ,lungimea degetelor , dup unghii
La identificare , la recunoatere se folosesc un ntreg de mijloace tehnice.
Metodele tehnice de identificare a persoanelor dup semnalmentele exterioare sunt urmtoarele :
- Potretul schiat (schia de portret ) care e executat de o persoan cu caliti plastice ;
- Fotorobotul : cu ajutorul unui colaj fotografic (elemente faciale , zona frontala, nazala )
- identiKchit : album ce conine multe variante de elemente faciale reproduse pe pelicule
transparente , ulterior se suprapun obinndu-se o imagine grafic . (carti cu elemente faciale
, se scoate elicula din ele cu sprancenele , de exsi se face pana se obtine o imagine si apoi
ea se multiplica si etc)
- mimicompozitorul : un montaj a mai multor dispozitive careproiecteaz pe ecran cte o zon
facial selecionat din fotografii obinuite .(inventie japonez)
SEMNALMENTELE FUNCIONALE :
- expresia fizionomiei (clam , enervata , confuz, obosit)
- atitudinea : starea de contractaii musculare : rigid , relaxat
- gesticulaia : abundent , rar , nul (aranjarea repetata a cravatei)
- mersul : lungimea pasului: pai lungi, unghiul mersului : pozitiv, negativ , limea pasului,
atitudinea corpului : drept , aplecat
- oscilaiile corpului, ale minilor
- vocea i vorbirea : cu dialecte , cu diverse erori
Persoanele care aveau antecedente penale, fisele lor erau aranjate dupa alfabet (si s-au
adunat mii). Bertillon , avand experienta, cunostinte in domeniul antropologiei , a propus
metoda noua (prima metoda stiintifica ) .
La inceput, doar persoanele se inregistraupe parcurs se inregistraru pe baza dactiloscopiei
si alte urme .
Eficacitatea luptei cu criminalitatea in mare masura, depinde de volumul si de calitatea
diverselor genuri de informatie obtinute de catre ofiterii de urmarire penala, specialistii si
expertii judiciari.
Utilizarea acestei informatii cu semnificatie criminalistica e posibil numai in cadrul unui
sistem informational de cautare si procesare a astfel de informatii.
Un astfel de sistem :
INREGISTRAREA CRIMINALISTICA - o subramura a criminalisticii sistem de teze
stiintifice , metode de inregistrare , depozitare si adiministrare a informatiei privind obiectele
ce cad in orbita infractiunii, a organelor ocrotirii normelor de drept realizate in scopul
investigarii infractiunilor .
Sistemul inregistrarii cuprinde evidente izolate fiecare procesand un anumit grup de obiecte
omogene .
MODURILE de fixare/inregistrare sunt diverse:
- prin descriere
- imaginare grafica
- colectii(tuburi)
moduri in forma mixta :
- albume
- cartoteci
OBIECTELE care se iau la evidenta :
- persoanele :
a) cunscute
*date in cautare
*retinute
*arestate
*care prezinta interes operativ
*se ocupa cu vagabondajul, cersitul
*disparute fara urma / veste
b) necunsocute (care au parasit locul faptei , pers alienate mintal identitatea carora e
imposibila )
- cadavrele (persoane decedate identitatea carora e necunoscuta)
- obiectele :
*apartenenta carora nu e cunoscuta (armele de foc ghintuite si pierdute /au disparut,
lucrurile furate, automobilele rapite
*apartenenta carora e cunoscuta(unelte de efractie ridicate de la fata locului, arme de foc
)
*urmele materiale : digitale ridicate de la locurile ramase cu autori necunoscuti(infr
nedescoperite)
*documentele (falsificate , hartiile de valoare contrafacute, recete de eliberare a
narcoticelor in farmacie)
*animalele (furate)-infr ramase cu autori necunoscuti
MODURILE DE INREGISTRARE cuprind:
- discriptiv : fixarea in scris a informatiior si a caracteristicilor obiectelor ce trebuie puse la
evidenta
obtinerea de amprente
fono,videoinregistrari
schitele, scheme, desene
colectii (colectarea ,pastrarea obiectelor in natura: banii
SARCINILE:
De baza:
- stocarea datelor ce pot fi utilizate pt descoperire, cercetare si investigarea infractiunilor
- asigurarea conditiilor pt identificarea obiectelor cu ajutorul datelor laute la evidenta
- sprijinul in cautarea si stabilirea urgenta a obiectelro si persoanelor semnalmentele carora
sunt puse la evidenta
- prezentarea la cererea organelro de urmarire penala a informatiei de ordin orientativ si
informativ
TEMEIURILE JURIDICE DE INREGISTRARE:
- ordonanta procurorului, a organului de urmarire penala ,
- ordonanta de stabilire a masurii cu rpivire la invinuit
- sentinta , decizia instante I de judecata
- ordonanta de declararea a persoanei in cautare
- procesul-verbal de retinere a banuitului .a.
2.
Evidentele se subdivizeaza in :
- operative de informare : sunt puse la baza semanlmentele exterioare evidente ale
persoanelor , obiectelor si altor lucruri
- criminalistice
- auziliare de informare : cuprind obiecte care nu-s legate de evenimentul infractional, insa
caracteristicile lor se depisteaza fie vizual, fie cu ajutoru unor constatari tehnico-stiintifice
sau investigatii speciale
in dependenta de nivelul de centralizare :
- evidente locale: se duc la inspectorale de politie
- evidente centrale : se duc in centrul criminalistic si expertiza judiciara
Conform regulamentului sunt 5 laboratoare de expertiza care se ocupa : DTCcentru, directia
tehnico criminalistica Nord (Briceni), DTCSud(Cahul), DTCEst(causeni), si la Comrat .
Evidentele operative de informatie - se administreaza la nivel central de : Centrul de informatie al
MAI.Cartotecile computerizate sunt aranjate in ordine alfabetica , se realizeaza cu ajutorul unor fise
,se indica care-s datele din pasaport a persoanelor inregistrate, locul de munca, specialitatea ,
antecedentele , inclusiv si modificarile de sentinta, executarile pedepsei.
Acest gen de evidente e :
- local
- central
dupa cartoteca dactiloscopica se duce evidenta persoaneor arestate, judecate pt savarsirea
infractiunilor(cu privarea de libertate).
Fisele dactiloscopica se sistematizeaza dupa formule speciale in baza informatiilor ce contin aceste
desene papilare .
EVIDENTA PERSOANLOR dupa semnalmentele exterioare in baza videoinregistrarilor , videoteci,
: imagini fotografice, videoimagini a pers judecate , inclusiv a diferitor autoritati a luemi interlope si
a persoanelor care prezinta interes operativ , persoanelor date incautare, cadavrelor neindentificate.
EVIDENTA OBIECTELOR FURATE : bunuri culturale : functioneaza pt a facilita funcionarea
cautarii acestor obicte, de a descopri infractiunile date. La evidenta se pun obiectele furate,
pierdute, gasite , confiscate sau predqte benevol (toate re sa prezinte o anumita insemnatate
istorica ) se plaseaza poza obiectulu ide anticvariat.
EVIDENTA ARMELOR DE FOC GHINTUITE(furate , pierdute, ridicate, prezentate benevol) are
ca scop stabilirea faptului procurarii ilegale a armamentlui de foc ghintuit , armelor de vanatoare
,sportive, de lupta si folosite in scopuri infractionale.
EVIDENTA DOCUMENTELOR : (furate, ridicate s.a. lucruri cu nr ,serie de fabricatie :
documentele si lucrurile ce detin nr individuale).
EVIDENTA TRANSPORTULUI AUTO( aflat in cautare sau apartenenta caruia nu e identificata ) :
urmareste scopul de a colecta , de a stoca ,sistematiza si prelucra informatia despre mijloacele de
transport , inclusiv si a remorcelor . Se foloseste pt a realiza masuri operative de investigatie, pt a
inregistra mijl de transport in unitatile politiei rutiere .
EVIDENTELE CRIMINALISTICE ALE ORGANELOR AFACERILOR INTERNE :
- DUPA MODUL DE OPERARE in cursul de savarsire a infractiunilor : un sistem special de
inregistrare a infractiunilor dupa indicii, semne ce se manifesta stabil si care caracterizeaza
mecanismul activitatilor infractionale si a persoanelor ce le-au efectuat. In acest sens se
alcatuiesc 2 cartoteci:
*dupa infractiunile savarsite de persoane cunoscute
*dupa infractiunile savarsite de autori cu identitate necunoscuta
Evidenta e de nivel local si central(dupa modul de operare)
- EVIDENTELE PERSOANELOR DISPARUTE FARA URMA, A CADAVRELOR
NEIDENTIFICATE ,PERSOANELOR BOLNAVE , COPIILOR CU IDENTITATE
NEDETERMINATA : se realizeaza la nivelul Centrului de informatie a MAI , la nivel
central si local.
In aceste scopuri se alcatuiesc formualre de identificare dupa un model omogen la care se
anexeaza fotografiile signalitice la fisile dactiloscopice sau fotocopiile amprentelor digitale .
- EVIDENTA URMELOR DIGITALE IDENTIFICATE LA LOCUL INFRACTIUNILOR
NEDESCOPERITE : merge in paralel cu cartoteca persoanelor inclinate spre a savarsi
infractuni luate de politie la evidenta . AU SCOP : pt a stabili identitatea infractorilor sau
autorilor a anumitor infractiuni .
- EVIDENTA GLOANTELOR SI TUBURILOR TRASE, A MUNITIILOR CU URME ALE
PIESELOR MECANISMELOR ARMELOR DE FOC GHINTUITE SI LISE :
- EVIENTA BANILOR CONTRAFACUTI SI A HARTIILRO DE VALOARE : se duce la
Centrul Tehnico-Criminalistic si Expertiza .In forma de colectii a banilor contrafacuti si
ahartiilro de valaore cu descrierea succinta a acestora . Eo evidenta centrala doar
- EVIDENTA DOCUMENTELOR FALSE FABRICATE PRIN METODE POLIGRAFICE :
e o evidenta centrala ce cruprinde o totalitate de documente,fotocopii (calitate inalta)a
acestor obiecte . SARCINA: de astabili sursa unica de provinienta .
- EVIDENTA RECETELOR MEDICALE CONTRAFACUTE : stupefiante, medicamente cu
efect puternic, modele de comparatie a pers care au fost prinse si se ocupa cu contrafacerea
acestor elemente.
Bani falsificati : prin poligrafie, desenati, xerox
- EVIDENTELE AUXILIARE DE INFORMATIE
Diversele obiecte materiale ,substante , urmele carora frecvent se depisteaza in locurile
savarsirii de infractiuni , prezinta interes profesional pentru specialistii criminalisti .
Se are in vedere : unelte tipice de spargere, intrumentele gospodaresti, arme albe , arme de
foc .
Nu au nici o legatura cu infractiunile .
La aceste evidente se refera .
-colectia urmelor formate de uneltele de efractie
LITERATURA:
-Tezele generale ale tacticii criminalistice , Ch, editura Arc , 2004 (Gheorghita )
-Ciopraga Aurel : Criminalistica-tratat de tactica, bucuresti,1996
1.Geneza tacticii criminalistice
Tactica criminalistica ca compartiment autonom al stiintei prezinta un sistem de teze stiintifice
privind legitatile organizarii si realizarii activitatilor de urmarire penala in scopul elaborarii unor
recomandari intemeiate stiintifice si aprobate de practica menite sa optimizeze procesul de
descoperire al infractiunilor .
Termenul TACTICA provine de la grecescul TACTICA= totalitatea mijloacelor intrebuintate pt a
izbuti intr-o actiune(proces).
DEX-uldefineste un pic diferit.
In cazul nostru, tactica trebuie de inteles ca cunoasterea si priceperea de a utiliza mijloace , metode ,
procedee de organizare si realizare a activitatilor de urmarire penala (in sensul larg).
2 acceptiuni:
1-Iscusinta ofiterior de urmarire penala de a-si realiza rational activitatea lor prefesional de ancheta
2- intitularea unei parti a criminalisticii(arta organizarii activitatilor de urmarire penala)
Tactica pt prima oara a fost folosit de un criminalist german , Wengard, in 1911 (TACTICA
PENALA : INDREPTAREA PENTRU ERCETAREA INFRACTIUNILOR).
2.Obiectul , sistemul,sarcinile tacticii
OBIECTUL
Criminalistic a in ansamblu studiaza acti vitatea infractonala, mecanismul de reflectare a acesteia in
sursele de infromatie, legitatile ce determina activitatea de investigare a acestor fapte.
Concretizeaza un element al obiectului trinomic al criminalisticii si anume :
Obiectul ei e practica de urmarire penala si de investigatie a infractiunilor bazata pe normele
procesual-penale si efectuata de persoane cu functie de rs: ofiteri de urmarire penala, procurori.
La concret, obiectul tacticii cuprinde:
1. Legitatile elaborarii si aplicarii procedeelor tactice in munca pe cauzele concrete
2. Mecanismul de pregatire si realizare a combinatiilro si operatiunilro tactice
O parte din urme se fixeaza si se ridica prin fotografiere , videoinregistrare ,schita , altele se ridica
cu ajutorul materialelor adezive-tip folio . Insa, in toate cazurile, ridicarea urmelor trebuie facuta cu
obiectul purtator de urma sau cu o parte a acestuia iar in cazul can dacest lucru nu e posibil, acestea
se copie, se muleaza..fei cu solutie de ipsos, fie cu ajutorul pastei K sau altor compaunduri.
Modalitatea principala de fixare e procesul-verbal .
ASPECTE TEHNICE : p-v fixeaza mersul si rezultatele cercetarii (art 124 CPP) .
4procedee de fotografiere la lcoul faptei : de orientare, schita, de nod /obiectelor principale, de
detaliu .
Se fixeaza imprejurarile controversate (imprejurarile negative) si se verifica datele cercetarilro de
ansamblu. (tre sa fie urme si ele nu-s daca s-a taiat lacata dar jos nu e rugumatura de metalsau
sunt urme cand ele nu trebuie sa existe .
Practica de urmarire penala cunoaste 3 modalitati principale de cercetare a locului faptei :
- Concentric (cercetare in spirala..de la periferie spre centru se foloseste mai frecvent in
cazul incaperilor . Se cerceteaza detaliat pornind de la u nu numai obietele , dar si
podeaua, plafonul
- Excentric(se foloseste, de regula , in locurile deschise se porneste de la cadavrul )
- Frontal
In cazul cand prima cercetare a fost efectuata defectuos s-a desfasurat cu anumite impedimente
,superficial sau in conditii neprielnice ea se repeta .
ETAPA FINALA : in aceasta etapa se face totalul cercetarilor din punctul de vedere al
completitudinii/deplinatatii, se efectueaza ridicarea , ambalarea urmelor si a obiectelro care pot avea
valoare probanta , se definitiveaza consemnarea , alcatuirea procesului verbal . In procesul verbal
al cercetarii locului faptei se indica locul si data efectuarii actiunii de urmarire penala , functia,
numele / prenumele persoanei care intocmeste acest proces verbal , numele prenumele si calitatea
persoanelro care au participat la CFL iar in caz de necesitate se fixeaza si adresele lor, obiectiile,
explicatiile lor, data si ora inceperii si terminarii acestei actiuni si descrierea amanuntita a faptelor
constatate , mentiunea privind efectuarea fotografiilor , videonregistrarii , executarea mulajelor ,
tiparelor de pe urme si mijloacele tehnice utilizate . (faptele se expun de la general spre particular,
descrierea urmatorulu iobiect se face numai dupa finisarea descrierii primului obiect, nu se folosesc
cuvinte ca : circa, aproximativ , obiectele similarea urmeaaza a fi insemnate cu aceleasi
cuvinte/semne .
PARTEA DESCRIPTIVA a p-v : expunerea tuturor circumstantelor depistate in cadrul cercetarii ,
se intocmeste in forma libera. Aceasta parte tre sa includa hotarele locului infractiunii, daca e
incapare pai : adresa, menirea cladirii, nr de etaje, ..aplsarea generala a locului aptei, drumurile,
caile care duc la locul infractiunii, intrarile/iesirile di naceasta incapere , pereti ,tavane, sistemul
deincalzire, iluminarea .
Situatia locului infractiunii : obiectele , urmele , inclusiv si acelea care au ofst fotografiate, copiile,
amprentele si acele circumstante negative.
PARTEA FINALA , a 3 : care obiecte au fost ridicate, unde au fost trimise (in subordinea cui se
afla la pastrare) , schitele , schemele intocmite la locul faptei , unde a fost evacuat cadavrul , daca
era necesar acesta trebuia amprentat, obiectiile /cererile care au fost inaintate organului de urmarire
penala legata decercetare de catre participanti si deciziile care au fost adoptate ..
SCHITA : exista planuri generale si particulare in calitate de anexa la procesul verbal. Ele se
alcatuiesc conform regulilor generale ale topografiei (plan-schita, desen-schita)( de obiecti,
incaperile se fac la 1:50 (toate obiectele se micsoreaza de 50 ori) si se arata pe acest plan schita
toate obiectele .
In faza finala in cercetarea la locul faptei se efectueaza urmatoarele masuri:
- Se realizeaza conservarea obiectelor care-s imposibil de ridicat
- Se ia decizia referitor la timpul si locul audierii persoanelor care prezintai nteres si detine
informatii
La necesitate se efectueaza amprentarea cadavrului si se transporta la morga