Sunteți pe pagina 1din 7

CUNOASTEREA MATERIALELOR

UTILIZATE IN CABINETUL DE MEDICINA


DENTARA.
PROPRIETATIILE, INDICATIILE SI MODUL
DE PREZENTARE AL ACESTORA

Grecu Madalina-Ioana
Medicina Dentara An II- Grupa nr. 2

Medicina dentara moderna recunoaste ca obiective profilaxia, corectarea si


restaurarea, aceasta din urma ocupand cea mai mare parte din practica medicala.
Materialele dentare prezinta un ansamblu de proprietati, astfel se explica
utilizarea lor in diferite etape ale tratamentului tehnico-medical si tot aceste
carcteristici fac ca acestea sa fie preponderent utilizate in anumite momente ale
tratamentului.
Cele mai importante caracteristici ale materialelor dentare sunt :
1) Proprietatile fizice:
a. Proprietati optice (ex culoarea)
b. Proprietati termice (ex dilatarea termica)
c. Proprietati electrice ( ex galvinismul)
d. Proprietati mecanice (ex rezistenta la fortele
ocluzale)
2) Proprietati chimice - ex coroziunea
3) Proprietati biologice - ex biocompatibilitatea

A. Materiale utilizate in medicina dentara preventiva


1. FLUORUL
Proprietati:
Ajuta la depistarea cariilor prin colorarea acestora
Reduce aparitia cariilor
Inhiba aparitia placii bacteriene
Indicatii:
Fluorura de sodiu la copiii de 3,7,10 si 13 ani, aplicate in patru serii, legate
Fluorura de stabiu la copiii de la 3 ani, la interval de 6 luni
Aminofluorurile dupa varsta de 4 ani, in general sunt necesare doua aplicari
pe an
Mod de preparare
Se aplica direct, fiind gata preparate, pe dinti sau in gutiere speciale, facute
pe baza amprentei dentare a pacientului. In cazul apelor de gura se clateste
cavitatea bucata pentru cateva secunde, iar in cazul pastelor de dinti si face
periajul dentar de catre medicul dentis sau chiar de catre pacient acasa.

2. MATERIALE PENTRU SIGILAREA SANTURILOR SI A FOSETELOR


3.
Proprietati:
Sa fie aderente, fluide si sa se intareasca in cavitatea orala, sa fie durabile
Sa fie colorate pentru a fii vizibile usor de catre medicul stomatolog
Sa nu perturbe ocluzia si sa nu afecteze tesuturile moi sau pulpa dentara
4.
Mod de preparare:
5. Se aplica direct in santuri si fosete, intru-un strat optim, dupa care se
fotopolimerizeaza.
6.
7.
Indicatii:
8. Se recomanda in special copiilor cu un risc crescut al aparitiei cariei
dentare, acestea fiind introduse in santurile ocluzale ale molarilor si
premolarilor si in santurile vestibulare si orale ale molarilor,d ar si in fosetele
cingulare ale incisivilor.
B. Materiale pentru restaurari coronare si fixarea protezelor
1. Cimenturile dentare
a. Cimenturi oxid de zinc-eugenol (ZOE)
9. Proprietati :
Cele mai importante carcateristici sunt: antiseptic, biostimulator si ajuta
la neodentinogeneza
Rezistenta si aderenta mecanica buna, dar sunt rele conducatoare de
caldura
Utilizarea si prepararea este usoara
10.
Indicatii:
Cimentari provizorii
Obturatii de baza, de canal sau provizorii (pt acoperirea unor
pansamente)
11.
Mod de preparare:
12.
Prepararea se face prin incorporarea pulberii in lichid, treptat,
pana cand se obtine o pasta de consitenta chitoasa, cremoasa sau
moale, in functie de utilizare. In general, pentru a obtine aceste
consistente, trebuie sa utilizam un raport intre pulbere si lichide de 4/1,
respectiv 6/1.
13.
Amestecul se face prin spatularea, cu ajutorul unei spatule de
ciment. pe o placuta de sticla, timp de aproximativ 90 de secunde,
adica pana cand se ia usor de pe degete.
14.
b. Cimenturi fosfat de zinc (FOZ)
15.
Proprietati
Initial au o acididate crescuta (pH=1.5-1.6), dar apoi incep sa se
stabilizeze, ajungand la un pH apropiat de cel neutru (pH=6.9)
Prezinta o contractie de priza (=5-7 microni)
Sunt bune inlocuitoare de dentica, avand duritatea Knoops 60 (pt
dentina fiind 65)
16.
Indicatii
Obturatii de baza in cavitati medii si profunde, insa este necesara
propectia pulpei dentare,
17.
Mod de preparare:
18.
Pe o placuta de sticla de formeaza 4-5 gramajoare de pulbere
si 3 sau 4-5 picaturi de lichid. Prepararea se face prin metoda saturatiei,
incorporand pulberea in lichid. Timpul de preparare este de arpox. 2
minute, pana cand materialul se trage in fire intre placa si spatula.

c. Cimenturi ionomere de sticla (CIS)


19.
Proprietati
Adera chimic la tesuturile dure dentare
Biocompatibilitatea, aceasta proprietate se datoreaza compusilor de
fluor din fluoroaluminosilicatii de calciu.
Contractie volumetrica de priza 3%, aceasta proprietate face ca sa
apara o adeziune intre material si tesutul dentar de dimensiuni foarte
mici, astfel evitand aparitia cariilor secundare si colorarea marginala.
Rezistenta mecanica foarte buna (90-230 Mpa)
Aspecte fizionomica foarte bune, printr-o transluciditate si o culoare
asemanatoase tesuturilor dentare
Radioopacitate mai mare decat a dentinei, fiind usor vizibile pe filmul
radiologic dentar
20.
Indicatii:
Fixarea protezelor unidentare, a puntiilor
Sigilarea profilactica
Obturatiile dintilor temporari,a cavitatilor de clasa a V-a si in eroziuni
cervicale
Obturatii de baza in zonele cu o tensiune ocluzala scazuta
21.
Mod de preparare:
a) Sistem bicomponent pulbere-lichid
22.
Mai inatai trebuie pregatita cavitatea pentru obturatie, pasii de
urmat:
- Prepararea si curatirea cavitatii
- Aplicarea unui strat de acid poliacrilic 10%, timp de 10 secunde
- Spalarea (10 secunde) apoi uscarea foarte atenta(10 secunde)
23.
Prepararea cimentului se face cu ajutorul unei spatule de
ciment si a unei foi de hartie cerata, printr-o spatulare pe o suprafata
cat mai mica, facand miscari asemanatoare ciferi 8, aceasta fiind
rapida, timp de 15-30 de secunde, pentru ca timpul de priza este foarte
scurt.
b) Sisteme predozate
24.
Sunt necesare aparate pentru mixat si diferite instrumente
pentru aplicare, sau se face cu ajutorul unei seringi in cazul unei
vascozitati scazute
25.
2. Materiale pentru protectia si tratamentul plagii pulpo-dentinare
26.
Proprietati generale
Sa nu fie iritante pentru pulpa dentara
Sa nu fie toxice pentru pulpa dentara
Sa aiba o actinu antibacteriana
Sa constituie un mediu izolant
Sa nu fie neutralizate de alte materiale utilizate in practica medicala
Sa obtureze canaliculele dentinare deschise
Sa stimuleze mecanismul de neodentinogeneza
27.
Indicatii:
Pentru terapia plagii pulpo-dentinare
Pentru obliterarea canaliculelor dentinare
28.
Mod de preparare:
a) In cazul LINERILOR: picurarea sau pensularea pe suprafata dentinei,
pentru a forma un film subtire. Apoi se usuca cu jet de aer pentru 1530 de secunde.
b) In cazul LACURILOR: cu ajutorul unui aplicator se formeaza un start
subtire si apoi se usuca cu jet de aer.

c) In cazul CIMENTULUI PE BAZA DE HIDROXID DE CALCIU: se


amesteca parti egale din cele doua paste utilizate (baza si catalizator)
pentru apro. 1 minut apoi se aplica in cavitate
3. Materiale metalice folosite in restaurari coronare AMALGAMUL DE ARGINT
29.
Se folosesc tot mai putin in practica stomatologica, avand o actiune toxica
asupra organismului (s-a demonstrat ca mai afectati sunt medicii decat pacientii,
deoarece, medicii, sunt cei care inhaleaza cea mai mare cantitate de mercur
atunci cand seprelucreaza, finiseaza sau indeparteaza acesta, iar expunearea in
cazul medicului este repetata).
30.
Proprietati:
Rezistenta mecanica foarte buna
Costurile foarte mici
Nu adera la tesuturile dentare
Sunt bune conducatoare de cladura
Prezinta un grad crescut de coroziune (coroziunea galvanica, atunci cand
este pus in apropiere de alte metale, precum aur, aliaje protetice sau
amalgam vechi).
31.
Indicatii:
Obturarea cavitatilor de clasa I, a II-a sau a V-a
Obturatii in zonele cu un stres ocluzal foarte mare- molari si premolari
32.
Mod de preparare:
METODA CLASICA- cu ajutorul pistilului si a mojarului, se freaca mercurul
de peretii mojarului pana cand acesta are o consistenta asemanatoare cu
cea a zapezii care scartaie sub picior iarna
METODA MODERNA- cu ajutorul aparatelor speciale si a instrumentarului
special pentru aplicarea si modelarea acestuia.
4. Materiale restaurative pe baza de rasiniRASINI DIACRILICE COMPOZITE
FOTOPOLIMERIZABILE
33. Proprietati:
Aderenta la tesuturile dure dentare
Proprietati fotomimetice prin varietatea coloristica a acestora si pe
clasificarea fie pentru smalt, fie pentru dentina
Aspecte fizionomice foarte bun
Rezistenta foarte buna
34.
Indicatii:
Pentru toate tipurile de obturatii, cele mai intalnite fiind obturatiile dintilor
frontali, deoarece pot fi folosite in starturi si astfel pot reconstituii dintele
cu o eficienta si o fidelitate deosebita.
Pentru fixarea aparatelor ortodonticem pentru lipirea inelelor ortodontice
Pentru fixarea temporara, dar si de durata a dintilor parodontici, prin
utilizareau unei pacute care este fixata pe acesti dinti si astfel se poate
face tratamentul adecvat.
35.
Mod de prezentare:
Se prepara cavitatea
o Se face protectia pulpei dentare (cu hidroxid de calciu, CIS sau CIS
fotopolimerizabile, dar NU cu ZOE, deoarece eugenolul interfereaza
cu polimerizarea rasinilor)
o Gravarea cu acidul fosforic 37%, care este pensulat pe toata
suprafata dintelui, 20 sec.
o Se spala foarte bine pentru 20 de secunde si se usuca timp de 20 de
secunde
o Se aplica adezivul pentru smalt si dentina
o Se fotopolimerizeaza pentru 20 de secunde
Se adauga rasinile:

o
o

cu ajutorul unei spatule din polistiren se ia o cantitate suficienta din


seringa ce contine rasina;
Se adauga treptat, dupa fiecare adaugare de material in cavitate si
modeleaza iar apoi se polimerizeaza cu ajutorul lampii
fotopolimerizante, timp de 20 de secunde. Se adauga strtaturi subtiri
de 2-3 mm grosime.
Si finiseaza si de lustruieste obturatie
C. Materiale endodontice

36.

Proprietati generale:
Sa se prepare simplu si sa se manipuleze usor
Sa inchida ermetic canalul radicular si canaliculele laterale
Sa nu produca reactii imune in organism
Sa nu fie mutagenic sau cariogenic
Sa fie radioopace
Sa nu se resoarba in timp
37. Exista o varitate foarte larga de materiale endodontice, cum ar fi:
hidroxidul de calciu, pasta Walkhoff , triopasta Gysi, bachelitele, materiale pe
baza de rasini epoxindice, insa cele mai utilizate materiale din endodontie sunt
CONURILE DE GUTAPERCA.
38.
39.
In cazul conurilor de gutaperca exista cateva tehnici utilizate in obturare:
a) obturarea cu sealer si un con de gutaperca
b) obturarea prin condensare laterala
c) obturarea prin condensare verticala
d) condensarea termomecanica
e) obturarea prin injectare
f) obturarea cu gutaperca pe suport rigid
40.
Aceste tehnici, impreuna cu modul de preparare, fac ca sa fie inchise
ermetic atat canalul radicular principal,cat si canaliculele accesorii.
41.
42.
Mod de preparare:
43.
Initial se maoara dimensiunea canalului radicular, pentru a stii ce
dimensiuni de ce lungimi de conuri sa luam.
44.
Gutaperca este introdusa in canal fie manual(se introduce initial un con
master, apoi treptat conuri de dimensiuni tot mai mici) sau prin tehnici moderne
(cu ajutorul diferitor sisteme- ex sistemul GuttaFlow de injectare a gutapercai
rece) apoi sunt taiate pentru a ramane in canal.
45.
Indicatii
46.
Sunt indicate si utilizate pentru a obtura canalele rinditor devitali sau
pentru tratamente endodontice.
47.
D. Materiale folosite in implantologie
48.

Proprietati:
Biocompatibilitatea- cea mai importanta carcateristica, mai ales in
implantologia endoosoasa, fiind considerata reactia biologica intre
materialul din care este alcatuit implantul si osul, dar si toate
componentele moi din zona preimplantara. Trebuie sa determine reactii
fiziologice, si nu patologice.

Sa poata fi sterilizate
Sa poata fi inserate si, eventual, indepartate fara manevre chirurgicale
laborioase
49.
Indicatii:
In implanturile osoare
Materiale de aditii osoase
Materiale autologe transplantelele autogene(intra- si extraorale)
Subsituenti sintetici de os
50.
Mod de prearare:
51.
Se utilizeaza diferite tehnici chirurgicale elaborioase care implica fie
indepartarea mucoasei pentru o aditie osoasa, fie direct introducerea impantului
in alveola dentara, cu ajutorul aparaturii special folosite in implantologie.
Pacientului i se fac o serie de analize si de testari imagistice (ex. CT), pentru a
determina starea clinic sanatoasa, respectiv sprijinul impantar.
52.
53.