Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DINAMICII CHELTUIELILOR
PUBLICE DIN BUGETUL DE STAT AL
ROMANIEI
Cuprin
Capitolul 1........................................................................................................ 2
Cheltuielile publice component fundamental a sistemului financiar public
................................................................................................................................... 2
Capitolul 1
Cheltuielile publice component fundamental a sistemului
financiar public
1.1 Coninutul cheltuielilor publice
Cheltuielile publice exprim acele relaii economico-sociale n form baneasc, fiind
manifestate ntre stat, pe de o parte, i persoane fizice sau juridice pe de alta parte, cu ocazia
repartizrii si utilizrii resurselor financiare ale statului, n scopul ndeplinirii funciilor acestuia.
Exista o deosebire clar ntre cheltuielile publice i cheltuielile bugetare. Cheltuielile publice
cuprind ansamblul cheltuielilor realizate n sectorul public, prin intermediul institutiilor publice
care se acoper din veniturile proprii ale acestor instituii sau de la buget. Cheltuielile bugetare se
refer numai la acele cheltuieli care se acopera de la bugetele locale, din bugetul de stat, sau din
bugetele asigurarilor sociale de stat. Cheltuielile publice cuprind: cheltuielile bugetare,
extrabugetare, cheltuieli efectuate din bugetul trezoreriei publice si cheltuielile din fonduri cu
destinatie speciala.
Criteriile de clasificare a cheltuielilor publice se clasifica in doua categorii:
1) Criterii administrative cuprind acele cheltuieli publice, care se clasifica dupa
structura organelor si a institutiilor publice ce sunt implicate n angajarea i efectuarea
lor. Distingem astfel: gruparea organic (cheltuielile sunt divizate dupa fondurile din
care ele se finanteaza) i gruparea functional (cheltuielile sunt divizate n funcie de
specificul activitaii organelor publice)1.
1 Filip Gh., Finante publice, Editura Junimea, Iasi, 2010, p.92.
2
2) Criterii economice prin prisma acestor criterii se efectueaza mai multe grupri ale
cheltuielilor publice:
In functie de rolul pe care cheltuielile publice l are n cadrul proceselor economico-
sociale:
Cheltuieli reale;
Cheltuieli economice.
n funcie de natura si impactul cheltuielilor asupra activitaii entitatilor publice:
Cheltuieli de funcionare sau cheltuieli curente;
Cheltuieli de investitii2;
Cheltuieli de transfer.
Dupa coninutul material:
Cheltuieli materiale;
Cheltuieli de personal.
Dupa caracterul obisnuit sau excepional:
Cheltuieli ordinare;
Cheltuieli extraordinare.
Dupa caracterul recuperator al cheltuielilor pe seama activitailor publice finanate:
Cheltuieli ce se autolichideaza;
Cheltuieli reproductive;
Cheltuieli productive;
Cheltuieli neproductive.
Faa de clasificrile facute anterior se observa faptul c, n special, pe plan bugetar public
practica financiar a organismelor internaionale a realizat diverse tipuri de clasificri,
cunoscute sub denumirea de clasificaie bugetar, cum ar fi:
Clasificarea administrativa are la baza criteriul instituiilor prin intermediul
carora se efectueaza cheltuielile publice:
1. Administratia publica centrala a statului: Presedinia, Guvernul, Parlamentul,
Ministerele;
2. Administraia publica locala: judeeana, municipala;
3. Administraia asigurarilor si proteciei sociale de stat;
4. Etc.
Clasificarea economic repartizeaza cheltuielile publice n:
1. Cheltuieli curente pentru plata obligaiilor, materialelor, retributiilor, etc;
2. Cheltuieli de capital, pentru investiii.
Clasificarea financiar are in vedere raportarea la momentul in care se realizeaz plaile,
luand n considerare caracterul definitiv, virtual sau temporar al cheltuirii resurselor
2 Paysant A., Finaces publiques, diteur Armand Colin, Paris, 1997, p.58.
3
a cheltuielilor,
sectoare de activitate, ramuri ale economiei, spre care sunt ndrumate resursele
financiare publice, incluzand astfel i alte destinaii date acestor resurse; precum ar
fi cele legate de executarea unor transferuri intre diversele niveluri ale
administratiei publice.
Clasificarea functional folosit de organismele O.N.U. :
1. Cheltuieli cu aprarea;
2. Cheltuieli cu sntatea;
3. Cheltuieli cu educaia;
4. Cheltuieli cu recreerea, cultura si religie;
5. Cheltuieli cu securitatea sociala.
Clasificarea economic cuprinde cheltuielile care reprezint consumul final si
anume:
1. Bunuri si servicii;
2. Dobanzi aferente datoriei publice;
3. Transferuri de capital;
4. Formarea brut a capitalului;
5. Subvenii de exploatare.
Capitolul 2
Abordarea teoretica a aspectelor eseniale privind cheltuielile publice
2.1 Analiza structural a cheltuielilor publice
Analiza cheltuielilor publice ale unui stat poate fi efectuat din punct de
vedere al structurii lor pe diferite categorii potrivit unui anumit critriu de clasificare.
Cele
mai
importante
clasificri
fiind
clasificarea
funcional
economic
clasificarea
84580.1
Cheltuieli de personal
Bunuri si servicii
Dobanzi
Subventii
Transferuri intre unitati ale
administratiei publice
15286.3
4318.3
5103.3
4966.3
Alte transferuri
Proiecte cu finantare din
fonduri externe nerambursabile
(FEN) postaderare
13261.7
Asistenta sociala
Alte cheltuieli
Cheltuieli aferente
programelor cu
finantare
rambursabila
18082.6
-344.1
17873.8
2527.6
3504.3
Cheltuieli de capital
Active nefinanciare
Active financiare
Operatiuni financiare
Imprumuturi
3171
3066
105
2502.9
4.7
Rambursari de credite
2498.2
5
2010
97348
.2
14764.
5
3718.4
6319.1
4663.2
25708.
5
12687.
1
2011
5299.4
19283.
7
1556.6
7128.5
3347.7
3012.
5
2451.4
561.1
2670.2
193.4
2476.
8
4506.4
99873.4
15682.2
4244.3
7736.5
4290.7
26969.7
12865.9
15007.7
1441.5
3830
2317.1
1512.9
2634.2
214.7
2419.5
-402.3
CHELTUIELI - total
89851.7
-403.1
10262
7.8
-248.9
106088.7
-%-
CHELTUIELI CURENTE
Salarii Bunuri Subventii Dobanzi
si
servicii
2009
2010
2011
24,2
23,4
19,8
14,6
14,6
15,3
3,7
3,6
3,0
TRANSFERURI
ntre
Asistent Alte
Alte
unitatil a sociala transferur cheltuiel
e adm
i
i
publice
3,1
0,2
33,0
7,3
1,3
3,6
0,1
35,9
6,8
1,3
4,5
0,2
35,1
6,4
1,6
Din tabelul de mai sus reiese ca predominant n structura cheltuielilor curente sunt
salariile din anul 2009 cu un procent de 24%, iar in structura transferurilor cele mai mari
cheltuieli sunt cele cu asistena sociala, atingand in anul 2010 o pondere de 35,9%.
89851
,7
25064
,4
8803,
5
1373,
5
10262
7,8
33369,
3
8324,2
10608
8,7
37968,
8
9546,6
1259,5
1482,5
1176,
9
7302,
9
1340,7
1335,1
8270,7
9692,7
Transferuri
cu
caracter
general
intre
diferite
nivele
ale
administratiei
Plati efectuate in anii
precedenti si recuperate in
anul curent
Aparare,
ordine
publica
si
siguranta
nationala
Aparare
6407,
8
14174,
2
15911,
9
-,2
14690
,1
14686
15566
4093,
2
10596
,9
29537
,3
5176,
3
2063,
9
1912,
5
20384
,6
3394,
1
3929,3
4293,7
10756,
7
30607,
5
4315,2
11272,
3
26421,
9
4207,6
2076,9
2435,1
1948
1971,8
22267,
4
2769
17807,
4
3485,3
2906,
7
487,4
17165
,8
-647
2069,7
2510,2
699,3
21196
1523,3
975,1
22646,
7
1515,4
1357,
5
379,1
1291,8
820,8
363,3
349,1
Agricultura,
silvicultura, piscicultura si
vanatoare
Transporturi
6175,
2
7590,6
7021,2
9450
9753,9
Comunicatii
Cercetare
si
dezvoltare
in
domeniul
economic
Alte
actiuni
133,9
106,6
200,2
262,8
12164,
3
201,9
163,7
210,5
210,1
410,3
Ordine
publica
si
siguranta nationala
Cheltuieli
socialculturale
Invatamant
Sanatate
Cultura, recreere si
religie
Asigurari si asistenta
sociala
Servicii si dezvoltare
publica, locuinte, mediu si
ape
Locuinte, servicii si
dezvoltare publica
Protectia mediului
Actiuni economice
Actiuni
generale
economice, comerciale si
de munca
Combustibili
si
energie
Industria extractiva,
prelucratoare si constructii
economice
Denumirea cheltuielilor
Cheltuieli cu servicii
publice generale
2.
Cheltuieli socioculturale
Cheltuieli cu aciuni
economice
Cheltuieli cu apararea,
ordinea publica i
sigurana naionala
Cheltuieli cu servicii i
dezvoltarea publica,
locuine, mediu i ape
3.
4.
5.
Anul 2009
Anul 2010
Anul 2011
25064,4
33369,3
37968,8
(27,89%)
(32.51%)
(35.78%)
29537,3
(32.90%)
17165,8
(19.1%)
14690,1
(16.34%)
30607,5
(29,85%)
21196
(20.65%)
14686
(14.30%)
26421,9
(24.90%)
22646,7
(21.34%)
15566
(14.7%)
3394,1
(3.77%)
2769
(2.69%)
3485,3
(3.28%)
Anii
Servicii
publice
general
e
Ordine
public
nva
mant
Sntate
Cultur,
recreere,
religie
Asigurri,
asisten
social
200
9
201
0
201
1
27.89
16.34
5.76
2.29
2.12
Servicii
TransAlte Total
dezvoltare porturi chelt
public,
uieli
locuine,
mediu i
ape
22.68
3.77
10.51 8.64
100
32.51
14.30
4.20
2.02
1.89
21.69
2.69
35.78
14.67
3.96
2.29
1.85
16.78
3.28
9.50 11.2
11.46
Denumire
cheltuieli
Cheltuieli
Realizari 2009
Mil. lei
%
%
din
din
PIB total
174,232. 35.0
90.0
Realizri 2010
Mil. lei
%
%
din
din
PIB total
183,152. 35.7 90.6
9
Realizri 2011
Mil. lei %
%
din
din
PIB total
183,63
31. 89.2
9.93
100
100
curente
Cheltuieli de
personal
Bunuri si
servicii
Dobanzi
Subvenii
TransferuriTotal
Transferuri
intre unit.ale
adm.publice
Alte transferuri
Proiecte cu
finanare din
fonduri externe
nerambursabil
e
Asistena
sociala
Alte cheltuieli
Cheltuieli
aferente
programelor cu
finanare ramb.
Cheltuieli de
capital
Operaiuni
finaciare
Plai efectuate
in
anii
precedeni i
recuperate in
anul curent
CHELTUIEL
I
TOTALE
8
46,837.6
24.2
8
42,819.8
21.2
1
38,423
7
6.6
9.4
8.3
18.7
28,325.9
5.7
14.6
29,467.0
5.7
14.6
31,767
5.5
15.4
6,060.6
7,215.4
83,695.8
1.2
1.4
16.8
3.1
3.7
43.2
7,275.0
6,734.5
95,059.7
1.4
1.3
18.5
3.6
3.3
47.0
8,882
6,407
96,041
4.3
3.1
46.7
0.2
503.7
0.1
0.2
502
1.5
1.1
16.
6
0.1
398.2
0.1
14,085.0
2,676.0
2.8
0.5
7.3
1.4
15,696.8
7,313.3
3.1
1.4
7.8
3.6
13,632
10,787
2.4
1.9
6.6
5.2
63,957.6
12.8
33.0
68,612.7
13.4
33.9
68,007
11.8
2,579.0
2,097.5
0.5
0.4
1.3
1.1
2,933.2
1,796.9
0.6
0.3
1.5
0.9
3,112
2,111
0.5
0.4
11.8
33.0
1.5
1.0
21,940.3
4.4
11.3
19,438.1
3.8
9.6
22,679
3.9
11.0
8.5
0.0
0.0
219.2
0.0
0.1
-678.5
0.1
-0.4
-647.2
-0.1
-0.3
-491
-0.1
-0.2
193,679.
3
38.9
100.0
202,162.
9
39.4
100.
0
205,81
9
35.
6
100.
0
0.2
11
Sursa : Raport cu privire la execuia bugetar final a anului 2010. Ministerul Finanelor
Publice
Conform graficului de mai sus se poate observa c, cheltuielile de personal sunt in
scdere, ele reprezentand 21,2% din totalul cheltuielilor fa de 27% cat a fost proiectat in
bugetul iniial.
Cheltuielile cu bunuri i servicii au crescut in anul 2010 cu 4,0% fa de anul precedent,
aceasta datorita majorrii cheltuielilor bugetului Fondului Naional unic de asigurri sociale de
sntate pentru plata arieratelor.
Cheltuielie cu dobanzile au crescut n anul 2010 cu 20,0% fa de anul precedent, acestea
fiind justificate de majorarea deficitelor bugetare accumulate din anii anteriori i angajrii
mprumuturilor pentru acoperirea acestora.
Cheltuielile aferente programelor cu finaarea Uniunii Europene s-au majorat cu 173,3%
fa de aceeai perioada a anului trecut, reprezentand 1,4% din Produsul Intern Brut.
Cheltuielile pentru investiii care cuprind atat programele de dezvoltare, fina ate din surse
externe i interne cat i cheltuielile de capital, au fost la finele anului 2010 n suma de 33,8 mil.
lei, respectiv 6,6% din produsul Intern Brut.
Grafic 2 : Structura cheltuielilor bugetare n anul 2010 respectiv 2011
12
fu
Concluzii
Creterea sau diminuarea cheltuielilor publice poate avea atat efecte pozitive cat i efecte
negative. n funcie de progresul economic i de perioada economic a statului respectiv se pot
lua msuri de cretere economic.
Din datele statistice care s-au prezentat mai sus reiese o crestere a nivelului cheltuielilor
publice din structura funcional n perioada anilor 2009-2011, n special cu serviciile publice
generale care n 2009 erau de 25064.4 lei iar n 2011 cresc la 37968.8 mii lei, aceasta datoranduse creterii ocuprii forei de munc i a salariilor.
Cheltuielile din structura economic cresc cu 1,7% n 2010, dar ca procent in PIB acestea
s-au diminuat cu 3.8 pp., de la 39.4% n anul 2010 la 35.6% n anul 2011.
Cheltuielile destinate instituiilor de ordine public sunt alocate pentru a continua
procesul de modernizare, operaionalizare i reorganizare a capabilitilor necesare misunilor de
aparare colectiv n cadrul alianelor europene precum i pentru securitatea social.
Creterea cheltuielilor publice poate avea consecine nefavorabile precum: creterea
datoriei publice, care se datorea mprumuturilor de stat precum i reducerea potenialului de
export al unei economii i a productivitii. ns creterea cheltuielilor publice poate avea i
unele consecine favorabile cum ar fi: marirea standardului de via al populaiei, creterea
prosperitii unei ri, atunci cand cheltuielile publice finateaza intr-o propor ie ridicat
proiectele de dezvoltare economic.
Bibliografie
1) Filip Gh., Finane Publice, Editura Junimea, Iai, 2010;
14
15