SEMNIFICATIA, ORIGINEA SI EVOLUTIA DEMOCRATIEI

1.1. Consideratii generale

In zilele noastre, mai mult ca oricand in istorie, democratia s-a
generalizat ca fapt si aspiratie, a devenit un concept magic, panaceu
universal, definind parca intreaga existenta sociala, in opozitie cu dictatura
sau totalitarismul. Aceasta pentru ca, in fond democratia ni se dezvaluie ca
un proces istoric ale carui puncte nodale sunt legate de epoci si transformari
revolutionare. Fara razboiul care a dus la intemeierea S.U.A. si fara marea
revolutie franceza de la sfarsitul secolului al XVIII-lea n-am intelege originile
democratiei moderne si contemporane, ca si fara revolutiile europene de la
1830 si 1848, fara lupta de emancipare a maselor, fara miscarea de eliberare
a popoarelor de sub dominatia coloniala si, bineinteles, fara afirmarea
natiunilor si transformarea lor intr-un factor dinamizator al istoriei. Ca
urmare, in epocile in care s-au afirmat fortele sociale progresiste, a crescut
accesul maselor pe arena istoriei, a sporit rolul acestora, sunt tot atatea
momente de instituire si de afirmare ale democratiei. Cu peste opt decenii in
urma, cunoscutul fruntas liberal I.G.Duca scria: Sub ochii nostri se petrec
mari prefaceri. Stratificarea vietii sociale se schimba: straturile din adancime
se inalta, straturile de la suprafata se lasa in jos. Prin deplasarile lor se
pregateste o alta asezare si lumea se indreapta catre o noua formula de
echilibru al factorilor sociali, pe care nu avem pretentia sa o punem aici, dar
care, in orice caz, va ingadui si bunei stari materiale sa patrunda mai lesne
de la un strat la altul Tot el nota cu alt prilej: Democratizarea este un foc
care topeste laolalta toate particularitatile, toate interesele proprii si
indreapta neamurile cele mai deosebite spre unul si acelasi ideal: cat mai
multa dreptate si cat mai multa fericire pentru cat mai multi
In consens cu ideile unor asemenea inaintasi, consideram democratia
ca un concept cuprinzator ce reflecta si se reflecta in sfera politica, sociala si
economica a societatii, o categorie ce se rasfrange in insasi modul de a
construi o societate moderna si de a o pune la curent cu solicitarile vremii
1.2. Originea si evolutia conceptiilor despre democratie
Aparitia primelor conceptii si practici democratice dateaza inca din
antichitatea elena, termenul democratie derivand el insusi din grecescul
democratia: demos popor; kratos putere, autoritate.Sensul etimologic
al democratiei cel de guvernare a poporului prin el insusi precum si
continutul social-politic al acesteia au cunoscut o evolutie continua, in functie
de sfera de cuprindere atribuita poporului, de compozitia grupala a
acestuia ca si formele si principiile in care democratia si-a gasit intruchiparea
reala in decursul istoriei. 1.2.1. Este cunoscut ca, in conditiile democratiei
ateniene, poporul nu era echivalent cu totalitatea populatiei, nici chiar cu
ansamblul locuitorilor adulti ai cetatii, ci se reducea la membrii de sex
barbatesc ai unei comunitati: cetatenii care alcatuiau la un loc circa o
cincime din populatia cetatii. Sclavii, metecii si femeile nu erau considerati
cetateni si, deci, nu intrau in discutie in exercitarea democratiei. Cu toate

acestea, democratia ateniana a consacrat cateva principii de mare

importanta pentru conturarea respectivei forme de guvernamant, a
caror valabilitate nu poate fi negata nici in democratiile
moderne: egalitatea tuturor cetatenilor in fata legilor, dreptul egal la
exprimare libera, precum si dreptul egal de a exercita puterea.
Traditiile democratice ale antichitatii grecesti au fost reinnodate, in
alteconditii istorice, de republicile orasenesti din Evul Mediu. In cadrul
acestora, poporul se compunea , de fapt, din mestesugarii instariti
burghezii. Avand astfel de antecedente, conceptia despre democratie a
fost dezvoltata de filosofii secolului al XVII-lea, in stransa legatura cu
cadrul ideologic care a pregatit ascensiunea capitalismului. In acest
context politic prind contur si se manifesta principalele doctrine
politice, dintre care retin in mod deosebit atentia liberalismul si socialdemocratia.1.2.2. In esenta, in optica liberalismului, democratia
proclama principiul suveranitatii poporului, exprimat in dreptul sau de
a desemna si controla guvernamantul natiunii, care este exercitat,
practic, de reprezentantii alesi de popor pe o perioada limitata. Daca
democratia antica aplicabila unor comunitati (orase-cetati) relativ
mici se intemeia in principal pe egalitatea reala a tuturor cetatenilor
lor, democratia liberala moderna situeaza pe prim plan ideea de
libertate a individului. Chiar si suveranitatea poporului este considerata
o suma a libertatilor individuale.
In aceasta viziune, exponenti de frunte ai liberalismului (B.Constant, John
Locke, Adam Smith si altii) au conturat un model democratic bazat pe
separarea intre sfera publica si cea privata, reflectata in conceptia privind
drepturile omului si ale cetateanului.
Caracteristicile acestei conceptii sunt: emanciparea politica a
individului, proclamarea egalitatii tuturor cetatenilor in fata legilor,
egalitatea sanselor in ce priveste succesul in viata, detinerea si
dezvoltarea proprietatii private, garantarea juridica si protejarea
acestei proprietati.1.2.3. O alta conceptie moderna despre democratie,
relativ
diferita
de
cea
liberala,
este
promovata
de socialdemocratia europeana.Aceasta considera ca intre libertate, putere si
egalitate trebuie sa existe o stransa legatura, democratia fiind definita ca
participarea pe baza egala la hotararile privind distribuirea si
folosirea resurselor ce stau la baza optiunilor. Apreciata, deci, ca o
sinteza a libertatii si egalitatii, democratiei i-ar reveni menirea sa
inlature conditiile care genereaza exploatarea omului de catre om si
a popoarelor de catre alte popoare.

Democratia moderna:
emocraia liberar clasic a Sistemele democratice care sunt intilnite n zilele noastre i au
rdcinile spre sfritul secolului XVIII a nceputul secolului XIX sub influena direct i multilateral a
liberalismului. Meritele liberalismului n dezvoltarea gndirii att politice ct i democratice sunt destul
de mari. Aceste idei politice au aprut sub lozinc libertii individului i separarea ei de tirania
statal.Liberalismul pentru prima oar n istoria gndirii social-politice a separate individul de
societate i stat n dou sfere autonome: statul i societatea civil, a limitat sfer constitu ional i
sfer instituional a aciunilor statului asupra cetenilor i a vieii lor personale, a aprat autonomia
i drepturile minoritii n comparaie cu majoritatea, a propus egalitatea politic a tuturor cet enilor.
Patria ideilor liberale este n primul rnd Anglia. nc din secolele medievale cnd pe continentul
Europa era la putere absolutismul, englezii au reuit s limiteze puterea monarhului. Punctul de
pornire al liberalismului englez dateaz nc din anul 1215 cnd n Anglia a aprut prima schi a a
constituiei: ''Magna Charta Libertatum. Aceast charta era nc departe de democra ie i limit
puterea monarhului doar n folosul aristocraiei. Dar n ea se prevedea i dreptul cetateanului la
libertate i securitate,iar nici un om liber nu trebuie arestat, nchis sub paz, deposedat de
bunurile personale, njosit, prigonit sau pedepsit cu alte mijloace dect cele prevzute de lege. De
acum n secolul XIV n Anglia exist parlamentul care n anul 1689 odat cu adoptarea "Declara iei
Drepturilor" a primit drepturi legale definitive de activitate. Dar acestei ri i-au trebuit nc 200 de ani
pentru democratizarea parlamentului. Ideile i practicile liberalismului mult timp nu au convins cu
democraia ca teorie i micare. Ideologii liberalismului timpuriu ca John Locke, Charl-lui,
Montesquieu i alii erau concentrai nu n a obine i a asigur toi cet enii cu drepturi politice egale
ci se struiau s izoleze i s micoreze clas proprietarilor i aristrocratia de la influen a asupra
deciziilor luate de ctre monarh. Atitudinea luat de ctre liberalism fa de msele popularea afectat
desigur democratia liberal de limitare a puterii cu ajutorul drepturilor individuale i principiul
democratic al suveranitii poporului. n ntregime acest model de democraie n variant lui clasic
(sec.XIX a inc.sec.XX) are urmtoarele trsturi caracteristici:

Identificarea poporului ca subiect al puterii i n special brbaii, excluzndu-se pturile de jos

n primul rnd muncitorii inaimiti dar totodat i femeile din numrul cetenilor cu drept de vot. n
mai multe sisteme democratice din vest, n prima jumtate a sec. XX s-au pstrat bog iile i
alte valori ca condiii necesare fr care omul nu avea dreptul la vot.

Individualitatea, recunoaterea personalitii c primul, i cel mai important izvor al puterii,

prioritatea individului asupra legilor de stat. Dreptul la personalitate n ntregime este con inut n
constituie, indeplinerea creia este controlat de curtea suprem.

Caracterul democratic formal cu neles politic ngust, nelegerea libertii ca lips de

obligaiuni. Spre deosebire de democraia antic libertatea aici se interpreteaz nu ca egal
libertate de a activ la via politic a statului, dar ca un drept individual pasiv de a fi protejat de
implicarea din partea statului i a altor persoane strine.

Parlamentarismul, ca form de conducere i influena politic. Dup cum scria sir John
Dalberg-Acton, lecia data de democraia ateniana ne invata c conducerea ntregului popor,
conducerea de ntrega clas numeroas i atotputernic este la fel de rea c monarhia
absoluta.

Limitarea competenei i sferei de aciuni a statului n privin securitii i ordinii publice,

securitatea i dreptul ceteanului, neimplicarea lui n treburile comunitii publice, economice,
sociale i procesele religioase.

mprire puterii, formarea

Limitarea puterii majoritatiii asupra minoritii, asigurarea autonomiei i libertii individuale i

colective. Minoritatea este obligat s se supun majoritii doar n limitele unor situa ii, n rest
ea este complet liber. Minoritatea are dreptul la opinie proprie care nu ncurc la luarea
deciziilor de ctre majoritate.

Acestea i alte trsturi a demcratiei liberale ne demonstreaz c ea a fcut un pas n eliberarea

omului i recunoaterea drepturilor lui.
Dar n acelai timp acest model de democraie n variant lui clasic este departe de democra ia
ideal. Ca neajunsuri ale democraiei clasice de obicei se evideniaz:

Limitarea claselor sociale. Asemntor cu democraia antic, ea nu se bazeaz pe

majoritatea locuitorilor: proletari, alte pturi sociale joase, femei i de aceea nu este puterea
poporului n ntregul sens a cuvintului.

Formalitatea i ca urmare declarea democraiei pentru sraci paturilor sociale neasigurate,

transformarea ei din puterea poporului n ntrecerea sacilor cu bani. Nebazarea democra iei pe
procesele economice i sociale duce la sporirea conflictelor sociale i nu satisface interesele
cetenilor.

Limitarea cetenilor n participarea la via politic a statului