Sunteți pe pagina 1din 36

SNV

Organizarea sistemului nervos central


Sistemul nervos central

Sistemul nervos periferic

Sistemul nervos vegetativ

Sistemul nervos somatic

Ach-rec N
Simpatic

Neuroni postggl
Norepinefrina

Ach

Parasimpatic

MSR

Ach-rec M, N

Dopamina 80% Epinefrina 20% Norepinefrina

Neuromodulatori

SNV

Simpatic

Origine toracolombara
T1-T12 si L1-L3

Distributie larga

Raspuns
1. in conditii de stres
generalizat
2. in conditii bazale
specific
antagonizarea
parasimpaticului
Creste catabolismul

Parasimpatic

Origine cranio
sacrata Nv
3,7,9,10 si S1-S2

Raspuns specific
Digestie, somn,
mictiune

Distributie
localizata (pentru
fiecare sistem
separat)

Efect anabolic
Conservarea
energiei

Relatia dintre simpatic si parasimpatic


Reciproca sau antagonista
- Simpaticul stimuleaza si parasimpaticul inhiba
- Ex frecventa cardiaca

- Parasimpaticul stimuleaza si simpaticul inhiba


- Ex motilitatea gastro-intestinala

Complemetara
defecatie, mictiune,
- Simpaticul pentru umplere
- Parasimpaticul pentru golire

- Erectie (PS)- Ejaculare (S)

Structura componentei simpatice a


SNV

SNV Simpatic
Sistemul simpatic este
componenta vegetativa a
sistemului nervos periferic prin
care se realizeaza controlul
visceral pentru a pregati
organismul in a raspunde rapid
si corespunzator la o activitate
musculara intensa sau la o
situatie de stres, raspuns adesea
numit reactie de lupta sau fuga.

Lupta sau fugi

Midriaza
Vasoconstrictie mucoasei
si decongestia (scade
secretia nazala)
Sudoratie
Creste frecventa cardiaca
Vasoconstrictie
Creste presiunea arteriala
Scade motilitatea tractului
GI
Contractia sfincterelor
Creste tonusul muscular

Eferentele vegetative simpatice


-neuronii vegetativi din MS din coarnele laterale
Fibre slab mielinizate radacina anterioara a
nervilor spinali ramura comunicanta alba
lant simpatic paravertebral:
Ggl simpatici paravertebrali:
3 cervicali superior: neuroni postggl asigura
inervatia simpatica a capului,
- mijlociu si inferior: inervatia inimii,
11 sau 12 toracali: inervatia simpatica a inimii,
plamanilor si bronhilor,
4 sau 5 lombar,
4 sau 5 sacrali
1 coccigian.

Organizarea lantului simpatic


paravertebral

Copyright 2009, John Wiley & Sons, Inc.

Lantul paravertebral simpatic


Fibrele preganglionare simpatice in lantul paravertebral:
- fac sinapsa cu neuronii din ggl paravertebral
- urca sau coboara prin lantul paravertebral si fac sinapsa in ggl
- traversarea lantului ggl spre ggl simpatic prevertebral si
formeaza :
- Nervi splahnici (marele si micul splahnic-toracal si nervi splahnici
lombari)
- Se termina in MSR

Dupa realizarea sinapsei fibrelor preggl cu neuronii postggl din


lantul simpatic paravertebral:
- fibre amielinice ramura comunicanta cenusie nervii spinali
piele si vase de sange
- fibre amielinice ramuri periarteriale in regiunea cefalica
- fibre amielinice nervi simpatici

O parte din fibrele preggl


fac sinapsa cu neuronii
postggl din lantul
simpatic paravertebral
Axonii sunt nemielinizati si
formeaza:
-fibre postganglionare
ramura comunicanta
cenusie nervi spinali
piele si vase de sange
- fibre postganglionare
ramuri periarteriale in
regiunea cefalica
- fibre postganglionare
nervi simpatici
inerveaza inima si
plamanii

Neuroni
postganglionari

Ramurile periarteriale cefalice


Din lantul paravertebral simpatic cervical pornesc
fibre lungi amielinice perivascular asigurand
inervatia:
dilatator pupilar midriaza
pielea fetei sudoratie
m muller (ridicator al pleoapei) marirea fantei
palpebrale
vasodilatatie roseata

Inima efecte beta 1


Afectarea ggl cervical superior sau a ramurilor
acestuia = sd Hornermioza, anhidroza si ptoza
palpebrala de partea afectata

Sd Horner

Ptoza palpebrala

Enoftalie

Mioza

Nervii splahnici

O parte din fibrele preganglionare traverseaza lantul simpatic si formeaza


nervii splahnici sau se termina in MSR. Acesti nervi ajung in ganglionii
prevertebrali.
Fibrele fac sinapsa cu neuroni postganglionari
Fibrele postganglionare formeaza plexul celiac, mezenteric superior si
inferior si hipogastric
Inerveaza organele interne din abdomen si pelvis
T5-T9 si T10- marele nerv splahnic (stomac, splina, ficat, rinichi, si
intestinul subtire)
T10-T11- marele nerv splahnic (vasele de sange ale intestinului subtire si
colon portiune proximala)
L1-L4- nervi splahnici lombari. Ajung in ganglionul mezenteric inferior si
hipogastric colon portiunea transversa pana la rect, organe genitale si
vezica
Copyright 2009, John Wiley & Sons, Inc.

SNV - Simpatic
ochi Glanda lacrimala

T1

Ganglionul Ganglioni lantului simpatic


cervical
superior
Ganglionul
cervical
mijlociu
Ganglionul
cervical
inferior
Plexurile pulmonare si cardiace
Marele nerv splahnic
Micul nerv splahnic
Ganglionul celiac

L2

Ganglion
mesenteric
superior

Ramurile
comunicante
albe

Nervi
splahnici
lombari
Plexul
hipogastric

Mucoasa nazala
Vase de sange si piele(mm erectori
ai firului de par, glandele sudoripare)
Glandele salivare
Inima
Plaman- bronhii si bronhiole

Ficat si vezica biliara

Stomac
Splina

Aortic
plexus
on aorta
Inferior
mesenteric
ganglion

MSR
Rinichi
Intestinul subtire
Intestinul gros
Rect

Organele genitale si vezica


Human Anatomy and Physiology, 7e
by Elaine Marieb & Katja Hoehn

Copyright 2007 Pearson Education, Inc.,


publishing as Benjamin Cummings.

Fibrele preganglionare
SNV Simpatic

Numeroase terminatii
(fibrele preggl.
conectate cu peste 20
de neuroni postggl.)
Elibereaza in fanta
sinaptica Ach
Sunt fibre scurte

Fibre postganglionare
Sunt nemielinizate
Sunt lungi
Se termina in organul
tinta unde fac sinapsa
cu efectori
Elibereaza NE

SNV Simpatic
n HO

HO

CH

CH2

NH2

OH

O singura terminatie
simpatica preganglionara
face sinapsa cu 20 sau mai
multi neuroni
postganglionari
DIVERGENTA SEMNALULUI

Noradrenalina
Norepinefrina
HO
HO

CH
OH

Adrenalian
Epinefrina

CH2

NH
CH3

O fibra post ganglionara


inerveaza mai multi
efectori ai aceluiasi organ
astfel ca efectul stimularii
simpatice este
GENERALIZAT

Sinapsa fibrelor periferice cu efectori

Na+

Potential de actiune

Gq PLC-IP3-Ca
Gi-AC/AMPc
Gs-AC-AMPc-PKA

NE
Receptor adrenergic

Neuron postganglionar

Receptori adrenergici
-receptorii adrenergici 1:
Mechanism de actiune : PLC-IP3-Ca si PLC-DAG-PKC
Efecte
Contractia musculaturii netede

Vasoconstrictia

Contractia musculaturii viscerale

Piele (vase)
Rinichi (vase)
Tract gastrointestinal
Creier (vase)
Coronare
Bronhii (vase)
Sfincterele tractului gastrointestinal
Dilatator pupilar
Ureter
Duct deferent
Sfincterul uretrei
Contractia capsulei splinei

Mm erectori ai firului de par

Metabolismul glucozei (la nivel hepatic)

Gluconeogeneza
Glicoliza

- Actiunea NA>A (NE>E)

Receptori adrenergici
receptorii adrenergici 2
Mecanism de aciune: 2 receptorii sunt cuplai cu
proteina Gi -AC-AMPc intracelular efecte opuse
receptorilor (AMPc intracelular)
- Efecte:
Postsinaptic:
contracia musculaturii netede: vase, intestin
sudoratia (glandele sudoripare)
agregarea plachetara

Presinaptic (SNC)
Inh eliberarea de NE astfel ca rec alfa 2 este un receptor
important in controlul feedback al eliberarii de NE
Metabolismul glucozei
eliberarea de glucagon si elib de insulina
Gluconeogeneza si Glicoliza
AFINITATE NA > A (NE>E)

receptorii beta 1:

Receptorii adrenergici

CORD: frecv (C+), cond (D+), FC (I+)


eliberarea de renina din ap juxta-glom

Sunt cei mai mari receptori postsinaptici adrenergici


Mecanism de actiune: GPCR AC AMPc PKA

creste reabsortia apei in ductele secretorii ale


glandelor salivare cu formarea unei salive
vascoase
Creste secretia sudoripare si sebacee (efectul
direct beta 1 este negativ pe glandele
sudoripare)
Agregare plachetara

afinitatea E>NE

Receptorii adrenergici

receptori beta 2
- relaxarea musculaturi netede
a bronhilor si bronsiolelor
a arterelor si arteriolelor coronare
a detresorului vezical
a vaselor din musculatura striata
a musculaturii gastrointestinala (exc. sfincter)
a uterului

-Metabolismul glucozei
stimuleaza gluconeogeneza si
Stimuleaza glicoliza

afintate E>NE

Receptorii adrenergici
- receptori beta 3
stimuleaza lipoliza
efect termogenic
efect anti-obezitate
efect antidiabetic

afinitate E>NE

Receptor

Mesager
secund

Tesut tinta

Alfa 1

Gq-PLCIP3-Ca

Muschiul neted vascular, muschiul neted


visceral (sfinctere), dilatatorul irisului, muschii
erectori ai firului de par, ficat

Alfa2

Gi-ACAMPc

SNC, plachete, celulele beta-insulare


pancreatice

Beta 1

Gs-ACAMPc-PKA

Miocard, celulele juxtaglomerulare, adipocite,


plachete

Beta 2

Gs-ACAMPc-PKA

Muschiul neted visceral, muschiul neted


vascular, muschiul scheletic, ficat

Beta 3

Gs-ACAMPc-PKA

Adipocite

DA 1

Gs-ACAMPc-PKA

Muschiul neted vascular (patul vascular


mezenteric si renal), SNC

DA 2

Gi-ACAMPc

SNC, unele terminatii presinaptice

Exceptii SNV S
Glandele sudoripare
Neuronii postganglionari implicati in reactii de stres elibereaza NEstimuleaza glandele sudoripare transpiratia palmei si a plantei
piciorului
Neuronii postganglionari simpatici implicati in termoreglare
stimuleaza glandele sudoripare si mai putin sebacee prin eliberea
ACH. Prin stimulare se produce o transpiratie abundenta. Controlul
neuronilor preganglionar simpatici implicati in transpiratia cu rol in
termoreglare este realizat de hipotalamus. Secretia glandelor
sudoripare este controlata de centrii parasimpatici si realizata de fibre
pre si postganglionare simpatice.
Glandele sebacee axilare au o secretie groasa, mirositoare, cu rol de
lubrifiere care permite alunecarea usoara a bratului pe langa corp.
Acesta transpiratie odorifera este controlata de centrii simpatici.
Rinichii
simpaticul controleaza musculatura neteda a vaselor renale prin
stimularea receptorilor alfa si beta adrenergici si de asemenea, prin
stimularea receptorilor dopaminergici:
Actiunea este dependenta de concentratie:
Cantitate mica de dopamina vasodilatie (rec DA-1)
Cantitate medie de dopamina vasodilatatie (rec beta 2)
Cantitate foarte mare vasoconstrictie (rec alfa 1)
Glanda suprarenala
- Neuronii preganglionari nu fac sinapsa cu neuronii din lantul
paravertebral simpatic
- neuronii preganglionari fac sinapsa direct cu celulele din glanda
suprarenala unde elibereaza Ach si activeaza receptori nicotinici din
membrana postsinaptica a celulelor cromatofile:
-Elibereaza 80% adrenalina si 20% noradrenalina

Sistemul nervos parasimpatic


Actiunea este orientata, specifica pentru
fiecare organ
Raspunsul este focalizat si controlul este
individualizat
Este implicat in functiile anabolice
Controlul se face intr-o maniera reflexa
Reflexe vegetative

SNV parasimpatic

Reflexe vegetative (cale aferenta-neuroni intercalari cale parasimpatica


organ tinta)

Reflex pupilar
Reflex salivar
Reflex baroreceptor
Reflex chemoreceptor
Reflex brohoconstrictor
Reflexe vago-vagale in tractul gastrointestinal

Reflex secretor digestiv


Motilitatea gastrica
Contractia colonului la distensia gastrica
etc

Reflex de defecatie
Erectia
Reflex de mictiune
etc

Nucleii parasimpatici preganglionari


Nucleul dorsal al vagului
Nucleul tractul solitar
Organizare viscerotopica

Respirator
Cardio-vascular
Gustator
Gastrointestinal

Primeste aferente de la viscere prin nv X, XI, VII,V dar si de alte


structuri centrale: cortex, hipotalamus, aria postrema, formatiuni
reticulate, rafeul medular, alti nuclei
Integreaza informatia viscerala si o transmite spre diferiti nuclei:

nc dorsal al vagului, nc salivator sup si inf, nc ambiguu (X),


nc motor frenic si alti nuclei respiratori,
neuronii simpatici preganglionari
Hipotalamus, aria postrema, formatiuni reticulate, rafeul medular, alti nuclei

Sinapsa in ganglioni terminali

Acetilcolinesteraza

Na+

aba

ACH
Potentialul de actiune

Na+
Neuron preganglionar

Receptor
Nicotinic

Neuron postganglionar

Sinapsa terminatie parasimpatica organ tinta

Acetilcolinesteraza

Organ efector

Na+

K+
G

Potential de actiune

ACH
Receptor
muscarinic

Postganglionic neuron

SNV Parasimpatic
Fibrele preganglionare
lungi, fac sinapsa cu ganglionii PS in vecinatatea
organului tinta
Descarca Ach
Stimuleaza receptorii nicotinici din neuronii
postganglionari

Fibrele postganglionare
Scurte
Descarca Ach
Stimuleaza receptorii muscarinici din organele tinta

Receptorii muscarinici
M1, M3, M5
GPCR (Gq) PLC-IP3 + DAG

M2, M4
-GPCR (Gi) - AC- AMPc

N2
Canal ionic PPSE (potential
postsinaptic excitator)

Efectele stimularii vagale


Cord cronotrop -, dromotrop -, vasodilatatie
coronariana
Respirator- brohoconstrictie, dilatatie vase
bronsice
Gastrointestinal: creste peristaltismul, relaxare
sfinctere,
Creste secretia digestiva
Ficat: Creste siteza de glicogen
Contractia vezicii biliare

Curentul M

Este larg raspandit in diferite


organe, CNS, ganglioni
nervosi
Curent de K (eflux) care
determina hiperpolarizarea
celulei.
Este in mod obisnuit inhibat
prin stimularea receptorilor
muscarinici.
Stimularea receptorilor
muscarinici modifica
potentialul membranar
(creste sau scade
excitabilitatea)
Stimularea receptorilor
nicotinici determina
potentialul de actiune.