Sunteți pe pagina 1din 83

PSIHOLOGIA EDUCATIEI

Curs
Lect.univ.drd.Claudia Ha
nga

Obiectivele cursului de Psiholo


gia Educatiei:

Studentii vor f capabili s


a:
Caracterizeze psihologi
c varstele scolare
Defneasca si descrie n
otiunile de :reper psiho
genetic, personalitate,te
mperament, caracter,
aptitudine, invatare,motiv
atie, creativitate, consilie
re, comunicare psihoped
agogica
Sa circumscrie sfera ur
matoarelor concepte:ob
sevatie, anamneza, exp
eriment, test
psihologic, convorbire, ch
estionar, ca metode de
cunoastere psihologica a
elevilor

Continut:
Dezvoltarea psihicului
in ontogeneza:factorii d
ezvoltarii psihice;paradi
gme ale
dezvoltarii;stadialitatea di
n perspectiva lui Kohlb
erg,Piaget;caracterizarea
generala a
pubertatii si a adolescent
ei
Sistemul de personalita
te; delimitari conceptua
le;perspective de abor
dare a
personalitatii(Eysenck, Fre
ud, Rogers); temperamen
t, caracter, aptitudini, int
eligenta ca
aptitudine generala, rolul
expectantelor in dezvolt
area personalitatii

Invatarea; defnitii ale


invatarii; teorii ale inva
tarii;tipuri de invatare
Aspecte motivationale a
le invatarii in scoala:de
fnirea conceptuala;tipur
i de motivatie;motive
fundamentale pentru pro
cesul educative
Factorii psihologici ai re
usitei scolare;succsul si
insuccesul scolar
Creativitatea, cultivarea
creativitatii la elevi;del
imitari conceptuale;faze
le procesului
creator;factorii creativitati
i;cultivarea creativitatii la
elevi
Comunicarea didactica;i
ndici ai comunicarii no
nverbal;principalele car
acteristici ale
comunicarii defectuoase;p
rincipiile de baza ale un
ei bune comunicari
Notiuni de consiliere ps
ihopedagogica;caracteris
tici ale consilierului;ana
liza
tranzactionala(Berne);pers
pectiva cognitivista a lu
i Beck asupra consilierii

DEZVOLTAREA PSIHICULUI IN ONTOGENEZA

4.Educatia-factor determinant al dezvoltarii psihoindividuale


5.Stadiile dezvoltarii psihice din perspectiva generala
6.Stadiile dezvoltarii psihice din perspectiva lui Piaget
7.Stadiile dezvoltarii psihice din perspectiva lui Kohlberg
8.Descrierea generala a adolescentei si a pubertatii
9.Exigente educative pentru perioada pubertatii si a adoles
centei

Introducere:
In acest capitol sunt evidentiate importanta celor trei factor
i ai devenirii umane: ereditatea, mediul si
educatia. Acesti trei factori amprenteaza in mod diferit fi
nta umana, conferind unicitate fecareia
dintre acestea.De asemenea sunt ilustrate cateva din
tre cele mai semnifcative abordari ale
stadialitatii, respectiv cea piagetiana, cea din perspectiv
a lui Kohlberg, si cea dintr-o perspectiva
generala. Nu in ultimul rand, sunt creionate cateva dintre
cele mai relevante trasaturi ale varstelor
pubertatii si adolescentei, etape de varsta de maxim inter
es pentru majoritatea viitoarelor cadrelor
didactice.
Concepte
cheie:
paradigme
dedezvoltare, mediu, educ
formal,
nonformal,
ditate,
aie
informal,stadii de dezvoltarea psihica, pubertate, adolesce
nta

1.Teorii privind educabilitatea

Dezvoltarea psihologica a finei


interaciunii mai multor factori:

a) interni:

umane este o rezultant a

-ereditatea

b) externi:

-mediul

-intern

-extern
-educaia
-

ponderea lor find diferit atat de la un individ la altul cat i


de la un stadiu la altul.
Gradul de
implicare a acestor factori a fost abordat in mod diferit de
literatura de specialitate , constituindu-se
cateva paradigme:
Paradigma sceptic sau organicist, avandu-i ca
reprezentani de seama pe Platon, Aristotel,
Galton, Stanley Hall, Thorndike, accentueaz rolul factoril
or ereditari , susinand c dezvoltarea
copiilor se produce aproape in totalitate ca rezultat al in
fluenelor genetice, celorlali doi factori
revenindu-le un rol redus.Esena acestei paradigme s-ar
putea concentra in urmatoarea afrmaie
(cit. Introdu
in psihologia
contemporana, S.Orrell,
1997):
Recunoate
cere
N.Hayes,
i

individualitatea copilului dumneavoastr ca atare i aband


onai ideea c i-o putei produce (altfel
decat prin motenire), sau i-o putei modifca in mod eseni
al.

Paradigma optimist sau mecanicista are drept


exponeni pe J.Locke, Helvetius, Rosenzweig,
Watson, Skinner, Bandura, i promoveaz un optimism
naiv, accentuand in mod exagerat rolul
mediului in ansamblul celor trei factori. Ideea ei con
ducatoare se poate rezuma astfel (cit.
Introducere in psihologia contemporana, N.Hayes,
S.Orrell, 1997) :Cu o duzin de copii
sanatoi(..)garantez c iau pe oricine la intamplare i il p
regtesc s devina orice fel de specialist,
doctor, avocat, i da ,chiar i un ceretor sau ho, fr s
tin cont de talentul sau, de inclinaii, de
afnitati, de capacitate, de vocatii i de rasa predecesorilor s
i.

Paradigma interacionist sau realist reueste s


concilieze cele doua paradigme anterioare, i
are drept reprezentani principali pe: Freud, Wallon, Vigo
tski, etc.Acest curent acorda o pondere
insemnat tuturor celor trei factori mai sus menionai,
rezervand totui educaiei
un rol
conducator.

Modele
explicative

ale

dezvoltrii
(L.Iacob,

Ereditate-Mediu

A.Cosmo
vici,1998)

caie
Ereditate

Edu
cai
e

Edu

Mediu

Educaie-Mediu-Ereditate

2.Ereditatea- premis natural a dezvoltrii psihoindividuale

Ereditatea se refer la elementele de specifcitate care s


unt transmise de la antecesori la
succesori sub forma codului genetic.
Transmisia genetic se refer la faptul c
genele organismului coni
n AND(acid dezoxiribonucleic).
Aceste substane sunt alcatuite la randul lor din gene.Genele sunt cel
e care poarta informatii asupra
dezvoltarii biologice a organismului. Fiinele umane au 23 de
perechi de cromozomi (46 in
total),jumatate mosteniti pe linie paterna. Exist situaii in care apar
e un cromozom in momentul
concepiei, ca de exemplu in sindromul Down. Hayes i Orrel (op.cit
.)precizeaz c in urma unei
cercetari recente s-a sugerat c aproximativ 60% dintre copiii cu si
ndromul Down ntampin doar
difcultai uoare de invaare, numeroase difcultai in acest sens fin
d in mare msur depaibile
dac inc din primul an din via se intervine cu o instruire special
. Rezultatele slabe ale acestor
copii(susin aceiai autori) s-ar datora expectanelor sczute ale a
dulilor, i a unei insufciente
stimulri intelectuale i fzice din partea acestora.
In acest context se impune i precizarea c genotipul presupune ca
ntitatea de informaie
stocat intr-o celul neactivat in timp ce fenotipul este rezultatul i
nteraciunii dintre genotip i
mediu.Psihiculaparine
fenotipului
intrucat
presupune
interaciunea
dintregenotipi
mediu.(Allport, 1981). Deci, in momentul conceperii sunt implicate
atat jumtate din materialul
cromozomiam de la mam, cat i jumtate de la tat, i printr-un
mechanism de de selectie a
genelor, unele dintre ele sunt dominante, iar altele sunt recesive.
(poteniale). Acestea din urm se

pot reactualiza la succesori. Cu alte cuvinte, genotipul reprezint pro


gramul informaional al unui
individ, iar actualizarea lui n contextual social se refera la fenotip.

Problematica ereditii include anumite caracteristici


mai de seama sunt:

dintre care cele

1.Ereditatea ofer mai degrab predispoziii i potenialiti, i mai pu


in o transmitere
efectiv de trsturi ale antecesorilor.
grab accesibil
descrierii stiinifce

2.Transmiterea insuirilor morfologice i biochimice

este mai de

3.Potenialitile pe care ereditatatea ni le ofer


pot rmane n faz
a de latent pe
parcursul vieii in lipsa unui factor activator sau se pot manifesta efectiv.
a mediului este
optim.

4.Ereditatea ofer aa numiteleperioade sensibilen care interveni

Nefructifcarea acestor perioade poate impiedica realizarea unei anumite achiziii (


de exemplu
achiziia limbajului trebuie s fe realizat intr-un anumit moment optim al copilariei)
un exemplu
elocvent in acest sens este numit proces de imprimare. Cercettorii au demonstrat c
bobocii de
gasc dezvolt un ataament fa de orice observ in micare (mama gasc, fina
sau chiar un
obiect neinsufleit aflat in micare), cu condiia c acesta s fe situat in preajma
bobocilor in
momentul ieirii acestora din goace. Ei au numit acest procesimprimare, findc bo
bocii preau
a-i f format o impresie asupra obiectului ca i cand acesta ar f noua mam.
Exist deci o perioad critic atat la finele umane cat i la cele animale, in care
se formeaz
ataamentul (in cazul de faa ieirea din ou);mai tarziu fenomenul nu ar mai avea loc.
Perioadele de formare a ataamentului se constat n diferite tipuri de culturi: de
exemplu n
anumite triburi din Uganda majoritatea copiilor erau puternic ataati de mam in jurul
varstei de 6
luni. Mai toi formau simultan ataamente cu mai multe persoane, find grijiti i de ali ad
uli.
In kibbutz-urile israeliene, inc din primul an de viata, copiii petrec o mare parte
a timpului n
ngrijirea unei doici. Astfel, sugarii formeaz ataamente puternice atat fa de mam c
at i fa de
doici. In plus se stabilesc legturi puternice i cu ceilali copii, aceasta conducand ulterio
r spre o mai
mare implicare social.
Importana ataamentului-care reduce anxietatea i asigura suportul afectiv in situatii
de stres, se
evideniaz nu doar in primii ani de via, ci i de-a lungul stadiilor vieii. Oricum,
relaiile de
ataament copil-printe este de natur s influeneze raporturile ulterioare ale copilului
nu doar cu
proprii printi, ci extrapoland, i cu fraii, cu anturajul, cu partenerii ulteriori de viaa
precum i cu
proprii copii.(Birch A, 2000)

5.Rolul ereditii in cazul unor procese psihice este mult mai pregnant decat in c
azul altora (de
exemplu temperamentul, emotivitatea, sunt mai puternic amprentate de ereditate decat
caracterul).
Intr-o msur nsemnat ereditatea antreneaz i aptitudinile dei in acest caz un rol de s
eam revine
i factorului activator. S-au realizat de exemplu studii asupra motenirii aptitudinilor
de-a lungul
generaiilor. In familia lui Bach din 57 de membri a 5 generaii au aparut 15 compozitori
remarcabili.
Johann Sebastian Bach a avut 20 de copii dintre care 10 au fost dotai muzical.
Exemplele pot continua i in alte domenii: in matematic familia Bernoulli, in litera
tur familia
Dumas, tiine ale naturii Darwin.

6.Experienele pe maimue ale unor oameni de tiina care au studiat msura in care
antropoidele
sunt capabile s achiziioneze limbajul specifc uman. Rezultatele au demonstrat c
ereditatea nu
poate f depaita,iar limitele ei pot f doar extinse (ca i in cazul prezentat), dar nici m
car primatele
nu au putut f umanizate.
Dr.F.Patterson (cit. de S.Orrell, 197)a reusit printr-un experiment extins pe durata a 14 ani
s invee o
gorila s posede un limbaj de 500 de cuvinte, plus 500 de semne n limbajul surdomuilor. Ea reuise
chiar s elaboreze scurte propoziii dar performanele obinute in acest caz au fost singula
r.
7. Expresiile faciale la om sunt universale, indiferent de cultura creia persoan
a ii aparine,
indiferent de timpul n care triete (rasul, plansul).

8. Aportul ereditii in dezvoltarea personalitii se constat permanent in:


Structura anatomo-morfologic a organismului uman
Stadiile dezvoltrii psihice
Poziia bipeda
Metabolism
Temperament, dinamica cortical

9. Acest aport poate f studiat prin metoda gemenilor monozigoi i dizigoila monozigoi
exist o foarte mare asemnare datorit faptului c ei provin, dup cum se tie dintrun singur ou
fecundat(dei intr-o anumit masur aceast metod comport anumite defciee ntruca
t n spaiul
uterin unul dintre gemeni este ntotdeauna dezavantajat, ceea ce va provova anumite c
arene), prin
studiul copiilor instituionalizai,(comparandu-se inteligena acestora, avandu-se in ve
dere c in
acest caz condiiile de mediu sunt aceleai), prin fenomenul adopiei(comparanduse nivelul de
inteligen al copiilor cu cel al prinilor), prin ancheta familial(comparandu-se nivelul d
e inteligen
al prinilor cu cel al copiilor proprii).
Studii recente au dus la posibilitatea geneticienilor de a produce organisme p
ovenind dintrun singur printe dezvoltand celulele intr-un mediu special i extragand mesajul genetic
continut de
AND-ul celulelor(clonare). Exemplarele nscute n acest mod sunt ntru totul identice, fr
nici un fel
de variaie. Multe plante au aprut in acest mod(exemplu kiwi a aparut dint-o planta ori
ginal care a
produs un fruct normal, iar apoi a fost clonat de mii de ori. Clonarea s-a realizat i in lu
mea animal,
posibilitile ingineriei genetice prand a f nelimitate).
n ceea ce privete lumea uman dei in momentul de fa cercettorii
nu reuesc s
simuleze condiiile necesare clonrii unui copil, posibilitile ingineriei genetice sunt, du
pa cum s-a

mai mentionat, practic nelimitate).


10. Aa cum considera Zazzo, cu cat o funcie psihic este mai complex, cu ata
t rolul ereditii
este mai puin pregnant.
11. Aciunea factorilor ereditari este mai pregnant in primele etape ale dez
voltrii, iar la
varsta mai naintat aceast aciune este mai puin pregnant i o mare importan o au
experienele
dobandite.
12. In inelegerea influenelor genetice ale comportamentului, un aspect care p
oate f adus in
discuie este legat de procesul de maturizare. Genetic motenim anumite caracteristici
care devin
realiti doar de-a lungul procesului mai sus menionat.Dac ns persoana este privat
de anumite

necesitati, modifcarile de maturizare pot f afectate. Un exemplu in acest sens este a


norexia care,
conform unor teorii presupune ncercarea subcontient a adolescentelor de a amana tr
ansformarile
corporale pe care maturitatea le implic i de a-i pstra trsturile infantile cat m
ai mult timp
posibil. Acest lucru demonstreaz c schimbarile genetice pot f afectate de influenele
mediului.

3. Mediul- cadrul sociouman al dezvoltarii psihoindividuale

Adam

i Eva erau inteligeni? Se intreab pe

bun

dreptate
Alain Lieury.

Intr-adevr

cercetrile(Washburn 1960, Holloway 1974), susin c acum 50000 de ani homo sap
iens avea
aceeai capacitate creativ ca
i cea a noastr, astfel incat perfomanele int
electuale ale
exponenilor umani ai civilizatiei actuale se datoreaza mediului (limbaj, cunostine literare
, stiinifce,
etc)find produsul unor invri ce se extinde de-a lungul mileniilor.
Cosmovici (1998) arta c aciunea mediului este multipl : direct (referindu-se aici la
alimentaie i
clim), i indirect (nivel de trai, grad de cultur i civilizaie).Aceste influene pot
proveni din
mediul proximal(din imediata apropiere a omului), sau din mediul distal (aflat la distan)
.
Cu toate c unii autori defnesc mediul ca find totalitatea influenelor postnatale car
e se exercit
asupra individului, ali specialiti extind sfera acestor influene nu doar la perioada postn
atal ci i la
cea prenatal.
Astfel, cercetri tiinifce renumite acord i mediului o pondere nsemnat n dezvolt
area finiei

umane.Din aceast perspectiv o clasifcare a tipurilor de mediu ar arta astfel:

Mediu

a)------intern

(intrautrerin)

fzic
social

b)------extern :b1)------b2)-------

Mediul intern

Munteanu este unul dintre autorii


romani de specialitate care subli
niaz importana acestui tip de
mediu. Ea arat ins, c dei
vechile civilizaii au acceptat ace
ast importan, totui oamenii d
e
tiin ai secolului nostru au avut n
evoie de mult timp pentru a o ac
cepta .
Astfel, in uter copilul este o fin
a activ care incepand din sa
ptamana a VI-a a existenei sale
intrauterinei pune bazele pro
priului su alfabet psihologic.I
n al III-lea trimestru de via
penatal copilul poate deja reaci
ona senzorial, are deja un sistem
amplu de invare, afectivitate,
memorie, inelegere.
De asemenea, tonusul
psihologic al mamei este capabil
s influeneze copilul; in privina
alcoolului, tutunului, drogurilor ing
erate de mam n perioada gravi
ditii lucrurile sunt extreme de
bine cunoscute, astfel ncat a deve
nit aproape un truism luarea lor in
discutie.
Stresul emoional al
mamei are drept rezultat producer
ea adrenalinei, care determin o
vasoconstricie care micoreaza ca
ntitatea de sange din placent i
uter, ceea ce duce la o mai slab

oxigenare a ftului.
Oricum, ntre mam i
prunc se creeaz o legatur extrem
de puternic inc din aceast etap,
legatur care ns depinde de afe
ciunea materna, capabila s cree
ze un adevarat scut pentru copil
impotriva agresiunilor externe.

Mediul extern

Mediul fizic

Este repezentat de factori de clim, relief, flora, faun, alimentaie, care


contribuie la
dezvoltarea somatic i psihic.Se cunosc astfel diferenele care exist ntre popoarele
care triesc
ntr-o clim ca ld i umed fa de cele care triesc n zonele nordice i reci.
D
e asemenea o
alimentaie defcitar influeneaz nefast atat dezvoltarea fzica cat i cea intelectual
.Studiile au
demonstrat c in Africa dezvoltarea intelectual a copiilor este mult ncetinit din cauza
malnutriiei,
ntrucat proteinele(care conin aminoacizi care la randul lor sunt precursorii neurotrans
mitorilor),
lipsesc intr-o mare masur.

Cuprinde

Mediul social
totalitatea condiiilor
economice,

politice,culturale
care amprenteazdezvoltarea

psihic.Exist dou mari direcii prin care mediul social i exercit influenele:
asigur pstrarea achiziiilor umane care s-au realizat de-a lungul istoriei, constit
uind un
adevarat depozit pentru experiena uman
aceste produse ale culturii concentreaz n ele i capacitile psihice pe care le-au
generat,
facilitand astfel transmiterea lor de la o generaie la alta, susine I.Nicola(1992) referin
duse la cel de-al doilea tip de influene pecare mediul social il exercit asupra
omului.Influenele care se exercit in timp asupra speciei umane vizeaza deci nu nu
mai
modifcari organice, cci influenele culturale au drept urmare i o permanent evoluie
n
privina dezvoltrii capacitilor psihice umane.
Referindu-se la o partajare a factorilor ce alctuiesc mediul social, A.Munteanu afrm c
atunci cand
punem in discuie sintagma de mediu social, trebuie s ne gandim la mai multe direcii:
Condiii socio-economice, sau cu alte cuvinte aspecte legate de confortul ma
terial pe care
familia il poate asigura copilului
Condiii socio-profesionale se refer la profesiunea parintilor i la msura n care
acest lucru l
influeneaza pe copil
respectate
are

Condiiile socio-igenice vizeaz msura n care ritualurile zilnice de igien sunt


Condiii

evoc atmosfera
socio-culturale

cultural care copilul i

dezvolt

personalitatea
care traieste

Condiii socio-comunicative i socio-afective, carecuprind climatul afectiv in

copilul, cat i diversitatea relaiilor pe care le angajeaz cu cei din jur, susine auto
area mai sus
menionat.
Msura n care mediul social se constituie ntr-un factor determinant al devenirii
umane este
probat i de existena asa ziilor copii slbatici izolai din varii motive de comunitate
a uman. Au
existat astfel copii-leopard, babuin, panter, gazel, precum i copiii lup. Un astfel de caz
celebru este
cel al fetielor botezate ulterior Amala i Kabala, descoperite in India la 9 octombrie 192
1.
n momentul descoperirii acestora (avand varsta de 1 an i respectiv 8 ani i
jumatate), ele
triau alturi de 3 lupi aduli i 2 pui, i aveau un comportament asemntor cu c
el al familiei

adoptive.Mai exact, ele nu achiziionaser mersul biped, ci umblau pe coate i gen


unchi, aveau
calozitile groase pe podul palmelor, pe coate i pe genunchi. Lsau s le atarne lim
ba i gafaiau,
lipiau lichidele, dezgropau mortciunile, se temeau de lumin. n timp ce ziua stte
au mai mult
tolnite, noaptea se agitau, gemand i urland.
Cea mai mica dintre fetie a murit in acelai an in care a fost descoperit iar
cealalt a trait
pan la varsta de 17 ani;in cei 8 ani petrecui in tovria animalelor, ea a ajuns s dob
andeasc noi
comportamente:dupa 10 luni ntindea mana cand solicita ceva, dupa 16 luni se ridica
in genunchi,
dar doar dupa 6 ani a achiziionat mersul biped. In ceea ce privete limbajul, la 17 ani vo
cabularul su
cuprindea 50 de cuvinte.
Un caz asemnator s-a petrecut tot in India unde s-a descoperit un copil de apr
oximativ 9 ani
crescut in compania animalelor, care dobandise i el, la fel c i in cazul mai sus
menionat, un
comportament tipic animal:mersul in patru labe, reacia negativ in faa luminii, lipsa lim
bajului. Dei
specialitii au incercat timp de 14 ani sa-l umanizeze, acest lucru a fost practic imposibil.
Exemplele acestea(dar i altele care nu sunt expuse aici)vin toate in sprijinul ideii c
n lips unui
mediu specifc uman, nici atributele specifce ale umanitatii nu pot f dobandite.
Un argument interesant favorabil importanei mediului social se refer la struc
tura i modul
de organizare a proceselor psihologice, care sunt dependente de tipul de organizare soci
al din care
individul face parte.
Astfel, M.Mead(Papalia, 1986)arat c in insula Samoa rolurile sociale sunt inv
ersate:femeile
catiga hrana, in timp ce barbaii se ocupa de sevituile casnice. n aceste condiii femei
le dobandesc
acolo trsturi psihologice comparabile cu cele ale brbailor din tipul nostru de civilizaie
. Asistam in
acest
caz la o hiperdezvoltare a agresivitii feminine, ceea ce demonstreaza c
mediul este
responsabil de acest fapt, sic a ne insusim(sub influenta lui)inca din copilarie anumite r
oluri sociale
pe care ni le mentinem apoi pe parcursul vietii.
Discutand despre mediu trebuie subliniat c influenele care se exercita asu
pra individului
sunt cu atat mai pregnante cu cat se manifest la o varst mai fraged. Perioada
de maxim
influen din acest punct de vedere este cuprins intre 2 i 8 ani.
Studiile asupra deprivarii senzoriale (la om i animal) confrm i ele importan
a factorului pus
in discuie.

Astfel inc din 1949 au existat studii (reconfrmate in 1968 precum i ulterior
) susin c in
condiii de internare pe perioade mai lungi in spital, copiii prezentau o apatie generala
i o anumit
intarziere in dezvoltare (caracteristici cunoscute sub denumirea de hospitalism), datora
te lipsei de
stimulare care ar trebui s vina din partea mediului. (stimulri importante sunt cele care
vizeaz sfera
afectivitaii , varietatea cromatic, etc.)
Deprivarea senzorial influeneaz negativ nu doar finele umane, ci i p
e animale. De
exemplu deprivareasenzorialtotal, temporarla pisic (pleoape
cusute) degenerescene
nervoase ireversibile in urma crora pisicile rman oarbe (pentru vedere perioada in ca
re influena
mediului este maxim, deci perioada critic se situeaza n a treia saptaman i a treia lun
a.)
Intr-un
alt exemplu caredemonstreazimportanastimulrilorprecoce se constituie
experienele
realizate de Rosenzweig asupra mediului imbogit i a mediului srcit a
l obolanilor.
Se pare c diferenele individuale ntre sobolani n privina capacitii de a rezolva p
robleme se
datoreaz in mare masur influenelor mediului.
Astfel, intre cei crescui intre 4 i
10 saptamani
intr-un mediu srcit (cuca mic, un singur biberon pentru 3 obolani) i cei crescui i
ntr-un mediu
imbogait ( tot intre 4 i 10 sptmani, cuca mare, diferite obiecte schimbate zilnic,
cum a f o
scari, o roata, hran i ap), s-au constatat diferene semnifcative: obolanii din a d
oua categorie
faa de cei din prima prezentau un cortex cerebral mai greu i mai dens, celulele gli
ale erau mai
numeroase, iar activitatea enzimelor era mai mare.
In acest cadru de
uman, foarte
importanta este msura in care
iu indiferent
omului este nesemnifcativ in
ic inaccesibil
elevului va f un factor complet

discuie trebuie subliniat c

in ceea ce priveste fina

ea rezoneaz cu factorii de mediu, cci un factor de med


privina dezvoltrii ( de exemplu un coninut didact
inert in privinta dezvoltrii sale cognitive).

In concluzie se poate afrma c mediul este principalul factor ce stimuleaz p


otenialul oferit
de ereditate, el poate acorda o ans dezvoltrii, cu condiia s nu fe unul ostil, ci unul f
avorabil.

4. Educaia - factor determinant al dezvoltarii psihoindividuale

Se considera c scopul educaiei


are ca produs fnal fina uman autono
m n raport cu
propriul su destin i propria sa personalitate, dei aa cum afrma Debesse educaia
nu-l creeaz
pe om, ea il ajuta s se creeze( cit. C. Cucos, 1998).
Cu alte cuvinte - aa cum a reieit din cele expuse anterior - dei extrem d
e important in
devenirea finei umane, educaia nu este totui singurul factor determinant in acest sens
.
Una dintre numeroasele defniii ale educaiei
precizeaz c
aceasta e
ste activitatea
sistematic pe care adulii o desfaoar asupra copiilor i adolescenilor, din dorina d
e a-i pregti
pentru via, intr-un mediu determinat (Planchard, 1976).
Potenialul ereditar al fecrui individ nu favorizeaz in mod egal toate
componentele
personalitii, i tocmai aici intervine pregnant rolul educaiei
: acela de a aciona as
upra tuturor
acestor componente, asigurand un echilibru optim intre ele.

Conceptele de educaie formal, nonformal i informal

In realizarea educaiei
, nvmantului i revine un rol de seam
, dar el nu este singurul factor
in realizarea acestui deziderat; prin urmare s-a impus ideea conform c
reia, pe lang acest tip de
educaie oferit de sistemele instituionalizate, exist i alte tipuri de
educaie care amprenteaz
individul intr-o manier tot atat de important ca i primul tip .

Se contureaza astfel trei tipuri de educaie :


Educaia formal: se refer la acel tip de educaie primit n coal, de
ci

intr-un sistem instituionalizat, structurat ierarhic i cronologic.


Educaia informal: in acest caz individul dobandete educaia in m
od
independent, prin experiena de via, prin participarea la viaa cultural

(citit, etc.). Acest proces se extinde pe durata ntregii viei a omului.


Educaia nonformal: se dobandete in afara instituiilor de invman
t,
prin influena mediului familial, al anturajului, etc., i vizeaza atat cop
iii
cat i adulii.
Educaia formal are drept obiectiv formarea persoanei n urma u
nei activiti extinse pe
durata 10-20 de ani. De fapt, aa cum se precizeaza in Psihope
dagogia pentru examene de
defnitivare i grade didactice elaborat sub coordonarea lui C. Cuc
os, 1998, educaia formal
reprezint mai mult o introducere in sfera culturii i a pregtirii iniiale
pentru educaia permanent
ce se va extinde pe durata intregii viei.
O trstur deloc de neglijat a educaiei
formale o constitui
e evaluarea realizat in diferite
moduri, evaluare menita n cele din urm s faciliteze succesul colar.
Specifcul evalurii in cadrul
educaiei
formale const n faptul c aceasta se realizeaz doar in ca
drul instituiei, lucru care nu se
mai produce in cazul celorlalte tipuri de educaie, cand evaluarea cade
exclusiv n sarcina individului
nsui, prin confrmarea sau dezminirea aciunilor sale tocmai de realita
tea nconjurtoare.
educaia informala exprima c racterul spontan al acestui tip
de educatie, ea cuprinzand
intreaga achizitie autonoma a persoanei, dobandita intamplator. Ea este
facilitata nu numai

de cultura livresca, ci i
-mai ales in ultimul timp- de invazia mar
e a c nalelor TV, a
internetului, CD-uri, DVD-uri, etc. Una dintre marile c racteristici ale
acestei educatii este
discontinuitatea sa, ceea ce explica faptul c educaia informala nu p
oate contitui temeiul
fundamental al educaiei
, cu atat mai mult cu c t lumea care s
e contureaza tot mai
pregnant este una preponderent vizuala, electronica, i in mai m
ica masura literara.
Valorifcate ins judicious, elementele acestei culturi pot contribui intr-o
masura insemnata
la completarea culturii i experientei elevilor.

educaia nonformala se refera, as cum am mai precizat anterior la educaia extrascol


ara, i
are anumite c racteristici cum ar f: flexibilitatea, varietatea, implicarea mai profund
a in
acest demers a insesi persoanelor educate.

4.Stadiile

dezvoltarii psihice dintr-o perspectiva generala

Dintr-o perspectiva generala, principalele perioade ale dezvoltarii psihice sunt urm
atoarele:
0-1 an, perioada noului nascut
1-3 ani,perioada anteprescolara
3-7 ani, perioada prescolara
7-11 ani,perioada scolara mica
11-15 ani, perioada pubertatii
15-19 ani perioada adolescentei

Desigur aceste limite de varsta sunt flexibile si orientative, intrucat se stie ca r


itmurile de
dezvoltare difera de la un copil la altul.

6.Stadiile dezvoltarii psihice din perspectiva lui Piaget

0-2 ani stadiul senzorio-motor


2-7 ani perioada preoperationala
7-11 ani perioada operatiilor concrete
11-maturitate, perioada operatiilor formale
Prima perioadase caracterizeazaprin aceea ca acumcopilul isi organizeaza
si
interpreteaza
informatiileprimiteprin intermediulorganelorde simt, isi dezvolta
coordonarea motrica, propria schema corporala. Tot acum apare si perceptia c
onstantei
obiectului.

Cea de-a doua perioada este o perioada in care se dezvolta limbajul, si-n plus copil
ului nu
ii sunt accessibile doua principii:principiul conservarii mateiei si principiul reversibil
itatii.
Perioada a treia demonstreaza ca gandirea copilului este acum destul de aseman
atoare
cu cea a adultului, doar ca el nu intelege notiunile pur abstracte;acestea, pentru
a putea f
intelese pas cu pas trebuie a f aportate la concret.
In a patra perioada tanarul poate manevra logica abstracta, poate intelege diferit
e teoii
stiintifce, abstractiunile in genere.

7.Stadiile dezvoltarii psihice din perspectiva morala a lui Kohlberg

Kohlberg a stabilit existenta urmatoarelor stadii ale dezvoltarii psihice, folosind


drept
criteriu al stadializarii dezvoltarea morala:
4-10 ani nivelul premoral, in care copilul respecta regula morala din doua mot
ive
in principal:teama de pedeapsa sau dorinta de a obtine simpatia cuiva.
10-13 ani nivelul moralitatii conventionale:unele pesoane raman intreaga vi
ata
cantonate in acest stadiu, in care regula morala se respecta pentru ca pur si
simpluasa e frumos, asa se cuvine, asa se face,etc, fara a se ma
i
trece regula morala prin fltrul judecatii personale.
13- pana la sfarsitul vietii ( acest stadiu poate sa nu fe atins niciodata ), niv
elul
autonomiei morale in care exista doua substadii:primul in care omul tece printrun fltru personal regula morala, si o respecta in masura in care crede ca asa este
mai bine , mai corect si mai democratic pentru sine si pentru ceilalti. Al doilea
substadiu este cxel in care individul isi alcatuieste propriul sau cod de reguli
morale, din care unele pot chiuar intra in contradicti cu regulile moale unanim
acceptate de catre societate, dar fara a f totusi imorale.

8.Descrierea generala a pubertatii si a adolescentei

Perioada pubertatii, numita si varsta ingrata, are in opinia lui Rose Vincent urma
toarele
caracteristici:

-preocuparea pentru conformis


m
-interesul pentru probleme sexua
le
-revolta fata de valorile adultilor
-placerea secretului
Adolescenta, intre alte caracteristi
ci, le are si pe urmatoarele:
-este o varsta a contestatiei
-apar false conflicte de detaliu c
u cei din lumea adultilor
-nonconformismul adolescentului
ia nastere din conformismul gup
ului

8.Exigente educative pentru perio


ada pubertatii si a adolescentei:

-educatia trebuie sa se realizeze


intre tutela excesiva si indiferen
ta. Controlul
trebuie sa fe discret , dar conse
cvent
-trebuie ca meeu sa existe dispo
nibilatea de a discuta cu adolesc
entul
-situatiile conflictuale trebuie rez
olvate cu calm
-mijloacele de disciplinare trebui
e utilizate cu suplete
-tanarul sa simta intotdeauna cal
dura afectiva
-autoitatea adultului sa fe nealt
erata
-initierea de activitati comune cu
adolescentul

Rezumatul acestei sectiuni:

In evolutia fintei umane exis


ta o multitudine de factori ce-si
pun amprenta
asupra ei, factori ce pot f grup
ati in trei mari categorii:eredita
te, mediu si
educatie
In dezvoltarea fintei umane p
ot f stabilite cateva perioade,
avand in vedere
anumite criterii(ex.:cognitiv, mor
al)
Perioadele pubertatii si a ado
lescentei sunt grupele de va
rsta caora li se
adreseaza cu precadere cadr
ul didactic, si care prin impo
rtanta lor se
constituie in etape de maxima i
mpotanta in personalitatea viitor
ului adult.

Intrebari de autoevaluare:
1. Defniti
ereditatea...................................
...................................................
...................................
...................................................
...................................................
...................................
...................................................
...................................................
...................................
2. Defniti
mediul........................................
...................................................
...................................
...................................................
...................................................
...................................
...................................................
...................................................
...................................
3
lor

in
ontogenetica..............................
...................................................
...................................
...................................................
...................................................
...................................
...................................................
...................................................
...................................
este
clasifc
propu
de
Piage
indome
stadiil
dezvolt
4.
areasa t
niulor arii
e
psihice?......................................
...................................................
...................................
...................................................
...................................................
...................................
...................................................
...................................................
...................................
5
.
D
a
r

i
Kohlberg?....................................
...................................................
..................................
...................................................
...................................................
...................................
...................................................
...................................................
...................................
6. Prezentati asemanari si deos
ebiri intre cele doua paradigme
, cea piagetiana si cea
k
d
o
e
hl
z
b
v
e
o
r
lt
gi
a
a
r
n
e
a
a
omului........................................
...................................................
...................................
...................................................
...................................................
...................................
...................................................
...................................................
..................................

Sarcini de lucru
Organizati-va in doua
grupuri, primul constit
uit din membri care s
aduca argumente eti
ce
favorabile clonarii, cel d
e al doilea care s aduc
a argumente care s de
monstreze c in c zul
clonarii etica este incal
cata. Confruntati-va par
erile.
Comentati urmatoarel
e afrmatii:
o Nu e totuna sa-ti pl
amadesti trupul sau min
tea pe inaltimi sau intro vagauna.
o A educa inseamna a
instrui.
oUn suflet de copil poa
te f ridat de toate ero
rile de educaie ale un
ui batran.
o

A
e
d
u
c
a
i
n
s
e
a
m
n
a
a
d
r
e

sa.Evidentiati actiunea ed
asupra celor
ucaiei
lalti factori ai dezvolta
rii.

SISTEMUL DE PERSONA
LITATE

Cuprins:
1. Personalitatea, del
imitari conceptuale;ti
pologia lui Kretschme
r
2. Scoala psihometric
a a lui Eysenck
3. Scoala psihometri
ca a lui Freud
4. Scoala umanista a
lui Rogers
5. Dimensiuni ale per
sonalitatii: temperam
ent, character, aptitu
dini
6. Personalitatea pro
fesorului
7. Rolul expectantelo
r in dezvoltarea perso
nalitatii

Introducere:

De-a lungul evolutie


i psihologiei, person
alitatea a fost un d

omeniu ce a atras
atentia
specialistilor, dat fin
d importanta cunoas
terii ei in contextual
complex al intelegeii
fnite
umane.Acest capitol
evidentiaza cateva te
orii ale personalitatii
cu eprezentantii sai c
ei mai

importanti;de asemenea sunt abordate dimensiunile personalitatii, aspect


ce tin de
aptitudinea didactica, dar si de importanta asteptarilor positive(realiste)ale p
rofesorilor
asupra colectivitatii de elevi.

Personalitatea este organizarea dinamica in cadrul individului a acelor sist


eme
psihofzice
care
determina
gandirea
si
comportamentul sau
characteristic(Allport).Personalitatea este cea care ne individualizeaza , care
ne
deosebeste de toti ceilalti.
Dorinta de a explica si a intelege corelatiile dintre aspectele fzice ale persoan
ei si
caracteristicile sale psihologice a dus la aparitia unor tipologii constitutionale, din
tre
care cea mai cunoscuta este cea a lui Kretschmer. Din punctual sau de vedere ex
ista
urmatoarele tipuri:
Tipul picnic-statura mijlocie, maini si picioare scurte, abdomen si torace bin
e
dwezvoltate. Ca trasaturi psihice asociate se constata voiciune, optimism, bono
mie,
tendinta spre superfcialitate, opportunism.
Tipul astenic- este msi degraba inalt si subtire, maini si picioare lungi si subtir
i,
musculature frava.Ca trasaturi psihice intalnim sensibilitate,tendinta spre
abstractizare, interiorizare, simt al onoarei, sensibilitate.
Tipul atletic-are o dezvoltare fzica si psihica echilibrata

Azi este evident ca toate acestea sunt simplifcari deoarece finta umana este p
rea
complexa pentru a putea f cuprinsa intre aceste limite exacte si oarecum
reductioniste.
Perspectivele asupra personalitatii au fost diferite in timp;dintre aceste neam oprit
aici asupra urmatoarelor:
Scoala psihometrica a lui Eysenck:din punctual sau de vedere, personalitatea are
doua dimensiuni:introversiunea/extroversiunea, si stabilitatea/instabilitatea.
sunt
urmatoare
tentat
a
se inchide
Trasaturile introvertitului
le:este

in

sine,
contemplative, tendinte de izolare sociala, romantic, fn , imaginative, timid.
pe de alta parte este orientat spre lumea exterioara,deschis,
Extravertitul
comunicativ, usor adaptabil, evita singuratatea, cauta initiative, optimist, neate
nt.
Modelul de personalitate al lui Eysenck cuprinde:

Temperamentul SANGUIN, care este extravertit si s


tabil
Temperamentul COLERIC, care este extravertit si in
stabil
Temperamentul MELANCOLIC, care este introvertit
si instabil
Temperamentul FLEGMATIC, care este introvertit si
stabil
Fiecare dintre aceste tipuri are anumite caracteristici:
SANGUINICUL este sociabil, energic, flecar, lipsit de g
riji, sensibil, autoritar
COLERICUL este active, impulsive, schimbator, agresiv
, vioi, foarte sensibil
MELANCOLOCUL este capricios, nelinistit, sobru, pesi
mist, rezervat, nesociabil, tacut, visator
FLEGMATICUL este calm, echilibrat, sigur,controlat, pa
snic, grijuliu, pasiv
Toate aceste trasaturi enuntate reprezinta trasaturi de
personalitate ale fnite umane.

Scoala psihanalitica a lui Freud.Freud este cel care sustine


ca psihicul este alcatuit din trei
instante:
Constient
Subconstient
Inconstient
Mintea omului este asemanata cu un iceberg, d
in care partea vizibila este similara
constientului, in timp ce partea ce nu se vede (deci
cea mai mare parte a icebergului)este
similara inconstientului. Deci, partea vizibila este ce
a controlabila, in timp ce inconstientul
scapa controlului nostrum, find o zona a psihicul
ui in care sunt ascunse conflictele si
traumele acumulate ; Freud considera ca in mare
parte comportamentul nostrum este
determinat de inconstient. Pe langa acestea, m
ai exista o sfera a psihicului numita
subconstient, care adaposteste ganduri si amintiri c
e sunt temporar uitate , dar care, dupa
caz, pot f reactualizate.

Pe langa studiul psihicului, Freu s-a ocupat si de stu


diul personalitatii, care in viziunea lui
cuprinde componentele:
Sinele
Eul
Supraeul
Sinele este prima instanta care se dezvolta, si este do
minat de principiul placerii, find egoist
si urmarind satisfacerea placerii si a impulsurilor.Pe m
asura ce inainteaza in varsta , si odata
cu interactiunile sociale, cu educatia, individual i
ncepe sa dobandeasca eul, care este
dominat de principiul realitatii.Acesta incearca sa
satisfaca solicitarile sinelui, dar intr-o

maniera rezonabila, dezirabila in raport cu regulile sociale.In fne, ultima instant


care apare
este supraeul, care propune standardele pe care individual doreste sa le ating
a;supraeul
cuprinde toate responsabilitatile si indatoririle subiectului uman. Si aceasta inst
ant trebuie
sa fe controlata de catre eu, pentru ca nici exagerarile supraeului nu sunt dezirabi
le.
In concluzie, o personalitate echilibrata trebuie sa aiba un eu puternic.
Eul, pentru a-si indeplini sarcinile, trebuie sa puna in functie niste mecanisme de
aparare
care ii permit sa se protejeze de exagerarile inspre care tind celelalte doua ins
tante. Iata
cateva exemple in acest sens:
Proiectia-presupune a ne proiecta propriile noastre idei sau stari neplacute a
supra
altei persoane
Refularea-sau reprimarea unei experiente , de exemplu pentru ca este prea pe
nibila,
rusinoasa, stanjenitoare pentru a o avea mereu in sfera constiintei
Rationalizarea-presupune gasirea de scuze in proprii nostril ochi pentru o fapta
deloc
onorabila comisa de catre noi

Teoria umanista a personalitatii il are drept reprezentant pe Carl Rogers, si isi centr
eaza
esenta pe ideeasineluicare poate f unul real sau unul ideal. Sinele se refer
a la acea
latura a fintei umane care o defneste asa cum este ea in mod efectiv,, in timp ce
sinele ideal
se refera la persoana asa cum si-ar dori ea sa fe. Este evident ca pentru o p
ersonalitate
echilibrata si armonioasa discrepanta dintre cele doua tipuri de sine ar trebui sa
fe cat mai
mica.Dupa Rogers, dezvoltarea unei personalitai armonioase presupune acordare
a de catre
cineva apropiat(de obicei parinti), a unei pretuiri neconditionate. In masura in care
ii este
acordata aceasta pretuire, persoana se simte apreciata si iubita indifferent de c
alitatile si
defectele sale. Ea elibereaza individual de necesitatea de a cauta mereu aprobar
e sociala la
cei din jur, si de a-si explora aptitudinile si talentele.In cazul in care aceasta pretu
ire nu este
acordata, iar iubirea este conditionata(de ex.de note bune obtinute la scoala,
sau de un

comportament frumos), copilul primeste mesajul ca si-ar dori un copil ideal. A


cest copil
creste incercand sa intre in modelul pe car parintii il preconizeaza pentru el, ne
glijandu-si
propria finta intima. Ulterior aceste persoane tind sa aiba standard foarte ridic
ate, chiar
uneori nerealiste, distanta dintre sinele real sic el ideal find foarte mare.

Una dintre componentele personalitatii este TEMPERAMENTUL.Acesta este lat


ura
dinamico-energetica a personalitatii, si poate f studiat din mai multe perspective:
Din perspectiva lui Pavlov, sistemul nervos are urmatoarele caracteristici:
Forta

Echilibru
Mobilitate
Forta se exprim
a in rezistenta l
a solicitari a sis
temului nervos
Echilibrul se ex
prima in raport
ul existent intre
excitatie si inhi
bitie
Mobilitatea est
e dependenta
de viteza cu
care se consu
ma si regener
eaza substant
ele
constitutive ale
neuronului(se c
onstata de exe
mplu in diferite
aspect exterioa
re, observabile,
cum ar f modi
fcarea unei de
prinderi).
In functie de cu
m se combina
aceste trei insu
siri intre ele, re
zulta urmatoar
ele tipuri:
Sanguiniculputernic, echilibra
t, mobil
Flegmaticulputernic, echilibra
t, inert
Colericulputernic, neechilib
rat, mobil
Melancoliculhipoton(are un t
onus scazut)
Din punctual
de vedere al l
ui Eysenck , te
mperamentel
e sunt tot ace

stea patru exp


use
ante
caract
parag
laale
rior,
eristici
raful
aradi
le referi
gme
ention
tor
ate
personalitatii(p
erspectiva lui E
ysenck).
O alta persp
ectiva este c
ea a lui Le S
enne, care sta
bileste existe
nta a opt tip
uri
temperamental
e, in functie de
urmatoarele cri
terii:
Emotivitate
Activitate
Rasunet(Ecou)
In functie de ac
esti factori om
ul poate f:Em
otiv(E) sau Non
emotiv(nE)
Activ(A) sau In
activ(nA)
Primar(P), care are ternd
inta de a trai
puternic preze
ntul, implica
extroversiunea
-,sau
Secundar(S)care are tendi
nta de a ram
ane sub influ
enta impresiil
or trecute, im
plica
introversiunea
Cele opt tipuri t
emperamental
e pe care le sta

bileste Le Senn
e sunt:
-Pasionat(EAS)
-Coleric(EAP)
Sentimental(E
nAS)

-Nervos(EnAP)
Flegmatic(nEAS)
Sanguinic(nEAP)
-Apatic(nEnAS)
-Amorf(nEnAP)

O alta compon
ent a personali
tatii sunt aptitu
dinile.Acestea
se defnesc ca
find
insusiri ale pe
rsoanei, care in
ansamblul lor e
xplica diferentel
e constatate int
re
oameni in privi
nta posibilitatii
de a-si insusi
anumite cunost
inte, priceperi
si
deprinderi(A.C
osmovici)
Clasifcarea aptit
udinilor:
A. Dupa natura proc
eselor psihice implic
ate:
Aptitudini sen
zoriale(ex.acuitat
e vizuala, auditi
va, etc)
Aptitudini psi
homotorii(ex.dex
teritate manuala)
Aptitudini inte
lectuale(ex.aptit
udinea spre mat
ematica)
Aptitudini fzi
ce(ex.forta, vitez
a, indemanare)

B.Dupa gradul de sp
ecializare:
Aptitudini gen
erale(ex.intelige
nta)
Aptitudini spe
cial(ex.aptitudinil
e profesionale)
Din ansamblul a
cestor aptitudini
ne vom referi in
continuare la int
eligenta, ca aptitudi
ne
generala. In mom
entul de fata exi
sta o multime d
e defnitii ale int
eligentei;in fapt,
lumea
psihologica nu a
reusit sa se pun
a de accord cu u
n punct de vede
re unanim asupr
a acestei
probleme. Oricu
m, ea este capac
itatea de a obtin
e alte noi capacit
atati;de asemene
a ea este
instrument al an
alizei, sintezei,ab
stractizarii, gene
ralizarii, etc.
Dintre perspecti
vele asupra int
eligentei ne vo
m referi la cea
a lui Thorndike,
Cattell,
Thurstone.
Thornidike consid
era ca exista urm
atoarele tipuri de
inteligenta:
-Abstracta-se ref
era la capacitate
a de a folosi limb
ajul verbal si sym
bolic

-Pragmaticavizeaza activitati
le concrete de m
anipulare a obiec
telor si instrume
ntelor

Sociala-se refera la abilitatea de a ne descurca efcient in cadrul relatiilor


sociale, in
acomodarea la ele.
Initial apare inteligenta pragmatica(copiii descompunand si recompunand diferit
e obiecte,
jucarii, etc si-o antreneaza),pe urma ajuge la cea conceptuala(abstracta), pentru c
a apoi sa se
dezvolte inteligenta sociala.
Din punctul de vedere al lui Cattell, se poate distinge o inteligenta fluida si o inte
ligenta
cristalizata.
Astfel, inteligenta fluida raspunde mai degraba situatiilor noi, insolite, in timp ce
inteligenta
cristalizata este aplicabila la situatiile tip ale mediului socio-cultural(I.Dragan)
Thorstone considera ca in spatele inteligentei generale stau opt factori, si anume:
Rationament inductiv
Rationament deductiv
Memorie
Aptitudine numerica
Rapiditatea perceptiei
Aptitudini spatiale
Intelegere verbala
Fluenta verbal

IQ

VERSUS

EQ(EQ=inteligenta emotionala)

Este foarte interesant c, dei au diplome echivalente ca valoare, unii se trsc n slujbe umile, n
timp ce alii fac salturi impresionante n drumul lor ctre succes.
Cum se explic faptul c unii care dovedeau n copilrie o inteligen vie i promiteau foarte mult, au
euat pn la urm n mediocritate, iar alii, care nu se distingeau prin nimic deosebit, au reuit n
via?
De ce snt cupluri care se ceart i apoi se despart, i perechi care, dei se mai confrunt cu tensiuni,
nu se destram i chiar snt fericite?
Rspunsul la toate aceste ntrebri ine cont de faptul c noi "decidem i gndim sub influena
sentimentelor", dup cum ne sugereaz Daniel Goleman, psiholog la Harvard.
Adevrata msur a inteligenei nu este I.Q., ci E.Q., coeficientul emoional.
"Marea revoluie a anilor 2000 const n revana sentimentelor asupra inteligenei", ne asigur Daniel
Goleman n cartea sa celebr deja n Statele Unite ale Americii, "Emotional Intelligence".
n prezent, cnd ne referim la inteligen, nelegem cel puin dou lucruri:

intelectul (IQ) i
inteligena emoional (EQ).

"n mod tradiional, puterea creierului este dat de IQ, ns cu ct lumea devine mai complex,
inteligena emoional trece pe primul plan" (Daniel Goleman).
O persoan inteligent emoional este abilitat n patru domenii: identificarea emoiilor, nelegerea
emoiilor, reglarea emoiilor i folosirea emoiilor.
n viziunea lui Daniel Goleman (1998), inteligena emoional este format din cinci factori:
cunoaterea propriilor emoii, managementul emoiilor, motivare, recunoaterea emoiilor la alii
(empatie) i relaiile interpersonale.
Iat o comparaie ntre IQ i EQ.
Intelectul - IQ

ne ajut s facem socoteli;


ne ajut s procesm informaii;
se bazeaz pe logic;
ne ajut s rezolvm probleme;
ne ajut s reuim la coal;
n decursul vieii IQ-ul este relativ constant;

Inteligena emoional - EQ

ne ajut s ne nelegem pe noi nine i s ne motivm;


ne ajut s lum decizii (fr emoii nu poate fi luat nici o decizie);
ne ajut s comunicm i s ne nelegem mai bine cu ali oameni i s construim relaii
puternice, care dureaz;
ne ajut
s ne transformm;
ne ajut s nvm din experien;
ne ajut s fim creativi;
ne ajut s reuim la locul de munc i n via.

Dezavantajele intelectului
funcioneaz bine doar cnd sntem calmi;
funcioneaz ncet, sau n orice caz mai ncet dect inteligena emoional; din aceast cauz
nu ne putem baza pe IQ atunci cnd ne aflm n situaii critice sau cnd trebuie s luam rapid
decizii;
este un predictor slab al succesului nostru n via; (ns un bun predictor al succesului nostru
n coala tradiional);
toata viaa.
rmne relativ constant

Avantajele EQ

funcioneaz bine n orice situaie;


functioneaz rapid, sau n orice caz mai repede dect IQ-ul; din aceast cauz ne putem baza
pe EQ cnd ne aflm n situaii critice sau cnd trebuie s lum rapid decizii;
este un predictor puternic
poate crete, chiar foarte mult.

al succesului nostru n via;

Bell Labs, Centrul de cercetare pentru nalta tehnologie al lui A.T.&T., gigantul
telecomunicaiilor din SUA, a apelat la Goleman pentru a testa angajaii care se dovediser
foarte eficieni. Rezultatul: cei mai valoroi cercettori nu aveau un I.Q. foarte ridicat sau

diplome dintre cele mai prestigioase. Erau ns persoane foarte echilibrate din punct de
vedere emoional, capabile s fac fa cu succes momentelor de criz.
Cercetarile au artat c succesul nostru la locul de munc sau n via depinde 80% de inteligen
a
emoional i doar 20% de intelect.
n cazul liderilor, inteligena emoional contribuie cu pn la 90% la succes. Asta nu nseamn c
rolul IQ-ului trebuie neglijat. IQ-ul continu s fie important, dar nu cel mai important.
De altfel, viaa i experiena fiecrui individ arat c, spre deosebire de IQ, care nu se schimb m
ai
deloc dup adolescen, inteligena emoional este, n mare parte, nvat, i continu s se
dezvolte pe msur ce naintm n varst i nvm s cunoatem emoiile i sentimentele i s
le
utilizam pozitiv.(dr.Cherechianu Aurel)

Caracterul este si el o componenta a personalitatii. Acestaconstitui


e proflul

psihomoral al individului, manifestat in consistenta relatiilor interperson


ale si in
activitatea sa(I.Radu)
asadar trasaturipozitive,precum si trasaturinegative(deex.cinstea,
Exista
corectitudinea,constiinciozitatea,modestia, altruismul/minciuna,aroganta,
lenea,rutina, linguseala.
Trasaturi negative de caracter frecvente la copil si corectarea lor:
Minciuna
Forme de manifestare:eludarea intentionata a adevarului. Piaget sustine ca
pana
aproximativ in jurul varstei de 6 ani, copilul este de fapt un pseudomincinos,
findca
in ceea ce-l priveste granite dintre real si imaginar este foarte sensibila.
Cauze: teama de pedeapsa, dorinta de a iesi in relief
Remedii:deprinderea inca de la varste mici cu exactitatea, dezvoltarea
simtului
realului, iar la varste mai mari, constientizarea faptului ca respecatrea adevar
ului este
o chestiune de demnitate.
Capriciul
Forme de manifestare:Copilul capricios este un copil cu toane, mofturos,obisnuit
sa I
se satisfaca toate gusturile.Odata refuzata o dorinta, copilul izbucneste i
n tipete,

cuvinte urate, etc


Cauze - :interne-o slaba dezvoltare a inhibitiei interne si un psihic labil
Externe-greseli educative din partea familiei, rasfatul si ingaduinta exager
- ata

Remedii:nu se recurge la rugaminti, ci se adopta o atitudine fema , cerintel


e sa fe
statornice, indiferenta fata de manifestarile capricioase
Incapatanarea
Forme de manifestare:refuzul nejustifcat de a indeplini anumite sarcini
Cauze:educatie excesiv de autoritara, rasfat exagerat, sau de asemene
a poate f lipsa
autoritatii si a supravegherii din partea parintilor
temporara
dupaprincipiulobserva totul,
dar nu reactionala
Remedii:ignorarea
orice,amanarea
indeplinirii
sarcinilorpanain momentul
in care situatia s-a
mai
detensionat, la varste mici abaterea atentiei spre alte obiective.
Personalitatea profesorului

Referindu-ne la aceasta, e necesar a releva in ce consta aptitudinea didactica:


-calitati senzoriale:vaz, auz
-calitati ale aparatului locomotor
-calitati ale limbajului:exprimare clara, inteligibila
-atentie:concentrate, distributive
-calitati intelectuale:gandirea-flexibiltatea mentala
-rationament abstract
-capacitate de analiza si sinteza
-gandire creative
-calitati ale personalitatii:interes profesional crescut, sociabilitatea, mod
erare in reactii,
constiinciozitate si simtul datoriei, autoritate, calm, incredere in sine, simtul
umorului
-capacitati psihopedagogice:capacitatea de a face materialul de ivatare a
ccesibil, empatia,
creativitatea in munca psihopedagogica
Managementul efficient presupune:
1. O negociere inca de la inceputul colaborarii profesor-elev a sistemului de
regului care
vor functiona in clasa(deci presupune implicarea si activarea elevilor)
2. Depinde si de imagine ape care elevii si-o formeaza despre profesorul ef
cient.

In urma cercetarilor s-a constatat ca elevii sunt interesati de urmatoarele pro


bleme:
-Poate profesorul sa mentina ordinea?

-Stie profesorul sa rada?


-Ii intelege pe elevi?
Referitor la prima intreb
are, s-a constatat ca de
fapt elevii asteapta de l
a profesor tocmai
acest lucru, dar mentine
rea acestei ordini sa nu
se transforme intr-un re
gim prea aspru.De
asemenea, elevii asteapt
a ca profesorul sa intelea
ga clasa ca intreg.
Controlul profesorului se
bazeaza pe doua aspecte
:
1. Pe putere-presupune
coercitii-fzice
psihologice

2. Pe autoritateintruneste consensul celo


r aflati sub autoritatea sa
Pentru a realiza un contro
l efcient, profesorul treb
uie sa detina urmatoarele
calitati:
a. Charisma-capacitatea
de a atrage si a influenta
oamenii prin propria pers
onalitate
b. Ascendenta-obtinerea
controlului asupra unei s
ituatii prin simpka prezen
ta
c. Puterea intelectualaputerea expertului
d. Resursele de puterecapacitatea de a organiz
are a elementelor unei ac
tivitati in clasa

In privinta rolului expecta


ntelor in formarea personalit

atii, in cele ce urmeaza


, ne vom
referi la:
care
inseam
cuiv
depute
inde
osarcin
Autoefic
nacre
a a plinia
ienta, dinta
specifca(Bandura).Ac
easta presupune faptul
ca in momentul in car
e persoana are
asteptari(expectatii) ina
lte fata de sine, exista
multe sanse ca ele sa s
e indeplineasca ; in
masura in care aceste e
xpectatii sunt negative,
sansele ca ele sa se ind
eplineasca sunt de
asemenea mari.
Predictia ce se autoindeplines
te se refera la situatia d
e interactiune dintre do
ua sau mai
multe persoane,in care a
steptarile credibile din pa
rtea observatorului , vor
suscita un anumit
comportament din part
ea actorului.Cu alte cu
vinte, in masura in car
e un profesor are
astept
scaz
inceea
ce
prive
nivel
unei
clase(
multi
punc
de
ari ute steul dinplete
vedere:comportamental,
invatatura, etc), el trans
mite acest lucru chiar si i
ndirect acest lucru
elevilor, astfel incat ,mai
devreme sau mai tarziu
ei ii vor confrma astepta
rile, si vor intra in
modelul(negative)pe care
profesorul l-a preconizat
pentru ei.

CREATIVITATEA;CULTIVAREA CREATIVITATII LA ELEVI

Cuprins:
1.Delimitari conceptuale
2. Etapele procesului creator
3. Factorii creativitatii
4. Cultivarea creativitatii la elevi

Introducere:
Dezvoltarea creativitatii este un domeniu intrat n
u foarte demult in atentia psihologilor, cu
toate acestea studiul ei prinde actualmente tot
mai mult teren, intrucat se constata ca
societatea actuala are din ce in ce mai multa nev
oie nu doar de indivizi inteligenti si instruiti,
ci si de indivizi creative, capabili sa gaseasca
solutii inedite si efciente la problemele
complexe cu care lumea de azi se confrunta.

Creativitatea este o activitaste sau un proces c


are duce la un produs caracterizat
prin noutate sau originalitate, si valoare prin socie
tate(I.Rosca)
Initial s-a considerat creativitatea ca find apana
jul geniului, mai exact a geniului
nebun.Creativitatea presupunea deci in buna m
asura insanitatea psihica. Ulterior sa demonstrat ca in fapt creativitatea trebuie va
zuta ca o scala pe care sunt situate
toate fintele umane normal dezvoltate din pu
nct de vedere intellectual;singura
diferenta este ca ele se situeaza la un nivel mai in
alt au mai scazut pe aceasta scala.
In privinta fazelor procesului creator, acestea s
unt patru:

Prepararea, care consta in adunarea de informatii re


feritoare la domeniul de intees
Incubatia, care este un moment predominant abisa
l, si care consta intr-o corelare a
informatiilor existente,
Iluminarea,sauful
uneiclipeincandesce
caresfdeaza
orice
guratia
nte,
legitate(A.Munteanu), este momentul in care
ideea se naste. Numita si reactia
Evrika, ea poate f descrisa stiintifc, pre
tandu-se mai degraba descrierilor
literare.
Verificarea se refera la procesul de punere in aplic
are a celor gandite, si implica in
mare masura efort volitiv.
Factorii creativitatii pot f impartiti in mai multe cat
egorii:
A) Factori psihologici pot f impariti in mai multe cate
gorii: Intelectuali
Nonintelectuali

Discutand despre factorii intelectuali, in primul ra


nd facem referiri la gandire.Aceasta poate f
convergenta sau divergenta.Cea convergenta est
e mai degraba o gandire algoritmica, ce merge
pe drumul cel mai scurt si mai uzual pentru rezol
varea unei probleme.
Gandirea divergenta presupune un mod nou, ne
uzual de rezolvare a problemelor.Factorii care
alcatuiesc gandirea divergenta sunt urmatorii:
Fluiditatea-capacitatea de a da un numar
de raspunsuri cat mai mare la o anumita
problema
Flexibilitatea-capacitatea gandirii de a-si schim
ba prompt cursul gandirii daca este cazul
Originalitatea-capacitatea de a da raspunsuri n
oi si neuzuale la o problema

Elaborarea-punerea in practica a celor gandite;


presupune effort volitiv
Sensibilitatea fata de probleme-capacitatea d
e a sesiza probleme acolo unde aparent ele
nu exista
Redefnirea- capacitatea de a folosi un obiect
sau o parte a unui obiect in alt scop decat
cel pentru care a fost creat
In privinta raportului dintre inteligenta si creativitate sp
ecialistii sustin ca nu se poate discuta
despre creativitate in lipsa unei inteligente aflata
macar la un nivel mediu.Dincolo de acest nivel
orice combinatie este posibila intre cei doi facto
ri:un nivel inalt de inteligenta si o creativitate
medie, un nivel mediocre de inteligenta si o creati
vitate inalta, ambele inalte, ambele medii.
Cativa dintre factorii nonintelectuali ai creativitatii s
unt urmatorii:
Motivatia(intrinseca este mai degraba favorabila c
reativitatii decat cea extrinseca;o importanta
mare au si celelalte tipuri de motivatii:cognitive,
afectiva,pozitiva..Un alt factor este caracterul,
celputin
inceea
cepriveste
tenacitat
, persevere
deapune
inpractica
cele
ea
nta

gandite.Afectivitatea influenteaza si ea creativitatea, in ceea ce priveste latura sa c


are vizeaza
placerea de a crea, pasiunea pentru un domeniu.
B)Factori biologici :Ereditatea (se cunosc familii in care exista predispozitia
fructifcata spre a crea intr-un anumit domeniu, cum ar f familia Darwin,
familia Bach, etc);
Sexul(desi in momentul de fata marile creatii ale omenirii apartin
barbatilor intr-o mai mare masura decat femeilor , acest lucru este perfect explica
bil prin
mentinerea secole de-a randul a femeilor intr-o situatie de ignoanta in ceea ce p
riveste
instructia;dupa cum am vazut inainte, unul dintre momentele creativitatii este
cel al
prepararii, al adunarii de date, caci intamplarea nu ajuta decat o minte pregatita
dupa
cum spunea Pasteur.Pe de alta parte testarile in zona potentialului creativ , nu au relie
fat nici
o superioritate, nici a femeilor si nici al barbatilor in acest domeniu.
B) Factori sociali se refera la influenta familiei si a scolii asupa individului.(asupra
acestui punct se intra in detalii la punctul 4 al temei:Cultivarea creativitatii
la elevi)
Discutand despre cultivarea creativitatii la elevi, trebuie spus ca un mediu

familial permisiv are un rol pozitiv;


In privinta mediului scolar, acesta poate f unul inhibitor(implica profesori hipercritici,
lipsiti de entuziasm, rigizi, indisponibili in afara orelor).Un alt tip de mediu este cel
stimulativ(aici se permite libera exprimare a ideilor, chiar contrare, se stimuleaza
munca independent, profesorii sunt disponibili si in afara orelor)
Factori ce blocheaza creativitatea in scoala:
Evaluarea-stiindu-se notat, cel mai adfesea elevul nu-si mai permite a
1.
lte
abordari ale problemei decat cea uzuala, caci a incerca ceva nou implica si riscul de
a
gresi, ori daca doreste o nota buna, elevul nu-si asuma acest risc.Se propune c
a
atunci cand acest lucu este posibil, evaluarea sa fe amanita.
Recompensa-cel mai adesea este nota.In locul acesteia se propune gasirea
2.
si
oferirea unor sarcini-abil alese-in plus. Aceasta este valabila mai ales la elevi cu varsta
mai mica.(de ex in momentul in care elevii termina de executat o sarcina, doar celor
care sunt apreciati ca au lucrat mai creativ li se ofera noi material de completat
,
combinat, ales, etc astfel incat atat ei cat si restul colectivului percep acest lucru c
a
o valorizare a lor la care nu toata lumea a reusit sa acceada)

3.

Competitia-in locul ei se propune cooperarea.

Idoli ai sistemului scolar sanctificati timp de secole(dupa A.Munteanu), si care inhiba


creativitatea:

-cultul elevului dupa care profesorul isi regleaza te


mpoul
-obsesia profesorului pentru programa
-elevul modeleste recitatorul fdel al manualului
-sanctifcarea metodelor traditionale de invatamant
-supraestimarea notelor
-fetisizarea ratiunii si a memoriei in defavoarea im
aginatiei si a dimensiunilor noncognitive
ale personalitatii

Una dintre metodele de stimulare a creativitatii, ex


trapolabila si la domeniul didactic, este
brainstormingul, sau metoda asaltului de idei.Acesta p
resupune doua principii:
Amanarea judecatii
1.
2.

Cantitatea creste calitatea

Si patru reguli:
Suspendarea oricarui criticism
1.
2.
3.
4.

Manifestarea impetuoasa a imaginatiei


Stimularea unui debit ideativ mai mare
Preluarea ideilor emise de altii, si fructufcar
ea lor prin ajustari

Comunicarea

Cuprins:
Delimit
1. ari conc
eptuale:
comuni
care no
nverbal
a/comu
nicare v
erbala
Indici a
2. i comu
nicarii
nonver
bale
Comun
3. icarea
verbal
a:
3.a) Princip
alele caract
eristici ale c
omunicarii d
efectuoase
3.b) Princip
iile de baza
ale unei bu
ne comunic
ari

Introducere:
Lipsa comu
nicarii este
o tar a pe
rioadei actu
ale, accentu
andu-se par
ca mai mult
ca
oricand dat
orita a cee
a ce numim
vitezaa
cestor timp
uri.Lipsa co
municarii, s
au
defcientele
ei amprente
aza atat rel
atia perinte

copil, cat si
p e cea prof
esor elev.
Tocmai de a
ceea sunt a
bordate cat
eva dintre a
spectele co
nsiderate m
ai interesan
te
si mai relev
ante ale pro
blematicii c
omunicarii.

-Toti ne forma
m o imagine d
espre propria
persoana
-In actiunile no
astre ne baza
m pe aceasta i
magine
-Uneori imagin
ea de sine nu
coincide cu rea
litatea
cand
exist
mare
disce
intre
imagi
realit
- a panta
neaate,
Atunc
i
comunicarea a
re de suferit

Indicii c
omunica
rii nonve
rbale su
nt urma
torii:

Contactu
l visual
Expresia
faciala
Pozitia

Gesturil
e

Proximitatea
Imbracamintea

In privinta co
municarii verbal

e,un aspect d
e care trebui
e tinut cont s
e refera
la principalele carac
teristici ale comunic
arii defectuoase. Ac
estea ar putea
f
urmatoarele:
-Atacul la persoa
na-in acest caz, p
ersoana care are
difcultati de com
unicare, are
tendinta de a co
ndamna interlocu
torul in ansambl
u, ca persoana, i
n loc sa se
centreze exclusive
pe comportament
ul care a deranjato
-Aparareapersoana are ten
dinta de a se apa
ra in mod global,
in loc sa-si explic
e
comportamentul c
are a avut reverbe
ratii negative in ce
alalta persoana
-Infailibilitateapersoana are tend
inta de a consider
a ca dreptatea est
e exclusive de
partea sa, partene
rul de discutie ne
avand catusi de pu
tin dreptate
-Sentimentul nedr
eptatii-acest indic
e se refera la fapt
ul ca persoana se
simte in mod

necesar o victim in
raport cu celalalt
-Deziluzia-discutia
nu are rost, pentru
ca celalalt oricum
nu ne intelege
-Agresivitateapersoana face totu
l pentru a-si rani in
terlocutorul, pentr
u a-l umili
-Retragerea in sin
e-find caracteriza
ti de acest indice,
refuzam oice com
unicare cu
interlocutorul,m or
ice explicatie, oric
e dialog

princi
bune
selec
aici
de
baza
ale
unei
am
piile
omunic
tat
ari,

umatoarele:
Principii legate de ascu
ltare:
-Dezarmarea se
refera la faptul c
a in momentul in
care discutia risc
a sa degenereze i
n
conflict, sa ne antr
enam abilitatea de
transmite direct sa
u indirect faptul ca
ii intelegem furia
sau
frustrar
dar
acea
situa
am
react
astfe
ea
sta
tieionat
l
erlocut
orului,
deoarece
(explicand aici eac
t mobilurule comp
ortamentului nostr
u)
Empatia:presupun
e parcurgerea a tr
ei pasi:

A-l
asc

ulta pe celal
alt cu atentie
A-I repeta pe
scurt ceea ce
am inteles
A-I cere preciz
ari sau inform
atii in plus cu
privire la subi
ectul pus in di
scutie

Principii legate de expr


imare:
-Flexibilitatea:se
refera la faptul
ca perceptia noa
stra asupra even
imentelor nu est
e
infailibila, si ca pro
babil si interlocuto
rul isi are partea s
a de dreptate
-Centrareapresupune capaci
tatea persoanei d
e a se focalize exc
lusive pe comport
amentul
care ne-a deranjat
la interlocutor, si a
nu aluneca in repr
osuri colaterale
-Aprecierea:se ref
era la faptul ca, in
masura in care re
usim sa transmite
m interlocutorului
ca
in ansamblu il ap
reciem ca persoa
na, ca il respecta
m , dar ca de ast
a data un anumit
comportament al
sau ne-a deranjat
, este mai putin p
robabil ca situatia
sa degenereze in
conflict.
Aspecte motivationale
ale invatarii in scoala
Cuprins:
1.

2.
3.

Motivatia: de
fnire, structu
ra, forme
Legea Yerke
s-Dodson
Frustrarea si
mecanisme d
e aparare in f
ata frustrarii

Introducere:
Cunoasterea stru
cturilor motivatio
nale care deter
mina cea mai d
ezirabila conduit
a a
elevul
in
pscol
lan
cat
extra
este
in
intre
proc
ui(ata
ular scola
neces
gul
es
t
r),ara
didactic.Astfel, a
flarea unui optim
um motivational,
adica a unui ech
ilibru optim intre
performanta elevu
lui si nivelul motiv
atiei sale, cere in
primul rand cunoa
sterea temeinica a
elevului cu toate p
articularitatile sale
de varsta.

Motivatia cup
rind ansambl
ul factorilor c
are declansea
za si sustin ac
tivitatea.

Structura sa este a
lcatuita din urmato
arele:
-trebuinte
-motive
-interese
-convingeri

-idealuri
In privinta t
rebuintelor
Maslow a al
catuit o pira
mida a aces
tora, situan
d la baza sa
trebuinte
fziologice(f
oame, sete,
sex, odihna)
,apoi umeaz
a trebuinte
de securitat
e, dragoste
si afliere,
de stima si
statut ,de c
unoastere,
estetice si d
e autorealiz
are.Pe mas
ura ce o tre
buinta de la
baza se real
izeaza, omu
l poate sa a
corde atenti
e realizarii
urmatoarei
trebuinte.Es
te evident
de exemplu
ca, in lipsa
satisfacerii
trebuintelor
de securitat
e(in conditii
dramatice,
de razboi
de pilda) ,o
mul nu este
interesat d
e trebuintel
e estetice,
ci mult mai
curand de
a-si pastra
viata, de a
o continua i
n circumsta
nte sigure, f
erite de pri
mejdii.
Formele mo
tivatiei sunt
:

Pozitiv
a si ne
gativa
De exempl
u un elev in
vata din pla
cer(si este
motivat dec
i pozitiv), s
au din tea
ma de a nu
f
pedepsit, d
e a nu rama
ne coregent
(si deci e m
otivat negat
iv)
Cogniti
va si af
ectiva
De exemplu
un elev inva
ta din dorint
a de a sti or
i din dorinta
de a obtine
simpatia cui
va drag
Intrins
eca si
extrins
eca
De exemplu
elevul invat
a pentru ca
el doreste a
stfel, dorint
a este a sa
si o face din
pasiune,
in timp ce f
ind motivat
extrinsic, el
invata pentr
u o nota bu
na, pentru o
bursa, etc

Legea Yer
kes Dods
on se re
fera la r
aportul
dintre
motivat

i
e

si perfo
rmanta.

Mai exact ,
in cazul un
ei motivatii
slabe, perfo
rmanta est
e pe masur
a.Daca per
soana este
supramotiv
ata, perfor
manta este
afectata in
mod negati
ve, pentru
ca, aflata s
ub stress,
persoana va
f inhibata, i
ar performa
ntele sale n
u vor f pe
masura cap
acitatilor sal
e.
De aceea es
te de dorit c
a persoana
sa fe bine(s
i nu supra)
motivate, p
entru ca ef
cienta sa sa
fe reala.
Frus

trare
a es
te
pe
de
op
art
ei
mie
dic
are
au
nei
per
soa
ne
sasi r
eali
zez
eu
n

drept sau o
dorinta, iar
pe de alta p
arte este st
area psihica
ce rezulta di
n acest bloc
aj.
In fata frust
rarii oameni
i pun in fun
ctie diverse
mecanisme
de aparare,
cum ar f:
-eliminarea
barierei:de
exemplu un
elev are de
dat un exa
men foarte
important,
dar se isca
o
furtuna foar
te puternica
.Eliminand
bariera, ele
vul va lua u
n taxi, sau
va gasi o alt
a modalitat
e
de a solutio
na aceasta
situatie

-ocolirea barierei:ex.unul dintre elevi se simte persecutat la scoala din cauza c


a acesta a
dezvoltat o antipatie nestavilita fata de el. Deci, findca nu poate elimina bariera, o
va ocoli, de
exemplu transferandu-se la o alta scoala.
-reactii compensatorii: 1.Substituirea motivului:un liceean se indragosteste de o c
olega a sa,
dar intrucat aceasta va allege un alt baiat, cel dintai isi va intensifca si reorinta e
forturile in
alta directive, inspre invatatura, sport, etc
2. substituirea obiectului reactiei:un functionar este certat la serviciu
de catre seful sau, dar neputand riposta isi va revarsa furia acasa, asupra sotiei.
-reactii de aparare a eului: 1.refularea sau reprimarea unor amintiri care sunt pr
ea penibile
pentru a putea f pastrate in sfera constiintei
2.compensarea prin fantezie:un elev mentinut la nivelul marginal
al clasei de catre colegii sai din diverse motive, poate sa compenseze acest neajuns
prin visare,
prin imaginarea a diferite ipostaze avantajoase pentru el, si al caror protagosnis
t principal
este.
3.identifcarea:un individ care si-a dorit o viata intreaga sa devina
medic, de exemplu, si din anumite motive nu a reusit acest lucru, poate de
pune toate
eforturile pentru ca ful sau fica sa sa devina ceea ce n-a reusit, identifcanduse astfel cu
el(ea).
4.rationalizarea:un evreu in timpul celui de-al doilea r
azboi mondial
isi denunta fratele pentru ca acesta din urma complota impotriva Statului M
ajor al SSului.Motivul pe care primul il invoca era respectarea legalitatii si a regulamentelor;in
fapt intre
ei exista o veche rivalitate si gelozie inca din copilarie.

Notiuni de consiliere psiho-pedagogica

Cuprins:
Delimitari conceptuale

1.
2.
3.
4.

Caracteristicile consilierului si ale consilierii


Analiza tranzactionala din perspectiva lui Berne
Perspectiva cognitivista a lui Beck asupra consilierii
Jurnalul starilor sufletesti

5.
Introducere:

Profesorul diriginte indeplineste adesea, pe langa celelalte roluri asumate in ins


titutia de
invatamant, sip e cel de consilier. In acest scop, acest capitol-ce nu se doreste a f e
xhaustiv-,
prezinta o introducere in acest domeniu, subliniind ca rolul cadrului didactic este si
Acela de
a contribui la dezvoltarea personala a elevului, de a sensibiliza specialistul (psihol
og cel mai
adesea)atunci cand exista o situatie de criza care depaseste atributiile sale.

Consilierea este o interactiune intre doua sau mai multe persoane.

Ea presupune in mod necesar: - existenta unui consilier si a unui client


- un anumit timp si spatiu acordat consilierii
-un set de tehnici, metode de consiliere, abilitati si
atitudini pentru atingerea rezultatului dorit

Benefciile clientului in urma consilierii sunt:


Autocunoastere, acceptare si dezvoltare personala
Sesizarea si rezolvarea problemelor cu care se confrunta clientul
Imbunatatirea relatiilor sale cu ceilalti
Eliminarea situatiilor de criza

Caracteristicile consilierului
Pozitive:
rabdare, ascultare activa, comunicare efcienta, empatie, respect, acceptare necon
ditionata,
toleranta, caldura, confdentialitate
Negative:
Tendinte de dominare, tendinte de superioritate sau de inferioritate fata de
consiliat,
precum si reversul fecareia dintre caracteristicile positive mai sus mentionate

Ce presupune consilierea?

A. Preventia-este elemental de baza al consilierii;se pot preveni obiceiuri


legate de fumat, droguri, consumul de alcool, insucces scolar, etc
personala-presupune
insusirea
de
tehnici
B. Dezvoltare

de

autocunoastere, invatare efcienta, comunicare, eliminarea unor complexe, pro


spectarea
viitorului
C. Interventia in situatii de criza-presupune interventia unei persoane
specializate in situatii cum ar f:stress accentuat, depresie, tentative de sinucude
re, situatii
post traumatice

Din multitudinea paradigmelor referitoare la consiliere am ales spre ilustr


are

doua, si anume: Analiza tranzactionala din perspectiva lui Berne, si perspec


tiva
cognitivista a lui Beck asupra consilierii.
Analiza tranzactionala din perspectiva lui Berne:
Conceptia lui Berne in acest domeniu se poate rezuma la urmatoarele:
Stari ale egoului
Regulile tranzactiilor
Scenariul de viata
Cu alte cuvinte, Berne considea ca fecare persoana include in finta sa trei tipuri d
e ego: ego
de copil, ego de adult si ego de parinte.

-Egoul de copil implica anumite trasaturi cum ar f:comportament emotional,


creative,
nesupus rigorilor disciplinei
-Egoul de adult implica un comportament realist, logic, rational,neafectiv
-Egoul de parinte presupune asumarea valorilor preluate de la parinti (morala,
atitudini,
credinte), empatie, grija si ocotire fata de ceilalti.
Unui copil nu-I este characteristic in fecare moment doar egoul de copil, ci si alte
tipuri de
egode exemplu ego de parinte in atitudinea fata de un animal, fata de o papusa, e
tc), dupa
cum si un adult poate pune in functie la un moment dat un ego de copil.

Difcultatile de comunicare sustine Berne, se datoreaza in mare masura faptului ca


o anumita
persoana pune in functie un anumit ego(de exemplu de parinte), adresandu-se
egoului de
copil al interlocutorului(comunicare defectuoasa), in loc sa se adreseze tot
egoului de
parinte al acestuia(comunicare efcienta)
Un exemplu de situatie in care doua persoane pun in functie doua ego
uri diferite(
comunicare defectuoasa, cu potential conflictual):
Doi colegi, functionari, sunt protagonistii acestui dialog:Unul dintre acestia, p
unctual la
serviciu, il intreaba nemultumit pe celalalt, care tocmai intarziase, in timp cesi priveste
ceasul:Cat e ora?La care colegul sau , pe un ton nemultumit raspunde
:E opt si
jumatate.
Este evident ca fecare dintre cei doi comunica de fapt un cu totul alt mesaj
decat cel
aparent: De fapt , mesajul primului este:De ce ai intarziat atat?, in timp
ce mesajul
celuilalt este:De ce ma iei la rost, in fond nu sunt subalternul tau!.
Primul s-a adresat celui de-al doilea de la un ego de parinte la un ego de copil, i
nsa colegul
sau n-a acceptat acest lucru, raspunzandu-I de la un ago de adult, si activandu-I
tot un ego
de adult
Acest exemplu este ilustrat schematic mai jos:

Copil

Adult

Copil

Adult

AAaa

Parinte

Parinte

Ce se intampla in aceasta situatie


?
apar foarte clar, a
Berne sustine ca
cestea find urmat
ici regulile tranzactiil
oarele:
or
1. Cand sagetile sunt paralele in
tre cele doua tipuri similare de eg
o, comunicarea poate
continua nelimitat
2. Cand sagetile se incruciseaza,
comunicarea cu privire la un anu
mit subiect inceteaza
imediat
mesaju
psiholo
esteinteleg
comporta
unei
3. Intele
lui gic heiaerii mentului
gerea
persoane
In fne, Berne sustine ca in urm
a interactiunilor cu parintii, copi
lul dezvolta un model de
comportament care poate f unul
suportiv, sau unul agresiv.El dezv
olta o anumita atitudine
fata de sine si fata de ceilalti;aces
te decizii vor forma ulterior scenari
ul de viata, care poate f
de persoana care invinge, sau de
persoana care pierde.

Perspectiva cognitivista a lui Beck asup


ra consilierii
Pe scurt, conceptia lui Beck in ace
st domeniu poate f sintetizata ast
fel:
Comportamentul nostrum est
e determinat de interpretarea no
astra a situatiilor pe
care le traim
Deformarile rationamentului d
au nastere problemelor
Tehnica automonitorizarii, prin
care deformarile prezente devin a
lternative rationale

Beck sustine deci ca noi acoda


m situatiilor problematice pe c
are le traversam anumite
semnificatii(mai mult sau mai put
in grave), si ca tocmai acest luc
u este de natura sa ne
influenteze comportamentul, si
nu situatia in sine.De pilda, rap
ortandu-ne la activitatea
didactica, o nota de sapte poate
constitui o sursa de mare stress
pentru un elev, in timp ce
pentru altul poate constitui o mar
e usurare.
Confruntandu-se cu situatii pro
blematice, persoana are nu o
data de infruntat invazia
gandurilor automate depresive.Iata cat
eva exemple de acest tip de gand
uri:
-Nu sunt bun de nimic
-Nu reusesc niciodata nimic

-Nimeni nu ma intelege
-Mi-ar placea atat de mu
lt sa fu altfel
-Nimic nu merge cum vr
eau eu
-Ceva nu e in regula cu
mine
-Sunt un ghinionist
De fapt, spune Beck, in
momentul in care o pers
oana care se adreseaza
consilierului(un elev
de pilda care traverseaz
a o situatie difcila, adre
sandu-se dirigintelui sau
, in conditiile in care
in scoala nu exista un p
siholog scolar), el trebui
e sa fe consiliat de asa
maniera incat sa fe
capabil sa-si stavileasca
avalansa gandurilor de
presive, si sa constienti
zeze ca practic, el se
afla in miezul unor defor
mari de rationament. Iat
a cateva exemple dintre
principalele tipuri
de deformare a rationamentu
lui:

1. Radicalizarea:a vede
a totul fe in alb, fe in n
egru
2. Suprageneralizarea:a
dramatiza o difcultate o
bisnuita, generalizand-o
in mod excesiv
3. Deformarea selective
:a nu retine decat parte
a negative a lucrurilor, s
au a minimalize
ceea ce este pozitiv, am
plifcand ceea ce este ne
gative
4. Autodeprecierea:a cr
ede ca toate calitatile si

atuurile noastre nu au n
ici o valoare si
nu servesc la nimic
5. Inferenta:a ghici (m
ai exact a crede ca ghic
esti correct)gandurile o
amenilor, a ghici
viitorul
6. Emotivitatea:a ne pro
iecta starile sufletesti as
upra realitatii(Ex:viata e
ste trista si grea
pentru ca noi suntem in
dispusi)
7. Prezenta luia treb
ui:a socoti ca viata si
lumea trebuie sa raspu
nda intotdeauna
unor norme foarte precis
e
8. Etichetarea:a identif
ca intotdeauna persoane
le cu actiunile lor
acea
situat
perso
consil
trebu
ajutat
dezv
abilit
de
Instaie,ana
iata
ie a olte
ati
si
automonitorizare, cu ajutor
ul carora deformarile preze
nte sa devina alternative ratio
nale.
In acest scop, Beck prop
une realizarea unui Jur
nal al starilor sufletesti
:
Jurnalul starilor sufletesti

1.Imprejurarile indispozitiei mele:----------------------------------------------------------------------------------------

aveam pentru prima oara intalnire cu o fata, am asteptat o ora, dare a nu a venit------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

2.Sentimentele mele negative, si intensitatea lor pe o scala de la 1 (minim) la1oo (maxim


)------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ----------------------------ma simt:-----trist, nelinistit, neincrezator in mine, etc-----------------------------------------------Ma simt:

nelinistit

Trist

Neincrezator

etc

etc

in mine
70%
50%

40%

80%

1%

40%

Intensitatea sentimentelor a fost initial completata la inceputul elaboraii jurnalului. D


aca va f corect
executata activitatea, la sfarsitul ei, ne asteptam ca intensitatea sentimentelor
negative sa se
diminueze.
Exemplu:
Gandurile

mele

automate Deformarile prezente

negative
Intensitatea lor pe o scala de
la 1 la 100
-Nu reusesc niciodata nimicAutodeprecierea
80%
100%
-s-ar putea sa-I f intervenit

Alternative rationale

Intensitatea lor pe o scala d


e
la 1 la 100
-In grupul meu de priete
ni
sunt apreciat si valorizat

ceva, motiv pentru care nu a


ajuns la intalnire
80%
etc

etc

etc

etc

etc

etc

In concluzie: intr-o prima faza persoana descrie situatia care l-a facut sa se simta at
at de
neplacut. Apoi ce simte exact fata de aceasta situatie, plus intensitatea trairilor, pe o sca
la de
la 1 la 100. La fecare gand automat depresiv trecut in tabel, I se gaseste ce tip de defor
mare
a rationamentului ii corespunde. Ulterior, in ultima rubrica se gasesc si se not
eaza
alternative rationale (cu intensitatea lor).

In fnalul demersului, se revine cu aprecierea intensitatii sentimentelor negative, (in t


abel
cifra apare ingrosat), si cum am mai precizat, ne asteptam ca aceasta intensitate sa sca
da, si
persoana sa se simta mai bine.

In ceea ce piveste etapele consilierii , acestea pot f analizate din doua puncte de

vedere:
Etapele consilierii dupa scopul urmarit:
a. Etapa initiala= stabilirea primului contact, presupune explorarea situatiei,
ascultarea active, identifcarea problemei, stabilirea strategiei
b. Etapa de actiune=implica aplicarea strategiilor de actiune, metodele propriu
zise

c. Etapa fnala=adica analiza situatiei si urmarirea c


azului
Etapele consilierii din prisma abilitatilor utilizate de consilier:
a. Ascultare active( implica contact vizual, limbaj n
onverbal adecvat), la care se
adauga observarea clientului(mimica, postura, gestic
a)
b. De evitat intrebarile inchise(ex;te intelegi bine c
u parintii?, care blocheaza
fluxulcomunicari
in sensul
ca subiectul
estetentat
sa raspunda
i
cudasaunu); se recomanda in schimb intrebarile
deschise:ce ai putea sami povestesti despre?
Incurajarea(prin limbajul verbal si nonverbal), pri
c. n parafrazare(ex:daca am
inteles bine, spuneai ca)
d. Reflectarea sentimentelor(ce simti?, ce crez
i?)
e. Focalizarea(adevarata problema pare sa fe)
Influentarea(sesizarea impreuna cu clientul a alter
f. nativelor de actiune)
g. Decizia(o ia clientul, asistat de consilier)