ARHITECTURA
ZIDARIE CARAMIDA APARENTA
1. GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile si modul de executare al lucrarilor de zidarie din caramida aparenta (zidariile
de caramida portanta sunt cuprinse in caietele de sarcini de rezistenta).
Materialele si produsele utilizate vor fi:
a. blocuri de caramida aparenta cu goluri verticale, neted, dimensiuni 240x120x65mm, tip TERCA Klinker NF cu goluri
mari, neted sau similar;
b. mortar adeziv special pentru zidarie de caramida aparenta, mortar de zidarie de clasa M5 conf. SR EN 998-2,_ tip
Baumit KlinkerMrtel sau similar
c. strat de protectie a zidariei de caramida aparenta, pentru protectia si intretinerea placajelor neglazurate absorbante din
clincher si ceramica, caramida, tip Ulei de intretinere CURA IL20 - Pflegeol CURA IL20, Murexin sau similar.
2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
- P2-85 Normativ privind alcatuirea, calculul si executarea structurilor de zidarie.
- P100-92 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si
industriale
- STAS 10109/1-82 Lucrarile de zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor.
- STAS 10101/0A-77 Clasificarea si gruparea actiunilor pentru constructii civile si industriale
- STAS 10101/01-78 Greutati tehnice si ncarcari permanente
- STAS 10102/2-75 ncarcari datorate procesului de exploatare
- STAS 10101/20-90 ncarcari date de actiunea vntului
- STAS 10101/21-90 ncarcari date de zapada
- STAS 10101/23A-78 ncarcari date de temperatura exterioara n constructii civile si industriale
- STAS 6156-86 Protectia mpotriva zgomotului n constructii civile si industriale. Limite admisibile si parametrii de
izolare fonica
- P 104 - 83 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor si acoperisurilor din elemente din beton celular
autoclavizat
- C107/1-97 Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladiri de locuit
- C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor
- C107/4-97 Ghid pentru calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit
- C 300-94 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora
- P 118 -99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor
- C17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala
- STAS 1030-85 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala
- STAS 6203-75 ncercari de aderenta a mortarelor
- STAS 6472/1..11 Fizica constructiilor. Higrotermica. Termotehnica.
Principii de calcul si alcatuire.
- STAS 6156 Acustica n constructii. Protectia mpotriva zgomotului n constructii civile si social culturale. Limite admise
si parametri de izolare acustica.
- C56-85 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente
- C16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente
- C125-87 Normativ privind proiectarea si executarea masurilor de izolare fonica si a tratamentelor acustice la cladiri
3. LUCRARI PREGATITOARE
nainte de realizarea peretilor din zidarie de caramida aparenta, sunt necesare urmatoarele:
- Structura de rezistenta sa fie receptionata (cu eventualele deficiente remediate).
- Suprafetele suport sa nu prezinte abateri de la planeitate si verticalitate mai mari dect cele admisibile n prescriptiile
tehnice in vigoare.
- Zidaria de caramida aparenta se va monta pe peretii exteriori la fata exterioara a termosistemului si nu este portanta
[grosime 11.5cm]
- Zidaria de caramida aparenta se va aseza pe elevatia de B.A. care se va executa in acest sens mai lata decat necesarul
pentru zidaria portanta
- Peretele interior de zidarie de caramida aparenta este perete portant cu grosime 25cm
La peretii exteriori:
Zidaria se aseaza pe elevatia de beton armat. Pe elevatie se se dispune o bariera de vapori/hidroizolatie pt a evita ca
zidaria sa devina saturata in partea inferioara;
1. se monteaza termosistemul:
perete portant zidarie de caramida grosime 30 cm
placi de polistiren 8cm - se fixeaza placile de polistiren cu adezivul flexibil pe peretele cladirii
rozete de plastic de prindere - se fixeaza plasa de fibra de sticla cu ajutorul diblurilor de plastic pe polistiren (atentie se
folosesc rozete din plastic cu holsuruburi din otel si va recomandam sa folositi pentru fixarea plasei din fibra de sticla 10
buc/mp)
plasa
de indreptare
2. se lasa un strat de aer ventilat de minim 30mm intre terosistem si peretele de zidarie aparenta;
3. se zideste caramida aparenta ancorata cu tije de inox 3mm;
CARACTERISTICI NECESARE PENTRU CARAMIDA APARENTA
Dimensiuni 120x250x65 mm
Suprafata neteda
Culori rosu
Absortia de apa 7% (clasa C1)
Rezistenta la compresiune ( -N/mm2)60
Densitate aparenta (kg/m3) 1690
Indice de reductie sonora (dB) 50
Livrare (bucati/ palet infoliat) 324
Necesar 50 buc/m2 - zidarie 12 cm
4. REGULI DE EXECUTIE A ZIDARIEI DE CARAMIDA APARENTA
- Zidaria se alcatuieste din blocuri de caramida arsa aparenta asezate pe lat, n rnduri orizontale si paralele. Se va verifica
la fiecare rand orizontalitatea .
- Caramizile, nainte de punerea lor n opera, se curata de praf si alte impuritati si se stropesc cu apa. La punerea n opera,
caramizile vor avea o umiditate de maxim 20% din greutate. Pe timp de arsita udarea trebuie facuta mai abundent. Zidirea
se va ncepe de la colt, caramizile umezite asezndu-se pe patul de
mortar nivelat n prealabil conform cotelor.
- Grosimea rosturilor orizontale va fi de 6mm, iar a celor verticale de 6mm pentru zidarie cu rosturi subtiri. La realizarea
rosturilor dintre blocuri se recomanda ca mortarul sa acopere toata suprafata acestora, mortarul n exces ndepartndu-se
cu mistria.
- pentru a asigura circulatia aerului si aerisirea continua a peretelui de caramida aparenta se vor prevedea rosturi verticale
deschise la partea inferioara respectiv superioara a zidariei, din metru in metru! [aprox. 7500mm2 de rosturi de
ventilatie la fiecare 20m2 de zidarie]
- zidaria de caramida aparenta se va ancora cu ancore de inox diam 3mm - daca rosturile orizontale ale zidariei aparente
si portante corespund se folosesc ancore in forma de "Z"; daca nu se folosesc ancore in forma de "L";
- ancortele se amplaseaza la distanta de 50cm per verticala si 75cm pe orizontala
- la goluri, la colturile cladirii, la partea superioara a zidului de caramida aparenta se prevad 3 ancore/metru de lungime.
- pe ancore se dispun discuri de plastic pentru ca apa din condesn sa nu ajunga la peretele portant
- hidroizolatie se monteaza peste buiandrugii metalici profil "L" de la usi si ferestre;
Compozitia mortarului de zidarie va fi cea aratata n fisa tehnica a acestuia (anexata) si n instructiunile tehnice conform
agrementului tehnic 007-04/ 160-2001 mortar adeziv pentru zidarie caramida aparenta.
Descriere:
Produs Mortar uscat, predozat
Compozitie Ciment, tras, nisip, adaosuri
Proprietati Mortar de zidarie clasa M5 conf. SR EN 998-2 culoare gri deschis
Utilizare Pentru realizarea vadariilor aparente, la exterior si interior. Se recomanda protejarea zidariei pe perioada intaririi.
Date tehnice:
Clasificare M5 . G conf.998-2
Granulatia maxima 2mm
Rezistenta la compresiune (28 zile): >5N/mm2
Rezistenta la intindere din incovoiere: >1.5N/mm2
Blocurile de beton celular autoclavizat se transporta de la obiect cu autovehiculele, sub forma de pachete balotate, pachete
libere asezate pe gratare sau stive asezate manual. ncarcarea si descarcarea blocurilor se poate face cu macarale echipate
cu grafiere tip cleste, cu dispozitive tip furca sau manual.
Se interzice ncarcarea si descarcarea blocurilor prin aruncare sau basculare. Pe timpul transportului pe santier, a
manipularii si a depozitarii se vor lua toate masurile pentru a se evita deteriorarea lor prin lovire. Blocurile se transporta
pe verticala sub forma de pachete. Transportul lor pe orizontala pna la locul de punere n opera se face folosindu-se
palete (funduri de lemn), pe care se incarca 8-10 blocuri, si carucioare cu roti pe pneuri.
Depozitarea blocurilor de beton celular autoclavizat se face n stive, pe platform asigurate mpotriva patrunderii umezelii
din sol si a precipitatiilor atmosferice. Stivele vor fi protejate cu prelate, folii de polietilena etc. Blocurile destinate
folosirii imediate pot fi depozitate fara a se acoperi (aceste indicatii sunt specificate si n agrementul tehnical produselor
utilizate, de exemplu Agrement tehnic 001-01/089 .2000 . CARAMIDA
PENTRU ZIDARIE TIP POROTHERM, sau similar.
8. RECEPTIONAREA LUCRARILOR
Receptia de lucrari se va face pe baza urmatoarelor verificari:
1.Se va verifica planeitatea, verticalitatea si orizontalitatea cu instrumente specifice
2.Verificarea calitatii zidariilor se face pe tot timpul executiei lucrarilor conform prevederilor cap.4 din normativul C5685, de catre seful de echipa si maistru, iar la lucrarile ascunse si de catre ajutorul sefului de brigada si reprezentantul
beneficiarului.
3.La ncheierea fazei de rosu se fac verificari scriptice si directe, prin sondaj, pe baza carora comisia de receptie ncheie
un proces verbal n care se consemneaza verificarile efectuate, rezultatele obtinute si concluziile cu privire la posibilitatea
continuarii lucrarilor.
9. MASURI DE PROTECTIA A MUNCII
La executarea zidariilor din blocuri din beton celular autoclavizat se vor respecta urmatoarele:
- Norme Republicane de protectia muncii aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu adresele nr.34/75 si
60/75
- Norme de protectia muncii n activitatea constructii-montaj aprobate de M.C.Ind. cu ordinul nr.1233/D
- Normele generale de protectie mpotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor aprobate prin
Decretul nr. 290/1977.
- Normele tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului, indicativ P118-82.
10. MASURAREA SI DECONTAREA LUCRARILOR
Lucrarile de zidarie se masoara la metru cub real executat cu scaderea tuturor golurilor sau a lacaselor elementelor de
constructii nglobate n zidarie cu sectiunea mai mare de 0,04mp, cantitatile determinndu-se pe baza specificatiilor din
proiect. Se va tine cont si de consumurile specificate de furnizor (pot exista si n agrementul tehnic, de exemplu
Agrement tehnic 001-01/089 .2000 . CARAMIDA PENTRU ZIDARIE TIP POROTHERM, sau similar.
11. COMPLETARI
Precizarea si adaptarea specificatiilor si detaliilor de punere n opera oferite de proiectantul general, acolo unde se produc
modificari acceptate de acesta sau unde este necesar un proiect suplimentar specific de executie pentru materiale si
tehnologii speciale, cade n sarcina antreprenorului.
Acesta va contracta serviciile specializate ale furnizorului si/sau producatorul de materiale si tehnologii sau va obtine . pe
cheltuiala sa . de la o firma specializata, consultanta sau proiectele de detaliu necesare executiei.
Proiectele si fisele tehnologice respective vor fi naintate spre aprobare proiectantului general care va hotar asupra punerii
lui n opera.
n situatia n care antreprenorul considera ca pot fi gasite solutii alternative la anumite specificatii si detalii indicate de
proiectant, el are libertatea ca .- pe cheltuiala sa - sa se adreseze unei firme autorizate de specialitate care-i va furniza alte
detalii si specificatii verificate de un verificator autorizat, conforme cu detaliile tehnice si financiare ale proiectului.
Aceste specificatii si detalii vor fi prezentate spre evaluare si aprobare proiectantului general care singur poate hotar
punerea lor n aplicare.
CAIETE DE SARCINI PARDOSELI, TERASE
1. GENERALITATI
Prezentul capitol cuprinde principalele sarcini ce trebuiesc indeplinite la alcatuirea si executia pardoselilor cu
mbracaminti alcatuite din:
a. placi de gresie
b. parchet de lemn masiv
c. terase cu pavaje piatra naturala
Controlul materialelor intrebuintate , al dozajelor , al modului de executie al pardoselilor se va face pe durata intregii
lucrari.
Linia de demarcatie dintre doua tipuri de pardoseala , care se executa in ncaperi nvecinate , va coincide cu proiectia pe
pardoseala a mijlocului grosimii foii de usa in pozitia nchisa.
Pardoselile vor fi plane , fara denivelari in aceiasi incapere si la trecerea dintr-o incapere in alta.
Pantele pardoselilor se vor realiza printr-un beton slab de panta sau se vor realiza prin variatia stratului suport.
Executarea fiecarui strat component al pardoselii se va face numai dupa verificarea si receptionarea stratului precedent.
Punerea n opera se va face cu personal calificat si instruit, care sa respecte toate regulile specifice acestor categorii de
lucrari, sub control de specialitate.
4.1. STRATUL SUPORT
La executarea stratului suport . dalei flotante . trebuiesc avute n vedere urmatoarele:
peste placa de beton armat se aseaza o termoizolatie rigida , polistiren expandat tip .Swisspor. de 5 cm grosime sau
similar. Termoizolatiile utilizate trebuie sa fie agrementate n Romnia. Se respecta prescriptiile tehnice ale produselor,
modul de punere n opera si de pregatire a lucrului conform agrementului tehnic respectiv. De exemplu Agrement tehnic
001- 03/ 244- 1999 Placi izolatoare din polistiren expandat ignifugat .Swisspor. anexat; (placile din polistiren expandat
nu trebuie sa fie ignifugate, dar coeficientul de izolare fonica, rezistenta si stabilitatea, durabilitatea, punerea n opera
trebuie sa fie similara ca n agrementul tehnic).
peste termoizolatie, se aseaza o folie de separatie de polietilena pentru ca la turnarea betonului de la dala flotanta sa nu
se degradeze termoizolatia.
pe margini, la mbinarea dalei flotante cu peretii perimetrali din zidarie, se monteaza fsii de margine fonoizolante dintro termoizolatie rigida tip polistiren expandat .Swisspor. de 3cm grosime si 10cm naltime sau similar. Fsiile fonoizolante
utilizate trebuie sa fie dintr-un material agrementat n Romnia. Se respecta prescriptiile tehnice ale produsului, modul de
punere n opera si de pregatire a lucrului conform agrementului tehnic.
apoi se toarna dala flotanta . placa de beton slab armata 4/150x4/150.
dala flotanta se executa ntre peretii din zidarie de caramida, fata de care se izoleaza cu fsiile de margine de
polistiren expandat, iar peretii despartitori usori (din ghips carton) stau pe aceasta dala flotanta.
4.2. PARDOSELI DIN PLACI DE GRESIE
Straturile pardoselilor vor fi :
sapa de egalizare din mortar de ciment M100. Dupa caz, din acest beton de egalizare se va realiza si panta de 0,5 % spre
sifoane la centrala termica, bai, spatii tehnice, etc.; iar la exterior panta de 1,5 %.
emulsie adeziva tip .Murexin . Kleberemulsion. sau similar. Se aplica cu bidineaua pe toata suprafata (vezi datele tehnice
ale produsului n fisa tehnica MUREXIN .Murexin . Kleberemulsion. anexata ) n bai si la centrala termica peste sapa de
egalizare.
Dupa 15min., nainte de uscarea completa a emulsiei adezive se aplica, pe toti peretii, o folie fluida de etansare tip
.Murexin . Flussigfolie. sau similar care este o hidroizolatie elastica n timp si etanseaza peretele la actiunea vaporilor, a
apei, etc.
Caracteristicile tehnice si modul de punere n opera se afla n fisa tehnica MUREXIN .Folie fluida de etansare Murexin .
Flussigfolie. anexata.
Apoi se ncepe placarea cu faianta cu ajutorul unui mortar adeziv flexibil, rezistent la apa, tip .Murexin . Flex
-Klebemrtel. sau similar. n cazul n care placile au absorbtie sub 0,5% se va ameliora mortarul adeziv cu emulsie
adeziva tip .Murexin . Kleberemulsion. sau similar. Vezi fisa tehnica MUREXIN .Murexin . Flex -Klebemrtel. anexata.
Dupa cel putin 24 ore, se umplu rosturile cu chit de rosturi rezistent la apa (de culoare gri) tip .Murexin - Fugenmrtel.
sau similar. Caracteristicile tehnice si modul de punere n opera se afla n fisa tehnica MUREXIN "Chit pentru rosturi
Murexin . Fugenmrtel.
n prealabil se curata rosturile de resturi de mortar adeziv.
gresie gri deshis 25x25cm de tip .Alfa Ceramiche, Trend Grigio, 22828. sau similar. Se respecta prescriptiile tehnice ale
produsului ct si modul de punere n opera conform agrementului tehnic. De exemplu Agrement tehnic 010- 04/ 0542001: Placi RI. WAL CERAMICHE pentru pardoseli si placaje anexat sau similar. Se realizeaza rosturi de 2mm ntre
placile de gresie.
montarea gresiei se face aseznd mai nti placile de reper , in rnduri regulate cu rosturi de 2...3 mm intre placi cu
ajutorul unor cruci de plastic;
Daca placile de pe pereti au aceeasi latime cu cele de pe pardoseala, rosturile vor fi n prelungire.
CONDITII TEHNICE DE CALITATE
suprafetele trebuie sa fie plane , orizontale;
se admit denivelari ale stratului suport de cel mult 10 mm la dreptarul de 2 m;
se va verifica lucrabilitatea mortarelor prin metoda tasarii cu trunchi de con cu
Trebuie avut in vedere ca intre straturile de peste elementul de incalzire (sapa si podeaua) si cele de sub sapa de incalzire
(izolatoare) sa existe un raport corespunzator al conductibilitatii termice. Caldura cedata in jos trebuie sa nu depaseasca 20
W/m2, respectiv 25% din caldura totala. in consecinta, in cazul
parchetului masiv, grosimea pardoselii de parchet nu trebuie sa depaseasca 22 mm.
Montarea parchetului pe pardoseala cu incalzire
Sapele incalzite trebuie tratate cu un strat de primer/rasina. In timpul montajului si pana la intarirea adezivului (intre 2-10
zile, in functie de tipul de adeziv si de conditiile de montaj), temperatura la suprafata sapei trebuie sa fie intre 15C si
18C. Cel mai devreme la 3 zile dupa slefuirea si tratarea suprafetei parchetului brut, temperatura pe tur poate fi crescuta,
cu circa 5C pe zi.
Masuri necesare din partea beneficiarului
Evitarea oscilatiilor de temperatura in incapere . temperatura ideala este de 18-20C, in conditii de umiditate relativa a
aerului intre 50-60%. In perioada de incalzire se vor realize mai multe aerisiri scurte. Aerisirile lungi in perioada de iarna
determina scaderea umiditatii aerului. Se vor asigura in incapere mai multe surse de umezeala, ca de exemplu instalarea
unui umidificator la inceputul perioadei de incalzire, plante de camera etc. In perioadele umede de vara, sursele inutile de
umiditate trebuie evitate. Este
nerecomandata folosirea covoarelor, in perioada de incalzire, in zonele in care sunt asezate acestea se pot forma rosturi
(covoarele formeaza o bariera pentru caldura). inaintea unei curatiri riguroase a pardoselii, temperatura de la suprafata
trebuie diminuata.
Rezistenta termica in cazul lipirii pe intreaga suprafata
Valoarea limita de 0,17 m2/K/W nu trebuie depasita.
Parchet masiv
10 mm 1 strat
0,048 m2 K/W
Recomandari finale
Este important ca beneficiarul sa respecte conditiile descrise mai sus, pentru ca parchetul sa-si pastreze un timp indelungat
caracteristicile unice, respectiv durabilitatea, eleganta naturala si intensitatea.
Instructiuni de instalare pentru parchetul masiv
Toate testarile pentru umezeala trebuie facute inainte de aclimatizarea lemnului si de pregatirea locului!
Examinati cu atentie parchetul, cu atentie deosebita asupra culorii, finisajului si calitatii inainte de a-l instala!
Intr-o constructie noua, parchetul din lemn masiv este unul din lucrurile instalate la urma.
Orice lucrare care implica apa sau umezeala (instalatii sanitare, tavane acustice, lucrari la pereti) trebuie sa fie incheiate
inainte de a instala parchetul. Sistemele de incalzire si de aerisire trebuie sa fie operative in intregime, mentinand o
temperatura constanta in camera de 15.5-16C si o umiditate relativa de 40-60%. Betonul si tencuiala trebuie sa fie uscate
si vechi de cel putin 60- 90 de zile. Zona de instalare trebuie sa aiba o temperatura constanta de 15.5-19C si o umiditate
relativa de 40-60% timp de minim 5 zile inainte de instalarea oricarui tip de parchet.
Pregatirea sapei
Sapele trebuie sa fie:
CURATE - razuite sau smirgheluite, maturate, fara ceara, grasime, vopsea, ulei si alte molozuri;
NETEDE/INTINSE - Smirgheluiti zonele mai ridicate si incheieturile si umpleti zonele mai joase- planeitatea sapei nu
trebuie sa depaseasca abaterea de 2mm/1.5metri liniari;
SOLIDE - sapa autonivelanta trebuie sa aiba o compresivitate de 35NEWTONO/mm
patrat, se recomanda utilizarea sapei autonivelante;
USCATE - sapa trebuie sa aiba o umiditate sub 2%. Pentru o sapa cu umiditate intre 2% si 5% se aplica rasina
epoxidica.
Stabilirea unui punct de pornire
Inainte de inceperea instalarii propriu-zise, pentru a da aspectul corespunzator podelei parchetate, distribuiti placi scurte
si lungi peste zona unde urmeaza a fi instalat parchetul, in cazul unei lungimi aleatorii. Lucrati din mai multe cutii o data,
pentru a asigura un amestec corespunzator de culoare si nuanta.
Aliniati primul rand de placi pentru a va asigura ca aveti o linie dreapta dintr-un capat la altul al camerei. Desenati o
linie cu creta la distanta dorita de perete, pentru a va ajuta atunci cand aliniati placile. Uniti bine placile intre ele pentru a
obtine cel mai placut aspect dupa terminarea parchetarii .
Metoda de fixare prin lipire
Este foarte important ca instalatorul sa lucreze pe o suprafata plana, curata si uscata. Cand suprafata este pregatita pentru
lipire, lipiti parchetul masiv peste dalele de beton, folosind un adeziv bicomponent de calitate recomandat de specialistii in
domeniu.
Slefuirea
Se recomanda slefuirea cu ajutorul masinilor de slefuit cu banda abraziva; operatiunea se face in trei faze successive, care
folosesc abraziv cu granulatie din ce in ce mai fina. Aceste operatiuni sunt urmate de aplicarea chitului de rosturi.
Lacuirea
Se recomanda aplicarea a 2-3 straturi de lac, iar pentru fiecare strat, inainte de urmatoarea aplicare, asteptam ca lacul sa se
usuce si sa se intareasca.
4.4. PROFILE DE PARDOSELI
La montarea profilelor de schimbare de finisaj se respecta prescriptiile tehnice ale produsului si modul de punere n opera
conform agrementului tehnic.
Deoarece nu exista praguri, se monteaza profile de schimbare de finisaj la acelasi nivel din Al tip .Genesis CCA 041. sau
similar care se prinde prin clipsare pe sina de plastic tip .Genesis CBP 001. sau similar.
Tehnologie de montaj
Finisajele pardoselilor n cele doua suprafete se face cu rost de 15mm latime si adncime ct grosimea materialului de
finisaj. Pe baza rostului se aplica un .pat. de mortar adeziv, pe care se pozeaza baza astfel nct suprafata superioara sa fie
la aproximativ 3mm deasupra nivelului superior al pardoselii finite. Dupa 48 ore de la pozare, baza se fixeaza mechanic
folosind suruburi cu cap ngropat (diametru 6mm si lungime 35-55mm), cu dibluri aferente.
Acoperirea cu profilul de trecere propriu-zis din aluminiu (cod culoare 80) se monteaza prin clipsare n baza.
Dimensiunile profilului de trecere concav sunt :
naltime 3mm
Latime 40mm
Lungime 1m
Toate pardoselile de gresie se ncheie la perete cu o plinta de gresie cu naltimea de 7cm sau similar
Pardoselile din parchet se incheie cu plinta de lemn cu muchia rotunjita, inaltime 7cm.
4.5. TERASE EXTERIOARE
Executarea mbracamintilor din placi sau dale de piatra naturala [bazalt, gresie, granit] se va executa dupa ce s-a realizat
panta necesara indepartarii si scurgerii apelor conform proiectului catre zona de dreanaj.
Rezistenta la uzura a placilor sau a dalelor din acelasi spatiu trebuie sa fie aceeasi pentru a nu se produce denivelari sau
scobituri printr-o uzura inegala.
Dimensiunile si grosimea placilor se vor stabili de proiectant n functie de denivelarile n plan ale placilor, natura rocii si
solicitarile la care este supusa pardoseala.
Montarea placilor sau a dalelor se face prin asezarea lor pe un strat de mortar de ciment de 15...30 mm grosime, cu dozaj
de 400 kg. ciment la m3. nisip. Rosturile dintre placi vor fi de maximum 2 mm. ele se pot executa si mai mari, atunci cnd
proiectantul prevede acest lucru n mod special.
Inainte de a fi asezate n mortar, placile se uda cu apa. Durata umezirii depinde de capacitatea de absorbtie a placilor.
Inainte de asezare placile se scot din apa si se lasa tim,p de 1..2 minute sa se scurga apa de pe ele,asezndu-l pe cant, n
stiva, lnga locul de montare.
Montarea placilor sau dalelor se va ncepe cu asezarea de placi sau dale reper, avnd fata vazuta la nivelul pardoselii
finite, ntre care se vor monta o serie de placi formnd rnduri reper.
Asezarea placilor se va face cu ajutorul sforii de trasare care se muta dupa fiecare rnd asezat. Dupa executarea a 1....2
rnduri de placi sau dale se va verifica cu dreptarul si nivela orizontalitatea si planitatea lor fata de rndurile repere.
Dupa asezarea placilor pe o suprafata corespunzatoare razei de lucru a muncitorilor (circa 60 cm. latime), la placile la
care se constata denivelari se adauga sau se scoate local din mortarul de poza. Apoi se va face o verificare a planitatii
suprafetei cu un dreptar asezat pe diagonalele suprafetei executate si ghidat dupa nivelul portiunii de pardoseala executata
anterior, ndesndu-se atent placile n mortarul de poza, prin batere usoara cu ciocanul peste dreptar, astfel nct sa se
asigure planitateaa suprafetei.
Operatia se continua n acest mod pe toata suprafata care se executa ntr-o zi de lucru. Apoi ntreaga suprafata se inunda
cu lapte de ciment fluid, pentru ca acesta sa patrunda bine n rosturi.
Dupa doua ore de la inundare, excesul de lapte de ciment de pe suprafata pardoselii se ndeparteaza prin asternerea unui
strat subtire de rumegus de lemn, care se ndeparteaza prin maturare dupa doua ore.
Dupa 4 - 5 zile suprafata pardoselilor se va freca usor, cu masina de frecat, pentru eliminarea micilor denivelari care
rezuta la asezarea placilor. Denivelarea admisa dupa fiecare este de 1 mm/m, masurata sub un dreptar (rigla) metalica de
2,00 m. lungime, asezat pe cant pe suprafata pardoselii. Dupa frecare, eventualele pete care ramn pe pardoseala se vor
sterge cu o solutie de acid clirhidric diluat (5%), apoi se va spala cu apa. Dupa aceea pardoseala se va lustrui cu acid
oxalic (sare de macris) si cerui.
Folosirea de ulei n locul ceruirii este interzisa deoarece pateaza placile sau dalele.
Daca pardoseala este executata din placi sau dale de gresie, acestea nu se vor freca sau lustrui, ci numai se vor cerui.
5. CONDITII DE DEPOZITARE, LIVRARE SI TRANSPORT
La livrare, materialele vor trebui sa aiba specificate: denumirea producatorului, data fabricatiei, denumirea si tipul
blocurilor, dimensiunea lor.
Depozitarea si transportul tuturor materialelor necesare se va face conform agrementelor tehnice (anexate) ale
respectivelor materiale si/sau prescriptiilor furnizorului de materiale.
Pe timpul transportului pe santier, a manipularii si a depozitarii se vor lua toate masurile pentru a se evita deteriorarea lor
prin lovire.
6. RECEPTIONAREA LUCRARILOR
La receptionarea lucrarilor, comisia de receptie va controla aspectul general al pardoselilor in ceea ce priveste
uniformitatea finisajelor si corespondenta acestora cu proiectul, planeitatea, orizontalitatea sau verticalitatea suprafetelor
finisate. Verificarea orizontalitatii si verticalitatii se face cu ajutorul firului cu plumb, al nivelei cu bula de aer si al unui
dreptar.
Suprafata placajului trebuie sa fie plana. Sub dreptarul de 1,20m lungime se admite cel mult o unda cu s ageata de maxim
2mm. Rndurile de placi trebuie sa fie regulate, cu rosturi rectilinii, de latime uniforma. Nu se admite diferentierea
panourilor de placi in cmpul general al placajului datorita neuniformitatii rosturilor pe conturul lor. Rosturile trebuie bine
umplute cu chit pentru rosturi.
Mocheta, placajele ceramice trebuie sa fie bine fixate pe suprafata suport. La ciocanirea usoara a placilor ceramice cu un
corp cu suprafata mica de lovire, trebuie sa rezulte un sunet plin. In cazul cnd se constata dupa sunet ca unele placi nu
sunt bine fixate, se vor scoate si se vor fixa din nou.
Tinnd seama ca asemenea lucrari sunt cu un caracter de finisaj pretios, introduce anume pentru mbunatatirea calitatii,
receptia se va face cu toata exigenta, nerespectarea conditiilor de mai sus ducnd la respingerea lucrarii.
7. CONDITII TEHNICE DE PROTECTIA MUNCII SI PAZA CONTRA INCENDIILOR
La executarea tipurilor de pardoseli se vor respecta :
Norme republicane de protectia muncii , aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu ordinele nr. 34 /1975 si
nr. 60/1975 completate cu ordinele nr. 110/1977 .
Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor aprobate cu
Decretul Consiliului de Stat nr. 290/1977.
8. MASURAREA SI DECONTAREA PARDOSELILOR
Pardoselile se vor deconta la mp de pardoseala conform planselor din proiect, inclusive stratul de poza din adeziv.
Plintele turnate pe loc sau prefabricate se deconteaza separat, unitatea de masura fiind metrul liniar . La fel si profilele de
schimbare de finisaj, plintele, si alte profile. Ceruirea si lustruirea se deconteaza separat la pardoseli.
9. COMPLETARI
Precizarea si adaptarea specificatiilor si detaliilor de punere n opera oferite de proiectantul general, acolo unde se produc
modificari acceptate de acesta sau unde este necesar un proiect suplimentar specific de executie pentru materiale si
tehnologii speciale, cade n sarcina antreprenorului.
Acesta va contracta serviciile specializate ale furnizorului si/sau producatorul de materiale si tehnologii sau va obtine . pe
cheltuiala sa . de la o firma specializata, consultanta sau proiectele de detaliu necesare executiei.
Proiectele si fisele tehnologice respective vor fi naintate spre aprobare proiectantului general care va hotar asupra punerii
lui n opera.
n situatia n care antreprenorul considera ca pot fi gasite solutii alternative la anumite specificatii si detalii indicate de
proiectant, el are libertatea ca . pe cheltuiala sa . sa se adreseze unei firme autorizate de specialitate care-i va furniza alte
detalii si specificatii verificate de un verificator autorizat, conforme cu detaliile tehnice si financiare ale proiectului.
Aceste specificatii si detalii vor fi prezentate spre evaluare si aprobare proiectantului general care singur poate hotar
punerea lor n aplicare.
Antreprenorul va semnala din timp proiectantului general eventualele erori, omisiuni sau neconcordante pe care le poate
identifica fie n proiect, fie n datele tehnice ale furnizorilor sau pe santier, astfel nct lucrarile sa se poata executa n bune
conditii.
CAIETE DE SARCINI COMPARTIMENTARI
PERETI DIN PANOURI GIPS-CARTON
1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde sarcinile, ce trebuiesc respectate , la executarea, montarea si receptionarea lucrarilor de
compartimentare pereti realizate din panouri gips-carton. Panourile din gips-carton se vor folosi la compartimentari pereti,
att n ncaperi cu conditii obisnuite de temperatura si umiditate, ct si n ncaperi cu conditii de umiditate ridicata (bai).
Materialele si produsele utilizate vor fi:
a. placi din gips . carton cu grosime de 20mm tip Knauf GKB sau similar
b. placi din ghips . carton rezistente la umiditate cu grosime de 20mm tip Knauf GKBI sau similar
7. RECEPTIONAREA LUCRARILOR
La receptionarea lucrarilor, comisia de receptie va controla aspectul general al tavanelor in ceea ce priveste uniformitatea
si corespondenta acestora cu proiectul, planeitatea, orizontalitatea suprafetelor. Verificarea orizontalitatii se face cu
ajutorul firului cu plumb, al nivelei cu bula de aer si al unui dreptar.
Suprafata tavanului trebuie sa fie plana. Sub dreptarul de 1,20m lungime se admite cel mult o unda cu sageata de maxim
2mm. Att rndurile de placi ct si talpile profilelor T vizibile si semiadncite trebuie sa fie regulate si aliniate.
Placile trebuie sa fie bine fixate pentru ca deplasarea panourilor de pe pozitie in caz de suprapresiune n ncapere sa nu
poata avea loc. n cazul cnd se constata ca unele placi nu sunt bine fixate, se vor scoate si se vor fixa din nou.
Tinnd seama ca asemenea lucrari sunt cu un caracter de finisaj pretios, introduse anume pentru mbunatatirea calitatii,
receptia se va face cu toata exigenta, nerespectarea conditiilor de mai sus ducnd la respingerea lucrarii.
8. CONDITII TEHNICE DE PROTECTIA MUNCII SI PAZA CONTRA INCENDIILOR
La executarea tavanelor suspendate se vor respecta :
Norme republicane de protectia muncii , aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu ordinele nr. 34 /1975 si
nr. 60/1975 completate cu ordinele nr. 110/1977 .
Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si
instalatiilor aprobate cu Decretul Consiliului de Stat nr. 290/1977.
9. MASURAREA SI DECONTAREA TAVANELOR
Tavanele se vor deconta la mp de sistem de tavan suspendat complet, n conformitate cu indicia de consum prev azuti de
furnizor.
10. COMPLETARI
Precizarea si adaptarea specificatiilor si detaliilor de punere n opera oferite de proiectantul general, acolo unde se produc
modificari acceptate de acesta sau unde este necesar un proiect suplimentar specific de executie pentru materiale si
tehnologii speciale, cade n sarcina antreprenorului.
Acesta va contracta serviciile specializate ale furnizorului si/sau producatorul de materiale si tehnologii sau va obtine . pe
cheltuiala sa . de la o firma specializata, consultanta sau proiectele de detaliu necesare executiei.
Proiectele si fisele tehnologice respective vor fi naintate spre aprobare proiectantului general care va hotar asupra punerii
lui n opera.
n situatia n care Antreprenorul considera ca pot fi gasite solutii alternative la anumite specificatii si detalii indicate de
proiectant, el are libertatea ca . pe cheltuiala sa . sa se adreseze unei firme autorizate de specialitate care-i va furniza alte
detalii si specificatii verificate de un verificator autorizat, conforme cu detaliile tehnice si financiare ale proiectului.
Aceste specificatii si detalii vor fi prezentate spre evaluare si aprobare proiectantului general care singur poate hotar
punerea lor n aplicare.
Antreprenorul va semnala din timp proiectantului general eventualele erori, omisiuni sau neconcordante pe care le poate
identifica fie n proiect, fie n datele tehnice ale furnizorilor sau pe santier, astfel nct lucrarile sa se poata executa n bune
conditii.
CAIETE DE SARCINI PLACAJE DIN FAIANTA
1. GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile si modul de executare al placajelor de faianta la pereti. Placajele realizate
din placi de faianta se aplica la interior la grupuri sanitare, pna la naltimea de 1.80 de la cota finita a ncaperii.
Materialele si produsele utilizate vor fi:
- placi ceramice glazurate (faianta) albe tip .Alfa Cheramiche TREND BIANCO. 25x33,3cm cod 17272 sau similar
- emulsie adeziva tip tip .Murexin . Kleberemulsion. sau similar
- folie fluida de etansare cu rol de hidroizolatie tip .Murexin . Flussigfolie. Sau similar
- mortar adeziv rezistent la apa pentru placaje ceramice tip .Murexin . Flex - Klebemrtel. sau similar
- chit pentru rosturi rezistent la ap tip .Murexin - Fugenmrtel. alb sau similar
distantieri din plastic (cruci cu latime de 2-3mm)
2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
- SR EN ISO 10545-1/1999 Placi si dale ceramice. Partea I. Luarea probelor si conditii de receptie
- SR EN ISO 10545-2/1999 Placi si dale ceramice. Partea II.
Determinarea dimensiunii
- SR EN 159/1996 Placi si dale ceramice cu absorbtie de apa E>10%. Grupa BIII
- STAS 790 - 84 Apa pentru mortare si betoane
- SR EN 12.004/2001 Adezivi pentru placi ceramice. Definitii si specificatii
- SR EN 87/1994 Placi si dale ceramice pentru pardoseli si pereti. Definitii, clasificare, caracteristici si marcare
- P 118 -99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor
- C56-85 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente
- C16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente
3. LUCRARI PREGATITOARE
nainte de nceperea placarii peretilor interiori trebuie sa se termine urmatoarele lucrari:
- nvelitoarea cladirii cu amenajarea scurgerilor n starea definitiva sau provizorie astfel nct suprafetele pe care se
executa grundul si placarea sa fie ferite de actiunea precipitatiilor atmosferice
- toate profilele, solbancurile, glafurile etc.
- tencuirea tavanelor si a suprafetelor ce nu se placheaza
- montarea conductelor sanitare, electrice si de ncalzire sub placajul de placi
- montarea diblurilor sau a dispozitivelor pentru fixarea consolelor obiectelor sanitare, pentru ca dupa executarea
placajelor sa nu se mai execute gauri prin spargeri
- eventualele lucrari ce necesita spargeri pe fata zidului opusa sau adiacenta celei placate
mbracamintea pardoselilor reci, din placi de gresie, din ncaperi ai caror pereti urmeaza a fi placati, se pot executa fie
nainte fie dupa montarea placajelor.
nainte de aplicarea grundului, suprafetele peretilor de zidarie, beton, se vor pregati n conformitate cu prevederile din
normativele specifice materialului din care este realizat peretele.
Se vor verifica n prealabil suprafetele zidariilor sau suprafetele peretilor de beton att cu privire la abaterile pe verticala si
orizontala, cat si cu privire la eventualele vicii sau degradari aparente.
4. REGULI GENERALE DE EXECUTIE
Se respecta prescriptiile tehnice ale produselor, modul de punere n opera si de pregatire a lucrului conform agrementelor
tehnice respective, ct si fiselor tehnice anexate.
Aplicarea placilor ceramice pe pereti se va face numai pe suprafete uscate, pregatite n prealabil dupa cum se indica n
continuare si care prezinta abateri de la planeitate cuprinse ntre limitele 3mm/m pe verticala si 2mm/m pe orizontala. n
cazul n care aceste abateri sunt depasite, suprafetele vor fi ndreptate sau completate cu mortar si ciment. Grosimea
stratului de mortar trebuie sa fie cuprinsa intre 1-2cm.
Peretii pe care vor fi aplicate placile de faianta nu trebuie sa fie tencuiti iar rosturile zidariei trebuie sa se curete bine pe o
adncitura de cca. 1cm, pentru ca mortarul de fixare sa adere ct mai bine.
n cazul placarii peretilor n ncaperi n care pardoseala nu este executata, nivelul acesteia se va stabili fata de linia de
vagris, care se va trasa astfel: cu ajutorul furtunului de nivel se va trasa linia de vagris n nc aperea respectiva plecnd de
la cota 1.00m deasupra nivelului podestului finit al scarii si marcnd aceasta cota pe peretele de lnga usa se traseaza
aceasta linie pe toti peretii ncaperii.
Dupa executarea acestor lucrari se va aplica:
- pe peretii de zidarie sau de beton, un sprit de mortar ciment-nisip.
- Dupa 24 de ore de la aplicarea spritului se va aplica grundul din mortar de ciment. Pe peretii de zidarie grundul se va
aplica in doua straturi in grosime de 10mm fiecare. Pe peretii din beton grundul se aplica intr-un singur strat in grosime de
5-10mm. Se va verifica planeitatea suprafetei grundului.
Grundul se lasa sa se usuce 8-24 de ore.
Pe peretii de gips-carton nu se aplic grundul din mortar de ciment.
- Pe toata suprafata pregatita a peretilor ncaperii se aplica un strat egal de amorsa cu emulsie adeziva tip .Murexin .
Kleberemulsion. sau similar.
Caracteristicile tehnice si modul de punere n opera se afla n fisa tehnica MUREXIN .Murexin . Kleberemulsion.
anexata.
- Dupa 15min., nainte de uscarea completa a emulsiei adezive se aplica, pe toti peretii, o folie fluida de etansare tip
.Murexin . Flussigfolie. sau similar care este o hidroizolatie elastica n timp si etanseaza peretele la actiunea vaporilor, a
apei, etc. Caracteristicile tehnice si modul de punere n opera se
afla n fisa tehnica MUREXIN .Folie fluida de etansare Murexin .Flussigfolie. anexata.
- Apoi se ncepe placarea cu faianta cu ajutorul unui mortar adeziv flexibil, rezistent la apa, tip .Murexin . Flex
-Klebemrtel. sau similar. n cazul n care plcile au absorbtie sub 0,5% se va ameliora mortarul adeziv cu emulsie
adeziv tip .Murexin . Kleberemulsion. sau similar. Vezi fisa tehnica MUREXIN .Murexin . Flex -Klebemrtel. anexata.
- Dupa cel putin 24 ore, se umplu rosturile cu chit de rosturi rezistent la apa (de culoare alba) tip .Murexin - Fugenmrtel.
sau similar. Caracteristicile
tehnice si modul de punere n opera se afla n fisa tehnica MUREXIN "Chit pentru rosturi Murexin . Fugenmrtel. . n
prealabil se curata rosturile de resturi de mortar adeziv.
- Faianta este alba, de tip .Alfa Cheramiche TREND BIANCO. 25x33,3cm cod 17272 sau similar. Caracteristicile tehnice
si modul de punere n opera se afla n Agrementul tehnic 010- 04/ 054- 2001 placi RI. WAL CHERAMICHE pentru
pardoseli si placaje.
Daca placile de pe pereti au aceeasi latime cu cele de pe pardoseala, rosturile vor fi n prelungire.
Suprafetele trebuie sa fie curate, lipsite de substante antiaderente (grasimi, bitumuri, praf). Eventualele denivelari ale
suprafetelor (pana la 1 cm) se pot repara cu adeziv n ziua anterioara placarii. Se vor ndeparta straturile cu rezistenta
mecanica slaba. Suprafetele puternic absorbante se vor grundui cu Ceretec CT 17.
Placile se vor curata de praf prin periere pe dos. Asezarea placilor se va face n rnduri orizontale ncepnd de la colturi,
de la stnga la dreapta si de la scafa sau plinta n sus.Cnd nu sunt prevazute plinte sau scafe, placile de faianta se vor
racorda cu pardoseala in unghi drept.
Punerea n oper se va face cu personal calificat si instruit, care s respecte toate regulile specifice acestor categorii de
lucrri, sub control de specialitate.
5. CONDITII TEHNICE DE CALITATE
- Placile de faianta si toate celelalte materiale utilizate trebuie sa fie agrementate n Romnia.
- Materialele folosite trebuie sa corespunda standardelor n vigoare, cu respectarea prescriptiilor privind calitatea lor.
- Se vor verifica dimensiunile placilor n momentul livrarii.
6. CONDITII DE DEPOZITARE, LIVRARE SI TRANSPORT
La livrare, materialele vor trebui sa aiba specificate: denumirea producatorului, data fabricatiei, denumirea si tipul placilor
de faianta, dimensiunea placilor.
Verificarea calitatii revine sefului punctului de lucru sau maistrului care receptioneaza placile.
Pe timpul transportului si la depozitare placile vor sta n cutii, n mijloace de transport uscate. n mijloacele de transport
cutiile se vor aseza n stive lundu-se masuri pentru mpiedicarea deplasarii stivelor n timpul transportului, spre a se evita
deteriorarea ambalajului si mprastierea placilor. Se vor depozita n spatii uscate, n stive de maxim 1,5m naltime, pe
platforma cu suprafata plana, de preferinta pe paleti. Se va evita depozitarea direct pe sol. Manipularea placilor se va face
astfel nct sa nu existe ciobiri sau spargeri ale placilor.
7. RECEPTIONAREA LUCRARILOR
Receptia de lucrari se va face pe baza urmatoarelor verificari:
- La receptionarea lucrarilor, comisia de receptie va controla aspectul general al placajului in ceea ce priveste
uniformitatea culorii si corespondenta acestuia cu proiectul, planeitatea, orizontalitatea sau verticalitatea suprafetelor
placate.
Verificarea orizontalitatii si verticalitatii se face cu ajutorul firului cu plumb, al nivelei cu bula de aer si al unui dreptar.
- Suprafata placajului trebuie sa fie plana. Sub dreptarul de 1,20m lungime se admite cel mult o unda cu sageata de maxim
2mm. Rndurile de placi trebuie sa fie regulate, cu rosturi rectilinii, de latime uniforma. Nu se admite diferentierea
panourilor de placi in cmpul general al placajului datorita neuniformitatii rosturilor pe conturul lor. Rosturile trebuie bine
umplute cu chit pentru rosturi.
- Placile ceramice trebuie sa fie bine fixate pe suprafata suport. La ciocanirea usoara a placii cu un corp cu suprafata mica
de lovire, trebuie sa rezulte un sunet plin. In cazul cnd se constata dupa sunet ca unele placi nu sunt bine fixate, se vor
scoate si se vor fixa din nou.
- In jurul strapungerilor prin suprafata placata (tevi de instalatii, doze electrice) gaurile din placaj trebuie sa fie mascate cu
rozete metalice, respectiv capacele ntrerupatoarelor, prizelor. Gaurile din jurul suruburilor de fixare ale unor obiecte
sanitare nu trebuie sa fie vizibile de sub elementele fixate.
- Tinnd seama ca asemenea lucrari sunt cu un caracter de finisaj pretios, introduse anume pentru mbunatatirea calitatii,
receptia se va face cu toata exigenta, nerespectarea conditiilor de mai sus ducnd la respingerea lucrarii.
- Se va verifica corespondenta executiei cu prevederile din proiect.
- La executarea lucrarilor pe timp friguros se vor lua masurile prevazute n normativul C16-84.
8. MASURI DE PROTECTIA A MUNCII
La tencuielile exterioare ( de la fatade ) trasarea se va face in acelasi mod, cu obligatia fixarii de repere de trasare la toate
colturile fatadei, precum si pe suprafetele dintre golurile ferestrelor.
.4 REGULI GENERALE DE EXECUTIE
4.1. TENCUIALA EXTERIOARA - SISTEM TERMOIZOLANT BAUMIT EPS sau similar
Sistemul de izolare termica a fatadelor BAUMIT EPS sau similar se pune n opera conform prevederilor din
AGREMENTUL TEHNIC 002-03/185-1998 .SISTEM DE IZOLARE TERMICA A FATADELOR EPS.. Vor fi respectate
urmatoarele prevederi suplimentare:
Indicatiile din fisele tehnice BAUMIT 1511, 1513, 1514, 1616, 1617
La partea inferioara se va utiliza varianta de sprijinire fara profil (sina) de aluminiu
Pe o fsia orizontala de 80 cm de sub cota .0,08m (pe portiune de beton) se va folosi n loc de polistiren expandat
EPS.F polistiren extrudat rugos XPS.R. Pe acest suport se va folosi pentru finisajul exterior
tencuiala BAUMIT MOSAIKPUTZ n locul tencuielii BAUMIT GRANOPOR (GRANOLAN). Tencuiala BAUMIT
MOSAIKPUTZ se va aplica doar pe o banda orizontala de 43 cm sub cota .0,08m.
Se vor termoizola perimetral golurile ferestrelor cu polistiren EPS.F de 5cm
Pe muchiile de pe perimetrul ferestrelor se aplic a prin lipire cu adeziv BAUMIT KANTENFIX profile BAUMIT pentru
muchii (din aluminiu cu plasa integrata) KANTENPROFILWINKEL 9079
La ntlnirea cu alte tipuri de tencuial a (cu mortar MPA 35), plasa de armare TEXTILGLASSGITTER) se va petrece si
fixa si pe aceasta (nainte de aplicarea grundului GRANOPOR (GRANOLAN)) pe o portiune de cel putin 20cm pentru a
evita craparea tencuielii.
Tencuiala
GRANOPOR va avea o granulatie de 1mm, textura periata si culoarea MAIS 2M7 si aplicarea ei se va
face conform AGREMENTULUI TEHNIC (anexat) 020-04/021-2001 .TENCUIALA GRANOPOR BAUMIT. si a
fiselor tehnice 1616, 1617
4.2. TENCUIALA SI ZUGRAVEALA INTERIOARA PE ZIDARIE POROTHERM SI PE BETON (cu mortar
BAUMIT - MPI 25)
Tencuiala interioara cu mortar BAUMIT - MPI 25 se pune n opera conform prevederilor din AGREMENTUL TEHNIC
002-01/075-1999 .TENCUIALA BAUMIT MPI 25. sau similar . Pentru punerea n opera vor mai fi respectate
urmatoarele prevederi tehnice (mentionate n ordinea utilizarii materialelor) :
Amorsa folosita va fi BAUMIT VORSPRITZER al carui caracteristici indicatii si procedee de punere n opera se
gasesc n fisa tehnica BAUMIT 1211
Pe muchiile de pe perimetrul ferestrelor se aplic a prin lipire cu adeziv BAUMIT KANTENFIX profile BAUMIT pentru
muchii (din aluminiu cu plasa integrata) KANTENPROFILWINKEL 9079
Stratul de mortar MPI 25 va avea o grosime de 10mm, va fi dri scuit, la realizarea lui trebuind respectate indicatiile din
fisa tehnica 1333.
Zugraveala se realizeaza cu vopsea BAUMIT GRANOPORFARBE conform fisei tehnice 1632;
4.3. ZUGRAVEALA PE PERETI DIN GIPS . CARTON
Zugraveala se realizeaza cu vopsea BAUMIT GRANOPORFARBE sau similar conform fisei tehnice 1632.
.5 CONDITII TEHNICE DE CALITATE
Toate materialele si produsele folosite vor fi agrementate n Romnia La toate materialele care vor fi introduse n lucrare
se va verifica de catre executantul lucrarii conformitatea ntre certificatele de calitate si prevederile din proiect; se vor
verifica si prin procedee de santier.
Materialele si semifabricatele care se folosesc la executia tencuielilor se vor pune n opera numai dupa verificarea de catre
conducatorul tehnic al lucrarii a corespondentei lor cu prevederile din proiect si cu specificatiile din standardele de mai
sus. Verificarea se face pe baza documentelor care nsotesc materialele si prin examinare vizuala.
Rezultatele epruvetelor de mortar vor fi comunicate conducatorului lucrarii n termen de 48 ore, n cazul n care rezultatul
ncercarii este sub 75% din marca prescrisa, se va anunta beneficiarul pentru a hotar daca tencuiala poate fi acceptata.
Punerea n opera se va face cu personal calificat si instruit, care sa respecte toate regulile specifice acestor categorii de
lucrari, sub control de specialitate.
.6 CONDITII DE DEPOZITARE, LIVRARE SI TRANSPORT
La livrare, materialele vor trebui sa aiba specificate: denumirea si marca producatorului, seria si data fabricatiei; tipul,
cantitatea produselor.
Pe timpul transportului si la depozitarea produselor vor fi ferite de posibile degradari si de actiunea umiditatii. Se vor
depozita n spatii uscate, iar placile de polistiren pe suprafete perfect plane, de preferinta pe paleti, se va evita depozitarea
placilor direct pe sol.
Manipularea placilor ct si a celorlalte produse se va face n conformitate cu recomandarile producatorului si cu
agrementele tehnice ale respectivelor materiale.
.7 RECEPTIONAREA LUCRARILOR
Receptia pe faze de lucrari se va face pe baza urmatoarelor verificari la fiecare tronson n parte:
rezistenta mortarului;
numarul de straturi aplicat si grosimea respectiva ( determinate prin sondaje n numarul stabilit de comisia de receptie),
dar cel putin 1 la 200 mp;
aderenta la suport si ntre straturi;
planeitatea suporturilor si linearitatea muchiilor ( bucata cu bucata).
Aceste verificari se fac naintea zugravirii sau vopsitoriei, iar rezultatele se nscriu n registrele de procese verbale de
lucrari ascunse.
Verificarea aspectului general se va face prin:
verificarea aspectului general al tencuielilor, forma muchiilor, scafelor si profilurilor.
verificarea suprafetelor tencuite care trebuie sa fie uniforme, sa nu aiba denivelari, ondulatii, fisuri, mpuscaturi
provocate de granule de var nestins.
Se recomanda ca n cmpurile mari sa se realizeze tencuieli din aceeasi cantitate de mortar preparata n prealabil pentru
a nu ntrerupe lucrul n mijlocul unei suprafete ceea ce ar duce la diferente de nuanta suparatoare.
Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se face cu dreptarul de 2 m prin asezarea lui n orice directie pe suprafata
tencuita si masurarea golului ntre dreptar si tencuiala.
Verificarea orizontalitatii si verticalitatii se face cu bolobocul si cu firul cu plumb.
Se verifica aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport prin ciocanirea cu un ciocan de lemn; n sunet de "gol" arata
desprinderea tencuielilor si necesitatea refacerii ntregii suprafete.
Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin baterea unor cuie n zonele respective sau prin sondaje speciale n
locurile mai putin vizibile pentru a nu strica aspectul.
Abaterile admise:
umflaturi, mpuscaturi sau fisuri nu se admit la tencuielile driscuite.
neregularitati ale suprafetei ( la verificarea cu dreptarul de 2 m lungime):
tencuieli driscuite: max. 2 nereg./m.p. n orice directie, avnd adncimea sau naltimea pana la 1 mm
abateri pe verticala:
tencuieli driscuite - exterioare: max. 2 mm/m si max. 20 mm pe toata naltimea cladirii
.8 MASURI DE PROTECTIE A MUNCII
Se vor respecta urmatoarele prescriptii tehnice:
-Norme republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu Ordinele nr. 34/1975 si
60/1975.
-Norme de protectia muncii n activitatea de constructii montaj, vol. 3 art.2 Executarea tencuielilor / aprobate de M.C.Ind.
cu Ordinul nr. 1233/D/1980.
-Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului, P 118 - 83.
.9 MASURAREA SI DECONTAREA LUCRARILOR
Masurarea si decontarea lucrarilor se face la m.p. de suprafata tencuita.
.10 COMPLETARI
Precizarea si adaptarea specificatiilor si detaliilor de punere n opera oferite de proiectantul general, acolo unde se produc
modificari acceptate de acesta sau unde este necesar un proiect suplimentar specific de executie pentru materiale si
tehnologii speciale, cade n sarcina antreprenorului.
Acesta va contracta serviciile specializate ale furnizorului si/sau producatorul de materiale si tehnologii sau va obtine . pe
cheltuiala sa . de la o firma specializata, consultanta sau proiectele de detaliu necesare executiei.
Proiectele si fisele tehnologice respective vor fi naintate spre aprobare proiectantului general care va hotar asupra punerii
lui n opera. n situatia n care antreprenorul considera ca pot fi gasite solutii alternative la anumite specificatii si detalii
indicate de proiectant, el are libertatea ca . pe cheltuiala sa . sa se adreseze unei firme autorizate de specialitate care-i va
furniza alte detalii si specificatii verificate de un verificator autorizat, conforme cu detaliile tehnice si financiare ale
proiectului. Aceste specificatii si detalii vor fi prezentate spre evaluare si aprobare proiectantului general care singur
poate hotar punerea lor n aplicare.
Antreprenorul va semnala din timp proiectantului general eventualele erori, omisiuni sau neconcordante pe care le poate
identifica fie n proiect, fie n datele tehnice ale furnizorilor sau pe santier, astfel nct lucrarile sa se poata
executa n bune conditii.
CAIETE DE SARCINI NVELITORI PE SARPANTA
1. GENERALITATI
Prezentul ndrumar se refera la alcatuirea si executarea nvelitorilor din tigle, tip solzi realizate cu jgheab, la constructii
civicle, cu pod, tinndu-se seama de specificul cladirii si de conditiile locale.
- n vederea lucrarilor mai sus mentionate precum si altele, cum ar fi curatirea cosurilor, montarea antenelor, etc.,
circulatia pe nvelitoare, va fi redusa la minimum ;
- se va interzice circulatia, stationarea si depozitarea materialelor de ntretinere direct pe nvelitorile din tigla sau olane ; n
acest scop se vor folosi scari sau podine fixe si mobile.
7. RECEPTIONAREA LUCRARILOR
Controlul executiei
- Controlul calitatii n timpul executiei se face cf. Prevederilor din .Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de
constructii si instalatii aferente. (indicativ C.56 .85) partea I si cap.13 din .Instructiuni pentru verificarea calitatii si
receptionarea lucrarilor ascunse.
- Pe parcursul executiei lucrarilor de nvelitori se verifica n mod special :
a) calitatea suportului si se consemneaza n p.v. de lucrari ascunse ;
b) calitatea principalelor materiale ce intra n opera, cf. Standardelor si normelor departamentale n vigoare ;
c) respectarea prevederilor din proiect si a dispozitiilor de santier ;
d) la lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier n vederea remedierii sau refacerii ;
Receptia lucrarilor de nvelitori se face la terminarea completa a executiei, inclusiv tinichigeria (jgheaburi, burlane, pazii)
si consta n :
a) verificari scriptice privind :
- calitatea suportului, n baza p.v. de lucrari ascunse ;
- calitatea materialelor puse n opera, n baza certificatelor de calitate si eventual buletine de ncercari si analize :
b) verificari fizice privind :
- terminarea completa a lucrarilor de nvelitoare
remedierea defectelor sau abaterilor constatate n cursul executiei, cf. dispozitiilor de santier
La receptia lucrarilor se va proceda la examinarea lor minutioasa, n special la dolii, racorduri, strapungeri, rosturi, etc.
7.4. nvelitorile terminate trebuie sa corespunda urmatoarelor conditii :
- sa respecte cotele si pantele prevazute, abaterea admisibila fata de proiect fiind la pante de max. 5%
- sa ndeplineasca functia de ndepartare completa a apelor pluviale si sa asigure etanseitatea generala ;
- elementele rigide ale nvelitorii (tigle, olane) sa nu prezinte rupturi sau crapaturi, sa fie fixate de suport pe care sa se
rezeme fara sa joace, petrecerile sa fie aliniate si suficiente pentru a asigura etanseitatea generala a nvelitorii (din
interiorul nvelitorii nu trebuie sa se poata vedea lumina din exterior, att n camp ct mai ales n dreptul racordarilor la
cosuri, calcane, atice, etc.)
8. COMPLETARI
Precizarea si adaptarea specificatiilor si detaliilor de punere n opera oferite de proiectantul general, acolo unde se produc
modificari acceptate de acesta sau unde este necesar un proiect suplimentar specific de executie pentru materiale si
tehnologii speciale, cade n sarcina antreprenorului.
Acesta va contracta serviciile specializate ale furnizorului si/sau producatorul de materiale si tehnologii sau va obtine . pe
cheltuiala sa . de la o firma specializata, consultanta sau proiectele de detaliu necesare executiei.
Proiectele si fisele tehnologice respective vor fi naintate spre aprobare proiectantului general care va hotar asupra punerii
lui n opera.
n situatia n care antreprenorul considera ca pot fi gasite solutii alternative la anumite specificatii si detalii indicate de
proiectant, el are libertatea ca . pe cheltuiala sa . sa se adreseze unei firme autorizate de specialitate care-i va furniza alte
detalii si specificatii verificate de un verificator autorizat, conforme cu detaliile tehnice si financiare ale proiectului.
Aceste specificatii si detalii vor fi prezentate spre evaluare si aprobare proiectantului general care singur poate hotar
punerea lor n aplicare.
CAIETE DE SARCINI TMPLARIE TERMOIZOLANTA
1. GENERALITATI
Prevederile din prezentul capitol se refera la verificarea calitatii si receptia lucrarilor de tmplarie (usi, usi de balcon si
ferestre), geamuri aferente tmplariei
2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
C 107/1-1997 Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladiri de locuit
C 107/3-1997 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor
C 107/4-1997 Ghid pentru calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit
C 107/7-1997 Normativ pentru proiectare la stabilitate termica a elementelor de nchidere ale cladirilor
C 203 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executia lucrarilor de mbunatatire a izolatiei termice
GP015 Ghid pentru expertizarea si adoptarea solutiilor de mbunatatire a protectiei termice si acustice la cladiri
- Balamalele vor fi reglabile pe trei directii si se vor prinde pe toc cu trei suruburi, balamaua inferioara situata pe cercevea
fiind fixata cu sase suruburi.
La tmplaria din lemn se va verifica :
a) existenta si calitatea accesoriilor metalice ;
b) verticalitatea tocurilor si a captuselilor (nu se admit abateri mai mari de
1mm/m) ;
c) ntre foaia de usa si pardoseala sa fie un spatiu constant de 3 pna la 8 mm ;
d) ncastrarea tocului sa fie facuta n peretii existenti prin ghermele, dibluri,
pene, cuie, suruburi sau praznuri, astfel ca tocul sa nu aibe nici un fel de joc ;
e) abaterile de la planeitate a foilor de usi sau a cercevelelor mai lungi de 1500mm, trebuie sa fie mai mici de l% din
lungimea pieselor respective ;
f) potrivirea (luftul) corecta a foilor de usi precum si a cercevelelor pe tocuri, pe toata lungimea faltului respectiv, nu
trebuie sa depaseasca 2 mm ;
g) ntre cercevea si marginea spaletului tencuit trebuie sa fie un spatiu de minimum 3,5 centimetri ;
h) glafurile interioare vor fi montate cu o panta catre interior de 1% si la aceeasi naltime fata de pardoseala camerei ;
i) existenta pieselor auxiliare (vasernase, pazii din tabla) la ferestre (pentru ndepartarea apelor de ploaie) este obligatorie ;
j) accesoriile metalice trebuie sa fie montate si sa functioneze perfect ;
k) balamalele, cremoanele, drucarele, sa fie montate la naltime constanta(pentru fiecare n parte) de la pardoseala ;
l) lacasurile de patrundere a zavoarelor n pardoseli si tocuri, trebuie protejate prin placute metalice sau alte dispozitive
bine fixate la nivelul pardoselii sau a tocului ;
m) deschiderea cercevelelor cuplate trebuie sa se faca cu usurinta S ele nu trebuie sa fie blocate n urma vopsirii ;
n) verificarea calitatii vopsitoriei se va face conform capitolului zugraveli si vopsitorii
Criterii de realizare a geamurilor termoizolante
In vederea evitarii distorsiunilor optice la geamurile termoizolante, acestea vor fi realizate numai cu sticla executata prin
procedeul float, fiind interzisa utilizarea sticlei produse prin procedeul denumit generic "sticla trasa". Firma
producatoare de geam termoizolant va asigura beneficiarului documentele de provenienta a sticlei, cu certificarea acesteia
pe plan european. Geamurile termoizolante vor fi alcatuite astfel:
doua sau mai multe foi de sticla, cu margini precise si toleranta admisa de 0,2mm;
baghete-distantier
din aluminiu sau materiale izolante, umplute cu silicagel, siliporit, n stare uscata;
prima sigilare la bagheta se realizeaza cu butil aplicat mecanizat;
a doua sigilare, pe conturul geamului termoizolant, este obligatorie si va fi executata cu materialul propus de fabricantul
instalatiei de sigilare, recomandabil bicomponent;
grosimea cordonului pentru a doua sigilare este de minimum 3,5 mm;
n spatiul dintre foile de geam se poate introduce aer sau gaze inerte (argon, kripton etc.), conform Normativ C107/399, tabelul 13;
capacitatea de izolare termica a geamului termoizolant uzual, format 4-16- 4mm este prezentata n tabelul urmator:
Clar-clar.....................................................................
clar-Low-E hard.........................................................
clar-Low-E soft..........................................................
clar-Low-E- soft cu argon,..........................................
clar-Low-E-argon cu bagheta termica........................
clar-Low-E-soft-kripton cu bagheta termica
Ug = 2,8 W/mpK
Ug = 1,8W/mpK
Ug = 1,4 W/mpK
Ug = 1,1 W/mpK
Ug = 1,0 W/mpK
Ug = 0,9 W/mpK
Pentru spatiile de locuit ncalzite se va utiliza geam termoizolant cu coeficient de transfer termic Ug de maximum 1,4
W/mpK. De regula, alcatuirea minima a acestui tip de geam termoizolant va fi 4-16-4 mm, cu o foaie de sticla clara (sau
reflexiva, colorata n masa) si cea de-a doua cu depunere Low-E soft. In general, stratul Low-E este situate pe fata a treia
(conform GP 058/2000, fig.3.23). Geamurile termoizolante pentru pereti cortina, vitrine, luminatoare sau constructii
similare pot avea depunerea pentru joasa emisivitate (Low-E) si pe fata a doua, cu luarea tuturor masurilor pentru evitarea
socului termic. La peretii structurali geamurile termoizolante vor fi sigilati cu materiale rezistente la radiatiile UV.
Datorita costurilor avantajoase de ntretinere, pentru peretii cortina se recomanda sticla cu autocuratare.
- In functie de cerintele de proiectare, se pot realiza multiple combinatii pentru geamurile termoizolante (conform
C107/3-99, tabelul 13). Raspunderea pentru conceptie revine n ntregime proiectantului, iar pentru executie producatorului. La stabilirea solutiilor cu geamuri duplex se vor respecta urmatoarele caracteristici tehnice:
tipul 3.3.1. - geam cu doua foi de 3 mm si folie din plastic (polivinilbutiral -PVB) de 0,38 mm, care are o rezistenta
mecanica egala cu o foaie de sticla de 4 mm;
tipul 3.3.2. - geam cu doua foi de 3 mm si folie dubla din PVB de 0,76 mm;
tipul 4.4.1. - geam cu doua foi de 4 mm si folie din PVB de 0,38 mm, cu o rezistenta mecanica egala cu o foaie de sticla
de 6 mm;
tipul 4.4.2. - geam cu doua foi de 4 mm si folie dubla din PVB de 0,76 mm;
geamurile antiefractie se clasifica de la formatul minim 4.4.4., la care folia din PVB este de 1,52 mm;
pentru evitarea accidentelor si eliminarea tensiunilor interne din structura sticlei duplex-antiefractie, este obligatorie
slefuirea mecanica pe contur;
la geamurile pentru pereti cortina, luminatoare sau constructii similare, foile de sticla vor fi securizate sau duplex,
oriunde este necesar (de exemplu, pentru evitarea socului termic), n urma impunerii prin proiect, daca sistemul de
tmplarie prevede aceasta cerinta sau daca se impun obligatii de securitate.
geamurile duplex nu sunt antiefractie si se utilizeaza doar pentru prevenirea accidentelor ce ar putea fi provocate de
spargerea lor la naltime.
vizualizarea calitatii geamului termoizolant se va face pentru efectul de transmisie de la 3 m ( conform DIN EN 10961), iar pentru cel de reflexie de la 5 m.
Este interzisa executia manuala a geamurilor termoizolante.
O tmplarie este pasiva daca realizeaza un coeficient de transfer termic, pe totalitatea ferestrei, UF = 0,82 W/mpK, iar
geamul termoizolant va avea maxim
Ug = 0,7/W/mpK ( conform C107/3-99, tabelul 13) .
Izolarea fonica minima a tmplariei exterioare se va ncadra n valoarea minima de 29 Db.
Tmplaria metalica se va verifica :
a) corespondenta cu proiectul, si a detaliilor respective ;
b) asamblarea elementelor componente prin suduri polizsate (nu se admit cordoane de sudura neuniforme, cu scurgeri de
material sau gauri produse prin arderea pieselor) ;
c) prinderea tmplarie de zidarie, diafragme, stlpi de beton sau prin sudarea ei de praznuri sau placute metalice(conform
proiectului) ;
d) grunduirea cu miniu de plumb sa fie realizata uniform pe toate fetele inclusive pe cordoanele de sudura ;
e) modul n care s-au realizat montarea garniturilor de cauciuc ;
f) verificarea calitatii vopsitoriei se va face conform capitolului zugraveli si vopsitorii.
4. SISTEME DE FERONERIE
Feroneria care echipeaza tmplaria termoizolanta va respecta standardele furnizorilor si cerintele proiectantilor, inclusiv
urmatoarele prevederi:
distanta dintre doua puncte de nchidere va fi de maximum 70 cm;
balamalele vor fi reglabile pe trei directii (la tmplaria cu profile din PVC si cea cu geam termoizolant);
elementele de feronerie vor fi marcate cu sigla fabricantului;
feroneria se va utiliza cu respectarea stricta a categoriilor de greutate pentru care a fost conceputa;
sistemele de feronerie vor fi obligatoriu tratate galvanic sau cu protective provizorie prin zincare, pasivare, cromare,
ceruire etc., cu exceptia celor din otel, aluminiu sau fibra de sticla;
usile pentru accesul public vor fi prevazute cu amortizoare;
la usile din PVC se interzice ntreruperea armaturii de otel n zona de montare a broastei;
la usile de exterior, cu exceptia celor de balcon, nu se admite utilizarea balamalelor de fereastra;
feroneria va fi silentioasa, reglabila, cu nchidere n minimum 3 puncte, usor manevrabila, forta de apasare la mnerul
usilor fiind de 10 N; de asemenea, trebuie sa existe si posibilitatea deschiderii usii din cheie, fara apasarea mnerului;
Subansambluri si accesorii pentru tmplarie
Ferestrele vor fi prevazute cu glafuri la exterior (conform GP 058/2000, art.3.7.2, aliniatul 11), fiind preferabila
utilizarea celor din aluminiu extrudat. Alte recomandari:
folosirea rulourilor exterioare; cele cu suprafata mai mare de 3 mp sau montate la exteriorul tmplariei sa fie prevazute
cu sisteme de actionare electrica;
cutiile de rulou suprapuse tmplariei vor fi izolate termic ( conform GP058/2000,fig.3.18);
completarea tmplariei cu plase mpotriva insectelor (rame, rulouri si usi);
pentru ferestrele amplasate pe fatadele expuse spre sud-est sau sud-vest se recomanda masuri de protectie solara: sticla
colorata n masa, reflexiva, jaluzele, copertine;
garajele incluse n cladiri ncalzite vor avea usi izolate termic pentru accesul auto;
Firmele producatoare si montatoare de ferestre, usi, pereti cortina etc. vor utilize aparatura specializata de masura si
control: nivela electronica, teodolit, termohigrometru, aparat pentru identificarea sticlei Low-E etc.
5. Conditii privind executia
Pe santier, n sarcina constructorului, ramn numai operatiunile de montaj daca prin contractul cu furnizorul tmplariei nu
se stabileste altfel. Pentru montaj vor fi folosite piese de prindere clasice - cuie, suruburi pentru lemn, dibluri - dar si
chituri permanent plastice, spume poliuretanice termoizolatoare, etc.
Privind montajul tmplariei din lemn - usi Golurile pentru tmplarie vor fi executate cu tolerante pozitive + 10 mm fata de cotanscrisa n proiect. Montajul se va
realiza prin fixare cu dibluri montate n gauri forate n spaleti si umplerea golului ramas ntre tmplarie si zidarie cu
spume poliuretanice
Tmplaria gata finisata se va monta dupa terminarea lucrarilor de finisaje interioare si nainte de montarea mbracamintii
pardoselilor.
Nu se admit praguri la usi n afara celor provizorii si care se vor demonta dupa terminarea montajului. mpanarea usilor la
partea inferioara se va face prin mbracamintea pardoselilor acolo unde este cazul Sunt recomandate usi avnd latimea
captuselii reglabila cu pervazuri si baghete confectionate si montate de furnizorul tmplariei evitnd operatii de ajustaj pe
santier.
Privind montajul usilor, ferestrelor si glasswandurilor din PVC si metalice :
Montajul se executa n goluri cu spaletii finisati asigurnd dimensiunea goluluiinclusiv jocul de montaj. Dimensiunea
golului va fi egala cu dimensiunea nominala, nscrisa n planse, +10-12 mm.
Fixarea tmplariei se va face cu prindere n dibluri montate n gauri forate si umplerea rostului ramas cu spuma
poliuretanica. ntre tocul din PVC si suprafetele tencuite va fi realizat un rost de cea 8 mm umplut cu chit siliconic
permanent plastic.
6. Conditii de receptie, masuratori
Receptia se va face prin examinare vizuala si ncercari de buna functionare lund n considerare si normele specifice de
receptie amintite n introducerea caietului de sarcini.
Decontarea tmplariei se va face pe baza facturii furnizorului care dupa caz poate include montajul nsa numai cu avizul
prealabil al beneficiarului.
Decontarea montajului se va face la mp. tmplarie gata montata. Pentru tmplaria refolosita se deconteaza doar montajul.
7. COMPLETARI
Precizarea si adaptarea specificatiilor si detaliilor de punere n opera oferite de proiectantul general, acolo unde se produc
modificari acceptate de acesta sau unde este necesar un proiect suplimentar specific de executie pentru materiale si
tehnologii speciale, cade n sarcina antreprenorului.
Acesta va contracta serviciile specializate ale furnizorului si/sau producatorul de materiale si tehnologii sau va obtine . pe
cheltuiala sa . de la o firma specializata, consultanta sau proiectele de detaliu necesare executiei.
Proiectele si fisele tehnologice respective vor fi naintate spre aprobare proiectantului general care va hotar asupra punerii
lui n opera.
n situatia n care antreprenorul considera ca pot fi gasite solutii alternative la anumite specificatii si detalii indicate de
proiectant, el are libertatea ca . pe cheltuiala sa . sa se adreseze unei firme autorizate de specialitate care-i va furniza alte
detalii si specificatii verificate de un verificator autorizat, conforme cu detaliile tehnice si financiare ale proiectului.
Aceste specificatii si detalii vor fi prezentate spre evaluare si aprobare proiectantului general care singur poate hotar
punerea lor n aplicare.