Anatomia coloanei lombare

Generalitati
Sus

Cunoasterea principalelor regiuni ale coloanei lombare este importanta pentru prevenirea
leziunilor in aceste zone si pentru cunoasterea modului de ingrijire a acesteia. Vor fi folositi
doi termeni anatomici pentru intelegerea mai usoara: anterior se refera la - in fata, iar
posterior se refera la - in spate.
Acest ghid ofera informatii generale despre anatomia regiunii lombare si ajuta la
intelegerea:
- partilor componente ale regiunii;
- modului de functionare a acestora.

Structuri importante
Sus

Partile importante ale regiunii lombare includ:

- oasele si articulatiile;
- nervii;
- tesutul conjunctiv;
- muschii;
- segmentele spinale.

Oasele si articulatiile
Sus

Coloana vertebrala umana este formata din 24 de vertebre. Vertebrele sunt asezate una
peste alta pentru a forma coloana vertebrala. Ea ofera principalul suport vertical al corpului.
Vazuta dintr-o parte, coloana vertebrala prezinta trei curburi.
1. Gatul sau coloana cervicala prezinta o usoara curbura anterioara.
2. Partea de mijloc a coloanei, sau coloana toracala, prezinta o curbura posterioara.
3. Coloana inferioara, sau coloana lombara, prezinta o usoara curbura anterioara. O
curbura anterioara a coloanei poarta numele de lordoza.
Coloana lombara este formata din ultimele cinci vertebre. Medicii se refera la acestea cu
termenii de L1-L5. Vertebra cea mai inferioara a coloanei lombare se articuleaza cu osul
sacrum, un os triunghiular aflat la baza coloanei, care se potriveste intre cele doua oase
pelvine. Unele prezinta o vertebra suplimentara, a sasea vertebra lombara. Aceasta conditie
particulara nu produce de obicei probleme.
Fiecare vertebra este formata dintr-o portiune osoasa compacta, numita corpul vertebral.
Corpul vertebrelor lombare este mai inalt si mai masiv comparativ cu cele din alte regiuni.
Acest lucru apare deoarece regiunea lombara este supusa unei presiuni suplimentare,
datorita greutatii corporale si datorita anumitor miscari cum ar fi: ridicarea de greutati,
purtarea unor obiecte sau rasucirea corpului. De asemeni, in zona lombara se gasesc

muschi mari si puternici, exercitand o forta suplimentara asupra corpurilor vertebrale

lombare.
Un inel osos se ataseaza in regiunea posterioara a fiecarui corp vertebral. Acest inel
prezinta doua parti. Doua pedicule osoase se conecteaza direct regiunii posterioare a
corpului vertebral. Doua lame osoase unesc pediculele pentru a completa inelul. Cand
vertebrele sunt asezate una peste alta, inelele osoase formeaza un tub care
inconjoara maduva spinarii si nervii. Laminele ofera un acoperis protector pentru tesutul
nervos.
O excrescenta osoasa se proiecteaza in afara, in locul in care cele doua lamine se unesc in
regiunea posterioara a coloanei. Aceste proiectii osoase, numite procese spinoase, pot fi
simtite la palparea coloanei vertebrale. Fiecare vertebra mai prezinta inca doua
excrescente osoase, care se proiecteaza in lateral, una pe partea dreapta, iar cealalta pe
partea stanga. Aceste proiectii osoase se numesc procese transverse. Proiectiile osoase
ale zonei lombare sunt mai inguste comparativ cu alte zone, intrucat aici se ataseaza
muschi mari care actioneaza cu o forta mare.
Intre vertebrele fiecarui segment spinal exista doua fatete articulare. Acestea sunt localizate
in spatele coloanei spinale. Exista doua fatete articulare intre fiecare pereche de vertebre,
pe fiecare parte a coloanei. O fateta articulara este formata dintr-o excrescenta osoasa
mica, care se aliniaza cu celelalte de-a lungul coloanei posterioare. In locul in care aceste
excrescente se intalnesc, formeaza o articulatie care conecteaza cele doua vertebre.
Aliniamentul fatelor articulare ale coloanei lombare permite miscari libere de aplecare
inainte si inapoi.
Suprafata fiecarei fatete articulare este acoperita de cartilaj articular. Acesta este alcatuit
dintr-un material neted si elastic care acopera capetele majoritatii articulatiilor. Permite
capetelor osoase sa se miste una pe langa cealalta fara frictiuni.
Pe partile laterale ale fiecarei vertebre exista un mic tunel care poarta numele de foramen
neural. Cei doi nervi care parasesc maduva la nivelul fiecarei vertebre, trec prin aceste
foramene, unul pe partea dreapta si celalalt pe partea stanga. Discul intervertebral (descris
mai jos) se gaseste exact in fata acestei deschideri. Un disc herniat poate ingusta
deschiderea, exercitand presiune asupra nervului. O fateta articulara se gaseste in spatele
foramenului. Excrescentele osoase care se pot forma la nivelul acestei articualtii pot fi
proietate in tunel, ingustandu-l si lezand nervul.

Nervii
Sus

Tubul format de inelele osoase vertebrale adaposteste maduva spinarii. Maduva spinarii
se poate asemana cu un cablu lung, format din milioane de fibre nervoase. Asa cum craniul
protejeaza creierul, in acelasi fel coloana vertebrala protejeaza maduva spinarii.
Maduva spinarii se intinde inferior pana la a doua vertebra lombara L2. Sub acest nivel
canalul spinal cuprinde mai multe radacini nervoase care inerveaza membrele inferioare si
organele pelvine. Termenul latin pentru aceasta grupare de nervi este cauda equina, care
inseamna coada de cal.

Intre vertebre, doi nervi mari pornesc din maduva spinarii, unul pe partea dreapta si celalalt
pe partea stanga. Nervii trec prin foramenul neural al fiecarei vertebre. Acesti nervi spinali
se grupeaza pentru a forma principalii nervi care inerveaza organele si membrele. Nervii
maduvei lombare (cauda equina) inerveaza organele pelvine si membrele inferioare.

Tesutul conjunctiv
Sus

Tesutul conjunctiv este o retea de fibre care mentine celulele corpului la un loc.
Ligamentele sunt formate din tesut conjunctiv puternic, care ataseaza oasele unele de
altele. Mai multe ligamente lungi conecteaza portiunile anterioare si posterioare ale
vertebrelor. Ligamentul longitudinal anterior se intinde in lungime pe fata anterioara a
corpurilor vertebrale.
Alte doua ligamente se gasesc in interiorul canalului spinal. Ligamentul longitudinal
posterior se ataseaza pe fata posterioara a corpurilor vertebrale. Ligamentul flavum
(galben) este o banda lunga, elastica, care conecteaza suprafetele anterioare ale laminelor
osoase. Ligamentele groase fac, de asemenea, conexiune intre oasele coloanei lombare
si osul sacrum (osul de sub vertebra lombara 5) si pelvis.
Un tip special de structura la nivelul coloanei se numeste disc intervertebral si este, de
asemeni, format din tesut conjunctiv. Fibrele discului sunt formate din celule speciale,
numite celule de colagen. Fibrele de colagen se pot gasi asezate in paralel sau formand o
retea.
Discul intervertebral este format din doua parti. Centrul, numit si nucleu, este spongios si
ofera cea mai buna protectie prin absorbtia socurilor de la nivelul coloanei. Nucleul este
tinut in loc de catre annulus (inel fibros), o serie de inele ligamentare puternice care il
inconjoara.
Musculatura portiunii inferioare a spatelui este aranjata in straturi. Stratul cel mai superficial,
cel mai aproape de suprafata pielii, este acoperit de un tesut gros numit fascie. Stratul
mijlociu, numit erector spinal, are muschi sub forma de striuri care traverseaza deasupra
coastelor, toracelui si portiunii inferioare a spatelui. Acestea se unesc cu articulatiile
coloanei lombare, pentru a forma un tendon gros care uneste oasele spatelui, pelvisului
si sacrumul. Cel mai profund strat muscular se ataseaza de-a lungul suprafetei posterioare
a oaselor vertebrale, conectand spatele, pelvisul si sacrumul. Acesti muschi profunzi isi
coordoneaza actiunile impreuna cu muschii abdominali pentru a mentine coloana stabila in
timpul miscarilor.

Segmentul spinal
Sus

O modalitate buna de a intelege anatomia coloanei lombare este studierea segmentelor

spinale. Fiecare segment spinal include doua vertebre separate printr-un disc intervertebral,
nervii care parasesc maduva spinarii la nivelul fiecarei vertebre si micile fatete articulare
care conecteaza fiecare nivel al coloanei vertebrale.
Discul intervertebral separa cele doua corpuri vertebrale ale segmentului spinal. In mod
normal discul functioneaza ca un amortizor de socuri. El protejeaza maduva de actiunea

zilnica a acceleratiei gravitationale. De asemeni, protejeaza maduva in timpul activitatilor

grele care exercita presiune mare asupra acestei zone, cum ar fi saritul, alergatul sau
ridicarea de greutati.
Segmentul spinal este conectat prin doua fatete articulare, descrise mai sus. Cand fatetele
articulare ale coloanei lombare se misca impreuna, ele apleaca si rasucesc zona
lombara.
De retinut!
Multe parti importante alcatuiesc regiunea lombara. Intelegerea acestor regiuni si structuri
ale coloanei lombare poate ajuta la o implicare mai activa in ingrijirea sanatatii si ingrijirea
problemelor spatelui, atunci cand acestea apar.

Anatomie coloanei vertebrale

ocupa o pozitie centrala in cadrul aparatului locomotor. "Doar acela care cunoaste in ce fel
este angrenata coloana in jocul static si dinamic al fortelor organismului uman, va putea
integra corect intreaga importanta a acestui organ central, in gandirea sa diagnostica si
terapeutica" (Schmore-Iughanns).
Coloana vertebrala indeplineste in organismul omului urmatoarele functii:
- functia de sustinere (sustine trunchiul imprimand individului o postura caracteristica);
- functia de protectie (apara maduva spinarii importiva agresiunilor mecanice);
- functia de mobilitate (prin complexitatea constructiei sale confera corpului posibilitatea de
a se misca si de a se deplasa in spatiu);
- functia morfogenetica (particularitatile mecanicii coloanei vertebrale se rasfrang asupra
formei si asezarii viscerelor toraco-abdominale).
Coloana vertebrala este constituita din succesiunea a 33-34 piese osoase numite vertebre.
Ea este parte componenta a unei formatiuni foarte complexe numite organ axial.
Organul axial este un complex structural si functional la realizarea caruia participa:
- componenta dura osoasa (vertebrele care alcatuiesc coloana vertebrala);
- componenta conjuctiva formata din structuri fibroase si elastice de legatura dintre vertebre
(discurile intervertebrale, capsule articulare, ligamente);
- componenta musculara (muschii coloanei vertebrale);
- componenta neuro-vasculara (maduva spinarii, radacinile nervoase, vase de sange).
Alterarea oricarei dintre aceste componente se rasfrange negativ asupra functiei intregului
organ axial. Se intelege astfel cat de alarmante pot fi perturbarile produse de modificarile
patologice ale vertebrelor sau ale discurilor intervertebrale.
Cum sunt legate vertebrele intre ele?
Corpii vertebrali sunt legati prin discurile intervertebrale care sunt articulatii nesinoviale in
timp ce apofizele articulare sunt legate prin articulatii sinoviale. Intre vertebre se mai gasesc
si ligamente care impreuna cu discul intervertebral si cu capsulele articulare formeaza
segmentul de mobilitate.
Componenta cea mai importanta a segmentului de mobilitate o constituie discul
intervertebral.

Structura discului intervertebral

Sus

Discul intervertebral este asezat in spatiile dintre corpii vertebrali, pe care ii separa, dar ii si
solidarizeaza in acelasi timp. Discul intervertebral este lipsit de cavitatea articulara, nu poseda
membrana sinoviala si nici lichid sinovial. De aceea se incadreaza in randul articulatiilor
nesinoviale.
Discul este format dintr-o portiune periferica, alcatuita din tesut conjuncitv fibros, numita inelul fibros
si o portiune centrala cu aspect gelatinos, care poarta numele de nucleu pulpos.
Inelul fibros - este mai rezistent in partea anterioara decat posterior. In structura inelului fibros intra
lame de tesut fibros, dispuse concentric in jurul nucleului pulpos. Aceste lame contin fibre
de colagencare se insera pe fetele adiacente ale corpilor celor doua vertebre vecine, intre care este
situat discul intervertebral. Lamele concentrice ale inelului fibros sunt in numar de 15-20 inaintea
nucleului pulpos, iar posterior de numai 7-10, explicand slaba rezistenta la solicitari a acestei zone.
Nucleul pulpos - capteaza apa si dezvolta astfel o forta exploziva. Nucleul pulpos este o formatiune
sferica de natura gelatinoasa situat central, bine fixat de inelul fibros la periferie. Este foarte bogat in
apa si avad in captarea acesteia - hidrofil. El exercita compresiune asupra formatiunilor din
vecinatatea inelului fibros si corpilor vertebrali. Forta exploziva a nucleului pulpos indeparteaza corpii
vertebrali si pune in stare de tensiune inelul fibros, care tinde sa-i apropie din nou. Prin intermediul
unor mecanisme complexe, nucleul pulpos normal atrage si capteaza apa si astfel dezvolta presiuni
interioare ridicate cu forta brizanta exploziva.

Corpii vertebrali - impreuna cu discurile intervertebrale realizeaza un sistem

precomprimat.
Datorita fortei explozive a nucleului pulpos, sistemul realizat de corpii vertebrali si discuri se
gaseste sub presiune continua, chiar in stare de repaus. Un astfel de sistem se numeste in
tehnica "precomprimat".
Precomprimarea mareste substantial rezistenta si elasticitatea sistemului. Datorita acestei
proprietati a nucleului pulpos, discurile intervertebrale maresc elasticitatea coloanei
vertebrale si absorb socurile mecanice. Atunci cand hidrofilia (aviditatea de retinere a
apei) nucleului pulpos scade, se reduce forta exploziva si se instaleaza degenerescenta
discala. Presiunea din interiorul nucleului pulpos creste in acelasi timp cu incarcarea.
In stare normala, presiunea intranucleara creste cu incarcarea coloanei, fiind superioara cu
30-50% sarcinii exercitate pe unitatea de suprafata aplicata exterior.
In cazul discului degenerat, presiunile din interiorul nucleului pulpos scad considerabil.
Contractura muschilor toracelui si abdomenului reduc cu mult solicitarea discurilor
intervertebrale. Coloana vertebrala poate fi considerata ca un pilon de sustinere a corpului
situat pe fata posterioara si partial in interiorul camerei toracice si abdominale.
Aceste doua camere au un continut gazos la nivelul toracelui sau semifluid in abdomen.
Contractura musculaturii peretilor acestor camere contribuie la cresterea presiunii in
interiorul lor si prin aceasta intareste coloana si preia partial incarcarea acesteia. Prin acest
mecanism, solicitarea coloanei toracice inferioare scade cu 50% iar a celei lombare cu
30%.
Aceste date releva importanta intretinerii unei bune musculaturi toraco-abdominale pentru
asigurarea functionarii normale a coloanei vertebrale si pentru prevenirea uzurii discale.
Astfel, la obezi, unde tonusul musculaturii abdominale scade, se creeaza conditii

mecanice nefavorabile suplimentare asupra coloanei vertebrale, explicand frecventa

aparitiei spondilozei la aceasta categorie de bolnavi.
Miscarea este necesara nutritiei discului intervertebral.
Nucleul pulpos functioneaza ca o pompa care regleaza circuitul lichidelor si al gazelor la
nivelul discului intervertebral. In cursul miscarilor coloanei apar variatii de presiune la nivelul
nucleului pulpos, variatii care favorizeaza circuitul lichidelor si al gazelor.
Coloana vertebrala normala nu este rectilinie
Coloana vertebrala nu este dreapta ci prezinta o serie de curburi in regiunea cervicala,
toracala si lombara. La nivelul coloanei cervicale exista o curbura cu concavitate
posterioara care se numeste lordoza si apare din luna a 4-a a vietii cand copilul ia pozitia
sezanda.
La nivelul coloanei toracice exista o curbura cu concavitate anterioara, denumita cifoza.
Curbura lombara are concavitatea posterior si se numeste lordoza lombara. Apare la
sfarsitul primului an de viata cand copilul incepe sa mearga, dar nu se consolideaza decat
la varsta adulta. In regiunea pelviana (la nivelul bazinului) exista o curbura cu concavitatea
orientata anterior si este formata de sacru si oasele coccigiene.
Curburile coloanei vertebrale sunt conditionate mecanic de inclinatia bazinului.
Ostostatismul (statul indelungat in picioare) si mersul biped al omului s-au putut realiza prin
rotirea bazinului din pozitia orizontala (la patruped) spre verticala.
Verticalizarea bazinului nu este insa completa. Pentru a putea realiza o constructie
echilibrata, coloana lombara asezata pe bazinul usor inclinat inainte, este fortata sa se
curbeze, aparand lordoza lombara.
Daca coloana lombara ar ramane rectilinie, atunci proiectia centrului de greutate a corpului
s-ar face in fata poligonului de sustinere, iar drept urmare, trunchiul ar cadea inainte.
Aceleasi conditii mecanice necesare echlibrarii corpului antreneaza mai departe cifoza
toracica si lordoza cervicala.

Mecanism fiziopatologic
Sus

Solicitarile maxime ale coloanei lombare prin ridicarea greutatilor in pozitii incorecte (cu
spatele flexat sau in hiperextensie) solicita la maximum inelul fibros care se poate fisura.
Bolnavul simte o durere violenta care-l imobilizeaza si care nu-i mai permite redresarea
coloanei sau miscari de flexiune, rotatie sau extenise. In acest moment, nucleul pulpos,
aflat in stare de tensiune, migreaza pe fisurile inelului fibros, provocand iritarea filetelor
nervoase marginea care provoaca durerea violenta.
Aceasta este primul simptom al deteriorarii discului. Daca dupa acest moment acut se
continua activitatea, atunci nucleul pulpos mareste dimensiunile fisurilor inelului fibros,
putand aluneca mai departe, iritand radacinile nervilor care ies din maduva spinarii. In
stadii mai avansate de deteriorare a discului, nucleul pulpos se poate rupe, iar fragmentele
pot migra, fie catre cavitatea medulara sau in interiorul corpilor vertebrali. Fragmentarea si
migrarea nucleului pulpos reprezinta "hernia de disc", stare de deteriorare a discului care
este ireversibila, necesitand chiar si tratament neuro-chirurgical.
Primul stadiu, de fisurare cu integritatea nucleului pulpos, este reversibil si este cunoscut
sub numele de "discopatie" beneficiind de tratament medical.

Simptome

Sus

Evolutia discopatiei se face in mai multe etape. La inceput, apare durerea lombara datorita
iritarii nervului sinovertebral de catre placile fisurate ale inelului fibros. Concomitent cu
durerea in stadiile urmatoare apare criza de lumbago.
Ce intelegem prin lumbago?
Se defineste ca o contractura puternica si dureroasa a muschilor paravertebrali lombari
care imobilizeaza bolnavul, punandu-l in imposibilitatea efectuarii miscarilor de aplecare a
trunchiului. Bolnavul nu se poate apleca sa ridice un obiect de jos, nu poate sa-si incheie
pantofii si nu-si poate indrepta trunchiul.
Regiunea lombara poate fi dreapta sau alteori incurbata lateral. Tentativa de miscare a
trunchiului in diferite sensuri trezeste dureri violente. Bolnavul devine imobil, se deplaseaza
cu multa dificultate, nu poate ramane multa vreme in picioare, iar ridicarea sau asezarea in
pat sunt deosebit de dureroase.
Imobilitatea se datoreaza atat contracturii muschilor lombari, consecinta iritarii nervilor
lombari de catre nucleul deplasat, fie insinuarii acestuia ca o pana in portiunea posterioara
a spatiului intervertebral, punand in tensiune ligamentul vertebral posterior. In stadiile
urmatoare, spatiile intervertebrale se ingusteaza, diminuand in acelasi timp orificiul de
emergenta a radacinilor nervului sciatic, aparand simptomul de lombosciatica.
De retinut ca, hernia de disc reprezinta o patologie mai degraba chirurgicala decat
medicala.
Ce este lombosciatica?
Lombosciatica este un sindrom care se manifesta prin dureri simultane in regiunea lombara,
iradiind de-a lungul membrului inferior pe fata posterioara a coapsei si gambei, extinzanduse uneori in directia halucelui (degetul mare) sau degetului 5 (degetul mic). In cazul
discopatiei si herniei de disc, lombosciatica este consecinta iritarii mecanice a
radacinilor nervului sciatic de catre inelul fibros degradat sau de fragmentele migrate ale
nucleului pulpos care ingusteaza zonele de trecere ale filetelor nervoase la nivelul gaurilor
de conjugare.
Lombosciatica poate fi generata si in afara leziunilor discale, de catre boli neurologice
infectioase, proliferative sau toxice, care afecteaza radacinile (radiculite) sau nervul
(nevrite). De aceea in cazul aparitiei starii dureroase lombosciatice este necesar consultul
medical, pentru a se stabili diagnosticul, cauza si tratamentul. In formele simple, care traduc
fisurarea inelului fibros, unde predomina semnele de lumbago, despovararea coloanei prin
repaus la pat si evitarea eforturilor fizice timp de 14 zile asigura vindecarea fara a mai fi
necesare alte tratamente.
Din nefericire, in aceasta faza se comit imprudente regretabile din partea bolnavilor care
amana consultul medical continuandu-si activitatea si efortul fizic. Continuarea activitatii
supune zona lezata la presiuni mari ce pot atinge valori pana la 120-180 kg care
deplaseaza nucleul pulpos sau chiar il fragmenteaza ajungand la hernia de disc. Evolutia in
aceasta situatie poate fi severa, presupunand tratamente complicate si costisitoare uneori
necesitand interventia chirurgicala. Scurtarea evolutiei lombosciaticii discale depinde deci
de acest gest simplu, care consta din adoptarea imediata a repausului la pat si consultul
medical in primele ore de la aparitia durerii.

Repauzarea coloanei consta in asezarea in pozitia culcat pe o latura a corpului cu

genunchii indoiti pentru a evita intinderea nervului sciatic care provoaca durerile. Aceasta
pozitie asigura largirea gaurii de conjugare pe unde trec radacinile nervului sciatic, scazand
deci compresiunea nervoasa de catre discul lezat.
S-a demonstrat experimental ca numai pozitia culcat pe o parte a corpului relaxeaza
coloana de sarcinile mecanice si permite vindecarea discului, asa cum imobilizarea in
aparat gipsat permite vindecarea fracturilor. Pozitia in picioare sau pe scaun determina
presiuni considerabile de ordinul sutelor de kilograme la nivelul discului lezat, care
nemaifiind capabil sa preia sarcinile se degradeaza in continuare. De aceea repausul in
fotoliu in primele 14 zile de la debutul discopatiei nu este recomandabila.
Orice lombosciatica trebuie in principiu investigata cu un tomograf
computer sau RMN pentru a se pune un diagnostic corect, daca este cazul, de hernie de
disc. In multe cazuri, simtul clinic nu este suficient pentru diagnostic, intrucat multe sciatici
ascund tumori intratecale sau compresii exerne.

Tratament
Sus

Care este tratamentul lombosciaticii prin discopatie?

Se urmaresc trei obiective:
- despovararea mecanica a coloanei lombare;
- combaterea contracturii musculare;
- calmarea durerii.
Asupra combaterii solicitarii mecanice prin repaus la pat, este necesar sa dam cateva
indrumari. Exista conceptia eronata ca numai un pat moale cu multe perne poate asigura
repausul coloanei vertebrale. Odihna in aceasta pozitie, departe de a feri coloana de
solicitari, le accentueaza prin crearea de noi curburi, care provoaca puncte noi de presiune
pe disc.
Repausul ideal se face pe un pat dur. Bolnavul va gasi pozitia convenabila, culcat pe o
parte cu genunchii indoiti. Aceasta pozitie combate formarea de noi curburi la nivelul
coloanei, relaxeaza in acelasi timp musculatura contractata si scade presiunea asupra
discului si radacinilor nervului sciatic, prin marirea spatiilor posterioare de unde ies
acestea. O atentie deosebita trebuie acordata bolnavilor cu obezitate care trebuie sa
respecte regimul hipocaloric fiindca fiecare kilogram in plus apasa uneori cu forte de zeci
de kilograme pe discul degradat si implicit pe radacinile nervoase.
In perioada repausului la pat, bolnavul trebuie sa dea dovada de calm si sa accepte durata
de repaus, prescrisa de medic in raport cu evolutia. Contractura musculara lombara
(lumbago) care dureaza de la cateva zile pana la 2-3 saptamani, trebuie combatuta energic,
intrucat determina ingustarea gaurilor de conjugare si mareste conflictul disco-radicular. In
practica curenta se fac blocaje cu xilina sau procaina 1% concomitent cu administrarea
tabletelor de clorzoxazona si diazepam, dupa prescriptie medicala.
Evolutia contracturii este conditionata de refacerea discului. In unele cazuri, decontractarea
se poate obtine dupa cateva infiltratii cu procaina, iar aceasta nu indreptateste pe bolnav
sa inceapa miscarile imediat, intrucat discul vertebral nu se reface inainte de 2-3 saptamani.

Este o grava eroare ca bolnavul sa primeasca aceste blocaje in mod ambulatoriu, fara
asigurarea imobilizarii la pat, chiar daca forma clinica aparent este benigna.
Decontractarea este o metoda terapeutica adjuvanta a discopatiei si nu tratamentul leziunii
insasi. Alte metode simple ca aplicatiile cu comprese calde sau bai de lumina sunt utile in
combaterea contracturii, cu conditia ca bolnavul sa le urmeze in conditii de repaus.
Aplicarea directa in regiunea lombara a procedurilor calde cum ar fi perna electrica, data la
maxim, provoaca congestia venoasa in jurul nervilor si poate mari durerea.
De aceea perna electrica va incalzi salteaua inainte ca bolnavul sa se instaleze in pat. Sa
se aplice caldura in mod rational, incalzind patul, evitand supraincalzirea directa a muschilor
lombari.
Durerea reprezinta simptomul de disconfort major al bolnavului cu lombosciatica discala.
Aceasta se reduce progresiv cu vindecarea discului si scaderea contracturii musculare. A
trata numai durerea fara a combate solicitarea mecanica a coloanei si contractura
musculara nu asigura vindecarea discului, expunand la distanta pe bolnav la recidive
serioase, care pot genera cazurile chirurgicale.
Durerea este un avertisment in marea majoritate a cazurilor anuntand ca discul nu si-a
restabilit functiunea. Comportarea fata de durere este diferita de la caz la caz, fiind
conditionata in mare masura de structura psihica a bolnavului. Astfel, exista bolnavi care-si
calmeaza durerea cu tablete sau supozitoare de algocalmin, aminofenazona, fenilbutazon
etc. In cazurile de discopatie cu evolutie simpla, durerea cedeaza progresiv. Daca insa s-a
neglijat tratamentul din primele ore ale aparitiei crizei de lumbago, repararea discului se
face intr-un interval dublu, fata de evolutia normala iar durerea isi va prelungi durata.
Este util sa amintim doua situatii diametral opuse la bolnavii cu lombosciatica discala. In
prima categorie, cu evolutia obisnuita, bolnavul dupa circa 10-14 zile nu mai are contracturi
musculare isi poate indoi trunchiul, dar acuza unele senzatii subiective fara manifestari
obiective, dureri sub forma de amorteala, senzatie de racire, arsuri etc. Senzatiile acestea
dispar pe parcurs, in intervale variabile de cateva saptamani, pana ce nervul se reface
odata cu disparitia compresiunii pe care a exercitat-o discul. Aceste simptome alarmeaza
bolnavul desi intra in evolutia naturala a bolii. Tratamentul balnear si fizioterapic in aceste
cazuri le rezolva in mod curent.
Un procent mic de bolnavi, mai ales cei irascibili si deprimati, isi amplifica suferinta,
concentrandu-se numai asupra acestor senzatii. In aceste situatii tratamentele cu
tranchilizante ca hidroxizinulsau diazepamul restabilesc echilibrul psihic indepartand
totodata aceste senzatii. In categoria opusa se inscriu bolnavii care au suferinta legata de
persistenta conflictului dintre radacina si disc, unde durerea se amplifica cu tot tratamentul
urmat corect. La aceste semne dureroase, pot apare dificultati in mers insotite brusc de
incapacitatea de a misca piciorul sau degetul mare.
Aceste simptome trebuie comunicate de urgenta medicului atragand atentia asupra
produceri unei hernii de disc al carui tratament chirurgical se impune de urgenta. De aceea
este bine sa se realizeze echilibrul psihic al bolnavului care trebuie sa cunoasca evolutia in
timp a bolii, sa nu-si piarda rabdarea si sa nu amplifice simptomele dureroase. In modul
acesta relatiile dintre medic si pacient trebuie sa fie de colaborare pentru a se grabi
vindecarea. Atat exagerarea cat si indiferenta fata de un simptom sau altul pot avea urmari

nefavorabile asupra vindecarii in timpul cel mai scurt al bolnavului. Informarea in timp util
asupra bolii asigura pastrarea calmului si utilitatea colaborararii cu medicul in vederea
executarii corecte a tratamentului rational.
Dupa disparitia fazei acute, tratamentul lombosciaticii discale poate fi consolidat in unele
cazuri, in urma avizului medical, cu balneoterapie. Aceasta rezolva durerile sciatice sau
contracturile musculare reziduale. Persoanele obeze fara suferinte cardiace pot beneficia
de tratament balnear la Herculane, Pucioasa sau Govora. Pentru bolnavii cu tulburari
nevrotice sunt indicate statiunile Felix, Ocna Sibiului si Calacea.
Care este tratamentul lombosciaticii prin hernie de disc sau a sciaticii paralizante?
Lombosciatica prin hernie de disc se manifesta prin dureri violente care se agraveaza pe
parcurs, insotita de dificultate in mers si o seama de simptome neurologice, descoperite la
examenul medical. Persistenta acestor semne impune interventia chirurgicala. De foarte
multe ori, bolnavii refuza acest tratament in timp util, fapt ce poate avea consecinte severe,
intrucat leziunile nervoase pot evolua catre forma paralizanta.

Recomandari
Sus

Sfaturi pentru bolnavii cu lombosciatica vertebrala, discala sau prin hernie de disc:
Sa nu ridice greutati de jos decat in pozitia cu genunchii indoiti si coloana neflectata (cat
mai dreapta);
Sa evite pe cat posibil transportul greutatilor in spate, care maresc solicitarea discurilor
intervertebrale;
Sa practice in fiecare zi gimnastica medicala de 10-15 minute dimineata si la sfarsitul
programului;
Sa evite ingrasarea, respectand dieta conform sezonului si efortului fizic pe care-l practica;
Sa se adreseze medicului la primele semne dureroase localizate in regiunea lombara;
Daca a aparut dupa un efort criza acuta de lombosciatica sa solicite si sa consulte imediat
medicul. Pana la sosirea medicului sa respecte repausul absolut la pat;
Disparitia brusca a durerii insotita de dificultate in mers anunta sciatica paralizanta care
trebuie operata in cel mult 4-5 ore de la debutul simptomelor;
Tratamentul balnear poate fi indicat la sfarsitul crizei dureroase de lombosciatica si numai
cu aviz medical;
Sa practice gimnastica la spalier sau la bara, agatat in maini, fiindca asigura despovararea
discurilor intervertebrale.

Scoliozele pot aparea din cauze necunoscute (scolioza idiopatica), acest tip de scolioza se
manifesta la peste 75% din cazuri. Scoliozele pot aparea la copii si adolescenti datorita
factorilor genetici, de cele mai multe ori fiind o afectiune mostenita (o regasim la parinti).
La adulti scolioza poate aparea datorita proceselor degenerative (imbatranirea),
modificarile curburilor coloanei fiind datorate osteoartritei si osteoporozei. Scoliozele pot
aparea din cauza hormonala - la copii atunci cand cresterea se face rapid iar coloana nu
poate sustine restul scheletului, si genetic - se mosteneste de la parinti.

Scolioza la copii
Sus

In general la copii sau la adolescenti, scolioza nu se poate observa si nu are

simptomatologie pana la momentul in care afectiunea este deja instalata si deformarile
coloanei vertebrale sunt evidente.Parintii pot depista o scolioza la copii atunci cand hainele
copilului nu se aseaza, tivurile de la jachete, sacouri, tricouri, etc sunt inegale.
Copilul cu scolioza poate prezenta coloana usor curbata iar coastele proeminent iesite in
afara.
Copilul cu scolioza se poate recunoaste foarte usor dupa urmatoarele aspecte:
- are un umar mai ridicat decat celalalt;
- capul se poate observa ca este descentrat (copilul il tine inclinat spre o parte);
- un omoplat poate fi iesit mai mult in afara;
- din cauza decompensarii, sternul poate suferi si el modificari;
- la adolescente un san poate fi mai ridicat decat celalalt si mai proeminent;
- soldurile sunt inegale (unul mai ridicat decat celalalt);
- scurtarea membrelor inferioare (un picior sa para mai lung decat celalalt datorita soldurilor
inegale).
Adultul cu scolioza poate dobandi aceasta afectiune datorita pozitiei vicioase de la serviciu,
birou, masina, etc. In cazul adultului se mai poate discuta despre modificarile curburilor
anatomice datorate istoricului.
Lombosciatica sau durerea lombara este o problema musculo-scheletica sau o
tulburare ce afecteaza muschii, articulatiile, tendoanele, ligamentele si nervii din sectiunea
lombara si sacrala a coloanei vertebrale.
Aproximativ 80% dintre persoane sunt afectate de aceasta conditie sau au experimentat-o
la un moment dat in viata lor.
Lombosciatica este una dintre cele mai frecvente conditii medicale care afecteaza
calitatea vietii oamenilor, performanta si productivitatea muncii. Lombosciatica este mult mai
frecventa la persoanele cu varsta de pana in 50 de ani. Activitatile fizice intense sunt unele
dintre cauzele majore ale unei dureri lombare.
O durere usoara de spate este frecvent neglijata, dar, dupa cateva zile, durerea se va
dezvolta in durere acuta si cronica. Cand durerea devine de nesuportat, pacientii cauta
medicamente si diferite tratamente. Simptomele lombosciaticii vor fi rezolvate in cateva
saptamani prin medicamente si tratament.
Intre 50-70% dintre femeile gravide au experimentat dureri lombare. In faza sarcinii,
corpul isi mareste numarul de hormoni pentru a se pregati de nasterea copilului, astfel ca
aceasta crestere de hormoni va inmuia ligamentele in zona pelviana si slabeste totodata si
articulatiile.
Cu cat etapele de sarcina evolueaza, cu atat o crestere a greutatii se va realiza in fiecare zi
din cauza dezvoltarii fetale. Schimbarile care au loc in privinta ligamentelor datorita cresterii

de hormoni, cresterii in greutate si schimbarii posturii corpului duc la aparitia durerilor de

spate.
Termenul a aparut pentru prima data in anii 1600, apoi a fost utilizat in general de catre
toti medicii din lume. A devenit mai popular in randul populatiei non-medicale si a fost utilizat
pe scara larga, pana in anii 1960-1970.
Oamenii din ziua de azi considera durerile mici de spate ca fiind un fenomen la ordinea zilei
si, intr-adevar, se pare ca stilul de viata sedentar tot mai raspandit in lumea noastra
civilizata poate contribui la aceasta problema. Cu toate acestea, faptul ca aceasta conditie a
fost descrisa inca din anii 1600 sugereaza faptul ca si stramosii nostri au suferit de
probleme de spate.
Este posibil ca in acele zile nu lipsa exercitiilor fizice sau o postura proasta a corpului sa fi
contribuit la aparitia durerilor de spate, ci mai degraba conditiile degenerative, cum ar fi
artrita sa fi fost o problema cu care stramosii nostri s-au intalnit.

Clasificare
Sus

In functie de modul in care simptomele sunt prezente, durerile lombare pot fi clasificate ca
fiind acute sau cronice. In general, cele ce urmeaza va pot lamuri in privinta tipurilor de
durere:
-Dureri lombare acute durata mai mica de 6 saptamani;
-Dureri lombare subacute durata de la 6 saptamani pana la 3 luni;
-Dureri lombare cronice durata mai mare de 3 luni.

Cauzele aparitiei lombosciaticii

Sus

Cele mai frecvente cauze de a dobandi dureri lombare sunt uzura, fractura, solicitarea
muschilor si a tesuturilor din zona de jos a spatelui. Aproape toate cazurile de dureri mai
mici de spate sunt in aceasta situatie.
Suprasolicitarea muschilor, a ligamentelor si a articulatiilor din diverse motive, cum ar fi
activitatile de zi cu zi, reprezinta factorul numarul 1 in aparitia durerilor mai mici de spate.
Alte cauze:
-Osteoartrita o tulburare progresiva a articulatiilor cauzata de pierderea treptata a
cartilajului, rezultand dezvoltarea de chisturi la marginea articulatiilor.
-Difuza idiopatica scheletala hiperostoza tulburari spinale si extraspinale caracterizate
prin calcificarea si osificarea ligamentelor, in special a ligamentului longitudinal anterior.
De asemenea, mai este numita si hiperostoza vertebrala anchilozanta, boala lui Forestier.
-Cifoza lui Scheuermann tulburare de formare a oaselor la nivelul coloanei vertebrale.
Rezultatele acestei tulburari reprezinta blocarea coloanei vertebrale. Lipsa de mobilitate a
vertebrei duce la starea de cifoza, o curbura anormala a coloanei vertebrale.
-Bolile degenerative de disc este o uzura la nivelul discurilor de pe coloana vertebrala,
acest lucru intamplandu-se atunci cand persoana respectiva are o anumita varsta ori din
cauza geneticii sau al unui alt prejudiciu.

-Disc alunecat iesirea in afara a nucleului pulpos si inelar fibros al discului la nivelul
coloanei vertebrale poate afecta radacinile nervoase.
-Stenoza lombar-spinala o afectiune in care canalul spinal se ingusteaza si comprima
maduva spinarii si nervii de la nivelul vertebrei lombare.
-Disfunctia articulatiei sacroiliace o conditie de la nivelul coloanei vertebrale, in care
articulatia este blocata, partial dislocata sau subluxata intr-o pozitie care nu este prea
anatomica, datorita hipermobilitatii (prea multa miscare) sau hipomobilitatii (prea putina
miscare) in interiorul articulatiei.
-Leziunile leziunile care ar putea rezulta dintr-o fractura a coloanei vertebrale sau a
oaselor in zona pelviana.
-Tulburarile inflamatorii spinale tulburarile inflamatorii ale coloanei vertebrale pot fi
cauzate de o gama larga de conditii, inclusiv artrita, osteoporoza sau o infectie.
-Tumorile spinale cresterea anormala de tesut in interiorul sau in jurul maduvei spinarii si
a coloanei vertebrale. Tumorile spinale pot fi de 2 tipuri, si anume tumori spinale
canceroase si tumori spinale necanceroase.
-Maladiile pelviene anomaliile si bolile din zona pelviana pot provoca dureri de spate mai
mici, cum ar fi cancerul de prostata.
-Boala Paget o boala care apare mai ales la batranete, boala in care oasele devin extinse
si slabite, de foarte multe ori ajungandu-se la fracturarea lor ori deformarea acestora.

Tratament
Sus

Procedurile de tratament pentru acasa ar fi primul pas in rezolvarea scaderii durerii bolii de
spate acute sau cronice.
Procedurile de tratament realizate acasa sunt bune doar pentru o perioada scurta de timp,
cum ar fi pentru 3 luni, deoarece, in cele mai multe cazuri, durerile lombare usoare sau
acute dureaza sau se vindeca complet in mai putin de 3 luni.
Dupa 3 luni, in cazul in care durerea nu a luat sfarsit, ar fi cel mai bine sa mergeti la un
medic pentru a va administra un tratament mult mai adecvat si mai intens.
a.Tratamentul pentru durerile lombare usoare sau acute.
-Terapia la cald si rece ajuta scaderea spasmelor musculare, relaxarea muschilor
incordati, reduce inflamatia, creste gama de miscare si amelioreaza durerile.
-Activitatile fizice mai putine si mai limitate diminuarea si limitarea activitatilor fizice,
abtinerea de la a realiza munci sau activitati grele va ajuta la relaxarea musculaturii pentru
o recuperare mai rapida.
-Odihna si relaxarea acordati mai mult timp pentru odihna si relaxare, dormiti mai mult in
pozitie culcat.
-Terapia auto-fizica streching-ul si unele exercitii va pot restabili miscarea in buna regula a
spatelui.
-Medicamentele administrarea medicamentelor fara prescriptie medicala sau a
medicamentelor antiinflamatorii va pot elibera de durere.
b.Tratamentul pentru durerile lombare cronice.
-Exercitiile exercitiile adecvate, cu ajutorul unui kinetoterapeut profesionist sunt eficiente
in reducerea durerilor si ajuta la imbunatatirea puterii, mobilitatii si a bunei functionari a
coloanei vertebrale.

-Acupunctura un tratament medical alternativ vechi pentru ameliorarea durerilor, procesul

de insertie a acelor subtiri in organism ajuta la calmarea durerilor si la eliminarea altor
simptome.
-Terapia prin masaj masajul corporal ajuta la inmuierea tesuturilor, cum ar fi muschii.
Acest tip de terapie ajuta la reducerea durerilor, a tensiunii si imbunateste fluxul de sange si
totodata va relaxeaza organismul.
-Manipularea spinala se face de catre medicii chiropracticieni, procedura este de a
cuprinde miscarea articulatiilor coloanei vertebrale dincolo de limita normala de miscare.
Obiectivul manipularii coloanei vertebrale este de a elibera durerea si de a imbunatati
functia fizica a corpului.
-Proloterapia terapie medicala pentru tratarea durerilor musculo-scheletice, ce presupune
injectarea unei substante iritante intr-un ligament sau tendon. Dupa ce substanta a fost
injectata, se asteapta cresterea unui nou tesut.
-Antibioticele administrarea de antibiotice este benefica daca una dintre cauzele durerii
cronice este o infectie bacteriana.
-Interventiile chirurgicale tratamentul chirurgical este oferit in cazul in care pacientul
dezvolta simptome sau complicatii severe, cum ar fi anomaliile functionale.

Prevenire
Sus

Pentru a preveni durerile mici de spate, ar trebui sa aveti mai mare grija de corpul
dumneavoastra, in special de unele parti, cum ar fi coloana vertebrala, evitati sau minimizati
activitatile fizice intense ce va pot cauza dureri de spate, mentineti-va greutatea corporala
adecvata, abordati o dieta sanatoasa si evitati sa fumati.
a.Exercitiile pastrati-va corpul sanatos prin efectuarea unor exercitii in fiecare zi sau de
3-4 ori pe saptamana, timp de cateva zeci de minute, astfel va veti ajuta corpul sa devina
mai flexibil. Persoana cu dureri cronice de spate ar trebui sa ceara sfaturi profesionale
inainte de a introduce exercitiile fizice in rutina zilnica.
b.Greutatea corporala ideala avand o greutate ideala inseamna mai putina presiune si
evitarea excesului de presiune la nivelul coloanei vertebrale, articulatiilor si muschilor din
zona de jos a spatelui ori zona pelviana. Pentru o greutate corporala ideala,
consultati indicele de masa corporala.
c.Dieta sanatoasa o dieta buna si sanatoasa face, de asemenea, corpul sa fie sanatos.
Ar fi ideal sa consumati suplimente de calciu pe masura ce imbatraniti pentru a metine
nivelul de calciu de care au nevoie oasele. Cu cat nivelul de calciu este mai bun, cu atat
mai mult preveniti osteoporoza.
d.Pozitia corecta a corpului intotdeauna o pozitie corecta a corpului pe tot parcursul zilei
este unul dintre cele mai bune moduri de a preveni durerile mici de spate.
e.Ridicarea adecvata a greutatilor in timpul activitatilor fizice ar fi mai bine sa va ocupati
de lucrurile mai usoare si sa le ridicati astfel incat sa evitati ranirea si incordarea muschilor.
Limitati-va activitatile fizice intense in cazul in care simtiti mici dureri de spate.
f.Evitati sa purtati pantofi cu toc inalt pantofii cu toc inalt fac ca organismul
dumneavoastra sa se aplece in fata, pentru a mentine echilibrul partii superioare a corpului
impingand inapoi, acest lucru punand presiune asupra sectiunii lombare a spatelui.
Presiunea va duce la o utilizare excesiva a muschilor zonei lombare, astfel se poate ajunge
la dureri de spate.

g.Nu fumati nicotina si toxinele din tigari afecteaza sanatatea oaselor dumneavoastra si
pot provoca osteoporoza si alte probleme legate de sanatatea oaselor.