POEZIA

Autor

Titlu

Mihai
Eminesc
u

Dorinta

M
Eminesc
u

Luceafar
ul

Curent
literar
Romantism

Aparitie

Romantism

Aprilie,1883
Almanahul
Societatii
Academice
Romania
Juna,
din

Convorbiri
literare,1 sept
1876

Semnificatia
titlului
Substantiv
derivate de la
cuvantul dor.
Exprima o stare
sufleteasca
complexa
ce
impletesteaspira
tia
cu
melancolia,
asteptarea
cu
suferinta

Tema

Luceafarul (lat.
Lucifer)
este
numele popular
dat
planetei
Venus. In poezie
el devine simbol

Meditatie
filosofica
asupra
conditiei
omului
de
geniu

"Dorinta"
este o idila
romantica, ce
exprima
intensitatea
visului
de
dragoste
ideala,
pe
care
poetul
aspira sa o
atinga,
posibila
sa
fericire, daca
aceasta
perfectiune a
cuplului s-ar
implini.

Structura
si
compozitie
Poezia "Dorinta"
este alcatuita din
sase
catrene,
dispuse in trei
secvente
lirice,
care
sunt
delimitate
prin
alternanta
planurilor
temporale
prezent-viitor,
precum si prin
succesiunea
tablourilor
de
natura
ce
alterneaza
cu
scenele erotice.
Prima
secventa coresp
unde
primei
strofe, a doua
secventa
este
alcatuita
din
strofele II, III, IV,
iar
cele
doua
strofe din finalul
poeziei compun
ultima
secventa.
Poemul are 392
de
versuri
grupate in 98 de
catrene, care pot
fi structurate in
patru
parti

Idei poetice
-chemarea iubitei intrun
cadru
romantic,
participativ;
-verbele la conjunctiv
descriu
ipotetica
intalnire;
-gesturile sunt pline de
tandrete;
portretul
iubitei

ideal
de
frumusete si simplitate;
-caderea florilor de tei
pecetluieste
prelungirea iubirii si in
moarte

-formula
specifica
basmului
introduce
cititorul in universal
imaginatiei
eminesciene.
Prima
parte.

Viena
august,
1883
in Convorbiri
literare, apoi
in
volumul
antum Poesii

al unicitatii
superioritatii,
intruchipand
geniul

Este un simbol
care
exprima
corespondenta
dintre
un
element
al
naturii si starile
sufletesti
ale
poetului.
Sugereaza
monotonie,
apasare
sufleteasca,
spatiu inchis
Este o sintagma

George
Bacovia

Plumb

Simbolism

Volumul
Plumb, 1916

Ion Pillat

Aci

Traditionali

Volumul

sosi

Pe

si

(tablouri) si doua
planuri
(umanterestru
si
universal-cosmic)

Conditia
de
damnat
a
poetului intro
societate
meschina,
care nu il
intelege

Doua catrene

Meditatie pe

Este alcatuita din

Unicizarea
fete
de
imparat.
Prima
chemare
a
fetei.
Metamorfoza. Refuzul
fetei. A doua chemare.
Metamorfoza
luceafarului.
Refuzul
fetei.
Plecarea
luceafarului
spre
Demiurg.
A doua parte. Idila
dintre
Catalin
si
Catalina.
A treia parte. Drumul
luceafarului
spre
Demiurg.
Antiteza
muritori-nemuritori.
Elemente de meditatie
si satira.
Partea a patra. Peisaj
romantic. Povestea de
iubire dintre cei doi
pamanteni. Chemarea
fetei.
Raspunsul
luceafarului esenta
superioritatii geniului
Cavoul spatiu al
somnului
vecin
cu
moartea
Nemiscarea,
frigul
scartaitul
provoaca
anxietate
amorul de plumb
estomparea definitive a
sentimentelor
aripile de plumb
imposibilitatea zborului
casa

amintirii,

Tudor
Arghezi

pe
vremuri

Arges in sus,
1923

care
dezvaluie
faptul ca locurile
natale reprezinta
spatiul eternei
reintoarceri,
generator
de
nostalgie, dar si
de
bcurie
a
spiritului

tema trecerii
iremediabile
a timpului.

Testame
nt

Modernism

Volumul
Cuvinte
potrivite,
1927

Are
o
dubl
accepie:
una
denota-tiv
i
alta conotativ.
n sens propriu
(denotativ),
cuvntul-titlu
desemneaz un
act
juridic
ntocmit de o
persoan
prin
care aceasta i

Creatia
literara
in
ipostaza de
mestesug
(arta poetica)

19 distihuri si un
vers
liber
cu
valoare
de
concluzie.
Patru
secvente
lirice:
-prezentarea
succinta
a
locurilor
natale
reconstituite de
memoria afectiva
(1-3)
-recompunrea, cu
ajutorul
imaginatiei,
a
povestii de iubire
dintre bunicul si
bunica (4-10)
-meditatia
asuprea trecerii
timpului (11-12)
Povestea
de
iubire dintre doi
tineri, prezentata
in analogie cu
cea
anterioara
(13-19 si ultimul
vers)
Sase
unitati
strofice,
cu
numar inegal de
versuri

metafora a recuperarii
trecutului prin aducereaminte.
Vremea copilariei este
proiectata in mit.
Distinctia
temporara
trecut
indepartatprezent subiectiv se
face prin intermediul
adverbelor atunci si
azi.
Trecerea implacabila a
timpului este redata
printr-o
imagine
auditiva: departe, un
clopot a sunat
turnul vechi din satelement
al
permanentei.
Glorificarae trecutului
in cadrul prielnic al
satului
patriarhal
romanesc

-creatia este produsul

experientei
accumulate,
prin
sacrificiu si truda;
-creatia lirica se naste
din limbajul rudimentar
al taranului roman;
-menirea poetului este
de a transfigure uratul,
banalul, in manifestari
artistice ale frumosului;
-creatia
are
doua

exprim
dorinele
ce
urmeaz a-i fi
ndeplinite dup
moarte, mai cu
seam
n
legtur
cu
transmiterea
averii
sale.
Aceasta
este
ns
accepia
laic
a
termenului.
n
accepie
religioas, cuvntul
face trimitere la
cele dou mari
pri ale Bibliei,
Vechiul
Testament i Nou
l
Testament, n
care
sunt
concentrate
nvturile
proorocilor
i
apostolilor
adresate
omenirii.
Din
aceast accepie
re ligioas deriv
i
sensul
conotativ
al
termenului
pe
care l ntlnim
n poezie. Astfel
creaia
arghezian
devine
o
motenire
spiritual

coordinate: a) slova de
foc-metafora
care
defineste creatia si b)
slova faurita, metafora
trudei, a cuvantului
mestesugit
Pentru
T
Arghezi
creatia lirica exprima
spiritualitatea
poporului sau si se
constituia ca o sinteza
etica
si
estetica
realizata cu effort si
suferinta
de
catre
truditorul
cuvintelor,
Poetul.

adresat
urmailor-cititori
sau
viitorilor
truditori
ai
condeiului.
Lucian
Blaga

Eu
nu
strivesc
corola de
minuni a
lumii

Modernism

Volumul
Poemele
luminii, 1919

Identic cu primul
vers, reprezinta
el singur intregul
program poetic
blagian,
prin
modul transant
de punere in
ecuatie a celor
doua
extreme:
eul liric si lume

Cunoasterea,
atitudinea
fata
de
misterele
lumii,
meditatie
asupra
cunoasterii
poetice (arta
poetica)

Ion
Barbu

Riga
Crypto si
lapona
Enigel

Modernism

Volumul
Joc
second, ciclul
Uvedenrode

Desemneaza
membrii cuplului
neimplinit. Riga
intruchipeaza
regnul animal, ,
stadiul steril de
increate. Lapona
apartine regnului
animal, evoluat,
find surprinsa in
aspiratia
catre
soare
(catre
absolut).

-iubirea
imposibila
-cunoasterea
-creatia

Trei secvente, ca
un
demers
argumentativ:
1.primele
cinci
versuri lamuresc
metafora
din
titlu.
2.urmatoarele
treisprezece
versuri prezinta
antiteza
eualtii;
3. ultimele doua
versuri
au
valoarea
unei
concluzii
Povestirea
in
rama
Prima secventa:
strofele
1-4,
rama povestirii;
are rol de prolog
-Secventa
expozitiva,
strofele
5-8,
descrieri
simbolice de tip
portret
-Intriga, strofa 9,
popasul in poiana
lui Crypto
-desfasurarea
actiunii, strofele

Verbele
la
forma
negativa (nu strivesc,
nu ucid) sunt semn al
respingerii
transante.
Universul apare sub
forma
unei
corole
minunate.
Lumina
altora

metafora
ptr
cunoasterea
paradisiaca.
Lumina
mea

cunoasterea luciferica,
de tip poetic
Surprinsa
intr-o
calatorie
initiatica
dinspre spatiile boreale
spre
sud,
Enigel
strabate
drumul
transhumantei ca pe o
aventura a cunoasterii.
Popasul in lumea lui
Crypto
reprezinta
prima
etapa
a
cunoasterii. Intalnirea
eroilor care
apartin
unor lumi diferite e
posibila doar in vis (ca
si in Luceafarul). Cele
trei incecari ale regeluiciupearca
de
a
o

Nichita
Stanescu

Leoaica
tanara,
iubirea

Neomoderni
m

Volumul
O
viziune
a
sentimentelor
, 1964

Realizat
prin
alaturarea
apozitionala
a
celor
doua
substantive,
pune
semnul
identitatii
intre
minunata
aventura
a
omului, iubirea,
si
leoaica
agresiva, de o
frumusete
naturala,
spontana, plina
de elan.

Definirea
iubirii
aventura
esentiala
fiintei.

ca
a

10-22, intalnirea
din
vis,
intre
Crypto si Enigel;
cele trei incercari
ale lui Crypto de
a determina pe
Enigel sa renunte
la calatoria spre
miazazi;
Enigel
depaseste proba
ispitirii;
-Punctul
culminant, strofa
23 intalnirea lui
Crypto cu Soarele
-Deznodamant,
strofele
24-28,
epilogul si rama
finala;
are
si
valoare
de
legenda
etiologica
Trei secvente:
Prima
secventa
surprinde
clipa
revelarii iubirii.
A doua secventa
se
opreste
asupra efectului
psihologic
al
neasteptatei
intalniri
A treia secventa
surprinde
transformarea
fapturii celui care
iubeste

determina pe Enigel sa
renunte la aspiratia
spre o existenta solara
se
cristalizeaza
ca
tentatii
ale
trairii
immediate, instinctual.
El ofera valori supreme
ale lumii lui, valori
material.Enigel
depaseste
proba
ispitirii. Monologul ei
exprima crezul omului
superior, care triumfa
asupra limitelor sale
sufletesti si biologice,
alegand calea regala a
Soarelui

Sentimentul iubirii ia
forma
agresiva
a
leoaicei care pandisen
incordare
mai
demult. Muscatura nu
provoaca durere, ci
determina
o
metamorfoza a fapturii
si chiar a intregului
univers. Trairea acuta a
sentimentului
are
semnificatia
unei
treziri,
a
unei
geneze.Cel
care
iubeste pare a se
renaste. Versul final
poate fi interpretat ca
nostalgie a eternitatii

Mircea
Cartares
cu

Poema
chiuvetei

Postmodernis
m

Volumul
Totul, 1985

Face referire la o
poveste
de
iubire ai caror
protagonist sunt
obiecte.

Iubirea dintre
doua entitati
incompatibile

Doua secvente:
Versurile
1-22
prezinta
povestea
chiuvetei si a
stelutei
Versurile 23-28,
morala, epilogul

http://www.pieseauto.ro/pivot/articulatie-sarcina-ghidare-stg-dr-flennor-fl919-d-1096176602.html

ce nu poate fi cucerita
nici prin iubire sau,
dimpotriva, ca posibila
salvare prin iubire.
Inlocuind fiintele cu
obiecte de uz casnic
textul are forma unei
fabule.
Punctul
de
plecare este un scurt
pasaj din Luceafarul
(discursul
fetei
de
imparat, descantecul
de coborare). Motivul
respingerii
nu
este
diferenta
de
statut
ontologic,
ca
un
poemul lui Eminescu
sau cel al lui I Barbu, ci
deplina libertate de
alegere, cale pe care o
adopta
si
chiuveta,
care se consoleaza cu
un Catalin mai mult
sau
mai
putin
predestinat,
musamaua.