Un mic cuprins:

1. Ce este electroliza?
2. Legile electrolizei
2.1. Legea I a lui Faraday
2.2. Legea a II-a a lui Faraday
3. Electroliza topiturilor
4. Electroliza solutiilor apoase de electroliti
4.1. Procesele catodice in solutiile apoase de electroliti
4.2. Procesele anodice in solutiile apoase de electroliti
4.3. Electroliza apei
4.4. Electroliza solutiilor care contin 2 sau mai multi ioni de metal
5. Influenta naturii materialului anodului asupra procesului de electroliza
6. Aplicatiile electrolizei
6.1. Intrebuintari speciale ale electrolizei
6.2. Obtinerea metalelor si a nemetalelor in procesul de electroliza
6.3. Metoda de purificare a metalelor
6.4. Metoda de obtinere a unor substante compuse
6.5. Electroplacarea
6.6. Alte aplicatii

Stiati ca?!?

Inainte de anul 1880, energia electrica avea o utilizare foarte limitata in industria chimica, cu toate ca
primele cercetari de laborator in domeniul electrochimiei dateaza inca de la inceputul secolului al XIXlea. Dezvoltarea larga a electrochimiei industriale a inceput abia dupa inventarea si perfectionarea
dinamului. Un rol important in dezvoltarea electrochimiei ii revine lui M. Faraday care a formulat legile
fundamentale ale electrolizei.

1. Ce este electroliza?

Daca e sa vorbim de cuvintul electroliza- acesta ar insemna: lisis- descompunere,

electro- curent, si, prin urmare:
Procesul de oxido-reducere care are loc la electrozi la trecerea curentului electric continuu
prin solutia sau topitura unui electrolit se numeste electroliza.
Electrolitsubstanta chimica care se poate descompune sub influenta unui curent electric.
Cu acest scop se folosesc asa-numitele bai de electroliza.
In procesul electrolizei energia electrica se transforma in energie chimica, adica in energia
substantelor formate.
Fomenul dat este complex si consta in urmatoarele:
daca introducem 2 electrozi in solutia sau topitura unui electrolit si-i vom uni catodul (-) si
anodul (+) unei surse de curent electric continuu, atunci, sub actiunea cimpului electric are
loc cit migratia ionilor cu sarcina pozitiva (cationi) catre catod si a ionilor cu sarcina
negativa (anioni) spre anod, cit si neutralizarea acestora. La catod cationii aditioneaza
electroni si se reduc. Anionii, apropiindu-se de anod, cedeaza electronii si se oxideaza.
Catodul este un reducator puternic, iar anodul oxidant.
Atomii transformati in procesul de electroliza se pot depune ca atare pe electrod sau pot
reactiona: cu moleculele dizolvantului, cu electrodul, sau intre ei. Se formeaza astfel
produsi secundari ai electrolizei.
Produsele electrolizei depind de natura si concentratia electrolitului, de natura anodului si
de densitatea curentului electric.
In continuare se vor analiza, in majoritate, fenomenele ce au loc la electroliza sarurilor.
Electrozii pot fi insolubili (C-carbune, Pt) si solubili (toate celelalte).
Astfel, deosebim doua tipuri de electroliza: a topiturilor si a solutiilor.
2. Legile electrolizei
Legile cantitative ale electrolizei au fost descoperite de catre M. Faraday (1827).

2.1 Legea I a lui Faraday.

Masa substantei depuse sau dizolvate la electrozi este direct proportionala cu cantitatea de
electricitate care trece prin electrolit:
m = k * Q,
unde k este echivalentul electrochimic, care a legat de masa molara a echivalentului prin
expresia:
k = Me/F; Me (X)= M (X)* 1/Z.
Q este cantitatea de electricitate (in C):
Q = It,
unde I este intensitatea curentului (A),
t timpul (s).
Astfel,

m = Me/F * It.
Deoarece:
Me = A/Z, m + AIt/ ZF,
unde A reprezinta masa atomica a elementului,
Znumarul de electroni care participa in procesul de oxidare sau reducere.

2.2 A II-a lege a lui Faraday

In electrolizoarele unite in serie masele substantelor obtinute la electrozi sunt direct

proportionala cu masele molare ale echivalentilor chimici.
Echivalentii electrochimici sunt proportionali cu masele molare ale echivalentilor chimici:
k1 : k2 = Me1 : Me2 sau Me1/k1 = Me2/k2 = F.
Pe aceasta baza se poate determina constanta lui Faraday, adica cantitatea de electricitate
necesara pentru descompunerea unei mase molare a echivalentului substantei. Este posibil
de examinat electroliza in dependenta de natura chimica a electrolitului (anionul
electrolitului poate fi radicalul unui acid oxigenat sau neoxigenat)

3. Electroliza topiturilor
La electroliza topiturilor se oxideaza si se reduc ionii electrolitului.
Luam ca exemplu procesele ce se petrec la electroliza topiturii clorurii de sodiu NaCl:
Schema electrolizei topiturii NaCl:
NaCl = Na+ +Cl(-) catod 2Na+ + 2e Na (reducere)
(+) anod 2Cl -2e Cl2 (g) (oxidare)
Ecuatia sumara: 2NaCl (electroliza) 2Na + Cl2 (g)
Pentru a reprezenta in scris procesele se alcatuieste schema electrolizei si se egaleaza
numarul de electroni aditionati si cedati, numarul de ioni si atomi ai tuturor elementelor,
apoi se alcatuieste ecuatia sumara a electrolizei in forma moleculara.
Electroliza topiturilor este folosita la obtinerea metalelor alcaline, alcalino-pamintoase,
aluminiului, magneziului, beriliului, lant anoidelor si unor metale greu fuzibile, ca titanul,
molibdenul s.a.
4. Electroliza solutiilor apoase de electroliti
In solutii apoase procesele decurg mai dificil decit in topituri.
Deosebim procese catodice si procese anodice in solutiile apoase de electroliti.
La procesele anodice si catodice in cazul dat poate participa si apa.

4.1 Procesele catodice in solutiile apoase de electroliti

Daca impartim simbolic seria potentialelor standart de electrod, obtinem urmatoarele:
I) metalele de pina la Al (inclusiv);
II) metalele situate intre aluminiu si hidrogen;
III) metalele situate dupa hidrogen (Cu-Au).
a) Cationii (ioni pozitivi) grupei I, a metalelor active, nu se reduc la catod!
In locul lor se reduc moleculele de apa si se scrie ecuatia de serviciu pentru anod:
2H2O + 2e H2 (g) + 2OHb) Cationii grupei a II-a, a metalelor cu activitate medie (Mn 2+, Zn2+, Cr3+, Fe2+, Co2+, Ni2+,
Sn2+, Pb2+) se reduc la catod in acelasi timp cu moleculele de apa:
Men+ + ne Me0 (Ex.: Zn2+ + 2e Zn0)
si
2H2O + 2e H2 (g) + 2OHTeoretic se scriu aceste 2 reactii, insa la rezolvarea problemelor, ecuatia de reducere a apei
nu se scrie, deoarece in aceste probleme intotdeauna se da randamentul.
c) Cationii grupei a III-a, a metalelor putin active (Cu 2+, Hg2+, Ag+, Pt2+, Au3+) se reduc la
catod:
Men+ + ne Me0; (Ex.: Ag1+ +1e Ag0);
d) Cationii hidrogenului H+ se reduc la catod numai la electroliza solutiilor de acizi:
2H+ +2e H2 (g)

4.2 Procesele anodice in solutiile apoase de electroliti

Deosebim anioni (ioni cu sarcina negativa):
a) Neoxigenati (Cl-, Br-, I-, S2-);
b) Oxigenati (NO3-, SO4 2-, PO4 3- etc.);
a) Daca la anod nimeresc anioni neoxigenati, atunci ei se oxideaza pina la nemetale:
Am me A0 (Ex.: 2Cl- 2e Cl2 (g); S2- 2e Br2 (g));
b) Daca la anod nimeresc anionii oxigenati (si fluorul, inclusiv), in locul lor, se oxideaza
moleculele de apa:
2H2O 4e O2 + 4H+