Sunteți pe pagina 1din 4

Trsturile de baz ale regiunilor mari geoeconomice din lume.

Centrul regiunilor date este considerat SUA i include la fel Canada i Mexic. Cota
acestei regiuni constituie 7% in populaia lumii, 23% in Produsul Naional Brut i 12% in
producia agricol mondial. Trsturile de baz ale acestei regiuni sunt urmtoarele:
Aezarea geografic i geopolitic destul de favorabil vis-a-vis de restul lumii,
Prezena unei mari piee de desfacere a mrfurilor;
Nivelul inalt de dezvoltare economic bazat pe tehnologii moderne;
Nivelul tehnic destul de inalt de dezvoltare a industriei, indeosebi in SUA i
Canada;
Prezena unui mare potenial tehnico-tiinific;
Este un exemplu de antreprenoriat liber, fiind cel mai liberal sistem economic din
lume;
Prezena marilor bnci, companii i concerne americane ce controleaz nu numai
economiile naionale, dar i cele internaionale.
Prezena unui potenial mare militar inzestrat cu cele mai performate tehnologii;
Cea mai mare putere economic din spaiul nord-american este SUA, care inc la sfaritul
sec. XIX a intrat in numrul principalelor lideri mondiali, iar dup destrmarea URSS
(1991) a rmas unica supraputere economic, militar, informaional i cultural.
Secolul XX pe bun dreptate este considerat ca secolul american. Pe tot parcursul sec.
XX i pan in prezent dezvoltarea economic a acestei ri se caracterizeaz printr-o
stabilitate social-politic de durat. Iar toate problemele socio economice in aceast ar
au fost i sunt soluionate pe cale democratic, evitand revoluiile, rsturnrile de stat ,
nemulmirile maselor i alte fenomene nedorite.
Un rol important in formarea societii americane l-a jucat factorul geopolitic. Poziia
izolat i periferic vis-a-vis de Lumea Veche a servit drept factor de consolidare a
naiunii americane fr o influen din exterior. Vecinii SUA niciodat n-au ameninat
securitatea lor. Teritoriul mare i compact cu acces larg la cele 2 oceane a devenit deschis
pentru intreaga lume i a permis formarea unei economii bipolare, fapt ce a creat

perspective unicale geostrategice de dezvoltare. Atat statele de la litoralul Atlanticului, cat


i cele de la litoralul pacificului (California) au devenit mari puteri economice
comparabile cu unele state mari din lume. Drept rezultat SUA pot de la egal la egal s
concureze i s interacioneze atat in Vest, cat i in Est, fapt ce determin extinderea
geopolitic i geostrategic a acestei ri in cele mai indeprtate zone de pe glob.
Pentru comparaie menionm faptul c Rusia care dispune de un teritoriu destul de vast
(o suprafa de 17,1km2 I loc in lume) n-a reuit s formeze un potenial economic in
Extremul Orient pentru a crea o economie bipolar de tipul celei americane.
Un alt factor de dezvoltare economic a acestui spaiu geoeconomic este prezena unui
teritoriu destul de eficient pentru trai i activitatea economic, cu excepia teritoriilor cu
condiii naturale extremale din Nordul Canadei i peninsula Alasca. Subsolul bogat in
cele mai variate resurse minerale, inclusiv cele energetice, asigur o securitate energetic
a rilor din spaiul dat i o baz de materii prime pentru ramurile industriei grele.
SUA joac un rol deosebit i in spaiul socio-cultural al lumii, fiind o ar a imigraiei
masive din Europa pe parcursul ultimilor secole, cu o practic bogat in lumea afacerilor.
Nivelul inalt al democraiei a contribuit la faptul c libertatea antreprenorial in ar nu
este limitat de nimeni decat numai de lege. Economia SUA este una dintre cele mai
competitive din lume, iar bugetul de stat este unul nedificitar. In anii 90 ai sec XX
ritmurile dezvoltrii economice in SUA erau mai mari decat in astfel de state ca: Japonia,
Germania, Frana, Marea Britanie. Pe parcursul a 50 de ani volumul produciei agricole sa dublat, pe cand numrul celor angajai in acest sector s-a redus cu 70 la sut. La
sfaritul sec. XX SUA a devenit prima i unica ar din lume, care domin in plan
economic, militar-strategic, financiar, tehnologic i informaional.
In prezent ia natere o nou formul de dominare a lumii i anume Cine dispune de
informaii acela conduce lumea. Aceast formul pe deplin corespunde intereselor SUA.
Din punct de vedere geostrategic SUA predomin in multe organisme internaionale in
temei in ONU i NATO fapt ce dicteaz regulile ei in rezolvarea multor conflicte de pe
glob. Ins este negativ acel fapt, c in promovarea politicii goestrategice a SUA se simte
uneori ideea de predominare asupra altor popoare, fenomen caracteristic multor imperii
din trecut.
Dintre alte puteri economice din regiunea America de Nord sunt Canada i Mexic.
Canada (suprafaa 10 mil.km2, populaia 20 mil. locuitori) face parte din grupa statelor
inalt dezvoltate economic (G - 7) avand o aezare geografic destul de favorabil in

spaiul dat. Prin sistemul navigabil de pe Marele Lacuri i fluviul Sf. Laureniu intreine
cele mai stranse legturi cu SUA; prin Oceanul Pacific ea contacteaz cu statele din Asia,
Australia i cele de pe Coasta Pacificului din America Latin, iar prin Oceanul Atlantic cu
centrele mari industriale din SUA, Brazilia, Europa i Africa. Canada ocup un loc de
frunte printre rile lumii dup mrimea rezervelor de metale neferoase, minereu de fier,
uraniu, petrol i gaze naturale. In diviziunea geografic a muncii Canada se specializeaz
in producerea i exportul de materii prime minerale (metale colorat, uraniul, carburani),
lemn, produse agricole.
Economia rii date este strans legat complexul economic al SUA fiind strans integrat
cu complexul economic al acestei ri indeosebi referitor la legturile comerciale i
investiiile de capital. Impreun cu SUA ea formeaz o zon a comerului liber.
Aproximativ . din export i 2/3 din importul rii revine SUA.
Dezvoltarea rapid a economiei Canadei pe parcursul sec. XIX (a doua jumtate) se
datoreaz urmtorilor factori economici:
lichidarea dependenei coloniale i unirea teritoriilor rzlee intr-un stat unic;
abundena resurselor funciare i numrul redus de populaie fapt ce a permis de la
bun inceput a se crea mari gospodrii fermiere inalt productive;
prezena imenselor resurse minerale;
imigraiile masive de for de munc tanr i calificat din Europa;
introducere pe scar larg a tehnicii i mecanizarea procesului de producie in
ramurile de baz ale economiei;
investiiile masive de capital strin in ramurile principale ale economiei;
cheltuielile reduse in domeniul militar.

Prin spaii mari geoeconomice se subanelege astfel de regiuni mari, care intrunesc mai
multe state strans integrate intre ele i care dein un mare potenial economic i respectiv
o pondere ridicat in economia mondial. La sfiritul sec. XX economia internaional s-a
polarizat in 3 mari spaii (regiuni) geoeconomice : America de Nord , Europa de Vest,

Asia - Pacific. Ins lumea celor 3 mari centre economice este departe de a fi omogen .
Intre ele exist importante deosebiri ce poart amprenta unor particulariti istorice,
economice i etnoculturale. In cadrul fiecrei regiuni geoeconomice este promovat o
politic geoeconomic bine determinat. Aceste regiuni la randul lor devin centre
economice de atracie pentru regiunile mai slab dezvoltate. In cadrul acestor spaii
geoeconomice se formeaz anumite centre (nuclee) economice in jurul crora graviteaz
mai multe spaii economice periferice. Aceste mari centre economice mai poart
denumirea de orae mondiale in care viteza de circulaie a capitalului, tehnologiilor,
mrfurilor, schimburilor i informaiilor este foarte dinamic. Astfel de orae mondiale
pot fi considerate: New York, Londra, Paris, Moscova, Istambul, Singapore.
In afar de aceste 3 mari regiuni geoeconomice are loc o polarizare a spaiului economic
internaional i dup alte criterii. Astfel la ora actual se divizeaz Grupul celor 7 state
Nordice inalt dezvoltate (SUA, Canada, Germania, Frana, Italia, Marea Britanie,
Japonia) i Grupa celor 7 state Sudice (China, Indonezia, Coreea de Sud, Thailanda,
India, Brazilia, Mexic). Ins Indonezia i Thailanda in ultima perioad sau confruntat cu
o criz financiar fr precedent i in prezent ele numai simbolic mai aparin acestui
grup. Rusia deseori participa in calitate de invitat nominal la Grupa celor 7 (de Nord), in
rezolvarea unor probleme majore politice i economice in formatul 7+1.
Stabilirea raporturilor dintre regiunile mari geoeconomice determin in mare msur
direciile de dezvoltare a intregii economii internaionale. Conform datelor statisticilor
internaionale cele 3 mari regiuni geoeconomice dein circa 70% din potenialul uman al
Terrei, peste 50% din PIB-ul global, 2/3 din volumul total al exportului mondial i 90%
din potenialul tehnologic mondial.