Sunteți pe pagina 1din 26

SUBIECTE CRIMINOLOGIE

1.Sensurile notiunii de crima

sensul comun desemneaza de regula o infractiune impotriva vietii persoanei,


fie ca este vorba de omor (art 174 C. Pen.), de omor calificat (art 175 C. Pen.),
omor deosebit de grav sau pruncucidere
- prin extensie, regasim aceeasi denumire utilizata de mai multe ori in cazul
unor infractiuni care au un obiect juridic principal, dar care au ca rezultat
moartea unei persoane talharie/vatamare urmate de moartea victimei
sensul penal desemneaza o infractiune grava pt care legiuitorul stabileste
pedepse diferite si proceduri speciale, in raport de celelalte infractiuni
- acest sens este dat de impartirea tripartita crime, delicte, contraventii
- trebuie remarcat faptul ca notiunea de crima folosita in limbajul comun nu
acopera categoriile crimelor din impartirea tripartita
- astfel, pe lg infractiuni contra vietii ori cele care au avut drept urmare moartea
victimei, se adauga si faptele penale grave infractiuni contra sigurantei
statului, unele fapte de coruptie, talhariile, violurile, actele de terorism, traficul
organizat de stupefiante
- in doctrina penala, notiunea de crima este utilizata in sensul general de
infractiune, fapta penala
sensul criminologic notiunea de crima porneste de la conceptul de
infractiune din dreptul penal si trebuie sa mearga dincolo de acesta
- art 17 alin (1) C. Pen. cele 3 conditii pt existenta unei infractiuni
fapta sa fie prevaz de legea penala dpdv criminologic, se au in
vedere faptele incriminate cu zeci de ani inainte sau cele recent dezincriminate,
studierea, examinarea infractorului, a traseului ereditar al acestuia
fapta sa fie savarsita cu V dpdv criminologic, se studiaza si faptele
care nu au fost savarsite cu vinovatie, dar care au insa un caracter de
infractiune deoarece rezultatul socialmente se produce, fiind un motiv de studiu
al faptelor
- criminalitatea aparenta = toate faptele comise fara Vinovatie
fapta sa prezinte un pericol social dpdv criminologic, sunt analizate si
faptele ce intra sub incidenta art 181 C. Pen.
- pe langa sensul de crima, sunt analizate si comportamentele deviante
alcoolismul, prostitutia, consumul de substante stupefiante
- pericol social abstract apreciat de legiuitor
- pericol social concret apreciat de judecator
- sociologia criminala = analiza comportamentelor deviante
- cercetarea criminologica = analizarea comportamentelor deviante in
raport de fenomenul criminal
2) Notiunea de Criminalitate. Clasificarea Obiectiva

Criminalitatea = ansamblul faptelor penale comise intr-un spatiu si intr-o perioada


determinate

(e) criminalitatea reala = ansamblul faptelor penale comise efectiv, indiferent


daca ele sunt cunoscute sau nu de organele justitiei penale
(f) cifra neagra a criminalitatii = ansamblul faptelor penale comise efectiv,
dar care nu ajung la cunostinta organelor justitiei penale
- factorii ce o genereaza sunt:
abilitatea infractorului
ineficienta organelor de cercetare penala
pasivitatea victimelor

(g) criminalitatea aparenta = totalitatea faptelor cu aparenta penala ajunse la


cunostinta organelor de justitie penala
(h) criminalitatea legala = faptele penale pt care s-a pronuntat o hotarare de
condamnare definitiva
- se face distinctie fata de hotararile de achitare aferente criminalitatii aparente
- in criminalitatea legala sunt incluse in mod artificial si condamnarile
definitive nejustificate in urma unor erori judiciare

3) Cifra Neagra a Criminalitatii. Factorii ce o Genereaza. Posibilitati de


Evaluare

Cifra neagra a criminalitatii = ansamblul faptelor penale care se comit efectiv, dar
care nu ajung la cunostinta organelor de justitie penala
CN = CR CA
(i) CR criminalitatea reala
(j) CA criminalitatea aparenta
Factorii ce o genereaza:
(k) abilitatea infractorului = comiterea unei fapte a. . urmele materiale si
rezultatul produs socialmente periculos sa nu fie sesizat de organele penale
(l) ineficienta organelor de cercetare penala include si organele care au drept
atributii controlul in diferitele domenii si care au obligatia de a sesiza
organele de urmarire penala in cazul constatatii unor infractiuni
-ineficienta decurge din:
organizarea deficitara a organelor prin lipsa unor mijloace
tehnice sau alegerea gresita a unor obiective/prioritati in activitate
incompetenta profesionala incapacitatea functionarilor cu
atributii in cercetarea penala de a depista unele fapte penale comise
incorectitudinea unor functionari aspecte de
comoditate/coruptie
(m)pasivitatea victimelor persoane care au suferit direct/indirect o vatamare
produsa in urma savarsirii unor fapte penale
- ele nu sesizeaza organele de urmarire penala si acestea din urma nu ajung la
cunoasterea autorului faptei
- situatii des intalnite:
infractiuni contra patrimoniului - victimele nu sesizeaza
organul pt ca acest lucru ar duce si la raspunderea penala a lor (detinere ilegala
de substante toxice, stupefiante, materiale nucleare J)
infractiuni contra vietii sexuale in particular viol,
in urma carora persoanele nu dezvaluie faptele de teama
produsa de publicitatea procesului penal, reactia sotului, a
prietenilor, rudelor indepartate

Posibilitatile de evaluare a cifrei negre:


anchetele de auto-confesiune se realizeaza
anumite chestionare personale pt stabilirea faptelor comise si
ramase nedescoperite (prin ancheta trebuie sa se asigure
secretul informatiilor deoarece, practic, persoanele isi
marturisesc propriile infractiuni)
anchetele de victimizare desfasurarea in randul
potentialelor victime pe baza chestionarelor, fara ca faptele sa
fie reclamate sau sa ajunga la cunostinta organelor penale
- ambele tehnici aparute in SUA (bninteles J) pot oferi o
imagine cantitativa a criminalitatii nedepistate si indicatii
calitative referitoare la sursele cifrei negre

4) Practica Anticriminala

Practica anticriminala = sistemul mijloacelor aplicate de catre stat in scopul


stapanirii fenomenului criminal
(n) practica anticriminala = al 2lea obiect al cercetarii criminologice, dupa
fenomenul criminal
(o) trebuie facuta distinctia intre studiul stiintelor teoretice si cel al stiintelor
practice
(p) studiul lui Giacomo Canepa presupune:
cercetarea cauzelor comportamentului antisocial (independent de
utilizarea in practica)
programarea metodelor adecvate pt prevenirea si tratamentul
comportamentului antisocial (studiul problemei urmarite in scopul
utilizarii practice a rezultatelor)
Continutul practicii anticriminale
(q) exista 2 mijloace de lupta contra criminalitatii:
mijloacele juridice totalitatea normelor de drept ce contribuie
direct/indirect la combaterea si prevenirea fenomenului criminal
mijloacele empirice practicile institutionale (politie, parchet, instante de
judecata, penitenciar)
- prin combinarea celor 2 categ de mijloace rezulta 3 categ de domenii principale
de lupta:
domeniul dreptului penal si al aplicarilor lui concrete
domeniul tratamentului delincventilor
domeniul prevenirii criminalitatii
(r) decizia de a stapani fenomenul criminal apartine statului prin intermediul
unei decizii politice anticriminale

5) Modalitati de cunoastere in cercetarea criminological

(s) cunoasterea descriptiva urmareste stabilirea caracteristicilor exterioare


(aparente) ale fenomenului criminal
volumul criminalitatii = o evaluare cantitativa, nr-ul total de fapte penale
comise
structura criminalitatii = presupune o delimitare a acestuia in functie de
diversele categ de fapte penale ori alte criterii (este vorba de o cercetare
cantitativa deoarece are la baza comparatii numerice)
dinamica privitoare la criminalitate = evolutia & variatia acestuia in timp
si spatiu
(t) evolutia in timp pe termen lung, variatiile sezoniere, miscarile accidentale
(u) variatia in spatiu poate fi estimata in functie de diferitele teritorii luate ca
termeni de comparatie, fie in sens pur geografic, statal sau administrativ
(v) cunoasterea cauzala (etiologia criminala) vizeaza aflarea cauzelor,
conditiile & factorii ce determina sau favorizeaza fenomenul criminal
(w)suntem in prezenta, de aceasta data, a unei cunoasteri calitative, metodele
utilizate fiind pe masura scopului urmarit
(x) explicatiile de natura cauzala (conditii, factori, cauze) pleaca de la premisa
ca liberul arbitru nu exista sau ca el are un rol limitat => comportamentul
criminal este determinat total sau partial
(y) cunoasterea dinamica prin ea se urmareste intelegerea proceselor ce
insotesc trecerea la actul criminal, mecanismele interne ale acestuia
- este vorba de o cunoastere calitativa, ce tinde la explicarea conduitei
criminale printr-o succesiune de etape, avand o logica proprie
- conduita criminala este considerata a fi independenta de trecutul infractorului,
de factorii endogeni sau exogeni care ar fi putut actiona asupra acestuia, inainte
de momentul trecerii la act
- se considera ca omul are liber arbitru, capacitatea de a opta intre o conduita
sau alta
(d) cunoasterea axiologica presupune stabilirea dupa criterii stiintifice a
valorii mijloacelor aplicate in lupta impotriva fenomenului criminal (evaluarea
stiintifica a practicii criminale)
- cunoasterea axiologica urmareste stabilirea gradului de eficacitate al
mijloacelor legale utilizate in practica anticriminala

6) Metoda Empirica si Particularitatile ei in cercetarea criminological

(z) se regaseste n cadrul teoriei generale a cunoasterii fizice elaborate de J.


Stuart Mill, cel ce a abordat in mod sistematic problematica epistemologiei
Etapele ei observarea faptelor (a)
- inductia ipotezei (b)
- verificarea experimentala (c)
- metoda empirica include si metodele generale:
inductia apartinand (b) si avand la baza observatia, permitand enuntarea
unei ipoteze
deductia aferenta categ (c) verificarea ipotezei pe baza unor faote noi
sau a unui nr sporit de observatii particulare
(aa)observarea faptelor consta in faptul ca - perceptia directa a fenomenului
criminal este foarte rara si cu totul intamplatoare
(bb)dpdv al observatorului, acesta departe de a fi neutru, tinde sa se
asocieze cu realitatea pe care o observa (orice criminolog este un
delincvent potential...daca nu a comis deja o infractiune)
(cc)verificarea experimentala dupa cum remarca Enrico Ferri,
experimentul este foarte dificil si adesea imposibil
- in cercetarea criminologica exista si posibilitatea efectuarii unor experimente
indirecte prin stimularea unor situatii reale, spre ex, in cazul testelor efectuate
in leg cu evaluarea agresivitatii
- in ipoteza cercetarii, deseori se poate intampla, spre ex, ca formularea
ipotezei sa preceada unei observatii sistematice sau sa apara concomitent cu
aceasta, dupa cum la fel de bine se poate intampla ca prima etapa (observarea
faptelor) sa fie si ultima, in acest caz urmarindu-se doar simpla descriere a
fenomenului, fara a se tinde la explicarea lui
7) Tehnicile macro-criminologice

= procedeele care permit obtinerea de date cu privire la criminalitate, masurarea


acesteia
(dd)in principal sunt tehnici cantitative si ele servesc cunoasterii descriptive,
dar sunt in acelasi timp utile si cunoasterii etiologice
(ee)in tehnicile macro-criminologice se includ urm procedee:
(ff)statisticile criminale = tehnici prin care se evalueaza si se exprima
numeric diferite categorii de criminalitate (tehnici cantitative)
(gg)statisticile criminale pot fi impartite in:
statistici oficiale realizate de politie, parchete, instantele de
judecata, adm penitenciarelor, etc.
statistici private realizate de cercetatori individuali, fie de
grupuri de asociatii nonguv cu preocupari in acest sens
(hh)dintre tehnicile de cercetare criminologica, statisticile criminale sunt cele
mai frecvent utilizate, avand o importanta deosebita in cercetarea
criminologica, dar si in politica anticriminala
(ii) se impune semnalarea caracterului relativ al acestor tehnici, care doar in
aparenta sunt foarte exacte
(jj) dintre factorii obiectivi (involuntari) care produc efecte asupra datelor
statistice amintim modificarile intervenite in legislatie, in sistemele de
inregistrare si prelucrare a datelor si eventualele erori de inregistrare,
precum si fluctuatiile intervenite in activitatea organelor represive in
functie de care diversele fapte pot ramane in zona cifrei negre sau pot migra
spre una din celelalte 2 categ de criminalitate
(kk)dintre factorii subiectivi (intentionati) amintim falsificarea datelor,
prezentarea trunchiata a datelor si punerea in lumina cu precadere a
anumitor cifre, campaniile anti-x intractiune ce conduce la cresterea
criminalitatii aparente relative la acele infractiuni
(ll) tehnicile de evaluare a cifrei negre anchetele de auto-confesiune si
anchetele de victimizare, cu ajutorul carora se pot avansa unele estimari
probabile cu privire la volumul criminalitatii reale
(mm)estimarile privind costul criminalitatii tehnici constand in evaluarea
prejudiciilor materiale cauzate prin comiterea diverselor infractiuni, la care
se adauga si evaluarea cheltuielilor necesare intretinerii si functionarii
aparatului represivo-preventiv

8) Tehnicile micro-criminologice
= procedeele ce permit obtinerea unor date cu privire la aspectul individual al
fenomenului criminal (crima si criminalul)
(nn)ele sunt tehnici cantitative si servesc atat cunoasterii etiologice, cat si celei
dinamice
(oo)includem in aceste tehnici urm procedee:
(pp)examenul clinic observarea delincventului condamnat aflat la locul de
detentie
(qq)consta in controlul medical (general patologic, psihiatric si eventual
psihanalitic), studierea dosarului de personalitate intocmit in cursul
procesului penal si poate si succedat de o ancheta sociala completa
(rr) biografiile criminale = procedee de investigare a trecutului delincventului
realizate prin interviuri cu acesta si prin exploatarea oricaror alte surse cu
caracter biologic (fise medicale, cazier juridic, acte civile, etc)
(ss)cateodata sunt folosite si marturisirile condamnatilor prin care acestia
descriu propriul trecut dintr-o pornire sincera si dezinteresata
(tt) aceste autobiografii au prezentat interes pt primii criminologi (Lombroso,
Lacassagne)
(uu)studiile de urmarire = procedee destinate a observa devenirea
criminalului, evolutia acestuia pe o perioada lunga de timp (5-15 ani) dupa
efectuarea pedepsei
(vv)studii de acest gen au fost cele ale sotilor Sheldon si Eleonor Glueck in
SUA
(ww)studiile de cohorte = procedee destinate a sesiza devenirea colectiva a
unui ansamblu de subiecti, apartinand unor categorii diferite, respectiv
cohorte
(xx)sunt inspirate de studiile de urmarire, cu care se aseamana intr-o oarecare
masura
(yy)in criminologie, termenul de cohorte se refera mai dea la alte genuri de
evenimente, precum anul de condamnare, anul de eliberare din
penitenciar, etc
(zz)studiile prin cohorte reprezinta in opinia unor autori - mai mult decat o
tehnica, o noua metodologie, avand in vedere ca opereaza cu o categorie
analitica ce permite, prin studiul succesiunuii de evenimente traite in cursul
timpului de fiecare membru al cohortei, caracterizarea devenirii colective
a ansamblului de subiecti ce formeaza aceasta cohorta

9) Scopul si Functiile Cercetarii Criminologice

(aaa)(a) scopul imediat = cunoasterea fenimenului criminal in toata


complexitatea lui, prin stabiliarea cauzelor si a conditiilor care il determina
si respective il favorizeaza, precum si a proceselor care il caracterizeaza
(b) scopul mediat = optimizarea practicii anticriminale prin stabilirea celor
mai eficiente mijloace, juridice sau empirice utilizate in lupta impotriva
fenomenului criminal
- cercetarea criminologica poate sa conduca sper umanizarea reactiei sociale
fata de fenomenul criminal, aceasta tendinta reprezentand, de altfel, aspectul
cel mai important legat de finalitatea cercetarii criminologice, un supra-scop al
acesteia

(bbb) intr-o delimitare cu caracter general, cercetarea criminologica


indeplineste 2 functii, una teoretica si una practica, in consonanta cu
delimitare intre cercetarea fundamentala si cea aplicativa si cu delimitarea
intre scop imediat, mediat, pe care le urmareste
(ccc)intr-o clasificare s-a retinut functia teoretico-explicativa si functiile
aplicativa si prospectiva
(ddd)intr-o alta clasificare s-a retinut:
(eee)functia descriptiva ce corespunde stabilirii caracteristicilor generale ale
fenomenului criminal
(fff)functia explicativa descifrarea naturii, a cauzelor si a conditiilor care
determina si favorizeaza comportamentul criminal
(ggg)functia predictiva ce presupune anticiparea evolutiei fenomenului
criminal in timp si spatiu
(hhh)functia profilactica raspunde necesitatii gasirii celor mai eficiente
remedii in leg cu fenomenul criminal

10) Controlul Fenomenului Criminal

(iii)control = cunoasterea fenomenului criminal + stapanirea acestuia


(jjj)criminologia, alaturi de dr penal si politica anticriminala, ocupa un loc
aparte in cadrul stiintelor criminale, prin contributia lor esentiala la
asigurarea controlului asupra fenomenului criminal
(kkk)raporturile stranse existente intre cele 3 categ de preocupari duc la
formarea unui veritabil sistem de control
(lll)structura sistemului este redat la pag 61 din carte printr-o reprezentare
grafica
(mmm)in acesta sunt analizate 2 circuite:
(nnn)I1 criminologia teoretica analizeaza fenomenul criminal, date ce sunt
trimise stiintei politicii anticriminale, pe baza carora se realizeaza proiecte
de strategie transmise ulterior factorilor de decizie
(ooo)proiectele se transforma in decizii de politica anticriminala si sunt
aplicate prin intermediul unor mijloace grupate in 3 domenii din care
rezulta anumite raspunsuri specifice, care vor actiona pozitiv/negativ asupra
fenomenului criminal
(ppp)I2 denumit si circuit de corectie, in care intervine criminologia aplicativa
- cele 2 circuite presupun un flux continuu si o portiune de traseu comun, in
sensul ca datele cu privire la fenomenul criminal si cele privind evaluarea
practicii anticriminale trebuie sa fie in permanenta reinnoite si reunite intre ele
pt gasirea celor mai bune strategii, care vor fi la randul lor reevaluate si asa mai
departe
- in realitate, apar o serie de disfunctionalitati precaritatea ori chiar lipsa
rezultatelor in cercetarea criminologica, indiferenta factorilor de decizie fata de
rezultatele pertinente ale cercetarii criminologice

11) Principalele idei din opera lui Beccaria

codificarea riguroasa a delictelor si a pedepselor, necesitatea elaborarii unui corp


de legi scrise, clare si accesibile
(qqq)aceasta idee sustine pr legalitatii delictelor si pedepselor nullum crimen,
nulla poena sine lege
(rrr)Beccaria enunta cele 3 garantii majore pe care pr legalitatii le presupune:
(sss)cetateanul nu poate fi limitat in dr sale individuale decat prin vointa
legiuitorului
(ttt)cetateanul trebuie sa fie protejat impotriva abuzurilor puterii
(uuu)cetateanul trebuie sa cunoasca ce este permis/interzis
justificarea pedepsei prin caracterul ei retributiv, descurajant si prin urmare util
pt consevarea ordinii sociale
(vvv)consecvent ideii de liber arbitru, Beccaria sustine necesitatea existentei
unor pedepse proportionale cu delictul, sanctiunea sa apara ca o justa
rasplata pt fapta comisa si sa nu urmareasca o chinuire a vinovatului
necesitatea aplicarii unor pedepse moderate, dar sigure (certe) si prompte
Beccaria atrage atentia ca violenta pedepselor este contagioasa si determina
cresterea violentei in comportamentele individuale, considerand ca salbaticia
pedepselor este inumana si inutila
desfiintarea pedepsei cu moartea Beccaria publica o lucrare in care solicita
abolirea acesteia
(www)el admite 2 situatii in care moartea ar fi necesara in perioada de
anarhie si dezordine, cand o persoana prin reputatia ei ar putea reprezenta
un pericol pt stat si cazul in care comiterea de noi crime nu ar putea fi
impiedicata
introducerea sistemului acuzatorial in procedura penala, necesitatea la judecata
si probele sa fie publice Beccaria critica ierarhia probelor si sugereaza ca la baza
aprecierii judecatorului nu poate sta decat intima sa convingere; critica de
asemenea depunerea juramantului de catre inculpat, considerand ca acesta este
contradictoriu in cazul in care exista vinovatie
desfiintarea torturii ca procedeu de ancheta, ca mijloc de obtinere a probelor,
considerand ca tortura este inumana, inutila, ineficienta juridic
necesitatea prevenirii delictelor Beccaria trateaza un paragraf separat la finalul
cartii sale mijloace de prevenire a crimelor, ajungand la concluzia ca merita
mai mult a preveni crimele, decat a le pedepsi

12) Actualitatea ideilor lui Beccaria

- multe din ideile exprimate de Beccaria au ramas, cel putin partial, simple
deziderate, de unde si caracterul lor mereu actual
referitor la pr legalitatii, constatam ca acesta se afla inscris in codurile penale,
chiar si in constitutiile majoritatii statelor
(xxx)necunoasterea dispozitiilor legale este insa si in prezent o realitate ce are
2 surse majore:
(yyy)lipsa de claritate a unor incriminari al caror sens este de multe ori
inaccesibil specialistilor, nu numai destinatarilor comuni
(zzz)inflatia legislativa in materie penala care duce la o imposibilitate practica
a cunoasterii unor dispozitii legale
punerea accentului pe caracterul retributiv si descurajant al pedepsei a
reprezentat o constanta a politicii represive, in pofida unor modificari intervenite
in legislatiile penale, ca urmare a scolii pozitiviste
ineficienta sporirii pedepselor si eficienta certitudinii aplicarii lor au fost
demonstrate de cercetari criminologice recente, confirmand intuitile lui Beccaria
in ciuda faptului ca la nivel national pedeapsa cu moartea a fost abrogata, la
nivel mondial dezbaterea cu privire la acest subiect ramane deschisa si astazi
dpdv procedural, persista sciziunea intre sistemul acuzatorial si cel inchizitorial
sau mixt, specific Europei Continentale
(aaaa)acesta din urma contine inca faza urmaririi penale, care pastreaza intr-o
anumita masura un caracter secret
tortura ca mijloc de ancheta, desi ilegala, continua sa fie practicata in proportii
ingrijoratoare, fapt ce a determinat incheierea unor conventii europene si
internationale
prevenirea criminalitatii reprezinta si astazi o componenta esentiala in cadrul
politicilor anticriminale, fiind elaborate diverse tactici si strategii

13) Principalele Scoli Criminologice


(bbbb)scoala geografica (cartografica) reprez belgianul Quetelet si
francezul Guerry
(cccc)Quetelet, pe langa matematica, fizica, astronomie si meteorologie, este
preocupat de problemele de ordin social si implicit de cele legate de
fenomenul criminal
(dddd)Guerry - jurist in formatie director al departamentului de statistica
penala de la Min Justitiei in Franta
(eeee)aman2, constata ca nici saracia, nici instructia scolara nu au o influenta
directa asupra dinamicii criminalitatii
(ffff)cei 2 cercetatori ajung la concluzia ca infractiunule impotriva
persoanelor predomina in regiunile sudice si in timpul sezonului cald, iar
infractiunile patrimoniale predomina in regiunile nordice si in timpul
sezonului rece (aceasta constatare a fost denumita Legea termica a
criminalitatii)
(gggg)scoala lyoneza reprez Alexandre Lacassagne prof de medicina
legala la Universitatea din Lyon
(hhhh)acesta pune accentul pe factorii sociali in stabilirea etiologiei criminale,
fiind totusi un admirator secret al lui Lombroso pt criticarea caruia si-a
consacrat aproape intreaga energie
(iiii)scoala socialista reprez Marx si Engels
(jjjj)conform conceptiei marxiste, inegalitatea economica genereaza
criminalitatea si cum inegalitatea economica este considerata o insusire
proprie a regimului capitalist, rezulta ca insusi capitalismul naste
criminalitatea
(kkkk)criminologia marxista considera ca inaintarea pe calea comunismului va
duce in mod inevitabil la disparitia fenomenului criminal
(llll)scoala interpsihologica reprez francezul Gabriel Tarde ce pune
bazele psihosociologiei si ale criminologiei franceze
(mmmm)in construirea propriilor explicatii, acesta porneste de la o critica
obiectiva a teoriei lombrosiene, precum si de la o analiza pertinenta a
datelor statistice
(nnnn)teoria lui Tarde se fondeaza pe constatarea potrivit careia raporturile
interumane sunt guvernate de un fapt social fundamental imitatia, fiecare
individ dobandind un comportament potrivit cutumelor acceptate de mediul
sau
(oooo)scoala sociologica reprez sociologul francez Emile Durkheim
(pppp)acesta considera crima un fenomen de normalitate sociala, chiar un
factor de sanatate publica, plecand de la ipoteza ca nu a existat si nu
exista societate care sa nu cunoasca fenomenul criminal
(qqqq)imposibilitatea realizarii pe cale legala a idealurilor propuse de individ
(si unanim acceptate in societatile industrializate) poate duce la incalcarea
normei
14) Premisele Pozitivismului Italian

- imprejurarile ce au favorizat aparitia pozitivismului sunt:


semiesecul scolii clasice, respectiv neputinta acesteia de a propune solutii
valabile pt limitarea fenomenlui criminal
(rrrr)in acest context, scoala pozitivista apare ca o continuare a scolii
clasice, dar si o replica la aceasta
(ssss)raporturile dintre cele 2 orientari sunt foarte sintetizate de Enrico
Ferri in parte introductiva a Sociologiei Criminale
dezvoltarea cercetarii stiintifice in general si, in particular, aplicarea
metodei inductiei pozitive, o caracteristica a sec al 19-lea
(tttt)de asemenea doctrina evolutionista a exercitat o influenta
considerabila asupra ideilor pozitivistilor italieni
(uuuu)alaturi de aceasta, studiile realizate de Gall si Morel au
influentat direct si decisiv cercetarile lui Lombroso, dar si pe
ceilalti reprez ai pozitivismului
(vvvv)potrivit afirmatiilor lui Gall, exista 3 zone care ar putea interesa
fenomenul criminal:
prima se situeaza in spatele canalului auditiv extern si corespunde
instinctului de aparare
a 2a se plaseaza deasupra canalului auditiv si ar corespune unor
tendinte spre omor
a 3a se situeaza in partea mijlocie a arcului frontal, la nivelul
arcadei sprancenoase si corespunde instinctului de proprietate si
tendintei de furt
(wwww)Morel, medic psihiatru, realizeaza un tratat despre
degenerescentele fizice, intelectuale, morale
(xxxx)acesta considera degenerescentele o maladie ereditara, ce are
drept efect o deviere a individului de la tipul normal
(yyyy)el trateaza pe larg problema nebuniei morale J
explicatiile anterioare ori contemporane cu privire la
fenomenul criminal, grupate in Scolile Criminologice,
explicatii ce au constituit puncte de reper importante pt
cercetatorii italieni

15) Etapele Teoriei Anormalitatii Biologice

(zzzz)prima etapa - se pune accentual pe natura atavica a criminalului


ipoteza se bazeaza pe existenta fosetei occipitale si a unor stigmate, ceea ce
a creat doctrina criminalului nascut
(aaaaa)a 2a etapa - se studiaza raportul intre degenerscenta si criminalitate
constatarea acestei legaturi ia in calcul numeroasele anomalii morfologice
si functionale de natura degenerative, ce au fost sesizate in cursul
cercetarilor efectuate pe criminali (se pune accentual pe nebunia moralaJ)
(bbbbb)a treia etapa corespunde cu explicatiile in care
criminalitatea este inteleasa ca forma a epilepsiei ipoteza
se intemeiaza pe supozitia ca, in cazul anumitor persoane,
impulsurile violente si irezistibile spre crima sunt
echivanetul convulsiilor epileptice

(ccccc)in teoria lombrosiana, fenomenul criminal este


determinat de o anormalitate biologica bazata pe atavism
organic si psihic si pe o patologie epileptica

16) Importanta Operei lui Lombroso

el a fost primul care a facut ca studiul criminalului sa treaca de


la faza metafizica la studiul stiintific
cercetarile lombrosiene au constituit punctul de plecare al unor
numeroase investigatii stiintifice cu privire la fenomenul criminal
analiza minutioasa a trasaturilor criminalului a facut ca
Lombroso sa fie considerat un precursor al biotipologiei
opera lombrosiana contine constatari deosebit de utile si inca
actuale, cum ar fi de exemplu cele referitoare la infractorii
bolnavi mintal, la alcoolism, la structura organizatiilor criminale
contributia fundamentala a lui Cesare Lombroso la dezvoltarea
gandirii criminologice consta in negarea ideii de liber arbitru si
implicit a celei de raspundere morala, ca temei al represiunii
(creatorul omului criminal a fost in realitate creatorul criminalului
OM, o fiinta neputincioasa in fata unui destin biologic ostil)
- in pofida criticilor numeroase ce i-au fost aduse, Lombroso
reprezinta o figura marcanta a gandirii criminologice

17) Teoria Anormalitatii Morale

(ddddd)intreaga constructie elaborata de Garofalo porneste de la conceptul de


delict natural, care la randul lui sta la baza intelegerii notiunii de crima
(eeeee)desi magistrat, Garofalo porneste de la premisa ca notiunea de crima
trebuie privita dpdv sociologic si nu juridic si pt acest lucru este necesara
distinctia intre delicte naturale si delicte contraventionale
(fffff)delictele contraventionale sunt creatii ale legiuitorului, au un caracter
conjunctural si sunt variabile in timp si spatiu, ceea ce genereaza
relativitatea legii penale
(ggggg)delictele naturale se caracterizeaza prin invariabilitate in timp si spatiu
(hhhhh)crima = o actiune daunatoare care raneste acele sentimente pe care le
numim simtul moral al unei colectivitati umane
(iiiii)Garofalo considera ca singurele sentimente care au importanta pt
morala sociala sunt cele altruiste, categorii in care intra 2 sentimente
constante mila si probitatea (cinstea)
(jjjjj)elementul de imoralitate necesar pt ca un act daunator sa fie considerat
drept criminal de catre opinia publica este vatamarea acelei parti a simtului
moral care consta in sentimentele altruiste fundamentale mila si
probitatea
(kkkkk)aceasta vatamare nu trebuie sa atinga partea superioara a acestor
sentimente, ci masura medie in care acestea sunt posedate de o colectivitate
si care este indispensabila pt adaptarea individului la societetate (crima =
delict natural)
(lllll)crima = specie determinata de imoralitate
(mmmmm)Garofalo considera ca anormalitatea criminalului trebuie cautata in
zona simtului moral
(nnnnn)criminalul este anormal si se diferentiaza fata de concetatenii sai prin
lipsa anumitor sentimente si a anumitor dezgustari, aceasta lipsa fiind
asociata unui temperament special sau unei absente a energiei morale
(ooooo)admitem o zona intermediara intre delincventi si oamenii normali
si introducem aici ofensele mai putin grave aduse sentimentului de mila,
toate acelea care nu pot fi atribuie unei cruzimi instinctive, ci mai curand
duritatii, care deriva in principal din lipsa de educatie sau de retinere
conventionala
(ppppp)in cadrul tipului criminal conceput, Garofalo stabileste 4 categ
asasinii, violentii, necinstitii, cinicii

18) Importanta Operei lui Garofalo

opera lui Garofalo reprezinta punctul de plecare al teoriilor psiho-morale


(qqqqq)in tipologiile criminale contemporane, indiferenta afectiva pe care
Garofalo a pus accent deosebit, este o trasatura a personalitatii criminale
retinuta frecvent
(rrrrr)de asenenea, in opera acestuia se regasesc aspecte interesante in leg cu
influentele socio-economice asupra criminalitatii
Garofalo constata ca instructia scolara nu are efect direct benefic asupra
fenomenului criminal, considerandu-se ca scaderea nr-ului de analfabeti nu
duce, asa cum se credea la acea vreme, la scaderea nr-ului de infractiuni, ci la
cresterea nr-ului de infractori alfabetizati J
acesta mai considera ca religia poate avea efecte benefice, numai in cazul in
care perceptele morale sunt receptate in copilarie
contributia cea mai importanta a lui Garofalo la dezvoltarea gandirii
criminologoce consta in introducerea notiunii de temibilita sau periculozitate
a infractorului
(sssss)acesta a enuntat principiul inca din 1877 conform caruia pedeapsa
trebuie sa fie proportionala cu periculozitatea criminala, aceasta din urma
reprezentand reperul principal la stabilirea felului si cuantumului pedepsei
(ttttt)pe langa crearea notiunii de periculozitate, Garofalo detine prioritatea si in
sublinierea necesitatii efectuarii de anchete sociale cu privire la infractor

19) Tipurile de Criminal. Factorii Criminogeni

(uuuuu)criminalii nebuni intra in aceasta categ toate cazurile patologice,


respectiv diversele maladii (idiotism, diferite manii, epilepsia)
(vvvvv)criminalii nascuti sunt cei la care se regasesc, de o maniera
transanta, caracteristicile speciale (stigmatele) relevate de antropologia
criminala (marea majoritatea este alcatuita din criminali nascuti sau
criminali din obisnuinta)
(wwwww)criminalii obisnuiti se caracterizeaza prin slabiciune morala, la
care se adauga si stimuli ai circumstantelor si mediului corupt (cel mai
adesea incep cariera J la o varsta frageda si comit infractiuni
contra proprietatii; de asemenea, detentia nu ii
amelioreaza, ci ii degradeaza psihic)
(xxxxx)criminalii de ocazie cei care nu au primit de la natura
o tendinta spre delict, dar care sunt impinsi sa comita fapte
penale de unele conditii legate de mediul fizic si social
(yyyyy)criminalii din pasiune reprezinta o varietate a
criminalilor de ocazie, sunt foarte rari in comparatie cu
celelalte categ si comit de regula atentate contra persoanei,
au un temperament sangvin sau nervos si o sensibiliatte
exagerata

Factorii Criminogeni:
(zzzzz)factorii antropologici sau individuali ai delictului
divizati in:
constitutia organica a individului (unde intra toate
anomaliile organice ale craniului, creierului, etc.)
constitutia psihica a criminalului (unde sunt incluse
anomaliile inteligentei si sentimentelor, mai ales ale
simtului social-moral)
caracteristicile personale ale criminalului (varsta,
sex, starea civila, profesie, domiciliu, etc.)
(aaaaaa)factorii fizici (cosmo-telurici) ce cuprind cauzele
apartinand mediului fizic climat, natura sol, anotimpuri,
temperatura anuala, conditii atmosferice
(bbbbbb)factorii sociali rezulta din mediul social in care
traieste delincventul nivelul opiniei publice si al religiei,
structura familiei si a sistemului educational, alcoolismul,
organizarea economica si politica, a administratiei publice, a
justitiei etc.

20) Importanta Operei lui Enrico Ferri

(cccccc)Ferri este primul om de stiinta care a exprimat intr-un


mod foarte clar o viziune complexa asupra etiologiei crimei,
elaborand o teorie multifactoriala, contributia sa la
dezvoltarea gandirii criminologice trecand insa dincolo de
aceasta teorie
(dddddd)ulterior analizarii crimei, acesta trece la analiza
criminalitatii
(eeeeee)Enrico Ferri a elaborat un adevarat program de reforma
sociala
(ffffff)una din cele mai importante contributii in dezvoltarea
gandirii criminologice este adusa de formularea teoriei
pozitiviste a raspunderii penale
(gggggg)Ferri neaga ideea de liber arbitru, pe care o considera o
pura iluzie, critica ideea de liber arbitru absolut si teoriile
neo-clasice prin care se sustine existenta unui liber arbitru
limitat relativ
(hhhhhh)toate argumentele utilizate converg spre constatarea ca omul
actioneaza cum simte si nu cum gandeste (eu vreau constata o situatie,
dar nu o creeaza)
(iiiiii)negand liberul arbitru, acesta neaga implict raspunderea morala,
punandu-se in discutie temeiul raspunderii penale
(jjjjjj)Ferri inlocuieste raspunderea morala cu cea sociala, prin care se intelege
o obligatie a individului fata de societatea in care traieste (actele ii sunt
imputabile intrucat traieste in societate)
(kkkkkk)opiniile lui Ferri au readus in discutie problema prevenirii
delincventei si au antrenat o serie de modificari legislative in domeniul
penal
(llllll)in acelasi timp, teoria etiologica multifactoriala elaborata de acesta a dat
o noua orientare cercetarii criminologice, teoriile etiologice moderne
nefacand abstractie de explicatiile savantului italian

21) Cele 5 Caracteristici ale Pozitivismului Italian

studiul complet al fenomenului criminal ca realitate umana si sociala si, in mod


corelativ, contestarea viziunii abstracte asupra crimei
formularea unor concluzii bazate pe observarea fenomenului criminal, pe
metoda inductiei pozitive, si renuntarea la deductia apriorica, speculativa
negarea liberului arbitru si inlocuirea acestei idei cu cea a determinismului bio-
psiho-social
inlocuirea ideii de raspundere morala cu cea de raspundere sociala
justificarea activitatii juridico-penale prin ratiuni de aparare sociala, ceea ce
presupune masuri de protectie (reparatorii, eliminatorii) si masuri de prevenire
(educative, curative)

22) Caracteristicile Teoriilor Etiologice Moderne

admit in unanimitate ideea ca fenomenul criminal are o cauzalitate multipla,


astfel spus ca reprezinta un fenomen multifactorial
diversele teorii etiologice s-au ocupat fiecare in mod prioritar de o anumita categ
de factori care au fost considerati preponderenti biologici, morali, sociali (fara ca
prin aceasta sa se nege caracterul multifactorial)
toate aceste teorii pleaca de la premisa ca si comportamentul criminal, ca si
celelalte conduite umane, prezinta o componenta psihologica importanta si, de
aceea, teoriile etiologice moderne au un element comun factorul psihologic

23) Teoria Bio Tipologica

(mmmmmm)aceasta terorie cuprinde mai multe variante ce au ca element


comun sustinerea ideii potrivit careia exista o corelatie intre activitatea
criminala si biotip (tipul biologic)
(nnnnnn)Ernest Kretschmer, psihiatru german, observa existenta unei relatii
precise intre unele tipuri morfologice si anumite tulburari pshice

Categorii:
(oooooo)tipul picnicomorf (sau picnic) indivizii corpolenti, scunzi, cu
extremitatile scurte, fata rotunda, calvitie, adeseori inteligenti si expansivi
(ei se caracterizeaza printr-o criminalitate tardiva si vicleana inselaciune,
frauda)
(pppppp)tipul leptomorf (sau astenic) indivizii inalti, slabi, cu chipul
prelung, dotati divers dpdv intelectual, interiorizati (se caracterizeaza
printr-o criminalitate precoce si o tendinta spre recidiva infractiunile
comise fiind de obicei patrimoniale furt, abuz de incredere)
(qqqqqq)tipul atletomorf (sau altetic) cu un sistem osteo-muscular puternic,
oscileaza intre sentimentalism si brutalitate, se caracterizeaza printr-o
criminalitate brutala (omoruri, talharii) si o tendinta spre recidiva indiferent
de varsta
(rrrrrr)tipul displastic indivizi inapoiati in plan psihic si morfologic, cel mai
adesea foarte slabi, cu deficiente ale caracterelor sexuale ori cu malformatii
corporale (debili mintali, schizofreni) si comit de regula, delicte sexuale,
incepandu-si cariera criminala de obicei dupa 18 ani si fiind expusi
recidivei

24) Teoria Genetica

(ssssss)teoria generica mai este numita si teoria aberatiilor cromozomiale


(tttttt)cariotipul uman presupune 46 de cromozomi dispusi in 23 de perechi din
care 22 reprezinta soma (partea neproductiva) si o pereche reprezinta
goma (partea care asigura reproducerea), alcatuita din cromozomi sexuali
(uuuuuu)sexul genetic este dat de prezenta sau absenta unui cromozom
particular, notat in mod conventional ku Y, a. . formula genetica femeiasca
este 46 XX, iar cea barbateasca 46 XY
(vvvvvv)anomaliile cromozomiale depistate cel mai frecvent la delincventi
sunt in legatura cu cromozomii sexuali (germenul)

Categorii de anomalii:
o prima anomalie esta aparitia suplimentara a unui cromozom de tip X,
care conduce la formula XXY, anomalie denumita Sindromul Klinefelter
(wwwwww)subiectii au o aparenta masculina, sunt inalti si slabi, prezinta o
pilozitate pubiana de tip feminin, au barba rara sau absenta
(xxxxxx)dpdv psihic, se caracterizeaza prin pasivitate, timiditate, tendinte spre
ipohondrie si depresie, deseori prezinta diferite tulburari mentale
(yyyyyy)prezinta o tendinta usor accentuata spre infractiuni de natura sexuala,
pedofilie, exhibitionism, furt din considerente fetisiste
o a 2a anomalie aparitia unui Y suplimentar care duce la formula 47
XYY (cromozomul crimei)
(zzzzzz)sunt inidvizi cu o aparenta masculina, deseori foarte inalti (peste 1,80
m), uneori prezinta anomalii in configuratia urechilor, miopie, calvitie
avansata
(aaaaaaa)predispozitia spre crima este mai accentuata decat in cazul
Sindromului Klinefelter
(bbbbbbb)aparitia lor se asociaza in mod frecvent cu fapte violente, chiar
omucideri

25) Teoria Constitutiei Criminale

(ccccccc)reprezentantul acestei teorii este criminologul italian Benigno,


profesor la Universitatea din Roma, realizator al lucrarii Teoria de
antropologie criminala
(ddddddd)constitutie criminala = o stare de predispozitie specifica spre crima,
altfel spus, capacitatea care exista in anumiti indivizi de a comite acte
criminale, de regula grave, in urma unor instigari exterioare
(eeeeeee)pentru di Tullio, studiul crimei este intotdeauna biosociologic

Factorii care duc la formarea personalitatii criminale:


ereditatea, cu toata influenta sa puternica (aceasta trebuie considerata ca o
posibilitate sporita, iar nu ca o determinare absoluta)
unele disfunctionalitati cerebrale, hormonale
varsta si crizele biologice pe care le antreneaza pubertatea, procesele
involuntare ale imbatranirii

(fffffff)dupa analiza de factori, di Tullio conchide se poate afirma ca


predispozitia spre crima este expresia unui ansamblu de conditii organice si
psihice, ereditare, congenitale sau dobandite care, diminuand rezistenta
individuala la instigari criminogene, permite individului sa devina criminal

26) Teoria Asociatiilor Diferentiate (cele 9 coordonate)

- explicatia actului criminal presupune in viziunea criminologului american


Sutherland urm coordonate:
(a) comportamentul criminal este invatat, el nu este ereditar, iar cel care nu a
primit o pregatire criminala nu inventeaza crima
(b) invatarea se realizeaza in contact cu alte persoane, printr-un proces complex de
comunicare
(c) invatarea are loc mai ales in interiorul unui grup restrans de persoane
(d) procesul de invatare presupune asimilarea tehnicilor de comitere a
infractiunilor, orientare mobilurilor, a tendintelor impulsive, a rationamentelor si
atitudinilor
(e) orientarea mobilurilor si a tendintelor impulsive este in functie de interpretarea
favorabila sau defavorabila a dispozitiilor legale
(f) un individ devine criminal daca interpretarile defavorabile respectului legii
domina interpretarile favorabile
(g) asociatiile diferentiate pot varia in privinta duratei, frecventei, intensitatii
(h) formatia criminala prin asociatie nu se dobandeste doar prin imitatie
(i) comportamentul criminal este expresia unui ansamblu de nevoi si valori, dar nu
se explica prin aceasta

27) Teoria Anomiei

(ggggggg)sociologul american Robert K. Merton formuleaza o teorie bazata


pe conceptul de anomie in lucrarea Teoria sociala si structura sociala
(hhhhhhh)Merton isi insuseste conceptia lui Durkheim potrivit careia
criminalitatea este o problema intim legata de structura sociala si variaza in
functie de ea
(iiiiiii)anomia este conceputa ca o stare sociala de absenta ori de slabire a
normei, ceea ce duce la o lipsa de coeziune intre membrii comunitatii
(jjjjjjj)pt explicarea conceptului de anomie se au in vedere 2 termeni:
cultura ansamblul valorilor ce guverneaza conduita indivizilor in
societate si desemneaza sopurile spre care acestia trebuie sa tinda
organizarea sociala ansamblul de norme si institutii care
reglementeaza accesul la cultura si indica mijloacele autorizate pt
atingerea scopurilor
(kkkkkkk)starea de anomie se instaleaza atunci cand exista un decalaj prea
mare intre scopurile propuse si mijloacele legitime, accesibile pt anumite
categ sociale
(lllllll)aceste categ defavorizate recurg la mijloace ilegale, la criminalitate pt
satisfacerea scopurilor propuse de cultura ambianta
(mmmmmmm)se intalneste cu precadere in cazul infractiunilor patrimoniale
comise cu intentie
(nnnnnnn)se constata de asemenea existenta unei leg directe intre tendinta spre
delincventa la unii minori si anomia familiala, fiind desemnata starea de
confuzie sau absenta consensului cu privire la normele de conduita
(ooooooo)alte cercetari scot la iveala faptul ca delincventa din obisnuinta este
legata mai mult de slabirea normelor decat de conflictul de norme, in timp
ce delincventa ocazionala si cea a adolescentilor este favorizata mai mult de
conflicte de norme, decat de slabirea acestora

28) Contributia lui FREUD la Dezvoltarea Gandirii Criminologice

in ceea ce priveste explicatiile privind structura si functionarea aparatului psihic


in gandirea freudiana, acestea parcurg 2 faze:
(ppppppp)initial, Freud a considerat ca cele 3 instante ale vietii psihice sunt
inconstientul, preconstientul si constientul (acesta explicand si teoria
actelor ratate si etiologia nevrozelor, a viselor)
(qqqqqqq)ulterior, elementele structurate ale psihicului devin sinele, eul si
supraeul
explicatiile privind etiologia nevrozelor admit existenta a 3 factori a caror
actiune intervine la persoanele bolnave:
(rrrrrrr)predispozitiile ereditare
(sssssss)influenta unor evenimente din prima copilarie a caror influenta
este socotita hotaratoare in conceptia lui Freud (in aceasta perioada
instinctul sexual parcurge mai multe faze)
(ttttttt)renuntarea reala (diferite frustrari provocate individului de mediul
social si mai ales de cel moral)
referirile directe la fenomenul criminal nu abunda in opera freudiana, deoarece
el nu a fost preocupat in mod nemijlocit cu acest subiect
(uuuuuuu)Freud analizeaza unele tabuuri, dintre care unele cu relevanta
criminologica (uciderea, incestul), considerand ca transgresarea acestora
reprezinta satisfacerea unor dorinte refulate
(vvvvvvv)el proiecteaza complexul oedipian la scara umanitatii pacatul
originar consta in uciderea tatalui si posedarea mamei, crime ce au dat
omenirii o perpetua constiinta a vinovatiei
(wwwwwww)crima apare ca expresie a instinctului sexual gresit canalizat, a
complexului oedipian
(xxxxxxx)instinctul = o tendinta inerenta a organismului viu de a reproduce o
stare din trecut la care el a fost obligat sa renunte, sub influenta fortelor
exterioare perturbatoare
(yyyyyyy)erosul = categ instinctelor vietii care tind la complicarea si
mentinerea acesteia
(zzzzzzz)thanatos = categ instinctelor mortii avand functia de a readuce
organismul la starea anorganica

29) Teoria Criminalului Nevrotic

- apartine criminologilor Fr. Alexander si H. Staub, criminologia fiind clasif in


urm categ:
criminalitate imaginara care transpare in vise, fantezii sau acte ratate
criminalitate ocazionala specifica persoanelor si situatiilor in care Supraeul
suspenda instanta sa morala, in urma unei vatamari sau a unei amenintari iminente
pt Eu (santaj, amenintari, etc.)
criminalitate obisnuita categ ce cuprinde 3 tipuri de criminali:
(aaaaaaaa)criminalii organici a caror personalitate tine de pshiatria clasica
(bolnavii mintali ce prezinta alterari ale capacitatii de discernamant ori
lipsa acestuia)
(bbbbbbbb)criminalii normali sanatosi dpdv psihic, dar socialmente
anormali (fac parte de obicei dintr-o colectivitate criminala si se
comporta confrom moralei acesteia; nu prezinta conflict intre EU si
SUPRAEU)
(cccccccc)criminalii nevrotici actioneaza in functie de mobiluri
inconstiente (Eu-ul este invins de Sine, care scapa determinarii
Supraeului (se constata un sentiment de vinovatie, insotit de angoasa
pedepsei; criminalul nevrotic resimte pedeapsa ca pe o justificare
morala, ca o autorizare a recidivei)

30) Trasaturile Nucleului Personalitatii Criminale

(dddddddd)egocentrismul tendinta subiectului de a raporta totul la sine insusi


(eeeeeeee)labilitatea o lipsa de prevedere, o deficienta in timp, o instabilitate
(ffffffff)agresivitatea o paleta foarte larga de tendinte, mergand de la simpla
afirmare a eului, pana la ostilitate (ea se manifeste printr-un dinamism
combativ, care are ca functie invingerea si eliminarea obstacolelor si
dificultatilor care bareaza drumul actiunilor umane)
(gggggggg)indiferenta afectiva (sau insensibilitatea morala) reprezinta acea
trasatura negativa prin care individul este impiedicat de a incerca emotii si
inclinatii altruiste si simpatice (el este dominat de un egoism si raceala fata
de aproapele lui)

(hhhhhhhh)cele 4 componente nu trebuie analizate in mod individual


(iiiiiiii)reunirea tuturor componentelor, precum si legaturile dintre acestea, dau un
caracter particular personalitatii in ansamblul ei

31) Traseul Criminal Modelul Arborelui

(jjjjjjjj)printre modelele cu caracter general, cel mai cunoscut este cel elaborat de
sociologul american Albert Cohen
(kkkkkkkk)acesta utilizeaza termenul devian intr-un sens larg, ce include si
comportamentul criminal, punand accent pe factorii sociali asupra devianei
(llllllll)Cohen considera ca nici factorii sociali si nici cei legati de personalitatea
individului nu au o actiune directa, cauza-efect
(mmmmmmmm)acesta realizeaza o analiza a explicatiilor la nivel psihologic,
constatand ca mecanismele motivationale concepute de diversi autori au pus
accent fie pe actor, fie pe situatie, fie pe conjunctia dintre variabilele
actorului si cele ale situatiei
(nnnnnnnn)a neglija actorul in dauna situatiei ori invers reprezinta o eroare in
opinia lui Cohen
(oooooooo)Cohen concepe actul deviant ca pe o succesiune de etape, in interiorul
carora actorul are oricand posibilitatea de a alege directia intre 2 sau mai
multe directii posibile
(pppppppp)ceea ce va fi alegerea sa va depinde de actor si de situatie la acel
moment precis cu timpul, actorul, situatia sau aman2 pot sa fi cunoscut
schimbari
(qqqqqqqq)transpunand aceste idei in mod sintetic, intr-o schema grafica, rezulta
un traseu principal, cel spre devianta, din care se desprind ca ramurile unui
arbore, celelalte trasee, non-deviante, spre care la orice moment, din
considerente diverse, individul poate sa schimbe directia
(rrrrrrrr)respectiva reprezentare grafica poarta denumirea in doctrina de arbore

32) Teoria Strategica

(ssssssss)autorul acestei teorii, Maurice Cusson, in explicatiile sale din -


biografiile criminale, din care autorul retine discursul delincventilor
despre propriile decizii si din gandirea unor sociologi, care, in opinia
autorului, utilizeaza un discurs fara corespondenta in criminologie
(tttttttt)pe baza acestor surse autorul efectueaza o analiza strategica a
delincventei, concepand delictul ca pe un comportament orientat spre
rezultate, avand rationalitatea sa proprie, tinand cont de oportunitatile care
se ofera actorului si de conduita adversarilor sai
(uuuuuuuu)comportamentul = o secventa (succesiune) de acte observabile in
mod direct si interpretabile in functie de aceasta observatie
(vvvvvvvv)actiunea strategica este interesata de ceea ce fac oamenii mai
degraba decat de ceea ce sunt (actiunea umana conteaza mai mult decat
personalitatea)
(wwwwwwww)strategiile sunt actiuni ale omului asupra mediului sau si mai
ales asupra celuilalt, de a-l influenta, a-l domina, a-l constrange, a-l suprima
pe celalalt
(xxxxxxxx)Cusson face distinctie intre rezultatul (in sensul de consecinta a
actului) si scopul rezultatul pe care actorul stabileste sa-l atinga si care
este vizat anterior actului
(yyyyyyyy)in ceea ce priveste rationalitatea, analiza strategica prezuma
capacitatea delincventului de a lua, pana la un punct, decizii rationale,
acesta putand opta pt solutia cea mai eficace, tinand cont de ce-l intereseaza
si de constrangerile ce i se impun
(zzzzzzzz)in privinta conflictelor, analiza strategica, il considera pe delincvent
un actor care decide, tinand cont de actiunea adversarilor sai
(aaaaaaaaa)analiza strategica refuza orice asadar orice explicatie de tip cauzal
si afirma a nu fi interesata de trecutul si personalitatea infractorului, ci doar
de actul criminal in sine
(bbbbbbbbb)acest act se desfasoara in secvente ordonate, pe parcursul carora
delincventul isi pastreaza luciditatea si se livreaza unor calcule, care-i
permit sa opereze o alegere rationala din punctul lui de vedere
33) Stadiul actual al cunostiintelor criminologice
(ccccccccc)in ultimii douazeci de ani nicio teorie etiologica nu a mai reusit sa
se impuna in doctrina
(ddddddddd)puterea in criminologie a fost preluata in ultimele doua decenii
de teoreticienii teoriei dinamice;
(eeeeeeeee) a avut loc o reintoarcere in forta a ideilor utilitariste;
(fffffffff)liberul- arbitru reapare in discursul criminologiei si al filosofiei
penale;
(ggggggggg)represiunea penala si-a reintrat in drepturile firesti,
justificarea pedepsei nemaifiind pusa sub semnul intrebarii;
(hhhhhhhhh)este promovata criminologia actului;
(iiiiiiiii)terminologia utilizata permite a se identifica:
1. obiectivul: a cunoaste aspectele legate de criminalitate existente in
societatea actuala, pt a furniza explicatiile utile pt ameliorarea
anumitor orientari in lupta anticriminala;
2. obiectul: actul situate in actual.
- in conceptia d-nei Negrier- Dumont: comportamentul criminal este o
consecinta a alegerii pe care delincventul o face, o manifestare a liberului-
arbitru cu care acesta este inzestrat;
- metoda empirica este sacrificata in favoarea rationamentelor filosofice;
- Paul Valery: 1. notiunea de libertate are mai multa valoare decat sens.
2. pe teren metafizico-literar nimic nu poate fi afirmat cu
certitudine, nimic nu poate fi demonstrat;
- M. Cusson - oamenii care comit crime pot fi impartiti in 3 categorii:

(jjjjjjjjj)Iresponsabilii persoane care, afectate de o tulburare


psihica, ar avea discernamantul abolit si nu raspund penal
pentru ca liberul-arbitru nu functioneaza in acest caz;
(kkkkkkkkk)Indivizii in intregime raspunzatori cei care
actioneaza deliberat si care pastreaza controlul total asupra
propriilor acte;
(lllllllll)delincventii partial raspunzatori indivizii care nu
actioneaza in totala cunostiinta de cauza ori nu au controlul
total al actelor lor;
- exista cel putin doua lucruri care nu pot fi obtinute printr-o activitate delictuoasa:
securitatea si afectiunea
- ca si comportamentul uman, comportamentul criminal este de o mare diversitate
si complexitate. De aceea, si cu privire la comportamentul criminal, o teorie
superior generala este imposibila din punct de vedere logic
nu exista o conduita criminala in abstract, exista diverse conduite criminale
concrete
- diversitatea comportamentelor criminale face ca nicio explicatie sa nu fie
universal valabila;
- solutia de principiu consta in utilizarea teoriilor criminologice ca un fel de
instrumente de interpretare a realitatii criminale;
- teoriile etiologice si cele dinamice nu au nimic antagonic, ele se refera la doua
faze distincte ale fenomenului criminal; sunt doua viziuni care se completeaza
reciproc;
- diferitele teorii trebuie sa concure la explicarea fenomenului criminal, nu sa se
nege reciproc;
- valoarea unei teorii nu este asigurata prin desfiintarea alteia;
Conjugarea eforturilor explicative pare singura varianta viabila in stadiul
actual al criminologiei

34) Ideea de Liber Arbitru in Teoriile Criminologice Studiate

(mmmmmmmmm)Cezare Beccaria sustine ideea de liber arbitru, considerand


necesitatea existentei unor pedepse proportionale cu delictul
(nnnnnnnnn)Contributia fundamentala a lui C. Lombroso la dezvoltarea
gandirii criminologice a constat in negarea ideii de liber arbitru si implicit
pe cea de raspundere morala, , considerand ca fenomenul criminal este
determinat de o anormalitate biologica bazata pe atavism organic si psihic
si pe o patologie epileptica
(ooooooooo)Enrico Ferri neaga si el ideea de liber arbitru, pe care o considera
o pura iluzie. El critica atat conceptia claisca a liberului arbitru absolut,
cat si teoriile neo-clasice prin care se sustinea existenta unui liber arbitru
limitat relativ. Pentru combaterea ideii de liber arbitru, Ferri recurge la o
demonstratie in cel mai pur stil pozitivist, apeland la argumente
psihofiziologice, la rezultatele unor cercetari din domeniul biologiei, al
antropologiei si al psihiatriei. Toate argumentele utilizate converg spre
constatarea ca omul actioneaza cum simte si nu cum gandeste (eu vreau
constata o situatie, dar nu o creeaza). Negand ideea de liber arbitru, se
neaga implicit si raspunderea morala, fiind inlocuita de acesta cu cea
sociala.
(ppppppppp)in conceptia d-nei Negrier- Dumont - comportamentul criminal
este o consecinta a alegerii pe care delincventul o face, o manifestare a
liberului-arbitru cu care acesta este inzestrat
(qqqqqqqqq)si in studiul realizat de Maurice Cusson, autorul teoriei strategice,
apare ideea de liber arbitru, acesta sintetizand principiul rationalizarii
limitate delincventul poate opta pt solutia cea mai eficace, tinand cont de
ce-l intereseaza si de contrangerile care i se impun. Cusson afirma cu
privire la liberul arbitru, ca in general, existenta acestuia nu poate fi
ignorata
35) Aratati diferentele intre criminologia etiologica si cea dinamica

etiologia criminala = o modalitate specifica de cunoastere in cadrul cercetarii


criminologice, prin care se vizeaza aflarea cauzelor, a conditiilor ori a factorilor ce
determina sau favorizeaza fenomenul criminal
criminologia dinamica = acea subramura a criminologueu teoretice, care se
ocupa cu studierea fenomenului criminal, dpdv al mecanismelor si al procedelor
care insotesc trecerea la act
criminologia etiologica presupune trecerea in revista a contributiilor aduse
dezvoltarii gandirii criminologice pt fiecare etapa in parte
teoreticienii criminologiei dinamice neaga valoarea stiintifica si utilitatea
explicatiilor de tip cauzal, concentrandu-si atentia asupra actului criminal in sine,
incercand sa faca abstractie de istoria infractorului, de factorii endogeni sau
exogeni ce ar fi putut actiona asupra acestuia anterior comiterii faptei
teoriile etiologice si cele dinamice nu au nimic antagonic, ele se refera la 2 faze
distincte ale fenomenului criminal. Primele se refera, in special la ce se intampla
cu o persoana pana la momentul trecerii la act (cauzele ce-l determina sa adopte
conduita criminala), iar celelelte se refera la ce se intampla cu criminalul in
momentul faptei, descriu trecerea la act in sine. Sunt, de fapt, 2 viziuni care se
completeaza reciproc. Pastrandu-si fiecare identitatea, diferitele teorii trebuie sa
concureze la explicarea fenomenului criminal, nu sa se nege reciproc.