Sunteți pe pagina 1din 17

Câmpul electric în vid

1. Legea lui Coulomb. Intensitatea câmpului electric. Principiul superpozi iei

Se nume te sarcin electric punctiform corpul înc rcat, forma i dimensiunile c ruia pot fi neglijate în problema considerat .

Legea lui Coulomb:

For a de interac iune electrostatic dintre dou sarcini electrice punctiforme fixe este direct propor
For a de interac iune electrostatic dintre dou sarcini electrice punctiforme fixe este direct
propor ional cu m rimea fiec reia din ele, invers propor ional cu p tratul distan ei dintre
ele i orientat
Legea lui Coulomb poate fi scris sub form scalar

i vectorial

F

12

k

q q

k

1

2

r

12

r

2

F

qq

1

2

r

2

r

,

F

21

F

12

(1.1)

(1.2)

Fig. 1
Fig. 1

Aici

sarcinii

une te sarcina

F

12

este for a care ac ioneaz asupra sarcinii

– for a cu care sarcina

q ,

q din partea

1

q , iar

2

F

21

q .

este vectorul de pozi ie ce

(fig.1). Unitatea de sarcin electric în SI este coulombul (C).

q ac ioneaz asupra sarcinii

1

r

12

2

q

2

cu sarcina

q ac ioneaz asupra sarcinii 1 r 12 2 q 2 cu sarcina 1 r Coeficientul

1

r

Coeficientul de propor ionalitate

9 10

9 N

m

2

C

2

, iar

0

8,85 10

12

1 k în SI, dup cum a fost stabilit experimental, este egal cu 4 0
1
k
în SI, dup cum a fost stabilit experimental, este egal cu
4
0
F m
(Farad pe metru). Constanta
este numit constant electric .
0

Caracteristica cantitativ a ac iunii câmpului electric asupra sarcinilor electrice i a corpurilor

este m rimea vectorial , numit intensitate a câmpului electric.

Intensitatea câmpului electrostatic într-un punct dat al câmpului este egal cu for a ce ac
Intensitatea câmpului electrostatic
într-un punct dat al câmpului este egal cu for a ce
ac ioneaz asupra unei sarcini unitare pozitive situate în punctul considerat.

Din legea lui Coulomb

(

F

k

q q

0

r

2

)

rezult , c vectorul intensit ii câmpului electric este:

iar modulul vectorului E :

r

r

F

1

qr rr

2

E

q

0

4

0

E

1

q

4

0

r

2

,

(1.3)

(1.4)

1 qr rr 2 E q 0 4 0 E 1 q 4 0 r 2
1 qr rr 2 E q 0 4 0 E 1 q 4 0 r 2

Din formula (1.4) se observ , c unitatea de intensitate a câmpului electric în SI este : N C=V m.

1

Direc ia i sensul vectorului E coincide cu direc ia i sensul vectorului

F .

Linie de câmp se nume te linia trasat în câmpul electric astfel, încât direc ia
Linie de câmp se nume te linia trasat în câmpul electric astfel, încât direc ia tangentei la ea
în orice punct s coincid cu direc ia vectorului intensit ii câmpului.

În calitate de sens pozitiv al liniei de câmp se ia sensul

vectorului E . Liniile de câmp sunt mai apropiate una de alta în locurile unde câmpul este mai puternic i mai îndep rtate în locurile unde câmpul este mai slab. De aceea dup densitatea liniilor de câmp se poate judeca despre m rimea intensit ii câmpului electric. (fig. 2).

Liniile câmpului electric încep în sarcinile pozitive i se termin în cele negative. În figura 3 sunt reprezentate liniile de câmp ale unei sarcini punctiforme pozitive i, respectiv, negative, iar în figura 4 sunt reprezentate liniile de câmp ale unui sistem din dou sarcini punctiforme egale ca m rime i de semn diferit.

Fig. 2
Fig. 2

Dac câmpul este omogen (vectorul E în orice punct este acela i ca modul i direc ie), atunci liniile de câmp reprezint ni te linii paralele.

Vom cerceta câmpul electrostatic al unui sistem arbitrar de sarcini punctiforme fixe

qqq

123

,

,

q

n

situate în vid. Experimental a fost demonstrat c for a rezultant F , ce ac ioneaz asupra sarcinii de prob q în orice punct al câmpului este egal cu suma geometric a for elor aplicate asupra sarcinii din

partea fiec rei sarcini

q

i

iar

E

Din (1.3) rezult c F qE i

F

i

i intensitatea câmpului unei sarcini

qE

i

F

n

i 1

F

i

.

(1.5)

, unde E este intensitatea câmpului sistemului de sarcini,

q . Substituind aceste expresii în (1.5), ob inem:

i

E

n

i 1

E

i

(1.6)

Ecua ia (1.6) exprim principiul superpozi iei câmpurilor electrice:

Intensitatea câmpului electric a unui sistem de sarcini punctiforme este egal cu suma vecto- rial
Intensitatea câmpului electric a unui sistem de sarcini punctiforme este egal cu suma vecto-
rial a intensit ilor câmpurilor electrice create de fiecare sarcin aparte.
Fig. 3
Fig.4

2

2. Teorema lui Gauss

Se nume te flux elementar al intensit ii câmpului electric printr-o suprafa elementar rimea

(2.1)

d E dS E dS

E

cos E

n

dS

,

unde E – vectorul intensit ii câmpului electric; dS dS n – vectorul dS este
unde E – vectorul intensit ii câmpului electric; dS dS n – vectorul dS este
perpendicular pe suprafa a elementar dS , adic este orientat în direc ia i
sensul vectorului unitar al normalei n la suprafa a dS , – unghiul dintre
vectorii E i n ;
E
E cos
– proiec ia vectorului E pe direc ia normalei n
n
(figura 5).
Fluxul intensit ii câmpului electric printr-o suprafa închis arbitrar
dS
E dS
E dS
.
(2.2)
E
n
S
S
Fig. 5
Întrucât valoarea vectorului E
este propor ional cu densitatea liniilor
de câmp, adic cu num rul de linii ce str bat o unitate de arie a suprafe ei plane
situate perpendicular pe liniile de câmp, fluxul intensit ii câmpului electric
S
E
poate fi interpretat ca num rul liniilor de câmp ce intersecteaz suprafa a
considerat S.
Pentru a calcula intensitatea câmpului electric creat de un sistem de
sarcini se utilizeaz principiul superpozi iei. Îns , principiul superpozi iei
deseori duce la calcule matematice complicate. Aceste calcule, în cazul
sistemelor de sarcini simetrice, pot fi simplificate considerabil aplicând teorema
lui Gauss.
Fig.6
Pentru a ob ine aceast teorem vom calcula fluxul vectorului E
al

intensit ii câmpului electric creat de o sarcin punctiform printr-o suprafa închis . Fie c sarcina q se afl în centrul unei suprafe e sferice S de raz r (figura 6). În conformitate cu formula (1.3) intensitatea câmpului electric al sarcinii punctiforme în punctele de pe suprafa a S se determin cu expresia

E

1

q

r

4

0

r

2

r

,

Fluxul vectorului E printr-un element dS al suprafe ei este

d

E

E dS

E dS

cos

1 q

4

2

0 r

dS

cos

În cazul considerat, în orice punct de pe suprafa a sferic vectorul

dup normala la suprafa . De aceea 0 i cos 1, iar fluxul elementar

E are acea i valoare i este orientat

d

E

1 q

4

2

0 r

dS

Integr m aceast expresie inând seama c pe suprafa a sferic m rimea

E

1

q

4

2

0 r

const

:

E

1

q

2

dS

S

4

0

r

1

q

4

0

r

2

S .

3

Fig.7
Fig.7

unde

fluxul vectorului E sferic se ob ine

S

4 r

2 este aria suprafe ei sferice. De aceea pentru

al unei sarcini punctiforme printr-o suprafa

E

q

0

Acest rezultat este valabil nu numai pentru o suprafa sferic ci, i pentru orice suprafa închis . demonstr m aceast afirma ie. Select m un element dS al unei suprafe e arbitrare închise cu normala exterioar n . Fluxul

elementar al vectorului E prin elementul dS:

d

E

E dS

E dS cos

EdS

unde dS este proiec ia elementului dS pe planul perpendicular vectorului de pozi ie r (figura 7).

Utilizând rela ia pentru intensitatea câmpului electric al sarcinii punctiforme ob inem:

d

E

q

dS

4

2

0 r

rimea

dS

2 reprezint unghiul solid d sub care se vede elementul dS i, prin urmare, dS

r

din

punctul, în care se afl sarcina q (figura 7). Se nume te unghi solid por iunea de spa iu m rginit de o suprafa conic închis . Unitatea de m sur este 1 sr (sterradian). Unghiul solid ce corespunde unei suprafe e sferice este egal cu 4 sr . Dac elementul dS este orientat spre sarcina q cu partea

S Fig. 8 S dS 3 Fig. 9
S
Fig. 8
S
dS
3
Fig. 9

interioar atunci unghiul solid se consider pozitiv i negativ în caz contrar. Prin urmare

d

E

q

4

0

d

.

Integrând expresia de mai sus dup unghiul

sub care se vede

suprafa a S ob inem fluxul vectorului E prin toat suprafa a S:

E

q

4

0

Dac suprafa a este închis (figura 8) , atunci deosebim dou cazuri.

1.

Sarcina q se afl în interiorul suprafe ei închise S. În acest caz 4 i prin urmare

E

q

4

q

4

0

0

.

Acest rezultat nu depinde de num rul de intersec ii cu suprafa a S ale semidreptei ce are originea în sarcina q. Într-adev r, presupunem c num rul de intersec ii este impar (spre exemplu: 3 intersec ii) (figura 9). Valoarile absolute ale unghiurilor

solide sub care se v d elementele

egale, adic

dS ale suprafe ei S sunt

dS , dS

1

2

i

3

dd 123
dd
123

cauz

d

. Îns elementele

dd

3

d

2

, iar

4

dS

2 i

sunt orientate în raport cu sarcina q cu p ile interioar i, respectiv,

exterioar . Din aceast

unghiul solid total sub

care se v d aceste trei elemente este egal cu

S Fig. 10
S
Fig. 10

dd

ddd

1231

dS .

1

mâne numai unghiul d sub care se vede elementul

2. Sarcina q se afl în exteriorul suprafe ei închise S. În acest caz, semidreapta cu originea în sarcina q intersecteaz suprafa a închis de un num r par de ori, sau n-o intersecteaz deloc (figura 10). Prin

urmare, unghiul solid 0 i

0

E

.

Dac în interiorul suprafe ei închise S se afl N sarcini punctiforme, atunci conform principiului superpozi iei, pentru fluxul intensit ii câmpului electric creat de un sistem de sarcini se ob ine urm toarea rela ie fundamental :

N

E

E

i

i

1

1

0

N

i

q

i

1

,

sau

E

S

E dS

1

0

N

i

q

i

1

.

(2.3)

care se nume te teorema electrostatic a lui Gauss. S formul m acest teorem :

Fluxul vectorului intensit ii câmpului electric prin orice suprafa închis este egal cu suma algebric
Fluxul vectorului intensit ii câmpului electric prin orice suprafa închis este egal cu suma
algebric a tuturor sarcinilor aflate în interiorul acestei suprafe e împ it la constanta
electric .

Suprafa a închis prin care se calculeaz fluxul vectorului intensit ii

E

se nume te suprafa

Gauss.

Rela ia (2.3) exprim teorema lui Gauss sub form integral pentru o distribu ie discret a sarcinii în spa iu. Iar pentru o distribu ie continu a sarcinii în spa iu cu densitatea (volumic ) de sarcin q V teorema lui Gauss ia forma:

) de sarcin q V teorema lui Gauss ia forma: unde q V dV S E

unde

q

V

dV

S

E

dS

1

0

V

dV ,

(2.4)

. Îns , deseori, este mai comod s utiliz m forma diferen ial a acestei teoreme în

problemele aplicative. Pentru a ob ine teorema lui Gauss sub form diferen ial este necesar s definim no iunea de divergen :

Se nume te divergen a vectorului într-un punct oarecare M al câmpului limita raportului dintre
Se nume te divergen a vectorului
într-un punct oarecare M al câmpului limita raportului
dintre fluxul vectorului printr-o suprafa infinit mic închis S, în interiorul c reia se afl
punctul M i volumul infinit mic V al câmpului m rginit de suprafa a S, atunci când .

Divergen a vectorului A

div A

lim

V

0

S

AdS

A

lim

V

V

0

V

.

în coordonate carteziene se exprim în felul urm tor:

5

(2.5)

div A

A

A

x

A

y

A

z

xyz

,

(2.6)

unde

i

jk este operatorul Hamilton (sau operatorul nabla);

xyz

AAA

xyz

,

,

– componentele

vectorului A

în sistemul de coordonate cartezian. Observ m c dac operatorul se aplic unei m rimi

scalare atunci acest operator se nume te gradient, iar dac se aplic unei m rimi vectoriale, atunci este

numit divergen . Iar produsul vectorial dintre i o m rime vectorial se nume te rotor.

exprim m sarcin q inclus în interiorul suprafe ei închise S de volum V prin valoarea medie a

densit ii de sarcin : q

împ ind ambele p i ale acestei egalit i la V ob inem:

ind ambele p i ale acestei egalit i la V ob inem: V . Substituind acest

V . Substituind acest expresie în teorema lui Gauss sub form integral i

1 E dS V S 0
1
E dS
V
S
0

.

(2.7)

La mic orarea volumului V al câmpului, m rginit de suprafa a S, pân la un punct, adic c nd V 0 ,

a S, pân la un punct, adic c nd V 0 , valoarea medie tinde la

valoarea medie tinde la valoarea m rimii în punctul considerat al câmpului. Iar limita expresiei

1

V

S

E dS

, atunci când V 0 reprezint divergen a vectorului E în punctul dat al câmpului:

div E

lim

V

0

1

V

S

E dS

.

Deci, trecând la limit în egalitatea (2.7) vom avea:

div E

0

.

(2.8)

Rela ia (2.8) exprim teorema lui Gauss sub form diferen ial .

are sensul fluxului vectorului intensit ii câmpului electric ce provine

din unitatea de volum a corpului înc rcat. Cu alte cuvinte, divergen a caracterizeaz puterea sursei

Divergen a vectorului E

vectorului E .

3. Aplicarea teoremei lui Gauss la calculul câmpului electric

1. Câmpul electric al unui plan infinit înc rcat uniform cu sarcin de densitatea .

Densitatea superficial a sarcinii suprafa dq dS .

superficial a sarcinii suprafa d q d S . este m rimea egal cu sarcina care

este m rimea egal cu sarcina care se con ine pe o unitate de

Fie c avem un plan infinit înc rcat uniform cu sarcin pozitiv , densitatea superficial a c reia este

. Pentru a calcula intensitatea câmpului electric E creat de acest plan vom considera drept suprafa Gauss o suprafa cilindric cu generatoarea perpendicular planului i bazele paralele lui (figura 11). Not m prin S aria suprafe ei unei baze a suprafe ei cilindrice. În orice punct de pe suprafa a lateral a

cilindrului Gauss vectorii E i n (vectorul unitar al normalei la suprafa ) sunt reciproc perpendiculari,

i n . Prin urmare, fluxul vectorului

adic 2 i cos 0, unde – unghiul dintre vectorii E

2 i cos 0 , unde – unghiul dintre vectorii E intensit ii câmpului electric prin

intensit ii câmpului electric prin suprafa a lateral (S. lat.) a cilindrului Gauss este egal cu zero:

6

S . lat

E

.

S . lat

.

EdS cos

0

.

Atunci fluxul vectorului intensit ii câmpului electric prin toat suprafa a cilindric Gauss este

 

egal

cu

fluxul

vectorului

E

doar prin bazele

cilindrului:

E 2 S

E

cos

În orice punct de pe bazele cilindrului Gauss

 

vectorii

E

i

n

sunt orienta i la fel

( 0

i

cos 1). Din ultima rela ie rezult , c fluxul

vectorului E prin toat suprafa a cilindric închis :

(3.1)

Pe de alt parte, în conformitate cu teorema lui

printr-o

Gauss, pentru fluxul vectorului E suprafa închis avem :

E S

E

2

.

vectorului E suprafa închis avem : E S E 2 . Fig. 11 unde N i

Fig. 11

unde

N

i 1

q

i

S

.

E

Egalând rela iile (3.1) i (3.2) ob inem:

De unde rezult :

1

N

i

q

1

S

 

0

i 1

0

E

S

2

S

.

 

0

 

E

.

2

0

,

(3.2)

(3.3)

Rela ia (3.3) reprezint intensitatea câmpului electric creat de un plan infinit. Din rezultatul ob inut se observ c intensitatea câmpului unui plan infinit înc rcat uniform nu depinde de distan a pân la acesta i are una i acea i valoare în orice punct al spa iului. Îns , planul infinit este o idealizare. Planul poate fi considerat infinit, dac distan a pân la el este neglijabil în compara ie cu dimensiunile sale. Numai în acest caz formula (3.3) este valabil . La distan e mari formula (3.3) nu mai este corect , iar la distan e mult mai mari decât dimensiunile planului înc rcat, acesta se comport ca o sarcin punctiform i intensitatea câmpului descre te invers propor ional cu distan a pân la el.

2. Câmpul electric a dou plane paralele infinite înc rcate uniform cu sarcini de semne contrare

Conform principiului superpozi iei câmpurilor, intensitatea câmpului rezultant

EEE

1

2

.

În orice punct din spa iul dintre planele paralele, vectorii

E

1 i

E 2

ai intensit ilor câmpurilor

E ),

electrice create de primul i al doilea plan sunt orienta i în acela i sens i sunt egali ca modul (

E

1

2

7

deoarece densit ile superficiale ale sarcinilor de pe ambele plane sunt egale ca m rime, adic

(figura 12). Prin urmare, intensitatea câmpului rezultant

1

2

EEE

1

2

2

0

2

00

.

(3.4)

În spa iul exterior planelor, sensurile intensit ilor câmpurilor sunt opuse i câmpul rezultant este nul:

EEE

1

2

2

0

2

0

0

.

+
+
= 0
= 0
–
i câmpul rezultant este nul: EEE 1 2 2 0 2 0 0 . + =
= 0
= 0
rezultant este nul: EEE 1 2 2 0 2 0 0 . + = 0 –
rezultant este nul: EEE 1 2 2 0 2 0 0 . + = 0 –
rezultant este nul: EEE 1 2 2 0 2 0 0 . + = 0 –
rezultant este nul: EEE 1 2 2 0 2 0 0 . + = 0 –
Fig. 12
Fig. 12

3. Câmpul electric al unei sfere înc rcate uniform pe suprafa .

Fie c avem o suprafa sferic de raz R înc rcat uniform cu sarcina q
Fie c avem o suprafa sferic de raz R înc rcat uniform cu sarcina q (sau cu sarcin de
densitate superficial ). S determin m intensitatea câmpului electric creat de aceast suprafa sferic
într-un punct situat la distan a r de centrul sferei. Deosebim dou cazuri:
a)
Vom considera drept suprafa
închis Gauss o suprafa sferic de
raz r concentric cu sfera încarcat
(figura 13, ). În interiorul suprafe ei
Gauss sarcin electric nu exist :
S
r
S
i
q
0
. Atunci, conform teoremei
r
i
lui
Gauss:
E dS 0
.
Din
E
S
aceast rela ie rezult c i intensitatea
câmpului electric este egal cu zero
E 0.
(
)
(b)
Prin urmare, în interiorul sferei
Fig. 13
înc rcate, câmpul electrostatic nu
trunde. Acest rezultat este utilizat pentru protec ia electrostatic a aparatelor de m sur .
b)

La fel vom considera drept suprafa Gauss o suprafa sferic de raz r concentric cu sfera

b ).
b
).

încarcat , îns r R (figura 13,

Fluxul elementar al vectorului intensit ii câmpului electrostatic printr-o suprafa infinit mic dS este:

d E dS E dS cos

. Datorit simetriei sferice, în orice punct de pe suprafa a Gauss vectorii E i

Atunci fluxul prin toat

depinde

E

n

sunt la fel orienta i, adic 0

E

E dS

i

cos 1. R mâne c

d

E

E dS

.

suprafa a Gauss va fi:

. Gra ie aceleia i simetrii sferice, modulul vectorului E

S

numai de distan a

valoare ( E const ) . Din ultima rela ie rezult :

r. Prin urmare, modulul vectorului E

în orice punct al suprafe ei Gauss are acea i

E

S

E dS E

S

dS E S E

4

r

2

.

(3.5)

Egalând (3.5) cu (2.3) ob inem:

8

sau

Er

4

2

1

N

i

q

i 1

q

0

0

E

q

4

0

r

2

.

,

(3.6)

Rela ia (3.6) reprezint intensitatea câmpului electric creat de o suprafa sferic înc rcat într- un punct aflat la distan a r ( r R ) de la centrul ei. Din (3.6) vedem, intensitatea câmpului creat de o suprafa sferic nu depinde de raza acestei suprafe e i are acea i valoare ca i în cazul unei sarcini punctiforme. Deci, suprafa a sferic înc rcat se comport la fel ca o sarcin punctiform care s-ar afla în centrul suprafe ei sferice. Rezultatele ob inute pot fi reunite într-o singur expresie:

Exprimând

q

prin

(

q

E

4 R

0,

q

4

r

0

2

,

2

), ob inem

de sfera înc rcat uniform pe suprafa :

E

R

2

0

r

2

,

r

R

,

r

R

.

înc o rela ie pentru intensitatea câmpului creat

r R .

(3.7)

4. Câmpul electric al unei sfere înc rcate uniform dup volum.

Consider m o sfer de raz R , în vid, înc rcat cu sarcina q distribuit uniform în volumul ei cu

. S determin m intensitatea câmpului electric creat de aceast

3

q

densitatea de volum

q

V

4

R

3

sfer într-un punct situat la distan a r de centrul ei. S alegem astfel de suprafa închis Gauss, încât în

i n s fie la fel orienta i, adic 0 i cos 1. Ca i în exemplul

precedent, acestei condi ii satisface o suprafa sferic de raz r concentric cu sfera încarcat de raz

R.

orice punct al ei vectorii E

În conformitate cu teorema lui Gauss, pentru fluxul vectorului E printr-o suprafa închis avem:

S

EdS

E

4

r

2

q incl

0

unde q incl este sarcina inclus în suprafa a sferic închis Gauss de arie

S

4 r

2

.

a)

Dac , atunci

coincide cu formula (3.6) din exemplul precedent:

q

incl

q i formula intensit ii câmpului unei sfere înc rcate dup volum va

E

q

4

0

r

2

.

În particular, pe suprafa a sferei, adic atunci când r R intensitatea câmpului elctrostatic va fi:

E

q

4 R

0

2

.

Sau, exprimând în (3.8) sarcina q prin densitatea de sarcin (

E

R

3

9

0

.

4

q R

3

(3.8)

3 ) ob inem înc o rela ie:

(3.9)

b) Dac , atunci în interiorul suprafe ei Gauss de raz r este

3 , adic numai o parte din sarcina

4

r

3

inclus sarcina

q

incl

total q (figura 14 ). Aplicând teorema lui Gauss se ob ine:

S

EdS

E

4

r

2

q incl

1

4

0

0

r

3

3

inând seama de valoarea densit ii de sarcin (

avea:

2

4

r

3

3

q

qr

3

 

.

3

4

0

R

3

0

R

3

q

3

r

, unde r R .

4

0

R

E

r

4

Din ultima rela ie rezult c

E

.

3 q

4

R

3

) vom

(3.10)

r Fig. 14
r
Fig. 14

Rela ia (3.10) reprezint intensitatea câmpului electric creat de o sfer (bil ) înc rcat cu sarcina q distribuit uniform în volumul ei într-un punct aflat în interior, la distan a r de centrul sferei.

ob inem înc o rela ie

4

q R

3

3

)

Exprimând în (3.10) sarcina q prin densitatea de sarcin

(

pentru intensitatea câmpului electric din interiorul unei sfere înc rcate uniform dup volum:

E

r

3

0

,

( r R ).

(3.11)

Câmpul electric, atât din interiorul, cât i din exteriorul unei sfere înc rcate uniform dup volum este descris de urm torul sistem:

q , 2 4 r 0 E q 3 R 4 0
q
,
2
4
r
0
E
q
3
R
4
0

r

,

r

R .

rR

,

5. Câmpul unui fir rectiliniu infinit i a unui cilindru infinit înc rcate uniform.

Fie c avem o suprafa cilindric de raz R înc rcat uniform cu sarcin pozitiv cu densitatea liniar a sarcinii . Densitatea liniar a sarcinii este m rimea egal cu cantitatea de sarcin care se con ine pe o unitate de lungime . Vom considera suprafa a cilindric înc rcat infinit de lung , adic cu raza R mult mai mic decât generatoarea sa L ( ). Din considerente de simetrie putem spune c liniile de câmp ale cilindrului (sau firului) rectiliniu infinit înc rcat uniform sunt orientate radial, adic reprezint ni te linii drepte. Ele sunt orintate spre fir, dac sarcina este negativ i de la fir, dac sarcina este pozitiv . (figura 15). S alegem în calitate de suprafa închis Gauss o suprafa cilindric de raz r i lungime l, coaxial cu cilindrul (firul) înc rcat (figura 15). Vom deosebi dou cazuri:

a)

În acest caz, în interiorul suprafe ei cilindrice Gauss nu exist sarcin electric (

i

cu teorema lui Gauss putem scrie:

E

S

E dS

1

0

N

i

q

i

1

0

. Deunde rezult c

10

q

i

0

). În acord

E 0 .

Deci,

în

interiorul unei suprafe e cilindrice infinit lungi câmpul electric nu p trunde. Rezultatul acesta este utilizat pentru protec ia electrostatic a cablurilor electrice. b) În orice punct de pe bazele cilindrului Gauss

i n sunt orienta i reciproc perpendicular

vectorii E

sau, altfel spus, bazele cilindrului Gauss nu sunt intersectate de c tre liniile de câmp. Deci, unghiul

i n este 2 i cos 0.

dintre vectorii E

Atunci, fluxul intensit ii câmpului electric prin bazele cilindrului Gauss este egal cu zero. Prin urmare, fluxul

cilindrului Gauss este egal cu zero. Prin urmare, fluxul vectorului E reduce la fluxul prin suprafa

vectorului E

reduce la fluxul prin suprafa a lateral :

În conformitate cu simetria problemei, în oricare punct de pe aceast suprafa lateral a cilindrului

prin toat suprafa a cilindric Gauss se

E

S .lat . E

.

Gauss vectorii E i n sunt la fel orienta i, adic 0

E i n sunt la fel orienta i, adic 0 Fig. 15 i cos 1 ,

Fig. 15

i cos 1, iar modulul vectorului E mâne constant ( E const ). Atunci fluxul prin suprafa a lateral este

E

S

EdS cos

EdS E

SS

dS ES E

2

r l

,

S 2 rl

fiind aria suprafe ei laterale a

cilindrului Gauss. Comparând egalitatea ob inut cu rela ia ce exprim teorema lui Gauss sub form integral vom avea:

E

2

rl

q

0

unde q este sarcina electric inclus în interiorul suprafe ei cilindrice Gauss. Dac densitatea liniar a sarcinii este const atunci q l . Substituind aceast expresie în formula precedent , ob inem

E

2

0 r

.

(3.12)

Rela ia (3.12) reprezint intensitatea câmpului electric creat de un cilindru infinit lung într-un punct situat la distan a r de axa cilindrului, dac r R . Din rela ia (3.12) se vede c intensitatea câmpului electric creat de un cilindru infinit lung nu depinde de raza acestui cilindru R. Prin urmare, rela ia (3.12) este valabil i pentru un cilindru de o raz infinit mic , adic pentru un fir înc rcat. Generalizând cele dou cazuri de mai sus putem scrie:

E

0,

2

0

r

,

r

r

R

,

R

.

exprim m intensitatea câmpului creat de cilindrul infinit (gol) prin densitatea superficial de

Rl se ob ine 2 R . Substituind aceast expresie în

sarcin . Din egalitatea formula (3.12) vom avea:

q l

2

E

R

0 r

.

(3.13)

11

Analogic se pot ob ine rela iile pentru intensitatea câmpului electric a unui cilindru infinit plin de raz R înc rcat uniform dup volum:

r , rR , 2 0 E 2 R , r R . 2 0
r
,
rR
,
2
0
E
2
R
,
r
R
.
2
0 r
unde este densitatea sarcinii.
4. Lucrul for elor câmpului electrostatic la deplasarea sarcinii electrice.
Circula ia vectorului intensitate a câmpului electrostatic.
Condi ia de poten ialitate a câmpului electrostatic în form integr i
diferen ial .
Dac în câmpul electrostatic al sarcinii puncti-
forme q din punctul 1 în punctul 2, se deplaseaz o alt
sarcin punctiform
q
pe o traiectorie arbitrar (vezi
0
2
figura 16), atunci lucrul elementar efectuat de for ele
câmpului electrostatic F
traiectoriei dl :
pe o por iune elmentar a
1
1
qq
0
dL
Fdl
Fdl
cos
dl
cos
.
2
4
r
0
Deoarece dl cos dr , atunci
1
qq
0
dL
dr .
2
4
r
0
Lucrul for elor câmpului electric F , la deplasarea
sarcinii
q
din punctul 1 în punctul 2 este
0
Fig. 16
r
r
2
qq
2
dr
qq
1
1
L
dL
0
0
12
2
4
r
4
rr
r 1 r
0
01
2
1
sau
qq
1
1
0
L
.
(4.1)
12
4
r
r
02
1
Lucrul
L
nu depinde de forma traiectoriei, dar depinde numai de pozi ia ini ial
r 1 i cea final
r
a
12
2
sarcinii
q
. Prin urmare câmpul electrostatic este un câmp poten ial, iar for ele electrostatice sunt
0
conservative (poten iale).
Lucrul for elor câmpului electrostatic la deplasarea sarcinii
q
pe o traiectorie închis este nul
0

deoarece câmpul electrostatic este poten ial:

L

dL 0.

Dac în calitate de sarcin ce se deplaseaz

elementar va fi:

12

q

0 se ia o sarcin unitar pozitiv , atunci lucrul

P S L Fig. 17
P
S
L
Fig. 17

dL Fdl q Edl Edl E dl ,

0

l

unde

câmpului electrostatic pe o traiectorie închis :

E

l

E

– proiec ia vectorului E

L

pe direc ia dl . Prin urmare, lucrul

(4.2)

cos

Edl 0.

Rela ia (8) reprezint condi ia de poten ialitate a câmpului electrostatic (sub form integral ).

Integrala

L

Edl

L

E dl

l

se nume te circula ie a vectorului E

de-a

lungul conturului închis L. Deci, circula ia vectorului intensit ii câmpului

electrostatic E de-a lungul unui contur închis L este egal cu zero. Orice câmp ce posed proprietatea (4.2) se nume te câmp poten ial. Condi ia de poten ialitate deasemenea poate fi reprezentat sub form diferen ial :

rot E 0

(4.3)

rimea rot E este numit rotor (sau vârtej, turbion) al vectorului E .

Pentru a defini rotorul vectorului A

în careva punct P al câmpului (caracterizat de vectorul A )

consider m o direc ie oarecare caracterizat de vectorul unitar

alegem o suprafa S m rginit de un contur foarte mic L. (figura 17)

n . În planul perpendicular vectorului n

 

Se nume te rotor al vectorului

A

în careva punct P al câmpului (caracterizat de vectorul

A )

vectorul rot A , proiec ia c ruia

rela ia:

rot

n

A

pe direc ia normalei n la suprafa a S

rot

n

A

lim

S

0

1

S

L

Adl

,

se determin prin

(4.4)

unde

L

 

A

 

Adl

este circula ia vectorului

de-a lungul conturului închis L. Atunci când conturul L se

mic oreaz tinzând la zero, suprafa a S devine un punct (punctul P), deacea în rela ia (4.4) putem substitui S 0 prin S P.

Valoarea expresiei (4.4) depinde nu numai de propriet ile câmpului (caracterizat de vectorul A )

P, dar i de orientarea conturului închis L în spa iu, adic de orientarea normalei

în acela i punct P, dar pentru diferite orient ri ale

normalei n vom ob ine valori diferite