Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Exemple de Tulburări Auto
Exemple de Tulburări Auto
Dm, mai jos, o list cu cele mai comune tipuri de tulburri auto-imune:
poliartrita reumatoid (RA) i juvenila RA (articulaii; mai puin frecvent pulmonar, de piele);
lupus ([lupus eritematos sistemic] - piele, articulaii, rinichi, inim, creier, celulele roii, altele);
spondilita anchilozant;
sindromul antifosfolipidic;
boala celiac;
anemia pernicioas;
sindromul Reiter;
tiroidita Hashimoto;
scleroza multipl (mai exist nc unele dezbateri pentru a stabili dac MS este sau nu o boal autoimun);
n unele cazuri, o persoan poate avea mai mult de o boal autoimun, de exemplu, persoanele cu boala Addison au
de multe ori i diabet zaharat de tipul 1, n timp ce persoanele cu colangit sclerozant au adesea i colit ulcerativ.
Uneori, anticorpii nu pot fi ndreptai mpotriva unui esut sau organ specific; de exemplu, anticorpii antifosfolipidici pot
reaciona cu proteinele de coagulare din snge, ceea ce duce la formarea de cheaguri n vasele de snge
(tromboz).
Tulburri auto-imune sunt diagnosticate, evaluate i monitorizate printr-o combinaie de teste de snge pentru autoanticorpi, pentru a msura inflamaia i funcia organelor interne, tablou clinic, precum i prin examinri imagistice,
cum ar fi radiografiile. Nu exist n prezent nici un remediu pentru bolile auto-imune dei, n cazuri rare, ele pot
disprea de la sine. Multe persoane pot experimenta erupii i remisiuni temporare ale simptomelor, apariia altor
simptome cronice, sau o agravare progresiv a bolii. Tratamentul bolilor auto-imune este adaptat fiecrui individ i se
poate modifica n timp. Scopul tratamentului este acela de a ameliora simptomele, a reduce leziunile tisulare ale
organelor, i a pstra funciile organelor. Noi tratamente, precum i o mai bun nelegere a bolilor auto-imune, sunt
n curs de cercetare. Pacienii trebuie s se consulte cu medicii lor i cu specialitii la care sunt trimii, cu privire la
opiunile de tratament disponibile