LUCRARE

DE
STAGIU

CALUGARITA FLORENTINA

I.Audit statutar al situatiilor financiare

1.Proceduri de realizare a unei misiuni de examen
limitat(revizuire)
Raspuns:

Semestru
l I-Grupa
-I

C.E.C.C.A.R.-Filiala Timis

Intr-un examen limitat practicianul recurge la propriul sau rationament profesional pentru a
determina natura, calendarul si intinderea procedurilor de examen limitat. Procedurile pentru
realizarea misiunii de revizuire (examen limitat) a situatiilor financiare vor include:
- obtinerea unei intelegeri a activitatilor entitatii si a sectorului in care aceasta opereaza;
- investigatii privind principiile de contabilitate si practicile entitatii;
- investigatii privind procedurile entitatii in legatura cu inregistrarea, clasificarea, sintetizarea
tranzactiilor, acumularea de informatii pentru prezentarea lor in situatiile financiare si intocmirea
acestora;
- investigatii privind toate asertiunile semnificative din situatiile financiare;
- procedurile analitice proiectate pentru a identifica relatiile si elementele individuale care par
neobisnuite:
- compararea situatiilor financiare cu situatiile din perioadele anterioare;
- compararea situatiilor financiare cu rezultatele anticipate si pozitia financiara;
- studiul relatiilor dintre elementele situatiilor financiare care se asteapta sa fie in conformitate cu
un model previzionat bazat pe experienta entitatii.
In cazul examenului limitat, practicianul nu este tinut sa aplice proceduri vizand indentificarea
unor evenimente care se produc dupa data raportului sau sau privind examenul limitat.

2.Norme de raportare in cazul unei misiuni de examen

limitat(revizuire)

Raspuns:
Raportul de examen limitat trebuie sa contina o concluzie scrisa, clar exprimata, subforma unei
asigurari negative.
Raportul trebuie sa indice daca situatiile financiare nu dau o imagine fidela, conform
unui referential contabil identificat.El trebuie sa precizeze de asemenea ca nici o opinie de
audit nu este exprimata.
Principalele elemente care se regasesc intr-un raport de examen limitat sunt:
Titlul;
Destinatarul;
Un paragraf de prezentare sau introducere care cuprinde identificarea situatiilor financiare supuse
examenului limitat si respunsabilitatile practicianului si ale conducerii intreprinderii;
Paragraful intinderii examenului limitat;
Exprimarea unei asigurari negative;
Data raportului;
Adresa practicianului si semnatura;

1 | Page

C.E.C.C.A.R.-Filiala Timis

3.Raportarea unei misiuni de compilare

Raspuns:
ntr-o misiune de compilare nu se exprim nici o asigurare n raport, cu toate c utilizatorii
beneficiaz de servicii contabile. Profesionistul contabil utilizeaz cunotinele sale contabile i
nu pe cele de auditor, n scopul strngerii, clasrii i sintetizrii situaiilor financiare. Procedurile
aplicate n astfel de misiuni nu au drept scop s permit furnizarea unei asigurri asupra situaiilor
financiare respective; utilizatorii acestor informaii sunt ncreztori totui c beneficiaz de
intervenia unui profesionist care aduce cunotinele i competenele sale la elaborarea acestor
situaii
financiare.
Raportul asupra misiunii de compilare trebuie s conin elementele urmtoare:
Titlul;
Destinatarul
O meniune confirmnd c misiunea s-a derulat conform cu Standardele Internaionale de Audit
aplicabil misiunilor de compilare sau normelor i practicilor naionale;
Indicarea faptului, dac este cazul, c auditorul nu este independent de ntreprindere;
Identificarea informaiilor financiare cu precizarea c ele rezult din detalii furnizate de
conducerea ntreprinderii;
O meniune indicnd responsabilitatea conducerii ntreprinderii pentru informaiile financiare
compilate de ctre auditor;
O meniune c misiunea de compilare nu reprezint nici un audit, nici un examen limitat i, n
consecin, nici o asigurare nu este furnizat;
Un paragraf, dac este cazul, pentru atragerea ateniei asupra diferenelor semnificative
menionate n anexe fa de referenialul contabil utilizat;
Data raportului;
Adresa i semntura auditorului (contabilului) pe fiecare pagin a informaiilor financiare
compilate sau pe prima pagin a situaiilor financiare compilate, se face una din meniunile:
neauditate sau compilate fr audit, nici examen limitat.

4.Cum explicate necesitatea unui Cod etic in audit?

Raspuns:
Necesitatea Codului const n :
1. necesitatea garantrii unei caliti optime a serviciilor;
2. conservarea ncrederii publicului n profesie;
3. asigurarea proteciei, att a profesionistului contabil ct i a terilor beneficiari sau utilizatori ai
serviciilor acestuia;
4. confirmarea de autoritate a lucrrilor effectuate de profesionitii contabili;
5. necesitatea asigurrii aprrii onoarei i independenei profesionistului contabil i a
organismului din care face parte.

2 | Page

C.E.C.C.A.R.-Filiala Timis

5.Care sunt principiile fundamentale ale eticii in audit inscrise

in Codul etic?
Raspuns :
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Integritatea i obiectivitatea;
Competena profesional, grij i srguin;
Confidenialitate;
Independenta;
Profesionalism;
Respectul fa de normele tehnice i profesionale.
Integritatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie drept i cinstit atunci cand
efectueaz
servicii
profesionale.
Obiectivitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie imparial, fr prejudicii, s
nu se afle n situaii de incompatibilitate, de conflict de interese, care s pun la ndoial
obiectivitatea acestuia.
Competena profesional presupune c profesionistul contabil trebuie s furnizeze servicii
profesionale cu competen, grij i srguin i s fie la curent cu ultimele evoluii i nouti din
practica
profesional,
din
legislaie
i
tehnici
de
lucru.
Competena profesional se divide n dou componente: achiziionarea competenei profesionale
i meninerea competenei
Confidenialitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s respecte confidenialitatea
informaiilor obinute n timpul misiunilor sale i nu trebuie s le utilizeze sau s le divulge fr
autorizare scrisa, n afar de cazurile cnd obligaia divulgrii e prevzut prin lege sau norme
regulamentare.
Aceast obligaie se aplic i dup terminarea relaiilor ntre profesionist i clientul sau
angajatorul su.
Principiul independenei se aplic tuturor profesionitilor contabili n practica liber, indiferent
de natura serviciului prestat.In cazul executrii unei misiuni de audit independena devine cea mai
sigur garanie c profesionistul contabil i-a ndeplinit misiunea n condiii de integritate i cu
obiectivitate.
Componentele fundamentale ale independenei sunt: independena de spirit(raionamentul
profesional) i independena n aparen (comportamental.

II.Evaluarea intreprinderii.
1.Se dau urmatoarele elemente de bilant:
-total active=425.000 mii lei;
-cheltuieli de constituire=2.500 mii lei;
-cheltueli de cercetare=15.500 mii lei;
-brevete proprietate=125.000 mii lei.
Exista un comparator pentru o parte din brevet care ofera 75.000 lei.
Stabilind bilantul economic al intreprinderii, bilantul contabil va fi ajustat(corijat) in minus cu :
a)93.000 mii lei
3 | Page

C.E.C.C.A.R.-Filiala Timis

b)143.000 mi lei
c)118.000 mii lei.
Raspuns:
b) 143.000 mii lei = (2.500+15.500+125.000)

2.Explicati diferentele dintre pret si valoare.

Raspuns:
Preul este suma de bani ce se poate obine din vnzarea unui bun de bunvoie, intre pari aflate
in cunotina de cauza, in cadrul unei tranzacii in care preul este determinat obiectiv. Este unic.
Valoarea constituie punctul de echilibru in care vnztorul accepta sa vanda si comparatorul sa
cumpere. Reprezinta calitatea conventionala stabilita de un evaluator. Se regaseste in mintea
evaluatorului si pe hartie. Reprezinta baza de nogociere a pretului.

3.Prezentati 3 momente din viata intreprinderii in care este

obligatorie evaluarea.
Raspuns:
- modificri in mrimea si structura capitalului social ;
- modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor ;
- actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje).

III.Fuziuni si divizari
1.Doua societati comerciale care nu au participatii reciproce fuzioneaza.Situatia celor doua
societati se prezinta astfel:
SocietateaA:valoarea neta de aport 120.000 lei, numar de actiuni 15.000, valoarea nominal
15.000 lei/actiune.
Societatea B:valoarea neta de aport 100.000 lei, numar de actiuni 12.500, valoarea nominal
12.500 lei/actiune.
Care este numarul de actiuni ce trebuie emis de societatea A daca ea absoarbe societatea B?
Raspuns:
In cazul fuziunii prin absorbtie, conform OMFP 1376/2004 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind reflectarea in contabilitate a principalelor operatiuni de fuziune, divizare,
dizolvare si lichidare a societatilor comerciale, precum si retragerea sau excluderea unor asociati
in cadrul societatilor comerciale si tratamentul fiscal al acestora:
4.Determinarea raportului de schimb al actiunilor sau al partilor sociale, pentru a acoperi
capitalul societatilor comerciale absorbite. In cadrul acestei etape se efectueaza:
a)determinarea valorii contabile a actiunilor sau a partilor sociale ale societatilor comerciale care
fuzioneaza, prin raportarea aportului net la numarul de actiuni sau de parti sociale emise. Valoarea
contabila a unei actiuni/parti sociale se poate obtine si prin raportarea activului net contabil la
numarul de actiuni/parti sociale;

4 | Page

C.E.C.C.A.R.-Filiala Timis

b)stabilirea raportului de schimb al actiunilor sau al partilor sociale, prin raportarea valorii
contabile a unei actiuni ori parti sociale a societatii absorbite la valoarea contabila a unei actiuni
sau parti sociale a societatii absorbante, raport verificat si aprobat de experti in conformitate cu
art. 239 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare;
5.Determinarea numarului de actiuni sau de parti sociale de emis pentru remunerarea aportului net
de fuziune.
a)determinarea numarului de actiuni sau de parti sociale ce trebuie emise de societatea comerciala
care absoarbe, fie prin raportarea capitalului propriu (activului net) al societatilor
comerciale absorbite la valoarea contabila a unei actiuni sau parti sociale a societatii comerciale
absorbante, fie prin inmultirea numarului de actiuni ale societatii comerciale absorbite cu raportul
de schimb;
Determinarea valorii contabile a actiunilor societatilor care fuzioneaza:
Valoarea contabila a actiunilor A (absorbanta) : aportul net / numarul de actiuni = 120.000 lei /
15.000
actiuni
=
8
lei/actiune
Valoarea contabila a actiunilor B (absorbita) : aportul net / numarul de actiuni = 100.000 lei /
12.500 actiuni = 8 lei / actiune
Determinarea raportului de schimb = valoarea contabila a unei actiuni B (absorbita) / valoarea
contabila a unei actiuni A (absorbanta) = 8/8
Numarul de actiuni de emis de catre A = numarul de actiuni a B (absorbita) x raportul de schimb =
12.500 actiuni x 8/8 = 12.500 actiuni.
Daca activul net = valoarea neta de aport, atunci determinarea numarului de actiuni de emis de
catre A (absorbanta) prin cealalta metoda:
Activul net al societatii absorbite (B) / valoarea contabila a unei actiuni a societatii absorbante (A)
= 100.000 lei / 8 lei/actiune
va oferi acelasi rezultat : 12.500 de actiuni de emis.

2.Doua societati comerciale A si B care nu au participatii

reciproce fuzioneaza.Situatia celor doua societati este:
Societatea A :capital social 60.000 lei impartit in 6000 de actiuni, reserve 40.000lei, plusvaloarea
din reevaluarea imobilizarilor 20.000lei
Societatea B:active diverse 80.000 lei, datorii 30.000 lei, numar de actiuni 8.000 titluri.
Care este numarul de actiuni ce trebuie emis de societateaA daca ea absoarbe pe B?

5 | Page

C.E.C.C.A.R.-Filiala Timis

Numarul de actiuni ce trebuie emise=50.000 lei/20=2500 actiuni

3.Dispuneti urmatoarele informatii despre doua societati

comerciale care fuzioneaza:
SocietateaA:active diverse142.500 lei, datorii 75.000lei, numar de actiuni 375 titluri.
Societatea B:active diverse 78.750 lei,datorii 45.000 lei, numar de actiuni 225 titluri.
Determinati cate actiuni trebuie sa primeasca un actionar care detine 75 de actiuni in cazul in care
societatea A absoarbe societatea B.
Raspuns:
Activ net contabil-A=142.500-75.000=67.500 lei
VMCa=67.500/375=180 lei
Activ net contabil-B=78.750-45.000=33.750 lei
Numar de actiuni ce trebuie emise de soc A=33750/180=188 actiuni
Actionarul detine 75 de actiuni din totalul de 225 ale societatii B, deci 33.33%.
In urma absorbtiei trebuie sa primeasca 63 actiuni(188 actiuni*33.33%)

4.Dispuneti de urmatoarele date:

Societatea A absoarbe societatea B;numarul de actiuni emise de A este de 16.000 titluri;valoarea
matematica a unei actiuni A este de 12 lei/actiune.Valoarea nominal a unei actiuni B este de 4.8
lei/actiune .
Care este numarul de actiuni din care este format capitalul societatii B?

Raspuns:
6 | Page

C.E.C.C.A.R.-Filiala Timis

Raportul valorii actiunilor:valoare actiune B/valoarea actiune A=4.8/12=0.40

Nr actiuni B*0.40=16.000 actiuni emise de A (absorbanta), rezulta ca societatea B(absorbita) a
avut initial un numar de 40.000 actiuni

IV.Studii de fezabilitate
1.Ce este un plan de afaceri;cele trei elemente ale
acestuia;
Raspuns:
Planul de afaceri este documentul construit pentru a determina drumul de parcurs al unei
intreprinderi intr-o anumita perioada de timp. El stabileste misiunea, obiectivele, strategia si
planurile de actiune pentru derularea unei activitati specifice pe parcursul unei perioade viitoare
determinate.
Utilitatea planului de afaceri este atat interna (ca instrument de lucru al managerilor) cat si externa
(pentru obtinerea unei finantari, sau pentru a realiza un parteneriat strategic cu o alta firma).
Planul de afaceri este modul preferat de comunicare intre intreprinzatori, potentialii finantatori si
investitori. El este de folos si pentru a explica angajatilor sensul tuturor atributiilor stabilite, si
rolul pe care acestia il au in cadrul firmei.
Un
plan
de
afaceri
se
bazeaz
pe
urmtoarele
trei
elemente:
- un ntreprinztor (omul de afaceri), care i asum contient anumite riscuri i care vrea s obtina
un
anumit
profit.
- mai multe activiti care consum resurse i care genereaz profit (ideea de afacere)
- un mediu n care se desfoar aceste activitati (mediul de afaceri) .

2. Daca ati intocmi un plan de afaceri la ce intrebari ati

raspunde la capitolul viziune, strategie;
Raspuns:
Totul pleac de la viziune. Fiecare ntreprinztor are o viziune. Aceast viziune e de fapt
obiectivul final ctre care vrei s te ndrepi prin afacerea ta. Calea pe care ai hotrt s porneti
pentru a atingei mplini viziunea este strategia firmei tale.
Pentru a clarifica noiunea de strategie trebuie s rspunzi la urmtoarele
ntrebri:
Care este esena afacerii tale ?
Ce anume va genera bani i profit ?
Cum vrei s arate produsele/serviciile tale ?
7 | Page

C.E.C.C.A.R.-Filiala Timis

Ai deja un model sau un prototip ?

Cine vor fi clienii ti ?
Exist o ofert comparabil pe pia ?
Unde vrei s ajungi ntr-un interval de 5 ani. Fixeaz-i obiective
cuantificabile!
Care este punctul tu tare care te determin s crezi c vei avea succes ?
Exist un consens ntre asociai/acionari referitor la problemele mai sus
menionate?

3.Care sunt metodele prin care se pot evalua, prin prisma

fezabilitatii economico-financiare, proiectele investitionale?
Dezvoltati pe scurt.
Raspuns:
Evaluarea financiara a proiectelor investitionale de investitii urmareste in general doua obiective.
In primul rand se urmareste asigurarea unei comparatii intre proiectele concurente, intre care
trebuie sa se stabileasca ordinea de prioritate. In al doile a rand se urmareste formularea unei
aprecieri asupra valorii intrinseci a proiectului.
Evaluarea financiara a proiectelor de investitii se realizeaza, fie prin metode care pun accentul pe
rentabilitatea medie a proiectelor, fie prin metode fondate pe actualizare.
1. Metode traditionale - fondate pe rentabilitatea medie
1.1. Rata medie de rentabilitate in exploatare
1.2. Termenul de recuperare a cheluielilor
2. Metode bazate pe actualizarea cash-flow-urilor
2.1. Utilizarea notiunii de actualizare
2.2. Valoarea actuala neta (VAN)
2.3. Rata interna de rentabilitate(RIR)

4.Un proiect investitional, cu o valoare totala a investitiei de

11.445 lei, prezinta urmatoarea structura a fluxurilor de
numerar:

8 | Page

C.E.C.C.A.R.-Filiala Timis

Calculati rentabilitatea medie a investitiei.

Raspuns:
Metoda rentabilitatii medii se bazeaza pe rata medie a rentabilitatii:
r m = Beneficiul net mediu anual
Cheltuieli medii anuale de exploatare
Beneficiul anual poate fi stabilit pe baza relatiei urmatoare:
MBA(marja bruta din autofinantare sau cash flow net) = Rezultatul net (RN)
+Amortizari si provizioane (AP) > RN = MBA - AP
Amortizarea in 6 ani = 11445/6 = 1908 lei

Cheltuieli medii anuale de exploatare = 38760/ 6 = 6460 lei

r m = Rezultatul mediu net/ Chelt.medii anuale de exploatare = 1049/6460 =
0,162
Rentabilitatea medie aferenta investitiei = 16,2 %

5.Rata de actualizare ete un element essential in metodele de

fezabilitate bazate pe actualizare.Care este continutul acestei
rate?
Raspuns:
Este o metoda prin care se asigura comparabilitatea parametrilor economici siindicatorilor
financiari ce se realizeaza in perioade diferite de timp.
Se realizeaza si se exprima prin 2 tehnici speciale dupa cum este luat in calcul factorul timp:
9 | Page

C.E.C.C.A.R.-Filiala Timis

1. daca factorul timp este luat in calcul: trecut prezent viitor : se aplica tehnica de
capitalizare, fructificare [ se amplifica cu (1+i)n ]
2. daca factorul timp este luat in calcul: viitor prezent trecut: se aplica tehnica de actualizare
[ se amplifica cu 1 / (1+i)n ]
Determinarea ratei (se calculeaza de experti pentru fiecare intreprindere in parte):
Rata de actualizare= Rata de baza fara riscuri +Rata de risc(1-3%)
Rata reper este de regula rata dobanzii bancare.

6.Unul din indicatorii utilizati in evaluarea bazata pe

actualizarea proiectelor investitionale este rata interna de
rentabilitate.Care este modul de calcul si continutul
indicatorului, tinand cont de faptul ca cash-flow-urile
actualizate include si valoarea reziduala.
Raspuns:
Rata interna de rentabilitate este acea rata la care valoarea actuala a intrarilor este egala cu
valoarea actuala a iesirilor, adica este rata la care valoarea actuala a veniturilor generate de proiect
este egala cu valoarea actuala a investitiei. Astfel RIR reprezinta de fapt, profitabilitatea
proiectului de investiti
Relaia de calcul a ratei interne de rentabilitate deriv din relaia:

unde,
I0 - este valoarea total a investiiei actualizate n momentul 0,
CF - este cash-flow-ul net aferent anului i cu o durat de via a proiectului de n ani
ra - este rata de actualizare.
n acest caz, RIR se determin prin ncercri succesive, adic prin identificarea unei rate RIR
pentru care se verific egalitatea.
Practic, se selecteaz o rat de actualizare suficient de mare pentru care VAN este negativ i o
rat de actualizare suficient de mic pentru care VAN este pozitiv.
RIR rezult astfel:

10 | P a g e

C.E.C.C.A.R.-Filiala Timis

7.Un proiect investitional, cu o valoare totala a investitiei de

15.000 lei si o rata de actualizare de 19% prezinta urmatoarea
structura a fluxurilor de numerar:

Calculati cash-flow-ul net actualizat anual aferent proiectului.

Raspuns
CFnet= Total incasari- Total plati
CF1=9440-6420=3020
CF2=9640-6620=3020
CF3=10700-7500=3200
CF4=11700-6500=5200
CF5=22700-8500=14200

11 | P a g e

C.E.C.C.A.R.-Filiala Timis

8.Sub aspect strategic, ce presupune o investitie de demarare?

Investiia poate fi privit ca o cheltuial pe care o fac persoanele fizice sau juridice cuscopul de a
obine bunuri i servicii. Sunt acele renunri la o satisfacie imediat i sigur,n schimbul
uneisperane al crei suport sunt tocmai resursele investite, cu alte cuvinte,sunt acele cheltuieli
certe
pentru
venituri
viitoare
incerte.
Noiunea de investiie are un sens larg i unul restrns. n sens restrns, investiiile sunt
mijloacefinanciare destinate achiziionrii unor bunuri de folosin ndelungat sau de capital fix
pentru lrgirea i modernizarea produciei. n sens larg, investiiile nglobeazatt cheltuielile cu
procurarea mijloacelor de munc, ct i pe cele destinate achiziionriimateriilor prime,
materialelor, plata salariilor, precum i pentru diverse operaiuni bancare,adic toate resursele
financiare folosite n mod curent ntr-o unitate economic pentrufinanarea produciei. ntre aceste
dou interpretri date noiunii de investiie existdeosebiri eseniale de coninut. Astfel, definiia
n sens larg include unele elemente decosturi specifice procesului de producie i suprapune
noiunea de investiii cu cea care poart denumirea de cheltuieli de producie. Cu toate
acestea,ntre noiunile prezentate exist anumite diferenieri care rezult din coninutul material
alinvestiiei care setransform ntotdeauna n capital fix comparativ cu cheltuielile de producie
care se transform n produse i servicii, dar exist i un aspect financiar. Investiiile sunt
economiile fcute de o persoan fizic, juridic sau desocietate n totalitatea ei, rezultate ca
excedent de venituri peste cheltuielile de consum icare sunt plasate de acestea pentru crearea,
dezvoltarea, modernizarea capitalului fix nvederea obinerii unui flux durabil de ctig viitor.
Aceste interpretri date noiunii de investiie au n vedere investiiile de capital, caresunt
caracteristice i proiectelor de investiii pentru lucrri de mbuntiri financiare,specifice
agriculturii. Activitatea deinvestiii, sub forma investiiilor de capital, se concretizeaz,
nmajoritatea cazurilor, pe baz deprograme i proiecte. Programele de investiii, indiferent de
nivelul la care au fost elaborate, au o arie de cuprindere mai mare i de cele mai multeori, pentru
implementarea lor este nevoie s fie detaliate n unul sau mai multe proiecte deinvestiii.Proiectul
de investiii poate fi definit ca un ansamblu optimal de aciuni de investiiibazate pe o planificare
sectorial, global i coerent, pe baza creia, o combinaie definitde resurse umane, materiale
.a. provoac o dezvoltare economic, social determinat. Aadar, investiiile pot fi definite ca
reprezentnd totalitatea veniturilor economisite ialocate pentru achiziionarea de capital fix,
respectiv pentru creterea patrimoniului unuiagent economic, materializate n imobilizri

12 | P a g e

C.E.C.C.A.R.-Filiala Timis

corporale, imobilizri necorporale, imobilizrifinanciare n scopul obinerii unui flux de venit net
pe o perioad de timp ct mai mare.

V.Analiza-diagnostic a intreprinderii
1.Analizati pozitia financiara a unei intreprinderi din domeniul
consultantei financiar-contabile care prezinta urmatoarea
situatie financiara:
Indicator

31.12.
n
2000
1000
20000
300
20000
2000
1300
0

Imobilizari
Stocuri
Creante
Disponibilitati
Capitaluri proprii
Datorii mai mari de un an
Datorii de exploatare
Datorii bancare pe termen
foarte scurt
Raspuns:
ACTIV
Imobilizari
Stocuri

2.000
1.000

Creante

20.000

Disponibilitati
Active
curente(stocuri+creante+dis
p)

300
21.300

Total Activ

23.300

PASIV
Capitaluri proprii
Datorii mai mari
1an
Datorii de
exploatare
Capita
permanent(cap
propriu+dat pe
ter lung)
Total Pasiv

20.000
2.000
1.300
22.000

23.300

Situatia neta a intreprinderii = Active totale - Datorii totale =

23.300-(2000+1300) = 20.000
Nivelul situaiei nete (activul net) corespunde cu cel al capitalurilor proprii adica investitia initiala
a actionarilor.
Situatia neta are valoare pozitiva si este de dorit ca aceasta sa fie crescatoare de la un exercitiu
financiar la altul, consecinta a unei gestiuni financiare eficiente.
Active imobilizate =2.000
Active curente = stocuri + creante + disponib. = 1.000 + 20.000 + 300 = 21.300
TOTAL ACTIVE = 23.300
Capital si rezerve = 20.000
13 | P a g e

C.E.C.C.A.R.-Filiala Timis

Datorii pe termen lung (DTL) = 2.000

Datorii pe termen scurt (DTS) = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f.scurt =1.300 +
0 = 1.300
Capital permanent = Capital propriu + DTL = 20.000 + 2.000 = 22.000
TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII (Pasive totale) = 23.300
1. Analiza structurii patrimoniale

Rata activelor imobilizate - reprezinta raportul intre activele imobilizate si activele totale
ale firmei.
Reflecta gradul de imobilizare a activului si gradul de imobilizare al capitalului. Marimea ratei
este diferita in functie de specificul activitatii, fiind mai mare pentru firme cu productie si mai
mica pentru firme care presteaza servicii. Totodata o rata a activelor imobilizate este mai mare in
primii ani de functionare a unei firme, deoarece reflecta politica de investitii in active
imobilizate.
Firma analizata, fiind o firma de prestari servicii, nivelul ratei este de 8.70% , un nivel normal,
fiind scazut .Un grad scazut al ratei activelor imobilizate indica faptul ca firma este flexibila la
schimbarile cerintelor pietei si a tehnologiilor.
14 | P a g e

C.E.C.C.A.R.-Filiala Timis

Rata activelor circulante este forte ridicata in cazul firmei analizate, respectiv de 92.61% si se
datoreaza in special gradului ridicat al creantelor, acestea find in proportie de 85,84% din active
totale respectiv de 93,90% din activele circulante. Rata activelor circulante masoara indirect si
gradul de lichiditatea al patrimoniului.
Rata stocurilor - reflecta pondereastocurilor in total active circulante, si in cazul nostru
este scazuta de 4,69% .Acest indicator este normal deoarece firma presteaza servicii si rata este
influentata de sectorul de activitate, de durata ciclului de exploatare si alti factori. Rata stocurilor
reflecta ponderea activelor circulante cel mai putin lichide in total active circulante.
Rata creantelor - evidentiaza ponderea creantelor in active circulante, fiind un
indicator important deoarece gradul lor de lichiditate este mai mare decat al stocurilor. La firma
analizata rata creantelor este foarte ridicata, fiind de 85,84% in total active, respectiv de 93,90%
in totala active circulante. Este foarte important sa se faca o analiza detaliata a creantelor,
deoarece aceasta suma ridicata poate sa rezulta din faptul ca are clienti neincasati, sau firma
acorda scadente prea mari fapt ce duce la un dezechilibru, evidentiata si prin rata
disponibilitatilor care in cazul nostru este foarte scazuta, de 1,41%. O lichiditate scazuta ne duce
la gandul ca firma are probleme in incasarea clientilor, fapt ce va duce la imposiblitatea
efectuarii platilor pentru datoriile curente. Firma se incadreaza putin sub nivelul de 100%, fapt ce
ne face sa concluzionam ca firma nu va avea probleme in plata datoriilor pe termen lung
Rata stabilitatii financiare - reflecta masura in care firma dispune de resurse financiare cu
caracter permanent fata de total resurse. Aceste resurse cu caracter permanet sunt formate din
capitaluri proprii si datorii pe termen mediu si lung. La firma analizata rata stabilitatii financiare
este foarte ridicata, de 94,42% .Este o situatie pozitiva deoarece se observa ca o pondere
importanta in capitalurile permanente o au capitalurile proprii deci resursele proprii.
Rata autonomiei financiare globale reprezinta gradul de independenta financiara al societatii.
Aceasta rata este foarte ridicata, fapt ce evidentiaza ca firma are o autonomie financiara foarte
buna.
Rata autonomiei financiare la termen - evidentiaza faptul ca resurse proprii pot sa acopere la
termen datoriile pe termen mediu si lung. Firma se incadreaza putin sub nivelul de 100%, fapt ce
ne face sa concluzionam ca firma nu va avea probleme in plata datoriilor pe termen lung.
Rata de indatorare globala - reflecta pondera tuturor datoriilor pe care le are unitatea in pasivul
total al acestuia. In cazul firmei analizate, rata este scazuta, fapt ce reprezinta o situatie pozitiva.
Rata de indatorare la termen - reflecta gardul de indatorare prin imrpumuturi pe termen mediu
si lung si in cazul nostru este scazuta, de 9.09%. O rata de indatorare la termen scazuta
indica faptul ca firma poate sa se ia decizii de atargere a datoriilor pe termen mediu si lung,
nepund in pericol firma. Firma analizata nu are datorii pe termen scurt ridicate, fapt ce
evidentiaza faptul ca aceste datorii sunt platite la termen.
Din punct de vedere a ratelor de structura ale activului, situatia este satisfacatoare, cu un grad
ridicat de risc in ceea ce priveste nivelul creantelor, care va putea duce la blocaj in ceea ce
priveste disponibilitatiile. Din punct de vedere a ratelor de structura a pasivului, firma are o
autonomie financiara ridicata, un grad de indatorare scazut, si astfel are capacitatea sa se
imprumute in cazul lispsei de disponibilitati
2. Analiza echilibrului financiar
Fondul de rulment = (Capitaluri proprii + DTL) Imobilizri = 22.000 2.000 = 20.000
Echilibrul financiar pe termen lung este asigurat, capitalurile permanente finaneaz ntr-o mare
msur imobilizrile, astfel c excedentul de surse poate fi alocat necesarului de capital circulant.
Fondul de rulment este parte din capitalul permanent care depaseste valoarea imobilizarilor nete
15 | P a g e

C.E.C.C.A.R.-Filiala Timis

si este destinat finantarii activelor circulante.

Un Fond de Rulment pozitiv (Capitaluri permanente > Imobilizri nete) constituie marja de
securitate a ntreprinderii pentru exploatarea sa normala, permindu-i s-i asigure un
nivel minim al unor active circulante strict necesare funcionrii (stocuri minime, fond de cas
minim), activul circulant fiind superior datoriilor pe termen scurt (Activ circulant net > Datorii
sub 1 an).
Fondul de rulment net este compus din:
- fondul de rulment propriu (parte din capitalurile proprii care depasesc valoarea imobilizarilor
nete si care sunt destinate finantarii activitatii curente);
-fond de rulment strain(parte din datoriile pe termen mediu si lung care depasesc valoarea
imobilizarilor nete si care sunt destinate finantarii activitatii curente)
Necesarul de fond de rulment = Stocuri + Creane Datorii de exploatare = 19.700
Societatea nregistreaz un dezechilibru pe termen scurt. Nivelul datoriilor de exploatare este
insuficient, raportat la nivelul creanelor. Societatea va trebui fie s ncaseze creanele, fie s
identifice modaliti de cretere a datoriilor de exploatare (datoriile bancare pe termen foarte scurt
sunt nule), pentru a evita finanarea creanelor pe seama surselor permanente.
Necesarul de fond de rulment -reprezinta parte din activele circulante ce trebuiesc finantate din
resurse stabile.
Un necesar de fond pozitiv indica faptul ca activele circulante nu depasesc datoriile curente,
exprimand un dezechilibrul pe termen scurt. Nevoia de fond de rulment pozitiva semnifica un
surplus de nevoi temporare, in raport cu resursele temporare posibile demobilizat.
Situatia in care nevoia de fond de rulment este pozitiva, poate fi considerata normala, numai daca
este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de
exploatare. In caz contrar, nevoia de fond de rulment poate evidentia un decalaj nefavorabil intre
lichiditatea stocurilor si creantelor, pe de o parte, si exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de
alta parte, respectiv incetinirea incasarilor si urgentarea platilor .
Trezoreria net = FR NFR = 300
Datorita faptului ca trezoreria neta este pozitiva, se poate afirma ca societatea are o pozitie
financiar acceptabil, nregistrndu-se un echilibru financiar. Cu toate acestea, echilibru se
realizeaz pe baza finanrii creanelor prin intermediul surselor permanente, nerespectndu-se
principiul paritii maturitilor. Aceast problem poate fin minor n situaia unei societi de
consultan, ns o poate priva, pe viitor, de posibilitatea alocrii surselor permanente la active
specifice obiectivelor investiionale.
Dei, n aparen, nivelul stocurilor poate fi considerat mare, raportat la imobilizri, ponderea
acestuia n activul circulant este nesemnificativ, lucru normal pentru o societate de consultan.
De asemenea, ponderea imobilizrilor n total active este redus
Trezoreria neta- reprezinta disponibilitatile banesti ramase la dispozitia firmei rezultate din
activitatea desfasurata pe parcursul unui exercitiu financiar. Reprezinta excedentul de lichiditati
ramase dupa acoperirea nevoilor ciclice (ramase neacoperite) de catre excedentull de resurse
permanente (FR NFR)
3. Analiza bonitatii financiare (lichiditatesi solvabilitate)
a)Lichiditatea curenta = Active circulante / DTS = 21.300 / 1.300 = 16,38
16 | P a g e

C.E.C.C.A.R.-Filiala Timis

este supraunitar, cu mult peste minimul acceptat. Valoarea recomandata acceptabila fiind in
jurul valorii de 2 deci in cazul nostru exista garantia acoperirii datoriilor curente din activele
curente.
b) Indicatorul lichiditatii rapida (Active circulante Stocuri) / Datorii curente = (21.300-1.000) / 1.300 = 15,61
c) Lichiditatea imediata = Disponibilitati / DTS = 300/1300 = 0,23
Analiza lichiditatii firmei urmareste capacitatea acesteia de a-si achita obligatiile curente din
activitatea curenta, precum si evaluarea riscului incapacitatii de plata.
La firma analzata lichiditatea curenta precum si cea rapida este mult peste nivelul asigurator (1
pentru lichiditate curenta, respectiv 0,75% pentru lichiditate rapida), dar lichiditatea imediata este
inferioara pargului asigurator de 0,5 ceea ce situeaza firma intr-o pozitie nefavorabila.
d) Solvabilitatea:
Solvabilitatea patrimoniala = Active totale / Datorii totale = 23.300 / 3.300 = 7,06
Rata solvabilitatii patrimoniale = Capital propriu / Total Pasiv = 20.000/23.300 =0,86
Solvabilitatea patrimoniala exprima gradul in care firma ar putea sa-si acopere toate datoriile
sale indiferent de termen din activele de care dispune in cazul in care ar inceta activitatea.
Solvabilitatea patrimoniala >2 pe perioada analizata exprima gradul in care societatea ar putea
sa-si acopere toate datoriile sale indiferent de termen din activele de care dispune. In cazul
societatii analizate exista un grad ridicat de acoperire, solvabilitatea fiind de 7.06.

2.Sa se calculeze si sa se interpreteze soldurile intermediare de

gestiune pentru intreprinderea ale carei informatii financiare
sunt prezentate mai jos.
Indicator
u.m.
Venituri din vanzarea
4.000
marfurilor
Productia vanduta
24.000
Productia stocata
500
Subventii de exploatare
2.300
Cheltuieli cu materii prime
10.000
Costul marfurilor vandute
4.200
Cheltuieli salariale
5.000
Cheltuieli cu amortizarea
1.000
Cheltuieli cu chirii
200
Cheltuieli cu asigurari
2.000
sociale
Impozite si taxe
300
Venituri din dobanzi
200
Cheltuieli cu dobanzi
500
Impozit pe profit
1.400
Raspuns:
1.
Soldurile intermediare de gestiune in maniera continentala

17 | P a g e

C.E.C.C.A.R.-Filiala Timis

Excedentul brut din exploatare (EBE) masoara acumularea bruta din activitatea de
exploatare,
admitand ca amortizare si provizioanele sunt doar cheltuilei calculate nu si platite. Excedentul
brut din exploatare masoara capaitatea potentiala de autofinantare a investitiilor pentru
exploatare.
Rolul excedentului brut al exploatrii, poate fi urmrit sub trei aspecte:
1. este o msura a performantelor economice ale ntreprinderii. Un EBE suficient de mare
va permite ntreprinderii rennoirea imobilizrilor sale prin amortizri, acoperirea
riscurilor din provizioanele constituite i asigurarea finanrii sale care antreneaz
cheltuieli financiare, iar diferen a va fi distribuit statului (impozit pe profit), acionarilor
(dividende) si/sau conservat prin autofinanare.
2. EBE este independent de politica financiara (nu este influenat de venituri i cheltuieli),
de politica de investiii (nu ine cont de deciziile ntreprinderii privind modalitile de
calcul a amortizrii), de politica de individ (deciziile ntreprinderii privind repartizarea
profitului net), de politica fiscal i de elementele excepionale (nu ia n calcul impozitul
18 | P a g e

C.E.C.C.A.R.-Filiala Timis

pe profit i rezultatul excepional;

3. EBE reprezint o resursa financiara fundamental pentru ntreprindere.
EBE constituie primul nivel al analizei privind formarea trezorerie
Rezultatul exploatrii (Re) masoara, in marimi absolute rentabilitatea procesului de explotare,
prin deducerea tuturor cheltuielilor exploatarii (platibile si executabile) din veniturile exploatarii
(incasabile si calculate).
Acest rezultat este utilizat n compararea performanelor ntreprinderilor ce au politici
financiare diferite.
Exist dou modaliti de calcul:
1. ca diferen dintre totalul veniturilor din exploatare (Ve) i totalul cheltuielilor din
exploatare (Che)
Re = Ve Che
2. pornind de la mrimea EBE i are relaia
Re = EBE (Amp +Ache) + (Ave + Vpr)
Unde:
Amp amortizri i provizioane
Ache alte cheltuieli din exploatare
Ave alte venituri din exploatare
Vpr venituri din provizioane privind exploatare
Rezultatul curent (Rc) reprezint rezultatul tuturor operaiilor curente, obinuite ale
ntreprinderii, fiind determinat at t de rezultatul exploatrii curente, ct i de cel al activitii
financiare, permind i aprecierea impactul politii financiare a ntreprinderii asupra rentabilitii.
Deoarece nu este influenat de elemente extraordinare, acest sold permite analiza dinamicii
rezultatului curent al ntreprinderii pe mai multe exerciii financiare.
Rezulatul brut al exercitiului (Rb) este determinat de rezultatul tuturor activitatilor (exploatare,
financiar, extraordianr), obtinundu-se prin diferenta intre venituri totale si cheltuieli totale.
Rezultatul net al exercitiului (Rn) reprezinta, in marimi absolute, masura rentabilitatii
financiare a capitalului propriu subscris de actionari. Acesta urmeaza sa se distribuie sub forma
de dividend in raport cu numarul actiunilor detinute, sau se reinvesteasca in firma. Profitul net se
obtine prin deducerea impozitului pe profit, datorat statului, din profitul brut.
2.

19 | P a g e

Soldurile intermediare de gestiune in maniera anglo-saxona.

C.E.C.C.A.R.-Filiala Timis

CA = Venituri din vanzarea marfurilor + Productia vanduta + Productia stocata

+ Subventii de exploatare
=4.000+24.000+500+2.300 = 30.800
Ch.var.expl. =Ch.mat.prime + Ch.mf + Ch.sal. + Ch.asig.soc + Ch.impozite si taxe
= 10.000+4.200+5.000+300 = 19.500
EBITDA = Cifra de afaceri - Ch.var.exploatare
= 30.800-19.500 = 11.300
EBIT = EBITDA - Ch.amortiz.
=11.300-1000 = 10.300
EBT =EBIT-Ch.fin.
=10.300-500 = 9.800
Ch. Finan. = Cheltuieli dobanzi+Cheltuieli provizioane financiare
= 500
PNET =EBT - Ch.impozit profit
= 9.800-1400 = 8.400
3.O intreprindere produce anual un numar de 100.000 produse la un pret unitar de 5
u.m.;intreprinderea inregistreaza cheltuieli cu materii prime si material in valoare de 200.0000
um, cheltuieli de personal de 100.000 um din care 85% reprezinta salariile personalului direct
productiv, cheltuieli cu utilitati si chirii in cuantum de 20.000 um, cheltuieli cu amortizarea de
50.000 um si cheltuieli cu dobanzi de 40.000 um.Sa se calculeze sis a se interpreteze pragul de
rentabilitate financiar si operational exprimat in unitati fizice si valorice.
Raspuns:
Pragul de rentabilitate sau punctul critic este o masura a flexibilitatii intreprinderii in
raport cu fluctuatiile activitatii sale si prin urmare o modalitate de masurare a riscului.
20 | P a g e

C.E.C.C.A.R.-Filiala Timis

Pragul de rentabilitate este punctul la care veniturile din vanzarea de bunuri, lucrari si
servicii sunt egale cu cheltuielile, profitul find nul.
Pragul de rentabilitate reprezinta punctul n care veniturile din exploatare acopera
ntreaga suma a cheltuielilor de exploatare, rezultatul exploatarii fiind nul. El reprezinta nivelul
minim de activitate la care trebuie sa lucreze ntreprinderea pentru a nu nregistra un rezultat
negativ (pierdere). Activitatea desfasurata de ntreprindere peste acest nivel degaja un rezultat
pozitiv (profit).
Cu ct Cifra de afaceri CA este mai mare cu att riscul de exploatare este mai redus i
rezult c unitatea se adapteaz repede la modificrile mediului ambiant prin cantitatea produciei
obinute. Diferena dintre pragul de rentabilitate i cifra de afaceri este numit flexibilitate
absolut sau marj de siguran (MS) i indic n ce msur poate oscila volumul activitii,
fr ca aceast oscilaie s implice riscul nregistrrii unor pierderi.
Prin punctul critic se ntelege volumul vnzrilor, la care ntreprinderea deja nu mai are
pierderi, dar nu are nc nici profit. n punctul critic veniturile totale din vnzri sunt egale cu
consumurile i cheltuielile totale ale ntreprinderii, iar profitul este egal cu zero. Punctul critic
poate fi exprimat n uniti naturale i monetare. Acest punct critic se realizeaz cnd cifra de
afaceri este egal cu cheltuielile totale.Cheltuielile totale se compun din cheltuielile fixe i
cheltuielile variabile.Scopul analizei punctului critic const n alegerea unui asemenea volum al
vnzrilor, care va asigura ntreprinderii un rezultat financiar nul.
1.Pragul de rentabilitate operational
CF=15%*00.000+20.000+50.000=85.000 um(nu am luat in calcul cheltuielile financiare)
CV=200.000+85%*100.000=285.000 um
CVU-Cheltuieli variabile unitare=285.000/100.000=2.85 u.m.
PUV-Pret unitar de vanzare-5.u.m.
PRoperational=CF/PUV-CVU=85.000/(5-2.85)=39.535 buc
Activitatea de baza este rentabila la o productie de minim 39535 buc.
verificare
CA=39535buc*5u.m.=197675 um
CT=85000+2.85*39535=197675 um
2.Pragul de rentabilitate financiar
CF=15%*00.000+20.000+50.000+40.000=125.000 um
CV=200.000+85%*100.000=285.000 um
CVU-Cheltuieli variabile unitare=285.000/100.000=2.85 u.m.
PUV-Pret unitar de vanzare-5.u.m.
PRfinanciar=CF/PUV_CVU=125.000/(5-2.85)=58.140 buc
Societatea obtine un rezultat financiar pozitiv la o productie de minim 58.140 buc.

4.Sa se calculeze soldurile intermediare de gestiune in maniera

continental si in maniera anglo-saxona pornind de la
informatiile de mai jos:
Indicator
Venituri din vanzarea
marfurilor
21 | P a g e

u.m.
3.000

C.E.C.C.A.R.-Filiala Timis

Productia vanduta
50.000
Productia stocata
1.500
Productia imobilizata
500
Subventii de exploatare
10.000
Cheltuieli cu materii prime
30.000
Costul marfurilor vandute
2.900
Cheltuieli salariale
15.000
Cheltuieli cu amortizarea
1.000
Celtuieli cu provizioane
200
Cheltuieli cu chirii
200
Cheltuieli cu asigurari
2.000
sociale
Impozite si taxe
300
Venituri din dobanzi
200
Venituri din diferente
200
favorabile de curs valutar
Cheltuieli cu dobanzi
800
Cheltuieli cu provizioane
100
financiare
Impozit pe profit
1.400
Raspuns:
1. Soldurile intermediare de gestiune in maniera continentala

22 | P a g e

C.E.C.C.A.R.-Filiala Timis

2. Soldurile intermediare de gestiune in maniera anglo-saxona.

23 | P a g e

C.E.C.C.A.R.-Filiala Timis

CA = Venituri din vanzarea marfurilor + Productia vanduta + Productia stocata

+ Subventii de exploatare
=3.000+50.000+1.500+500+10.000 = 65.000 um
Ch.var.expl. =Ch.mat.prime + Ch.mf + Ch.sal. + Ch.asig.soc + Ch.impozite si taxe
= 30.000+2.900+15.000+2.000+300=50.200
EBITDA = Cifra de afaceri - Ch.var.exploatare
= 65.000-50.200= 14.800 um
EBIT = EBITDA - Ch.amortiz.
=14.800-1000 = 13.800
EBT =EBIT-Ch.fin.
=13.800-900 = 12.900
Ch. Finan. = Cheltuieli dobanzi+Cheltuieli provizioane financiare
= 900
PNET =EBT - Ch.impozit profit
= 12.900-1300 = 11.600

5.Calcuti si interpretati situatia neta a unei intreprinderi care

prezinta urmatoarea situatie financiara.
Indicator 31.12.n
Imobilizari
Stocuri
Creante
Disponibilitati
Datorii mai mari de 1 an
Datorii mai mici de 1 an
Rezolvare:
24 | P a g e

um
2000
500
150
50
1150
350

C.E.C.C.A.R.-Filiala Timis

Situatia neta a intreprinderii = Active totale - Datorii totale - Venituri in avans =

(2.000+500+150+50)-(1.150+350) =
1.200
=> se observa o situatie neta pozitiva a intreprinderii

6.Sa se calculeze si sa se interpreteze soldurile intermediare de

gestiune pentru intreprinderea ale carei informatii financiare
sunt prezentate mai jos:
Indicator
Venituri din vanzarea
marfurilor
Productia vanduta
Productia stocata
Subventii de exploatare
Cheltuieli cu materii prime
Costul marfurilor vandute
Cheltuieli salariale
Cheltuieli cu amortizarea
Cheltuieli cu chirii
Cheltuieli cu asigurari
sociale
Impozite si taxe
Venituri din dobanzi
Cheltuieli cu dobanzi
Impozit pe profit

25 | P a g e

u.m.
4.000
24.000
500
2.300
10.000
4.200
5.000
1.000
200
2.000
300
100
500
1.400

C.E.C.C.A.R.-Filiala Timis

1.Soldurile intermediare de gestiune in maniera continentala

26 | P a g e

C.E.C.C.A.R.-Filiala Timis

2. Soldurile intermediare de gestiune in maniera anglo-saxona.

CA = Venituri din vanzarea marfurilor + Productia vanduta + Productia stocata

+ Subventii de exploatare
27 | P a g e

C.E.C.C.A.R.-Filiala Timis

=4.000+24.000+500+2.300 = 30.800 um
Ch.var.expl. =Ch.mat.prime + Ch.mf + Ch.sal. + Ch.asig.soc + Ch.impozite si taxe
= 10.000+4.200+5.000+300=19.500
EBITDA = Cifra de afaceri - Ch.var.exploatare
= 30.800-19.500= 11.300 um
EBIT = EBITDA - Ch.amortiz.
=11.300-1000 = 10.300 um
EBT =EBIT-Ch.fin.
=10.300-500 = 9.800 um
Ch. Finan. = Cheltuieli dobanzi+Cheltuieli provizioane financiare
= 500
PNET =EBT - Ch.impozit profit
= 9.800-1.400 = 8.400

VI.Organizarea auditului si controlului intern al

intreprinderii
1.Aprovizionarea presupune:
a) Comenzile sa contina produse care indeplinesc specificatiile corespunzatoare;
b) Sa se plateasca preturi corspunzatoare;
c) Comanda sa contina cantitatile de produse si termene de aprovizionare
corespunzatoare;
d) Actualizarea informatiilor legate de furnizor astfel incat comanda sa contina date
reale;
e) Produsele comandate sa se obtina in timp util;
f) Inregistrarea comenzilor aprobate complet si corect;
g) Prevenirea lansarii comenzilor neaprobate.

Identificati si enumerate riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern
care pot diminua aparitia riscurilor respective.
Raspuns:
Raspuns:
RISCURI POSIBILE
a) specificaiile s fie necorespunztoare

28 | P a g e

PROCEDURI DE CONTROL
INTERN
Revizuirea specificaiilor existente de
ctre personalul tehnic.Monitorizarea
problemelor de producie legate de
specificaiile materialelor folosite.
Specificaiile trebuie s cuprind date ale
perioadei curente ,comenzi rapide, stoc
corespunztor, preul materialului.

C.E.C.C.A.R.-Filiala Timis

b) informaii incomplete legate de pre

c) informaie indisponibil sau incorect

legat de nivelul stocului sau nivelul
produciei

d) informaiile dintro comand sunt

neclareComenzile nu sunt introduse n
sistem n timp util

e) Informaie indisponibil sau incorect a

produselor comandate i neprimite

f) Comenzile date pot fi pierdute

c) Proceduri inadecvate de prevenire a
utilizrii neautorizate

Comunicarea specificaiilor de producie

departamentului de
aprovizionare.Revizuirea corespunztoare
i aprobarea contractelor i comenzilor.
Obinerea de oferte competitive pentru
fiecare aprovizionare periodic.Volumul
produciei aprovizionat s fie
determinat prin analiza indicatorului de
utilizare a unor materiale
similareRevizuirea corespunztoare a
comenzilor de
aprovizionare.Monitorizarea variantelor
de pre, amnunit.
Meninerea unor date corecte n evidena
stocurilor.Corelarea programrii
produciei cu informaiile legate de stoc
i cerinele legate de termenele de livrare
din comenzi Revizuirea corespunzatoare a
comenzilor de aprovizionareFolosirea
previziunii
Emiterea de copii ale comenzilor emise
personalului corespunztor.
Prenumerotarea comenzilorVerificarea
periodic a intrarilor n
sistem.Investigarea intrrilor de date
Specificarea modului de transport i a
datei de livrare n comanda de
aprovizionarePrenumerotarea comenzilor
de aprovizionareCorelarea informaiei
produciei recepionate i informaiile
legate de comenzi dateUrmrirea
comenzilor neonorate de furnizor
Prenumerotarea i nregistrarea corect a
comenzilor
Proceduri de aprobare a
comenzilorDesemnarea de personal
autorizat care s aprobe
comenzileMeninerea unei securiti a
comenzilor de aprovizionare

2. Activitatea de dezvoltare a tehnologiei in cadrul unei

entitati presupune:
a) Identificarea tehnologiilor existente sau dezvoltarea unei noi tehnologii in vederea
satisfacerii cererii reclamate de studiile de marketing;
29 | P a g e

C.E.C.C.A.R.-Filiala Timis

b) Mentinerea unui nivel inalt al cunoasterii legate de dezvoltarea actuala a tehnologiilor care ar
putea afecta entitatea;
c) Asigurarea ca dezvoltarea tehnologiilor este in spiritual sustinerii licentelor sau patentelor
existente;
d) Repartizarea resurselor pentru cele mai eficiente proiecte.
Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern
care pot diminua aparitia riscurilor respective.
Raspuns : a)
Tehnologia joaca un rol central in crearea unor noi produse precum si in imbunatatirea
performantelor celor existente.
Schimbarea tehnologica este un factor important in dobandirea avantajului concurential. Ea poate
crea industrii total noi sau schimba industriile existente. Dezvoltarea si utilizarea inovativa
(creativa) a tehnologiei poate oferi unei firme o competenta distinctiva greu de atins de firmele
concurente.
Avantajul concurential nu este doar consecinta crearii unor noi tehnologii, ci rezulta si din
integrarea tehnologiilor existente. Progresul in tehnologie da nastere noilor produse si servicii si
remodeleaza procesele. Astfel, tehnologia imbraca multe forme, incepand cu ideile, cunostintele si
experienta, iar apoi utilizarea lor pentru a crea cai noi si performante de realizare a bunurilor si
serviciilor.
In orice analiza de se porneste de la cracteristicile si interdependentele domeniului analizat,
analizandu-se potentialele riscuri ale unei anumite stari de fapt sau evolutii viitoare previzionate.
Prima categorie de riscuri sunt acele care afecteaza direct dezoltarea tehnologica:
Deprecierea iremediabila a potentialului prin intrarea sub masa critica de obtinere a unor
rezultate relevante
Indirect, fenomenul mentionat mai sus poate produce prin efect cumulativ scaderea in
continuare a comenzii sociale,
In lipsa unei investitii semnificative orientate spre ariile sau nisele de potential succes,
invechirea bazei materiale care in actualele conditii de evolutie tehnologica si tehnica este
aproape exploziva constituie un risc major,
Imposibilitatea participarii in parteneriate de colaborare tehnice si stiintifica datorita
diferentei mari din punct de vedere tehnic si tehnologic.
30 | P a g e

C.E.C.C.A.R.-Filiala Timis

Ce adea doua categorie de riscuri este constituita din fenomene care afecteaza prin interactiune
celelalte domenii ale economiei si societatii inclusiv cele de ordin general, la nivel de competenta
si si cultura a intregii natiuni.
Din aceste categorie de riscuri potentiale pot fi mentionate :
Insuficienta analiza si si evaluare a tehnicilor si tehnologiilor oferite pentru transfer prin
import pentru sectoarele economice cu consecinta riscului de achizitionare a unei tehnolgii aflate
in perioada de declin sau lichidare avand efecte negative asupra activitatii economice si sociale la
nivel national.
Imposibilitatea participarii pe picior de egalitate a nivelului de competenta stiintifica si
tehnica la cooperarea internationala cu consecinte ale riscului dependentei tehnice si tehnologice
avand efecte economice si sociale negative
Diminuarea patrimoniului cu consecinte atat in scaderea prestigiului cat si in scaderea
nivelului general de cunostiinte ale societatii proprii
Orientarea dezvoltarii tehnice si tehnologice dupa alte criterii decat cele ale intereselor
resurselor materiale si umane disponiobile precum si avantajele competitive nationale.
In general pentru a putea actiona eficient in rezolvarea unor probleme aceste trebuie clar
identificate descrise asumate si apoi stabilite actiunile si masurile necesare. Departe de a fi o
afirmatie generala si banala aceste principii au o mare importanta deoarece numai astfel se poate
asigura coerenta actiunii si responsabilizarea factorilor implicati.
Proceduri de control intern care pot sa duca la diminuarea riscurilor sunt:
Asigurarea prioritatilor actuale ale dezvoltarii economice si sociale
Elaborarea strategiei de evolutie si dezvoltare corelate cu directiile strategice de dezvoltare si
modernizare a economiei si societatii
Prioritizarea directiilor corespunzator indicatorilor de avantaje/ costuri si perioada de
recuperare a investitiei, precum si in concordanta cu politicile nationale de dezvoltare a
capitaluilui uman propriu si cu strategia nationala de cooperare internationala.

3.Orice planificare incepe cu intrebareapentru ce suntem

aici?Aceasta presupune termene(orizonturi de timp)si etape
sau strategii adecvate termenelor.

31 | P a g e

C.E.C.C.A.R.-Filiala Timis

Termenele pot fi:

termen scurt:pana la un an
termen mediu:intre doi si cinci ani
termen lung:peste cinci ani
In functie de termenele stabilite etapele pot fi:
Planificare strategica;
Planificare tactica;
Planificare operative.
Identificati intrebarile la care trebuie sa raspunda fiecare etapa de planificare in domeniul
organizarii contabilitatii la nivelul unei intreprinderi, informatiile importante necesare si exemple
pentru continutul fiecarei etape de planificare.
RASPUNS :
Planificarea activitii de audit intern se realizeaz pe trei nivele:
* planificarea strategica pe termen lung are n vedere activitatea de evaluare a funciei auditului
intern a structurilor din subordine care i-au organizat compartimente de audit, o dat la 5 ani,
conform cadrului normativ al auditului intern;
* planificarea strategic pe termen mediu are n vedere faptul c, conform legii, toate activitile
auditabile trebuie s fie auditate cel puin o dat la 3 ani. n funcie de importana unei activiti
n cadrul entitii, de pericolul producerii unor evenimente sau chiar pagube, ct i de gradul de
apariie i importan al riscului aceasta poate fi cuprins n auditare;
* planificarea anual cuprinde misiunile ce se vor realiza pe parcursul anului viitor innd cont de
bugetulde timp disponibil n cadrul planului i de resursele alocate anual. Fiecare misiune de
audit va cuprinde obiectivele, identificarea activitilor adiacente, orele lucrate, personalul i
planificarea orar pentru activitile i departamentele entitii publice supuse examinrii.

4.Elaborare politici si procedure contabile.Studiu de caz

societatea de prestari servicii.
Politica de contabilitate reprezint o totalitate de principii, convenii, reguli, metode i
procedee adoptate de conducerea ntreprinderii pentru inerea contabilitii i ntocmirea
rapoartelor financiare.
Politica de contabilitate constituie o parte integrant a rapoartelor financiare i trebuie s
fie elaborat de fiecare ntreprindere care desfaoar activitate de ntreprinztor i este
nregistrat n Romania, indiferent de tipul de proprietate, apartenena ramural i forma
organizatorico-juridic a acesteia (cu excepia organizaiilor bugetare).
Elaborarea proiectului politicii de contabilitate poate fi efectuat de ctre contabilitate,
de o comisie special, compus din reprezentanii serviciilor contabil, financiar, juridic i altor
servicii ale ntreprinderii sau de firma de consulting (audit). Politica de contabilitate aleas poate
fi examinat i adoptat prin decizia de protocol a fondatorilor (proprietarilor) sau de Consiliul de
directori, iar dup aceasta trebuie s fie aprobat de conductorul ntreprinderii.
Politica de contabilitate se elaboreaz n baza ansamblului de convenii fundamentale ale
contabilitii. Noiunea "convenie" nseamn presupunere (ipotez), condiie de la care
ntreprinderea trebuie s porneasc la organizarea contabilitii i ntocmirea rapoartelor
financiare.
32 | P a g e

C.E.C.C.A.R.-Filiala Timis

n IAS 1 "Politica de contabilitate" sunt stabilite trei convenii fundamentale ale

contabilitii: continuitatea activitii, permanena metodelor i specializarea exerciiilor.
Procedura formrii politicii de contabilitate privind o problem (sector) concret a contabilitii
const n alegerea unei variante din cteva, admise de actele legislative i normative, n
justificarea metodei alese, pornind de la particularitile activitii ntreprinderii i acceptarea
acesteia n calitate de baz pentru inerea contabilitii i ntocmirea rapoartelor financiare.
De exemplu, IAS 16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung" recomand
cteva metode de calculare a uzurii mijloacelor fixe:
- metoda casrii liniare;
- metoda proporional volumului produselor (serviciilor);
- metoda soldului degresiv;
- metoda degresiv cu rat descresctoare.
La elaborarea politicii de contabilitate ntreprinderea alege acea metod de calculare a
uzurii, care corespunde modelului prevzut de exploatare a unui obiect concret de mijloace fixe.
IAS 18 "Venitul" prevede dou variante de constatare a veniturilor din prestarea serviciilor: pe
fiecare tranzacie sau pe stadii de finalizare a acesteia. ntreprinderea alege acea variant, care
permite determinarea mai exact a mrimii venitului obinut n cursul perioadei de gestiune.
Politica de contabilitate, constituind instrumentul de realizare a prevederilor S.N.C., poate s
difere esenial la diverse ntreprinderi. Variantele i regulile de evaluare i contabilizare a
activelor, veniturilor i cheltuielilor acceptabile pentru o ntreprindere pot s influeneze negativ

asupra rezultatelor activitii altei ntreprinderi sau s fie absolut inutile pentru aceasta. Astfel, n
conformitate cu IAS 2 "Stocurile de mrfuri i materiale", evaluarea materialelor poate fi
efectuat prin trei metode: de identificare, FIFO i costului mediu ponderat.
Metoda de identificare prevede determinarea costului fiecrei uniti a stocurilor de
mrfuri i materiale i este adecvat pentru ntreprinderile cu producie individual i n serii
mici. Metodele FIFO i costului mediu ponderat pot fi utilizate la ntreprinderile care dispun de
un asortiment bogat i variat de stocuri de mrfuri i materiale.
Politica de contabilitate n anul curent este aprobat de conductorul ntreprinderii la
finele anului precedent i intr n vigoare ncepnd cu 1 ianuarie a anului de gestiune. Ea trebuie
s fie aplicat de toate subdiviziunile structurale ale ntreprinderii, inclusiv de cele evideniate
ntr-un bilan distinct, indiferent de sediul lor.
ntreprinderea nou-creat i elaboreaz politica sa de contabilitate pn la prima
prezentare a rapoartelor financiare, dar nu mai trziu de 90 de zile de la dobndirea drepturilor
persoanei juridice. Procedurile i metodele contabile alese se aplic de ntreprindere din ziua
nregistrrii de stat.
Politica de contabilitate aleas de ntreprindere trebuie s fie aplicat consecutiv - de la o
perioad de gestiune la alta. n unele cazuri prevzute de IAS 1, ntreprinderea poate s introduc
modificri n politica de contabilitate, adic s nu respecte n decursul anului de gestiune
principiul permanenei.
Toate modificrile introduse n politica de contabilitate trebuie s fie argumentate i
perfectate prin documente de dispoziie (ordine, dispoziii), indicndu-se data intrrii n vigoare a
acestora. Politica de contabilitate adoptat de ntreprindere trebuie s fie dat publicitii, adic s
fie adus la cunotina tuturor categoriilor de utilizatori ai rapoartelor financiare. Forma de
prezentare a politicii de contabilitate este determinat de nsi ntreprinderea. ns n toate
33 | P a g e

C.E.C.C.A.R.-Filiala Timis

cazurile politica de contabilitate trebuie s fie inclus ntr-un capitol special al notei explicative la
raportul financiar anual. Rapoartele financiare trimestriale pot s nu cuprind informaii
referitoare la politica de contabilitate atunci cnd n ultima n-au fost introduse modificri,
ncepnd cu data prezentrii rapoartelor precedente, care cuprind politica de contabilitate.
Dac politica de contabilitate a ntreprinderii este elaborat n baza conveniilor
fundamentale ale contabilitii stabilite de IAS 1 "Politica de contabilitate", acestea pot s nu fie
publicate n rapoartele financiare. n cazul formrii politicii de contabilitate n baza conveniilor
care difer de cele prevzute de standardul menionat, atare convenii, mpreun cu cauzele
aplicrii acestora i evaluarea lor n expresie valoric, trebuie s fie dezvluite detaliat n
rapoartele financiare. Modificrile introduse n politica de contabilitate care influeneaz
substanial evaluarea i luarea deciziilor de ctre utilizatorii rapoartelor financiare n cursul
perioadei de gestiune sau n perioadele ulterioare, cauzele acestor modificri, precum i evaluarea
consecinelor acestora n expresie valoric urmeaz s fie publicate distinct n nota explicativ la
rapoartele financiare. Dezvluirea politicii de contabilitate nu justific reflectarea greit sau
inexact a informaiilor i nu exonereaz conducerea ntreprinderii de rspundere pentru
nclcarea regulilor stabilite de inere a contabilitii i de ntocmire a rapoartelor financiare.
Principii, politici si metode contabile:
a) Reglementarile contabile aplicate la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare
anuale.
Situaiile financiare au fost ntocmite n conformitate cu Reglementrile Contabile
Romneti armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitilor Economice Europene aprobate prin
OMFP 1752/2005. OMFP 1752/2005 solicita ca situaiile financiare s fie ntocmite n
conformitate cu Legea Contabilitatii 82/1991 (republicata , modificata si completata ulterior) si
Cerintele de intocmire si prezentare prevazute de OMFP 1752/2005 .
Societatea organizeaza si conduce contabilitatea proprie potrivit prevederilor Legii
contabilitatii nr.82/1991 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si intocmeste
situatii financiare anuale potrivit prevederilor Ordinului Ministerului de Finante nr.1752/2005
pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a Comunitatilor
Economice Europene. Prezentele situatii financiare sunt intocmite in baza continuitatii activitatii.
Fiecare element semnificativ este prezentat separat in situatiile financiare. Valorile
nesemnificative sunt agregate cu valorile de natura sau functie similara si nu sunt prezentate
separat.
b) Abaterile de la principiile si politicile contabile, metodele de evaluare si de la alte
prevederi din reglementarile contabile:
* natura; nu este cazul
* motivele; nu este cazul
* evaluarea efectului asupra activelor si datoriilor, pozitiei financiare si a profitului sau
pierderii.
c) Valorile prezentate in situatiile financiare sunt comparabile
* comentarii relevante - nu este cazul
d) Valoarea reziduala pentru imobilizari stabilita in situatia in care nu se cunoaste pretul
de achizitie sau costul de productie al acesteia. nu este cazul
e) Suma dobanzilor incluse in costul activelor imobilizate si circulante cu ciclu lung de
fabricatie - nu este cazul
f) In cazul reevaluarii imobilizarilor corporale - detaliem:
* elementele supuse reevaluarii, precum si metodele prin care sunt determinate valorile
rezultate in urma reevaluarii; nu este cazul
34 | P a g e

C.E.C.C.A.R.-Filiala Timis

* valoarea la cost istoric a imobilizarilor reevaluate; nu este cazul

* tratamentul in scop fiscal al rezervei din reevaluare; nu este cazul
* modificarile rezervei din reevaluare:nu este cazul
* valoarea rezervei din reevaluare la inceputul exercitiului financiar; nu este cazul
* diferentele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare in cursul exercitiului
financiar; nu este cazul
* sumele capitalizate sau transferate intr-un alt mod din rezerva din reevaluare in cursul
exercitiului financiar, cu prezentarea naturii oricarui astfel de transfer, cu respectarea
legislatiei in vigoare; nu este cazul
* valoarea rezervei din reevaluare la sfarsitul exercitiului financiar. nu este cazul
g) Activele fac obiectul ajustarilor exceptionale de valoare exclusiv in scop fiscal suma
ajustarilor si motivele pentru care acestea au fost efectuate nu este cazul
h) Valoarea prezentata in bilant, rezultata dupa aplicarea metodelor FIFO, CMP sau
LIFO, difera in mod semnificativ, la data bilantului, de valoarea determinata pe baza
ultimei valori de piata cunoscute inainte de data bilantului, valoarea acestei diferente ca
total, pe categorii de active fungibile. nu este cazul.

35 | P a g e