Sunteți pe pagina 1din 73

INTRODUCERE

Freud şi ocultismul

1.

In celebra sa autobiografie, „Ma vie"- souvenirs reves et pen-


seesx, C. G. Jung aminteşte o interesantă scenă petrecută între el
şi maestrul său spiritual din acea vreme, Freud. Este o întâmplare
care spune multe despre atitudinea pe care a încarnat-o Freud
faţă de aşa zisele fenomene oculte. O atitudine care, la prima
vedere, vine să confirme impresia generală a opiniei publice care
a văzut în Freud personificarea raţiunii absolute.
Dar să cităm relatarea lui Jung apelând şi la comentariile
aferente:

Mai am încă o vie amintire a lui Freudzicându-mi: „Dragul


meu Jung, promite mi că nu vei abandona niciodată teoria sexu-
ală. Este cea mai esenţială! Vezi tu, noi trebuie să facem din ea
o dogmă, un bastion de neclintit". îmi spunea aceasta plin de
pasiune şi pe tonul unui tată care zice: "Dragul meu fiu, pro -
mite-mi că vei merge în fiecare duminică la biserică". Puţin
cam zăpăcit, îl întrebai: "Un bastion împotriva a ce?" El îmi

' Există o traducere românească a acestei lucrări. Noi am folosit versiunea


franţuzească apărută la Gallimard în 1973.
răspunse: "împotriva s-ar putea interpreta într-
talazului de mîl al... " o perspectivă subiectivă,
Aici ezită un moment un aspect care nu ne va
pentru a adăuga: "...al ocupa aici). Să cităm,
ocultismului". Ceea ce aşadar, şi din scrisoarea
m-a alarmat, mai întîi, lui Freud - amintim:
era "bastionul" şi adresată lui Jung - care
"dogma"'; o dogmă, aruncă o altă lumină
adică o profesiune de asupra relaţiei autorului
credinţă indiscutabilă, cu ocultul:
nu se impune decîl acolo
unde vrem să îndepărtăm în cele ale
odată pentru totdeauna o ocultismului - scrie
îndoială. Aceasta nu mai Freud - am devenit
are nimic dintr-o umil de cînd cu marea
judecată ştiinţifică, ci lecţie dată de
relevă numai dintr-o experienţele lui
voinţă personală de Ferenczi. Promit să cred
putere. tot ceea ce poate fi
Acest şoc a izbit în cumva rezonabil. Şi n-o
plin prietenia noastră. fac bucuros, o ştiţi. Dar
Ştiam că nu voi putea hibrisul meu s-a
adopta această poziţie. destrămat de atunci...
Freud părea să
înţeleagă prin 2
C.G.Jung,op.cit., p.177.
"ocultism" aproape 3
S.Freud & C.G.Jung:
tot ceea ce filozofia şi "Correspondance",vol.2,
1910-1914, p.183.
religia - ca şi
parapsihologia care se
năştea cam în acea
vreme - puteau să
spună despre suflet..."

în realitate, atitudinea
lui Freud nu era atît de
categorică în privinţa
ocultului. Pentru că, cam
în aceleaşi împrejurări
istorice, părintele
psihanalizei avea să-i
scrie lui Jung o epistolă
în care accepta să se
plece în faţa fenomenelor
oculte, adică să le recu-
noască existenţa, dar,
fireşte, cu o anumită
rezervă. (Faptul că Jung
deplînge cu atîta vigoare
dogmatismul mai
vîrstnicului său confrate,
Aluzia la Ferenczi, un studiase deja telepatia, aşa
alt mare discipol al încît existenţa
psihanalizei freudi-ene, nu fenomenelor telepatice nu
este deloc întîmplătoare. mai putea fi negată.
La întîlnirea lor de la în aceeaşi perioadă,
Munchen, Jung îi Jung, care avea să critice
comunicase lui Freud aşa cum am văzut, în
experienţele lui Ferenczi memoriile sale, poziţia lui
în materie de telepatie. La Freud, privea abordarea
care, Freud îi scrisese lui ocultismului din aceeaşi
Ferenczi: „Jung scrie că direcţie ca şi părintele său
ar trebui să cucerim de spiritual. Iată ce scrie el în
asemenea şi ocultismul, şi scrisoarea pomenită de
îmi cere permisiunea de a Freud:
încerca o expediţie în
împărăţia misticii. Văd că Pare-mi-se că va
nu vă pot opri nici pe unul trebui să cucerim şi
şi nici pe celălalt; ocultismul pornind de la
procedaţi, cel puţin, în teoria libidoul ui.
acord mutual; aceste Actualmente, mă orientez
expediţii sînt periculoase spre astrologie, a cărei
iar eu nu vă pot însoţi"4. cunoaştere pare
Din cele de mai sus indispensabilă pentru
rezultă limpede că Freud, înţelegerea mitologiei.
în ciuda repulsiei pe care Există lucruri foarte
i-o provoacă "talazul de ciudate în aceste
mîl al ocultismului", nu obscurităţi extreme.
ezita totuşi să-şi îndemne Lăsaţi-mă, rogu-vă, să
ucenicii să cucerească - rătăcesc fără grijă în
desigur, în numele aceste infinităţi. Voi
psihanalizei -, şi târîmul aduna o recoltă bogată
misticii. Ba chiar el pentru cunoaşterea
renunţă oarecum la sufletului omenesc.
orgoliul său ştiinţific, şi Pentru moment trebuie
admite în limitele raţiona- să mă îmbăt cu efluvii
lului (dacă putem vorbi de magice
aşa ceva în cazul
ocultismului) să se plieze 4
S.Freud & C.G.Jung, op. cit.,
în faţa faptelor. Ferenczi p. 173, n.5.
răspunse: "împotriva plece în faţa
talazului de mîl al... " fenomenelor oculte,
Aici ezită un moment adică să le recunoască
pentru a adăuga: "...al existenţa, dar, fireşte, cu
ocultismului". Ceea ce o anumită rezervă.
m-a alarmat, mai întîi, (Faptul că Jung deplînge
era "bastionul" şi cu atîta vigoare
"dogma"; o dogmă, dogmatismul mai
adică o profesiune de vîrstnicului său confrate,
credinţă indiscutabilă, s-ar putea interpreta într-
nu se impune decît acolo o perspectivă subiectivă,
unde vrem să îndepărtăm un aspect care nu ne va
odată pentru totdeauna o ocupa aici). Să cităm,
îndoială. Aceasta nu mai aşadar, şi din scrisoarea
are nimic dintr-o lui Freud - amintim:
judecată ştiinţifică, ci adresată lui Jung - care
relevă numai dintr-o aruncă o altă lumină
voinţă personală de asupra relaţiei autorului
putere. cu ocultul:
Acest şoc a izbit în
plin prietenia noastră. în cele ale
Ştiam că nu voi putea ocultismului - scrie
adopta această poziţie. Freud - am devenit umil
Freud părea să de cînd cu marea lecţie
înţeleagă prin dată de experienţele lui
"ocultism" aproape Ferenczi. Promit să cred
tot ceea ce filozofia şi
tot ceea ce poate fi.
religia - ca şi
cumva rezonabil. Şi n-o
parapsihologia care se
fac bucuros, o ştiţi. Dar
năştea cam în acea
hibrisul meu s-a
vreme - puteau să
spună despre suflet... 2 destrămat de atunci...

2
In realitate, atitudinea C.G.Jung,op.cit.,p.l77.
3
lui Freud nu era atît de S.Freud & C.G.Jung:
••Correspondance",vol.2,
categorică în privinţa 1910-1914, p.183.
ocultului. Pentru că, cam
în aceleaşi împrejurări
istorice, părintele
psihanalizei avea să-i
scrie lui Jung o epistolă
în care accepta să se
Aluzia la Ferenczi, un studiase deja telepatia, aşa
alt mare discipol al încît existenţa
psihanalizei freudi-ene, nu fenomenelor telepatice nu
este deloc întîmplătoare. La mai putea fi negată.
întîlnirea lor de la în aceeaşi perioadă,
Munchen, Jung îi Jung, care avea să critice
comunicase lui Freud aşa cum am văzut, în
experienţele lui Ferenczi în memoriile sale, poziţia lui
materie de telepatie. La Freud, privea abordarea
care, Freud îi scrisese lui ocultismului din aceeaşi
Ferenczi: „Jung scrie că direcţie ca şi părintele său
ar trebui să cucerim de spiritual. Iată ce scrie el în
asemenea şi ocultismul, şi scrisoarea pomenită de
îmi cere permisiunea de a Freud:
încerca o expediţie în
împărăţia misticii. Văd că Pare-mi-se că va
nu vă pot opri nici pe unul trebui să cucerim şi
şi nici pe celălalt; ocultismul pornind de la
procedaţi, cel puţin, în teoria libidoului.
acord mutual; aceste Actualmente, mă orientez
expediţii sînt periculoase spre astrologie, a cărei
iar eu nu vă pot însoţi" . cunoaştere pare
Din cele de mai sus indispensabilă pentru
rezultă limpede că Freud, înţelegerea mitologiei.
în ciuda repulsiei pe care Există lucruri foarte
i-o provoacă "talazul de ciudate în aceste
mîl al ocultismului", nu obscurităţi extreme.
ezita totuşi să-şi îndemne Lăsaţi-mă, rogu-vă, să
ucenicii să cucerească - rătăcesc fără grijă în
desigur, în numele aceste infinităţi. Voi
psihanalizei -, şi tărîmul aduna o recoltă bogată
misticii. Ba chiar el pentru cunoaşterea
renunţă oarecum la sufletului omenesc.
orgoliul său ştiinţific, şi Pentru moment trebuie
admite în limitele raţiona- să mă îmbăt cu efluvii
lului (dacă putem vorbi de magice
aşa ceva în cazul
ocultismului) să se plieze 4
S.Freud & C.G.Jung, op. cit.,
în faţa faptelor. Ferenczi p. 173, n.5.

pentru a înţelege ce scrie următoarele:


secrete ascunde
inconştientul în Sînt încredinţat că nu
profunzimile sale5. veţi fi foarte incitaţi de
atitudinea mea vizavi de
Ulterior, interesul lui această problemă: nu
Jung pentru aplicarea prea convinşi şi totuşi
teoriei libidoului la gata-gata.-Probabil că
fenomene de genul vă spuneţi: ,,lată încă
astrologiei va păli pînă un individ care a
la a dispare cu muncit toată viaţa cu
desăvîrşire. Chiar dacă integritate ca cercetător
nu putem acuza o ştiinţific şi care, la
asemenea incon- bătrîneţe, a luat-o razna
secvenţă profesională - şi a ajuns un
în fond, în tărîmul superstiţios credul".
ştiinţei, chiar şi atunci Ştiu că un mare număr
cînd avem de-a face cu de nume celebre fac
psihanaliza, sîntem parte din această cate-
obişnuiţi cu asemenea gorie, dar eu nu mă pot
reorientări doctrinare,
considera dintre ele. în
ba chiar ele sînt bine-
orice caz, nu am devenit
venite -, nu putem nega
superstiţios şi nici
că ea explică ulterior
măcar credul. Numai că,
reacţia acidă faţă de
atunci cînd te-ai aplecat
"dogmatismul" lui
toată viaţa ta pentru a
Freud.
evita coliziunea
dureroasă cu faptele, îţi
rămîne şi la bătrîneţe o
spinare curbată care se
în conferinţa a XXX-
a de prelegeri
psihanalitice - tradusă şi
de noi aici -, Freud ne
face cîteva mărturisiri.
Mai întîi, el îşi ia inima
în dinţi şi afirmă sus şi
tare că, personal, crede
în existenţa unei
telepatii, adică a
transmiterii gîndirii. El
apleacă în faţa noilor care se pleacă în faţa
stări de fapt6. faptelor.
Aceasta este şi
Continuînd pe opinia lui Octave
acelaşi ton, Freud arată Mannoni, care dedică
că atunci cînd a luat ^ subcapitol din cartea
prima oară contact cu sa, Freud, ocultismului
faptele oculte, „am maestrului psihanalist.
simţit şi eu angoasa Să cităm rîndurile lui
unei ameninţări vizînd O.Mannoni, şi concluzia
al nostru sa:
Weltanschauung
ştiinţific care, în cazul Atitudinea lui Freud
în care elementele în faţa acestor
ocultismului s-ar fi probleme (calculele nu-
revelat exacte, ar fi merice ale lui Fliess,
trebuit să cedeze locul superstiţia, etc, n.n.
spiritismului şi J.C.) este „ştiinţifică";
misticii" . Angoasa se adică el admite faptul
îndulceşte, dacă nu că credinţele
chiar dispare atunci superstiţioase există şi
cînd Freud realizează că că psihanaliza este
trebuie să ai într-adevăr datoare să le explice.
încredere în ştiinţă, în Totuşi, nu putem
capacitatea ei de a rezuma
culege şi de a integra
afirmaţiile adevărate
6
ale ocultismului. Iar S.Freud: "Nouvelles
conferences d'introduction â
transmiterea gîndirii
la psychanalyse", Galli
(telepatia), continuă el: mard, 1984, p.76.
„pare să favorizeze 7

cumva extensia
modului de gîndire I
ştiinţific - adversarii vor b
i
zice "mecanicist" - la
d
lumea mentală atît de .
dificil de cercetat" 8. ,
Vom reveni la acest
pasaj cu alt prilej, cînd p
îl vom completa şi .
supune analizei din alt
7
unghi. Pentru moment 7
să conchidem că Freud .
se declara atras de
ocultism. Şi nu pentru 8

că ar fi un ns scrîntit I
care la bătrîneţe a dat în b
i
mintea copiilor, ci
d
pentru că er t un .
adevărat om de ştiinţă,
1
S.Freud & C.G.Jung, op. Cit., p.173.

la atît atitudinea sa. despre felul curios în


Freud vorbeşte de care este gata să cedeze
superstiţie în aşa fel încît superstiţiei şi să o
ne este clar că el îşi combată, ca să spunem
analizează propria sa aşa concomitent: „Acum
atitudine superstiţioasă. trebuie să-ţi pun o
Şi noi ştim din scrisorile întrebare tragic de
sale că, dacă el nu a serioasă. Răspunde-mi
abandonat niciodată pe onoarea şi conştiinţa
atitudinea sa raţională, ta dacă, la orele 11, joia
el ceda totodată destul trecută, nu cumva ai fost
de uşor emoţiilor bazate mai puţin îndrăgostită
pe idei superstiţioase. în de mine, sau mai puţin
discuţia acestor preocupată de mine ca
probleme, în 1907 (în de obicei, sau poate
lucrarea Psihopatologia chiar şi "infidelă " vorba
vieţii cotidiene, n.n. cîntecului. De ce aceste
J.C.), cînd el foloseşte rugăminţi de prost gust?
formule de genul: dacă Pentru că am ocazia
eu aş fi superstiţios, aş minunată de a pune
zice că..., înţelegem capăt unei superstiţii. La
foarte bine că aceasta data respectivă, inelul
vrea să zică: partea din meu s-a spart în locul
mine care este unde este încrustată
superstiţioasă, şi pe care perla. Trebuie să
o combat fără efort, este mărturisesc că inima
gata să creadă că... mea nu a tresărit, nu
Deja în 1882, îi scrie am fost cuprins de
Marthei (la 26 august) resentimente privind
deznodămîntul nefericit recunoaşte existenţa
al logodnei noastre, şi tendinţelor
nici de bănuiala obscură superstiţioase este
că chiar în acel moment evident o condiţie
tu ai fi fost pe cale să prealabilă analizei lor.
smulgi imaginea mea din Ele se explică, în 1907,
inima ta. Un bărbat prin proiecţia asupra
sensibil ar fi, simţit toate lumii exterioare a
acestea, dar singurul tendinţelor ostile
meu gînd a fost că inelul necunoscute. Ceea ce
ar trebui reparat şi că persoana superstiţioasă
asemenea accidente nu interpretează cu
pot fi evitate. naivitate ca aparţinînd
Oricît umor sau ordinii evenimentelor
maliţie ar putea exista în exterioare, se explică
această scrisoare, este printr-o motivaţie
sigur că o vedem în altă inconştientă.
lumină dacă ne gîndim Astfel, atitudinea
la articolul despre superstiţioasă a lui
Negaţie care va apare, e Freud nu se acom-
adevărat, patruzeci de paniază de nici o
ani mai tîrziu. Freud nu credulitate (subl. n. J.C.).
putea să rămînă la Jung, care avea fe-bleţe
pentru credinţele oculte,
această soluţie ipocrită.
va încerca, pe parcursul
A
marii lor amiciţii, să-i
submineze raţionalismul
în această privinţă. Dar
fără succes. Recunoscînd
superstiţia ca făcîndparte
din condiţia psihică
umană, refuzînd să o
nege, Freud a analizat-o
ferindu-se, în schimb, să-
i cedeze''.

Ideea că Freud ar fi
putut ceda superstiţiei
devine de-a dreptul
înspăimîntătoare în ochii
discipolilor săi, şi în
general în ochii tuturor
celor care sînt înclinaţi
să supraestimeze
aspectele "luminoase"
ale personalităţii lui
Freud, şi ale tuturor
corifeilor culturii în
general. Freudienii, aflaţi
mereu într-o competiţie
dură cu oponenţii lor
junghieui, calificaţi
drept "mistici" după
modelul părintelui lor
spiritual, nu ar admite cu
uşurinţă, aşa cum o
dovedeşte şi reacţia lui
E. Jones - biograful lui
Freud ° -, un Freud cu
gusturi oculte! lată de
ce, O.Mannoni. şi el,
admite că

9
O.Mannoni: "Freud", Seuil,
1968, p.93 şi unu.
10
Mircea Eliade relatează
in ''Jurnalul" său o
întîmplare plină de tîlc.
Discutînd cu un psihanalist
freudian şi înfocat
cercetător al fenomeneloi
paranormale, autorul află că
un alt psihanalist, american,
ar poseda cîteva
scrisori de la Freud care
tratează acest subiect. Cînd
Ernest Jones, biograful
lui Freud, a fost întrebat de ce
nu a pomenit nimic despre aşa
ceva, acesta ar fi
răspuns în doi peri: "It is all
rubbish!" (M. Eliade: "Jurnal'',
voi. 1 ,Humanitas,
1993,p.435.)
11
Freud a tratat -Nicidecum! replicai,
obscurantismul ca un vă înşelaţi domnule
om de ştiinţă, animat de profesor. Şi ca să vă
dorinţa de a integra tot dovedesc că am
ceea ce este adevărat dreptate, vă spun
chiar şi în obscuritatea dinainte că acelaşi
superstiţiei umane... trosnet se va repeta. Şi
iată că, numai ce am
3. pronunţat aceste cuvinte,
acelaşi zgomot s-a
Dar dacă Jung a produs din nou în
încercat - după cum şifonier.
arată Mannoni - să-i Nu ştiu nici azi de
zdruncine raţionalismul unde mi-a venit această
magistrului său în certitudine. Dar ştiam
privinţa fenomenelor de fără nici o îndoială că
trosnetul se va repeta.
tip parapsihologic, nu
Atunci, în loc de orice
este deloc inutil să mai
răspuns, Freud m-a
insistăm asupra acestui
privit siderat. Nu ştiu
aspect. Să revenim la
ce gîndea, ce-şi
autobiografia lui Jung închipuia. Dar este sigur
şi să mai cităm un că această întîmplare a
pasaj: trezit în el o neîncredere
faţă de mine; aveam
Aş fi dorit - scrie Jung sentimentul că îi
- să cunosc opiniile lui adusesem un afront. Nu
Freud despre am mai pomenit
precogniţie şi în niciodată de atunci de
general despre acest lucru .
parapsihologie. Cînd
am fost să-l văd în Freud răspunde
1909, la Viena, l-am acestei „provocări" din
întrebat ce gîndeşte în partea tînărului său
această privinţă. Fidel ucenic într-o scrisoare
prejudecăţii sale plină de pedanterie şi de
materialiste el a respins o indiscutabilă fină
tot a-cest complex de ironie, în care explică,
întrebări, nevăzînd aici uimitor de limpede,
decît prostii; el se re- desfăşurarea acestui
clama dintr-un incident. Această
pozitivism atît de epistolă ne interesează
superficial încît cu greu în mod special şi pentru
m-am putut reţine să nu- faptul că ea abordează
i răspund cu prea multă tema angoasei de moarte
caustitate. Cîţiva ani s- care 1-a bîntuit pe Freud
au scurs înainte ca în perioada în care
Freud să recunoască îmbrăţişa teoria
seriosul parapsiholo- periodicităţii vitale a lui
12
giei şi caracterul de Fliess ; apoi pentru că
date reale al ea ne arată un Freud
fenomenelor "oculte ". absolut
în timp ce Freud îşi
expunea <, gumentele, 11
am simţit o senzaţie C.G.Jung, op. cit, p. 182-
183.
stranie, mi se părea că 12
W.Fliess a fost, fără
diafragma mea era de îndoială, cel mai important
fier şi devenea camarad care 1-a însoţit pe
arzătoare, ca şi cum ar Freud pe cărările labirintice
ale psihanalizei născînde. El
fi format o boltă
este şi autorul unei
incandescentă. In lucrări care a avut, la un
acelaşi timp, s-a auzit moment dat, o mare
un trosnet din şifonierul influenţă asupra părintelui
- biblioteca din psihanalizei, o lucrare care
susţinea caracterul ciclic al
apropiere, în aşa fel
creşterii şi degenerării
încît ne-am speriat la vieţuitoare, aşa-zisele
amîndoi. Ni se părea că "periodicităţi vitale". Modelul
şifonierul urma să se periodicităţii vitale la
prăbuşească pe noi. Era om este ciclul menstrual la
femeie şi corespondentul
întocmai impresia pe
său la bărbat.
care ne-o provocase Speculaţiile legate de aceste
troznitura. l-am zis lui cifre, însumarea lor şi a
Freud: „Iată ce s-a multiplilor lor, ar fi
numit un fenomen trebuit să deducă, în
viziunea lui Fliess,
catalitic de momentul morţii unui
exteriorizare". individ.
-Ah! Zise el, asta-i Această teorie, aşa cum am
pură nerozie. mai spus, a avut o mare
înrîurire asupra lui Freud,
care a suferit, o vreme, de
obsesia morţii sale la o dată asemenea calcule.
prevăzută pe baza unor

13
stăpîn pe sine, pe gen; mobilele lipsite de
mijloacele sale de spirite stau în faţa mea
explicare care l-au ca şi natura lipsită de
făcut celebru în zei în faţa poetului
psihanaliză. după dispariţia zeilor

...Este de remarcat
că în aceeaşi seară în
care v-am adoptat
formal ca pe propriul
meu fiu - in partibus
infidelium - m-aţi şi
dezbrăcat de
demnitatea mea
paternală şi că acest
gest v-a plăcut la fel de
mult cum mi-a plăcut
mie onorarea propriei d-
voastre persoane. Or, mă
tem să nu decad din nou
în preajma d~ voastră
din rolul meu de tată,
dacă vă vorbesc despre
ideile mele privitoare
la spiritele zgomotoase:
dar trebuie să o fac
pentru că lucrurile stau
altfel decît aţi crede.
Mi-am propus, după
plecarea d-voastră, să
fac c'iteva observaţii; vă
ofe>- aici rezultatele.
în prima mea
cameră, trosnetele sînt
continue acolo unde
cele două stele egiptene
grele stau aşezate pe
plăcile, de stejar ale
bibliotecii; aceasta este
clar deci. în a doua
cameră - cea in care am
auzit zgomotele -
trosnetele sînt foarte
rare. La început am
crezut că am putea
vedea aici un fel de
dovadă dacă zgomotele
pe care le-am auzit aiît
de frecvent atunci cînd
aţi fost prezent nu s-ar
mai fi auzit după
plecarea d-voastră Or,
de atunci ele s-au
repetat adeseori, dar
niciodată în raport cu
gîn-durile mele şi
niciodată atunci cînd
m-am ocupat de d-
voastră sau de
problema d-voastră
particulară. (Nici măcar
acum, aş adăuga ca
provocare.) De altfel,
altceva i- a răpit
observaţiei o parte din
semnificaţia sa.
Credulitatea mea sau
cel puţin bunăvoinţa
mea de a fi credul au
dispărut odată cu
vraja magică a
prezenţei d-voastră
aici; nu ştiu din ce
motive interioare mi se
pare din nou cu
neputinţă să se poată
petrece ceva de acest
Greciei. reîntoarcere şi pînă
...Astfel că, uzînd de recent, 31, la care se
dreptul pe care mi-l dă mai asocia natural un
vîrsta, devin guraliv şi 2. mi-a rămas fidel. Dar
voi vorbi despre un alt mai am în sistemul meu
lucru între cer şi pămînt psihic regiuni în care
pe care nu-l putem sînt avid de cunoaştere,
înţelege. In urmă cu fără a fi superstiţios.
cîţiva ani, am descoperit Aşa că am încercat să
în mine convingerea că analizez încă de atunci
voi muri între 61 şi 62 această convingere. Iată
de ani, ceea ce mi se această analiză: ea
părea atunci un răgaz provine din 1899. La
suficient. (Astăzi nu au acea vreme, au avut loc
mai rămas decît opt simultan două
ani.) Puţin după, am evenimente: 1. Am scris
plecat în Grecia cu Ştiinţa viselor (ea a
fratele meu şi mi-a fost fost post-datată 1900);
cit se poate de neplăcut 2. am primit un nou
să văd cum numărul 61 număr de telefon, pe
sau 62 asociat cu 1 sau care îl mai am şi azi: 14-
cu 2 revenea de fiecare 362. Este uşor de stabilit
dată pe obiectele o legătură între aceste
numerotate, mai ales pe două fapte: în 1899, în
autovehicule. Am notat timp ce scriam Ştiinţa
totul cu conştiinciozi- viselor, aveam 43 de
tate. Destul de ani. De aici şi pînă la a
deprimat, speram să gîndi că celelalte cifre,
pot răsufla uşurat la 61 sau 62, trebuie să
hotel, Li Atena, atunci însemne sfirşitul vieţii
cînd mi s-a repartizat o mele, nu mai era decît
cameră la primul etaj. un pas. Brusc, se
Numărul 61 nu mai întrevede o logică în
putea să apară. Dar l- toate absurdităţile
am obţinut în schimb pe astea. Superstiţia după
31 (cu spiritul meu care ar fi trebuit să mor
fatalist l-am considerat între 61 şi 62 de ani
ca jumătatea lui 61-62) devine echivalentă cu
şi acest număr mai convingerea că cu
subtil şi mai rapid fu această carte despre vise
prin urmare mai tenace încheiasem opera vieţii
decit primul. încă de la
mele, că nu mai aveam realitatea, curios să afle
nimic de spus şi puteam (să cunoască) ce-şi-cum în
să mor în pace. Trebuie acest domeniu de o mare
să recunoaşteţi că după complexitate şi. nu mai
această analiză lucrurile puţin, un teren al
nu mai par atît de speculaţiilor celor mai
absurde. De altfel, există bizare...
o secretă influenţă de la Totuşi, dincolo de
W. Fliess. Superstiţia s-a interesul ştiinţific pe care
declanşat în anul în care îl arată Freud pentru
el m-a atacat. aceste fapte, ghicim
...De altminteri, sînt curînd un „interes" de o
gata să afirm că o cu totul altă natură, un
aventură, ca cea a „ceva" insidios ascuns
numărului 61, se explică înapoia aparentelor
în doi timpi: primul, al interese profesionale.
atenţiei care devine
excesivă prin participarea 4.
inconştientului, care o
vede pe Elena în toate La data cînd Freud
femeile, şi al doilea, elabora cea de-a XXX-a
prin ,, complezenţa conferinţă de introducere
hazardului", indiscutabil în psihanaliză, intitulată
prezentă, care joacă în sugestiv Visul şi
cazul formării unei idei ocultismul, el împlinise
fantasmatice acelaşi rol
deja vîrsta patriarhilor.
ca şi complezenţa
Fără a cunoaşte în detaliu
somatică în simptomul
dispoziţiile sale psihice
isteric, sau complezenţa
din această perioadă,
verbală în cuvîntul de
putem ghici totuşi că
duh1'.

Freud va proceda cu
toate cazurile de
evenimente oculte,
prezentate şi de noi în
acest volum, aşa cum a
procedat cu propriile sale
superstiţii. Fără a le nega
perspectiva morţii nu-i a libidoului, obiecte de
mai putea părea investiţie şi, în domeniu 1
îndepărtată. Este vîrsta la funcţionării intelectuale,
care oamenii - mai mult mentalităţi arhaice
sau mai puţin direct - (credinţe, obiceiul i.
meditează la timpul cînd superstiţii) care au fost
vor trece dincolo, în depăşite în procesul de
nefiinţă13. Această evoluţie a gindirii umane.
meditaţie îi va fi fost lui De aceea nu ne apare
Freud - un pozitivist deloc curios că Freud a
convins, un raţionalist de început să
primă mînă - puţin cam
amară. în fond, această lj
"Interesul'pentiu destinul
„amăreală" trasează nostm după moarte nu apare,
aşa cum s-ar putea crede,
limita dintre atitudinea numai la o vîrsta
credinciosului - a celui mathusaleinică. îmi amintesc
care crede în dreptatea şi de visul unui adolescent de
mila lui Dumnezeu, în circa 18 ani, care a visat că a
înviere -, şi cea a omului fost condamnat la moarte prin
decapitare. Or, decapitarea
de ştiinţă care, consecvent înseamnă, simbolic, o
mijloacelor sale de separare ireversibilă &
cercetare care se bizuie pe sufletului de corp;altfel spus:
extensia simţurilor o expresie a morţii.
trupeşti, nu întrevede Interpretarea modernă a
acestui simbol atribuie capului
nimic în afara vieţii. sediul vieţii conştiente, al
Meditaţia unui pozitivist personalităţii, ai identităţii
convins nu poate aduce , umane (Capul este identic cu
decît disperarea - o stare eul empiric.)
Aceste vise apar, desigur,
psihică compensată
ca urinare a desacralizării
prompt de inconştient. religiilor din secolul nostru, a
Freud a arătat adeseori educaţiei pur ştiinţifice,
că acolo unde mijloacele pozitiviste - cu urmările ei
de adaptare psihică la ireversibile, poate, pentru
mentalităţile noastre -- din
realitate lipsesc, ia mediile noastre culturale. Chiar
naştere o regresiune dacă este deplasată pe planul
psihică la moduri de oniric, problema morţii,
adaptare arhaice. Aceste a'neantului ei, nu este mai
moduri pot fi faze puţin apăsătoare chiar şi la
fiinţa tînără.
anterioare de dezvoltare
17

Scrisoare
citată în
C.G.Jung,
op. cit., p.
419 şi
urm.
se ocupe de studiul un capăt, pentru ca la
telepatiei - şi, mai precis, celălalt capăt să se
să conferenţieze pe acest transpună din nou în
subiect -, pe care o acelaşi psihic(sub\.n.
consideră „modul J.C.). Analogia cu
originar, arhaic, de celelalte transpoziţii, ca
comunicare între indivizi, atunci cînd vorbeşti şi as-
mod care este înlocuit, în culţi la telefon, nu este de
dezvoltarea filogenetică, lepădat"15.
de către o metodă mai Nu este deloc greu să
bună, comunicarea cu descoperim în aceste
ajutorul semnelor ipoteze, şi în special în
receptate de către organele rîndurile subliniate de noi,
14
de simţ" . Dar dincolo de licărirea unei speranţe.
aceste observaţii, Căci, în realitate, Freud
altminteri pertinente, "redescoperă" doctrina
ghicim, aşa cum am transmigrării sufletului,
sugerat deja, preocuparea într-o variantă pseudo-
capitală a lui Freud, ceea ştiinţifică. Psihicul care,
ce îl frămîntă într-ascuns, la un capăt, se transpune
tocmai în virtutea faptului în ,,ceva" fizic, pentru a
că nu are acces la redeveni la celălalt capăt
protecţia psihologică pe acelaşi psihic, este o
care ne-o oferă credinţa. aluzie mascată la destinul
Abordînd teoretic postum al sufletului. La
procesul telepatic, Freud adăpostul interesului
scrie: „Procesul telepatic ştiinţific, Freud, cel mai
consistă de fapt în aceea puţin apt de a „înghiţi"
că un act psihic al unei speculaţiile spiritiste de
persoane suscită acelaşi acest soi, lansează o
act psihic la o altă ipoteză identică. De
persoană. Ceea ce se află aceea se teme el, pe
între aceste două acte bună dreptate, de reacţia
psihice ar putea să fie un auditoriului, care l-ar
proces fizic în care putea învinui că a dat în
psihicul se transpune la mintea copiilor. Nu neagă
el (Freud) - confirmînd, oriilor legate de sensul
de fapt (conform te- afirmativ al negaţiei) - că
ar face parte din acele
14
S.Freud, op. Cit, p. 78. nume care la bătrîneţe s-
15
S.Freud, op. cit., p.77. au dat pe brazdă şi au îm-
brăţişat superstiţia? însă
Freud mai afirmă aici
ceva: interesul său pentru
ocultism nu provine din
credulitate, ci, mult mai
semnificativ, din nevoia de
verificare ştiinţifică a
faptelor oculte.
Nu trebuie să ne lăsăm
înşelaţi de această
mărturisire de credinţă.
în realitate, Freud are
nevoie de certitudini
pentru a îngădui cu
seninătate, nu atît
realitatea fenomenelor
oculte, cît mai ales
perspectiva terifiantă a
morţii. El trebuie să
obţină cumva mărturia
nemuririi sufletului. Iar
cînd se gîndeşte la
mărturie, el rămîne
pozitivistul inflexibil,
respingînd, o dată în plus,
promisiunile credinţei16.
El se/ne asigură, în
acelaşi context deghizat
de interese funerare, că
ipoteza transpoziţiei
psihicului în ceva material
şi viceversa poate fi
exploatată la maximum
deşi, momentan, numai pe
planul imaginaţiei.
Această „exploatare"
plină de sens pentru Freud
şi pentru noi, pentru că
răspunde nevoii de „viaţă"
postumă din sufletul
oricărui om, explică
interesul lui Freud pentru
ocult şi, în special, pentru
telepatie17.

Aceeaşi criză
existenţială a confruntării
cu perspectiva morţii
iminente, a neantizării
eului, a personalităţii
empirice, apare şi la

16
Freud deplasează în
domeniul intereselor
ştiinţifice, aşa cum se întîmplă
adeseori, obsesiile sale din
tărîmul vieţii de zi-cu-zi.
17
"Şi gîndiţi-vâ la ce s-ar
putea produce dacă am
putea stăpîni acest
echivalent fizic al actului
psihic !",exclamă Freud - în
contextul elaborării
teoriei sale privind transmisia
telepatică - nutrind speranţa că
ştiinţa va putea
controla problema morţii.

1Q
Jung, cu cîţiva ani raportare psihologico-
înaintea dispariţiei sale. filozofică nihilistă la
Două vise, relatate şi problema relativităţii
interpretate de el însuşi, vieţii. E drept că Jung.
constituie preambulul a atras mai ales de partea
ceea ce am putea numi o filozofico-metafizică a
acestei crize, crede că Comentînd visul al
avem de-a face de fapt doilea, Jung o spune pe
cu stabilirea unui raport şleau: „Este o parabolă:
între „omul atemporal" Şinele meu (sic) intră în
(sic), Sine şi omul meditaţie, ca să spunem
terestru (empiric). aşa ca un yoghin, şi
Problema acestui meditează asupra formei
raport apare într-un vis mele terestre. Am putea
cu farfurii zburătoare, spune totodată: el capătă
visa* în octombrie 1958, forma umană pentru a
la care Jung asociază, veni în existenţa cu trei
într-un autentic spirit dimensiuni, aşa cum
psihanalitic, un alt vis, în cineva îmbracă un
care se vede pe sine ca costum de scafandru
yoghin meditînd propria pentru a se arunca în
sa existenţă „terestră". mare. Şinele renunţă la
Dacă în privinţa visului existenţa de dincolo
cu O.Z.N.-viri Jung (subl. n. J.C.) şi asumă o
observă că farfuriile atitudine religioasă...; în
zburătoare nu sînt forma sa terestră el poate
proiecţiile noastre ci noi face experienţele lumii
sîntem proiecţiile lor, în cu trei dimensiuni şi
privinţa celui de-ai printr-o conştiinţă
doilea vis el se exprimă
superioară (sic) el poate
mai direct: „există un
progresa spre realizarea
vis, şi acest vis sîm eu"us.
sa'"20.
Tshi trebuie să ne
Iată cum Jung cel
surprindă identitatea de
istoric este, aşadar, o
gîndire a „filozofiei""
simplă proiecţie a Sinelui
junghiene şi a cetei
atemporal, un vis care se
taoiste. Metafora cu
visul, cu viaţa văzută ca destramă la timpul
un vis, are o istorie potrivit, dar, nu mai
îndelungată care puţin, o entitate! Această
debutează cu taoismul existenţă „de dincolo" se
lui Zhuang Zi19, pentru a poate încarna, adică
culmina cu filozofiile poate trăi în cele trei
yoghine pan-indi-ene. dimensiuni, atunci cînd o
Jung a fost preocupat de doreşte. Consolarea
stabilirea unei filiaţii morţii nu a depăşit nici
filozofice, mistice şi la Jung o viziune
religioase a observaţiilor arhaică, dualistă, care
sale din domeniul admite la modul teoretic
psihologiei abisale. (speculativ) ceea ce nu
Impoitant este, pentru provine din mărturia
noi, aici, că putem simţurilor dar
desprinde o atitudine corespunde dorinţelor
asemănătoare cu a lui arzătoare ale indivizilor.
Freud în privinţa Am putea spune, în
problemelor semnalate final, că Freud este mult
deja: refuzul morţii ca mai cîştigat în efortul
neantizare deplină a său inuman de a aboli
persoanei umane. moartea: el a crezut că a
găsit modelul unui
18 fenomen ciudat,
C.G.Jung, op. cit., p. 368.
Jung tratează tară înconjur telepatia, care poate fi
problema vieţii după abordat ştiinţific, deci
moarte dedicîndu-i un întreg poate fi „palpat" ca să
capitol în autobiografia sa. spunem aşa, un model
19
în cartea comentată de
din care putem deduce
mine: Zhuang Zi - Tao în
aforisme (AROPA, derularea unor
1997), am :\ dicat deja cîteva manifestări psiho-fizice
similitudini intre viziunea care evocă posibilitatea
psihologică la Jung şi supravieţuirii eului uman.
filozofia taoistă.
Jung, în schimb, se
mulţumeşte uşor cu
speculaţiile filozofiilor
orientale, pe care a
încercat cumva să le
înglobeze în psihologia
sa, interpretîndu-şi visele
în sensul unor „mesaje"
salvatoare care,
chipurile, i-ar oferi
certitudinea unei
supravieţuiri postume.
Numai că, în timp ce la
Freud speranţele
supravieţuirii
afectează, aşa cum am
20
C.G.Jung, op. cit., p. 368.

2
1
văzut, eul empiric - la domeniul fanteziei.
Jung ele ating Şinele Pentru că el nu poate
etern... admite cu uşurinţă ideea
că funcţionarea noastră
Notă: Cititorul care intelectuală, gîndirea,
nu este familiarizat cu nu sînt procese
interpretările psi- autonome, ci suferă
hanalitice nu va înţelege, influenţele activităţii
desigur, de unde am inconştientului psihic.
putut extrage eu ideea că Cea mai bună metodă de
Freud ar fi reabilitat prin a înţelege aceste lucruri
notele sale asupra şi, mai ales, de a le
telepatiei doctrina admite, este practicarea
transmigrării sufletului. psihanalizei. Adică ceea
Psihanaliza afirmă că în ce indica şi Freud atunci
spatele operaţiilor noastre cînd era pus în situaţia de
intelectuale se ascund a nu putea să-şi
adeseori interese de alt demonstreze afirmaţiile
ordin. Aceste interese prin dovezi palpabile.
sînt, evident, inconştiente
pentru pacientul analizat.
Ele „transpiră", ca să
spunem aşa, din
încredinţările culturale la
care ajung operaţiile
noastre intelectuale. De
cele mai multe ori,
credinţele noastre -
spirituale, ştiinţifice,
culturale, etc. - nu se
întemeiază pe mărturia
realităţii ci satisfac
aşteptări inconştiente de
alt ordin. Este şi ceea
ce observă Georges
Devereux atunci cînd
clasifică în lista
simptomelor schizoidiei
moderne şi veşmîntul de
aparenţă ştiinţifică, pseu-
doraţionalitatea, în care
ne ambalăm unele din
credinţele noas-tre21.
în privinţa lui Freud,
dacă am dedus interese de
ordin funerar, dorinţa sa
de a-şi dovedi că sufletul
supravieţuieşte postum -
şi am dedus aceste
interese din formulările
sale privind fenomenul
telepatiei -, am făcut-o
pentru că era evident
pentru mine, ca şi pentru
orice psihanalist cu
experienţă, că Freud nu
ar fi abordat atît de
serios faptele oculte dacă
nu ar fi fost „împins" să
o facă de teama morţii
iminente. (Teamă
deductibilă, şi ea, din
cauzele obiective ale
vîrstei înaintate care îşi
pune categoric probleme
în acest sens).
Din nefericire, aşa
cum am sugerat deja,
toate aceste elucidări pe
care le îngăduie
psihanaliza rămîn, pentru
cititorul profan, de

21
Georges Devereux este
citat de R.Jaccard în "L'exil
interieur", PUF,1975.
L verit că nu le corespunde
ă nici o realitate exterioară
m şi că ar trebui să le
ur considerăm, prin urmare,
iri aşteptări pur
pr subiective"1.
eli Freud nu se
mi mulţumeşte cu
na
asemenea afirmaţii mai
re
mult teoretice. El ne
oferă un exemplu de
Psihanaliza
premoniţie onirică extras
fenomenelor occulte
este titlul oferit de noi din viaţa sa particulară,
culegerii de trei articole exemplu abordat,
scrise de Freud pe evident, psihanalitic,
marginea analizei unor pentru a deschide calea
fenomene care intră unor încercări de acelaşi
astăzi în sfera de interes a gen.
parapsiholo-giei.Este
vorba de Psihanaliză şi Am visat, de pildă,
telepatie{\92\), de Vis şi cîndva - scrie el -, în
telepatie{\922) şi, în fine, timpul războiului, că
de Vis şi ocultism(\932). unul din fiii mei care se
Manifestările telepatice, afla pe front ar fi căzut.
transmiterea gîndirii, Visul nu spune asta
deţin prim-planul direct, şi totuşi, fără
interesului analitic, deşi doar şi poate, el o face
Freud nu se limitează la cu mijloacele bine
ele. Autorul analizează şi cunoscute ale
predicţiile din domeniul simbolismului morţii, pe
astrologiei, sau al care le-a descris pentru
chiromanţiei, dar le prima oară W. Stekel.
reduce şi pe ele la II vedeam pe tînarul
fenomenul transmiterii războinic în picioare, pe
gîndirii, arâtînd cum un debarcader, la limita
aceste predicţii nu s-au dintre pămînt şi apă; mi
realizat. se părea că este palid, i-
Freud a fost el însuşi am vorbit dar nu mi-a
subiectul experienţelor cu răspuns. în plus, mai
iz telepatic, deşi '"nu am existau şi alte aluzii în
avut niciodată un vis privinţa cărora nu plana
"telepatic"", afirmă el. "Şi nici un dubiu. El nu
nu pentru ca nu aş fi avut purta uniforma militară ,
vise care să conţină ci un costum de schior,
comunicarea că în cutare ca cel pe care l-a purtat
loc îndepărtat s-a produs cu mulţi ani înainte de
un eveniment război, cînd a avut un
determinat, visătorul grav accident de ski. El
fiind liber în aprecierea sa şedea ca şi cum s-ar fi
de a decide dacă cocoţat pe un taburet, în
evenimentul ,s-a petrecut faţa unui bufet, situaţie
deja sau se va petrece care trebuia să-mi
mai tîrziu la o dată sugereze interpretarea
anume; şi eu am resimţit lui "căzut"- o referire la
în plină stare de veghe una din propriile mele
presentimentul unor amintiri din copilărie: în
întîmplări îndepărtate; dar jurul vîrstei de doi ani, eu
toate aceste avertismente , însumi mă urcasem pe un
predicţii şi presentimente asemenea taburet pentru
nu s-au împlinit, aşa cum a înşfăca ceva din .bufet,
se zice; ba chiar s-a ade- probabil ceva bun, dar
am căzut şi am căpătat o
rană a cărei urmă o mai
pot arăta şi azi. Totuşi,
fiul meu pe care visul îl
declara mort a revenit
bine-mersi din război".

Freud se referă aici,


evident, la
premoniţiile care apar
în vise,

1
S.Freud: "Resultats,
ideej,problemes", 1921-1938,
PUF, p.25-26.
2
S.Freud, op. cit., p.26.
în chip deformat, aşa avut niciodată un vis
cum ne-a învăţat a sa telepatic , adică o
teorie a visului. De viziune directă,
aceea el afirmă că nu a nedeformată a unui
eveniment care s-a
analiza la cazurile de
petrecut sau urma să se
predicţie consemnate
petreacă. în acest
de el. Şi o face în chip
context, el abordează
magistral, aşa cum ne-a
telepatia cu mijloacele obişnuit în multe din
specifice analizei operele sale.
onirice şi, mai ales, ale întrebarea pe care şi-
teoriei psihanalitice a o pune cititorul care
nevrozelor. parcurge această lucrare
Freud mai susţine că este, însă: predicţia sau,
nu există nici o relaţie mai exact, ghicirea
intimă între telapatie şi viitorului, nu are, oare,
vis. "Este un fapt nici o bază reală ? Toate
incontestabil că predicţiile se traduc ele,
telepatia este favorizată oare, numai în termeni
de starea de somn - scrie de subiectivitate
el - dar aceasta nu este inconştientă? Iată o
cu siguranţă starea întrebare extrem de
indispensabilă apariţiei delicată la care Freud
proceselor telepatice"\ ar fi răspuns, în ciuda
El nu neagă existenţa liberalismului său
telepatiei "pure" şi nici ştiinţific, cu un "da"
posibila prezenţă a hotărît. Nu putem
stimulilor telepatici în admite, ar fi zis el,
visele noastre, arătînd că existenţa unei facultăţi
aceştia pot fi prelucraţi mantice care să prezică
de travaliul visului la fel evenimentele care
ca orice alt stimul. urmează să se petreacă -
Pentru Freud, într-un aşa ceva este de
cuvînt, telepatia este fie neconceput. Este
un fenomen natural care necesar să arătăm, în
se manifestă în starea de acest context, că, deşi
somn (deşi nu numai ), Freud adoptă o
care poate interveni în atitudine partizană în
vise (dar nu are nimic privinţa fenomenelor
de-a face cu visul), fie telepatice, admiţînd
un fenomen inconştient existenţa lor, el nu ar fi
- o manifestare a putut merge atît de
inconştientului, cum departe încît să creadă în
zice el - care poate fi existenţa fantomelor, de
analizată prin recursul la pildă, sau în realitatea
psihanaliză şi, în speţă, dezvăluirii viitorului. Un
la teoria complexului asemenea gest i s-ar fi
oedipian. Freud distinge, părut o idioţie, aşa cum
aşadar, fenomenul o mărturiseşte Jung în
telepatic propriu-zis şi relatarea scenei
predicţiile de tot felul petrecute la Viena, în
care se reduc şi ele la o 1909, şi amintită de noi
manifestare de ordin aici.
telepatic. Autorul crede
că întotdeauna avem de- Notă: Atenţionăm
a face cu o transmitere a cititorul că eseurile
gîndirii, chiar şi în publicate de noi aici au
cazurile predicţiei cîteva teme care se
astrologice sau de alt reiau. Deşi nu într-o
gen, că, într-un fel sau manieră redacţională
altul, prezicătorul absolut identica - totuşi,
recepţionează gîndirea repetarea acelor laşi
inconştientă a clientului exemple comentate ar
său şi îi comunică putea deruta, dacă nu
acestuia ceea ce ar dori chiar plictisi.
să audă. Prezicătorul Cu toate astea,
este, ca să spunem aşa, credem că cititorul nu va
un soi de interpret al pierde nimic dacă va mai
inconştientului clientului parcurge, încă o dată,
său. El scoate la iveală, cazurile lui Freud;
prin receptivitatea sa pentru că, alături de
telepatică, elementele materialele propriu-
inconştiente ale zise, Freud
psihicului celuilalt, venit improvizează mereu alte
să-1 consulte. De aceea formule de prezentare
Freud crede că poate extrem de interesante
aplica, fără nici o jenă, ca informaţie ştiinţifică.
Dacă, totuşi,
' S.Freud, op. cit., p.47. repetarea exemplelor
deranjează, cititorul va
putea alege lectura
ultimilor două eseuri
care prezintă o
cazuistică inedită,
reluînd totodată şi ideile
formulate anterior.
immmmmmmmmmmmmmmmmmmmhanaiiză şi telepatie
(1921)
Dificultatea elaborării ştiinţei noastre pare a fi o constantă a
destinului. Pînă în acest moment două obstacole au fost cu suc -
ces înlăturate; primul venea să nege, odată în plus, ceea ce de-
abia pusesem în lumină, propunîndu-ne motivul negării drept
unic conţinut. Acest motiv era el însuşi negat printr-un al doilea
atac, menit să ne determine a ignora natura acestui conţinut, la
care ar trebui cu uşurinţă să renunţăm în favoarea altuia, diferit.
Un nou pericol iată că ne ameninţă în acest stadiu al demersului
nostru; o ameninţate nu numai pentru noi dar, şi poate în mai
mare măsură, pentru adversarii noştri.
Pare de-acum imposibil sa mai respingem studiul a ceea ce
numim fapte oculte, aceste lucruri care se pretind a fi garanţia
existenţei reale a unor puteri psihice, altele decît cele cunoscute
ale sufletului uman sau animal, sau care să dezvăluie în acest su-
flet capacităţi pînă acum nebănuite. Atracţia acestui studiu pare a
fi de o forţă irezistibilă; în timpul scurtelor mele vacanţe am
avut de trei ori ocazia de a refuza colaborarea la publicaţii peri-
odice tinere, consacrate acestor cercetări. De asemena, nu ne este
greu să înţelegem unde îşi are izvorul marea putere a acestui

31
curent. Este vorba, în categoria acelor elemente
fapt, de o expresie a aflate între cer şi pămînt,
devalorizării care a la care cunoaşterea
atins, de la catastrofa academică nu-şi poate
mondială a Primului permite să viseze.
Război, tot ceea ce a Numeroasele invitaţii de
existat şi există; un pas colaborare pe care le-am
ezitant în faţa acestui primit din partea
mare cutremur de care ocultiştilor dovedesc, în
ne apropiem, dar a cărui bună măsură, faptul că
amploare nu o putem aceştia vor să ne trateze
încă bănui. în acelaşi ca şi cum am fi pe
timp însă este vorba, jumătate de-ai lor şi de
fără îndoială, şi de o asemenea, că ei contează
încercare de a compensa pe ajutorul nostru pentru
printr-un alt domeniu - a face faţă presiunii
extraterestru - farmecul exercitate de
pălind al vieţii pe acest „Autoritatea" exactă. Pe
pămînt. Şi în fond, înseşi de altă parte, psihanaliza
ştiinţele exacte, prin nu are nici un interes să
anumite procese, au apere această autoritate
favorizat deseori această sacrificîndu-se pe sine;
evoluţie. Descoperirea ea însăşi este în opoziţie
radiului a îngrădit mai cu tot ceea ce este
degrabă decît a extins stabilit, recunoscut şi
posibilitatea de a explica limitat prin convenţii.
universul fizic. De N-ar fi pentru
asemenea, recent
elaborata teorie a
relativităţii a fost de
natură de a zdruncina
încrederea multora (care,
de fapt, mai mult o
admiră decît o înţeleg) în
obiectivitatea
demersului ştiinţific. Să
ne reamintim că însuşi
Einstein a găsit de
curînd prilejul de a
protesta împotriva unei
asemenea posibile
confuzii.
Un interes crescînd
faţă de ocultism nu
trebuie să însemne cu tot
dinadinsul un pericol
pentru psihanaliză.
Dimpotrivă, ar fi fost de
aşteptat să existe o
simpatie reciprocă între
cele două. Au fost în
egală măsură dispreţuite
de o ştiinţă oficială,
arogantă. Psihanaliza
este încă, în zilele
noastre, suspectată de
misticism, iar
„inconştientul" exilat în
prima dată cînd ştiinţifică de-a lungul
psihanaliza ar oferi evoluţiei umanităţii sau,
ajutor presentimentelor poate, o altă credinţă
obscure dar mult mai asemănătoare
indestructibile ale masei cu convingerile depăşite
populare, împotriva de către omul primitiv.
pretenţiei de Analiştii, dimpotrivă, nu
înţelepciune a pot nega faptul că
categoriilor sociale pornesc de la ştiinţele
educate şi instruite. O exacte şi, mai mult, că
alianţă între analişti şi fac parte dintre
ocultişti ar părea, în reprezentanţii acestora.
această lumină, atît uşor Extrem de suspicioşi în
de imaginat cît şi ceea ce priveşte puterea
bogată în perspective. resorturilor dorinţei la
Dificultăţile apar însă fiinţa umană sau în
la o privire mai atentă. privinţa tentaţiilor
Ocultiştii, într-o provocate de principiul
majoritate zdrobitoare, plăcerii, analiştii sînt
nu sînt mînaţi nici de gata să sacrifice totul în
dorinţa de a şti, nici de schimbul unui fragment
regretul de a vedea cum de certitudine obiectivă:
ştiinţa a evitat şi ignorat strălucirea orbitoare a
atîta timp probleme care unei teorii fără cusur,
nu pot fi negate, nici conştiinţa exal-tantă de
măcar de nevoia de a a poseda o viziune
supune atenţiei noi cuprinzătoare asupra
cîmpuri de fenomene ce lumii sau liniştea pe
ar putea fi explorate. care o aduc în suflet
Ocultiştii despre care motivaţiile care stau la
vorbim sînt mai degrabă baza unei acţiuni utile şi
nişte convinşi care vor etice. în loc de toate
confirmări, care caută o acestea se mulţumesc cu
justificare, pentru a-şi fragmente de cunoştinţe
putea mai apoi mărturisi şi firimituri de
deschis credinţa. Dar propoziţii fără funda-
această credinţă de care ment precis, care pot
dau dovadă mai întîi de oricînd fi supuse
toate şi pe care vor să o modificărilor
impună celorlalţi, nu ulterioare.în loc să
este altceva decît vechea pîndească un moment
credinţă religioasă, prielnic în care s-ar
respinsă de cunoaşterea putea sustrage
32
limitelor impuse de legile parcursul muncii sale, el
chimiei şi fizicii, analiştii ar vrea să pîndească
preferă să aştepte fenomenele occulte,
manifestarea unor legi atunci ar risca să piardă
naturale potenţial mai din vedere ceea ce se află
cuprinzătoare, cărora mult mai aproape de el.
sînt totdeauna gata să Ar fi astfel lipsit de
li se supună. Analiştii detaşarea, de
sînt, în fond, adepţi imparţialitatea şi de
incorigibili ai spontaneitatea care,
mecanicismului şi împreună, constituie un
materialismului. Chiar accesoriu esenţial din
dacă evită cu multă grijă dotarea armurii şi
să despoaie spiritul şi echipamentului unui bun
sufletul de aceste analist.Confruntat însă cu
particularităţi ale lor încă fenomenele oculte,
necunoscute. Iar dacă se analistul nu le va evita
angajează în studiul aşa cum nu va evita
materialului ocult, este fenomenele de altă natură
numai în speranţa câ vor care se impun
putea exclude în mod interpretării. Aceasta pare
definitiv produsele să fie singura linie de
dorinţei umanităţii din conduită compatibilă cu
realitatea materială. activitatea unui analist.
în lumina acestor Psihanalistul se poate
dispoziţii de spirit atît apăra prin auto-disciplină
de diferite, un demers de pericolul subiectiv, de
comun al analiştilor şi a-şi vedea interesul
ocultiştilor oferă slabe deturnat în favoarea
perspective de succes. fenomenelor oculte. Cu
Analistul îşi are propriul totul altfel stau lucrurile
său domeniu de studiu în cazul primejdiei
pe care nu-1 poate cu nici obiective. Nu există nici
un preţ depăşi: o îndoială că interesul
inconştientul vieţii su- pentru fenomenele oculte
fletului.Dacă. pe va avea drept consecinţă
imediată confirmarea
care-şi ciulesc urechile
factu-alităţii acestor
nu vor aştepta atîta
fenomene, sau măcar a
vreme. încă de la prima
celor mai multe dintre
aprobare, ocultiştii vor
acestea; este de presupus
declara victoria propriei
că va mai trece mult timp
cauze. Credibilitatea
înainte ca o teorie
acordată unei singure
acceptabilă să vină în
afirmaţii o vor extinde
sprijinul acestor fapte
repede şi asupra
noi. Dar cei
celorlalte şi plecînd de la
simple fenomene vor
ajunge cu siguranţă la
explicaţiile care le sînt
atît de aproape şi atît de
dragi. Metodele de
investigaţie ştiinţifică
vor fi trambulina care îi
va propulsa deasupra
ştiinţei. Iar dacă acest
lucru se va întîmpla, cu
siguranţă va atrage după
sine un adevărat dezastru,
Scepticismul publicului
nu-i va nelinişti, cu atît
mai puţin îi va împiedica
protestul mulţimii. Vor
fi primiţi cu braţele
deschise, ca nişte
liberatori veniţi să ne
elibereze de con-
strîngerea copleşitoare a
gîndirii; toată
credulitatea adunată în
lume din ziua facerii şi
puia în timpurile noastre
le va veni în în-tîmpinare,
aclamîndu-i. Prăbuşirea
gîndirii critice, a
exigenţei deterministe şi
a ştiinţei mecaniciste
devine astfel iminentă. Vi
putea oare tehnica să
împiedice acest colaps
bazîndu-se pe grandoarea
forţei, masei corpurilor şi
a specificităţii
clementului material?
Este zadarnic să
sperăm că demersul
psihanalitic va fi ocolit
de pericolul prăbuşirii,
cu atît mai mult cu cît îşi
propune să sondeze
misteriosul inconştient.
Dacă autorităţile
familiare oamenilor le
oferă explicaţiile ultime,
atunci cercetarea psiha-
nalitică laborioasă a
puterilor psihice
necunoscute nu mai
prezintă nici un interes.
Căile tehnicii
psihanalitice vor fi şi ele
abandonate, căci se iveşte
posibilitatea de a intra în
contact imediat cu
spiritele active prin
procedee occulte, tot aşa
cum renunţăm la o
muncă perseverentă şi
minuţioasă de îndată ce
ne surîde ocazia de
îmbogăţire peste noapte
printr-o speculaţie
fericită. în timpul
războiului am auzit
deseori vorbindu-se de
persoane aflate la
mijloc între două
naţiuni rivale, pentru că

34
aparţineau uneia prin lor, ca şi orice rezervă cu
naştere iar celeilalte prin privire la puterea lor
reşedinţă în urma unei demonstrativă vor fi
alegeri exprimate. Le-a pentru mine extrem de
fost dat acestor persoane binevenite. Poziţia mea
să fie tratate ca duşman faţă de
mai întîi de o naţiune,
apoi, dacă au fost noro-
coşi şi au scăpat, de
cealaltă. Ar putea fi
acesta şi destinul psiha-
nalizei.
Cu toate acestea, omul
trebuie să-şi suporte
destinul, indiferent de ce
i-ar oferi acesta. De
asemenea psihanaliza îşi
va accepta soarta, într-un
fel sau altul. Dar să
revenim în prezent, la
sarcina imediată care ne
stă în faţă. In ultimii ani
am avut ocazia să fac
anumite observaţii pe
care nu le voi păstra
numai pentru mine,
măcar în cercul
apropiaţilor mei.
Dezgustul de a îmbrăţişa
un curent dominant al
acestei epoci, grija de a
nu deturna interesul faţă
de psihanaliză şi lipsa
totală de disimulări care
urmăresc discreţia, iată
motivele care se conjugă
pentru a interzice o mai
largă răspîndire a
comunicării mele.
Revendic pentru
materialul meu două
avantaje rar întîlnite. Pe
de o parte, sînt
inexistente rezervele şi
dubiile care
caracterizează în cea mai
mare parte observaţiile
ocultiştilor; pe de altă
parte, puterea
demonstaţiei se manifestă
numai după ce aceasta a
fost supusă elaborării
psihanalitice. Totuşi,
acest material nu include
decît două cazuri care au
caracteristici comune; un
al treilea caz, de o altă
natură, se adaugă
primelor două numai cu
titlu de anexă, fiind
susceptibil de o apreciere
cu totul diferită. Cele
două cazuri pe care le
voi expune pe larg în
cele ce urmează se referă
la evenimente de natură
similară, preziceri ale
unor profeţi profesionişti
care nu s-au adeverit. în
ciuda acestui fapt,
persoanele vizate de
aceste preziceri nu au
fost mai puţin marcate,
aşa încît veridicitatea lor
nu mai constituie un
element esenţial. Orice
contribuţie la explicarea
acest material rămîne una în Egipt, în epoca lui
de respingere, de Amenhotep al rV-lea,
ambivalenţă. unde un anume inel avea
o importanţă deosebită.
Plecînd de la acest
roman, inelul s-a dovedit
a fi simbolul căsătoriei
Cu cîţiva ani înainte şi, mai departe,
de război, un tînăr a amintirile şi fostele
venit să mă consulte, în întîmplări au prins viaţă.
Germania. Se plîngea de A reieşit că prăbuşirea se
incapacitatea de a lucra, produsese în urma
uitase tot din viaţa de depăşirii unui mare
pînă atunci şi îşi pierduse obstacol psihologic.
orice punct de interes Tînărul avea o soră
pentru ceea ce avea să unică, cu cîţiva ani mai
urmeze. Era student la mică, pe care o iubea
filozofie, urma cursurile total şi nedisimulat. De
la Munchen şi îl aştepta ce nu ne putem căsători?
foarte curînd un examen; se întrebaseră împreună,
era, altfel, un tînăr deseori. însă exprimarea
inteligent, fin şi instruit, sentimentului lor nu a
în acelaşi timp maliţios mers niciodată mai
yi infantil, fiu al unui departe de limita
bancher care, după cum permisă de relaţia frate-
s-a dovedit mai tîrziu, soră.
dezvoltase cu succes un Un tînăr inginer s-a
colosal erotism anal. L- îndrăgostit de sora
am întrebat dacă nu-i aceasta, nu multă vreme
rămăsese nimic prezent după aceea. Fata a
din viaţa de pînă atunci răspuns acestei iubiri
sau din ceea ce-1 însă părinţii, severi, nu
interesase cîndva. Drept acceptau apropierea
răspuns, a recunoscut că- pretendentului. în
şi amintea de un proiect disperarea sa, cuplul a
mai vechi al unui roman cerut ajutor fratelui mai
pe care îl schiţase şi a mare. Acesta s-a dedicat
cărui acţiune se petrecea trup şi

3
7
suflet cauzei celor doi susţine examenele şi
îndrăgostiţi: le facilita lucrarea de absolvire. S-a
schimbul de scrisori şi întors apoi, după mai
întîlnirile atunci cînd se bine de un an de zile;
afla acasă, în vacanţe şi devenise doctor în
a reuşit să-şi influenţeze filozofie şi dorea să
pozitiv părinţii care, în continue şedinţele căci,
cele din urmă, au ac- spunea, în calitate de
ceptat logodna şi apoi filozof psihanaliza
căsătoria celor doi tineri reprezenta pentru ei un
In timp ce erau încă interes care depăşea
logodiţi a avut loc un reuşita terapeutică. îmi
eveniment extrem de reamintesc că a reînceput
suspect. Cei doi viitori în octombrie. Cîteva
cununaţi au făcut săptămmi mai iîrziu.
împreună o excursie pe într-un context
muntele Zugspitze, în oarecare, el povesti
timpul căreia fratele următoarea experienţă
logodnicei a fost călăuză. Trăia în Munchen o
S-au rătăcit însă pe prezicătoare care se
cărările muntelui, au bucura ăe marş faimă. Se
evitat cu greu o cădere şi spunea că familia
nu au reuşit să scape princiară Baviere
teferi decît cu mari obişnuia să o consulte
eforturi. Pacientul meu atunci cînd îşi propunea
nu m-a contrazis prea să întreprindă ceva
mult atunci cînd am important. Prezicătoarea
interpretat această aven- pretindea numai să i se
tură ca pe o tentativă de comunice o dată oarecare
crimă şi sinucidere în (am omis să întreb dacă
acelaşi timp. La numai era nevoie şi de un an,
cîteva luni după ori numai luna şi
căsătoria surorii mai ziua).Era de la sine
mici tînărul a început înţeles că această dată
şedinţele de psihanaliză. reprezenta ziua de
Le-a întrerupt după 6-9 naştere a unei persoane
luni, în deplină capacitate anume, însă femeia nu
de studiu, pentru a-şi întreba niciodată despre
cine e vorba. Ajunsă în respectivă. Cu un an în
posesia acestei urmă, mai precis în luna
informaţii, consulta cărţi martie, el fusese convins
de astrologie, făcea să consulte această
lungi calcule după care prezicătoare. I-a
enunţa, într-un sfîrşit, o furnizat data naşterii
profeţie cu privire la cumnatului, bineînţeles
persoana fără să dezvăluie despre
cine este vorba şi fără să
spună că se gîndea la
această persoană. Ora-
colul 1-a anunţat că
persoana respectivă va
muri în luna iulie sau
august a aceluiaşi an, în
urma otrăvirii cu raci
sau stridii. După ce şi-a
încheiat povestirea a
exclamat: iată ceva cu
adevărat extraordinar!
Nu l-am înţeles şi l-
am contrazis cu tărie: ce
este atît de formidabil în
asta? Eşti aici de mai
multe săptămîni;
cumnatul tău nu a murit,
altfel mi-ai fi povestit
de la început; deci
trăieşte încă. Prezicerea a
fost făcută în luna martie,
ar fi trebuit să se în-
tîmple în mijlocul verii
iar acum ne aflăm în
luna noiembrie. Nimic
nu s-a adeverit, deci ce
poate fi atît de admirabil0
Mi-a răspuns: nu s-a
întîmplat, bineînţeles.
Dar iată ce găsesc că este
remarcabil: cumnatul
meu este, într-adevăr,
mare amator de raci şi
stridii şi anul trecut în
august s-a otrăvit cu raci
şi a fost cît pe ce să
moară. N-am discutat
nimic despre acest lucru.
Vrei să discutăm acum
despre asta? l-am
întrebat
Cred în sinceritatea
povestitorului. Este demn
de a fi luat în serios,
actualmente profesor de
filozofie în K... Nu văd
nici un motiv pentru care
ar fi încercat să
mistifice adevărul. Nu
era decît un episod cu
valoare subiectivă; nu au
existat asociaţii şi nu am
tras concluzii. El nu avea
intenţia să mă convingă
de existenţa fenomenelor
psihice oculte, am avut
chiar impresia că nu avea
o viziune tocmai clară
asupra semnificaţiei
ac&stei experienţe. Eu
însumi eram atît de şocat
şi afectat îneît am
renunţat la orice
interpretare psihanalitică
a evenimentului.
Observaţia mi se pare
ireproşabilă judecind şi
dintr-o altă perspectivă.
Este sigur că
prezicătoarea nu-1
cunoştea pe cel care
39
venea să o consulte să ajungem la concluzia
.întrebaţi-vă cam ce că transferul de gînduri
grad de intimitate ar fi există. Rolul calculelor
necesar pentru a astrologice ale
cunoaşte data naşterii clarvăzătoarei ar fi în
cumnatului unei persoa- acest caz acela al unei
ne, fie ea chiar şi o activităţi destinate să-i
cunoştinţă apropiată. Pe deturneze propriile forţe
de altă parte, vă veţi
îndoi ca şi mine că un
amănunt din destinul
unei persoane, aşa cum
este îmbolnăvirea prin
otrăvire cu raci. nu
poate fi dedus din
formule sau tabele, şi
asta plecînd de la o
simplă dată de naştere.
Să nu uităm că mulţi
indivizi au date de
naştere identice: credeţi
oare că similitudinea
vmor destine pornite în
acelaşi moment poate
ajunge la o asemenea
profunzime de detaliu?
Prin urmare, îmi voi
permite să exclud din
discuţie calculele astro-
logice; cred că
prezicătoarea ar fi putut
să facă orice altceva, fără
ca prin aceasta să
influenţeze rezultatul
consultaţiei. Mi se pare
deci că o sursă de
înşelăciune venind din
partea acestei femei - s-o
spunem imediat: a
medium-ului - este
absolut exclusă.
Dacă îi acordaţi
acestei observaţii
caracterul factual şi
veridicitatea ei, atunci
iată-ne la un pas de
explicaţia ei Şi aici se
remarcă de îndată ceea
ce au comun majoritatea
fenomenelor de acest
gen. anume că
explicarea lor prin
ipotezele oculte este
extraordinar de adecvată,
pentru că ea acoperă fără
cusur ceea ce este de
explicat, cu singurul
neajuns că ea însăşi este
complet
nesatisfăcătoare.Prezicăt
oarea nu ar fi avut de
unde să ştie că cel a
cărui dată de naştere îi
fusese indicată trecuse
printr-o otrăvire cu raci,
cu atît mai puţin ar fi
fost posibil să o fi aflat
din tabele şi calcule.
Dar el, cel care pusese
întrebarea, ştia acest
lucru. Totul poate fi
elucidat pe deplin dacă
admitem că informaţia s-
a transmis de la el la ea,
la pretinsa profetă. prin
căi necunoscute care
exclud modalităţile de
comunicare ştiute. Ceea
ce înseamnă că trebuie
psihice ofeindu-le o placa fo-tosensibilă. Am
preocupare anodină, în putea reconstitui cursul
aşa fel încît, receptivă şi Ridurilor tînărului meu
permeabilă la gîndurile pacient, după boala şi
celuilalt care acţionează însănătoşirea
asupra ei, ea să poată să cumnatului rival pe care
devină un adevărat îl ura. Ei bine, de astă
"medium". Am cunoscut dată e ade\ ..rat că a
deja dispozitive scăpat cu viaţă, dar el nu
similare, ca de exemplu renuţă cu una cu două la
în cuvîntul de duh. x lăccea lui, şi să sperăm
atunci cînd e vorba să i că. devreme sau mai
se asigure unui proces curînd, i se va înfunda.
psihic o derulare mai Acest „sa spe"ăm" s-a
automată. transformat în profeţie.
Interpretarea în contrapart a* ^utea
psihanalitică furnizează aduce în discuţie visul
o explicaţie în plus unei alte persoane unde
acestui caz şi îi sporeşte ap ca iterial de studiu o
semnificaţia. Aflăm profeţie şi unde
astfel că nu este vorba interpretarea visului
de un fragment oarecare demonstrează cum
dintr-o informaţie conţinutul unei
oarecare, care s-a preziceri poate coincide
transmis pe calea cu împlinirea unei
inducţiei către o a doua dorinţe.
persoană. Ceea ce a fost Nu-mi pot simplifica
comunicat în felul acesta discursul clasificînd
este de fapt o dorinţă dorinţa pacientului meu
foarte puternică aflată de a-şi vedea cumnatul
într-o relaţie specială cu mort în categoria
conştiinţa, o dorinţă care dorinţelor inconştiente
a căpătat prin intervenţia refulate. De fapt, el
unui interlocutor o fusese conştientizat în
expresie conştient •. uşor această privinţă, în
învăluită, aşa cum franja decursul terapiei din
invizibilă a spectrului se anul trecut, iar
manifestă simţurilor consecinţele de-curgînd
noastre sub forma unei din refularea sa
înşiruiri de culori pe cedaseră. Dar dorinţa
mai persista încă.
nu cu acelaşi caracter curînd confidenta tuturor
patogen, dar suficient grijilor sale rezultînd din
de intensă. Am putea-o insuficienţa cîştigurilor.
descrie ca o dorinţă După ce şi-a depăşit
"reprimată". caracterul de copil rigid
şi pasionat, ea devine,
n crescînd, o adevărată
imagine a virtuţii.
In oraşul F... a crescut Patosul moral este
o copilă care avea cinci asociat cu o inteligenţă
surioare mai mici. Cea limitată. Ajunge
mai tînără, era cu zece învăţătoare şi este foarte
ani mai mică decît ea; respectată. Omagiile
într-o zi o scăpă din unui tînăr profesor de
braţe, pe cînd era încă muzică, în fapt o rudă, o
numai un bebeluş; mai emoţionează prea puţin.
tîrziu va vorbi despre ea Nici un alt bărbat nu i-a
ca despre „copilul său". trezit pînă acum
Cea de-a doua născută interesul.
dintre surori s-a născut într-o bună zi îşi face
la foarte puţin timp după apariţia o rudă de-a
ea, amîn-două fiind de mamei, un bărbat mult
fapt născute în acelaşi mai în vîrstă, însă încă
an. Mama era mai în destul de tînăr ţinînd
vîrstă decît tatăl, o cont de cei numai 19 ani
femeie deloc amabilă. ai fetei. Era un străin
Tatăl, mai tînăr (şi asta trăitor în Rusia unde
nu numai judecind după conducea o mare
vîrstă), se ocupa mult de întreprindere comercială
fiicele sale şi le impunea şi era bogat. Numai că
respectul prin războiul mondial şi
demonstraţii de prăbuşirea
îndemînare. Din ne- despotismului i-au adus
fericire, nu se putea şi lui ruina. El se
impune şi în afară; fiind îndrăgosteşte de tînăra
un om de afaceri şi severa verişoară şi
mediocru nu-şi putea vrea să
întreţine familia fără
ajutorul rudelor. Fiica cea
mare va deveni foarte
se căsătorească cu ea. Un singur lucru îi
Părinţii nu o îndeamnă lipseşte: nu are copii.
cătrfe etîri nici un fel, dar După mai multe ezitări,
fata înţelege că este ceva se hotărăşte să consulte
ce ei îşi doresc. Din un medic, un ginecolog
spatele idealurilor morale german. Acesta, cu
îi surîde ideea de a-şi dezinvoltura
îndeplini dorinţa dintot- caracteristică
deauna de a-şi salva tatăl, specialiştilor, îi promite
de a-1 ajuta să că totul se va rezolva
depăşească toate difi- dacă va accepta o mică
cultăţile. Face tot felul de intervenţie chirurgicală.
calcule: îl va susţine Tînăra femeie este gata
financiar pe tată-său cîtă să accepte şi discută cu
vreme acesta se va ocupa soţul ei chiar în seara
de negustorie, îi va dinaintea operaţiei.
stabili o rentă la vremea Afară s-a lăsat
cînd se va retrage din întunericul iar ea vrea să
afaceri, le va oferi aprindă lumina. Soţul
surorilor zestrea ca să se însă o roagă să nu o
mărite. Prin urmare, se facă; are ceva important
îndrăgosteşte de bărbatul să-i mărturisească şi ar
acesta, se căsătoreşte cu prefera obscuritatea. îi
el şi îl urmează în Rusia spune că ar trebui să
puţin timp după aceea. renunţe la operaţie,
In ciuda cîtorva mici deoarece este numa' vina
incidente care vor deveni lui dacă nu pot avea
semnificative abia mai copii. In timpul unui
tîrziu, retrospectiv, totul congres medical, cu doi
merge cum nu se poate ani în urmă, aflase că
ma> bine în căsătoria lor. anumite boli pot priva un
Devine o soţie tandră şi bărbat de capacitatea de
iubitoare, mulţumită în a procrea; un examen
viaţa intimă, adevărată medical ulterior a
providenţă a familiei demonstrat că acesta era
sale. Are acum 27 de şi cazul lui.După această
ani, este căsătorită de mărturisire, intervenţia
mai mult de şapte ani şi chirurgicală plănuită nu
trăieşte în Germania. mai are loc. In ea se
produce în

42
acest moment o prăbuşire ani de boală va veni să
pasageră pe care încearcă mă consulte. Cel mai
zadarnic să o ascundă. Ea grav simptom al bolii era
îşi iubise soţul numai ca acela de a prinde, în pat,
pe un substitut al tatălui, cearceafurile de cuverturi
iar acum aflase că el nu cu ace de siguranţă.
va putea niciodată deveni Trăda în felul acesta
tată. Trei posibilităţi i se secretul contaminării
deschid, toate trei la fel soţului ei (inoculare prin
de impracticabile: injectare) care o privase
infidelitatea, renunţarea la de posibilitatea de a avea
copii, despărţirea de soţ. copii.
Această din urmă soluţie Această pacientă mi-a
este imposibilă din povestit într-o zi - avea pe
motive practice, iar cea atunci înjur de 40 de ani -
de-a doua din motive un eveniment datînd de
inconştiente puternice pe la începutul depresiei ei,
care le puteţi bănui cu înainte de instalarea
uşurinţă. Toată copilăria nevrozei obsesionale.
fusese dominată de Pentru a se destinde,
dorinţa de trei ori soţul a luat-o cu el într-o
neîmplinită de a avea un călătorie de afaceri la
copil de la tatăl ei. Paris. Cei doi se aflau la
Aşadar, îi rămînea un moment dat în holul
această cale de ieşire hotelului, însoţiţi fiind de
care, de altfel, constituie un partener de afaceri al
motivul pentru care cazul soţului. Deodată se
ei este atît de demn de produse o agitaţie şi un
atenţia noastră. Va cădea fel de rumoare în
într-o profundă nevroză. încăpere. A cerut lămuriri
O vreme se va apăra unui angajat al hotelului
împotriva diverselor şi a aflat că tocmai sosise
tentaţii printr-o isterie Profesorul care urma să
angoasantă, apoi va ofere consultaţii în micul
înclina către un grav com- său cabinet de lîngă
portament obsesiv. Se intrarea hotelului. Dom-
internează în diverse nul Profesor era un
clinici şi abia după zece faimos prezicător care nu
punea nici un fel de şi imprime amprenta
întrebări însă care, îi mîinii într-un vas plin cu
spusese angajatul, îl ruga nisip; viitorul îl prezicea
pe vizitator să- studiind această
amprentă. S-a născut în
ea dorinţa de a consulta
acest Profesor care-i
putea prezice viitorul;
soţul ei însă o sfătui să
renunţe, găsind că un
asemenea gest era absurd.
Totuşi, soţia a profitat de
plecarea lui împreună cu
partenerul de afaceri
pentru a-şi scoate din
deget verigheta şi a se
strecura în cabinetul
Profesorului. Acesta a
studiat îndelung
amprenta mîinii ei. apoi
i-a spus: veţi trece prin
multe înfruntări; totul se
va sfîrşi, însă, cu bine, vă
veţi căsători şi la 32 de
ani veţi avea doi copii.
Mi-a povestit acesta
întîmplare vizibil
încîntată dar fără să o
înţeleagă.Am remarcat
că, din păcate, data
profeţiei fusese depăşită
cu opt ani deja, însă acest
lucru n-a părut s-o im-
presioneze în vreun fel.
Puteam să cred că ceea
ce admira, de fapt. era
siguranţa şi îndrăzneala
acestei preziceri, aşa-
numitul „ochi al
rabinului".
Din nefericire,
memoria mea, de altfel
foarte fidelă, nu este
acum sigură de prima
parte a enunţului acestei
preziceri: „totul se va
sfîrşi cu bine, vă veţi
căsători" sau, poate, „veţi
fi fericita". Atenţia mea
se concentrase,
dimpotrivă, asupra părţii
finale a frazei, puternic
impresionantă prin
detaliile evidente. De
fapt, primele cuvinte
referitoare la înfruntările
care se vor sfîrşi cu bine
corespund, este adevărat,
formulărilor vagi care
sunt cuprinse în toate
profeţiile, chiar şi în cele
cumpărate de-a gata. Cu
atît mai şocantă pare
alăturarea celor două
precizii numerice din
fraza finală. Bineînţeles,
ar fi fost extrem de
interesant de ştiut dacă
Profesorul vorbise într-
adevăr de „căsătorie". Ea
îşi scosese verigheta şi, la
cei 27 de ani, putea trece
foarte uşor drept o fată
tînără, necăsătorită. Pe de
altă parte însă, o persoană
cu spirit de observaţie
poate observa uşor urma
lăsată de un inel după ce
a fost scos de pe deget.
Să ne limităm însă la
problema ultimelor
4
5
cuvinte care îi prezic doi inconştientă în toate
copii la vîrsta de 32 de accepţiunile cuvîntului:
ani. „Vei fi debarasată de
Cu siguranşă că inutilul tău soţ prin
aceste detalii par moartea lui", sau „vei
întîmplătoare şi găsi forţa să te desparţi
inexplicabile. Nici cei de el". în timp ce prima
mai naivi dintre noi nu ar posibilitate ai
încerca să obţină aseme- corespunde mai bine
nea informaţii din naturii nevro-
interpretarea liniilor
palmei. Desigur, şi-ar fi
găsit o justificare
indiscutabilă dacă
destinul le-ar fi
suprimat; dar nu a fost
aşa, femeia atinsese
vîrsta de 40 de ani şi nu
avea încă nici un copil.
Care ar fi putut fi, deci,
originea şi semnificaţia
acestor cifre? Pacienta
însăşi nu avea nici cea
mai vagă idee. Cel mai
simplu ar fi fost să
ignorăm această întrebate
şi să respingem
incidentul fără să-i
atribuim vreo valoare; o
comunicare absurdă,
printre multe altele, aşa-
zis oculte.
Ar fi fost soluţia cea
mai simplă dacă - aş
putea spune din ne-
fericire - tocmai
interpretarea
psihanalitică nu ar fi
fost în măsură să
explice aceste două
cifre; o explicaţie care
se dovedeşte a fi pe
deplin satisfăcătoare şi
chiar decurgînd de la
sine în situaţia
prezentată. Cele două
cifre coincid perfect cu
biografia mamei
pacientei. Aceasta se
căsătorise tîrziu, după
30 de ani, iar 32 de ani
era vîrsta la care,
doritoare să recupereze
timpul pierdut, născuse
doi copii. Profeţia este,
aşadar, uşor de tradus: nu
fi îndurerată pentru că nu
ai copii, acest lucru nu
înseamnă nimic; poţi
avea parte de destinul
mamei tale care, la vîrsta
ta nu era încă soţie, dar
care avea deja 2 copii la
32 de ani.
Profeţia îi promitea, de
fapt, realizarea
identificării cu mama
-secretul copilăriei ei - şi
toate acestea prin
intermediul unui
prezicător care nu
cunoştea aceste
circumstanţe personale,
preocupat să examineze
o urmă lăsată în nisip.
Suntem liberi să inserăm
ca presupunere a acestei
împliniri a dorinţei -
zei obsesionale, venite din inconştient,
confruntările victorioase lată cum am putea face
din prima parte a pro- să dispară starea de fapt
feţiei lasă să se întrevadă care vrea să ne impună
cea de-a doua posibilitate. atît de grele consecinţe.
Veţi admite că rolul Noi ne identificăm de
interpretării psihanalitice voie cu scepticul care nu
este mult mai va lua în considerare o
semnificativ în acest caz asemenea comunicare
decît în cel precedent, am decît dacă ea urmează
putea spune că faptul imediat evenimentului
ocult a fost creat chiar de trăit şi nici atunci fără o
ea. în consecinţă, ar trebui anumită reticenţă. îmi
să recunoaştem în acest amintesc că eu însumi,
exemplu şi o forţă după ce am fost numit
demonstrativă extrem de profesor, am cerut
fermă în ceea ce priveşte ministrului o audienţă
posibilitatea transferului pentru a-i mulţumi cu a-
unei intense dorinţe cest prilej. în timp ce mă
inconştiente precum şi a întorceam din audienţă,
gîndurilor şi informaţiilor m-am surprins în timp ce
legate de ea. Nu văd decît încercam să falsific
o singură posibilitate de cuvintele pe care le
a scăpa de con-strîngerea schimbasem împreună,
impusă de acest caz şi nu iar ulterior nu am mai fost
am de gînd s-o trec sub capabil să-mi amintesc cu
tăcere.Poate că pacienta exactitate conversaţia
să fi dezvoltat, în cei 12- care avusese loc cu
13 ani care trecuseră de la adevărat. Insă numai
exprimarea profeţiei, o dumneavoastră puteţi
iluzie a amintirii decide dacă acceptaţi sau
respective; este posibil ca nu ca admisibilă această
profesorul să nu fi făcut explicaţie pe care eu nu o
decît o constatare genera- pot dovedi dar nici nu o
lă, poate sub forma unei pot nega. Astfel, această a
consolări lipsită de culoare doua observaţie, cu toate
specifică, iar ea, pacienta, că e mult mai
să fi intervenit pe parcurs impresionantă, nu este
prin inserarea cifrelor mai puţin supusă
încărcate de semnificaţie îndoielii decît prima.

47

Cele două cazuri pe informaţii indiferente de o


care le-am expus mai sus cu totul altă natură. Nu se
se referă la profeţii care poate face nimic împo-
nu s-au îndeplinit. Am triva unei asemenea
părerea că astfel de dovezi de rezistenţă; vă
observaţii pot furniza cel rămîn dator cu acest caz,
mai bun material în neputîndu-1 reconstitui
problema transferului de din memorie. Aş putea
gîn-duri şi aş vrea să vă însă adăuga cîteva
provoc în a mai aduna şi remarci asupra unei
altele de acest fel. Mai persoane foarte cunoscută
pregătisem în acest la Viena. un grafolog,
context un exemplu cu un Raphael Schermann,
conţinut diferit, un caz în căruia i se atribuie cele
care un pacient rasat mi-a mai uimitoare
vorbit în cursul unei performanţe. Se pare că
şedinţe analitice despre este capabil nu numai să
nişte lucruri care reconstituie, din studiul
aminteau izbitor de ceea unei mostre de scris de
ce tocmai trăisem eu mînă, caracterul unei
însumi puţin înainte. Dar persoane dar chiar să
veţi avea o dovadă descrie aspectul exterior al
tangibilă a faptului că persoanei respective şi să
problemele legate de adauge preziceri
ocultism stîrnesc în mine confirmate mai tîrziu de
cele mai vii rezistenţe. destin. O mare parte din
Cînd am scos, la Gastein, reuşitele sale provin însă
toate notiţele pe care le prin propriile sale relatări.
triasem şi le adusesem cu Un prieten de-al meu a
mine în intenţia de a pune încercat o dată, fără să mă
la punct această expunere, prevină, să-1 lase sa-şi
am constatat că uitasem demonstreze forţa
pagina pe care notasem imaginaţiei sale aplicînd-o
această ultimă observaţie unui fragment din scrisul
şi luasem, în schimb, din meu. Tot ce a putut să
greşeală, o alta conţinînd spună a fost că este vorba
de un domn în vîrstă - nu e confirmat în nici un caz.
prea greu de ghicit - , un Dar este binecunoscut că
individ complicat şi un în domeniul ocult se
tovarăş dificil, un tiran aplică principiul conform
insuportabil în casă. Este căruia cazul negativ nu
un aspect pe care familia dovedeşte nimic.
şi cei apropiaţi mie nu l- Nu am făcut nici o
au observaţie directă în
privinţa lui Schermann,
dar, prin intermediul
unui pacient am intrat în
legătură cu el, fără să-1
previn sau să-1 informez
în vreun fel. Am să vă
povestesc despre acest
episod. Acum cîţiva ani a
venit să mă consulte un
tînăr care mi-a făcut o
impresie atît de bună încît
l-am tratat preferenţial. S-
a dovedit că era foarte
prins într-o legătură cu o
foarte faimoasă
curtezană, legătură din
care ar fi vrut să se
elibereze deoarece îl
lipsea total de
independenţă, însă nu
reuşea acest lucru. Am
izbutit să-1 ajut să-şi
recapete libertatea şi în
acelaşi timp să înţeleagă
foarte bine de unde îi
venea această pornire;
acum cîteva luni s-a
căsătorit - o căsătorie nor-
mală şi satisfăcătoare din
punct de vedere social şi
material.
în cursul terapiei am
aflat, foarte curînd de
altfel, că pornirea căreia
încerca să i se
împotrivească nu îl lega
în nici un caz de
faimoasa curtezană, ci de
o femeie din mediul său
pe care o iubise în
adolescenţă. Curtezana
apăruse în viaţa lui numai
ca un fel de paratrăznet,
asupra ei revărsîndu-se
toate resentimentele şi
toată gelozia acumulată;
ea suferea în urma unui
tratament care era
destinat, în fapt, fostei
iubite. Tînărul se
sustrăsese inhibiţiei prin
ambivalenţă, urmînd
modelul cunoscut de
deplasare asupra unui alt
obiect.
Curtezana a început să-
1 iubească dezinteresat,
însă tînărul obişnuia s-o
facă să sufere într-un mod
cît se poate de rafinat. în
momentul în care femeia,
la capătul puterilor, nu
mai putea suporta să-şi
ascundă suferinţa, tînărul
revărsa asupra ei toată
tandreţea iubirii din
adolescenţă; o copleşea cu
cadouri şi se împăcau,
însă pînă la urmă se
întorceau de unde au
plecat şi ciclul
49
continua în aceeaşi însă" pacientul a avut
manieră. După ce, sub un vis ostil faţă tînăra
influenţa terapiei, a rupt fata şi 1-a consultai încă
legătura cu această odată pe Schermann
curtezană, a devenit acărurconcluzie a fost
evident faptul că ceea câ tînăia era puerilă,
ce căutase, de fapt, să neviozată şi nu trebuia
obţină prin acest să se
comportament faţă de un
substitut al iubitei, era
revanşa pentru o
tentativă de sinucidere
din adolescenţă cînd
iubita nu răspundea
dragostei lui. După
această tentativă d,e
sinucidere a reuşit să
întîlnească prima
dragoste adevărată.
împărtăşită. în timpul
tratamentului, tînărul
obişnuia să-1 viziteze pe
Schermann pe care îl
cunoştea şi, de mai
iiiulte ori, acesta a
interpretat mostre din
scrisul de mînă al
curtezanei în felul
următor.' se' află la
capătul puterilor, la un
pas de sinucidere şi nu
încape îndoială că o va
face. însă nu a făcut-o.
dimpotrivă şi-a învins
slăbiciunea umană, şi-a
reamintit principiile
meseriei pe care o
practica şi îndatoririle
faţă de prietenul oficial.
Ura clar pentru mine că
magicianul nu făcuse
altceva decît să-i
dezvăluie pacientului
meu cea mai intimă
dorinţă a sa. Dupj ce a
depăşit obstacolul
reprezentat de această
persoană pe caic o
adusese în prim plan.
pacientul meu s-a ocupat
serios de eliberarea lui
din adevăratele >ale
lanţuri. După visele sale,
am ghicit planul caie
ptjindea contur în mintea
lui, cu scopul de a
deznoda relaţia cu
iubirea lui din tineieţe.
fără a o răni însă profund
pe această peisoană şi
'fără a-i piovoca necazuri
materiale. Această
femeie avea o Încă,'o
tînăiă foarte ataşată de
prietenul familiei şi caie
nu ştia nimic, în
aparenţă, despre rolul
secret pe calc îl juca.
Voia bă se căsătorească
cu această tînărâ. Puţin
mai tîiziu, planul a
devenit conştient şi
bărbatul a întreprins
primii paşi în realizarea
lui.., Am sprijinit
această intenţie care
reprezenta o ieşire
neiegulâmentară. dar
posibilă, dintr-o situaţie
dificilă, poarte cuiînd"
căsătorească cu ea. tratat în materialul meu
Marele cunoscător avea decit aspectul de
de data aceasta dreptate; inducere a gîndului; nu
comportamentul fetei am comentat in nici im
care trecea deja drept fel despre celelalte
logodnică, era din ce în miracole pe care ocultis-
ce mai contradictoriu şi mul le proclamă.
am hotărît să încercăm Experienţa mea, aşa cum
dirijarea ei către ;erapia am declarat-o în mod
psihanalitică. Rezultatul public, a fost deosebit de
demersului psihanalitic a săracă în întîmplări
hotârît înlăturarea oculte. Poate acest aspect
proiectului de căsătorie. al transferului de ginduri
Tînăra cunoştea pe vă apare nesemnificativ
deplin, în chip în comparaţie cu vasta
inconştient, natura lume vrăjită a
relaţiilor dintre mama şi ocultismului. Totuşi,
logodnicul ei. nefiind gîndiţi-vă numai la
ataşată acestuia din urmă consecinţele importante
decît în virtutea ale pasului pe care l-am
complexului oedipian. face dincolo de punctul
Cam în această de vedere actual, şi
perioadă am întrerupt aceasta numai acceptînd
terapia. Pacientul meu adevărul acestei
era de-acum liber şi supoziţii. Rămîne
capabil să-şi caute adevărat ceea ce
singur drumul în con- paznicul Startului Denis
tinuare. S-a căsătorit cu obişnuia să adauge în
o tînăra respectabilă din finalul povestirii despre
afara cercului familia!, martiriul acestuia.
despre care Schermann Se povesteşte că după
şi-a exprimat o părere ce i-a fost tăiat capul,
favorabilă. De-a Domnul sfîntul Denis 1-a luat de
să fi avut dreptate şi de jos şi a mai făcut în
data aceasta! felul acesta cîţiva paşi.
Aţi înţeles, desigur, în Paznicul obişnuia să
ce sens am dorit să adauge: „In astfel de
interpretez experienţele cazuri, primul pas este
legate de Schermann. mai greir". Restul vine
Aţi constatat că n-am de la sine.

50
Vis şi telepatie
(1922)
Anunţul unei comunicări ca cea de faţă, în aceste timpuri
pline de interes pentru ceea ce s-a numit fenomene oculte, nu
poate decît să suscite aşteptări bine determinate. Mă grăbesc
aşadar să le vin în întîmpinare. Pornind de la conferinţa mea nu
veţi afla nimic despre enigma telepatiei şi nu veţi obţine nici
măcar o informaţie privitoare la întrebarea: cred eu oare în exis-
tenţa unei „telepatii'"? Mi-am fixat aici o sarcină mai modestă,
de a studia relaţia fenomenelor telepatice, oricare ar fi originea
lor, cu visul, sau mai precis cu teoria noastră a visului. Ştiţi deja
că relaţia dintre vis şi telepatie se crede îndeobşte a fi foarte
apropiată; voi apăra în faţa dumneavoastră punctul de vedere
cum că ele nu au mai nimic în comun şi că, dacă existenţa
viselor telepatice a fost atestată, acest lucru nu poate schimba
nimic din concepţia noastră despre vis.
Materialul care se află la baza acestei comunicări este foarte
sărac. Mai întîi de toate trebuie să-mi exprim regretul că nu am
putut, ca în epoca în care am scris Interpretarea viselor (1900),
să lucrez cu propriile mele vise. Dar eu nu am avut niciodată un
vis „telepatic". Şi nu pentru că nu aş fi avut vise care să conţină

55
comunicarea că în cutare Şedea ca şi cum s-ar fi
loc îndepărtat s-a produs cocoţat pe un taburet în
un eveniment determinat, faţa unui bufet, situaţie
visătorul fiind liber în care trebuia să-mi
aprecierea sa de a decide sugereze interpretarea
dacă evenimentul s-a lui „căzut", o referinţă la
petrecut deja sau se va una din propriile mele
petrece mai tîrziu, la o amintiri din copilărie: în
dată anume; şi eu am jurul vîrstei de 2 ani, eu
resimţit în plină stare de însumi mă urcasem pe un
veghe presentimentul asemenea taburet pentru
unor întîmplări a înşfăca ceva din bufet -
îndepărtate; dar toate probabil ceva bun - dar
aceste avertismente, am căzut şi am căpătat o
predicţii şi rană a cărei urmă o mai
presentimente nu s-au pot arăta şi azi. Totuşi,
împlinit, aşa cum se fiul meu pe care visul îl
zice, ba chiar s-a declara mort a revenit
adeverit că nu le bine-mersi din război.
corespunde nici o Deunăzi, am mai
realitate exterioară şi că avut un vis care
ar trebui să le anunţa o nenorocire;
considerăm, prin urmare, era,
aşteptări pur subiective.
Am visat de pildă, o
dată, în timpul războiului,
că unul din fiii mei care
se afla pe front ar fi
căzut. Visul nu spunea
asta direct, şi totuşi, fără
doar şi poate, el o face
cu mijloacele bine
cunoscute ale
simbolismului morţii, pe
care 1-a descris pentru
prima oară W.Stekel.(Să
nu uităm să ne achităm
aici de obligaţia adeseori
penibilă de a arăta un
respect scrupulos
surselor noastre
literare!). îl vedeam pe
tînărul războinic în
picioare pe un debar-
cader, la limita dintre
pămînt şi apă; mi se
părea că este palid, i-am
vorbit dar el nu mi-a
răspuns. In plus mai
existau şi alte aluzii în
privinţa cărora nu plana
nici un dubiu. El nu purta
uniformă militară, ci un
costum de schior, ca cel
pe care 1-a purtat cu
mulţi ani înainte de
război cînd a avut un
grav accident de ski.
cred, cu puţin înainte de au aici o valoare pentru
a mă decide să redactez că sunt experienţe
această mică comunicare; negative, şi nu pot
de astă dată, fără nici o dovedi nimic, nici aici şi
tentativă de camuflaj; le nici în alte domenii mai
vedeam pe cele două puţ.ti oculte. O ştiu şi eu
nepoate ale mele, care la fel de bine şi nu am
trăiesc în Anglia, adus nicidecum ace?
îmbrăcate în negru, exemple cu intenţia de a
zicîndu-mi: am îngropat- oferi o probă, sau să
o joi. Ştiam că este vorba obţin de la dum-
de moartea mamei lor, neavoastră, în chip ilicit,
acum în vîrstă de 87 de o anumită dispoziţie. Am
ani, soţia defunctului vrut numai să justific
meu frate mai vîrstnic. caracterul limitat al
Am trăit desigur un materialului meu.
sentiment de aşteptare Mai important, cu
penibilă; decesul siguranţă, mi se pare un
intempestiv al unei femei alt lucru, şi anume că
atît de bătrîne nu ar fi vreme de mai bine de 27
trebuit să surprindă, şi de ani de activitate de
totuşi îmi displăcea analist nu am avut
profund ca visul meu să niciodată ocazia să
coincidă cu acest observ la vreun pacient
eveniment. Dar un adevărat vis telepatic.
scrisoarea imediat Şi totuşi, persoanele cu
primită din Anglia mi-a care am lucrat formează
spulberat teama. Trebuie o frumoasă galerie de
să-i liniştesc pe toţi cei naturi sever nevropate şi
care sînt preocupaţi de extrem de „senzitive";
teoria visului ca dorinţă, multe dintre ele mi-au
afirmînd în treacăt că nu povestit, datînd din
a fost dificil ca analiza să primii lor ani, incidentele
descopere de asemenea cele mai remarcabile pe
pentru aceste vise de care şi-au fondat credinţa
moarte motivele lor în influenţele oculte
inconştiente pe care le- misterioase. Evenimente
am putea bănui. ca accidentări sau
Nu mă întrerupeţi îmbolnăviri ale rudelor
acum, obiectîndu-mi că apropiate, ba chiar
asemenea comunicări nu moartea unuia dintre

5
7
părinţi, s-au produs viselor, în maniera în care
adeseori în timpul curei şi ne interesează în primul
chiar au întrerupt-o, fără rînd. In rest, veţi înţelege
ca vreuna din aceste curînd că putem satisface
întîmplări atît de propice obiectivele acestei
telepatiei să-mi ofere, comunicări chiar şi
măcar o dată, ocazia de printr-un singur exemplu
a pune mîna pe un vis de vis.
telepatic; deşi cura Materialul meu se
respectivă s-a întins pe o compune deci numai din
perioadă de un semestru, două relatări pe care le-
de un an, sau chiar de am primit de la
mai mulţi ani. Cît corespondenţi în
priveşte explicarea acestui Germania. Respectivii
fapt, care s-a însoţit în nu-mi sînt cunoscuţi, dar
schimb cu o limitare a ei îşi dau numele şi
materialului meu, o las la adresa; nu am nici cel
latitudinea oricui. Veţi mai mic motiv să cred că
vedea că aceasta nu aceşti autori ar fi
intervine decît în intenţionat să mă inducă
conţinutul comunicării în eroare.
mele.
Nu voi mai fi încurcat I. Cu unul din ei am
însă dacă mă veţi întreba corespondat deja înainte;
de ce nu am extras din el a avut amabilitatea, ca
comoara de vise telepatice şi alţi mulţi cititori, să-mi
adunate în literatură. Nu comunice observaţii
ar fi trebuit să caut prea extrase din viaţa de zi cu
mult, pentru că am la zi, şi din alte surse. De
dispoziţie publicaţiile astă dată, acest om,
Societăţii de cercetări extrem de cultivat şi de
psihice, atît în engleză cît inteligent, mi-a pus în
şi în americană. în toate mod expres materialul
aceste comunicări nu s-a său la dispoziţie, în cazul
încercat niciodată o în care aş vrea „să-1
investigare psihanalitică a utilizez pentru publicare".
Iată scrisoarea sa: Cred că visul care
urmează este suficient de
interesant pentru ca să
vi-l ofer ca material
pentru studiile
dumneavoastră.
Trebuie să vă spun în
prealabil: fiica mea care
este măritată la Berlin
aşteaptă să nască pentru
prima oară la jumătatea
lunii decembrie a.c.
Aveam intenţia să merg
la Berlin cu această
ocazie împreună cu soţia
mea (a doua), mama
vitregă a fiicei mele. In
noaptea de 16 spre 17
noiembrie am visat, mai
precis şi mai real ca
niciodată, că soţia mea a
născut gemeni. Ii văd pe
cei doi copilaşi, au o mină
strălucitoare, rozalii şi
bucălaţi. cît se poate de
clar. dormind alături în
pătuţul lor, nu-mi dau
seama ce sex au. unul -
cu păru! blond ca şi
spicul de griu are precis
trăsăturile mele
amestecate cu trăsăturile
soţiei mele. celălalt - cu
părul brun-şaten are
precis trăsăturile soţiei
mele amestecate cu ale
mele. îi spun soţiei mele
care are părul blond-
roşcat: nu încape îndoială
că părul brun-şaten al
copilului „tău"' va deveni
şi el roşcat mai tirziu.
Soţia mea îi alăptează pe
copilaşi. Ea tocmai a fiert
dulceaţă într-o chiuvetă
(tot în vis) şi cei doi
copilaşi s-au căţărat în
chiuvetă şi o ling.
lată visul. M-am trezit
de patru sau cinci ori în
timp ce visam întrebîndu-
mă dacă este adevărat că
avem gemeni, fără să pot
conchide cu toată
certitudinea că nu am
făcut decît să visez. Visul
a durat pînă la trezire,
chiar şi puţin după
trezire, pînă cînd m-am
lămurit pe deplni cum stau
lucrurile. La micid dejun i
l-am povestit şi soţiei
mele care s-a amuzat
copios. Ea mi-a zis: Nu
cumva a născut gemeni
lise (fiica mea)? l-am
răspuns: Numi prea vine
să cred, căci nici în
familia mea şi nici în cea
a lui Gs. (soţul ei) nu au
existat gemeni. Pe 18
noiembrie, la orele 10 de
dimineaţă, am primit o
telegramă trimisă în
după-amiaza precedentă
de ginerele meu, în care
eram anunţat că s-au
născut doi gemeni, un
băieţel şi o fetiţă.
Naşterea s-a produs, prin
ur~

59
mare, în momentul în scrisori. Trebuia să
care visam că soţia mea a
născut gemeni.
Evenimentul a avut loc
cu patru săptămîni mai
devreme decît am socotit
cu toţii bazîndu-ne pe
supoziţiile fiicei mele şi
ale soţului ei.
Şi asta nu-i totul: în
noaptea următoare, am
visat că fosta mea soţie,
defunctă, mama fiicei
mele, a luat în grijă
patruzeci-şi-opt de nou
născuţi. La primirea
primilor doisprezece, am
protestat. Aici visul se
sfîrşeşte.
Fosta mea soţie a
iubit mult copiii.
Adeseori afirma că şi-ar
dori o droaie de copii, cu
cît mai mulţi cu atît mai
bine, şi că s-ar simţi în
stare să facă pe
îngrijitoarea la o
grădiniţă de copii.
Zgomotul şi ţipetele
copiilor erau muzica sa
favorită. Adeseori se
întîmpla să invite o ceată
de copii de pe stradă, să-
i ospăteze în curtea vilei
noastre cu ciocolată şi
prăjituri. Fiica mea,
după ce a născut şi, mai
ales, după ce i-a trecut
surpriza naşterii sur-
venite prematur, a
gemenilor şi a diferenţei
lor de sex, s-a gîndit de-
ndată, fără îndoială, la
mama sa, ştiind cu cită
bucurie ar fi întîmpinat
ea evenimentul. „ Oare
ce ar spune mama acum
dacă ar sta la căpătîiul
meu de lăuză? " Acest
gînd i-a trecut mai mult
ca sigur prin minte. Şi
iată că eu am avut visul
cu prima mea soţie
defunctă, pe care am
visat-o rareori, de care
n-am mai vorbit după
primul meu vis şi la care
nici măcar nu m-am
gîndit.
Credeţi oare că
coincidenţa visului cu
evenimentul, în ambele
cazuri, este
întîmplătoare? Fiica
mea, care ţine mult la
mine, s-a gîndit fără
îndoială în mod special
la mine în clipele
naşterii, cu atît mai mult
cu cît i-am scris adeseori
în privinţa conduitei pe
care să o aibă în timpul
sarcinii şi nu am slăbit-o
cu sfaturile mele.

Este uşor de ghicit ce


am răspuns acestei
constat cu amărăciune că mele care a fost aşteptată
şi la corespondentul meu pentru jumătatea lui
interesul analitic era decembrie a făcut,
obturat de interesul natural, obiectul unor
telepatic; aşa încît am conversaţii numeroase
evitat întrebarea sa între noi. Dar fata mea a
directă remarcînd că fost . xaminată şi
visul conţine, de radiografiată astă vară
altminteri, multe lucruri şi, după constatările sale,
în afara raportului său cu consultantul a
naşterea gemelară, şi i- diagnosticat că va fi un
am cerut să-mi comunice băiat. Soţia mea a
informaţiile şi asociaţiile declarat atunci: ,,Ce-aş
susceptibile de a-mi mai rîde să fie o fetiţă".
permite interpretarea lui. A mai zis atunci că ar fi
La care, am primit mai bine dacă ar fi un H.
această a doua scrisoare decît un G. (numele
care, nici ea, nu satisface ginerelui meu), fiica mea
complet aşteptările mele: este mai drăguţă şi are
mai multă prestanţă decît
Răspund abia astăzi ginerele meu, deşi el a
la scrisoarea fost ofiţer de marină. Mă
dumneavoastră amicală interesează chestiunile
din 24 a acestei luni. legate de ereditate şi am
Accept bucuros să vă obiceiul să caut
comunic „fără omisiuni asemănările la copilaşi.
şi rezerve" toate încă ceva! Avem un
asociaţiile care mi-au căţeluş care mănîncă cu
venit. Din păcate, puţine noi la masă, îşi
-poate mai multe prin viu primeşte pateul şi linge
grai... farfuriile. Tot acest
Ei bine, soţia mea şi material s-a reîntors în
cu mine nu mai dorim vis.
copii. De altfel, nu am Iubesc mult copiii şi
avut, ca să spun aşa, un am afirmat adeseori că
raport sexual; în aş mai creşte cu plăcere
perioada visului cel puţin încă un sufleţel, acum
nu a existat nici un cînd pot să o fac cu mai
„pericol". Naşterea fiicei multă
înţelegere, interes şi cînd a început visul,
calm, dar cu soţia mea, nepoţeii mei s-au născut
care nu are capacităţile la orele nouă, nouă şi un
necesare pentru o sfert; în jurul orelor zece
educaţie temeinică a m-am dus la culcare şi
copilului, nu am vrut să noaptea am visat), şi
am copil. Iată că visul dacă nu am fi ştiut di-
îmi face cadou doi - nainte că va fi băiat. Cu
sexul, nu l-am siguranţă, îndoiala
diagnosticat. încă şi azi privind exactitatea
îi văd în paturile lor şi le afirmaţiei - băiat sau
recunosc limpede fată - poate face să
trăsăturile, unul este apară gemeni în vis, dar
mai „eu-însumi", mai rămîne coincidenţa
celălalt mai mult soţia temporală a visului
mea, dar fiecare are şi gemelar cu naşterea
ceva din celălalt. Soţia neaşteptată, şi cu trei
mea are părul blond- săptămîni în avans, a
roşcat dar unul dintre gemenilor fetei mele.
copii îl are şaten Nu este pentru prima
(roşcat), brun. Zic: „Şi oară cînd evenimentele
ăsta va deveni roşcat de la distanţă acced la
mai tîrziu". Cei doi conştiinţa mea înainte de
copii se caţără pe o a afla despre ele. Unul
chiuvetă mare în care dintre mai multe altele:
soţia mea amestecă în în octombrie, m-au
dulceaţă, şi ling vizitat cei trei fraţi ai
marginile şi fundul mei. Noi nu ne-am mai
chiuvetei (visul). găsit împreună de
Originea acestui detaliu treizeci de ani (desigur
este uşor de explicat, de că în doi mai des),
altfel nici ansamblul exceptînd, pe fugă, la
visului nu ar fi dificil de înmormîntarea tatălui
înţeles şi interpretat, meu şi a mamei mele.
dacă n-ar coincide cu Moartea lor era
naşterea neaşteptată şi aşteptată - în nici un caz
precoce a nepoţeilor mei nu am ,,presimţit-o".
(cu trei săptămîni mai Dar, cînd în urmă cu
devreme), coincidenţă circa 25 de ani a murit
aproape orară (nu aş cel mai tînăr din fraţii
putea spune cu precizie mei, brusc, pe
neaşteptate, la vîrsta
de zece ani, am gîndit
imediat - cînd factorul
mi-a înmînat cartea
poştală care anunţa
moartea sa, şi fără să-i
arunc vreo privire - :
aici scrie că fratele tău a
murit. Şi totuşi era
singur în căminul
familiei noastre, un
băiat pleznind de
sănătate, în timp ce noi
ceilalţi patru fraţi mai
în vîrstă ne luasem
zborul de acasă şi eram
absenţi. Din întîmplare,
cînd m-au vizitat fraţii
mei, conversaţia noastră
s-a purtat pe marginea
acestei experienţe pe
care am trăit-o atunci şi
iată că cei trei fraţi au
scăpat cu toţii, ca la
ordin, declaraţia că li s-
a întîmplat şi lor atunci
exact acelaşi lucru ca şi
mie. N-aş putea spune
dacă lucrul s-a întîmplat
identic, în orice caz
fiecare a declarat că a
presimţit această moarte
ca o certitudine, înainte
ca ştirea primită puţin
după şi total neaşteptată
să o fi notificat. Toţi
patru sîntem pe linia
maternală naturi
sensibile şi în acelaşi
timp persoane robuste,
dar nici unul din noi nu
a fost atras de vreo
formă <le spiritism sau
ocultism - ba chiar le
respingem cu hotărîre.
Toţi cei trei fraţi ai mei
sînt diplomaţi
universitari, doi sînt
profesori de liceu, unul
şef geometru, mai
degrabă chiţibuşari decît
fan-taşti.- Cam asta-i tot
ce pot să vă zic despre
vis. Dacă vreţi să
utilizaţi pentru
publicare, pun totul la
dispoziţia
dumneavoastră.

Tare mă tem că
atitudinea
dumneavoastră este
asemănătoare cu cea a
autorului celor două
scrisori. Şi
dumneavoastră aţi vrea
să ştiţi mai întîi dacă nu
cumva am putea
concepe într-adevăr
acest vis ca un anunţ
telepatic al naşterii
gemelare neaşteptate, şi
nu sînteţi deloc înclinaţi
să-1 supuneţi analizei, ca
pe un vis oarecare.
Prevăd că va fi aşa ori de
cîte ori se întîlnesc
psihanaliza şi ocultismul.
Prima are, ca să spunem
aşa, toate instinctele
psihice împotriva ei, al obscure. Dar poziţia mea
doilea beneficiază de nu va fi să zic că eu nu
simpatii puternice sînt decît psihanalist, că
problema ocultismului situaţia de a compara
nu mă interesează nici anamneză şi povestea
cît negru sub unghie; bolii sale pe care v-a
nu aţi vedea aici decît o oferit-o cutare sau
fugă din faţa cutare nevrozat de la
problemei. Dimpotrivă, prima conversaţie, cu
afirm că ar fi pentru ceea ce aţi aflat de la el
mine o mare plăcere după cîteva luni de
dacă aş putea să mă psihanaliză. Făcînd
conving şi să-i conving abstracţie de
şi pe alţii, prin
observaţii ireproşabile,
de existenţa proceselor
telepatice, dar
informaţiile care
privesc acest vis sînt
prea sărace pentru a
putea justifica o
asemenea decizie.
Priviţi cum acest bărbat
inteligent şi interesat de
problemele visului său
nu se gîndeşte deloc să
ne indice cînd a văzut-
o pentru ultima oară pe
fiica sa însărcinată şi
nici ce veşti a mai
primit de la ea; el scrie
în prima scrisoare că
naşterea s-a produs cu o
lună mai devreme, în a
doua nu mai este vorba
decît de trei săptămîni,
şi nici una nu ne
lămureşte dacă naşterea
a avut loc într-adevăr
înainte de termen sau
dacă cei interesaţi, cum
se întîmplă adeseori, nu
au făcut cumva o eroare
de calcul. Dar noi am fi
dependenţi de aceste
detalii ale
evenimentului, şi de
multe altele, dacă am
avea de judecat
probabilitatea unei esti-
mări şi a unei
premoniţii inconştiente
la visător. Mi-am zis, de
asemenea, că nu mi-ar
servi la nimic să
primesc răspuns la
unele din aceste
probleme. în cursul
acestei tentative de
demonstrare, nu ar
întîrzia să apară un şir
de noi îndoieli care nu
ar putea fi îndepărtate
decît dacă l-am avea pe
respectivul în faţa
noastră şj am dezgropa
împreună toate
amintirile necesare, pe
care probabil că le-a
pus de-o parte ca
nces^nţiale. El are cu
siguranţă dreptate cînd
zice, la începutul celei
de-a doua scrisori, că
ar putea să ne ofere mai
mult prin viu grai.
Gîndiţi-vă^ la un alt
caz similar în care nu
are nici un loc interesul
jenant pentru ocultism.
De cîte ori aţi fost în
prescurtările motivate, visului este şi el
cîte informaţii esenţiale insuficient, cu el nu
a omis el sau le-a putem face nici o
reprimat, cîte relaţii a analiză a visului. Visul,
deplasat el, şi în fond: de pildă, insistă
cîte lucruri inexacte şi minuţios asupra
false v-a povestit la asemănării dintre copii
prima întîlnire! Cred că şi părinţi, el discută de
nu mă veţi considera culoarea părului lor şi
prea scrupulos dacă, în despre probabila ei
condiţiile prezente, îmi modificare în timp, iar
interzic să judec dacă pentru a explica aceste
visul care ne-a fost detalii etalate pe larg,
comunicat corespunde visătorul nu ne dă decît
unui fapt telepatic sau o informaţie indigenţă,
unei activităţi cum că el s-a interesat
inconştiente, neobişnuit dintotdeauna de
de subtile, a visătorului, problemele legate de
sau dacă trebuie să fie asemănare şi ereditate;
luat drept o întîlnire şi totuşi, noi avem
fortuită. Vom consola obiceiul de a cere mult
curiozitatea noastră cu mai mult. Dar într-un
speranţa unei ocazii punct, visul permite o
ulterioare în care ne va interpretare analitică, şi
fi acordată o investigaţie tocmai acolo analiza,
aprofundată şi verbală a care altminteri nu are
visătorului. Dar nu puteţi nimic de-a face cu
pretinde că acest ocultismul, vine într-o
deznodămînt al manieră remarcabilă în
cercetării v-a dezamăgit, sprijinul telepatiei.
căci v-am prevenit deja Numai datorită acestui
că nu veţi afla nimic punct vă solicit atenţia
care să arunce o lumină asupra acestui vis.
asupra problemei Dacă examinaţi
telepatiei. corect problema, visul
Dacă vom trece acum acesta nu are nici un
la tratamentul analitic al drept la calificarea de
acestui vis. va trebui să „telepatic' 1. El nu-i
ne recunoaştem din nou comunică nimic
insatisfacţia. Materialul visătorului, nimic care -
de gînduri pe care sustras cunoştinţei sale
visătorul îl ataşează obişnuite - să se
conţinutului manifest al

6
5
petreacă simultan într- altceva decît o
un alt loc; ceea ce întîmplare. Dar inter-
povesteşte visul este cu pretarea psihanalitică a
totul altceva decît viselor aboleşte această
evenimentul de care diferenţă între vis şi
informează telegrama eveniment, şi le dă
din ziua care a urmat amîndurora acelaşi
noaptea visului. Visul şi conţinut. Dacă vom
evenimentul diferă apela la materialul
asupra unui punct asociativ al acestui vis,
extrem de important, dar el ne arată, în ciuda
şi concordă, lăsînd la o sărăciei sale, că există
parte simultaneitatea, aici o legătură afectivă
într-un alt element foarte între tată şi fiică.
interesant. în vis, soţia legătură afectivă atît de
visătorului naşte obişnuită şi de naturală
gemeni. Dar ceea ce s-a încît ar trebui să încetăm
petrecut este că fiica lui să ne ruşinăm de ea,
care trăieşte departe a care cu siguranţă nu
născut gemeni. reuşeşte să se exprime în
Visătorul nu ignoră viaţă decît ca interes
această diferenţă, dar nu tandru, şi nu antrenează
pare să cunoască vreo ultimele sale consecinţe
explicaţie care să-1 ajute decît în vis. Tatăl ştie că
să o depăşească, şi fiica sa ţine mult la el.
întrucît el nu are nici o el este convins că ea s-a
înclinaţie ocultă, după gîndit mult la el în ceasul
zicerile lui, se marii ei încercări; eu
mulţumeşte să întrebe cred că el îl invidiază pe
cu timiditate dacă ginerele său, pe care îl
coincidenţa visului şi blagosloveşte în
evenimentului în scrisoarea sa cu cîteva
punctul naşterii remarci depreciative -
gemelare poate fi pentru fiica sa. Cu
ocazia naşterii
(aşteaptată sau interpretare.
percepută prin telepatie) Şi iată-mă ajuns la
s-a trezit în inconştient ceea ce vroiam să vă
dorinţa refulată: mai arăt. Ne-am forţat să
bine ar fi soţia (a doua) fim cît se poate de
mea - şi această dorinţă imparţiali şi am admis
este cea care două concepţii despre
deformează visul şi este vis deopotrivă de
responsabilă de posibile şi deopotrivă
diferenţa dintre de nedemonstrabile.
conţinutul manifest al După prima, visul este
visului şi eveniment. reacţia la un mesaj
Avem dreptul să telepatic: fiica ta este pe
înlocuim în vis a doua cale de a aduce pe lume
soţie cu fiica. Dacă am doi gemeni. După a
avea mai mult material doua, el se bizuie pe un
pentru acest vis, cu travaliu de gîndire
siguranţă că am putea să insonştient pe care l-am
consolidăm şi să putea traduce cam aşa:
aprofundam această astăzi este precis ziua
în care trebuie să aibă
loc naşterea, dacă
tinerii de la Berlin s-au
înşelat într-adevăr cu o
lună, aşa cum eu cred de
fapt. Şi dacă soţia
(prima) mea ar mai fi
trăit, ea nu s-ar fi
mulţumit numai cu un
copilaş. Pentru ea, ar fi
trebuit cel puţin
gemeni. Dacă această a
doua concepţie este
bună, nu mai avem nici
o problemă
suplimentară. Este un
vis ca oricare altul. La
gîndurile visului
(preconştiente) care au
fost menţionate s-a
adăugat dorinţa
(inconştientă), ca
nimeni alta decît fiica
să-i devină a doua soţie
visătorului, şi astfel s-a
produs visul manifest
care ne-a fost
comunicat.
Dar dacă preferaţi
să presupuneţi că
mesajul telepatic al
naşterii fiicei a ajuns la
visător, atunci se nasc
noi întrebări asupra
raportului unui
asemenea mesaj şi
asupra influenţei sale
asupra formării visului.
Răspunsul vine de la
sine şi poate fi furnizat
fără nici un echivoc.
Mesajul telepatic este
tratat ca o bucată de
material destinată
formării visului, ca un
oricare alt stimul care
vine din exterior sau din
interior, ca un zgomot
jenant venind din
stradă, ca o senzaţie
insistentă venind de la
un organ a 1 visătorului.
în exemplul nostru,
vedem cu limpezime
cum mesajul este
transformat în împlinire
de dorinţă cu ajutorul
unei dorinţe refulate şi a
aşteptării nerăbdătoare,
dar din nefericire nu împreună cu un alt
putem arăta cu aceeaşi material simultan treaz.
claritate cum s-a Mesajul telepatic -
contopit el într-un vis

66
dacă tot trebuie să-i furnizăm noi un pendant
recunoaştem realitatea - confuziei suscitate de
nu poate schimba deci Maeder care descoperă o
nimic din formarea nouă funcţie pentru vis,
visului, telepatia nu are refuzînd total să
nimic de-a face cu esenţa distingă travaliul
visului. Pentru a evita visului de gîndurile
impresia că aş vrea să latente ale visului? Aşa
ascund o obscuritate în că, dacă trebuie musai
spatele unui cuvînt să întîlnim un
abstract dar sunînd bine,
sînt gata să rezic: esenţa
visului constă în
procesul particular al tra-
valiului visului, care
transportă gîndurile
preconştiente (resturile
diurne) cu ajutorul unei
moţiuni de dorinţa
inconştientă în
conţinutul manifest al
visului. Dar problema
telepatiei priveşte la fel
de puţin visul ca şi
problema angoasei.
Sper că mă aprobaţi
în această privinţă, dar
că îmi veţi obiecta
curînd că există totuşi şi
alte vise telepatice unde
nu există nici o diferenţă
între eveniment şi vis, şi
unde nu putem găsi
nimic altceva decît
restituirea nedeformată a
evenimentului, încă o
dată, eu nu cunosc, din
propria mea experinţă,
asemenea vise telepatice
dar ştiu că au fost
raportate adeseori. Să
presupunem că avem de-
a face cu un asemenea
vis telepatic fără de-
formare sau amestec.
Atunci se pune o altă
întrebare: oare, chiar
putem numi vis o
asemenea experienţă
trăită telepatic? O veţi
face fără îndoială atîta
timp cît veţi urmări
limbajul uzual popular
pentru care tot ce se
întîmplă în viaţa noastră
psihică în timpul
perioadei somnului se
numeşte vis. Probabil că
mai ziceţi şi: ra-ani întors
în vis, şi că găsiţi şi mai
puţin incorect să ziceţi:
am plîns în vis sau m-am
angoasat în vis. Dar
remarcaţi totuşi că în
toate aceste cazuri
utilizaţi unul în locul
altuia, fără distincţie,
,,vis"şi „somn", sau
„stare de somn". Cred că
ar fi în interesul preciziei
ştiinţifice să separăm
mai bine „visul" şi
„starea de somn". De ce
să trebuiască să-i
„vis" telepatic pur de toate acestea vin
acest gen, noi vom frumuşel din interior, sînt
prefera cu siguranţă să-1 produsele vieţii noastre
numim o experienţă psihice, în timp ce
trăită telepatic în stare „visul telepatic" pur ar
de somn. Un vis fără fi, după însuşi conceptul
condensare, deformare, său, o percepţie veni, din
dramatizare, fără exterior, vizavi de care
împlinirea unei dorinţe viaţa psihică s-ar
înainte de toate, nu comporta de o manieră
merită desigur acest receptivă şi pasivă.
nume. îmi veţi aminti că
există încă şi alte II. Al doilea caz pe
producţii psihice în somn care vreau să vi-1 prezint
cărora ar trebui atunci să se situează, la drept
le refuzăm numele de vorbind, într-o altă
„vis". Se întîmplă ca direcţie. El nu ne
experienţe trăite aievea prezintă un vis telepatic,
în timpul zilei să se ci un vis recurent din
repete pur şi simplu în vremea copilăriei, la o
somn; recent, persoană care a avut
reproducerile în „vis" ale multe experienţe trăite
scenelor traumatice m-au telepatic. Scrisoarea sa,
constrîns la o reviziune a pe care o ofer aici,
teoriei visului; există vise conţine destule lucruri
care se disting de specia remarcabile asupra cărora
obişnuită prin calităţi ne este imposibil să
aparte, care nu sînt la pronunţăm o judecată. O
drept vorbind nimic parte poate fi exploatată
altceva decît fantasme în privinţa raportului
nocturne fără alterare, telepatiei cu visul.
nici amestec, întrutotul
asemănătoare 1.
fantasmelor diurne bi-
necunoscute. Ar fi Medicul meu, dr.
desigur jenant să N., m-a sfătuit să
excludem aceste vă povestesc un
formaţiuni de la vis
calificativul „vise". Dar

care mă urmăreşte de scarlatină, am făcut în co-


circa treizeci/treizeci-şi- pilăria mea o inflamaţie a
doi de ani. l-am urmat rinichilor. în al cincilea
sfatul, poate că visul meu an de viaţă am avut o
prezintă interes pentru d- foarte gravă inflamaţie
voastră din punct de oculară din care a
vedere ştiinţific. Pentru subzistat o diplopie.
că după opinia d-voastră Imaginile sînt oblice una
asemenea vise trebuie să în raport cu cele-laltă,
fie reduse la o experinţă contururile imaginilor sînt
trăită în raport cu viaţa şterse, pentru că cicatrice
sexuală încă din primii de ulceraţii alterează
ani de viaţă, eu vă ofer claritatea. Dar, după
amintirile din copilărie. avizul specialiştilor, nu
Sînt experienţe trăite care mai putem modifica nimic
exercită încă şi astăzi o sau ameliora la ochiul
impresie asupra mea şi meu. Pentru că trebuie să
care au fost atît de închid ochiul stîng pentru
pregnante încît au a vedea limpede,
determinat religia mea. jumătatea stingă a feţei
Aş vrea să vă rog să- mele este trasă în sus.
mi comunicaţi, eventual, Reuşesc datorită
după ce veţi lua exerciţiului şi voinţei să
cunoştinţă de ele, modul fac lucrurile manuale cele
în care v-aţi explicat acest mai fine; de asemenea,
vis, căci el mă urmăreşte copil de şase ani, m-am
ca şi o fantomă, şi ţinînd dezvăţat în faţa oglinzii să
cont de circumstanţele de mai văd transversal, în
care este acompaniat - eu aşa fel încît azi nu mai
cad mereu din pat şi mi- apare nimic în
am făcut deja nişte răni
care nu sînt de neglijat -
el este pentru mine tare
dezagreabil şi dureros.

Am treizeci şi şapte de
ani, sînt foarte robustă şi
foarte sănătoasă fizic; în
afară de oreion şi
exterior in legătură cu niciodată nevoie să învăţ
acest defect ocular. franceza, chiar şi mai
încă din primii ani ai tîrziu, contrar englezei
copilăriei mele, am fost care, nu-mi era într-
întotdeauna singură, m- adevăr deloc dificilă, dar
am ferit de ceilalţi copii şi îmi era necunoscută. Aşa
am avut întotdeauna vizi- cum s-a întîmplat cu
uni (claraudiţie şi franceza, s-a întîmplat cu
clarviziune), dar nu am latina, pe care la drept
putut să le disting de vorbind nu am învăţat-o
realitate şi am, fost din (studiat-o) niciodată la
acest motiv, antrenată propriu, nu o cunosc decît
adeseori în conflicte care din latina de la Biserică
au făcut din mine o dar îmi este perfect
persoană foarte rezervată familiară. Dacă citesc
şi timorată. Inttucît ştiam astăzi o carte franţuzească,
mult mai mult, chiar copil îndată gîndesc în
fiind, decît aş fi putui franceză, ceea ce nu mi
învăţa, pur şi simplu nu-i întîmplă niciodată cu
mai înţelegeam pe copiii engleza, deşi stăpînesc mai
de vîrs-ta mea. Eu însămi bine engleza. Părinţii mei
sînt cea mai în vîrstă din sînt ţărani care, generaţii
12 fraţi şi surori. de-a rîndul, nu au vorbit
De la şase la zece ani niciodată altă limbă decît
am frecventat şcoala germana şi poloneza.
comunală şi apoi, pînă la Viziuni: uneori, pentru
16 ani, şcoala secundară o clipă, realitatea dispare
a Ursulinelor din B. La şi văd ceva de cu totul
zece ani, în decursul a altă natură. In
patru săptămîni, adică în apartamentul meu văd, de
opt lecţii particu-iure, am pildă, adeseori, un cuplu
învăţat la fel de multă de bătrîni şi un copil,
franceză cît învaţă alţi apartamentul are atunci
copii în doi ani. Nu un alt mobilier. Cînd
trebuia decît să repet - eram încă la casa de
era ca şi cum aş fi sănătate, în jurul orelor
învăţat-o cîndva şi aş fi patru dimineaţa,
uitat-o. In general prietena mea a intrat în
vorbind, n-am avut camera mea,
eram trează, aveam sănătate, ceva s-a mani-
aprinsă lampa şi citeam festat în mine. S-au auzit
la masă, căci sufăr distinct două sau trei
adeseori de insomnie. bătăi în patul colegei
Această apariţie m-a mele de cameră. Eram
contrariat mereu, ca şi amîndouă treze; am
acum. întrebat-o dacă a bătut
In 1914, fratele meu ea: dar ea nici măcar nu
era pe front, nici eu nu auzise ceva. Opt săp-
eram cu părinţii mei în tămîni mai tîrziu, am
B., ci la Ch. Erau orele aflat că una din
10 dimineaţa, pe 22 prietenele mele murise
august, cînd am auzit în noaptea de 26 spre 27.
vocea fratelui meu Acum, ceva ce s-ar
chemînd „mamă, putea califica drept iluzie
mamă". Acelaşi lucru s- a simţurilor, chestiune
a întîmplat zece minute de optică. Am o
mai tîrziu, dar nu am prietenă care s-a
văzut nimic. M-am căsătorit cu un văduv cu
reîntors acasă pe 24 cinci copii; nu l-am
august, şi am găsit-o cunoscut pe acest bărbat
pe mama suferindă, iar decît prin prietena mea.
la întrebrile mele mi-a In apartamentul lor, văd
răspuns că tînărul uneori, cînd sînt la ea, o
bărbat se manifestase pe doamnă care iese şi
22 august. Ea se afla în intră. Prima
grădină, dimineaţa, presupunere a fost că
atunci cînd l-a auzit este vorba de soţia
strigînd „mamă, acestui bărbat. Am cerut
mamă". Am liniştit-o dar la un moment dat o fo-
nu i-am pomenit nimic în tografie, dar nu am putut
ceea ce mă privea. Trei identifica apariţia după
săptămîni mai tîrziu a ea. Şapte ani mai tîrziu,
sosit o carte poştală de am văzut la unul din
la fratele meu, pe care o copii fotografia cuiva
scrisese pe 22 august cu trăsăturile doamnei.
între orele 9 şi 10 Era într-adevăr prima
dimineaţa; la puţin timp soţie. în poză ea
apoi el a murit.
Pe 27 septembrie
1921, la casa de
avea o mină mai bună; am visat pe etape această
ea urmase o cură de experienţă trăită.
supraalimentare, de Interesul pentru acest
unde, pentru un bolnav bărbat s-a trezit (între
de plămîni, această 18 şi 20 de ani),
aparenţă modificată. încercam să-i recunosc
Acestea nu sînt decîţ chipul, dar nu a fost ni-
cîteva exemple dintre ciodată cu putinţă.
multe altele. Spuma nu lăsa să iasă
Visul: văd o limbă de decît ceafa şi partea
pămînt înconjurată de dinapoia capului. Am fost
apă. Valurile sînt logodită de două ori, dar
proiectate de hulă apoi după cap şi după statură,
trase înapoi. Pe limba nu se asemăna cu nici
de pămînt se găseşte un unul din aceşti doi
palmier, care este un pic bărbaţi.-Intr-o zi, la casa
curbat spre apă. O femeie de sănătate, cînd m-a
înconjoară cu un braţ cuprins o stare de beţie
trunchiul palmierului şi paraldehidică, i-am văzut
se apleacă foarte mult chipul bărbatului şi de
spre apă, unde un bărbat atunci îl văd în fiecare
încearcă să se caţere pe vis. Este chipul
ţărm. La sfirşit, ea se medicului meu curant
întinde pe pămînt, se din stabiliment, care îmi
prinde bine cu mîna este desigur simpatic ca
stingă de palmier şi medic, dar de care nu
încearcă să-i întindă mă leagă nimic.
mîna dreaptă omului din Amintiri." Am între
apă, dar nu-1 atinge. în 6 şi 9 ani. Eu, în căruţ
acest moment cad din de copil, la dreapta,
pat şi mă trezesc. alături de mine, doi
-Aveam circa 15 ani cînd cai; unul brun, mă
mi-am dat seama că priveşte cu ochii săi
această femeie eram eu mari impresionanţi. Este
însămi, şi nu numai că cea mai puternică
am început să simt de experienţă trăită, aveam
atunci angoasa femeii sentimentul că este o
pentru acest bărbat, dar fiinţă umană.
uneori asistam şi fără să La vîrsta de un an:
particip, ca terţ, şi Tatăl meu şi cu mine
priveam. De asemenea în parcul municipal,

73
unde un gardian îmi dă mele. La doisprezece
în mînă o pasăre. Ochii ani eram la locul meu
ei mă privesc din nou, (cuminte). Abia la 26 de
simt: este o fiinţă ca şi ani, după ce am născut
tine. un copil, s-a trezit femeia
Tăieri casnice: La cUn mine: pînă atunci
guiţatul porcilor, (un semestru) am avut
întotdeauna am strigat întotdeauna, în timpul
şi eu după ajutor: e o coifului, violente
fiinţă umană pe care o vomismente. De
ucideţi (vîrsta de patru asemenea, mai tîrziu,
ani). Dintotdeauna am surveneau vomismente.
refuzat carnea ca atunci cînd mă oprima
hrană. Carnea de porc chiar şi cea mai mică
mi-a provocat mereu contrarietate.
vomismente. De abia în Am un dar al
timpul războiului am observaţiei extraordinar
învăţat să mănînc carne, de ascuţit şi un auz
dar nu cu dragă inimă, extraordinar de fin,
acum m-am dezobişnuit mirosul este şi el la fel
din nou. de dezvoltat. Pot, cu
La vîrsta de cinci ochii închişi, să depistez
ani: Mama mea năştea prin miros persoanele
şi eu o auzeam ţipînd. care îmi sînt cunoscute
Aveam senzaţia: acolo e dintr-o mulţime de
un animal sau o fiinţă oameni.
umană în cea mai Nu-mi raportez hiper-
neagră disperare, la fel viziunea şi hiper-audiţia
ca senzaţia mea din ia o natură morbidă, ci
timpul tăierii. la o sensibilitate mai
Din punct de vedere fină, la o capacitate de
sezual am fost, copil, combinare mai rapidă;
total indiferentă: la dar nu am vorbit a, :r>re
zece ani, păcatele ele decît profesorului meu
împotriva castităţii erau de educaţie religioasă şi
încă în afara înţelegerii Domnului Dr...., şi, de
altminteri, acestuia din personal, le consider
urmă nu cu dragă ca facultăţi marcate cu
inimă, pentru că mă semnul plus, şi pentru
temeam să nu aud că, neînţeleasă în
cumva că am facultăţi tinereţe, am devenit mai
marcate cu semnul temătoare.
minus, pe care,
Visul cu care
corespondenta noastră
ne-a însărcinat să-1 inter-
pretăm nu este dificil de
înţeles. Este un vis de
salvare din apă, deci un
vis tipic de naştere.
Limba simbolismului nu
cunoaşte, după cum ştiţi,
nici o gramatică, ea este
extrema unui limbaj la
infinitiv, şi chiar activul
şi pasivul sunt
reprezentate de aceeaşi
imagine. Cînd în vis o
femeie scoate (sau vrea
să scoată) un bărbat din
apă. aceasta poate să
însemne că ea vrea să-i
fie mamă (că ea îl
recunoaşte ca fiu, aşa
cum fiica faraonului 1-a
recunoscut pe Moise),
sau la fel de bine: ea
vrea, prin el, să devin?
mamă, să aibă un fiu de
la el care, ca imagine a
sa, este apreciat ca un
echivalent al lui.
Trunchiul de copac de
care se ţine femeia este
uşor de identificat ca
simbol falie, chiar dacă
el nu se ţine tocmai
drept, ci este înclinat -
visul zice: curbat - ^pre
suprafaţa apei.
împingerea şi refluxul
hulei i-a inspirat, într-o
zi, unei alte visătoare,
care produsese un vis
întrutotul asemănător,
comparaţia cu activitatea
intermitentă a durerilor,
şi atunci cîna întrebat-o,
pe ea care nu născuse
niciodată, de unde ştia
despre acest caracter al
travaliului naşterii, ea
mi-a zis că şi-a reprezen-
tat durerea ca pe un soi
de colică, ceea ce este
fiziologic absolut
ireproşabil. Ea a asociat
la aceasta „valurile
iubirii şi ale mării". De
unde o fi ştiut să extragă
visătoarea noastră, la o
vîrsta atît de precoce,
ornamentarea mai
detaliată a simbolului
(limba de pămînt,
palma), desigur că nu aş
şti să vă spun. De altfel,
în această privinţă, să nu
uităm că: atunci cînd
visătorii afirmă că sînt
urmăriţi de multă vreme
de acelaşi vis, se
dovedeşte adeseori că,
fără îndoială, nu este
totuşi acelaşi. Numai
nucleul visului a revenit
de fiecare dată, au fost
detaliile conţinutului
modificate sau adăugate de o fiinţă umană. Dar,
recent. în ceea ce ne priveşte,
La sfîrşitul acestui vis, noi nu putem împărtăşi
vizibil angoasant, această apreciere decît
visătoarea cade din pat. dacă admitem că cei doi
Din nou o figurare a
naşterii. Investigarea
analitică a fobiilor de
înălţimi, a angoasei faţă
de impulsia de a te
arunca pe fereastră, v-a
oferit cu siguranţă
tuturor acelaşi rezultat.
Cine este, deci,
bărbatul de la care
visătoarea doreşte să
aibă un copil sau după
imaginea căruia ea ar dori
să fie mamă? Ea s-a
străduit adeseori să-i
vadă chipul, dar visul tui
o permitea, bărbatul
trebuia să râmînă
incognito. Noi ştim,
pornind de la
nenumărate analize, ce
înseamnă această
voalare, iar concluzia
noastră prin analogie
este confirmată de o altă
indicaţie a visătoarei.
într-o beţie
paraldehidică, ea a
recunoscut odată chipul
bărbatului din vis ca fiind
cel al medicului de la
stabiliment, care o trata şi
care nu însenina nimic
mai mult pentru viaţa ei
afectivă conştientă.
Aşadar, originalul nu se
arătase niciodată, dar
duplicatul său în
„transfer" ne autorizează
să conchidem că. iniţial,
trebuie să fi fost tatăl. Iar
Ferenczi avea desigur
dreptate să indice „visele
inocenţilor" ca preţioase
documente confirmînd
supoziţiile noastre
analitice. Visătoarea
noastră era cea mai în
vîrstă din 12 copii; cît de
des trebuie să fi cunoscut
ea chinurile geloziei şi
ale decepţiei atunci cînd
nu ea ci mama sa va fi
conceput împreună cu
tatăl copilul dorit cu atîta
ardoare!
Visătoarea noastră a
înţeles foarte bine că
primele sale amintiri din
copilărie ar fi preţioase
pentru interpretarea
visului său precoce şi
repetîndu-se de atunci. în
prima scenă, la vîrsta de
un an, ea stătea într-un
cărucior; alături de ea,
doi cai dintre care unul o
priveşte cu ochii săi
mari, impresionanţi. Ea
desemnează aceasta ca
trăirea ei cea mai
puternică - avea
sentimentul că era vorba
cai erau acolo, cum se dorinţe de moarte dirijată
întîmplă adeseori, în către mama.
locul unui cuplu, î; locul Cu aceste aluzii la
tatălui şi mamei. Aşa tandreţea faţă de tată, la
încît, este ca o erupţie a contactele genitale cu el
totemismului infantil. şi la dorinţa de moarte
Dacă i-am putea vorbi îndreptată către mamă,
acestei corespondente, sînt trasate contururile
am întreba-o dacă nu este complexului oedipian
cumva tatăl, datorită feminin. Ignoranţa
culorii, care ar putea fi sexuală păstrată multă
recunoscut în calul brun, vreme, şi frigiditatea
care o priveşte într-o ulterioară corespund
manieră atît de acestor presupuneri.
omenească. A doua Corespondenta noastră a
amintire este legată devenit virtual - şi fără în-
asociativ de prima prin doială că adeseori efectiv
aceeaşi „privire plină de - o nevrozată isterică.
comprehensiune". Dar a Forţele vieţii, pentru
lua în mînă păsărică fericirea ei, au dus-o cu
evocă pentru analist, ele, facînd posibile pentru
care are o dată în plus ea senzaţiile senzuale
prejudecăţile sale. o feminine, fericirea
trăsătură a visului care maternală şi o activitate
pune mîna femeii în cu aspecte variate, dar o
relaţie cu un alt simbol parte din libidoul ei se
falie. agaţă încă de punctele
Următoarele două de fixare ale copilăriei,
amintiri merg şi ele şi ea visează mereu acest
împreună, ele oferă vis care o azvîrle din pat
interpretării dificultăţi şi o pedepseşte de
încă şi mai mici. Ţipătul alegerea ei de obiect in-
mamei atunc ; cînd naşte cestuoasă prin „răniri
îi aminteşte direct serioase".
guiţatul porcilor atunci Ceea ce nu a putut
cînd sînt tăiaţi acasă, şi îi provoca influenţa
stîrneşte aceeaşi frenezie experienţelor ulterioare
compătimitoare. Dar noi cele mai puternice,
mai presupunem că trebuie să realizeze
există aici o reacţie acum explicaţia dată
violentă împotriva unei

77
printr-o scrisoare de „amintiri ecran", care
către un medic străin. Cu sînt extrase dintr-o epocă
siguranţă că o analiză ulterioară, asamblate şi
cum se cade ar fi izbutit cel mai adesea falsificate.
să o facă într-un timp Uneori putem ghici cărei
mult mai lung, Aşa stînd tendinţe îi serveşte
lucrurile, a trebuit să mă această remaniere tardivă.
mulţumesc să-i scriu că în cazul nostru, auzim de
eram convins că ea îndată eul corespondentei
suferă de repercursiunile noastre lăudîndu-se sau
unui puternic ataşament liniştindu-se prin
sentimental la tată şi de intermediul acestei serii
identificarea de amintiri: „încă din
corespunzătoare cu copilărie eram o fiinţă
mama, dar nici măcar eu omenească deosebit de
nu speram că îi va fi utilă nobilă şi com-
această explicaţie. pătimitoare". Am
Vindecările spontane ale recunoscut precoce că
nevrozatelor lasă în animalele au un suflet ca
general în urma lor noi toţi, şi nu am suportat
cicatrice şi acestea cruzimea tata de ele.
redevin cînd şi cînd Păcatele cărnii mi-au
dureroase. Noi sîntem rămas străine şi mi-am
mîndri de arta noastră păstrat castitatea pînă la o
atunci cînd am realizat o vîrstă înaintată. Printr-o
vindecare prin asemenea declaraţie ea
psihanaliză, dar nici nu contrazice deschis
putem evita întotdeauna, ipotezele pe care a trebuit
ca soluţie, formarea unei să le facem pe baza
asemenea cicatrice experienţei noastre
dureroase. analitice, privind zorii
Mica serie de copilăriei ei, mai precis că
amintiri trebuie să ne ea ar fi fost cuprinsă de
mai reţină puţintel tendinţe sexuale precoce
atenţia. Am afirmat şi de violente tendinţe de
altădată că asemenea ură împotriva mamei
scene din copilărie sînt sale, a fraţilor şi
surorilor mai tineri egalitatea în drepturi
(Păsărică ar putea, în între acest animăluţ şi ea
afara semnificaţiei însăşi). Scurta serie de
genitale care îi este amintiri ne oferă astfel un
atribuită, să aibă de exemplu minunat de
asemenea şi cea de simbol formaţiune psihică cu
al copilaşului, ca toate dublu aspect. Considerată
animalele mititele, iar superficial, ea dă expresie
amintirea accentuează cu unei gîndiri abstracte
vehemenţă care, aici, ca mai tot
timpul, se raportează la
etică - ea are, după
denumirea lui H. Silberer,
un conţinut anagogic: la
o investigaţie mai
profundă ea se
dovedeşte a fi un lanţ de
fapte provenind din
domeniul vieţii pulsionale
refulate, şi îşi revelează
conţinutul său
psihanalitic. După cum
ştiţi, Silberer este unul din
primii care a făcut să ne
parvină avertismentul de
a nu uita partea cea mai
nobilă a sufletului uman;
el a impus afirmaţia că
toate visele, sau majori-
tatea dintre ele, ar
autoriza o asemenea
interpretare dublă, una
inai pură, anagogică, care
se suprapune pe cealaltă,
vulgară, psihanalitică. In
realitate, nici vorbă de aşa
ceva; dimpotrivă, o
asemenea interpretare nu
este posibilă decît foarte
rar; în plus, după
cunoaşterea mea, nu s-a
publicat pînă azi nici
măcar un exemplu
utilizabil al unei atare
analize de vis cu dublu
sens. Totuşi, asupra
seriei de asociaţii pe care
le produc pacienţii noştri
în cura analitică, putem
face adeseori asemenea
observaţii. Ideile care se
înlănţuie unele cu altele
sînt legate, pe de o parte,
de către o asociaţie care
le traversează în chip
limpede, dar, pe de altă
parte, veţi remarca o
temă mai profundă, ţinută
secret, care priveşte
simultan toate ideile.
Opoziţia între aceste
două teme dominante în
aceeaşi serie de idei nu
este întotdeauna aceea
dintre nobilul-anagogic şi
vulgarul-analitic, ci mai-
degrabă cea dintre şocant
şi convenabil sau
indiferent, ceea ce ne per-
mite astfel să înţelegem
uşor motivul apariţiei
unui asemenea lanţ
asociativ cu dublă
determinare. în exemplul
noastru, nu este
întîmplător dacă anagogia
şi interpretarea
psihanalitică se află într-o
opoziţie atît de acută;
ambele se raportează la
acelaşi ma-

79
terial iar tendinţa cea mai telepatic, care i-a fost
tardivă este precis cea a comunicat în acelaşi
formaţiunii reacţionate moment, şi, efectiv,
care se impune împotriva
moţiunilor pulsionale ne-
gate.
Altminteri, oare. de ce
căutăm noi o interpretare
psihanalitică şi nu ne
mulţumim cu
interpretarea anagogică
la îndemînă? Aceasta ţine
de multe cauze, de
existenţa nevrozei în
general, de explicaţiile pe
care le solicită în chip
necesar, de faptul că vir-
tutea nu-i face pe oameni
atît de veseli şi de
puternici în viaţă pe cît
ne-air aştepta - nici măcar
visătoarea noastră nu a
fost recompensată
mulţumitor de virtutea sa
-, şi de multe alte lucruri
pe care nu am nevoie să
le dezvolt în faţa
dumneavoastră.
Dar, pînă aici, noi am
lăsat de o parte tocmai
telepatia, cealaltă
determinantă a
interesului nostru pentru
acest caz. E timpul să
revenim la ea. într-un
anume sens, acest lucru
ne este mult mai uşor aici
decît in cazul d-lui G...
Fiind vorba de o persoană
la care realitatea se
destramă atît de uşor încă
din copilăria sa, pentru a
lăsa locul unei lumi
fantastice, este foarte
mare tentaţia de a lega
experienţele sale trăite şi
„viziunile" telepatice de
nevroza sa, de a le deduce
de aici, chiar dacă nu
trebuie să ne iluzionăm
nici acum în privinţa
forţei constringătoare a
tezelor noastre. Noi
punem numai ipoteze
comprehensibile în locul
necunoscutului şi al
incomprehensibilului.
Pe 22 august 1914, la
orele 10 dimineaţa,
corespondenta noastră
este obiectul unei
percepţii telepatice după
care fratele ei care era pe
front ar fi strigat:
„Mamă, mamă".
Fenomenul este pur
acustic, se mai repetă o
dată, dar simultan ea nu
vede nimic. Două zile mai
tîrziu o revede pe mama
sa, şi o găseşte suferindă,
căci tînărul bărbat i se
manifestase şi ei prin
apelul repetat: „Mamă,
mamă". Ea îşi aminteşte,
pe loc, de acelaşi mesaj
după cîteva săptămîni, experienţă trăită. Dar ea
poate constata că nu poate face altminteri;
tînărul combatant a ea este forţată să creadă
murit chiar în acea zi, la în realitatea rezultatului
ora indicată. patologic, atîta vreme cît
Nici nu putem dovedi, îi rămîne necunoscută
dar nici infirma că realitatea presupunerii
procesul ar fi fost mai inconştiente. Forţa şi
degrabă următorul: caracterul de
mama i-a comunicat nezdruncinat al oricărui
într-o zi că fiul ei i s-a delir rezidă în fond în
manifestat telepatic. înrădăcinarea sa într-o
îndată s-a ivit la ea realitate psihică
convingerea că a trăit inconştientă. Să mai
acelaşi lucru, în acelaşi remarc că noi nu sîntem
moment. Asemenea obligaţi să explicăm aici
iluzii mnezice survin cu experienţa trăită de mamă
o forţă compulsivă pe şi nici să anchetăm dacă
care şi-o extrag dintr-o aşa au stat lucrurile.
sursă reală, însă ele Dar fratele mort nu
transpun realitatea este numai copilul
psihică în realitate imaginar al corespon-
materială. Ceea ce este dentei noastre, el se află
puternic în iluzia de asemenea în postura
mnezică este că ea poate unui rival în-tîmpinat cu
deveni o bună expresie a ură la naşterea sa.
tendinţei, prezentă la Presentimentele
soră, de identificare cu telepatice, de departe
mama. „Tu-ţi faci cele mai numeroase, se
griji pentru tînărul referă la moarte şi la
bărbat, însă eu sînt posibilitatea morţii;
adevărata lui mamă. pacienţilor analizaţi care
Deci mie mi s-a adresat ne informează despre
apelul său, eu am primit frecvenţa şi infaibilitatea
acest mesaj telepatic". numeroaselor lor
Desigur că sora ar presentimente, noi le
destrăma cu putem demonstra cu
determinare tentativa aceeaşi regularitate că ei
noastră de explicaţie nutresc în inconştient,
şi şi-ar menţine împotriva celor apropiaţi,
credinţa în propria sa dorinţe de moarte
inconştiente, extrem

8
1
de puternice, pe care le O altă „viziune" a
reprimă tocmai din acest visătoarei noastre, a cărei
motiv, de multă vreme. înţelegere ne este posibil
Pacientul a cărui facilitată de punctul de
poveste am relatat-o în vedere analitic!
1909, în Remarci cu Prietenele au avut o
privire la un caz de mare importanţă în viaţa
nevroză obsesională, sa sentimentală. Moartea
este un exemplu în acest uneia dintre ele i s-a
sens; de altfel, el era manifestat recent, prin
poreclit în anturajul său lovituri nocturne, în
..piaza rea"; dar cînd patul unei colege de
acest om amabil şi plin cameră, la casa de
de spirit - care de atunci sănătate. O altă
a pierit şi el în război - a prietenă se căsătorise,
luat-o pe calea n, a înainte, cu un văduv
vindecării, m-a ajutat el care avea numeroşi
însuşi să lămuresc copii (cinci). In locuinţa
scamatoriile lui acesteia ea va vedea cu
psihologice. La fel, regularitate, cu ocazia
aiunci cînd primul vizitelor sale, apariţia
nosuu corespondent ne- unei doamne pe care a
a raportat în scrisoarea bănuit-o ca fiind prima
s cum a primit el şi soţie defunctă, ceea ce
fraţii săi vestea nu s-a confirmat de la
decesului mai tînărului început dar a devenit
lor frate, ca ceva de care certitudine pentru ea la
ei erau de multă vreme capătul a şapte ani,
intim conştienţi, această atunci cînd a descoperit
comunicare nu pare să o nouă fotografie a
necesite o altă expli- defunctei. Această
caţie. Fraţii mai vîrstnici activitate vizionară este
vor fi nutrit în ei aceeaşi în aceeaşi dependenţă
convingere, că ultimul intimă vizavi de
născut ar fi în plus. complexele familiare ale
corespondentei, aşa cum
mamei, a doua soţie a
le cunoaştem noi, ca şi
tatălui. Atunci cînd
presentiaientul morţii
mama este bolnavă sau
fratelui. Atunci cînd ea
a murit, fiica mai
se identifica cu prietena
vîrstnică îi preia locul,
ei, putea găsi în ca de la sine înţeles, în
persoana acesteia relaţiile cu fraţii şi
împlinirea propriei ei surorile, ba chiar îi este
dorinţe, căci toate fiicele permis să asume, şi
vîrstnice din familiile alături de tată, o parte
numeroase îşi crează,, în din funcţiile soţiei.
inconştientul lor, Dorinţa inconştientă
fantasma de a deveni, vine să completeze
prin moartea cealaltă parte.
Iată că v-am spus tot
ce aveam de zis. Aş mai
putea adăuga această
remarcă: toate cazurile
de mesaj sau de
activitate telepatică pe
care le-am tratat aici
sînt clar legate de
excitaţii care aparţin
domeniului complexului
lui Oedip. Formula
poate părea frapantă, dar
eu nu vreau să o avansez
ca pe o mare desco-
perire. Mai degrabă, am
revenit la rezultatul pe
care l-am obţinut prin
investigarea visului din
priimu nostru caz
Telepatia ni; ar^ nimic
de-a face cu esenţa
visului, ea nu poate,
deci, să ne aprofundeze
înţelegerea analitică a
visului. Dimpotrivă,
psihanaliza poate face
să avanseze studiul
telepatiei făcînd mai
inteligibile, cu ajutorul
interpretărilor sale,
multe obscurităţi şi
fenomene telepatice, sau
demonstrînd, pentru
prima oară, apropo de
alte fenomene şi mai
îndoielnice, că ele sînt
de natură telepatică.
Ceea ce subzistă din
aparenţa unei relaţii
intime între telepatie şi
vis este faptul
incontestabil că telepatia
este favorizată de starea
de somn. Acest lucru nu
este, fără îndoială, o
condiţie indispensabilă
apariţiei proceselor
telepatice - fie că ele
consistă în mesaje sau în
activitate inconştientă.
Dacă nu aţi ştiut-o încă,
exemplul din al doilea
nostru caz, în care
tînărul bărbat se mani-
festă între orele 9 şi 10
ale dimineţii, ar trebui
să vă confirme. Dar,
totuşi, trebuie să zicem
că nu avem dreptul să
contestăm observaţiile
telepatice pentru că
eveniment şi
presentiment (sau
mesaj) nu au survenit în
acelaşi moment
astronomic. Am putea
gîndi, la fel de bine, că
mesajul telepatic s-a fost perceput de
produs simultan cu conştiinţă decît în timpul
evenimentul, însă nu a

82
stării de somn, din
noaptea următoare - sau
în stare de veghe, după
uri răgaz, în timpul unei
pauze a activităţii
mentale active. Opinia
noastră este şi că
formarea visului nu
aşteaptă în chip necesar
instalarea stării de somn
pentru a-şi începe
activitatea. Gindurile
visului sînt adeseori
pregătite încă din timpul
zilei, pînă în momentul
în care ele fac joncţiunea
din timpul somnului cu
dorinţa inconştientă, care
le remodelează în vis.
Dar dacă fenomenul
telepatic nu este decît o
activitate a
inconştientului, nu se
mai prezintă nici o
problemă nouă.
Aplicarea legilor vieţii
psihice inconştiente s-ar
impune de la sine, pentru
telepatie.
Să fi trezit eu, oare, în
domniile voastre,
impresia că am luat
partea, în chip ilicit,
realităţii telepatiei, în
sensul său ocult? Aş
regreta din toată inima,
pentru că este dificil să
eviţi o asemenea
impresie. Pentru că eu nu
am vrut decît să fiu cît se
poate de imparţial. De
altfel, am toate motivele
să o fac întrucît nu am
nici o opinie, şi nu ştiu
nimic în această privinţă.
Doamnelor şi domnilor, pornim astăzi pe un drum strîmt, dar
care ne va putea deschide largi perspective.
Anunţînd că voi vorbi despre legătura dintre vis şi ocultism,
nu vă veţi mira deloc. De fapt, visul a fost deseori considerat o
poartă de acces spre lumea mistică; chiar şi în zilele noastre,
pentru mulţi oameni trece drept un fenomen ocult. Şi noi,
luîndu-1 ca obiect al cercetării noastre ştiinţifice, nu contestăm
existenţa unor legături cu aceste lucruri obscure. Mistică,
ocultism - ce vor să însemne acestea? Să nu aşteptaţi de la mine
o încercare de a discerne definiţiile acestor domenii neîndeajuns
delimitate. La modul general şi nedeterminat, ştim cu toţii la ce
trebuie să ne gîndim. Este un fel de dincolo de lumea inteligi -
bilă, condus de legi inexorabile, pe care ştiinţa le-a edificat pen-
tru noi.
Ocultismul afirmă existenţa reală a acestor „lucruri dintre cer
şi pămînt la care înţelepciunea noastră şcolărească nici nu în-
drăzneşte să se gîndească". Ei bine, nu dorim să rămînem pri-
zonierii unei delăsări şcolăreşti, sîntem gata să credem orice ni
se va dovedi credibil.

87
Ne propunem să că vine altcineva şi
procedăm cu aceste afirmă cu seriozitate că
lucruri ca şi cu oricare miezul Pămîntului este
alt material ştiinţific, alcătuit din marmeladă!
stabilind mai întîi dacă în faţa unei astfel de
astfel de procese sînt afirmaţii ne vom
într-adevăr comporta cu totul altfel.
demonstrabile, iar după Vom spune că
aceea şi numai după marmelada nu se
aceea. în cazul în care găseşte în natură, că
caracterul lor efectiv nu este un produs al
poate fi pus la îndoială, bucătăriei omului, că
să ne străduim să le existenţa acestei materii
explicăm. Dar nu se presupune, în plus,
poate nega că această prezenţa pomilor
hotărîre este deja fructiferi şi a fructelor lor
dificilă, datorită şi că nu vedem cum s-ar
factorilor intelectuali, putea transpune vegetaţia
psihologici şi istorici. Nu şi arta culinară în
la fel se întîmplă atunci interiorul Pămîntului;
cînd întreprindem alte rezultatul acestor obiecţii
investigaţii. intelectuale va fi o
Mai întîi, dificultatea schimbare a interesului
intelectuală. Vă rog să-mi nostru; în loc să
permiteţi să apelez la examinăm dacă miezul
exemplificări grosiere,
clare. Să presupunem că
este vorba de problema
alcătuirii interiorului
Pămîntului. Este cunos-
cut faptul că nu ştim
nimic sigur despre
aceasta. Noi presu-
punem că este alcătuit
din metale grele în stare
incandescentă. Să ne
imaginăm acum că vine
cineva şi pretinde că
interiorul Pămîntului este
alcătuit din apă saturată
cu acid carbonic, adică
un fel de apă gazoasă.
Vom spune desigur că aşa
ceva nu e posibil, că
aceasta contravine
tuturor aşteptărilor, că nu
ţine deloc seama de
punctele de reper ale
ştiinţei noastre, care ne-a
determinat să avansăm
ipoteza metalelor.
Totodată, credem că n-ar
fi ceva de neconceput;
dacă cineva ne-ar arăta
drumul de urmat pentru a
verifica ipoteza apei
gazoase, noi îl vom urma
fără împotrivire. Dar, iată
Pămîntului este cu cea pe care am ales-o nu
adevărat alcătuit din demostreazâ nimii decît
marmeladă, ne vom în- la un mod general. Căci
treba ce fel de persoană problema care rămîne
poate fi aceea care să este de a n dacă ea este
aibă o asemenea idee şi potrivită şi dacă nu
ne vom mulţumi să-1 cumva atitudinea de
întrebăm de unde ştie respingere dispreţuitoare
acest lucru. Nefericitul a fost cea care a
autor al teoriei determinat alegerea sa.
marmeladei se va simţi Prejudecăţile sînt uneori
profund jignit şi ne va oportune şi justificate.
acuza că, avînd însă, alteori sînt greşite şi
prejudecăţi pretins dăunătoare şi nu se ştie
ştiinţifice, nu luăm în niciodată cînd este aşa
considerare în mod sau altfel. însăşi istoria
obiectiv afirmaţia sa. ştiinţelor abundă în
Dar aceasta nu-i va servi incidente care pot pune
la nimic. Simţim clar că în gaiJa uupotriva unei
prejudecăţile nu sînt condamnări pripite. Mult
întotdeauna timp s-a considerat ca
condamnabile; că, fiind o presupunere
uneori, sînt justificate, absurdă faptul că pietrele
oportune, pentru a ne pe care azi le numim
feri de o cheltuială meteoriţi ar fi provenit
inutilă de energie. Ele nu din spaţiul ceresc pe
sînt în fapt altceva decît Pămînt sau că rocile
concluzii trase prin munţilor, care conţin
analogie, pornind de la resturi de cochilii, ar fi
alte judecăţi bine constituit cindva fundul
fondate. mărilor. Mai mult chiar,
O cantitate de cam tot aşa s-a întîmplat
afirmaţii ale ocultismului şi cu psihanaliza noastră,
produc asupra noastră un atunci cînd a avansat
efect asemănător ipou^ei deducţiile sale privind
marmeladei, astfel că ne inconştientul. Deci noi,
credem îndreptăţiţi să le analiştii, avem motive
respingem dintr-o dată, deosebite să fim prudenţi
fără verificare. Totuşi, nu în a refuza noile ipoteze,
este chiar aşa uc simplu. din motive intelectuale,
O comparaţie precum şi totuşi trebuie să ad-

88
mitem că aceasta nu ne cea mai bună dintre
ajută să depăşim forţele omu-lui"(Faust, I,
antipatiile, îndoielile şi 4.) îşi aşteaptă ocazia; ea
incertitudinile. îl preferă pe vindecător
Al doilea factor numit sau pe practicianul
este cel psihologic. înţeleg naturist în locul medicului
prin aceasta înclinaţia „care a studiat"; ea
generală a fiinţelor acceptă afirmaţiile
omeneşti către ocultismului cîtă vreme
credulitate şi credinţa în pretinsele fapte pe care le
miracole. De la începutul relatează sînt considerate
începutului, cînd viaţa ne infracţiuni la legi şi la
impune disciplina sa reguli; ea adoarme spiritul
severă, în noi se trezeşte o critic, falsifică percepţiile,
rezistenţă împotriva obţine cu forţa confirmări
inexorabilităţii şi şi acorduri ce nu pot fi
monotoniei legilor gîndirii justificate. Oricine ia în
şi împotriva exigenţelor considerare această
impuse de confruntarea înclinaţie a oamenilor are
cu realitatea. Raţiunea tot dreptul să devalorizeze
devine duşmanul care ne comunicările literaturii
lipseşte de o mulţime de oculte.
şanse de realizare a Cel de-al treilea
plăcerii. Descoperim scrupul este cel istoric şi
plăcerea de a ne sustrage prin aceasta vreau să vă
raţiunii, cel puţin atrag atenţia asupra
temporar, şi de a ne faptului că, în fond, nimic
abandona seducţiilor nou nu se întîmplă în
absurdului. Şcolarul se lumea ocultismului, dar că
amuză deformînd reapar în el toate semnele,
cuvintele, eruditul îşi rîde miracolele, profeţiile şi
de activităţile sale după un apariţiile spiritelor, care ne
congres ştiinţific, chiar un sînt povestite din timpurile
om serios se bucură de antice şi din cărţile antice
jocul cuvintelor de duh. O şi pe care le-am crezut de
ostilitate şi mai serioasă multă vreme lichidate, ca
faţă de „raţiune şi ştiinţă, fiind elucubraţiile unei
imaginaţii nestăpînite sau unei epoci în care
ale unei imposturi ignoranţa omenirii era
tendenţioase, ca produse foarte mare şi în care
ale spiritul ştiinţific se afla
încă în leagăn. Dacă,
conform comunicărilor
ocultiştilor, admitem
faptul că astfel de
fenomene se produc şi în
ziua de azi, trebuie să
avem o încredere
completă şi în informaţiile
venite din antichitate. Şi
vom observa atunci că
tradiţiile şi cărţile sacre
ale popoarelor abundă în
astfel de povestiri
miraculoase şi că religiile,
pentru a fi credibile, se
sprijină tocmai pe astfel de
evenimente extraordinare
şi minunate, găsindu-şi în
ele dovezile acţiunii puterii
supraomeneşti. Astfel, nu e
greu de presupus că
interesul pentru ocultism
reprezintă de fapt un
interes religios, acesta
fiind unul dintre motivele
secrete ale mişcării
ocultiste, de a veni în
ajutorul religiei ameninţate
de progresul gîndirii
ştiinţifice. Şi odată ce am
recunoscut un astfel de
motiv, neîncrederea
noastră creşte implicit, ca
şi aversiunea noastră de a
ne angaja în cercetarea
unor pretinse fenomene
oculte.
Dar, în fine, această
aversiune trebuie totuşi
depăşită. E vorba de o
problemă concretă: de a şti
dacă ceea ce spun ocultiştii
este adevărat sau nu. Acest
punct ar trebui să fie
tranşat prin observaţie, în
fond, ar trebui să le fim
recunoscători ocultiştilor.
Povestirile miraculoase
din vechime scapă
verificării noastre. Dacă
apreciem că ele nu pot fi
demonstrate, trebuie
totodată să recunoaştem
că nici nu putem să le
respingem în totalitate.
Insă în privinţa a ceea ce
se întîmplă acum şi se
poate observa, ne putem
face o judecată sigură.
Dacă vom ajunge la
convingerea că astfel de
miracole nu se produc în
zilele noastre, nu ne
temem de obiecţia că ar fi
putut avea loc altcîndva.
Alte explicaţii ne vor
părea atunci mult mai
plauzibile. Prin urmare,
ne-am debarasat de
scrupule şi sîntem gata să
participăm la observarea
fenomenelor oculte.
Din nefericire, Observaţiile de care
întîlnim împrejurări depinde judecata noastră
extrem de nefavorabile sînt efectuate în condiţii
intenţiei noastre oneste. care fac să fie nesigure
percepţiile noastre producă. Ar fi mai
senzoriale, slăbindu-ne indicat să perseverăm
atenţia; ele au loc în în- şi să aderăm la măsurile
tuneric sau la o lumină de precauţie şi de
roşie foarte redusă, după: control prin care s-a
lungi perioade de încercat, în vremea din
aşteptare vană. Ni se urmă, protejarea
spune că atitudinea împotriva nesiguranţei pe
noastră incredulă, deci care o inspiră mediumii.
critică, poate împiedica Din nefericire, dacă
ea singură apariţia recurgem la această
fenomenelor aşteptate. tehnică modernă de
Situaţia astfel creată este siguranţă, vom înceta să
o adevărată caricatură a avem lesne acces la
împrejurărilor în care ne- observaţiile asupra
am obişnuit să ne ocultismului. Studierea
desfăşurăm cercetările ocultismului devine o
ştiinţifice. Observaţiile profesie dificilă, o
sînt făcute asupra unor activitate care nu poate fi
aşa-zişi mediumi, nişte exercitată împreună cu
persoane cărora li se alte interese. Şi aşteptînd
atribuie facultăţi hotărîrea cercetătorilor în
„senzitive" deosebite, dar această privinţă,
care nu se disting deloc rămînem pradă
prin calităţi spirituale sau îndoielilor şi
un caracter excepţional, presupunerilor. Dintre
care nu sînt animaţi de o aceste presupuneri cea
idee mare sau de o mai neîndoielnică în ceea
intenţie serioasă, precum ce priveşte ocultismul se
vechii făcători de referă la o mulţime de
miracole. Dimpotrivă, fapte nerecunoscute încă,
mediumii sînt consideraţi în jurul cărora impostura
chiar şi de către cei care şi imaginaţia au ţesut un
cred în forţele lor secrete, cocon dificil de străpuns.
prea puţin siguri, cea mai Dar cum ne-am putea
mare parte dintre ei fiind apropia de aceste fapte,
deja demascaţi ca prin ce loc am putea ataca
şarlatani, şi sîntem tentaţi problema? Tocmai aici,
să credem că acelaşi lucru cred eu, visul ne vine în
îi aşteaptă şi pe ceilalţi. ajutor, indieîndu-ne că,
Ceea ce realizează ei dă din acest talmeş-balmeş,
impresia de farsă a unor noi trebuie să ne ocupăm
copii poznaşi sau de de tema telepatiei.
număr de prestidigitaţie, Ştiţi că numim
încă nu a ieşit nimic telepatie pretinsul fapt
folositor din şedinţele cu conform căruia un
aceşti mediumi; de pildă, eveniment care se
niciodată nu s-a produce la un moment
descoperit vreo nouă dat, apare, aproape
sursă de energie. simultan, în conştiinţa
Desigur nu se aşteaptă o unei persoane aflate la
îmbunătăţire nici de la distanţă, fără a mai
zborul porumbeilor interveni alte mijloace de
apăruţi magic din pălăria comunicare cunoscute de
prestidigitatorului. Nu noi. Condiţia implicită
mi-e greu să mă pun în este ca acest eveniment
locul unei persoane care să i se întîmple unei
vrea să-şi satisfacă nevoia persoane faţă de care
de obiectivitate şi de cealaltă - receptorul
aceea participă la veştii - trăieşte un
şedinţele de ocultism şi puternic interes
care, după o vreme, emoţional. Astfel, de
obosită şi dezgustată de pildă, persoana A este
tot ceea ce i se cere, victima unui accident,
revine, fără să fi înţeles sau chiar moare, iar
nimic, la vechile sale persoana B, de care este
prejudecăţi. Unei astfel strîns legată, mamă, fiică,
de persoane i se poate sau soţie iubită află
reproşa că nu aceasta aproape imediat, printr-o
este atitudinea corectă, că percepţie vizuală sau
nu trebuie să se prescrie, auditivă, ca şi cum ar fi
în cazul fenomenelor de fost avertizată prin
studiat, cum şi în ce telefon; e vorba,
condiţii ar trebui să se oarecum, de un
corespondent psihic al
telegrafiei fără fir. Nu
mai este nevoie să
subliniez cît de
neverosimile sînt astfel
de evenimente. Cea mai
mare parte a acestor întemeiate. Cu cele
povestiri poate fi cîteva care
respinsă din motive
rămîn nu este chiar aşa sale, mi-a scris în
de uşor. Permiteţi-mi legătură cu un vis care i
acum, în scopul s-a părut ciudat. El
comunicării pe care începe prin a arăta că
mi-am propus să o fac, fiica sa căsătorită, care
să omit cuvîntul trăieşte departe de el,
„pretins" şi să continui aşteaptă primul copil
ca şi cum eu aş crede în pe la mijlocul
realitatea obiectivă a
fenomenului telepatic.
Dar reţineţi bine că nu
acesta este cazul, că eu
nu m-am oprit asupra
nici unei convingeri.
De fapt. eu am
puţine lucruri să vă
comunic, şi nici măcar
ceva important. în plus,
vă mai şi îngrădesc
atenţia spunîndu-vă că
visul nu prea are nimic
în comun cu telepatia.
Căci aceasta nu aruncă
o nouă lumină asupra
esenţei visului, şi nici
visul nu oferă o dovadă
directă asupra realităţii
telepatiei. De altfel, fe-
nomenul telepatiei nu
este legat de vis, el se
poate produce şi în stare
de veghe. Singurul
motiv de a discuta
despre relaţia dintre vis
şi telepatie constă în
aceea că starea de somn
pare a fi deosebit de
prielnică receptării
mesajului telepatic. Se
obţine atunci ceea ce se
numeşte un vis telepatic
şi ne convingem, cu
prilejul analizei sale, că
vestea telepatică a jucat
acelaşi rol ca oricare alt
fragment al vieţii
diurne şi că, asemenea
lui, a fost modificat de
vis şi subordonat
tendinţei sale.
In analiza unui astfel
de vis telepatic se
produce ceva ce mi-a
părut a fi suficient de
interesant pentru a-1
alege, în ciuda insig-
nifianţei sale, ca punct
de plecare al acestei
conferinţe. Atunci cînd,
în 1922, am făcut prima
mea comunicare în
legătură cu a-cest
subiect, nu aveam la
dispoziţie decît o
singură observaţie. De
atunci am făcut mai
multe observaţii
asemănătoare, dar
rămîn la primul meu
exemplu, căci este cel
mai uşor de expus şi
imediat vă voi introduce
in mediaş res.
Un om într-adevăr
inteligent, fără cea mai
mică „tentă de
ocultism" după spusele
lui decembrie. Această să-mi povestească
fiică îi este foarte acest vis a fost faptul
apropiată şi el ştie că şi că pe 18 noiembrie
ea este foarte ataşată dimineaţa a primit
afectiv de el. Şi iată că, telegrafic vestea că
în noaptea de 16 spre fiica sa a născut
17 noiembrie, visează gemeni. Telegrama
că soţia sa a născut fusese expediată cu o zi
gemeni. Urmează mai inainte, naşterea
multe detalii pe care le petrecîndu-se în noaptea
putem omite şi care nici de 16 spre 17, cam la
n-au fost în întregime aceeaşi oră la care a
clarificate. Soţia, care visat că soţia lui a
în vis a devenit mama născut gemeni. M-a
gemenilor, este a doua întrebat dacă uni pare a
sa soţie, mamă vitregă a fi forţată coincidenţa
fiicei sale. Nu şi-a dorit dintre vis şi eveniment.
copii de la această Nu îndrăznea să-1
soţie, căreia îi neagă numească vis telepatic,
aptitudinea de a creşte căci diferenţa dintre
copii într-un mod conţinutul visului şi
corespunzător şi în eveniment se referă
perioada visului el deja tocmai la ceea ce i se
întrerupsese de mai pare esenţial: persoana
multă vreme relaţiile care a purtat sarcina.
sexuale cu ea. Ceea ce Dar dintr-una din
1-a incitat să-mi scrie observaţiile sale reiese
nu a fost o îndoială în că n-ar fi deloc uimit să
legătură cu teoria fie vorba de un adevărat
visului la care 1-a vis telepatic. Fiica sa,
autorizat conţinutul apreciază el, cu
manifest al visului. siguranţă „s-a gîndit în
Căci, pentru ce visul mod deosebit la el" în
ar prezenta-o pe acea oră dificilă.
această femeie dînd Doamnelor şi
naştere unor copii, ceea domnilor, sînt sigur că
ce este în totală puteţi deja să vă expli-
opoziţie cu dorinţele caţi acest vis şi că aţi
sale? După cîte mi-a înţeles şi de ce vi l-am
povestit nu avea nici un povestit, lată un om
motiv să se teamă că nemulţumit de cea de-a
acest eveniment nedorit doua sa soţie, care ar fi
s-ar putea produce. preferat să aibă o
Ceea ce 1-a determinat
soţie precum fiica sa din latente din visul omului să
prima căsătorie. Acest fi fost următoarele:
„precum" a dispărut, în „astăzi ar fi trebuit să
mod firesc, pentru nască, dacă fiica mea, aşa
inconştient. Şi, iată că, în cum cred de fapt, s-a
timpul nopţii, primeşte înşelat la calcule. Iar
mesajul telepatic că fiica ultima dată cînd am văzut-
sa a născut gemeni. o lăsa impresia că
Desfăşurarea visului se aşteaptă gemeni. Iar soţia
foloseşte de această veste, mea care a murit, iubea
atrage spre ea dorinţa atît de mult copiii, încît s-
inconştientă care o pune ar fi bucurat de gemeni!'"
pe fiică în locul celei de-a (am intercalat acest ultim
doua soţii şi astfel se element pornind de la
constituie visul asociaţii ale visătorului,
deconcertant şi clar care pe care încă nu le-am
ascunde dorinţa şi menţionat). In acest caz ar
deformează mesajul. fi vorba de presupuneri
Trebuie să spunem că bine fondate ale
doar interpretarea visului visătorului şi nu de un
ne arată că este un vis mesaj telepatic, care ar fi
telepatic, psihanaliza a stimulat visul; rezultatul
dezvăluit o stare de fapt ar fi acelaşi. Vedeţi că
telepatică, pe care altfel n- această interpretare a
am fi putut să o visului n-a enunţat nimic
recunoaştem. despre problema de a şti
Dar nu vă lăsaţi dacă putem considera că
înşelaţi! Totuşi, telepatia reprezintă o
interpretarea visului nu a realitate obiectivă.
afirmat nimic despre Problema n-ar putea fi
adevărul obiectiv al tranşată decît printr-o
faptului telepatic. anchetă detaliată asupra
Aceasta poate fi de tuturor împrejurărilor
asemenea o aparenţă, care evenimentului, ceea ce,
poate fi explicată şi altfel. din nefericire, este la fel
E posibil ca gîndurile de puţin posibil în acest
caz ca şi în toate celelalte caţia cea mai simplă nu
întîlnite, conform este întotdeauna şi cea
experienţei mele. Să ad- mai bună, foarte adesea
mitem că ipoteza adevărul nu este simplu
telepatiei dă o explicaţie şi, înainte de a ne hotărî
de departe cea mai asupra unei ipoteze atît de
simplă: totuşi, nu avem importante, trebuie să ne
mare lucru de cîştigat din luăm toate precauţiile.
aceasta. Expli- Acum putem
abandona tema „vis şi
telepatie", nu mai am
nimic să vă spun în
această privinţă. Totuşi,
remarcaţi că nu visul este
cel care ne-a învăţat cîte
ceva despre telepatie, ci
interpretarea visului,
munca analitică. Aşa că
putem, în cele ce
urmează, să facem total
abstracţie de vis şi să ne
consacram examinării a
ceea ce sperăm: că
aplicarea psihanalizei
aruncă o lumină asupra
altor stări de fapte zise
oculte. Iată, de pildă, fe-
nomenul inducţiei sau
transmiterii gîndirii (lit.
transferul gîn-Jurilor,
n.tr.), care se apropie
foarte mult de telepatie şi
poate fi asimilată cu ea. El
afirmă că procesele
psihice care îşi au sălaşul
într-o persoană,
reprezentări, stări de
excitaţie, voliţii se pot
transmite spaţial către o
altă persoană, fără a
utiliza căile de co-
municare cunoscute, prin
cuvinte şi semne.
înţelegeţi cît ar fi de
curios şi important din
punct de vedere practic
dacă aceste lucruri ar
exista cu adevărat. Să mai
spunem în treacăt că este
surprinzător cum tocmai
acest fenomen este mai
puţin tratat în vechile
poveşti miraculoase.
In timpul
tratamentului
psihanalitic al multor
pacienţi, am avut
impresia că practica
prezicătorilor profesionişti
ne oferă un prilej minunat
de a observa fenomenul
transmiterii gîndirn. Este
vorba de acei indivizi
insignifianţi care
operează cumva: dau în
cărţi, analizează scrisul
sau liniile din palmă,
efectuează calcule
astrologice şi,
concomitent, prezic
viitorul clienţilor lor,
îndată ce au arătat că sînt
la curent cu unele aspecte
ale vieţii acestora, din
trecut sau din prezent.
Clienţii lor se arată foarte
satisfăcuţi de aceste
isprăvi şi nu se supără
atunci cînd profeţiile nu
se re-
alizează în realitate. Am 32 de ani va avea doi
reunit mai multe cazuri de copii. Cînd mi-a povestit
acest gen, le-am studiat această întîm-plare ea avea
analitic şi vă voi oferi cel 43 de ani, era foarte grav
mai curios dintre aceste bolnavă şi nu avea nici o
exemple. Din nefericire, şansă să aibă copii. Prin
forţa demonstrativă a urmare, profeţia nu s-a
comunicărilor mele va fi realizat, şi totuşi îmi
diminuată de numeroase pomenea de ea fără regret,
omisiuni la care mă con- ba, dimpotrivă, cu o
strînge datoria discreţiei expresie evidentă de
medicale. Totuşi, am evitat satisfacţie, ca şi cum şi-ar
hotărît deformările. fi amintit ceva vesel. Nu-
Ascultaţi deci povestea mi era greu să constat că
uneia dintre pacientele ea nu avea nici cea mai
mele care a avut o vagă idee despre
experienţă de acest gen cu semnificaţia celor două
un prezicător. numere ale profeţiei.
Ea era cea mai în vîrstă Veţi spune că această
dintr-o droaie de fraţi şi poveste este stupidă şi de
surori şi crescuse cu un neînţeles, şi mă veţi
puternic sentiment de întreba de ce v-am
ataşament pentru tatăl său. povestit-o. Aş fi cu totul de
Se căsătorise de tînără şi părerea dumneavoastră
găsise multă bucurie în dacă, totuşi - iată punctul
căsnicia sa. Nu-i mai frapant - analiza nu ne-ar fi
lipsea decît un lucru permis o interpretare a
fericirii ei depline: nu acestei profeţii, care
avea nici un copil şi, prin produce un efect
urmare, nu izbutise să-1 convingător tocmai
înlocuiască pînă la capăt pe datorită faptului că
tată-său, cu soţul mult lămureşte unele detalii. în
iubit. Cînd după mai mulţi realitate, cele două numere
ani de aşteptare zadarnică şi-au găsit locul în viaţa
s-a hotărît să facă o mamei pacientei mele.
operaţie ginecologică, Aceasta se căsătorise
soţul i-a mărturisit că lui ii tîrziu, la 30 de ani trecuţi,
revenea vina, pentru că şi în familie se afirmase că
devenise incapabil să ea s-a grăbit să prindă
procreeze copii. în urma timpul pierdut. Primii ei
unei maladii contractate doi copii - începînd cu
înaintea căsătoriei. Ea nu a pacienta noastră - au fost
suportai deloc această aduşi pe lume în cel mai
decepţie, s-a nevrozat şi scurt timp posibil, în
suferea de angoasă de cursul aceluiaşi an, îneît la
tentaţie. Cu dorinţa de a o 32 de ani ea avea deja doi
mai înveseli cumva, soţul a copii. Ceea ce îi spusese
luat-o cu sine la Paris, într- pacientei Domnul
o călătorie de afaceri. Profesor însemna, aşadar:
Acolo, ea a observat la un „Liniştiţi-vă, sînteţi încă
moment dat, în holul destul de tînără. Veţi avea
hotelului în care erau acelaşi destin ca şi mama
cazaţi, o vînzoleală printre dumneavoastră care a
angajaţi. A întrebat ce se trebuit să aştepte multă
întîm-plâ şi a aflat că a vreme pînă să aibă copii,
sosit Domnul Profesor şi că veţi avea doi copii la 32
dă consultaţii în cabinetul de ani". Or, faptul de a
său. Şi-a exprimat şi ea avea acelaşi destin ca şi
dorinţa să facă o încercare; mama sa, de a se substitui
dar soţul a refuzat-o. Lntr- mamei, de a-i lua locul
un moment de nebăgare de alături de tată, fusese cea
seamă, ea s-a furişat totuşi mai intensă dorinţă a
în sala de consultaţii şi s- tinereţii ei, dorinţă a cărei
a trezit în faţa unui neîmplinite începuse acum
prezicător. Atunci avea 27 să o îmbolnăvească.
de ani, părea mult mai Profeţia îi promitea că
tînără şi-şi scosese dorinţa se va împlini în
verigheta. Domnul cele din urmă; cum, oare,
Profesor i-a cerut să-şi să nu-1 simpatizeze ea pe
pună mina pe o tavă plină profet? Dar credeţi oare că
cu cenuşă, i-a studiat atent ar fi fost posibil ca
amprenta, şi i-a îndrugat Domnul Profesor să fi ştiut
apoi tot soiul de lucruri secretele de familie a
cum că o aşteaptă grele clientei sale, venită să-1
încercări, sfîrşind prin consulte întîmplător? Nu,
asigurarea consolantă că cu neputinţă; de unde îi
totuşi se va mărita şi că la venea atunci cunoaşterea
care 1-a făcut ca-

99
pabil să exprime subiectului ar justifica
dorinţa cea mai intensă prezentarea tuturor
şi mai secretă a pa- cazurilor mele, dar nu
cientei sale, introducînd o pot face datorită
două numere în profeţia întinderii expunerii
sa? Nu văd aici decît care ar fi necesară şi,
două explicaţii posibile. în plus, datorită
Povestea care mi s-a exigenţei discreţiei pe
relatat nu a fost care trebuie să o
adevărată, ea s-a păstrez. Voi
petrecut altfel, sau
trebuie să recunoaştem
realitatea transmiterii
gîndirii. Cu siguranţă că
am putea presupune că
după un interval de 16
ani pacienta a extras
din inconştient aceste
două numere pentru a le
insera în această amin-
tire. Nu am cum să
dovedesc această
supoziţie, dar nici nu
pot să o exclud şi cred
că sînteţi mult mai
pregătiţi să credeţi într-
o asemenea explicaţie
decît în realitatea
transmiterii gîndirii.
Dacă veţi opta pentru
aceasta din urmă, nu
uitaţi că analizei îi
revine meritul de a fi
creat starea de fapt
ocultă, de a fi
descoperit-o, acolo
unde era deformată pînă
la a deveni de
nerecunoscut.
Dacă nu am avea de-a
face decît cu un caz ca
cel al pacientei mele,
am putea să trecem
peste el şi să ridicăm
din umeri. Nimeni nu
va fonda o credinţă care
reprezintă o turnantă atît
de decisivă pe o
observaţie izolată. Dar
credeţi-mă atunci cînd
vă asigur că acesta nu
este singurul caz pe
care îl cunosc din expe-
rienţă. Am adunat o
mulţime de profeţii de
acest gen şi, din toate,
mi-am format impresia
că prezicătorul a
exprimat gîn-durile
persoanelor care l-au
consultat şi mai ales
dorinţele lor secrete;
aşa încît, am putea
analiza aceste profeţii
ca şi cum am avea jde-a
face cu producţii
subiective, cu
fantasmele sau visele
persoanei respective.
Fireşte că nu toate
cazurile sînt la fel de
demonstrative, că nu
putem exclude la toate
explicaţiile lor
raţionale dar, în
ansamblu, avem un
excedent de
probabilitate în favoarea
transmiterii gîndirii în
chip efectiv. Importanţa
încerca să-mi uşurez prin intermediul lui, ba
conştiinţa pe cît posibil chiar au izbutit, la fel,
oferindu-vă încă cîteva prin influenţa lui, să-i
exemple. facă pe părinţi să- .1 dea
Intr-o zi, am primit consimţămîntul. In
vizita unui tînăr bărbat perioada logodnei s-a
extrem de inteligent, un produs totuşi un incident
student care îşi pregătea al cărui sens este uşor de
ultimele examene de ghicit. El a făcut
doctorat, dar se simţea împreună cu cumnatul
incapabil să le treacă său, dar fără ghid,
pentru că se plîngea că expediţie foarte
nu mai are chef de ele, că primejdioasă la munte;
nu se mai poate ambii s-au rătăcit şi au
concentra, ba chiar că nu- fost cît pe-aci să nu se
şi mai poate ordona mai întoarcă vii acasă.
amintirile. Preistoria La puţină vreme după
acestei stări de tip căsătoria surorii sale, el
paralitic s-a descoperit s-a îmbolnăvit de această
deja, el se îmbolnăvise epuizare psihică.
pentru că se istovise. Devenit capabil să
Avea o soră de care se muncească graţie
simţea legat printr-o influenţei psihanalizei,
iubire intensă dar el m-a părăsit pentru a
constant reţinută; iar ea, se prezenta la examene
se simţea şi ea ataşată dar, după ce le-a trecut
de el. Ce păcat că nu ne cu succes, a revenit la
putem căsători între noi, mine pentru o scurtă
îşi mărturiseau ei, ade- perioadă, în toamna
seori, unul altuia. Un aceluiaşi an. Atunci mi-a
bărbat respectabil s-a relatat o experienţă
îndrăgostit de această curioasă pe care o
soră, ea i-a răspuns avusese în timpul verii.
favorabil, însă părinţii nu In oraşul în care se
au consimţit la această găsea universitatea sa,
iubire. în această situaţie exista o faimoasă
critică, cuplul s-a întors prezicătoare. Chiar şi
spre frate, care, la rîndu- prinţii casei regale
i, nu le-a refuzat ajutorul. aveau obiceiul să o
Ei au putut coresponda consulte cu regularitate
înainte de a
101
lua decizii importante, 11 1 iul I 1'
Prezicătoarea opera într- 1 pi in 1 HieO
o manieră foarte ia C c IM
simpiă. Ea solicita data ™ \ 1 lOll '
naşterii unei persoane r
!-• pi i v, l
anume, fără a se 10 1 illUiU|t
mai sinchisi de alte f ' •
detalii suplimentare 'mu i n o t i ' i mu
cum ar fi numele ei, ii iLnui iei nu
apoi consulta cărţile de ) l pf. it
1
T•I i i lnti i lc\ai
astrologie, tăcea calcule eC 1 C t e ^c i i t ' s upinatui
detaliate, şi în 1 It t" n
'c n î M K 1 ţi l 1 iin1 rac t (
l<
si t11 \ i n l il i \ i / i
final pronunţa o profeţie i // ; 1 0

în privinţa persoanei Midii


» î '<> 11
1 UI ( . 1 '(. uit v. C t i f a.

respective. Pa < Mit i H it de i U > ' v CU

iip' !\ si 1i
cientul n.ui a decis sa c i i 11 l/( U

apele/e h şt inu ti 1 ^ II 1 V 1 de 1 w C/ c faptului


oculta pentru cum M"lO_l IttfOMC IU 1 pi 1 1^ si s î am
lidl
iuti 1 ! ni H i mers la ea P i L i i t <i meu nu <> iu 1S1i S 1 k vcl> p i ci i na
^c ».' i

şi 1 a indicat data 1
» nnitul i un i v < vi icnuii f le ii
solicitata a cum Kl UP1 l^iok _Illt MU 1 d> i ii
V.\P11 llv. f 1 0

i t i'i i I") i[ i ^e si a făcut • ) C 1 i i l i i i " i. i II U ii \ >i ai


calculele ci a oferit iceasta \ > 1 1 i s >- e ( . i l i e llC 111 C
i i » , . n\ l l l 1 .1 0
pio Unu i pa ,, i Ll^ i lI S
a s> baia |-
M ^ ]i so n i \ a
mu r i ii l i i u n, tu

d iu u i a ice I
• i
iMixint'i ai fi i <•
'r iMi m pacientul n
^i
i ' ' 11 " i cu
i este cu\i i t i
ios L M 'ud* n
1
"> 1 li I' C 1
de 10 Ui t i 1
ClUICIc Ol p wV
de mine. Dar nici scrie o carte poştală pe
atunci şi nici mai care a supus-o apoi unui
tîrziu, el nu a confirmat examen grafologic.
această bănuială, Rezultatul examinării a
pentru că avea aerul că fost următorul: „Avem
cugetă serios la ceea ce aici scrisul unei
zice. persoane cuprinsă de o
Alt caz. Un tînăr mare disperare, cu
bărbat care ocupă o siguranţă că se va
poziţie de vază şi în- sinucide în zilele
treţine o legătură cu o următoare". La drept
femeie uşoară, legătură vorbind, sinuciderea nu
în care licăreşte o a avut loc, femeia a
curioasă compulsie. rămas în viaţă, dar
Din cînd în cînd el analiza a izbutit să mai
simte nevoia să-şi relaxeze relaţiile dintre
rănească amanta cu ei, îneît el a putut să o
cuvinte batjocoritoare şi părăsească şi să se
sarcastice, pînă o aduce îndrăgostească de o
la disperare. Atunci cînd tînără fată pe care în-
o aduce în această stare drăznea să şi-o dorească
se finite uşurat, şi se drept soţie. Curînd a
împacă cu ea făcîndu-i avut un vis care poate fi
cadouri. Dar acum el interpretat în direcţia
vroia să se elibereze de amorsării unei îndoieli
ea, compulsia îi părea privind calitatea acestei
stranie şi neliniştitoare, fete. El i-a cerut şi ei un
remarca că propria sa eşantion de scris şi 1-a
reputaţie suferă din supus aceleiaşi autorităţi
cauza acestei legături, pentru a primi astfel o
îşi dorea o femeie nouă confirmare a
numai a lui, să bănuielilor lui. Aşa îneît
întemeieze un cămin. a renunţat la intenţia de
Numai că nu reuşea să a o lua în căsătorie.
se detaşeze prin Pentru a judeca
propriile sale forţe de informaţiile
femeia uşoară, aşa că a grafologului, în special
recurs la ajutorul pe prima, trebuie să ştim
analizei. După o scenă cîte ceva din povestea
de insulte de acest gen - secretă a bărbatului
pe cînd era deja în nostru.
analiză - el i-a cerut sa-i
In zorii tinereţii sale şi în acum dorea să guste
conformitate cu firea sa voluptatea sinuciderii ei
pasională, el s-a după ce o va fi părăsit.
îndrăgostit lulea de o Dar iubirea pe care i -o
tînâră femeie, dar totuşi purta era încă prea
mai în vîrstă decît el. Ea puternică pentru a putea
1-a respins iar el a conştientiza această
încercat să se sinucidă în înclinaţie din el, aşa încît
chipul cel mai serios cu el nu s-a simţit capabil
putinţă. A scăpat cu viaţă să-i facă un rău suficient
numai printr-o întîm- de mare. în această stare
plare de-a dreptul sufletească, el a
miraculoasă, dar nu s-a transformat-o pe femeia
vindecat decît după o de moravuri uşoare într-
cură îndelungată. Acest un soi de ţap ispăşitor,
act violent i-a făcut o pentru a-şi satisface, in
impresie profundă femeii corpore vili, setea de
iubite care i-a acordat în răzbunare, şi şi-a permis
final favorurile sale; el i- să-i provoace tot felul de
a devenit amant şi a suferinţe în speranţa că ar
servit-o cu credinţă avea asupra ei acelaşi
vreme îndelungată. După rezultat ca şi asupra
mai bine de două femeii iubite. Faptul că
decenii, după ce au mai răzbunarea era
îmbătrînit ceva, şi în spe- rezervată, în realitate,
cial femeia, bărbatul a pentru aceasta din urniă,
simţit nevoia să se se trădează prin această
detaşeze de ea, să devină circumstanţă: el făcuse
liber, să-şi trăiască viaţa, din femeia iubită un
să-şi întemeieze propria complice şi un sfătuitor
sa familie. Şi, de taină în privinţa
concomitent cu saţietatea, legăturii sale amoroase,
s-a trezit în el dorinţa - în loc de a-i ascunde
atîta vreme reprimată - de faptul că se îndepărtase
a se răzbuna pe amanta de ea. Nefericita, care
sa. Dacă, odinioară, el se decăzuse demult din
sinucisese pentru că rolul de cea care dă, în
fusese respins de ea, rolul celei care primeşte,
suferea fără îndoială în stitutivă - şi care îl
urma confidenţelor, ca şi împinsese spre analiză -
femeia uşoară în urma era desigur transferată
brutalităţii. Compulsia de de la fosta amantă
care se plîngea el relativ asupra ei; el voia şi nu
la această persoană sub- putea să se elibereze de
fosta. Nu sînt un expert
în analiza scrisului şi
cred şi mai puţin în
posibilitatea de a
prezice, în acest chip,
viitorul celui care a scris.
Dar vedeţi - orice am
crede despre valoarea
grafologiei -, este
indiscutabil faptul că
atunci cînd expertul a
promis că autorul
eşantionului de scris
care i-a fost trimis se va
sinucide în curînd, nu
făcuse, o dată în plus,,
decît să scoată la lumină
dorinţa intensă secretă a
persoanei venită să-1
consulte. Ceva similar s-
a întîmplat la a doua
expertiză, numai că aici
nu mai era o dorinţă
inconştientă care intra
la socoteală, ci în-
doielile şi bănuielile
germinale ale
consultantului care îşi
găseau expresia prin gura
grafologului. în rest,
pacientul meu a reuşit să
facă, cu ajutorul analizei,
o alegere amoroasă în
afara cercului infernal în
care fusese închis.
Doamnelor şi
domnilor, aţi auzit ce a
făcut interpretarea
viselor şi, în general,
psihanaliza, pentru
ocultism. Aţi văzut din
exemple că, prin
aplicarea ei, stările de
fapte oculte au fost
lămurite şi că, altminteri,
ele ar fi rămas
inexplicabile. La între-
barea care vă interesează
cu siguranţă cel mai mult
- dacă putem crede în
realitatea obiectivă a
acestor descoperiri -,
psihanaliza nu poate
răspunde direct, însă
materialul scos la lumină
cu sprijinul ei oferă cel
puţin o impresie
favorabilă răspunsului
afirmativ. Totuşi,
interesul dumneavoastră
nu se va opri aici. Aţi
vrea să ştiţi la ce
concluzie autorizează
materialul mult mai
bogat la care psihanaliza
nu are nici o contribuţie.
Dar eu nu vă pot urma în
această direcţie, nu mai
este domeniul meu.
Singurul lucru pe care îl
mai pot face este să vă
mai relatez observaţii
care au legătură cu
psihanaliza: ele au fost
făcute în timpul urmare a influenţei
tratamentului analitic şi analizei.
probabil că s-au ivit tot ca

105
Vreau să vă comunic un prea avea; orele pe care le
exemplu de acest gen, petreceam cu el erau şi
cel care mi-a lăsat pentru mine un stimulent
impresia cea mai şi o detentă, în aşa fel
puternică; vreau să fiu încît, încâlcind regulile
foarte precis, să vă cer să stricte ale practicii
fiţi atenţi la o mulţime de medicale, am con-
detalii, omiţînd totodată
multe lucruri care ar fi
contribuit la sporirea
persuasiunii observaţiei.
Este un exemplu în care
situaţia este clară şi nu are
nevoie să fie dezvoltată
prin analiză. Dar la
discutarea ei nu ne putem
lipsi de ajutorul analizei.
Totuşi, trebuie să v-o
spun de la început, chiar
şi acest exemplu de
aparentă transmitere a
gîndirii în situaţia
analitică nu este scutit nici
el de obiecţii şi nu
permite adoptarea unei
poziţii ferme în favoarea
realităţii fenomenului
ocult.
Ascultaţi deci: într-o zi
din toamna anului 1919, în
jurul orelor 10.45
dimineaţa, Dr.Forsyth, care
tocmai sosise de la Londra,
şi-a depus la mine cartea
sa de vizită în momentul
în care eram pe cale să
lucrez cu un pacient.
(Onorabilul meu coleg,
universitar din Londra, nu
va considera desigur o
indiscreţie faptul că trădez
astfel că a fost iniţiat de
mine în artele tehnicii
psihanalitice, vreme de
cîteva luni.) Nu am avut
timp decît să-1 salut şi să-i
fixez o întîlnire pentru mai
tîrziu. Dr.Forsyth are
dreptul la un interes mai
mare din partea mea
pentru că el este primul
străin care vine la mine
după încetarea războiului,
cel care trebuie să
inaugureze o epocă mai
bună. Puţin după, la orele
11, soseşte unul din
pacienţii mei. Domnul P.,
un bărbat spiritual şi
amabil, între 40 şi 50 de
ani, care a venit să mă
vadă cîndva pentru că
avea dificultăţi cu
femeile. Cazul său nu
promitea un succes
terapeutic; îi propusesem
de mult să întrerupă
tratamentul, dar el dorise
să-1 continue, pentru că
se simţea bine într-un
transfer paternal bine
temperat asupra mea. La
acea vreme banii nu jucau
nici un rol pentru că el nu
tinuat munca psihanalitică din anii tinereţii sale în
pînă la termenul prevăzut. Anglia şi păstrase, din
în acea zi, P. a revenit acest motiv, un interes
asupra tentativelor sale de durabil pentru literatura
a avea relaţii erotice cu engleză. Avea o bibliotecă
femeile, şi a menţionat-o, bogată în limba engleză ,
odată în plus, pe tînăra obişnuia să-mi aducă
sărmană, frumoasă şi cărţi, şi lui îi datorez
picantă la care ar fi putut faptul că am cunoscut
avea succes dacă faptul că autori ca Bennett şi
era virgină nu l-ar fi Galsworthy, pe care nu-i
determinat să dea înapoi prea citisem pînă atunci,
în faţa oricărei tentative îritr-o zi el mi-a
serioase. îmi vorbise împrumutat un roman de
adeseori despre ea, dar în Galsworthy intitulat The
ziua aceea mi-a povestit Mart of Property care se
pentru prima oară că tînăra derulează în sînul unei
fată, care nu bănuia familii Forsyte, inventată
nicidecum care este de autor. Galsworthy a
motivul reţinerii sale, fost el însuşi captivat în
avea obiceiul să-1 aşa măsură de propria sa
numească Herr von creaţie încît, în povestirile
Vorsicht (Dl.Prudenţă. ulterioare, a revenit, în
De la die Vorsicht: mai multe rînduri, la
precauţie, prudenţă, membrii acestei familii,
circumspecţie.) Această sfîrşind prin a aduna toate
informaţie m-a frapat operele sale care se
pentru că eu aveam în raportau la ea sub titlul
mînă cartea de vizită a The Forsythe Saga. Cu
Dr.Forsyth, pe care i-am puţine zile înainte de
arătat-o. evenimentul pe care vi l-
Aceasta a fost situaţia. am povestit, P. mi-a adus
Nu mă aştept să vă pară un nou volum din această
cît de cît demnă de serie. Numele de Forsyte
interes, dar ascultaţi şi şi toate trăsăturile tipice
urmarea; ea conţine tot pe care autorul voise să
felul de bizarerii. le încorporeze în el
P. îşi petrecuse o parte jucaseră, de asemenea, un

107
rol în discuţiile mele cu produs P. în cursul
P.- ele deveniseră un aceleiaşi şedinţe.
element al limbajului Prima: într-o zi din
secret care se formează, săptămîna precedentă,
atît de firesc, atunci cînd l-am aşteptat degeaba pe
se naşte o relaţie de dl.P., pe la ora 11, după
durată între două care am mers să-1 văd pe
persoane. Or, numele de Dr.Anton von Freund,
Forsyte care apare în în pensiunea sa. Am
aceste romane nu prea fost mirat să descopăr
diferă de cel al câ dl.P. locuia în aceeaşi
vizitatorului meu casă care adăpostea
Forsyth; într-o pronunţie pensiunea. Făcînd aluzie
germană, cu greu mai la această descoperire, i-
poate fi delimitat iar am zis apoi lui P. că l-am
cuvîntul englezesc care vizitat, ca să spun aşa, în
are un sens pe care l-am propria sa casă; dar ştiu
pronunţa în acelaşi chip cu certitudine că nu am
ar fi foresight, care s-ar pomenit numele
traduce prin Voraussicht persoanei la care
sau Vorsicht (previziune fusesem la pensiune. Şi
sau precauţie). Prin iată că, puţin după ce a
urmare, P. primise menţionat acel Herr von
efectiv din relaţiile sale Vorsicht, el mi-a pus
personale acelaşi nume următoarea întrebare:
ca şi cel care mă „Nu cumva această
preocupa în acelaşi Freud-Ottorego, care
moment, în urma unui ţine cursuri de engleză la
eveniment necunoscut de universitatea populară,
el. este întîmplător fiica
Iată cum stau dumneavoastră?" Şi
lucrurile. Dar cred că pentru prima oară în
vom obţine o impresie şi cursul întrevederilor
mai pregnantă asupra noastre, el a comis o
acestui fenomen deformare la numele
neobişnuit şi chiar o meu, cu care m-au
lămurire a condiţiilor obişnuit deja autorităţile
formării sale dacă vom administrative şi
aborda analitic două din tipografice, zicînd în loc
asociaţiile pe care le-a de Freud: Freund.
A doua: la sfîrşitul amplasata camera de
aceleiaşi şedinţe îmi aşteptare şi chiar a
povesteşte un vis di care dorit să-1 prezint
s-a trezit angoasat, un cestuia. Or, Jones este
adevărat coşmar după autorul unei monografii
opinia sa. ' adăugat că asupra coşmarului -
cu puţin înainte el „nightmare '; nu ştiam
uitase cuvîntul dacă P. avea cunoştinţă
englezesc de ea. Pentru că el evita
corespunzător, şi că i-a să citească lucrări
răspuns cuiva care îl psihanalitice.
întrebase că coşmar se Aş vrea să examinez
spune în engleză „a mai întîi, în faţa
mare's nest". E desigur o dumneavoastră, cum am
absurditate, îmi zice, „a putea înţelege
mare's nest" înseamnă o psihanalitic conexiunea
poveste de necrezut, căci ideilor lui P. şi motivaţia
traducerea coşmarului lor. P. avea o poziţie
este „nightmare". cumva asemănătoare cu
Această idee subită nu a mea vizavi de numele
pare să aibă nimic în Forsyte sau Forsyth;
comun cu cele de mai numele avea aceeaşi
sus exceptînc elementul semnificaţie pentru el, de
englezesc: ea mă altminteri îi datorăm lui
forţează totuşi să-mi cunoaşterea acestui
amintesc de un mic nume. Faptul curios era
incident petrecut cu circa însă că el adusese acest
o lună mai devreme. nume direct în analiză, la
P. era aşezat la mine puţină vreme după ce, în
în cameră cînd şi-a urma unui nou
făcut apariţia, pe eveniment (sosirea
nepusă masă, un alt medicului de la
musafir, foarte drag Londra ), el devenise
mie, de la Londra semnificativ pentru mine
Dr.Ernest Jones. I-am într-un alt sens. Dar
făcut semn să treacă în poate că nici modul în
cealaltă camer" pînă care a apărut numele în
cînd voi fi terminat de şedinţa de psihanaliză nu
vorbit cu P. Totodată, este mai puţin interesant.
acesta H ; urmă 1-a P. nu mi-a zis, de pildă:
recunoscut îndată după „Uite că mi-a venit în
fotografia care era minte numele Forsyth,
apropo de romanele gîndurilor care
pe care le urmează firul aso-
cunoaşteţi", ci a ciativ al elementului
ştiut, fără nici o englez, îl readuce la
legătură conştientă cu două evenimente ante-
această sursă, să-1 rioare, care ar fi putut
împletească cu stîrni aceeaşi gelozie:
propriile sale „Acum cîteva zile, aţi
experienţe şi numai în venit în casa mea, dar
acest context 1-a făcut nu ca să mă vizitaţi pe
să apară, deşi ar fi mine ci pe un Domn
putut-o face mai von „Freund". Acest
demult şi nu a făcut-o. gînd îl determină să
După care a zis: „Şi modifice numele
eu sînt un Forsyth, Fr^ud în Freund (=
pentru că tînăra fată prieten, în limba
mă numeşte aşa". germană). Doamna
Este dificil să nu iei Freud-Ottorego, din
notă de amestecul de programul de
revendicare geloasă şi conferinţe, trebuie
de autodepreciere luată şi ea în calcul
dureroasă care se pentru că în calitate
exprimă în această de profesoară de
declaraţie. Nu am engleză furnizează
greşi dacă am asociaţia manifestă.
completa-o cam aşa: Să mai adăugăm şi
„Mă chinuieşte faptul amintirea unui alt
că gîndurile vizitator, cu cîteva
dumneavoastră se săptămîni mai înainte,
ocupă atît de intens de pe care era de
noul venit. Aşa că asemenea gelos, dar
reveniţi la mine, căci cu care nu era în stare
şi eu sînt un Forsyth - să rivalizeze, căci
numai că, la drept Dr.Jones fusese în
vorbind, un Domnul stare să scrie un studiu
von Vorsicht, cum mi- despre coşmar, în timp
a spus tînăra fată". Iar ce el însuşi nu izbutise
în continuare, şirul mai mult decît să
producă asemenea
relaţiile noastre vor
vise. Menţiunea pe
lua sfîrşit îndată ce
care o făcuse privind
vor veni din nou
eroarea asupra
laViena elevii şi
sensului cu „a mare's
pacienţii străini. Era
nest" aparţine şi ea
tocmai ce se
aceluiaşi context,
petrecuse recent.
însemnînd în realitate:
Ceea ce am
„Eu nu sînt nici măcar
realizat noi pînă
un englez autentic,
acum este un capăt de
darămite un adevărat travaliu analitic,
Forsyth". elucidarea celor trei
Nu pot califica idei subite produse în
tendinţele sale de cursul aceleiaşi
gelozie ca fiind şedinţe, alimentate de
inadecvate sau de acelaşi motiv
neînţeles. P. fusese (gelozia, n.tr.); toate
avertizat că atît astea nu au nimic de-a
analiza sa, cît şi face cu cealaltă
întrebare, aceea de a
şti dacă aceste idei
subite pot fi derivate
una din cealaltă fără,
sau cu aportul
transmiterii gîndirii.
Această din urmă
întrebare intervine
pentru fiecare din cele
trei idei şi se
descompune astfel în
trei întrebări izolate:
Oare, putea să ştie P.
că Dr.Forsyth era
pentru prima oară la
mine? Oare, ştia el
care a fost numele
persoanei pe care am
vizitat-o în casa sa?
Să fi ştiut el, oare, c?.
Dr.Jones a scris un
studiu despre
coşmar? Sau, mai
degrabă, ideile lui
subite trădează cele
ştiute de mine despre
aceste lucruri? De
răspunsul dat la aceste
trei întrebări depinde
răspunsul dat la
această întrebare:
observaţia mea
autorizează, oare, o
concluzie în favoarea
transmiterii gîndirii?
Să mai lăsăm puţin
de-o parte prima
întrebare pentru că
celelalte două sînt
mai uşor de tratat.
Cazul vizitei la
pension ne oferă, la o
primă vedere, o in
presie deosebit de
solidă. Sînt sigur că
atunci cînd am
menţioav în treacăt,
pe un ton de glumă,
că l-am vizitat la el
acasă nu am citat
numele; găsesc puţin
probabil ca P. să se fi
interesat la pensiune
despre numele
persoanei respective,
mai degrabă cred că
existenţa acesteia i-a
rămas total
necunoscută. Dar forţa
demonstrativă a
acestui caz este
radical ruinată printr-
o circumstanţă posibilă fondarea ca-
fortuită. Bărbatul pe sei noastre editoriale
care l-am vizitat în printr-o donaţie.
pensiune nu numai că Moartea sa prematură
se numea Freund, dar ca şi cea a prietenului
el era pentru noi toţi nostru Karl Abraham,
un adevărat prieten. cîţiva ani mai tîrziu,
Dr.Anton von Freund au
a fost cel care a făcut

110
fost cele mai grave aceasta în vara lui 1919-
nenorociri care au atins Dr.Forsyth m-a contactat
dezvoltarea psiha- prin scrisori, cu cîteva
nalizei. E cu putinţă să-i luni înainte sosirii sale.
fi zis atunci prietenului Ba se poate chiar să-i fi
P.: „I-am făcut citat numele, deşi mi se
0 vizită în casa pare improbabil. Dat
dumneavoastră unui fiindcă numele său avea
prieten (Freund)", şi cu o semnificaţie diferită
această posibilitate pentru P. şi pentru mine,
dispare orice interes o discuţie, din care să
ocult în cazul celei de-a îmi mai amintesc cîte
doua asociaţii. ceva, s-ar fi putut conexa
Impresia produsă de la menţionarea aces-
a treia idee subită se
spulberă, şi ea, cu
rapiditate. Oare, P. putea
şti că Jones a publicat un
studiu despre coşmare,
de vreme ce el nu citea
niciodată literatură
analitică? Da, putea să
ştie. El avea cărţi de la
casa noastră editorială
şi putea să vadă titlurile
noutăţilor anunţate pe
coperţi. Nu se poate
dovedi, dar nici nu se
poate respinge această
ipoteză. Pe această cale
nu putem ajunge la o
decizie. Trebuie să
deplîng faptul că
observaţia mea suferă
de acelaşi defect ca şi
multe altele de acelaşi
gen. Ea a fost
consemnată în scris prea
tîrziu şi a fost discutată
într-un moment în care
nu-1 mai vedeam pe
dl.P. şi nu-
1 mai puteam
pune întrebări.
Dar să revenim totuşi
la primul punct care,
chiar şi izolat, pledează
aparent pentru faptul
transmiterii gindirii.
Oare, putea să ştie P. că
Dr.Forsyth fusese la
mine cu un sfert de oră
înaintea lui? Să 1 ştiut
el măcar ceva despre
existenţa sa sau despre
picenţa a la Viena? Nu
trebuie să cedăm
tentaţiei de a nega
hotărît cele două lucruri.
Eu văd totuşi o cale care
conduce la un îaspuns
parţial afirmativ. De
fapt, aş fi putut să-i
declar lui P. că aşteptam
un medic din Anglia
pentru a-1 instrui în
analiză, ca pe primul
porumbel după potop.
Să se fi întîmplat
tui nume. Cu toate astea, neglija extrema
este posibil ca ea să fi posibilului, să riscăm
avut loc iar eu să fi uitat ipoteza că P. va fi
totul cu desăvîrşire, în remarcat la mine o stare
aşa fel încît „Domnul de excitaţie neobişnuită,
von Vorsicht", survenit de care eu însumi nu
în cursul analizei, să mă aveam cunoştinţă, şi-şi
fi frapat ca un miracol. va fi dedus din ea con-
Cînd te consideri un cluzia sa. Sau, de ce nu,
sceptic, e bine să te P., care a sosit la urma
îndoieşti chiar şi de urmei cu un sfert de oră
scepticismul tău. Poate în urma englezului, l-ar
că există şi la mine o fi putut întîlni pe mica
înclinaţie secretă spre porţiune de drum care le
miraculos, care precede era comună, l-ar fi
astfel crearea stărilor de recunoscut după alura sa
fapt oculte. Dacă o parte englezească
din miracol este astfel caracteristică şi, în starea
îndepărtată, o altă parte, sa constantă de aşteptare
cea mai dificilă dintre geloasă, ar fi gîndit:
toate, încă ne mai „Iată-1 deci pe
aşteaptă. Să presu- Dr.Forsyth, la sosirea
punem că dl.P. a ştiut că căruia analiza mea va lua
există un Dr.Forsyth şi că sfîrşit. Fără îndoială că
era aşteptat în toamnă la tocmai a ieşit de la
Viena, însă cum se Profesor (Freud, n.tr.)".
explică, oare, că el 1-a Nu mai pot urma mai
menţionat chiar în ziua departe aceste pre-
sosirii, după prima sa supuneri raţionale. Am
vizită? Am putea spune rămas din nou la un non
că din întîmplare, adică liquet. Dar trebuie să
să lăsăm faptul recunosc că în sinea mea
neexplicat - însă eu am balanţa se înclină, şi aici,
clarificat deja celelalte în favoarea transmiterii
două idei, ideile subite gîndirii. De altfel, nu
ale lui P., pentru a sînt singurul care s-a
exclude hazardul, şi am confruntat cu acest gen
arătat că el fusese într- de evenimente „oculte"
adevăr gelos apropo de în situaţia analitică.
oamenii care mă vizitau Helene Deutsch a
şi pe care îi vizitam; sau publicat în 1926
am putea, pentru a nu observaţii similare şi a

P2
studiat ce le inexorabil în refuzul a
condiţionează în tot ceea ce este ocult.
relaţiile de transfer între însă, sînt incapabil să vă
pacienţi şi analişti. smulg favorurile şi
Sînt încredinţat că nu vreau să vă implor să vă
veţi fi foarte încîntaţi de gîndiţi cu mai multă
atitudinea mea vizavi de bunăvoinţă la
această problemă: nu posibilitatea obiectivă a
prea convinşi şi totuşi transmiterii gîndirii şi
gata-gata. Probabil că vă prin aceasta, de
spuneţi: „Iată încă un asemenea, la telepatie.
individ care a muncit Nu uitaţi că nu am
toată viaţa cu integritate tratat aici aceste
ca cercetător ştiinţific şi probleme decît în
care, la bătrîneţe, a luat- măsura în care pot fi
o razna şi a ajuns un abordate pornind de la
superstiţios credul". Ştiu psihanaliză. Atunci cînd
că un mare număr de ele ni s-au prezentat
nume celebre fac parte pentru prima oară în
din această categorie, cîmpul vizual, cu mai
dar eu nu mă pot bine de 10 ani în urmă,
considera dintre ele. în am simţit şi eu
orice caz, nu am devenit angoasa unei
superstiţios şi nici ameninţări vizînd al
măcar credul. Numai că, nostru Weltanschauung
atunci cînd te-ai aplecat ştiinţific care, în cazul
toată viaţa ta pentru a în care elementele
evita o coliziune ocultismului s-ar fi
dureroasă cu faptele, îţi revelat exacte, ar fi
rămîne şi la bătrîneţe o trebuit să cedeze locul
spinare curbată care se spiritismului şi misticii.
apleacă în faţa noilor Astăzi gîndesc cu totul
stări de fapt. Aţi prefera, altfel; după părerea mea,
cu siguranţă, să înseamnă să nu prea ai
îmbrăţişez un teism încredere în ştiinţă dacă
moderat şi să mă arăt nu o crezi capabilă să
culeagă şi să integreze
deopotrivă tot ce se - la lumea mentală atît
poate dovedi adevărat în de dificil de cercetat.
afirmaţiile ocultismului. Procesul telepatic
Iar transmiterea gîndirii, consistă, de fapt, în aceea
mai ales, pare să că actul psihic al unei
favorizeze cumva exten- persoane suscită acelaşi
sia modului de gîndire act psihic la o altă
ştiinţific - adversarii vor persoană. Ceea ce se
zice: mecanicist află între aceste două
acte psihice poate fi un
proces fizic în care se
transpune psihicul la un
capăt şi care, la celălalt
capăt, se transpune din
nou în acelaşi psihic.
Analogia cu alte
transpoziţii
asemănătoare, ca şi
atunci cînd vorbeşti şi
asculţi la telefon, nu
este de neconceput în
acest sens. Şi gîndiţi-vă
ce s-ar întîmpla dacă am
putea să punem mîna pe
acest echivalent fizic al
actului psihic! Aş fi
tentat să zic că inserînd
inconştientul între fizic
şi ceea ce s-a numit pînă
atunci „psihic",
psihanaliza ne-a pregătit
să admitem fenomene ca
telepatia. De îndată ce
ne-am obişnuit cu ideea
telepatiei, putem să o
exploatăm din plin,
momentan însă numai în
imaginaţia noastră. Este
un fapt că noi ignorăm
cum se constituie voinţa
generală în marile State
de insecte. Este posibil
ca aceasta să se petreacă
cu ajutorul unei
transmiteri psihice
directe de acest gen. Am
putea ipoteza, de
asemenea, că acesta este
modul original, arhaic,
de comunicare între
indivizi, mod înlocuit
apoi, în cursul evoluţiei
filogenetice, de o
metodă mai bună:
comunicarea cu ajutorul
semnelor percepute de
organele de simţ. Dar
metoda cea mai veche ar
putea subzista în fundal
pentru a se mai impune
încă în anumite
condiţii, de pildă în
masele de oameni aflate
într-o stare de excitaţie
pasională. Toate acestea
sînt încă nesigure, pline
de enigme nerezolvate,
dar nu înseamnă că
trebuie să ne temem de
ele.
Dacă există o
telepatie ca proces real,
putem presupune, deşi
demonstraţia ar fi
dificilă, că ea constituie
un fenomen foarte
frecvent. Ar trebui să ne
aşteptăm să-1 găsim mai
ales în viaţa psihică a
copilului. Să ne
amintim de această părinţii lor le cunosc
frecventă reprezentare toate
de angoasă la copii: că

114
gîndurile fără să le fi
vorbit despre ele -
pendantul perfect şi,
probabil, sursa credinţei
adulţilor în omniscienţa
lui Dumnezeu. Cu puţină
vreme în urmă, o femeie
demnă de încredere, SU
Dorothy Burlingham, a M
comunicat, într-un A
studiu intitulat: R
„Analiza copiilor şi
mama", observaţii care,
dacă se confirmă, vor Introducere.................................................................
trebui să pună capăt
îndoielilor privitoare la 5
realitatea transmiterii
gîndirii. Ea s-a servit de Lămuriri
situaţia - care nu mai este
rară - în care mama şi preliminare..................................................................
copilul se află simultan
în analiză şi a raportat 24
incidente curioase ca
acesta: într-o zi mama Psihanaliză şi
vorbeşte, în timpul
şedinţei de analiză, de o telepatie........................................................................
monedă de aur care a
3r
jucat un rol determinat
într-o scenă din copilăria
Vis şi telepatie..............................................................
sa. Imediat apoi, întoarsă
acasă, băiatul ei în vîrstă
55
de circa 10 ani intră în
cameră şi îi aduce o Vis şi ocultism..............................................................
monedă de aur, rugînd-o
să o păstreze pentru el. 87
Ea s-a informat mirată
de unde o are şi a aflat
că a primit-o de ziua lui.
Totuşi aniversarea zilei
se consumase cu cîteva
luni în urmă, încît nu
exista nici un motiv ca
băieţelul să fi adus
moneda taman acum.
Mama îl informează pe
analistul copilului de
această coincidenţă şi-1
roagă să caute la copil
motivaţia acestui act.
Dar analistul copilului
nu aduce nici o lămurire,
acţiunea făcuse erupţie
chiar în acea zi în viaţa
copilului, ca un corp
străin. Cîteva săptămîni
mai tîrziu, mama se
aşează la biroul său
pentru a-şi nota, aşa cum
i s-a cerut, evenimentul
descris. Şi iată că copilul
intră şi-i cere din nou
moneda de aur: el
intenţiona să o ducă să o
arate la şedinţa de
analiză. Nici de această
dată analistul copilului
nu a putut descoperi
vreun acces la această
dorinţă.
Iată-ne, deci, readuşi
acolo de unde am
plecat: la psihanaliză.