Limite, localizarea zonei

Bucuretiul este situat n Cmpia Romn, avnd o altitudine maxim de 96.3 m i este
strbtut de dou ruri, Dmbovia i Colentina. Cele dou vi formate n jurul rurilor,
mpart oraul n cateva zone, sub form de platouri cu meandre i terase. Prezena a dou
terase locale (2 - 4 m i 8 -12 m) de-a lungul celor dou vi ofer varietate peisajului din
centrul oraului.
Lunca Dmboviei a fost modificat prin lucrri de canalizare.
Caracteristicile geomorfologice ce definesc regiunea sunt rezultatul acunii de eroziune,
transport i depunere a cursului inferior al rului Dmbovia care strbate zona median a
Bucuretiului pe direcia aproximativ NV-SE, precum i a rului Colentina.
Solul din centrul Bucuretiului s-a format i dezvoltat sub influena factorilor naturali i
umani.
n zona oraului i a mprejurimilor, defriarea excesiv din ultimele dou secole a
Codrului Vlsiei, a permis extinderea agriculturii pe bogatele soluri brune. n condiiile
bioclimatice actuale ale zonei dintre cele dou ruri, solul a devenit argilos. Cea de-a
doua categorie de sol este cel aluvionar, format prin erodarea humusului datorit aciunii
apei de suprafa.
Din punct de vedere litologic, zona Bucuretiului face parte din tipul de cmpie joas cu
terase, caracterizat prin prezena numeroaselor terase desfurate de-a lungul rurilor ce
o dreneaz, zon alctuit din depozite exclusiv cuaternare reprezentate prin loess i
depozite loessoide
Bucuresti se afla in sud-estul tarii, intre Ploiesti si Giurgiu, pe malurile raului Dambovita,
ce se varsa in Arges, afluent al Dunarii. Mai multe lacuri se intind de-a lungul raului
Colentina, in perimetrul orasului, precum Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina,
iar in centrul orasului exista un lac, in Parcul Cismigiu
Relieful
Cmpia Bucuretiului are altitudini cuprinse ntre 100-115 m, n partea nord-vestic, i
50-60 m, n cea sud-estic, n lunca Dmboviei. Oraul propriu-zis se desfoar ntre 58
m i 90 m altitudine. Peste 50% din suprafaa sa se ncadreaz n intervalul hipsometric
de 80-100 m, iar pantele nu depesc valoarea de 2o. Fragmentarea este mai accentuat n
jumtatea estic, unde se ajunge la 1-1,5 km/km2.
Relieful cmpiei este constituit dintr-o succesiune de cmpuri (interfluvii) i vi (cu
terase i lunci) care se succed de la nord ctre sud:

Cmpul Bneasa (sau Otopeni), situat la nord de Valea Colentinei, are altitudini
de 90-95 m i densitatea fragmentrii mai mare n sectorul sudic, de 0,5-1
km/km2. La contactul cu versantul Vii Colentina, pantele pot depi 5o.

Valea Colentinei este asimetric (datorit versantului drept mai abrupt) i puternic
meandrat. La intrarea n Bucureti are limea de 0,5 km, iar la ieire, de 1,5 km. n
lungul ei apar dou terase joase (de 2-3 m i de 4-6 m) i martori desprini din cmpuri
sau din terase. Lunca este larg i bine dezvoltat pe ambele maluri, ns din cauza

lucrrilor de regularizare a fost acoperit de apele lacurilor de acumulare. Se mai

pstreaz doar cteva popine sub forma unor insule: Plumbuita, Ostrov, Dobroeti i
Pantelimon.

Cmpul Colentinei (sau Giuleti-Floreasca), cuprins ntre rul omonim i

Dmbovia, acoper circa 36% din teritoriul Municipiului, avnd o nclinare
uoar pe direca NV-SE (ntre 80 i 60 m altitudine). Densitatea fragmentrii are
valori cuprinse ntre 0 i 1 km/km2.
Valea Dmboviei este spat n loess, avnd malul drept mai abrupt i nalt
(aproximativ 10-15 m), iar cel stng mai cobort (ntre 4-5 m n amonte i 7-8 m
n aval). Terasele sunt dezvolte, predominant, pe partea stng a rului i sunt n
numr de patru. Pn la amenajarea cursului, n lunc se gseau piscuri, popine,
renii, grinduri, ostroave i maluri abrupte. n prezent se mai pstreaz o serie de
piscuri (Uranus-Mihai Vod) i popine (Dealul Mitropoliei, Colina Radu Vod,
Movila Mare).

Cmpul Cotroceni-Berceni (sau Cotroceni-Vcreti) se desfoar ntre Valea

Dmboviei, la nord, i de rul Sabar, la sud. Scade n altitudine de la vest (90 m) spre est
(60 m), predominnd treptele hipsometrice de 70-80 m i 80-90 m, iar densitatea
fragmentrii ajunge pn la 0,5-1 km/km2 [7]
CLIMA
Din punct de vedere climatic, Regiunea de Dezvoltare Bucureti-Ilfov se ncadreaz ntro zon cu climat temperat continental cu nuane de excesivitate i face parte din
sectorul climatic al Cmpiei Romne. Alturi de factorii generali care influeneaz clima
Regiunii, o importan deosebit o au barajul carpatic, prezena Dunrii i foehnizarea n
zona de curbur.
n acest spaiu se resimt influenele caracteristice zonei de contact a maselor de aer
continentale estice cu cele vestice sau sudice, imprimnd climei nuane de excesivitate.
Verile au un climat n care se resimte destul de puternic caracterul arid i continental,
fiind caracterizate prin valori termice ridicate, insolaie prelungit i umiditate relativ a
aerului redus. Iernile sunt influenate de prezena maselor de aer rece est-continentale,
caracterizate prin scderea apreciabil a temperaturii aerului.

Un element foarte important care influeneaz variaia factorilor climatici este suprafaa
activ, foarte puternic transformat prin creterea suprafeelor construite i cu
infrastructuri, desecarea mlatinilor, amenajarea suprafeelor lacustre, extinderea spaiilor
deschise n defavoarea pdurilor, degradarea terenurilor etc.
Media anual a temperaturii aerului (calculat pentru perioada 1961 2000),
nregistreaz valori cuprinse ntre 9,80C la Tncbeti i 11,20C la Bucureti-Filaret. n
cazul municipiului Bucureti se nregistreaz variaii ale mediilor multianuale de 0,90C

(Observatorul Astronomic din B-dul Ana Iptescu 11,5 C, Bucureti-Filaret 11.20C,

Bucureti-Bneasa 10,6 C), influena spaiilor construite fiind evident. La BucuretiFilaret, diferenele cele mai mari se nregistreaz n perioadele cu precipitaii reduse
cantitativ (februarie-martie 0.7-0.80C, septembrie-octombrie 0,9-1 0C), ceea ce
favorizeaz procesele de aerare a mediului urban prin intermediul brizei urbane. Acest
lucru evideniaz clar prezena fenomenului de insul de cldur urban, care cuprinde o
mare parte a intravilanului municipiului Bucureti pe orizontal, iar pe vertical se
manifest ca un clopot urban (fenomenul de horn) avnd de 3-4 ori nlimea blocurilor
oraului (150-200 m).
n cursul anului temperatura medie lunar a aerului nregistreaz o maxim n iulie i o
minim n ianuarie.

De umiditatea ridicat a aerului este legat apariia ceii, anual producndu-se 40 50 de

cazuri, cu frecven mai mare n zona lacurilor i a cursurilor de ap. Cele mai frecvente
fenomene cu cea se semnaleaz n intervalul octombrie-martie (96,2 %, cu maxim n
luna decembrie 27).

HIDROGRAFIA
Alaturi de relief, dintre elementele cadrului natural cu un efect important asupra
turismului, hidrografia este cel care constituie atractie turistica. Elementele hidrografice
cu particularitatile lor creaza obiective turistice importante. Dintre principalele forme de
prezenta a hidrografiei in turism (in cazul Bucurestiului) amintim retelele fluviatile si
lacurile, care au rol important mai ales in domeniul turismului de recreere si de agrement.
Retelele fluviatile, indiferent de marimea lor, sunt resurse turistice de prim ordin prin
posibilitatile oferite agrementului prin inot sau pescuit sau prin diversificarea valentelor
peisagistice. De asemenea rolul turistic al lacurilor este si mai bine conturat si consta intro serie de atribute legate de agrement si sport (pescuit, canotaj, inot etc.). Analizam
hidrografia minicipiului Bucuresti si a imprejurimilor sale si din aceste perspective:
Ape de suprafata
Apele care dreneaza arealul municipiului Bucuresti, inclusiv al judetului Ilfov, apartin
bazinelor hidrografice ale Argesului (cursul inferior) si Ialomitei (cursul mediu).
Afluentii Argesului au o orientare generala nord-vest-;sud-est, din randul lor facand parte:
a) Dambovita, in care se varsa raul Pasarea, cu afluentul sau, raul Sindrilita; b) Colentina,
cu afluentul sau pe stanga, valea Saulei; c) Ciorogarla; d) Sabarul; e) Argesul, pe o
distanta de cativa kilometri. Raportate la municipiul Bucuresti, Dambovita, Colentina,
Argesul, Sabarul, Ciorogarla sunt ape alohtone, in timp ce Pasarea si Sindrilita sunt rauri
autohtone.

Dambovita este artera hidrografica principala a teritoriului, strabatand Bucurestiul pe o

distanta de 25 km indeplineste functii multiple in dezvoltarea orasului, printre care cel
mai important este alimentarea cu apa a orasului. Debitul sau mediu anual, la Contesti, in
amonte de Bucuresti este 11,4 mc/s. Inundatiile si inmlastinirea au impus o serie de
amenajari, astfel intregul sau curs inferior este canalizat; pe de alta parte, datorita
necesitatilor de apa ale capitalei, pentru marirea debitului Dambovitei, a fost construit
canalul Joita, apeductul Rosu-Grozavesti si conducta de refulare Crivina-Arcuda.
Colentina are o lungime de 98 km, dintre care 34,7 km se afla pe teritoriul municipiului
Bucuresti. Albia sa este slab inclinata, meandrata, situatie ce a favorizat transformarea ei
intr-o salba de lacuri, in mare parte amenajate. Debitul Colentinei este relativ mic: 0,61
mc/s, insa este suplimentat de apele Ialomitei. Amenajarile au transformat regimul
hidrologic al lacurilor Mogosoaia, Straulesti, Baneasa, Herastrau, Floreasca si Tei. In aval
de lacul Tei, albia Colentinei se ingusteaza, apoi in meandrele apar lacurile Fundeni,
Pantelimon I, Pantelimon II si Cernica. In total pe valea Colentinei sunt amenajate 17
lacuri cu o suprafata totala de 20.000 ha si un volum de apa de circa 52 milioane mc.
Pasarea, afluentul Colentinei are curs meandrat, tipic unui rau de campie cu debit
inconstant. Are o lungime de 35 km, pe parcursul careia au fost amenajate lacuri de baraj
antropic cu functii complexe (piscicultura, agrement etc.). Are un curs permanent,
regularizat.
Ciorogarla este o apa cu reduse fluctuatii de nivel, fara fenomene de revarsare.
Sabarul, rau tipic de campie, este alimentat predominal pluvial. Inainte de amenajare era
supus unor puternice fluctuatii.
Argesul curge pe la limita sud-vestica a judetului Ilfov. Are curs permanent, meandre,
ostroave, maluri subsapate, despletiri etc. caracteristice raurilor de campie. Valea este
asimetrica; flancul stang este terasat si evazat, cel drept este subsapat.
Afluentii Ialomitei sunt autohtoni, au obarsia in partea nordica a Campiei Vlasiei,
cunoscuta sub denumirea de Campia Snagovului. Orientarea lor generala este sudvest-;nord-est, iar alimentarea pluvio-nivala. Dinspre sud spre nord intalnim urmatorii
afluenti pe dreapta Ialomitei: Cociovalistea, Vlasia, Valea Snagovului si Valea Sticlariei.
Cociovalistea isi are obarsia spre nord de Darza, drenand o zona cu numeroase crovuri. In
lungul raului intalnim lacuri de baraj antropic (iazuri) si lunci largi, mlastinoase:
Corbeanca, Balotesti, Caciulati, Moara Vlasiei. Lacul Caldarusani si lacul Snagov sunt
lacuri de baraj natural.
Raul Vlasia izvoraste din padurea Ghiocel, avand in cursul superior si mediu un caracter
temporar. Pe fundul vaii inguste apar lacuri antropice: Vlasia, Pascani.
Valea Snagovului isi are obarsia din zona Cojasca. In zona Butimanu prezinta un extins
lac antropic cu functie agro-piscicola si recreativa. Pana la est de Peris are caracterul unui

rau de campie, de aici, pe o lungime de 16 km, se desfasoara lacul Snagov, un liman

fluviatil extins cu functie predominant recreativa.
Valea Sticlariei izvoraste din zona Ciocanari, intre Balteni si Ciolpani prezinta lacul de
baraj natural (limanul Ialomitei), cunoscut sub denumirea de lacul Balteni.
Apele subterane
Apele subterane existente in cadrul perimetrului capitalei si in zona acesteia sunt in
relatie directa cu caracteristicile morfologice si constitutia geologica a subsolului. Sunt
delimitate trei complexe acvifere subterane: a) stratul acvifer de mica adancime, localizat
in pietrisurile de Colentina; b) stratul de adancime medie (20-30 m) situat intr-un
orizont gros de nisipuri, care furnizeaza apa de buna calitate; c) stratul acvifer de mare
adancime, desfasurat la baza complexului marnos, dispunand de cantitati insemnate de
ape calitativ superioare.
In judetul Ilfov si in perimetrul orasului panza freatica se afla la baza depunerilor de loess
si loessoide (-;20, -;30 m). Practic, adancimea panzei freatice pe teritoriul Bucurestiului
variaza mult: in lunca Dambovitei se situeaza intre zero si minus 3 m, iar pe interfluvii
(Dambovita - Colentina, Dambovita - Sabar) este plasata la minus 7-30 m.
Lacurile
Pe langa lacurile mentionate (limane fluviatile si iazuri), desfasurate de-a lungul vailor
afluente Argesului ori Ialomitei, pe teritoriul municipiului Bucuresti mai sunt amenajate
lacuri, cu functie de agrement, dintre care cele mai importante sunt: Cismigiu, Libertatii,
Titan, Drumul Taberei, lacul din parcul Tineretului.
Voi reveni asupra acestei teme (lacurile) la capitolul calitatea mediului si la analizarea
obiectivelor turistice ale cadrului natural, deoarece este vorba de o resursa turistica foarte
importanta care necesita studierea aprofundata a aspectelor referitoare la amenajarea,
intretinerea si valorificarea lor.
Flora, fauna
Datorita procesului de dezvoltare a municipiului Bucuresti si a imprejuririlor lui s-au
produs importante schimbari in compozitia si repartitia florei si faunei. In aceasta zona,
cu o retea hidrografica mai deasa, s-a dezvoltat o bogata vegetatie forestiera. Insa codrii
Vlasiei s-au restrans treptat prin taierea arborilor, astfel astazi intalnim doar paduri
restranse: Baneasa, Tunari, Andronache, Cernica, iar in partea de nord padurea Snagov
(cea mai extinsa). Din codrii Vlasiei spre nord de Bucuresti au ramas padurile: Bufteanca,
Vlasia, Pascani, Bigiara, Surlari, Nuca, Ciolpani, Caldarusani, Cocioc si Cioglia.
Arealogic, ele sunt mai extinse in jurul lacului Snagov. Padurile din apropierea capitalei
au devenit locuri de agrement si de recreere, fiind in parte amenajate; padurile Pasarea,
Pustnicu, Cernica, Adronache, Baneasa, Mogosoaia, Rosu, Snagov etc. sunt locuri
preferate pentru turismul de sfarsit de saptamana.

Actualele paduri sunt formate din amestecul diferitelor specii de foioase: Quercus robur,
Carpinus betulus, Tilia argentea, Quercus cerris, Quercus frainetto etc. Arborii padurilor
din jurul capitalei sunt reprezentati prin corn (Cornus mas), sanger (Cornus sanguinea),
soc (Sambucus nigra), gherghinar (Crataegus monogyna), porumbar (Prunus spinosa),
lemn cainesc (Liqustum vulgare).
Vegetatia acvatica ierboasa, prezenta in complexele lacustre, formeaza asociatii de nuferi
albi si galbeni, broscarita, precum si specii de alge submerse. Vegetatia de mal a lacurilor
mai adanci, reprezentata prin stuf, forma plaurul plutitor cu grosimi pana la 1 m.
In cea ce priveste fauna, aceasta este strans legat de biotopurile de vegetatie. Se intalnesc
cateva specii de mamifere: caprioara, iepurele, vulpea; fauna de camp este reprezentata
prin rozatoare: iepurele de camp, harciogul si prin unele carnivore: dihorul, hermelina. Se
gasesc si numeroase specii de pasari cantatoare: cinteze, pitigoi, privighetori, turturele,
pitulici, sturzi, grauri etc.; langa acestea intalnim pasari cum sunt prepelita, prigoriile,
dumbraveanca, iar dintre rapitoare eretele alb si ulii soricari. Pasarile lacurilor sunt rata si
gasca salbatica, lisita, corcodelul, iar cele migratoare sunt fluierarul, nagatul si tiganusul.
In lacurile din jurul Bucurestiului si in unele rauri, fauna piscicola este reprezentata prin
stiuca, rosioara, somn (de interes pentru pescuitul sportiv).

Astfel flora este alctuit n principal de arbori din categoria

foioaselor (stejar, fag, castan, tei, salcie n lunca rurilor), pomi fructiferi
(pruni, caii, meri, peri, cirei, etc) i arbuti (prunul slbatic, mceul,
porumbarul, mceul pitic), flori viu colorate i bogate (mueel, mac,
trandafiri, albstrele, margarete). n parcurile amenajate din interiorul
oraului pot fi ntlnite i specii aclimatizate, care nu sunt specifice cmpiei.
Climatul i relieful din mprejurimile Bucuretiului sunt foarte
potrivite pentru agricultur. Se cultiv cereale, legume i pomi fructiferi. Pe
lng acestea se dezvolt o serie de plante slbatice, duntoare culturilor i
pe care omul ncearc s le distrug (buruieni). n pduri cresc o mare
varietate de ciuperci, ferigi i muchi.
Fauna este format mai ales din animale domestice. Vegetaia s-a
restrns treptat i multe din animalele slbatice au disprut (bizonii). n
zilele noastre au rmas psri i roztoare mici, ca veveriele, n insulele de
pdure care mai exist.
n culturile de cereale triesc psri, roztoare i insecte.
Unele vieti s-au adaptat vieii de ora. De pild, roztoarele,
psrile i insectele slluiesc acum printre case i alte cldiri.
http://biodiversitate.mmediu.ro/romanian-biodiversity/despre-ariiprotejate/arpm/regiunea-bucuresti-ilofv/arii-protejate-de-interes-national/arii-de-interesnational

Ariile protejate sunt arii terestre sau marine dedicate special proteciei i
meninerii biodiversittii prin mijloace legale.
n Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov au fost declarate urmtoarele arii naturale
protejate:

Lacul Snagov (100 ha declarat prin Legea 5/2000);

Pdurea Snagov (10 ha, declarat prin Legea 5/2000

zona natural protejat Scrovitea

( declarat prin H.G.

nr.792/1990).
Aria natural protejat Pdurea Snagov a fost denumit rezervaie
naturalistic, geobotanic i forestiera, avnd o suprafa de 10 ha.
Pdurea Snagov este o arie protejat pentru conservarea unor arborete,
cu destinaie de cercetare tiinific, cuprinznd elemente naturale cu valoare
deosebit sub aspect dendrologic, oferind posibilitatea cercetrii i vizitrii n
scopuri educative. A fost desemnat arie natural protejat datorit existenei a
15 exemplare de Fagus sylvatica, specie care n mod obinuit este caracteristic
zonelor de deal.
Aria natural protejat Pdurea Snagov, este situat n Judeul Ilfov, n
cadrul comunei Snagov, pe raza teritorial-administrativ a Ocolului Silvic Snagov,
trupul de pdure Snagov-Parc. Principalul punct de acces n aria natural
protejat este n comuna Ciolpani, pe D.N.1 Bucureti-Ploieti.
Flora i fauna in Pdurea Snagov
Vegetaia predominant este cea forestier.
Ptura vie este relativ srac, cu frecvena mai mare a speciilor
indicatoare de uscciune estival : Genista tinctoria, Fragaria vesca, Hypericum
perforatum, Poa pratensis, Litospermum purpureo-coeruleum.

Ca o curiozitate

pentru aceast zon de cmpie este prezena a 15

exemplare de fag (Fagus sylvatica), care n mod obinuit nu cresc la aceast

altitudine.
Dintre speciile de arbori existente, mai pot fi menionai: Tilia cordata,
Quercus robur, Quercus cerris. Printre arborii masivi se dezvolt tufiuri de alun,
ctin, lemn cinesc i soc, iar primvara nfloresc ghioceii, brnduele i
brebeneii, mrgritarul i crinul de pdure. Cprioare, cerbi lopatari, fazani,
potrnichi pot fi gasii n pdurile din zon. O mare varietate de psri populeaz
din plin pdurea Snagovului, printre ele aflndu-se cintezoii i piigoii,
privighetorile, porumbeii slbatici i turturelele. Primvara i toamna se opresc
aici din cltoria lor spre ri mai calde, n locurile mai umede, sitarii i
becainele.
Alte specii de faun care susin echilibrul ecologic al zonei sunt : Antipalus
varipes, Laphria flava, Nitellia vera, Calliphora vomitoria, Phaenicia sericata,
Lucila cesar, Kiefferulus tedipediformis, Cerambyx cerdo (croitorul mare), Helix
lucorum, Helix pomatia (melc de livad), Rana ridibunda (broasca de lac mare),
Hyla arborea (brotcel), Lacerta viridis, Lacerta agilis, Natrix natrix (arpele de
cas), Cuculus canorus, Circus macrourus
(cuc), Accipiter nisus, Upupa epops (pupza), Athene noctua, Sciurus vulgaris
(veveria), Mustela (Putorius) putorius (dihorul), Meles meles (bursuc), Vulpes
vulpes, Felis sylvestris, Sus scrofa (porc mistre), Lepus europaeus (iepure),
Capreolus capreolus (cprior).
Aria natural protejat Pdurea Snagov a fost dat n custodie Direciei
Silvice Bucureti-Ocolul Silvic Snagov pe baza conveniei de custodie nr. 7680
din data de 22.11.2004.
Convenia de custodie este guvernat de prevederile legislatiei in vigoare
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a

florei i faunei slbatice si privind procedura de ncredinare a administrrii sau

de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate.
S-a realizat planul de management al ariei naturale protejate Pdurea
Snagov

nregistrat

Monumentelor Naturi.

la

Academia

Romn

Comisia

pentru

Ocrotirea

Aria natural Lacul Snagov a fost desemnat rezervaie natural i este

considerat o zon umed important, avnd o suprafat de 100 ha. Snagovul
este cel mai important lac de agrement din jurul capitalei, fiind cel mai pitoresc
dintre atraciile turistice din zon, a carui frumusee este ntregit de pdurile
nconjurtoare. Lacul Snagov este un liman fluvial al rului Ialomia. Suprafaa lui
este de 5,75 km2, lungimea de 16 km, iar adncimea maxim de 9 m (cel mai
adnc lac din Cmpia Romn). Colectarea apei n lac se face din pnza de ape
subterane i doar n mic msur din apele de ploaie i zpad. De aceea
nivelul apei din Lacul Snagov este constant, cu excepia primverii i, adesea, a
toamnei.
Forma lacului este alungit i foarte sinuoas, cu multe golfuri, n partea din
avale aflndu-se o insul pe care se gsete Mnstirea Snagov.
Fauna i Flora in Aria natural Lacul Snagov
O mare parte din lac (100 ha) a fost declarat arie protejat pentru
ocrotirea faunei i a florei care se dezvolt aici. Declararea ariei naturale ca zon
protejat are la baz existena n acest perimetru a speciilor de: Nelumbo
nucifera, Aldrovanda vesiculosa, Nuphar luteum, Sagittaria latifolia, Urticularia
vulgaria, Myriofillium vertialatum, relictul pontocarpatic Dressena polymorpha,
copepodul

endemic

Eudiaptomus

gracilis,

guvizii

endemici

Gobius

gymnostrachelus i Proterrorhynchus sp.

n micile golfuri formate n unele locuri ale malurilor se formeaz plaurii, un
fel de saltele plutitoare care ating uneori o grosime de pn la un metru i
jumtate. Acesta, cunoscut mai ales n Delta Dunrii, este o ptur plutitoare
format din rdcinile i rizoamele vechi ale stufului, mpletite ntre ele ca ntr-o
plas deas peste care se depune pmntul i pe care crete stuf verde. Uneori
aceti plauri sunt att de solizi i de mari, nct pot suporta greutatea ctorva
oameni sau a unei colibe.
Fauna piscicol, care atrage numeroi pescari amatori, se remarc prin
existena mai multor specii de peti: pltica, crap, biban, somn, tiuca, roioara i
dou specii de guvizi. Aceast faun piscicol i gsete un ascunzi bun n
brdiul de pe fund i sub poriunile de plaur care acoper lacul n zonele
retrase.

Aria natural protejat Scrovitea a fost declarat prin H.G. nr.792/1990.

Fauna i Flora
Ca specii de flor i faun, de importan biologic, n situl Natura 2000
Scrovitea se regsesc: Quercus robur, Tillia tomentosa, Carpinus betulus,
Fraxinus

excelsior,

Crataegus

monogyna,

Polygonatum

latifolium,

Branchypodium sylvaticum, Euphorbia amygdaloides, Lamiastrum galeobdolon,

Lamiastrum galeobdolon, Carex pilosa, Dactylus glomerata, Lathyrus niger,
Ligustrum vulgare, Ligustrum vulgare, Asarum europaeum, Melica uniflora,
Nymphaea alba, Galanthus nivali, Sciurus vulgaris, Trapa natas, Nuphar luteum,
Potomogeton natans, Crocus heuffelianus, Helix pomatia, Hirudo medicinalis,
Capreolus capreolus, Lepus europaeus.
Padurile judetului Ilfov fac parte din renumitii Codrii Vlasiei, n prezent
fiind de interes social si recreativ. Acestea sunt formate din diverse specii de
foioase (stejar, fag, artar, salcm, tei), n amestec sau n masive. Stejarul
specia predominanta formeaza masive n padurile Snagov, Caldarusani,
Tunari, Afumati, iar salcmul si teiul se ntlnesc n masiv n padurea
Scrovistea. Vegetatia ierboasa este predominant reprezentata de graminee si
leguminoase. Vegetatia hidrofila din luncile rurilor si lacurilor este formata din
specii lemnoase de salcii si plopi. Marginile baltilor si lacurilor sunt brodate cu
nuferi si stnjenei de balta. Fauna de padure este reprezentata de cerb lopatar,
iar padurile Balta Neagra, Ciolpani, Snagov, Comana si Gruiu sunt populate
cu cerb precum si cu caprior, vulpe, veverita. Pasarile, ce dau adevarate
concerte n paduri si luminisuri sunt ciocrlia de padure, privighetoarea,
ciocanitoarea etc.
Vegetaia predominant in judetul Ilfov este cea forestier.
Ptura vie este relativ srac, cu frecvena mai mare a speciilor
indicatoare de uscciune estival : Genista tinctoria, Fragaria vesca, Hypericum
perforatum, Poa pratensis, Litospermum purpureo-coeruleum.

Ca o curiozitate

pentru aceast zon de cmpie este prezena a 15

exemplare de fag (Fagus sylvatica), care n mod obinuit nu cresc la aceast

altitudine.
Dintre speciile de arbori existente, mai pot fi menionai: Tilia cordata,
Quercus robur, Quercus cerris. Printre arborii masivi se dezvolt tufiuri de alun,
ctin, lemn cinesc i soc, iar primvara nfloresc ghioceii, brnduele i
brebeneii, mrgritarul i crinul de pdure. Cprioare, cerbi lopatari, pisici
slbatice, fazani, potrnichi pot fi gasii n pdurile din zon. O mare varietate de
psri populeaz din plin pdurea Snagovului, printre ele aflndu-se cintezoii si
piigoii, privighetorile, porumbeii slbatici i turturelele. Primvara i toamna se
opresc aici din cltoria lor spre ri mai calde, n locurile mai umede, sitarii si
becainele.
Alte specii de faun care susin echilibrul ecologic al zonei sunt : Antipalus
varipes, Laphria flava, Nitellia vera, Calliphora vomitoria, Phaenicia sericata,
Lucila cesar, Kiefferulus tedipediformis, Cerambyx cerdo (croitorul mare), Helix
lucorum, Helix pomatia (melc de livad), Rana ridibunda (broasca de lac mare),
Hyla arborea (brotcel), Lacerta viridis, Lacerta agilis, Natrix natrix (arpele de
cas), Cuculus canorus, Circus macrourus (cuc), Accipiter nisus, Upupa epops
(pupza), Athene noctua, Sciurus

vulgaris (veveria), Mustela

(Putorius)

putorius (dihorul), Meles meles (bursuc), Vulpes vulpes, Felis sylvestris, Sus
scrofa (porc mistre), Lepus europaeus (iepure), Capreolus capreolus (cprior).
Flora i fauna slbatic
Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov se distinge printr-o diversitate biologic
ridicat, existnd specii de flor i faun protejate.
Din punct de vedere ornitologic, Regiunea 8 se remarca prin existena
urmtoarelor specii de psri: raa critoare (Anas querquedula), raa mare
(Anas platyrhyncos), raa mic (Anas crecca), grlia (Anser albifrons), ginua
de balt (Gallinula chloropus), liia (Fulica atra), nagaul (Vanellus vanellus),
strcul rou ( Ardea purpurea), cuc ( Cucullus canorus), ciuf de pdure (Asio
otus), striga (Tyto alba), cucuvea (Athene noctua), ciuf de cmp ( Asio
flammeus), prigorie (Merops apiaster), lstunul mare (Apus apus), pupza
(Upupa epops), pescaruul albastru (Alcedo atthis), gheonoaie sur (Picus
canus), ciocnitoare de grdin (Dendrocopos syriacus), ciocnitoare de stejar
(Dendrocopos medius), rndunica (Hirundo rustica), lstunul de cas (Delichon

urbica), lstunul de mal (Riparia riparia), codobatura alb (Motacilla alba),

sfrncioc roiatic (Lanius collurio), cormoranul (Phalacrocorax carbo), Egretta
garzetta.

PHALACROCORAX CARBO

ANAS PLATYRHYNCHOS

EGRETTA GARZETTA

O zon important din punct de vedere al biodiversitii

Lacului Cldruani.

este zona

Lacul Cldruani
Arealul acestei zone este un mediu ideal pentru dezvoltarea n condiii
optime a faunei i n special a avifaunei, avnd n vedere c, pe lng suprafaa
ntins a lacului, apare i habitatul de pdure. O dovad cert n acest sens o
reprezint varietatea mare a speciilor de psri care au fost observate n zon.
Aici cuibresc sau tranziteaz specii de avifaun comune, ct i protejate sau
strict protejate, cum ar fi : Ciconia alba, Ciconia nigra, Anas platyrhynchos,
Circaetus gallicus, Buteo buteo, Accipiter nisus, Falco tinnunculus, Gallinula
chloropus, Streptopelia decaocto, Merops apiaster, Upupa epops, Picus viridis,
Dendrocopos major, Jynx torquilla, Alauda arvensis, Hirundo rustica, Anthus
trivialis, Motacilla alba, Sturnus vulgaris, Pica pica. Corvus frugilegus, Corvus
corone cornix, Corvus monedula, Sylvia atricapilla, Phylloscopus collybita,
Erithacus rubecula, Luscinia luscinia, Luscinia megarhynchos, Turdus merula,
Turdus philomelos, Parus major, Passer domesticus, Passer montanus, Fringilla
coelebs, Coccothraustes coccothraustes, Carduelis carduelis, Carduelis chloris,
Serinus serinus, Ardea purpurea, etc.

CICONIA CICONIA

ALAUDA ARVENSIS

FRINGILLA COELEBS

CARDUELIS CARDUELIS

ARDEA PURPUREA

STERNA HIRUNDO
Datorit existenei acestor specii de psri, pentru aceast zon s-au facut
determinri n teren a speciilor de faun, n special psri, n vederea realizrii
documentaiei pentru propunerea zonei anterior menionate ca arie special de
protecie avifaunistic.
Pdurea Rioasa, este important datorit existenei unei specii de brndue
galbene (Crocus banaticus).
Fauna salbatic este reprezentat de urmtoarele specii de mamifere i
reptile:
- Mustelidae dihor (Putorius putorius) - L. 462/2001- anexa 5 , Conv. Berna
- vidra (Lutra lutra) L.462/2001 anexa 3 , Cov. Berna
- jder de pdure (Martes martes) L.462/2001 anexa 5
Conv.Berna
-nevstuica mic (Mustela nivalis) L.462/2001 anexa 5 ,
Conv.Berna
-bursuc (Meles meles) L.462/2001 anexa 5 , Conv.Berna
- Muridae

bizam (Ondrata zibethica) L.462/2001 anexa 5

- Cervidae
Berna
- Suidae
- Canidae
- Lepuridae

cprior (Capreolus capreolus) L.462/2001- anexa 5, Conv.

mistre (Sus scrofa) - L.462/2001- anexa 5,
- vulpe (Vulpes vulpes)- L.462/2001- anexa 5,
iepure (Lepus europaeus)- L.462/2001- anexa 5,

Lepus europaeus

Vulpes vulpes
Putorius putorius
Lutra lutra
Mustela nivalis
Meles meles
Sus scrofa
Capreolus capreolus
Reptile:
-Emydidae estoasa de ap (Emys orbicularis) - L.462/2001-anexa 3, Conv
Berna
-Lacertidae guter (Lacerta viridis) - L.462/2001-anexa 4 , Conv. Berna
-oprla cenuie (Lacerta agilis) - L.462/2001-anexa 4 , Conv. Berna
-Colubridae arpele de cas (Natrix natrix) Conv. Berna

- arpele de ap (Natrix tesselata) - L.462/2001-anexa 3, Conv

Berna

Emys orbicularis

Lacerta viridis

Fauna piscicol: caracuda (Carassius carassius), linul (Tinca tinca),

roioara (Scardinius erythrorhtalmus), bibanul (Perca fluviatilis), crapul (Cyprinus
carpio), pltica (Abramis brama), alul (Stizostedion lucioperca), somnul
(Silurus glanis) i dou specii de guvizi (Gobius sp. i Broteshoryns sp.
endemice).

Silurus glanis
Tinca tinca

Perca fluviatilis

Specii din flora i fauna slbatic valorificate economic, inclusiv ca resurse

genetice
Conform autorizaiilor de mediu pentru recoltare/achiziionare/comercializare
plante i pri din plante, din flora slbatic n stare proaspt sau semiprelucrat
de ctre persoane juridice, s-au valorificat economic urmtoarele resurse
biologice din flora slbatic: tei (Tilia sp), urzic (Urtica dioica), soc (Sambucus

nigra), mce (Rosa canina), porumbar (Prunus spinosa), pducel (Crataegus

monogyna).
n ceea ce privete autorizaiile de mediu pentru recoltare/capturare i/sau
achiziionarea i comercializarea unor plante i animale din flora i fauna
slbatic, n stare vie, proaspt sau prelucrat, de ctre persoane juridice, au
fost vnate urmtoarele specii : cprior (Capreolus capreolus), iepure (Lepus
europaeus), mistre (Sus scrofa), viezure (Meles meles), vulpe (Vulpes vulpes),
ciocrlie (Alauda arvensis), fazan (Phasianus colchicus), graur comun (Sturnus
vulgaris), gugutiuc (Streptopelia decaocto), porumbel gulerat (Columba
palumbus), potrniche (Perdix perdix), prepelia (Coturnix coturnix), sitar de
pdure (Scolopax rusticola), turturic (Stretopelia turtur), rae slbatice admise
de lege, dihor (Putorius putorius), nevstuic (Mustela nivalis), bizam (Ondrata
zibethica), sturz (Turdus sp.), becain (Galinago galinago), lii (Fulica atra),
cerb lopatar (Dama dama), jder de copac (Martes martes).

Phasianus colchicus
Starea ariilor naturale protejate

Pdurea Bneasa este situat n partea de nord a municipiului Bucureti i se

nscrie ca una din pdurile reprezentative din jurul Capitalei, fiind practic cea mai
solicitat zon pentru recreare i agrement.

Principala cale de acces spre pdure este reprezentat de oseaua

Bucureti-Ploieti (DN 1) din care, la kilometrul 10,4 se ramific spre dreapta, o
osea asfaltat. Alte ci de acces sunt: oseaua de centur a Capitalei i
oseaua Bucureti - Pipera - Tunari, pe acestea deplasarea spre pdure
putndu-se face ns numai cu autoturismele, cu bicicleta sau pe jos.
Arboretele care compun aceast pdure reprezint vestigii ale fotilor
Codrii ai Vlsiei, defriai n decursul timpului, fie pentru extinderea suprafeelor
destinate culturilor agricole i aezrilor umane, fie pentru interese strine (n
timpul celui de-al doilea rzboi mondial, de exemplu, armata german a nlturat
aproape toate arboreele din pdurea Bneasa).
Pdurea Bneasa este situat n etajul de vegetaie caracteristic cmpiei
forestiere. Forma dominant de relief este cmpia medie, ntrerupt din loc n
loc, de suprafee mici de depresiune (ravene).
Padurile judetului Ilfov fac parte din renumitii Codrii Vlasiei, n prezent
fiind de interes social si recreativ. Acestea sunt formate din diverse specii de
foioase (stejar, fag, artar, salcm, tei), n amestec sau n masive. Stejarul
specia predominanta formeaza masive n padurile Snagov, Caldarusani,
Tunari, Afumati, iar salcmul si teiul se ntlnesc n masiv n padurea
Scrovistea. Vegetatia ierboasa este predominant reprezentata de graminee si
leguminoase. Vegetatia hidrofila din luncile rurilor si lacurilor este formata din
specii lemnoase de salcii si plopi. Marginile baltilor si lacurilor sunt brodate cu
nuferi si stnjenei de balta. Fauna de padure este reprezentata de cerb lopatar,

iar padurile Balta Neagra, Ciolpani, Snagov, Comana si Gruiu sunt populate
cu cerb precum si cu caprior, vulpe, veverita. Pasarile, ce dau adevarate
concerte n paduri si luminisuri sunt ciocrlia de padure, privighetoarea,
ciocanitoarea etc.
Vegetaia predominant in judetul Ilfov este cea forestier.
Ptura vie este relativ srac, cu frecvena mai mare a speciilor
indicatoare de uscciune estival : Genista tinctoria, Fragaria vesca, Hypericum
perforatum, Poa pratensis, Litospermum purpureo-coeruleum.
Ca o curiozitate

pentru aceast zon de cmpie este prezena a 15

exemplare de fag (Fagus sylvatica), care n mod obinuit nu cresc la aceast

altitudine.
Dintre speciile de arbori existente, mai pot fi menionai: Tilia cordata,
Quercus robur, Quercus cerris. Printre arborii masivi se dezvolt tufiuri de alun,
ctin, lemn cinesc i soc, iar primvara nfloresc ghioceii, brnduele i
brebeneii, mrgritarul i crinul de pdure. Cprioare, cerbi lopatari, pisici
slbatice, fazani, potrnichi pot fi gasii n pdurile din zon. O mare varietate de
psri populeaz din plin pdurea Snagovului, printre ele aflndu-se cintezoii si
piigoii, privighetorile, porumbeii slbatici i turturelele. Primvara i toamna se
opresc aici din cltoria lor spre ri mai calde, n locurile mai umede, sitarii si
becainele.
Alte specii de faun care susin echilibrul ecologic al zonei sunt : Antipalus
varipes, Laphria flava, Nitellia vera, Calliphora vomitoria, Phaenicia sericata,
Lucila cesar, Kiefferulus tedipediformis, Cerambyx cerdo (croitorul mare), Helix
lucorum, Helix pomatia (melc de livad), Rana ridibunda (broasca de lac mare),
Hyla arborea (brotcel), Lacerta viridis, Lacerta agilis, Natrix natrix (arpele de
cas), Cuculus canorus, Circus macrourus (cuc), Accipiter nisus, Upupa epops
(pupza), Athene noctua, Sciurus vulgaris (veveria), Mustela (Putorius)
putorius (dihorul), Meles meles (bursuc), Vulpes vulpes, Felis sylvestris, Sus
scrofa (porc mistre), Lepus europaeus (iepure), Capreolus capreolus (cprior).

Atractii antropice
orase/statiuni
Monumente istorice si de arta

Casa Poporului (Palatul Parlamentului

Atheneul Roman
Este una dintre cele mai reprezentative cladiri ale capitalei. Cladirea a fost ridicata intre
anii 1886-1888, dupa planurile arhitectului francez Albert Galleron. Arhitectura
exterioara este o imbinare de stiluri: neoclasic, baroc, ionic.
Opera Nationala
In Romania manifestari ale genului liric dateaza inca din secolul al XIX-lea, dar cu toate
acestea Opera Romana este o constructie relativ noua (1953). Ridicata dupa planurile
arhitectului Octav Doicescu, cladirea are o capacitate de 2200 locuri, la ultimul etaj se
gaseste Muzeul Operei in care sunt expuse documente, fotografii, costume.
In fata cladirii se afla statuia marelui muzician George Enescu, o sculptura in bronz de
Ion Jalea.
Cladirea CEC
CEC-ul ca institutie a fost infiintat in anul 1864 printr-o lege initiata de catre Alexandru
Ioan Cuza. In anul 1875 s-a inceput construirea unui sediu propriu. Pe locul in care se
afla azi CEC-ul se gasea atunci biserica Sf. Ioan cel Mare care a fost demolata pentru a
face loc primei constructii.
Actualul sediu a fost construit dupa planurile arhitectului francez Paul Gottereau.
Constructia a fost terminata in anul 1900 si de atunci CEC-ul a functionat in aceasta
cladire fara a se face alte modificari notabile.
Cercul Militar National
Construita in stil neoclasic francez, cladirea a fost realizata in anul 1912 dupa planurile
arhitectilor D. Maimarolu, V. Stefanescu si E. Doneaud. Fantana din fata cladirii poarta
denumirea de Sarindar, dupa numele bisericii ctitorita probabil de Matei Basarab, mult
mai tarziu, pe la sfarsitul secolului XVIII-lea era vestita pentru icoana Fecioarei,
facatoare de minuni. Biserica a fost grav afectata de crutemurul de la 1838, ruinandu-se
apoi incet.
Teatrului National Bucuresti
Impunatoarea cladire a Teatrului National a fost realizata intre anii 1967-1970, dupa
proiectul unui colectiv de arhitecti coordonati de Horia Maicu, Romeo Stefan si N. Cucu.
Primele reprezentatii, de catre artisti amatori, au avut loc in Iasi in 1814 si in Bucuresti in
1818.
Numarul de teatre a crescut de la 14-16, la inceputul celui de al doilea razboi mondial, la
45-50 in anii 70 si 80 si apoi la 52 in 1996.
Dupa revolutia din 1989, teatrul romanesc s-a impus prin reprezentatii de succes pe
marile scene ale lumii, multumita actorilor sai de exceptie si a unei regii originale
datorata unor regizori ca Silviu Purcarete, Catalina Buzoianu, Tompa Gbor si Mihai
Maniutiu.
Curtea Veche

Reprezinta urmele unui important centru politic si administrativ al Tarii Romanesti, aici
se aflandu-se un muzeu in aer liber unde se pot vedea marile hrube din subsol, coloanele
din sala Sfatului, etc.
Casa Melik
Reprezinta cea mai veche cladire civila din Bucuresti, pastrata in forma ei originala, care
din 1820 a apartinut familiei Melik. In prezent adaposteste Muzeul "Th. Pallady".
Hanul lui Manuc a fost construit de marele negustor Manuc-bei in primul deceniu al sec.
XIX.

Palatul Cotroceni
Este o componenta a Muzeului National Cotroceni.Fondatorul palatului este vrednicul
Print Serban Cantacuzino.
Din acest loc, vreme de trei secole, foarte multe de personalitati remarcabile au guvernat
si au domnit peste destinele Romaniei.
Actualul Complex Muzeal Cotroceni pastreaza conceptia arhitecturala initiala, cea
unitara, atat din punct de vedere compozitional cat si artistic.
Piesa centrala a Complexului o reprezinta Manastirea ridicata de Serban Cantacuzino la
finele veacului al XVII-lea, o exceptionala marturie a artei si arhitecturii medievale
romanesti, care de-a lungul timpului a suferit o serie de modificari care insa nu au lezat
conceptia originala a cladirii.
Palatul Mogosoaia
Aflat la 14 km de Bucuresti, a fost construit in anul 1702, ca resedinta princiara de
Constantin Brancoveanu. Arhitectura cladirii imbina elementele autohtone cu arta
italiana. Parcul in care se afla amplasat palatul este decorat cu coloane, statui, garduri vii,
arbusti, ce sporesc pitorescul locului. Palatul gazduieste un valoros muzeu de arta feudala
brancoveneasca.
Palatul Ghica
Reprezinta un monument reprezentativ al stilului neoclasic din Tara Romaneasca. Palatul
a fost ridicat de domnitorul Grigore Dimitrie Ghica in anul 1822.
Palatul Stirbei
Este construit in anul 1835, in stil neoclasic dupa planurile arhitectului francez
Sanjouand. In prezent adaposteste Muzeul Ceramicii si Sticlei.
Palatul Sutu a apartinut marelui postelnic Costache Grigore Sutu. Constructia a fost
realizata intre anii 1833-1834 si este tributara stilului neogotic, cu elemente de stil
romanic In prezent adaposteste Muzeul de Istorie si Arta a Municipiului Bucuresti.
Palatul Universitatii - (1857-1869) constructie ridicata dupa planurile arhitectului Al.
Orascu, ajutat in decorarea exteriorului de catre K. Storck, in care functioneaza cea mai
veche institutie de invatamant superior din Bucuresti.

Palatul de Justitie - (1890-1895) construit in stilul Renasterii franceze.

Palatul Cantacuzino - (1898-1900) construit in stil baroc francez, gazduieste
Muzeul George Enescu

La nivelul regiunii, au fost identificate i nregistrate n baza de date on

line Natura 2000 urmtoarele propuneri de situri Natura 2000:
- situl Lacul Cldruani propus ca arie special de protecie avifaunistic
(SPA) de ctre Agenia pentru Protecia Mediului Ilfov;
- situl Scrovitea - propus ca sit de importan comunitar (SCI) de ctre
Agenia pentru Protecia Mediului Ilfov;
- situl Lacul Snagov - propus ca sit de importan comunitar (SCI) de ctre
doamna Doina Cioac, Agenia Naional pentru Protecia Mediului;
- situl Lacul Cernica - propus ca arie special de protecie avifaunistic (SPA)
de ctre D-na Doina Cioac, Agenia Naional pentru Protecia Mediului;
- situl Grditea-Dridu - propus ca arie special de protecie avifaunistic (SPA)
de ctre Societatea Ornitologic Romn.
- situl Parcul tirbey - propus ca arie special de protecie avifaunistic (SPA)
de ctre doamna Doina Cioac, Agenia Naional pentru Protecia Mediului.
n urma procesului de validare organizat la sfritul anului 2006, pentru
Regiunea 8 au fost validate i supuse dezbaterii publice situl Scovitea (SCI) i
situl Grditea-Dridu (SPA).
Situl Natura 2000 Scrovitea se suprapune peste aria natural protejat
Scrovitea, declarat prin H.G. nr.792/1990.
Muzee
Muzeul National de Istorie a Romaniei detine peste 50.000 de piese de mare valoare care
infatiseaza dezvoltarea societatii pe teritoriul Romaniei din cele mai vechi timpuri si pana
in zilele noastre.
Muzeul National de Arta a Romaniei, cuprinde peste 70.000 de piese expuse in sectia de
arta romaneasca (feudala, moderna si contemporana), si in sectia de arta universala
(europeana, orientala). Printre numerosii artisti ale caror opere se gasesc in muzeu,
amintim: Gh. Tattarescu, Th. Aman, N. Grigorescu, St. Luchian, Th. Pallady, N. Tonitza,

C. Brancusi, D. Paciurea, I. Jalea, Antonello de Messina, Rembrandt, Rubens, Delacroix,

Renoir, Monet.
Muzeul de Istorie Naturala "Grigore Antipa" este unul dintre cele mai vechi din Europa.
Detine peste 300.000 de exponate si una din cele mai bogate colectii de fluturi din
Europa.
Muzeul de Istorie si Arta a Municipiului Bucuresti expune peste 150.000 de piese care
infatiseaza istoria Bucurestiului din cele mai vechi timpuri (neolitic) si pana in zilele
noastre.
Muzeul Militar Central detine un inestimabil patrimoniu istoric militar organizat pe 32 de
colectii (arme, documente, tablouri, uniforme, steaguri, medalii).
Muzeul Literaturii Romane poseda un valoros fond de manuscrise, documente, carti
vechi, editii princeps, expunerile oferind o imagine elocventa a dezvoltarii literaturii
romane.
Muzeul "Theodor Aman"- exponatele, in majoritate lucrari ale artistului, evoca in cele 9
camere etapele parcurse de pictor (1831-1891), in munca sa de creatie. Este organizat in
casa in care a locuit marele artist si pe care a decorat-o el insusi;
Muzeul Memorial "George Enescu" este gazduit in Palatul Cantacuzino. In aceata locatie
a locuit si creat marele muzician, intemeietor al scolii muzicale romanesti, George
Enescu (1881-1955).
Muzeul Memorial "Gh. Tattarescu" se afla in casa in care a trait si creat renumitul pictor
timp de peste trei decenii. Gh. Tattarescu (1820-1894) este unul din intemeietorii
invatamantului artistic din Romania, remarcandu-se indeosebi in portretistica si in
zugravirea a numeroase biserici.
Muzeul Colectiilor de Arta se pot admira exponate valoroase de pictura romaneasca si
straina, icoane pe sticla, desene, gravuri, sculpturi in lemn si fildes, ceramica din diferite
tari.
Muzeul National Cotroceni detine colectii de arta veche decorativa europeana.
Muzeul Teatrului National a fost infiintat din initiativa scriitorului Liviu Rebreanu,
director al teatrului, in 1942;
Muzeul Pompierilor expune harti, arme, utilaje ale unitatilor de pompieri. Muzeul este
gazduit in cladirea Foisorului de Foc care are o inaltime de 50 m si servea ca observator
de foc si ca post de pompieri.
Muzeul "Cornel Medrea" cuprinde o mare parte din operele sculptorului (1888-1964),
care ofera o viziune larga asupra creatiei acestui artist de seama.

Muzeul Memorial "C. I. si C. C. Nottara" ilustreaza prin exponate activitatea actorului C.

I. Nottara si cea a compozitorului C. C. Nottara.
Biserici si Mnasatiri
Biserica Patriarhiei Romane
In timpul domniei voievodului Constantin Serban Basarab incepe constructia Bisericii
Patriarhiei care se va finaliza mult mai tarziu de un urmas al sau, Radu Leon, in 1668.
Biserica Patriarhiei poarta hramul "Sf. Imparati Constantin si Elena". In 1669,
voievodul o ridica la rangul de Mitropolie a tarii, iar colinei pe care este amplasata
bucurestenii ii vor spune Dealul Mitropoliei.
Mitropolia este o copie mai mare a bisericii lui Neagoe Basarab de la Curtea de Arges
Racla de argint a Sf.Dimitrie Basarabov in care odihnesc moastele acestuia este bunul
cel mai de pret al Mitropoliei.

Biserica Stavropoleos
Situata in spatele fostului Palat al Postelor (actualul Muzeu National de Istorie), biserica a
fost ridicata de un calugar grec, pe nume Ioanichie. Este un lacas cu cele mai
reprezentative si excelente influente ale artei brincovenesti tarzii.
Biserica Curtea Veche a fost ridicata intre anii 1545-1547 de catre domnul Mircea
Ciobanul. Reprezinta cel mai vechi edificiu religios din Bucuresti.
Biserica Marcuta - vechi monument istoric (1586-1587)
Manastirea Mihai Voda a fost ctitorita de marele voievod Mihai Viteazul, intre anii
1589-1591.
Manastirea Radu Voda, ctitoria lui Alexandru, fiul lui Mircea Ciobanu, in 1586, a fost
incendiata de turcii care se retrageau din fata ofensivei lui Mihai Viteazul. Manastirea a
fost refacuta in timpul domniei lui Radu Mihnea.
Manastirea Plumbuita - lucrarile au inceput in timpul lui Petru Voda cel Tanar (15591568) si s-au incheiat in vremea lui Mihnea Turcitul. Manastirea cuprinde Biserica,
Turnul Clopotnita, Chiliile si Casa Domneasca.
Manastirea Antim a fost ridicata intre anii 1714-1715 de catre mitropolitului de origine
gruzina Antim Ivireanu, personalitate culturala marcanta din timpul domniei lui
Constantin Brancoveanu.
Manastirea Snagov se afla pozitionata la 40 de km de Bucuresti. Este atestata
documentar inca de la sfarsitul sec. XIV, cand se presupune ca a fost ridicata de Vlad

Tepes (1456-1462). Actuala biserica dateaza din sec. XVI si este un monument
reprezentativ pentru arhitectura evului mediu. In acest loc s-a infiintat, la sfarsitul sec.
XVII, unul dintre primele centre tipografice ale Tarii Romanesti.
Manastirea Cernica situata la 25 de km de Bucuresti dateaza din sec. XIX. Cladirea
manastirii detine un muzeu cu valoroase si vechi obiecte de arta si cult.
Manastirea Caldarusani, ctitorie a lui Neagoe basarab, intre 1637-1638, detine o
colectie muzeala de opere de arta veche si picturi de N. Grigorescu. Manastirea este
situata la 40 de km de Bucuresti
Turismul
In regiunea 8 Bucureti-Ilfov exist, pe lang agrementul (n special
de week-end) zonal i potenial turistic. Pot fi vizitate mnstiri, biserici, vechi
palate, amplasate de cele mai multe ori n zonele naturale din teritoriu. Zonele de
agrement din judeul Ilfov reprezint cca. 3000 ha i au o mare importan
ecologic.
Complexul Snagov este una dintre cele mai vizitate zone. Cuprinde lacul
i pdurea Snagov, la care se adaug mnstirea cu acelai nume, situat pe o
insul n mijlocul lacului.
Complexul Mogooaia se afl la sud de Bucureti i cuprinde lacul, parcul
amenajat pe o suprafa de 20 ha i Palatul Mogooaia, ridicat n anul 1702 de
Constantin Brncoveanu. n interiorul palatului a fost deschis n anul 1975 un
muzeu, unde sunt expuse opere de art brncoveneasc, sculptur n piatr i
lemn, picturi, obiecte de argint, broderii, esturi, manuscrise i cri. Complexul
constituie un cadru ideal de petrecere a timpului liber.
Complexul turistic Cernica, cuprinde pdurea, lacul i mnstirea Cernica.
Lacul ocup o suprafa de 360 ha i a fost amenajat turistic, iar pdurea
adpostete o rezervaie cinegetic.
Zona turistic Cldruani, aflat la nord de Bucureti, cuprinde pdurea,
lacul i mnstirea Cldruani.
Alte obiective: mnstirea Pasrea, zona turistic Vlsia, lacul Scrovitea, zona
Ciocneti Buftea.
Dintre obiectivele turistice se pot enumera:

Lacul Mogooaia

Lacul Pantelimon

Lacul i pdurea Cldruani

Mnstirea Cldruani(foto)

Mnstirea Cernica(foto)
-

Mnstirea Snagov

Muzeul de art brncoveneasc (Palatul Mogooaia)

Pdurea Bneasa

Pdurea Rioasa

Pdurea i lacul Cernica

Manastirea Snagov(foto)

Pdurea i lacul Snagov

Palatul Mogooaia.

Tot aici se poate practica i turism tiinific, fiind folosit din ce n ce mai
frecvent de ctre ceteni din strintate.
Practicarea turismului n imediata nvecinare cu capitala rii poate constitui
i o surs suplimentar de venituri pentru populaia din mediul rural i pentru
administraia public local. Nepunerea n valoare a acestor zone turistice duce
n timp la degradarea lor.