Disertatie biblioteconomie - monografia bibliotecii

judetene nicolae milescu spatarul - vaslui

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE LITERE
CURS POSTUNIVERSITAR DE BIBLIOTECONOMIE

DISERTATIE
MONOGRAFIA BIBLIOTECII JUDETENE NICOLAE MILESCU
SPATARUL - VASLUI
CUPRINS
Motto:
Intr-o lume a maretiilor si a tuturor
caderilor, a revoltelor in genunchi si in sange,
intr-o lume a tristetii tragice a celor slabi si a
agresiunii financiare a celor puternici CARTEA
ramane sfetnic si toiag, izvor si mandrie,
departare si casa, cantec si ruga, daruire din
daruire si libertate din libertate.

Ion Stoica
sectie a bibliotecii
publ .. 80
lui S

INTRODUCERE
O carte e o voce vie si un spirit care umbla pe fata pamantului. Continua sa fie gandirea
vie a unei persoane despartite de noi in spatiu si in timp. Oamenii trec, monumentele se sfarama
in pulbere. Ceea ce ramane si supravietuieste este gandul uman. Ce e Platon? A fost absorbit de
pulbere de mai bine de doua mii de ani, dar gandurile lui mai supravietuiesc inca (Samuel
Smiles).
Intr-un context atat de generos, ma simt implicat, prin pasiune si credinta, in aceasta
nobila meserie de bibliotecar, identificandu-ma cu aspiratiile celor care descopera lumea din
lumea cartilor.
Tema lucrarii mele de disertatie da posibilitatea prezentarii unei experiente mai bogate in
studierea fenomenului lecturii si a efectului acesteia asupra unui segment deosebit de important
al beneficiarilor.
Pentru prelucrarea datelor, am investigat si m-am implicat in activitatea Bibliotecii
Judetene Nicolae Milescu Spatarul Vaslui, urmarind lectura ca factor al dezvoltarii intelectuale
a utilizatorilor.
Atentia mea a fost orientata spre a observa prioritatile optionale ale utilizatorilor si
posibilitatile actuale ale bibliotecii, cat si necesitatea racordarii acesteia la imperativele comenzii
sociale intr-o perioada de europenizare si globalizare a informatiei.
Pornind de la observatia ca adversarii cartii sunt mijloacele de informare in masa: radioul,
televiziunea, calculatorul, internetul, (care ofera un tip de cunostere aparent intins, dar mult mai
putin profund, o anume superficialitate a cunostintelor, deoarece mai mult informeaza decat
instruieste), m-a preocupat implicarea in situatii educative de echilibrare a acestor aspecte.
Drumul utilizatorilor catre biblioteca incepe cu parintii sau educatorii, pe care trebuie sa-i
initiem mai intai in labirintul acestui tezaur.
Parintii si copiii au posibilitatea sa reflecteze la faptul ca lectura pune in calea cititorului
obstacole:
-

limbajul scriptic, care este mediat, in timpul ce limbajul iconic (prin imagine) este
direct;

cititorul trebuie sa invete sa actualizeze semnificatiile cuvintelor cerute de context, sa

traduca in scris si reprezentarile mentale, indicatiile verbale clare ori aluzive ale
textului;

lectorul trebuie sa completeze informatiile dinadins omise de autor, trebuie sa depuna

efort pentru a-si construi reprezentarile, imaginile asa cum le desprinde el din randuri,

pe cand in vizionarile TV acestea ii sunt date, avand uneori senzatia contactului

nemijlocit cu obiectele.
Asadar, menirea mijloacelor de informare in masa e mai putin de a cultiva, cat mai ales
de a atrage, si acest lucru e cu atat mai nociv in cazul copiilor, unde, din cauza unei culturi relativ
reduse, spiritul critic nu se prea manifesta. Militez pentru stimularea citirii unei carti care
determina copilul sa mediteze, sa puna intrebari, sa caute raspunsuri, sa-si dezvolte imaginatia si
curiozitatea, pentru ca toate acestea ii ofera ceea ce este cel mai important - posibilitatea de a
visa cu ochii deschisi.
Aceasta pledoarie nu anuleaza necesitatea modernizarii serviciilor de biblioteca prin
informatizare si asigurarea suportului electronic pentru informatii din perspectiva accesului mai
rapid si eficient, fara de care nu mai este posibila racordarea la ritmurile de evolutie a omenirii.
Din aceasta perspectiva, Biblioteca Judeteana Nicolae Milescu Spatarul Vaslui asigura
conditii optime lecturii traditionale, concomitent cu introducerea activitatii asistate de calculator.
Am structurat tema disertatiei in patru capitole:
Primul capitol este dedicat cartii, acest obiect in aparenta neinsufletit, dar inlauntrul
caruia traieste aventura gandirii umane. Am incercat sa-i surprind tocmai acele trasaturi de lucru
- fiiinta, definind-o prin functiile ei.
In capitolul al doilea am abordat raportul dintre carte, cultura si biblioteca, incepand cu
un comentariu asupra notiunii de cultura si continuand cu relatarea rolului bibliotecii publice si a
functiilor sale. Am evidentiat importanta relatiilor dintre biblioteca si cititor, scopul si obiectivele
urmarite in comunicarea colectiilor, locul bibliotecii publice in ansamblul vietii culturale
moderne, acestea constituind premisele necesare desfasurarii actiunii bibliotecare.
In cel de-al treilea capitol am vorbit despre Vaslui, despre bibliotecile publice din acest
oras si am facut o scurta trecere in revista a acestora.
Un scurt istoric asupra evolutiei bibliotecii reflecta premisele dezvoltarii ca institutie
consacrata lecturii publice. In anul 1951, se infiinteaza sistemul de biblioteci publice din
Romania si ia fiinta Biblioteca Raionala Vaslui, iar din 1968 devine biblioteca judeteana, in urma
impartirii administrativ-teritoriale a Romaniei. Astfel, capata noi competente si isi exercita
atributiile ca biblioteca publica pentru municipiul Vaslui si for metodologic pentru bibliotecile
orasenesti, municipale si comunale din judet.
Ultimul capitol vrea sa prezinte cititorilor personalitatea lui Nicolae Milescu, trecerea lui
cronologica prin istorie si nu in ultimul rand Biblioteca Judeteana Nicolae Milescu Spatarul Vaslui, cu tot ce inseamna ea carti, oameni, servicii, felul cum imbogateste spiritul comunitatii,
cum isi dezvolta serviciile si creeaza o punte de legatura intre cititor si informatie, adapteaza
infrastructura pentru distribuirea informatiei electronice, trecand astfel de la traditie la
modernitate.

CAPITOLUL I
Cartea testimoniu cultural
1.1. Universul cartii
Cartea ascunde in paginile sale firave un univers magic, nebanuit. Acest univers este o
lume aparte, care iti ingaduie sa fugi de realitatea cotidiana si sa traiesti cu intensitate clipe de
libertate suprema. Pentru o secunda, poti fi tot ceea ce ti-ai dorit si, mai ales, poti calatori pe
aripile maiestre ale imaginatiei, pe taramuri fantastice, care iti permit sa fii vesnic copil.
Cartea, frumoasa si de folos zabava - la Miron Costin, urna sacra in care zace gata sa
invie sufletul poporului - la M. Sadoveanu, ajunge sa se afle in zestrea lui Fat-Frumos, cel cu
cartea in mana nascut- in basmul cult; la Al. Vlahuta, devine o chemare dramatica a sufletului,
iar in popor, care-i intelege necesitatea practica, sociala, devine o axioma: Ai carte, ai parte.
Cartea e fantana de apa vie a lui Abraham, urna de aur plina de mana sau san plin de
laptele vietii - in conceptia lui Richard de Bury; cartea este un mod de a patrunde in familia
marilor spirite, spunea Seneca, dar si un mod de a conversa cu oamenii de seama ai secolelor
trecute dupa cum marturisea Descartes.
Pentru G. Calinescu, cartea e un mijloc de intensificare a vietii si un mijloc de
obiectivitate, de spargere a granitelor experientei individuale si de asimilare a experientei
colective! Cartea ii da fiintei umane noi dimensiuni sociale, posibilitatea unei impliniri multiple.
In primul rand, avem in vedere accesul la implementarea stiintifica, contactul permanent cu noile
cuceriri. Prin natura sa, cartea, fiind materializarea spiritului uman in toate domeniile existentei,
a fost si ramane mijloc de neinlocuit al educatiei permanente a omului, al continuei sale deveniri.
Orice activitate umana este tributara cartii, intregul Univers, cu trecutul si prezentul lui,
cu ipotezele privind viitorul, se gaseste in paginile scrise. Inca de la aparitia ei, cartea a fost unul
dintre cele mai puternice mijloace ale progresului. Acumularea cunostintelor umane, vehicularea
lor, decantarea nu ar fi fost posibile fara ajutorul cartii, ea insasi constituindu-se intr-un univers
cu milioane de fete, pline de taine si minuni.
Se sustine ca galaxia Gutenberg (lumea cartii) si-ar fi pierdut mult din importanta, ca ea
se afla chiar la zenit si ca nu numai viitorul ei, ci si prezentul ii intorc spatele in favoarea
mijloacelor audio-vizuale, mai puternice, mai penetrante, cu o audienta la public infinit de mare.
Trebuie precizat ca opozitia dintre lumea cartii si mijloacele audio-vizuale e falsa, ca acestea din
urma, oricat s-ar dezvolta, nu pot inlocui cartea, deoarece sferele lor de actiune asupra psihicului
uman sunt diferite. Prietenia cartilor, odata castigata, te poarta departe, te ajuta sa fii tu insuti o
carte deschisa catre semeni, rabdator si tacut, dar plin de o tainica bucurie a fiintei.

Nu exista nici un domeniu al cunoasterii umane care sa nu se materializeze in carte.

Cartea nu e numai obiect, ci si mijloc de circulatie a culturii, memoria vie a omenirii, si tocmai
din aceste functii reies implicatiile sale sociale. Cartea exercita functia de tezaur al cunostintelor
umanitatii, este cel mai individualizat mijloc de transmitere a culturii, intr-un cuvant, civilizatia
si cultura actuala nu pot fi concepute fara carte, de la invatamant si pana la creatia originala.
Nici una dintre definitiile date cartii nu surprinde trasaturile ei de lucru sau fiinta in care
traiesc deopotriva istoria si lumea de maine, simbioza de gand si de inima care ii inalta spre noi
intelesuri atat pe cel care o creeaza, cat si pe cel care o citeste.
Adevarata putere este cunoasterea, iar cartea este cea mai productiva unealta a sa prin
locul castigat in structura noastra intelectuala.
Altadata nu era atat de necesar cum este astazi sa ne intrebam, in mod repetat si grav, care
sunt rosturile cartii. Cuvantul spunea totul, cu magia lui neinteleasa, cu forta lui de a contine
toate tipurile de mesaje, de la sunete la imagini, la alte orizonturi ale simturilor si dincolo de ele,
intr-o incertitudine mereu creatoare de reprezentari diferite, de la cititor la cititor. Puterea cartii
sta, deci, in esenta pe care o imbraca, o esenta biruitoare asupra marilor primejdii: trecerea,
departarea, haosul, tacerea, singuratatea.
Atunci cand ne intereseaza cultura si spiritualitatea, ne referim la ideea de carte, cartea
ca o etapa in avantul spre un ideal superior, iar nu la conceptul de carte, confectionat din pura
imagine senzoriala.
Continutul, forma si destinatia sunt cele trei elemente definitorii ale ideii de carte, chiar
daca nici unul dintre ele nu-si afla deplina realizare:
1. Continutul: informatii, date mentale universal si etern valabile, un sistem de ganduri, o
unitate de ordin spiritual.
Din punct de vedere psihologic, continutul cartii e o proiectie a cititorului. Acesta nu
cunoaste sufletul autorului si continutul operei numai in masura actiunii acesteia asupra lui.
Astfel, cartea este o entitate variabila, o fictiune a cititorului. Tot ce n-a fost prins de cititor nu
exista pentru el. Fiecare cititor da aceleiasi carti un continut particular, format din elemente ale
continutului sau propriu si din elemente ale mentalitatii sale.
2. Forma: unitatea interioara a gandurilor, un edificiu, dar si un vesmant exterior. Daca
privim cartea ca pe o sarbatoare a spiritului, ea trebuie sa aiba si o valoare estetica, sa incante
ochii prin haina ei sarbatoreasca.
3. Destinatia prezinta doua aspecte:
a) functia pe care o are de indeplinit cartea. Acest prim aspect se refera la scopul cartii, si
anume: de a-si propaga continutul ei de valori universale si eterne;

b) adresa spre care este dirijata cartea. Aspectul acesta consta in faptul ca o carte este
scrisoare adresata spiritului uman, omului de oricand si de oriunde.
Desigur, nici o carte nu a reusit sa contina numai valori absolute si eterne. De asemenea,
inca nu s-a ivit tipul de om capabil sa asimileze valori de orice gen. De fapt, nu exista carte
ideala, insa cartile concrete tind sa infaptuiasca idealul, in masuri diferite. Orice carte se naste
numai din aspiratii, care ii constituie fiinta si ii pastreaza dreptul ei de a se numi carte.
Viata cartii si gloria ei in constiinta si sensibilitatea cititorilor depind de cata viata
sufleteasca se afla incorporata in ea, cate raspunsuri sau cate intrebari din cele ce ne framanta
existenta sunt lansate in ea. Cartea este menita sa stinga sau sa spiritualizeze aceste zbuciumuri.
Probabil ca nimic nu e mai util si mai binefacator pentru constructia interioara a unui om
decat sa revina pe drumuri pe care a umblat candva, sa reciteasca acele carti care i-au miscat
sufletul, sa-si puna din nou intrebarile in fata carora a adastat altadata. Aceasta revenire este un
semn al spiritului deschis si al nevoii de adanca intelegere, de limpezime. In jurul cartii, acest
fenomen miraculos care a strabatut mileniile culturale ale umanitatii, intrebarile nasc alte
intrebari, sporesc necuprinsul.
Una dintre marile virtuti ale cartii o constituie caracterul ei de utilitate individuala si
permanenta. O carte o citesti cand vrei, cum vrei si ori de cate ori vrei. Acest prieten tacut iti
ofera, de cate ori ai nevoie, acelasi raspuns fidel la fiecare intrebare si il repeta pana ce l-ai
inteles.
Multiplicata azi, in sute de mii sau chiar milioane de exemplare, o singura carte devine
cunoscuta prin circulatie rapida la milioane de cititori, capatand asentimentul unora sau
dezaprobarea altora. Scrisa pentru toti, ea se implineste prin fiecare.
Cartea acopera toate dimensiunile temporare, pe foile ei auzindu-se, in acelasi timp,
murmurele valurilor memoriei, furtunile prezentului si tipetele de pescarus ale viitorului.
Concurata de alte mijloace moderne de informare si culturalizare, cartea a ramas
instrumentul cel mai subtil de perfectionare a mintii noastre. Spre deosebire de cinematograf,
radio, televiziune etc., prin intermediul carora simturile omului intra in relatie directa cu
imaginile vizuale si auditive, prin intermediul cartii drumul catre aceste imagini e mediat de
cuvant si de notiunile care stau in cuprinsul acestuia. Cartea poate mai mult decat toate celelalte
media la un loc, tocmai prin forta de simbol total al cuvantului si, mai ales, prin complicitatea ei
desavarsita cu omul. Cartea si cititorul formeaza un cuplu discret, frumos si trainic.
Ca univers spatial si temporal, ca univers social, ca univers al sentimentelor si al
cuvantului, cartea poarta in plamada ei de semne sinele nostru, venind spre gand dinspre cuvinte,
calda si linistitoare ca o mana de prieten.
A vorbi despre universul cartii inseamna a patrunde intr-o lume de adevaruri si de
simboluri, de indrazneli si de indoiala, de biruinte si de infrangeri, un univers interior pe care nici

o lume de materie si de duh nu-l intrece in lumina si in frumusete, in adancime si in intelesuri, in

culoare si in caldura.
Omul si-a facut cartea in toata materialitatea si spiritualitatea ei: el o gandeste, el o scrie,
el ii da hartia, cerneala, tiparul, el ii aduna foile, i le coase, i le leaga, el o citeste. In conspiratia
intelectului fata de natura, cartea solidarizeaza azi doua miliarde de suflete impotriva unui destin,
care cu variantele lui a ramas acelasi. Omul se ispraveste si cartea lui de-abia incepe (Tudor
Arghezi).
1.2. Functiile cartii
Atunci cand vrem sa definim cartea, trebuie sa observam ca acest lucru se poate face
numai prin functia sau destinatia ei, deoarece aceasta functie o face ceea ce este.
Functia si finalitatea cartii este de a propaga un continut de valori. Cartea raspunde uneia
din valorile fundamentale nevoia de a citi carti folositoare, educative, care pot spori cu
adevarat patrimoniul de valori spirituale. Dupa o vorba a lui Seneca, nu este important cat de
multe carti ai citit, ci cat de bune.
Educatia cartii are mai mari valente formative, trasaturi ce stimuleaza creativitatea
individuala, nebanuite dimensiuni formative in special pe planul vietii interioare, care devine
astfel mai bogata, mai implinita.
Exista numeroase functii pe care le indeplineste in societatea noastra, in raportul continuu
dintre om si carte.
1. Functia instructiva cea mai inalta menire a cartii. Intregul proces de invatamant, de la
cel prescolar la cel postuniversitar, se bazeaza in primul rand pe cartea-manual. Dar nu numai
manualul are o functie instructiva. Drumul invatarii si al cartii e fara sfarsit. Toate cartile bune
pot sa ne invete cate ceva pe planul stiintei, tehnicii, artelor, moralei etc.
2. Functia estetica
Prezentarea artistico-grafica a cartii joaca un rol important in educarea estetica a gustului
cititorilor, caci cartea are aceasta posibilitate, de a fi unicat si, in acelasi timp, multiplicat.
Alcatuirea interioara, felul si marimea literelor, raportul dintre spatiul scris si cel alb trebuie sa
tinda spre armonie. Copertile si supracopertile, cotoarele cartilor care ne privesc din rafturile
bibliotecii trebuie sa incante ochiul, sa indemne, sa exprime, si nu sa respinga.
Nici o arta nu poate aspira la o mai mare putere de multiplicare si circulatie altfel decat
prin intermediul cartii.
3. Functia recreativa
Omul are nevoie de destindere, conceputa azi tot mai mult in sensuri educative. Lectura
reprezinta si o activitate de acest gen, un fel de odihna activa.

Cartile destinate jocurilor, distractiilor, fictiunii, micilor ocupatii gospodaresti etc.

indeplinesc, in primul rand, rolul de a deconecta, de a inlatura efectele concentrarii obositoare la
care ne obliga activitatile obisnuite.
Cartile constituie, asadar, o parte integranta a traiului nostru zilnic, a tuturor laturilor lui:
activitatea profesionala, familia, activitatea recreativa, odihna.

CAPITOLUL II
Carte - cultura - biblioteca
2.1. Biblioteca si progresul cultural
Notiunea de cultura este un complex prin care se afirma in lume, in forme maxime,
geniul unui popor si despre care nu ne putem alcatui o conceptie, in intregimea ei, fara a ne opri
cu gandul, inainte de toate, la ideea de carte, adica la ceea ce sta la inceputul fiecarei culturi. Tot
ce a plasmuit gandul omenesc e cuprins in paginile cartilor, care ne ridica din mediocritate si ne
pun in fata procesul larg al creatiei, al acelor dezvoltari ale spiritului ce se nasc spontan si pe care
le numim cultura.
Cultura exprima efortul oamenilor de a se autoperfectiona. M. Eminescu socotea cultura
educatie a mintii, iar G. Calinescu intelegea prin cultura un proces de perfectionare
interioara.
In evaluarea oricarui proces cultural si intelectual, intervin factori si conditii ce tin de
personalitatea fiecarui individ, de sistemul de valori, de traditii, mentalitate etc. Cultura nu
uniformizeaza, ci, dimpotriva, diferentiaza, particularizeaza. Ea pune in lumina capacitati,
aptitudini, bogatie sufleteasca. In concluzie, cultura da identitate, individualitate. O cultura se
cladeste in primul rand prin cunoastere, prin asezarea adevarului in centrul sistemului axiologic
individual si social.
Sporul de lumina pe care il numim progres cultural nu-l realizeaza numai cartea, nici
numai cultura unei tari, care inseamna cristalizarea energiei creatoare in comori de cugetare si
arta perene, ci si biblioteca, al carei cel dintai merit este grija pentru strangerea tuturor cartilor si
a raspandirii lor in randul oamenilor. Biblioteca are, in zilele noastre, doua misiuni fundamentale,
ambele de o reala importanta: asigurarea dezvoltarii mereu ascendente a culturii profesionale si
imbogatirea continua a culturii generale, care nu este contrara, ci mai curand complementara
culturii speciale.

Functiile culturii de informare si formare, functii care se inscriu in aria unei coordonate
dominante a omului contemporan - necesitatea obiectiva a educatiei sale permanente -, sunt
indeplinite spectaculos de catre biblioteca. Se spune ca biblioteca reprezinta trecutul si prezentul
culturii, fiind o scoala careia se cuvine a-i cunoaste rosturile. Biblioteca in sine este un act de
cultura; asa cum il exprima pe un individ singular, poate exprima si o comunitate, o tara intreaga.
Bibliotecile sunt verigi ale sistemului culturii din oricare societate, ca detinatoare ale tezaurului
de cunostinte si, in acelasi timp, centre de difuzare ale acestora in diferite medii sociale.
Biblioteca preia in mod vital si dinamic obiectivele imediate ale vremii, pentru a
contribui la realizarea lor cu forta directa ori cu puterea de inductie a intregii istorii. Mai mult
decat oricare alta institutie a societatii, ea intalneste epoci si generatii, nu doar prin ceea ce au
avut ele reprezentativ si maret, ci si prin trairea cotidiana a realului si a imaginarului din fiecare
timp si din toate perimetrele umane in care semnul cartii a intrat suveran in cunostinte, pentru a
reflecta indoielile si biruintele oamenilor. Acum ne intalnim cu acea insusire aparte a bibliotecii,
cu profilul ei de megastructura culturala care traverseaza timpurile pentru a pastra esenta unei
relatii indestructibile, cea dintre cititori si carte, dintre o libertate si alta libertate, o relatie in care
tiparele se schimba, modelul se modeleaza continuu, cel care primeste se incarca de dar, adevarul
cel nou este de fiecare data adevarat si intreg.
In cadrul sistemului culturii, biblioteca este si o institutie a procesului educativ, un
instrument de utilizare a cartii in scopuri instructiv-educative. In cuprinsul ei poti sa strangi si sa
organizezi chintesenta tezaurului de gandire si de sensibilitate ale unui popor si ale umanitatii in
ansamblul ei. Aceasta se afla - toata - in carti. Carti care te imbie, te cauta, dar stiu sa si astepte,
modeste, ore in sir, zile si ani, si vieti langa vieti. Omul gaseste in biblioteca un adevarat
sanctuar, un loc in care poate reflecta in liniste asupra problemelor sale. Acest locas destinat
instruirii umane permite nu numai o bogata informare si o educare spirituala, ci creeaza in mod
organizat depozitarea experientei si inteligentei omenesti, aducandu-i nemurirea pe care o cauta
cu atata incapatanare inca de la inceputurile sale.
Biblioteca este un atelier al existentei. Cititorul este sau incearca sa devina un Faust, un
cautator nesatios de comori ale culturii; el sta de vorba cu cele mai mari genii ale omenirii, cu
cele mai ascutite minti, cu autorii celor mai mari descoperiri ale tuturor timpurilor.
In biblioteci mai mari sau mai mici, citita de savanti sau de muritori de rand, cartea,
prietena noastra, nedespartita la bine si la rau, cea care nu tradeaza niciodata, fiind cel mai bun
prieten si tovaras de viata, traieste o noua si inaltatoare existenta. In cautarile sale, omul a gasit in
ea una dintre cele mai bune metode nu numai de a-si arhiva experienta si spiritualitatea, dar si de
comunicare cu trecutul, prezentul si viitorul semenilor sai.
2.2. Biblioteca publica
Oamenii care privesc din afara viata intima a bibliotecilor pot avea o perceptie falsa
despre institutiile in cauza, considerandu-le incremenite in proiect, invechite. Realitatea este insa
alta, iar specialistii in domeniu o percep corect; aici au avut loc mutatii lente, dar substantiale,
atat in ce priveste raportul bibliotecilor cu comunitatile pentru care au fost create si de care sunt
sustinute, cat si in procesele interne de organizare a colectiilor, odata cu introducerea tehnicii

informatice si conceperea bibliotecii ca facand parte integranta din ceea ce omul modern
numeste societate informationala.
Bibliotecarii nu se vor mai multumi cu sloganuri nationale sau locale privitoare la rolul si
functiile bibliotecii publice; ei se vor raporta mereu la reglementarile aduse in plan international
prinManifestul UNESCO pentru biblioteca publica, structurat la Conferintele Generale UNESCO
din 1947 1949, adoptat in 1972, modificat si promovat in 1994 de Federatia Internationala a
Asociatiilor de Bibliotecari si Biblioteci (FIAB/IFLA), care prevede: Biblioteca publica este
poarta deschisa spre cunoastere, asigura conditii de baza pentru educatia permanenta, luarea
independenta de decizii si dezvoltarea culturala a individului si a grupurilor sociale, este
centrul local de informatii, iar serviciile bibliotecii sunt accesibile tuturor, fara diferentieri
de varsta, rasa, sex, religie, nationalitate, limba ori statut social si trebuie sa ofere servicii si
pentru persoanele defavorizate, spitalizate, private de libertate sau pentru minoritati lingvistice.
Bibliotecile publice sunt biblioteci de drept public, de tip enciclopedic, care
servesc interese de informare, studiu, lectura, educatie si de petrecere a
timpului liber pentru toti membrii comunitatii locale sau judetene, prin
activitati si servicii specifice. Prin realizarea misiunii pe care o declara si a
rolurilor pe care si le asuma, bibliotecile publice sunt percepute ca puternice
centre de informare, ca furnizori de servicii informatinale, ca parteneri in
procesul educatiei permanente si ca institutii cu rol social, cultural si
recreativ. Bibliotecile publice din Romania sunt structurate intr-un sistem
alcatuit din biblioteci judetene, biblioteci municipale / orasenesti si biblioteci
comunale.
Functiile bibliotecii publice sunt:
- colecteaza, organizeaza, pastreaza si asigura accesul la resursele de informare;
- asigura accesul la colectii, fara discriminare, tuturor membrilor comunitatii;
- contribuie la cercetarea in domeniile bibliologiei si stiintei informarii;
- organizeaza manifestari cu caracter cultural, educativ, social, economic;
- contribuie la dezvoltarea si mentinerea unei societati democratice;
- contribuie la cresterea standardului de viata si a exercitarii drepturilor democratice ale
cetatenilor;
- sustine educatia permanenta;
- elaboreaza bibliografia locala, conserva si dezvolta identitatea culturala a comunitatii.

2.3. Relatia biblioteca - cititor

Intelegerea importantei relatiilor cu cititorii, a scopului si obiectivelor urmarite in
comunicarea colectiilor, a locului bibliotecii publice in ansamblul vietii culturale moderne
constituie premisele necesare desfasurarii actiunii bibliotecare.
Biblioteca publica a fost definita, inca de la inceputurile ei, in raport cu colectivitatea
pentru care a fost creata. Este foarte important felul cum, biblioteca isi priveste publicul, cititorii
efectivi sau pe cei potentiali, diferentierile in cerinte si gusturi de lectura, precum si modul in
care se oglindesc aceste diferentieri in relatia biblioteca cititor sau carte cititor.
Nici o biblioteca nu are un singur public: un grup mare si omogen de beneficiari. Fiecare
biblioteca are mai multe categorii de public, care sunt deservite cu mai mult sau mai putin
succes. De serviciile ei beneficiaza atat copilul prescolar si elevul, cat si cercetatorul sau
pensionarul. Biblioteca publica satisface cerintele de lectura ale tuturor acestor categorii nu
numai prin colectia ei de publicatii enciclopedica, in principiu, ci si prin faptul ca, fiind
integrata intr-un sistem, poate mijloci cititorului accesul la fondurile unor biblioteci stintifice sau
speciale.
Dupa evaluarea atitudinii generale a comunitatii fata de biblioteca, personalul trebuie sa
analizeze trei mari categorii de beneficiari:
- cei ce sunt prezente permanente in biblioteca;
- cei care vin ocazional la biblioteca;
- cei care nu au intrat niciodata intr-o biblioteca.
Activitatea unei biblioteci trebuie sa aiba in vedere pastrarea beneficiarilor fideli,
recastigarea acelora care au renuntat sa mai frecventeze biblioteca si recrutarea de noi
beneficiari.
Grupul cel mai usor de identificat este cel al persoanelor care vin in mod obisnuit la
biblioteca. Ei sunt deja prieteni ai bibliotecii. Pot fi subimpartiti in doua categorii:
- cei care sunt constransi sa foloseasca biblioteca;
- cei ce vin datorita unor motivatii interioare puternice.
Cei mai numerosi in prima subgrupa sunt elevii si, mai ales, studentii. Cererile de
informare ale acestora sunt, in general, foarte bine definite si au la baza o serie de teme si
bibliografii orientative, prezentate de profesori. Bibliotecile ar trebui sa fie capabile sa anticipeze
aceste cereri, pentru a putea raspunde cu maxima promptitudine.
Utilizatorii ocazionali ai bibliotecii pot constitui si ei doua subgrupe:

- cei ce cauta o anumita informatie, iar cererea lor, odata satisfacuta,

determina renuntarea la serviciile bibliotecii;
- cei care vin mai intai in expectativa, apoi renunta sa mai frecventeze biblioteca.
Din aceasta subgrupa fac parte acei cititori care considera ca nu gasesc niciodata ceea ce
cauta; orarul bibliotecii nu este adecvat timpului lor liber; le este aproape imposibil sa se
acomodeze cu regulamentul si obiceiurile bibliotecii.
Recastigarea interesului pentru biblioteca al unor fosti beneficiari este un proces foarte
lent si nu va fi niciodata posibil sa fie recastigati toti cititorii pierduti.
Referitor la cei care nu au intrat inca intr-o biblioteca, singura atitudine posibila din
partea conducerii institutiei este aceea de a transmite mesaje adecvate in spatiul comunitar,
pentru a trezi interesul fata de institutie si fata de serviciile oferite de aceasta.
In raporturile ei cu colectivitatea, raporturi in care isi epuizeaza misiunea sociala,
biblioteca beneficiaza de cateva atribute, care-i fixeaza un loc aparte in sistemul educativ:
- biblioteca isi stabileste relatiile cu publicul intr-o deplina libertate, pe baza optiunilor
acestuia. Biblioteca insasi, ca institutie, isi insuseste facilitatea si comoditatea pe care o ofera
cartea ca instrument de educare: ea se adapteaza timpului de care dispune cititorul, starii sale
psihice, gradului de oboseala, ritmului propriu fiecaruia in dialogul spiritual pe care-l presupune
lectura, necesitatii de a reveni asupra cartii, libertatii de a o abandona oricand.
- biblioteca publica este un complement de multe ori indispensabil al tuturor celorlalte
institutii si mijloace ale educatiei permanente;
- biblioteca publica polarizeaza o multitudine de interese intelectuale ale tuturor
structurilor colectivitatii, ca reflex al caracterului enciclopedic al colectiilor pe care le poseda.
Lectura fiind un proces psihic absolut individual, biblioteca nu poate si nici nu trebuie sa
actioneze impotriva naturii ei individuale, ci, din contra, sa faciliteze contactul direct si personal
intre carte si cititor.
Intre cititori exista diferente de natura subiectiva si obiectiva. Fiecare cititor reprezinta o
anumita structura temperamentala, a dobandit anumite trasaturi de caracter, a ajuns la un anumit
grad de sensibilitate artistica si la un anumit nivel cultural si profesional. Fiecare cititor a
acumulat o anumita experienta prin lectura, a realizat un anumit proces de sinteza din lecturile
anterioare. De aceea, individul nu trebuie considerat, in raporturile sale cu biblioteca, drept un
element al unei serii, depersonalizat, ci ca o entitate, cu un univers spiritual propriu, diferentiat,
cu gusturi, preferinte si capacitati de receptare distincte.

CAPITOLUL III
VASLUI VATRA DE CULTURA

3.1. Vaslui localizare in timp si spatiu

Judetul Vaslui este situat in partea de est a Romaniei avand o suprafata de 5297 Km,
ceea ce reprezinta 2,2% din teritoriul tarii. Din punct de vedere administrativ, este organizat in 87
de unitati, din care trei municipii Vaslui, Barlad, Husi, 2 orase Negresti, Murgeni si 82 de
comune.
Municipiul Vaslui, resedinta de astazi a judetului, apare mentionat prima oara in
documentele interne la 31 martie 1423, pe vremea lui Alexandru cel Bun, iar in cele externe la
1375, doar in insemnarile de calatorie ale lui Marcus Bandinius, Paul de Alep si descris cu multe
amanunte etnografice, de marele carturar de talie europeana Dimitrie Cantemir in
opera Descriptio Moldaviae.
Este asezat in partea central-rasariteana a
Moldovei (estul Romaniei), intr-o zona de contact,
respectiv depresiunea Vasluiului, ce se afla intre
Podisul Moldovenesc si colinele Tutovei. Relieful
colinar cu vai serpuitoare si culmi domoale ofera un
peisaj placut si reconfortant; clima este temperat
continentala; principalele ape sunt: Barladul, Vasluietul
si Racova. Populatia este de 455.550 de locuitori.

Bibliotecile publice din Vaslui. Privire

3.2.
retrospectiva

Mult timp, in secolele al XV-lea si al XVI-lea, Vasluiul a fost capitala a Tarii de Jos a
Moldovei, resedinta domneasca, datorita asezarii sale centrale, din ratiuni geostrategice, asupra
carora au insistat istoricii nostri. Prezenta Curtii, a cancelariei domnesti, precum si a unor
lacasuri de cult, manastiri si biserici, fac certa existenta, aici, a unui centru cultural unde
invatamantul era cunoscut si practicat in greceste, slavoneste si apoi in romaneste, desigur nu
pentru multi locuitori, unde se pregateau slujbasii domnesti si ai cultelor, se emiteau documente
oficiale ori particulare. La curtile domnesti si in manastiri, apoi la Episcopia Husilor, infiintata in
urma cu 4 secole, au aparut si primele colectii de carti initial manuscrise, germenii bibliotecilor
de mai tarziu. De altfel, Gheorghe Ghibanescu, in lucrareaVasluiul studii si documente. 1926,
ii aminteste, intre preotii carturari, pe Popa Ion din Vaslui, care a copiat, pe la 1560, primele
carti tiparite de Coresi si le-a pus la dispozitia bisericilor si manastirilor, pentru slujba religioasa.
De asemenea, la Biserica Sf. Ioan (ctitorie stefaniana), unde Popa Ion a fost paroh peste 40 de
ani, se pastrau multe texte vechi de cultura romaneasca, tiparite sau manuscrise. Ceva mai tarziu,
Axinte Uricariul (1670 1733, nascut la Scanteia, pe atunci - in tinutul Vaslui) a copiat niste
hrisoave, iar la porunca domnitorului N. Mavrocordat a continuat si a lasat copii la: Letopisetul
Tarii Moldovei de Grigore Ureche, la Letopisetul Tarii Moldovei de Miron Costin, la
Cronica Domniei Dintai a lui N. Mavrocordat de N. Costin; a redactat cronica originala a celei
de a doua domnii, in Moldova, a lui N. Alexandru Voda Mavrocordat, lucrari care au intrat in
posesia acestor prime biblioteci.
Sunt si perioade care favorizeaza intemeierea unei biblioteci, fara insa sa fie publice,
cartea ramanand inca foarte mult timp, pentru cei mai multi oameni, un lux. Sunt un fel de flori
rare, fragile, desi foarte pretioase, care nu au rezistat decat temporar asprimii vremurilor.
La cea mai veche scoala primara din targul Vasluiului (si, evident, din tinut), Scoala
primara nr. 1 de baieti (infiintata in 1842) a venit, in toamna anului 1861, Gheorghe Hrisoscoleu,
unul dintre cei mai de seama invatatori (si directori) pe care i-a avut institutia vasluiana. Deosebit
de important pentru istoria culturii vasluiene este faptul ca acest destoinic dascal a simtit nevoia,
a avut ideea si a purces la infiintarea unei biblioteci scolare, intaia cunoscuta pana acum pe
aceste meleaguri.
In aceeasi perioada, in marile familii boieresti din tinutul Vasluiului au existat importante
biblioteci.
Marile familii de boieri din tinut, precum Adamachi, Batrachi, Carp, Donici, Sion,
Rascanu, Epureanu si altii aveau, inca de la finele secolului al XIX-lea, bogate biblioteci
particulare. Vestita pentru bogatia si diversitatea titlurilor de carte straina, dar si romaneasca, a
fost biblioteca familiei princiare Mavrocordat din Vaslui. De origine fanariota, aceasta
familie s-a stabilit la noi, dand tarii nu numai voievozi, ci si reprezentanti de seama ai culturii,
stiintei, posesori de biblioteci cunoscute si in apusul Europei. Descendentul acestei familii,
Gheorghe Mavrocordat, a cumparat in 1883 mosia targului Vaslui. A construit, in apropierea
bisericii lui Stefan cel Mare, un palat cu 16 camere, o sala pentru biblioteca si concerte, edificiu
ce se poate vedea si astazi. Aici, Gheorghe Mavrocordat a organizat una dintre cele mai mari
biblioteci (particulare) din aceasta parte a tarii.

In 1910, la initiativa unui grup de intelectuali, a fost fondata la Vaslui

Societatea Culturala Biblioteca Poporului, cu scopul de a intemeia o biblioteca publica. Dupa
cum reiese din dosarul nr. 3/1910, inregistrat la Tribunalul Vaslui, aceasta societate a fost
condusa de preotul ec. Ioan Grigoriu, mai tarziu si cadru didactic la Scoala Normala.
Dupa Marea Unire, s-a construit edificiul si a luat fiinta Teatrul Racova, care a existat
pana in 1970. Aici, in 1921, s-a nascut Casa Culturala, condusa de avocatul Corneliu Meza, in
cadrul careia a activat Societatea muzicala Lira (1906). In acest teatru s-a infiripat o biblioteca.
La inceputul secolului trecut, tentativele de constituire a unor biblioteci publice se
inmultesc, avand ca rezultat, la Vaslui, organizarea unei biblioteci, cu carti si reviste provenite
din donatii si din cele distribuite de Editura Casei Scoalelor. Biblioteca va functiona, un timp, in
localul Scolii Normale Stefan cel Mare, condusa de prof. Dumitru Cotoranu. Dupa desfiintarea
scolii, o parte din biblioteca a trecut la institutia similara a Caminului Corpului Didactic (1935),
sub conducerea lui Stefan Prodan.
Caminul, banca si biblioteca Corpului Didactic au avut ca presedinte pe invatatorul
Gheorghe Rascanu. Detinand un fond relativ bogat de carte, biblioteca si institutia patronatoare
au fost desfiintate in 1944 (au fost reinfiintate in 1968). Tot prin anii 1930 ai secolului trecut, o
biblioteca scolara s-a constituit la liceul Mihail Kogalniceanu din Vaslui, formata din donatii
de carte apartinand literaturii romane si universale, indeosebi cele facute de Scarlat Ciornei,
proprietarul Editurii bucurestene Nationala Ciornei.
Biblioteca liceului Mihail Kogalniceanu numara, la sfarsitul anului 1933, 2710 volume,
iar anul urmator - peste 3000 volume, intre care toate cartile de format mare (1460 ex.) erau
cartonate. Existau si numeroase reviste (967 ex.), intre care: Sociologie Romaneasca, Viata
Romaneasca etc. Se inregistreata si preocupari pentru intocmirea instrumentelor rapide de
lucru: cataloage, fise etc.
In anul 1944, din cauza razboiului, bibliotecile au fost cenzurate si chiar desfiintate.
Bineinteles, vremelnica desfiintare, fiindca spiritul, cultura, cartea, semnele de identitate ale unui
popor sunt nemuritoare, faclii luminand de-a pururi.
In anul 1951, se infiinteaza sistemul de biblioteci publice din Romania si, drept urmare,
prin Hotararea Guvernului nr. 1542/1951, ia fiinta Biblioteca Raionala Vaslui, care, la acel
moment, avea un fond de carte de 6000 unitati de biblioteca, rezultat din redistribuirile de carte
facute de bibliotecile importante din tara, cea mai mare parte a cartilor primite fiind de la
biblioteca Gheorghe Asachi din Iasi si de la Biblioteca Centrala de Stat, precum si de la
persoane particulare, prin donatie. Biblioteca functioneaza acum intr-un local neadecvat, pe
strada I. C. Frimu, in trei camere ce servesc ca sali de imprumut pentru adulti si copii.
Institutia are trei angajati: un bibliotecar sef, un bibliotecar si un manuitor de carte.
Doamna Mariana Pavlov, responsabilul bibliotecii, este si prima din istoria acestei institutii care
are studii de specialitate in domeniu, ea absolvind Scoala medie tehnica de bibliotecari din
Bucuresti.

La conducerea bibliotecii ii succede doamna Cecilia Petcu, sub conducerea careia

biblioteca primeste in anul 1960, la concursul bienal al bibliotecilor, Premiul I pe Regiunea Iasi
si Mentiune la nivel national. In anul 1962, la acelasi concurs, acum biblioteca aflandu-se in grija
doamnei Cleopatra Zugravu, obtine acelasi Premiu I si titlul de Biblioteca - model. In anul
1962, se introduce si accesul liber la raft.
La 15 iulie 1965, conducerea bibliotecii este preluata de domnul Constantin Peptu.
In anul 1968, cand, in urma reformei administrative, Biblioteca raionala Vaslui devine
Biblioteca judeteana, iar la conducerea acesteia vine din nou doamna Cecilia Petcu, biblioteca se
muta in alt imobil, tot pe strada I. C. Frimu, in cladirea actualului Tribunal, de asemenea un
imobil inadecvat activitatii institutiei. Odata cu aceasta mutare, se mareste si schema de
functionare: ia fiinta sectia de copii si legatoria (primul legator a fost Constantin Ionita), se
organizeaza un serviciu metodic de indrumare si control al bibliotecilor comunale, orasenesti si
municipale, Barlad. Biblioteca are deja un serviciu de prelucrare, al carui sef este doamna Adina
Chitic. In tot acest timp, cat biblioteca functioneaza in actuala cladire a Tribunalului, sectia copii
isi desfasoara activitatea in Casa Mavrocordat, pe atunci Palatul Pionierilor. Aceasta sectie avea
un fond de carte impresionant, de 18000 de volume, rezultat din preluarea fondului de la Palatul
Copiilor. Sub indrumarea doamnei Maria Bucur, una dintre cele mai inimoase bibliotecare ale
institutiei, sunt initiate activitati de popularizare a cartii (cercul de indemanare, diminetile de
poveste etc.). Fiindca sectia dispunea de o filiala in parcul orasului, Copou, in fiecare duminica
Maria Bucur punea la dispozitia celor aflati intr-un moment de recreere carti si jocuri distractive.
Au venit in schimb de experienta la aceasta sectie bibliotecari din toata tara, iar munca doamnei
bibliotecar a fost intotdeauna recunoscuta si apreciata. Biblioteca a avut, in acest timp, filiale la
Moara Grecilor si la Brodoc, organizand manifestari de popularizare a cartii, schimburi de
experienta, consfatuiri cu cititorii si intalniri cu scriitori.
Din anul 1970, biblioteca se afla in grija doamnei Eugenia Moldoveanu, bibliotecar
dedicat muncii sale. In cei 12 ani cat a fost mentorul acestei biblioteci, institutia s-a dezvoltat
foarte mult.
In anul 1972, biblioteca se muta in actualul local. Acesta este anul in care se propune
planul de completare, diversificare si modernizare a colectiilor si serviciilor. Din 1974, biblioteca
a inceput sa organizeze lunar concerte simfonice si recitaluri de muzica, sustinute de institutii de
muzica profesioniste din Iasi. Daca in anul 1972 biblioteca avea un numar mic de publicatii, sub
indrumarea doamnei Eugenia Moldoveanu, in doar 10 ani, colectiile de carte rara si bibliofila,
precum si colectiile de discuri se dezvolta intr-un ritm alert. Preocuparea permanenta a bibliotecii
de completare a colectiilor si de perfectionare a serviciilor a constituit un obiectiv major al
institutiei si o obligatie de baza a conducerii bibliotecii. In aceasta perioada, biblioteca trece la
organizarea stiintifica a serviciilor si la realizarea principalelor instrumente de infirmare si
documentare: realizarea cataloagelor alfabetic, sistematic, topografic, pe colectii etc.
Valorificarea colectiilor s-a realizat prin respectarea programelor lunare si saptamanale, in anul
1982 biblioteca inregistrand 10000 de cititori si 150000 de volume imprumutate.
S-au desfasurat si actiuni de popularizare a cartii in cadrul Lunii cartii la sate, Lunii
cartii in institutii, Zilelor cartii pentru copii etc. Din anul 1974, se initiaza Salonul de carte,

in anul 1977 - Targul de carte, in anul 1978 - Salonul cartii pentru copii. In anul 1980, s-a
desfasurat la VasluiColocviul national de geometrie si topologie <<Gheorghe Vranceanu>>, la
care au participat 114 matematicieni din toate colturile tarii.
In anul 1983, la conducerea bibliotecii vine doamna prof. Elena Poama. Ea continua
activitatile initiate de doamna Eugenia Moldoveanu, facand din Salonul de Carte o manifestare
de inalta tinuta spirituala. In anul 1989, tot sub conducerea doamnei Elena Poama, are loc la
Biblioteca Judeteana - Vaslui o manifestare de amploare, dedicata celor o suta de ani de la
moartea lui Eminescu, la care participa mari personalitati ale peisajului cultural romanesc, intre
care: Petru Cretia, Amita Bhose, Dimitrie Vatamaniuc si Georgeta Mitran. Cu aceasta ocazie,
sunt prezentate, in premierala Vaslui, primele volume din Integrala Eminescu. Tot in aceasta
perioada s-a separat fondul de carte al salii de imprumut la domiciliu de cel al depozitului
general si s-au diversificat serviciile de biblioteca. In anul 1986, spatiul bibliotecii creste in
dimensiuni, (inca 8 incaperi de cca. 400 metri patrati), unde se amenajeaza birourile: prelucrare,
metodic, contabilitate, legatorie si sectia de periodice, nou infiintata.
In 1989, este din nou numit director doamna Eugenia Moldoveanu, la a carei sugestie
biblioteca va capata numele marelui invatat Nicolae Milescu Spatarul. Festivitatea de dezvelire a
placii memoriale cu numele lui Milescu Spatarul a avut loc in anul 1992, la 29 ianuarie,
eveniment la care au participat personalitati locale si de rang national. In 1990, au fost scoase din
colectiile bibliotecii aproximativ 7000 de volume, datorita schimbarilor politice, sociale si
culturale care au avut loc.
In anul 1994, doamnei Moldoveanu, pensionata, ii succede la conducerea institutiei
domnul Ioan Mata, pana in anul 1998, cand revine d-na profesor Elena Poama. Este un moment
crucial in evolutia activitatii, deoarece Biblioteca Judeteana Nicolae Milescu Spatarul-Vaslui
avea sa cunoasca mutatii importante. Conceputa ca o poarta deschisa spre cunoastere, asigura
conditii corespunzatoare pentru educatia permanenta si dezvoltarea culturala a individului si a
grupurilor sociale prin serviciile sale accesibile comunitatii careaia ii apartine.
Biblioteca accede la societatea informationala, achizitionand o noua
tehnologie si angajand capacitatea proprie de valorificare a potentialului
uman. Prin urmare, s-a impus o deplasare de accent si de interes spre
definirea statutului actual al institutiei si al cartii care o tezaurizeaza. Au
aparut concepte noi: cartea electronica, biblioteca electronica, biblioteca
virtuala. Acest context impune o redefinire a cartii si a textului, fiindca chiar
daca hartia va continua sa existe sub forma complementara, mutatia catre
cerneala electronica pare inevitabila.
Din anul 1998, ia fiinta o sectie noua, Sala multimedia si limbi straine, menita sa vina in
intampinarea cerintelor utilizatorilor, dornici sa-si aprofundeze cunostintele acumulate in scoala.
Aceasta sectie s-a bucurat de primirea unor donatii substantiale din partea Fundatiei Samuel
Clemens, care a oferit un numar mare de volume carte in limba engleza, in aceasta donatie
intrand si binecunoscuta si apreciata enciclopedie World Book (22 volume, legate in piele). O
alta importanta donatie este facuta de Primaria Vaslui, enciclopedia Great Books (60 volume
legate in piele). Sala detine carte in 12 limbi, printre cele mai importante documente aflate in

colectiile salii numarandu-se enciclopediile Britannica, si Childrens Britannica, Men and

women of science, Lart du XX -e sicle.
Sala multimedia inglobeaza atat colectia de carte in limbi straine, un numar de 10
calculatoare conectate la internet pentru utilizatorii salii, cat si o bogata colectie de CD-ROMuri, CD-uri, DVD-uri, casete audio, casete video. Astfel baza de date consemneaza existenta unui
numar de 13 DVD-uri, 69 casete audio, 54 CD-ROM-uri, 274 CD-uri.
Dintre acestea, cele mai reprezentative documente sunt: o exhaustiva colectie de muzica
pe cd-uri, o colectie de povesti pentru copii cele mai indragite povesti din literatura romana si
universala, o colectie cu operele de arta ale marilor pictori ai secolului XX si nu numai,
pe CD-uri,Viata si opera lui Mihai Eminescu, Viata si opera lui Ion Creanga, Enciclopedia
copiilor pe cd, Tell me more, Cd-rom de invatare a limbilor straine, Literatura romana in scoala,
cd-rom cu 44 de opere literare romanesti, dvd-ul Universalis, enciclopedie, Dictionar de
sinonime, Dictionar roman - francez, francez - roman, Dictionar roman - englez, englez roman, Dictionar roman - german, german - roman.
Din anul 2005, sala multimedia si limbi straine si-a mai adaugat un atribut - acela de
cinemateca. Dintre cele mai semnificative documente din colectia cinematecii subliniem
existenta dvd-urilor Amza Pellea momente de aur, Toma Caragiu momente de aur, Harry
Potter, Melancolie Mihai Eminescu, Nilul, fluviul zeilor, Dinozaurii, Balada pentru
Mariuca, Filantropica, Manastirile din Nordul Moldovei.
Tot in anul 1998, se infiinteaza si serviciul informatizare, unde se pun bazele realizarii si
gestionarii sistemului integrat de biblioteca. Se extinde si Serviciul metodic, devenind Serviciul
Marketing, Informare bibliografica, Asistenta metodica si Activitati culturale, in atributiile
acestora intrand acum si intocmirea de bibliografii tematice si la cerere, de materiale publicitare
si asistenta metodica pentru bibliotecile comunale si orasenesti, precum si indrumarea
activitatilor culturale ale bibliotecilor din sistemul public.
Sistemul bibliotecilor publice este considerat ca fiind fundamental intr-o societate
democratica. Acesta a cunoscut o asemenea dezvoltare, incat la ora actuala fiecare municipiu,
oras, asezare rurala dispune de o biblioteca moderna, bine dotata, organizata, ce functioneaza in
bune conditii.
Raspunsul Bibliotecii Judetene Nicolae Milescu Spatarul din Vaslui fata de explozia
informationala s-a concretizat in adaptarea propriilor colectii, programe si activitati la conditiile
locale in care functioneaza si la cerintele comunitatii pe care o deserveste. In acest sens,
biblioteca se numara printre bibliotecile judetene unde nivelul calitativ al serviciilor publice este
foarte ridicat. Colectiile sale cuprind aproximativ 210.000 unitati de biblioteca, ce sunt puse la
dispozitia comunitatii, respectandu-se principiul accesului liber si egal la informatie si la
experientele culturale, pentru toti cetatenii.
In anul 2007 a fost aprobata o noua organigrama prin care se dau noi dimensiuni
bibliotecii.

La sfarsitul anului 2007 conducerea Bibliotecii Judetene Vaslui este preluata de catre
domnul profesor Voicu Gelu Bichinet.
Biblioteca are o valoare traditionala. Este un instrument important de gestionare a
continuitatilor temporale, o dovada fiind efortul de constituire a colectiilor perene si a arhivei de
manifestari culturale.
Generatiile succesive de utilizatori ai bibliotecii sunt ca valurile marii, care in permanenta
acopera si descopera tarmurile unui litoral, mereu acelasi, dar mereu altul

CAPITOLUL IV
BIBLIOTECA JUDETEANA NICOLAE MILESCU SPATARUL
4.1. Nicolae Milescu Spatarul - Un chip sapat in marmura amintirilor
Secolul al XVII-lea se inscrie in istorie ca unul dintre
veacurile cele mai bogate in oameni mari si evenimente culturale
pe masura, este veacul binecuvantat cu mari personalitati ale
spiritualitatii si culturii romanesti, clerici si laici.
Intre acestia se numara si Nicolae Milescu Spatarul, o
personalitate emblematica pentru epoca sa: erudit poliglot,
scriitor de talent (cu o opera monumentala redactata in
romana, latina, greaca si rusa) diplomat abil si calator faimos in
Occident si Orient.
Figura si faptele remarcabile ale lui Nicolae Milescu au
starnit, inca din timpul vietii sale, un interes deosebit, pe de o
parte, intre carmuitorii de state si politologi, pe de alta, intre
oamenii de stiinta. Firesc, pe masura curgerii veacurilor,
preocuparile pentru cercetarea vietii si scrierilor lui au sporit,
scotand la iveala noi si noi elemente, complementare fata de cele stiute, care insa nu se vor opri
la nivelul actual. S-a incercat si s-a reusit prin monografii sa se releve importanta globala a
spatarului pentru dinamica civilizatiei universale. Fiecare monografie a adus un plus de
informatii in legatura cu personalitatea sa. Gasirea unor noi ipostaze ale vietii spatarului, care au
generat si genereaza mereu studii relevante, constituie un nou argument in favoare perenitatii
chipului sau. Ea se justifica, in primul rand, prin cele 42 lucrari semnate sau certificate a fi
datorate spatarului. Acelea din domeniul istoriei, filosofiei, teologiei, esteticii si eticii, chiar daca
in majoritate sunt reprezentate de traduceri, au avut contributii originale, remarcabile sub
aspectul major al scrierii, al conceptiei. Spatarul a gasit posibilitatea sa-si expuna totdeauna
direct, ferm, competent, convingator, punctul de vedere propriu. In unele cazuri, traducerile au
fost ale unor monumente ale culturii universale Vechiul Testament, Istoriile scrise de Herodot.
Prin ele, a contribuit din plin la formarea si dezvoltarea limbii literare romanesti in secolul al
XVII-lea. Aportul sau nu s-a limitat numai la aceasta, ci, in domeniul istoriei poate fi considerat
primul bizantin roman, in cel al filosofiei un deschizator de drumuri spre cunoasterea valorilor

universale aflate la temelia oricarei gandiri proprii, in al teologiei, esteticii si eticii, emitator de
judecati de valoare intrinseca, de multe ori superioara si premergatoare celor ale
contemporanilor.
Desigur, numai acestea ar fi fost suficiente pentru a-l inscrie in istoria culturii. Stralucirea
lui i-au adus-o lucrarile relatii de calatorie in China. Ele au dat masura capacitatii lui Nicolae
Milescu de observator al unor tinuturi complet necunoscute europenilor. A avut meritul de a
poseda cunostinte solide in domenii complexe cerute si impuse de un asemenea drum si de a
preciza cu deplina responsabilitate, de cate ori a fost necesar, in ce masura ii corija pe geografi,
etnografi, politologi, diplomati etc.
Concomitent cu aceste scrieri, spre surprinderea unora, Milescu a dat dovada de un talent
deosebit de cartograf si desenator. Harta creata de el, reconstituita astazi, caci orginalul a disparut
in conditii neclare, s-a dovedit extrem de precisa.
Observatiile din relatiile de calatorie au avut si valente militaro politico - diplomatice.
Ele au fost extrem de insemnate pentru Kremlin, atunci in stadiul de studiere a posibilitatilor de
extindere spre est. Remarcile facute in domeniul reprezentantei diplomatice si ale ceremonialului
au fost cu totul deosebite. Atunci, pentru prima data, un european a putut compara obiceiurile din
lumea diplomatica otomana, europeana apuseana, romaneasca, ruseasca si chineza.
Ce nu trebuie sa se omita nici un moment este ca Nicolae Milescu nu si-a uitat originea
niciodata. A simtit intotdeauna romaneste. A fost cel dintai roman care s-a facut cunoscut si
celebru ca diplomat, ca om de stiinta si calator.
A avut meritul de a sti sa-si raspandeasca opera Enkiridion prin tipar, a tiparit primele traduceri
in limba romana, cu explicatii de lectura si le-a difuzat in Suedia, in Anglia si, pe aceasta filiera,
in occidentul Europei. Simultan, a manifestat caldura pentru romani si in toate momentele cand a
putut fi, a fost folositor compatriotilor lui si tarii sale evocata cu o nostalgie si poezie rar
intalnite.
Sunt merite care, rememorate succint si concluziv, consolideaza piedestalul unde se inalta
mandru Nicolae Milescu Spatarul. (Radu Stefan Vergatti, Nicolae Milescu Spatarul viata,
calatoriile, opera, Paideia, Bucuresti, 1998, p.226-229)
In toate tratatele de Istorie a Culturii si Literaturii Romane, numele, viata si opera acestui
geniu al culturii, stau inscrise cu majuscule la locul ce li se cuvine.
Mitropolitul Ardealului, Antonie Plamadeala spunea: Daca vreo scoala sau institutie de
cultura, sau macar o strada ii poarta numele spatarului Milescu pentru ca acesta si acei mari
carturari, eroi si martiri ai neamului sa ramana in constiinta generatiilor prezente si viitoare.
Nu stim daca in alta parte a tarii numele marelui carturar Nicolae Milescu este imortalizat
pe un monument sau institutie de cultura.

Consemnam insa ca, dupa aproape trei veacuri de la trecerea sa in nefiinta, intelectualii
vasluieni, de pe locurile natale ale acestui geniu al culturii universal nu l-au uitat, comemorandul cu regularitate, iar ca un distins omagiu i-a fost imortalizat numele pentru istorie, atat la
Biblioteca Judeteana Vaslui care-i poarta numele, cat si prin monumentul ce i-a fost inaltat in
acest scop.
4.1.1 Tabel cronologic
1636
Anul nasterii lui Nicolae Milescu Spatarul. Era fiul lui Gavril din Zlataresti, Vaslui, care
cumparase in anul 1630 niste pamanturi in apropiere de satul Miclesti. In urma cercetarilor s-a
ajuns la concluzia ca Gavril era aroman, refugiat din Peloponez unde se nascuse- in Moldova,
unde se casatorise cu o localnica dintr-o familie de mici boieri de tara.
1642-1644
Elev la scoala Domneasca de la Trei Ierarhi din Iasi, infiintata de Vasile Lupu, domnul Moldovei.
Nicolae l-a avut profesor pe Gabriel Vlasios care l-a convins pe Gavril sa-i incredinteze feciorul
spre a-l duce la invatatura la Scoala Mare de pe langa Patriarhia greco-ortodoxa din
Constantinopol.
1645-1653
Elev la Scoala Mare din Constantinopol, Nicolae l-a cunoscut pe Stefanita, feciorul lui Vasile
Lupu, pe Dositei, viitorul patriarh al Ierusalimului, si pe Grigore Ghica, viitor domn al Moldovei,
tot aromani si acestia, cu care s-a intalnit mai tarziu ca prieten, in diferite imprejurari de viata.
1653
Intors in tara, Nicolae a fost numit gramatic de domnul Moldovei, Gheorghe Stefan.
1655
Gasind niste hrisoave vechi la manastirea Neamt si folosind si legenda despre o icoana a
Fecioarei Maria, Nicolae spune cum, in timpul domniei lui Alexandru cel Bun, in Moldova a
venit in vizita Ion Paleologul, fiul imparatului Bizantului, care ar fi marturisit ca ,,niciodata nu a
vazut, nici nu a auzit vorbinduse de tinuturi atat de pline de toate darurile si roadele pamantului,
obiceiuri bune si dragoste de patrie si ca Alexandru cel Bun i-ar fi spus ca el este un domn liber
si neatarnat si singurul stapan al tarii pe care o apara cu armele impotriva oricarui vrajmas.
1658
Nicolae a devenit unul din oamenii de incredere ai lui Gheorghe Ghica, ajuns domn al Moldovei
dupa mazilirea lui Gheorghe Stefan.

1659-1660
Gheorghe Ghica a fost mutat domn in Muntenia si Nicolae l-a insotit. Domnitorul l-a rasplatit cu
rangul boieresc de mare spatar.
1660
Dupa mazilirea lui Gheorghe Ghica in luna septembrie, Nicolae s-a intors in Moldova, unde era
domn Stefanita, fiul lui Vasile Lupu. Fostul coleg de scoala l-a primit cu multa bucurie printre
curtenii sai si i-a dat onoruri si o stare materiala stralucitoare. A tradus din greceste in
romaneste ,,Carte cu multe intrebari de folos.
1661
Dupa moartea prematura a lui Stefanita, Nicolae a plecat din nou in Muntenia unde devenise
domn feciorul lui Gheorghe Ghica si fostul coleg de scoala Grigore Ghica. Acesta i-a incredintat
lui Nicolae functia de capuchehaie a sa la Poarta otomana, la Constantinopol, adica reprezentant
diplomatic. Cat a stat la Constantinopol, Nicolae a tradus din greceste in romaneste textul
integral al Bibliei si probabil a cautat sa limpezeasca datele despre familia si rudele din
Peloponez. Totodata si-a largit si consolidat relatiile, intre altii si cu Serban Cantacuzino, viitorul
domn in Muntenia.
1664
In urma infrangerii la Lewenz a austriecilor de catre turci, Gigore Ghica este mazilit din scaunul
Munteniei fiindca se aratase tradator fata de Poarta si se refugiaza la Curtea regelui Poloniei.
Nicolae, capuchehaia, el insusi amestecat in paienjenisul de intrigi care au dus la dizgratierea
domnului pe care il reprezenta, a fost nevoit sa fuga din Constantinopol pentru a-si pune viata la
adapost. Inainte insa de a pleca in pribegie, i-a incredintat lui Serban Cantacuzino manuscrisul cu
traducerea Bibliei, text care a stat la baza traducerii romanesti a Bibliei de la Bucuresti, ,,Biblia
lui Serban' tiparita in 1688. Tinta calatoriei sale a fost Berlinul, la Curtea regelui Frederich Wim,
electorul de Brandemburg.
1666
Nicolae ajunge la Stetin in Pomerania, unde se refugiase fostul domn Gheorghe Stefan, care il
primeste bine pe vechiul sau gramatic si-l trimite in Suedia cu o scrisoare la protectorul sau,
regele Suediei si cu o scrisoare la ambasadorul Frantei la Stockholm, Arnould de Pomponne.
Moldoveanul a stat mai multe luni la Stockholm si s-a imprietenit cu diplomatul francez care ii
admira sincer eruditia in limbile clasice ca si vasta cultura umanista. La sugestia lui Arnould de
Pomponne, carturarul moldovean a scris lucrarea ,,Enchiridion, pe care a semnat-o cu numele
sau intreg, Nicolae Spatarul, lucrare care s-a tiparit la Paris cu 75 de ani inaintea editiei franceze
a ,,Istoriei Imperiului Otoman a lui Dimitrie Cantemir. Cu acelasi nume semneaza si traducerea
in romaneste a unei rugaciuni pe care sa o rosteasca Gheorghe Stefan ,,cea dupa cina ruga, sub
al carei text scrie: ,,Aice este slova lui Nicolae Spataru.

1667
Nicolae Spatarul a ajuns in Franta, trimis de Gheorghe Stefan cu o scrisoare la Ludovic al XIVlea, prin care ii cerea sprijinul pe langa Poarta spre a-si recapata scaunul domnesc in Moldova. In
scrisoarea de raspuns, Regele Soare spune ca l-a primit pe ,,baronul Spetarius. De altfel si
Arnould de Pomponne foloseste tot aceeasi titulatura ,,baron Spatari in scrisoare de
recomandare pentru Spataru catre jansenistii de la Port Royal, care au tiparit ,,Enchiridion.
1668
In luna ianuarie, in ziua de 28, Gheorghe Stefan, care era foarte bolnav, a murit la Stetin, iar
Nicolae Spatarul a plecat spre Moldova, unde domnea Ilias Alexandru. In luna octombrie, Ilias
fiind mazilit, a trebuit sa plece din Moldova la Constantinopol. Inainte de pleca insa, a pus calaul
si a crestat cartilagiul nasului lui Nicolae Spatarul care, dupa parerea fostului domn, ii uzurpase
domnia spre a-i lua locul. Era pedeapsa ce se dadea celor ce complotau impotriva domniei cu
gandul de a se urca pe scaun, pedeapsa pe care a suferit-o si Serban Cantacuzino in 1663 din
partea lui Grigore Ghica. De fapt, Nicolae Spatarul, care in cei aproape trei ani cat a stat la
Constantinopol a putut gasi filiera familiei din ramura laconica a tatalui sau si a putut fi convins
ca este de vita princiara a familiei Buia - Spata, aparuta pentru prima data in documente in 1304,
si-a spus Moldavo- Laccone barone- adica nobil (baron) moldovean din Laconia (in loc de
aroman, notiune ce nu exista atunci) ac olim generali Vallachie si fost general al Valahiei.
Astfel apare pe coperta lucrarii ,,Enchiridion.
1671
Nicolae este iar la Constantinopol, Grigore Ghica obtinuse iertarea din partea turcilor, deci si
reprezentantul sau fusese absolvit. Patriarhul Dositei al Ierusalimului, care locuia mai mult la
Constantinopol si pe care Nicolae Spatarul il regasise ca vechi prieten, la cererea tarului Aleksei
Mihailovici al Rusiei a scris o scrisoare de recomandare pentru Nicolae Spatarul si l-a trimis la
Moscovape acesta, ca sa-l slujeasca pe tar, dar sa fie in acelasi timp si omul sau de incredere in
treburile religioase si in legaturile celor doua biserici ortodoxe, greaca si rusa.
La sfarsitul lui ianuarie, Nicolae Spatarul a pornit spre Moscova. La 5 februarie a plecat din
Adrianopole spre Belgrad. In aprilie a ajuns la Curtea craiului polon, dupa ce a trecut prin
Ungaria, unde s-a intalnit cu Ferenc Racoczi. La 23 mai, Nicolae Spatarul a trecut granita
ruseasca pe laSmolensk, in drum spre capital Rusiei. La 14 decembrie, Nicolae Spatarul a fost
primit in randul curtenilor moscoviti, ca traducator pentru limbile greaca, latina si romana la
Posolski prikaz, cancelaria care se ocupa cu treburile diplomatice.
1672
A redactat in limba slavona ,,Aritmologhion (Cartea numerelor), o compilatie de fapte, asezate
in ordine numerica, in scop didactic.
1673

In 25 ianuarie a terminat de scris ,,Hresmologhion, in limba slavona. Cartea a dedicat-o tarului.

In acelasi an a primit o scrisoare de la domnul Moldovei, Stefan Petriceicu, prin care ii cerea sa
intervina la tar in favoarea lui. A mai scris ,,Vasilologhion, ,,Povestea asupra constructiei
bisericii Sfanta Sofia, ,,Cartea hieroglifelor, ,,Cele sapte minuni ale lumii, un ,,Dictionar
slavo-greclatin, iar impreuna cu Petru Dolgov a scris ,,Alegerea ca tar a tarului Mihail
Feodorovici si ,,Arborele genealogic al tarilor rusi.
1675
In ziua de 3 martie a pornit din Moscova ambasada condusa de Nicolae Spatarul spre hanul
Chinei. La 30 martie calatorii au ajuns la Tobolsk, la granita Siberiei. In ziua de 3 mai, fiind toate
pregatirile terminate, ambasada a pornit spre Beijing cu barcile pe apa raului Irtas. In ziua de 30
decembrie ajunsesera pe malul raului Argun, dupa ce strabatusera intreaga Siberie.
1676
In ziua de 17 aprilie s-a terminat stationarea in satul Pacigorsk cu caravana pe uscat. La 20 mai
ambasada a ajuns in orasul Beijing si a fost gazduita intr-o cladire mare, cu curtile inconjurate cu
ziduri asemenea unei inchisori.
1677
In ziua de 18 mai ambasada a plecat din Nercinsk, iar la 7 iunie a ajuns la Eniseisk, unde din
porunca tarului vamesii i-au scotocit cu de-amanuntul si leau confiscat toate bunurile.
1678
In ziua de 5 ianuarie ambasada condusa de Nicolae Spatarul s-a intors la Moscova.
1679
Gheorghe Duca, ajuns iarasi domn al Moldovei, i-a scris lui Nicolae Spatarul ca ,,vechiul sau
prieten (din vremea cand complotasera impreuna impotriva lui Ilias Alexandru si Nicolae se
alesese cu nasul taiat) pentru a-l ruga sa-l indrumeze pe solul trimis de el catre tar si sa ii
inlesneasca in acelasi timp obtinerea unor bunuri pe care le comandase spre cumparare in Rusia.
Spatarul a scris din porunca tarului Feodor Introducerea la ,,Cartea istoriei.
1680
Pentru mitropolitul Dosoftei al Moldovei a obtinut drept cadou din partea patriarhului Rusiei o
tipografie completa cu litere chirilice.
1681
Este solicitat de tarul Feodor sa-l ajute la lamurirea polemicilor si neintelegerilor religioase iscate
intre teologii greco- ortodocsi si cei catolici.

1684
A sosit la Moscova savantul suedez J.G. Sparwenfeldt, care l-a cunoscut indeaproape pe Spataru
si de la care a primit in 1685 o copie manuscrisa a ,,Descrierei Chinei
1689
Foy de la Neuville soseste la Moscova, face cunostinta cu Nicolae Spatarul si ia parte la
tulburarile iscate de incercarea de atentat pusa la cale de regenta Sofia impotriva tarului Petru I.
1698
A tradus din latineste in greceste lucrarea lui Pierr Gilles ,,Despre topografia si antichitatile
Constantinopolului. A talmacit din greceste in ruseste cartea ,,Despre erezii a lui Simion de
Tesalonic. Tiparita la Iasi in 1683.
1699
Witzen, primarul orasului Amsterdam, care facuse o vizita la Moscova, ii scria lui Leibniz:
,,Domnul Spatarius se afla inca in viata, este un om foarte inteligent
1703
A colaborat la reforma scolii superioare din Moscova, unde in procesul de invatamant s-au
introdus limba latina si stiintele, desi patriarhul Dositei al Ierusalimului prietenul si sustinatorul
lui se opusese la aceasta schimbare.
1708
Anul mortii lui Nicolae Spataru, la Moscova. Scrierile rusesti al caror autor nu a fost insemnat si
care i-au fost atribuite lui Nicolae Spataru fara o certa indicatie documentara sunt: Povestirea
despre sibile, Despre cele sapte minuni ale lumii, Despre cele sapte arte liberale, Predoslovie
catre cneazul P.M.Cerkaski, Cartea despre animalele lumii, Dovada pe scurt cum ca invatarea
limbii eline este mai folositoare decat a limbii latine. Cele mai importante lucrari ale lui Nicolae
Spataru, rezultate din calatoria pe care a facut-o in China, sunt : Jurnalul de calatorie prin
Siberia, Documentul de stat al soliei in China si Descrierea Chinei. Aceste trei ultime lucrari il
aseaza pe Nicolae Spataru intre marii etnografi ai lumii si intre pionierii sinologiei.
,,Istoria este povestirea cea mai folositoare pentru neamul omenesc, incat cu drept
cuvant se poate numi icoana vietii omului, caci desfasurandu-se in ea faptele mai multor
monarhi, imparati, crai si domni, in acea povestire, ca in oglinda cea mai curata, privesti
cugetele lor, lucrarile si cuvintele, atat cele bune precum si cele rele, si apoi luandu-se seama cu
amanuntul, orcine lesne se poate imbunatati si a se indrepta, stiind de care lucru sa se fereasca
si carui lucru sa urmeze si cum sa fuga de cele patite de altii, iar indreptandu-si traiul cel
pamantesc se va apropia si de viata viitoare

Nicolae Milescu Spatarul

4.2. Biblioteca Judeteana Nicolae Milescu Spatarul o biblioteca publica
Biblioteca judeteana N. Milescu
Spatarul, prin misiunea si rolul pe care
si-l asuma, este perceputa ca un puternic
centru de informare, ca partener in
procesul educatiei permanente, cu rol
social, cultural si recreativ. Prin structura
colectiilor, Biblioteca Judeteana Vaslui
are caracter enciclopedic, raspunzand
cerintelor diferitelor grupuri de interes
socio-profesional.
Biblioteca N. Milescu Spatarul
are in componenta sa urmatoarele
departamente:
-Dezvoltare,
catalogare, prelucrare;

evidenta,

-Comunicarea colectiilor, relatii

cu publicul;
-Asistenta metodica, marketing,
manifestari culturale;
-Informatizare;
-Informare bibliografica, programe;
-Contabilitate, administrativ-gospodaresc.
Fondul de carte este de 209745 unitati de biblioteca (conform statisticilor anului 2009)
Dezvoltare, evidenta, catalogare, prelucrare
Biblioteca achizitioneaza toate titlurile de documente (carti,
periodice, CD, CDrom etc) pe suport hartie dar si suport electronic.
In anul 2009 colectiile Bibliotecii Judetene s-au imbogatit cu 5213
unitati de biblioteca astfel: 4274 vol. carte, 668 vol. periodice, 271
vol. documente pe suport electronic. Activitatea acestui
departament, asigurata de 3 bibliotecari, se desfasoara pe doua
coordonate:

- completarea colectiilor, evidenta si prelucrarea curenta a publicatiilor

- conversia retrospectiva
Comunicarea colectiilor
In anul 2009 Biblioteca Judeteana a
inregistrat 4.040 utilizatori activi (3.732 in
anul 2008), un numar de 96.578
documente difuzate (87.879 in anul 2008)
si o frecventa de 38.154 utilizatori (38.299
in anul 2008), cifrele fiind in crestere fata
de anul precedent. In perioada de referinta
2005-2009 au fost inscrisi 7.880 utilizatori,
cu 272 utilizatori mai mult fata de perioada de referinta 2004-2008.

Sala de lectura carte in limba romana ofera spre studiu un fond de carte de aprox.
78.000 volume din toate domeniile cunoasterii. Alaturi de dictionare, enciclopedii gasim albume
de arta (pictura, arhitectura, arta decorativa), partituri muzicale. Un loc important il ocupa
colectiile speciale si lucrarile cu valoare bibliofila. Sala dispune de 40 de locuri pentru utilizatori
si inregistreaza o frecventa medie de 120 utilizatori. Ofera acces la catalogul electronic si
internet, organizeaza expozitii tematice, activitati culturale si de interes pentru comunitate.

Sala de imprumut pentru adultidispune de un fond de peste 80.000 documente din

toate domeniile cunoasterii, fiind organizat in sistemul accesului liber la raft. Ofera utilizatorilor
pentru imprumut la domiciliu lucrari cu continut enciclopedic in limba romana, bibliografie
scolara, culegeri de probleme si texte literare dar si carti pentru loisir.
Colectiile sunt constituite din carti din toate domeniile cunoasterii, organizate sistematicalfabetic. Oferta consta in servicii de imprumut de documente la domiciliu pentru utilizatorii
care au domiciliul stabil in Vaslui si acces la catalogul electronic si internet. Bibliotecarii
indruma si orienteaza utilizatorii la colectiile cu acces liber la raft. Sala de imprumut pentru
adulti organizeaza expozitii tematice, activitati cultural-educative.
Sala de periodice, reorganizata in 1998, dispune de aproximativ 27.944 unitati de
biblioteca, depozitate respectand normele biblioteconomice (asezare pe format).
Fondul este format din ziare, reviste, abonamente si alte publicatii periodice din toate domeniile
cunoasterii. Din colectiile salii amintim : Viata romaneasca (1907-2003), Bilete de papagal
(1928), Magazin istoric (1970-2003), Gazeta matematica (1959.2003) etc.

Sala dispune de 20 locuri pentru utilizatori. De

asemenea, accesul la Internet al utilizatorilor
se realizeaza si prin intermediul acestei sali.
Ofera informatii legislative prin colectiile
Monitorul Oficial, Legi si decrete, Hotarari ale
Guvernului si prin programul informatic
Infomonitor. De
asemenea
faciliteaza
imprumutul interbibliotecar atunci cand
publicatia solicitata nu se afla in colectiile
bibliotecii si organizeaza activitati cultural educative.

Sala de imprumut pentru copii dispune de un fond de aproximativ 36.000 de publicatii.

Colectiile sunt constituite din carti atat din domeniul stiintei cat si al literaturii romane si
universale. Pentru cei mai mici cititori (prescolari) sectia pune la dispozitie o serie de basme,
povesti populare romanesti si din literatura universala. Colectiile sunt organizate sistematic
alfabetic, pe grupe de varsta: prescolari, clasele I-IV si V-VIII, conform accesului liber la raft.
Aceasta sala ofera servicii de imprumut de documente la domiciliu pentru utilizatorii care au
domiciliul stabil in municipiul Vaslui, acces la catalogul electronic si internet si organizeaza
expozitii tematice, activitati culturale si de loisir.

Sala multimedia si limbi strainedispune de 30 de locuri in regim de sala de lectura.

Ofera consultarea, audierea si vizionarea colectiilor de documente: carte pe suport hartie si
electronic, documente audio, video, CD, DVD etc. Detine colectii de carte in limbi straine
(engleza, franceza, italiana,germana, rusa etc.) din toate domeniile cunoasterii umane. De
asemenea detine echipamente de invatare in sistem clasic si interactiv pe calculator a limbilor
engleza si franceza. Aceasta sala organizeaza vizionare de film in cadrul activitatii Cinemateca
de joi, ofera acces gratuit la internet, coordoneaza activitatea cercului Prietenii muzicii si
organizeaza intalniri cu artisti de la institutii specializate. Accesul in sala este permis tuturor
categoriilor de utilizatori, indiferent de domiciliu.
Centrul
unic
de
inscriere realizeaza
inscrierea
utilizatorilor in sistem informatizat.
Aici se gasesc cataloagele
traditionale care au fost inghetate in
anul 2001, renuntandu-se la completarea
lor datorita achizitionarii programului
integrat de biblioteca TINLIB. Utilizatorii
pot
accesa
catalogul
electronic,
beneficiind de asistenta bibliotecarului de
serviciu.

La nivelul fiecarei sectii, lunar, se organizeaza expozitii de carte sau alte documente, cu prilejul
unor evenimente deosebite care pun in valoare fondul de publicatii al bibliotecii. Activitatea
bibliotecarelor acestui serviciu este canalizata spre realizarea descrierilor sumare/carte in sistem
informatizat, urmarindu-se astfel eficientizarea imprumutului electronic si, bineanteles
accelerarea procesului de constituire a bazei de date.
Asistenta metodica, marketing, manifestari culturale.
Biblioteca Judeteana N.Milescu Spatarul Vaslui indeplinese
functia de for metodologic (indrumare si control) pentru
bibliotecile din judet respectiv: Biblioteca municipala Stroe
Belloescu din Barlad; Biblioteca municipala Mihai Ralea din
Husi; Biblioteca oraseneasca C. Macarovici din Negresti si 71
de biblioteci comunale ( plus 11 nou infiintate).
Pregatirea profesionala a bibliotecarilor din sistem se realizeaza prin instruiri trimestriale la
sediul Bibliotecii Judetene, instruiri pe centre metodice (12 la numar), cursuri de perfectionare pe
plan central (Bucuresti, Busteni) si pe plan local cu specialisti de la Biblioteca Judeteana,
Biblioteca Judeteana Gh. Asachi din Iasi, Ministerul Culturii si Cultelor. Acest compartiment
impreuna cu conducerea bibliotecii, serviciul de informatizare si serviciul informare
bibliografica editeaza (sub egida bibliotecii) o serie de publicatii cum ar fi: caiete metodice,
ghiduri, biobibliografii, retrospective, antologii, reviste, afise, programe culturale etc.,
organizeaza numeroase manifestari culturale: aniversari si comemorari, saloane de carte, intalniri
cu autori, lansari de carte, colocvii, consfatuiri etc.
Compartimentul Informatizare.
Biblioteca
Judeteana
N.
Milescu
Spatarul Vaslui a cunoscut in ultimii ani o
imbogatire considerabila din punct de
vedere a dotarii tehnice. In prezent,
Biblioteca Judeteana dispune de un numar
de 26 de calculatoare, asigurandu-se astfel
necesarul fiecarui compartiment al
bibliotecii. Ca soft integrat este utilizat
TINLIB, modulele: catalogare, evidenta,
circulatie, rapoarte, Opac.
Compartimentul are urmatoarele
atributii: asigura buna functionare a calculatoarelor din retea; administreaza programul TINLIB;
realizeaza rapoartele statistice in sistem informatizat; realizeaza permisele inscriptionate cu cod
de bare pentru utilizatori; realizeaza etichetele inscriptionate cu cod de bare pentru documentele
de biblioteca: carte; tehnoredacteaza si multiplica materialele necesare pentru buna desfasurare a
activitatii bibliotecii; contribuie la realizarea bazei de date retro-activa. De asemenea
departamentul Informatizare asigura asistenta de specialitate bibliotecii municipale din Husi,
orasenesti din Negresti, bibliotecilor comunale din Epureni, Dranceni, Oltenesti, care lucreaza in
sistem informatizat.

Informare bibliografica, programe.

Biblioteca Judeteana Vaslui asigura servicii de informare
bibliografica si documentare la nivel local, national si
international, elaboreaza lucrari bibliografice si documentare
pentru valorificarea colectiilor cu caracter cultural, stiintific, de
sociologie etc. Functia de centru de informare bibliografica si
documentara a bibliotecii se exercita prin doua tipuri de
servicii: redactarea, organizarea si publicarea materialelor
bibliografice; informarea beneficiarilor .
Compartimentul
Contabilitate,
administrativgospodaresc. Contabilitatea, instrumentul principal de cunoastere,
gestionare si control al patrimoniului si al rezultatelor obtinute,
asigura inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea,
publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia
patrimoniala; controlul operatiunilor patrimoniale precum exactitatea
datelor furnizate; furnizarea informatiilor necesare stabilirii
patrimoniului national, executiei bugetului public national, precum si
intocmirea balantelor financiare si a bilantului contabil.
CONCLUZII
Lungul drum al studierii bibliografiei, participarii la activitatea bibliotecii care mi-a oferit
baza de studiu, cat si elaborarea lucrarii m-a orientat spre o noua perspectiva din care sa gandesc
activitatea bibliotecarului in relatie cu beneficiarul acesteia .Activitatea desfasurata alaturi de
bibliotecarele si managementul Bibliotecii Judetene Nicolae Milescu Spatarul Vaslui mi-au
fost de un real folos reusind sa descopar valente noi sau un alt mod de a vedea activitatea de
biblioteca.
Accept dintr-o alta perspectiva ideea potrivit careia cartile alcatuiesc o lume, un adevarat
univers, in care omul se simte ca intr-o aventura ce incepe cu preistoria scrisa si ajunge la cartea
electronica de azi.
Dragostea pentru carte a imprimat omului sentimentul de a fi purtatorul celei mai nobile
pasiuni, aceea de a fi intr-o goana perpetua dupa cunostinte.
Orice lectura buna presupune existenta unei multimi de lecturi, o continuitate a lecturii.
Pasiunea pentru lectura este motivata de rolul pe care acesta il are in formarea personalitatii si a
spiritului uman, de-a lungul vietii.
Adultii au misiunea de a trezi si cultiva pasiunea pentru lectura si respectul fata de carte.
Parintii, profesorii, bibliotecarii trebuie sa tina cont de faptul ca succesul demersului lor depinde
de caraccteristicile personalitatii in special de influenta factorilor psihici, memoria, gandirea si
imaginatia utilizatorului. In biblioteca se formeaza viitorul cititor, ajutat de bibliotecar, care este
mediator intre sufletul copilului si sufletul cartii.

Bibliotecarul trebuie sa dialogheze cu cititorul pentru a sti daca acesta si-a insusit tehnica
lecturii. Este calauza beneficiarului bibliotecii, indrumandu-l si familiarizandu-l cu accesul liber
la raft, cu dictionarele, enciclopediile, albumele etc.
Acum stiu de ce cartile trebuie sa fie punti ale prieteniei si ale intelegerii intre inimile
noastre, intre popoarele lumii!
BIBLIOGRAFIE
1. Extras din documentul elaborat de Comisia Nationala a Bibliotecilor privind Strategia
Nationala de Dezvoltare a Bibliotecilor in perioada 2004 - 2007.
2. Georgescu - Tistu, Nicolae - Cartea si bibliotecile. Bucuresti: Editura Stiintifica, 1972,
p. 101.
3. Lupu, Atanase - Relatiile bibliotecii cu publicul. Bucuresti : Litera, 1973, p. 12.
4. Lupu, Atanase, op. cit., p. 17-18.
5. Manifestul UNESCO pentru biblioteca publica. Traducere de Sultana Craia. Cf. Buluta
Gheorghe - Animatia culturala in biblioteca publica. Colectia Caietele bibliotecarului, 5,
Bucuresti, Ministerul Culturii. Centrul de Pregatire si Formare a Personalului din Institutiile de
Cultura, 1998, p. 69-71.
6. Milesciana, revista de promovare a culturii vasluiene, Nr. 1, Vaslui, Noiembrie,
2004, p. 4-14.
7. Regneala, Mircea - Studii de biblioteconomie. Constanta : Ex Ponto, 2001.
8. Sperantia, Eugeniu - Cartea despre carte sau Eflorescenta spiritului. Bucuresti:
Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1984, p. 39-40.
9. Sperantia, Eugeniu, op. cit., p. 32.
10. Stoica, Ion - Puterea cartii. In: revista Biblioteca, anul IX, nr. 5/1998, p. 129.
11. Stoica, Ion - Universul cartii. In: revista Biblioteca, anul III, nr. 10-11-12/1992, p.
2.
12. Stoica, Ion, op. cit., p. 2.
13. Stoica, Ion, op. cit., p. 3.
14. Tanase, Alexandru - Valoarea intelectuala cognitiva si estetica a cartii. In: revista
Biblioteca, anul IV, nr. 11-12/1993, p. 56.

15. Tarziman, Elena - Biblioteca si activitatea de relatii publice. In : revista Biblioteca,

anul IX, nr. 5/1998, p. 138.
16. Tarziman, Elena, op. cit., p. 139.
17. Tranca, Dumitru - Biblioteca copiilor nostri. Bucuresti: Editura Didactica si
Pedagogica, 1969, p. 15.
18. Tranca, Dumitru, op. cit., p. 16-17.
ANEXA 1
RAPORT
asupra activitatii Bibliotecii Judetene
Nicolae Milescu Spatarul Vaslui pentru anul 2009

Biblioteca Judeteana Nicolae Milescu Spatarul Vaslui, prin misiunea si

rolul pe care si-l asuma este perceputa ca centru de informare, ca partener in
procesul educatiei permanente cu rol social, cultural si recreativ. La baza
activitatii Bibliotecii Judetene a stat strategia de dezvoltare pe termen lung
(Proiectul de management si Contractul de management al directorului
pentru perioada 2008-2012) si strategia de dezvoltare pe termen scurt
(Strategia de dezvoltare pentru anul 2009).

Strategia pentru indeplinirea misiunii, a functiilor si obiectivelor specifice bibliotecii a vizat

obiective care reflecta preocuparea pentru cresterea performantei, pentru intarirea pozitiei bibliotecii
in mediul concurential.
Obiectivele prevazute in strategia de dezvoltare au urmarit:
- asigurarea si gestionarea resurselor financiare;
- cresterea performantei resurselor umane;
- folosirea tehnologiilor moderne si dezvoltarea serviciilor de biblioteca bazate pe IT;
- dezvoltarea, completarea, evidenta, catalogarea si indexarea colectiilor;
- cresterea gradului de satisfactie a utilizatorilor;
- dezvoltarea serviciilor pentru public;
- diversificarea ofertei culturale, activitati de marketing ;
- identificarea potentialilor parteneri in vederea incheierii de acorduri de colaborare;
- derularea/identificarea proiectelor cu finantare nerambursabila;
- asigurarea conditiilor optime de functionare a institutiei.

1.Asigurarea si gestionarea resurselor financiare

Obiectivele specifice activitatii financiar-contabile au vizat:

respectarea si transpunerea cadrului legislativ;

executia bugetului alocat institutiei;

evidenta, angajarea si efectuarea cheltuielilor institutiei;

respectarea riguroasa a disciplinei financiar-bugetare privind destinatia

cheltuielilor si legalitatea operatiunilor de plati;

organizarea si efectuarea evidentei contabile a mijloacelor materiale si

banesti.

Consiliul Judetean Vaslui a alocat Bibliotecii Judetene Nicolae Milescu Spatarul Vaslui,
pentru anul 2009, un buget de venituri si cheltuieli de 1.970.330 lei, fiind cu 13.604 lei mai mult
fata de anul 2008.
Platile au fost efectuate respectand dispozitiile legale in vigoare si in limita bugetului aprobat. Valoarea totala a platilor
a fost de 1.969.720 lei, din care:
Cheltuieli de personal
Cheltuieli de capital
Bunuri si servicii
Alte transferuri (cofinantare proiect + plata TVA)

1.

Situatiile financiare au fost intocmite in conformitate cu prevederile Legii 82/1991, republicata cu modificarile si
completarile ulterioare si a altor reglementari.
Studiul comparativ al bugetelor pentru anul 2008-2009 releva urmatoarele:

2008

2009

Cheltuieli de personal
Cheltuieli de capital
Bunuri si servicii
Alte transferuri

1579504
356.402
305248
61000

1.684.988
46.732
210.850

27.150

2. Asigurarea resurselor umane

Obiective specifice serviciului:
-

gestionarea resurselor umane;

asigurarea de asistenta juridica compartimentelor si serviciilor Bibliotecii Judetene;

asigurarea activitatilor de intretinere;

Organigrama si Statul de functii, aprobate prin Hotararea Consiliului Judetean Vaslui nr.
78/2007, in concordanta cu normele stabilite de Legea bibliotecilor nr. 334/2002, cu modificarile
si completarile ulterioare, cuprinde un numar de la 76 de posturi. La inceputul anului 2009
gradul de ocupare a posturilor era de 48,68 %, numarul personalului angajat fiind de 37, insa pe
parcursul anului s-au inregistrat modificari prin 2 pensionari pentru limita de varsta, ramanand
35 angajati (46,05%) din care: 28 posturi personal de specialitate si 7 posturi personal
administrativ.
Dupa pregatirea profesionala, structura personalului se prezinta astfel:
Biblioteca Judeteana Nicolae Milescu Spatarul Vaslui - 35 angajati: 25 salariati cu
studii superioare, 4 salariati cu studii superioare de scurta durata, 1 salariat cu studii postliceale,
2 salariati cu studii medii, 3 salariati cu scoala profesionala.
Biblioteca Municipala S. Belloescu Barlad 14 angajati: 7 salariati cu studii
superioare, 5 salariati cu studii medii, 2 salariati cu studii generale/profesionale.
Biblioteca Municipala M. Ralea Husi 13 angajati: 7 salariati cu studii superioare, 4
salariati cu studii medii, 2 salariati cu scoala generala/profesionala.
Biblioteca Oraseneasca Negresti 3 angajati: 1 salariat cu studii superioare, 2 salariati
cu studii medii.
Biblioteca Oraseneasca Murgeni 1 angajat cu studii medii.
Biblioteci comunale: 68 angajati (75 biblioteci comunale): 17 salariati cu studii
superioare, 6 salariati cu studii postliceale, 45 salariati cu studii medii.
Activitatile specifice serviciului au constat in:

 activitatea juridica:
-

reprezentarea institutiei in 3 dosare aflate pe rolul instantelor judecatoresti;

intocmirea de dispozitii, analizarea acestora si avizarea pentru legalitate;

consilierea bibliotecarilor din bibliotecile comunale de pe raza judetului;

consilierea si verificarea juridica a documentelor la solicitarea serviciilor din structura

institutiei;

activitatea de resurse umane

-

intocmirea documentatiei si inaintarea spre aprobare a Organigramei si a Statului de

functiica urmare a promovarii pe studii superioare a 6 salariati in conformitate cu
prevederile O.G. 10/2008, cu modificarile si completarile ulterioare;

completarea si actualizarea dosarelor de personal si a carnetelor de munca ale

salariatilor;

completarea periodica a registrului electronic de evidenta a salariatilor si inaintarea

catre ITM Vaslui;

intocmirea si actualizarea, ori de cate ori este nevoie (indexari, majorari salariale,
angajari de personal, modificarea sporurilor de vechime, reincadrari, etc.), a Statului
de functiuni al Bibliotecii Judetene;

asigurarea si urmarirea stabilirii drepturilor salariale cuvenite personalului conform

legislatiei in vigoare si inaintarea spre aprobare conducatorului unitatii;

activitatea de achizitii publice

-

intocmirea programului anual de achizitii publice pe baza solicitarilor primite de la

sefii de serviciu;

operarea de modificari si completari ulterioare in programul de achizitii publice cu

aprobarea conducatorului institutiei;

organizarea si finalizarea unui nr. de 477 proceduri de achizitii directe online prin
intermediul Sistemului electronic de achizitii publice;

intocmirea raportului anual al achizitiilor publice si transmiterea catre ANRMAP;

intocmirea documentatiei pentru achizitii publice si asigurarea activitatii de informare

si publicare conform prevederilor legale;

 activitatea de intretinere si deservire

- activitati de curatenie, igienizare a spatiului si deprafuire a documentelor de biblioteca;
- gestionarea, distribuirea si folosirea rationala a materialelor igienico-sanitare;
- intretinerea autovehiculului din dotare, efectuarea curselor si justificarea acestora;
In ceea ce priveste perfectionarea profesionala a personalului un numar de 5 bibliotecari
au participat la Cursul de atestare pentru profesia de bibliotecar, Modulul II, organizat de
C.P.P.C. Bucuresti.
Evaluarea activitatii si a performantelor profesionale s-a facut conform prevederilor
legale in urma careia s-au acordat punctaje care atesta respectarea normelor si sarcinilor de catre
fiecare salariat conform fisei postului.
3.Folosirea tehnologiilor moderne si dezvoltarea serviciilor de biblioteca bazate pe IT
Activitatea de informatizare a bibliotecii s-a desfasurat pe urmatoarele coordonate:
- Administrarea si intretinerea retelei de calculatoare;
- Programare;
- Coordonarea bazelor de date;
- DTP (procesare text si imagini, design), multimedia (prelucrarea inregistrarilor video si
foto);
Dezvoltand coordonatele de mai sus, mentionam:
- administrarea retelei pentru asigurarea functionarii aplicatiilor de retea si a comunicarii
intre echipamente: intretinerea soft si hard a calculatoarelor, inlocuirea componentelor defecte,
inlocuirea si redistribuirea hub-urilor si switch-urilor pentru optimizarea traficului in retea. In
prezent Biblioteca Judeteana Vaslui dispune de un numar de 56 de calculatoare din care 21 de
calculatoare sunt destinate accesului la Internetsi OPAC (Online Public Access Catalog)
pentru utilizatorii bibliotecii;
- administrarea web-server-ului (realizare de actualizari, configurari specifice activitatii
desfasurate, operatiuni de maintenance);
- administrarea mail-server-ului (actualizari, configurari, maintenance);
- administrarea sistemului de supraveghere video;
- webdesign (realizarea si dezvoltarea noului site www.bjvaslui.ro (PHP, MYSQL, CSS,
XML, FLASH, JAVA) si a portalului comunitatii (www.bjvaslui.ro/portal) pentru o mai buna
diseminare a informatiei;
- administrarea sistemului integrat de biblioteca TINLIB; in catalogul electronic al
bibliotecii se regasesc 90.954 titluri carte (209745 unitati de biblioteca), 1220 titluri seriale

(27944 unitati de biblioteca), 3122 titluri documente audio-video (3507 unitati de biblioteca) si
7315 titluri articole din periodicele locale;
- actualizarea bazei de date on-line (exportul, conversia si importul inregistrarilor
bibliografice in sistemul MYSQL al serverului de internet);
- coordonarea si asigurarea asistentei de specialitate pentru bibliotecile municipale,
orasenesti si comunale informatizate (Tlib si Bibliophil);
- actualizarea soft-ului de biblioteca pentru bibliotecile comunale in functie de necesitatea
si disponibilitatea update-urilor;
- asistenta de specialitate in activitatea de operare si utilizare a soft-ului in functie de
solicitarile venite din partea serviciilor Bibliotecii Judetene si a Bibliotecilor comunale;
- remedierea problemelor intervenite in bazele de date prin utilizarea modulului
catalogare (carte, seriale), a modulului circulatie (utilizatori, tranzactii) si a modulului
administrare;
- prelucrarea datelor din sistemul integrat de biblioteca TINLIB prin Modulul Rapoarte si
Generatorul de rapoarte: Registrul Inventar, Registrul de Miscare a Fondului, Proces-verbal de
predare-primire a publicatiilor achizitionate, pentru toate tipurile de documente de biblioteca
(carte, materiale AV), fisa cu descrierea bibliografica;
- intocmirea, lunar, a rapoartelor statistice cu privire la: utilizatori, documente difuzate,
frecventa etc.;
- generarea notificarilor de instiintare a utilizatorilor restantieri in vederea recuperarii
documentelor;
- realizarea fiselor de inscriere, a permiselor de intrare inscriptionate cu cod de bare
pentru utilizatorii noi inscrisi, a permiselor duplicat si a etichetelor inscriptionate cu cod de bare
pentru documentele de biblioteca;
- indrumarea procesului de digitizare si gestionarea fondului de documente digitale a
bibliotecii virtuale (ebibliophil.bjvaslui.ro) care detine 157 titluri opere reprezentative din
literatura romana si universala si 41 articole din periodice;
- gestionarea adreselor e-mail ale Bibliotecii Judetene Vaslui;
- tehnoredactare, multiplicare, scanare, prelucrare imagini, editare a materialelor necesare
in activitatea bibliotecii (afise, invitatii, programe, materiale promotionale, diplome, bibliografii,
prezentari etc);
- sustinerea activitatilor desfasurate de Biblioteca Judeteana prin asigurarea unor mijloace
moderne de diseminare a informatiei;
- inregistrarea video si foto si arhivarea filmelor si fotografiilor realizate in cadrul
activitatilor culturale desfasurate;
- realizarea capturii video corespunzatoare fiecarei filmari precum si prelucrarea fisierelor
video rezultate;
- promovarea pe internet a activitatilor bibliotecii si a cercului de muzica Bibliosong
prin intermediul YOUTUBE si FACEBOOK;
- asigurarea bunei functionari a echipamentelor existente;
- intocmirea necesarului de noi echipamente, consumabile utilizate in editare (hartie,
toner, folie laminator, etichete autoadezive etc) si gestionarea acestora.
- participarea la proiectul TINART (achizitia de hard si soft pentru desfasurarea activitatii
de pictura fractala, instruire pentru utilizarea ULTRAFRACTAL, realizarea site-lui de promovare
a proiectuluiwww.bjvaslui.ro/tinart, realizarea materialelor de promovare afise, pliante,

prezentari multimedia, organizarea activitatilor culturale prevazute in proiect, inregistrarea

aspectelor de la activitatile desfasurate pe suport foto si video etc);
- aplicarea in Programul national Biblionet lumea in biblioteca mea, finantat de
Fundatia Bill & Melinda Gates si implementat de IREX (International Research and Exchange
Board) in parteneriat cu Ministerul Culturii si Cultelor, Fundatia EOS si Asociatia Nationala a
Bibliotecarilor si Bibliotecilor Publice din Romania; valoarea proiectului este de 26,9 de
milioane de dolari; scopul acestui program il constituie dezvoltarea unui sistem modern de
biblioteci publice in Romania, iar obiectivele sunt: facilitarea accesului cetatenilor la informatie
prin dotarea bibliotecilor cu tehnologia corespunzatoare, pregatirea bibliotecarilor prin cursuri de
formare, infiintarea unui Centru Internet pentru Public (CIP) in bibliotecile publice; Biblioteca
Judeteana Vaslui a aplicat pentru acest program cu o retea de 22 biblioteci publice (2 biblioteci
municipale, 2 biblioteci orasenesti si 18 biblioteci comunale).
4.Dezvoltarea, completarea, evidenta, catalogarea si indexarea colectiilor
Dezvoltarea colectiilor de documente cu noutati editoriale care sa satisfaca nevoile de
lectura si informare ale comunitatii municipiului Vaslui a constituit un obiectiv important. Pentru
completarea si dezvoltarea colectiilor bibliotecii, personalul specializat in acest sens a avut ca
surse de informare oferte editoriale, site-uri si portaluri internet, stiri si reportaje din massmedia. S-a initiat un proiect pentru atragerea donatiilor de carte de la persoane fizice si juridice
din judetul nostru si din tara. In colaborare cu personalul de la relatii cu publicul s-au intocmit
comenzile de publicatii, iar dupa aprobare de catre conducerea institutiei au fost lansate in SEAP.
S-a asigurat corespondenta cu sursele de achizitie: editori, agenti economici, donatori.
In anul 2009 fondul de documente s-a dezvoltat cu 5213 unitati de biblioteca (carti,
documente audio-video, publicatii seriale), reprezentand toate domeniile cunoasterii, in valoare
de78.983,69 lei. Dezvoltarea colectiilor se prezinta astfel:
- CARTE: 4274 volume, in valoare de 65.474, 69 lei, din urmatoarele surse:
- fonduri bugetare: 1185 volume, in valoare de 33.723,98 lei
- donatii (persoane fizice) 3089 volume, in valoare de 31.750,63 lei
- DOCUMENTE PE SUPORT ELECTRONIC: 271 u.b., in valoare de 6.144,42 lei, din
urmatoarele surse:
- fonduri bugetare: 129 u.b., in valoare de 1353,91 lei
- donatii: 142 u.b., in valoare de 4790,51 lei
- PUBLICATII PERIODICE: 668 u.b., in valoare de 7364,66 lei, din urmatoarele surse:
- fonduri bugetare: 208 u.b. in valoare de 5752,36 lei

- donatii: 388 u.b. in valoare de 622,50 lei

- donatii MCC: 52 u.b. in valoare de 154,00 lei
- donatii Depozitul legal local: 20 u.b.., in valoare de 835,80 lei
Resursele financiare asigurate din fonduri bugetare reprezinta (51,69
%), donatii de la persoane fizice (47,05 %), donatii Ministerul Culturii si
Cultelor (0,20 %) si donatii Depozitul Legal (1,06 %).
Pentru documentele de biblioteca primite s-au intocmit documentele necesare (note de
receptie, acte de intrare pentru publicatiile donate fara act insotitor). S-a realizat evidenta,
catalogarea, clasificarea si indexarea unui numar de 4545 volume carte, brevete de inventie, CDuri, DVD-uri. Pe fiecare publicatie s-a aplicat eticheta de cota si eticheta inscriptionata cu cod de
bare, apoi au fost predate in sectii pe baza documentelor de evidenta.
De asemenea s-a lucrat la completarea bazei de date retrospectiv prin prelucrarea cartilor
din depozit la clasele: 52(astronomie), 53(fizica), 54(chimie), 55(geologie), 56(paleontologie). In
paralel cu prelucrarea curenta si retrospectiva a cartilor s-au rezolvat o serie de probleme la
descrierea sumara si evidenta cartilor, semnalate de colegele de la relatii cu publicul.
Prin trecerea la noii indici de clasificare s-a realizat si descrierea completa a cartilor
ramase cu descriere sumara. Astfel, la Sala pentru adulti - de la literatura engleza pana la
literatura rusa, la Salade lectura o parte din literatura engleza, iar la Sectia pentru copii s-au
rezolvat probleme punctuale de prelucrare.
S-au efectuat si iesirile din inventar a publicatiilor casate, operandu-se atat in RI clasic
cat si in catalogul electronic.
S-a colaborat la verificarea descrierilor articolelor si stabilirea unor indici de clasificare si
vedete de subiect in vederea editarii de anuare, bibliografii si s-a continuat baza de date
a Personalitatilor vasluiene in sistemul TINLIB, realizandu-se inregistrarea completa pe macheta
de catalogare a 40 personalitati si identificarea si includerea a 163 nume, cu mentionarea sursei
in care se gaseste (total 487 pers.).
In colaborare a fost finalizat Dictionarul personalitatilor vasluiene din
diaspora si Bibliografia cartilor cu autograf si dedicatie din patrimoniul bibliotecilor din judetul
Vaslui.
In urma cercetarii analitice retrospective si curente a periodicelor locale, regionale si
nationale intrate in biblioteca in anii 2005, 2006, 2008 si 2009, au fost inregistrate si modificate
peste 2800 de articole in sistemul TINLIB pentru anuarul Bibliografia Judetului Vaslui. In cadrul
activitatii debibliografie locala si biobibliografii s-au realizat urmatoarele lucrari: biobibliografii
Edgar Allan Poe, Elena Farago, Ionel Teodoreanu ; traduceri pentru Dictionarul
personalitatilor vasluiene din diaspora;documentare si realizare material pentru Portalul
comunitatii etc.

Dezvoltarea colectiilor in bibliotecile publice din judetul Vaslui, in anul 2009, se prezinta
astfel:
- biblioteci municipale: 1048 vol. (Barlad: 167 vol. din donatii; Husi: 875 vol. din
donatii si 6 vol. din fonduri bugetare)
- biblioteci orasenesti: 183 vol. (Negresti: 140 vol. din fonduri bugetare si 43 vol. din
donatii; Murgeni: 0 volume
- biblioteci comunale: 7764 vol. (4392 vol din fonduri bugetare si 3372 volume din
donatii
5.Cresterea gradului de satisfactie a utilizatorilor; dezvoltarea
serviciilor pentru public;
In contextul activitatii institutiei bibliotecare atragerea publicului la
lectura reprezinta un alt obiectiv important. Serviciile si facilitatile oferite
valideaza rolul de importanta strategica a bibliotecii in cadrul societatii.
Lectura a fost promovata prin toate mijloacele astfel ca formele ei
traditionale coexista cu activitati moderne bazate pe accesul la Internet si pe
servicii on-line care permit accesarea catalogului electronic si a
documentelor digitale.
In anul 2009 Biblioteca Judeteana a inregistrat 4.040 utilizatori
activi (3.732 in anul 2008), un numar de 96.578 documente
difuzate (87.879
in
anul
2008)
si
o frecventa
de
38.154
utilizatori (38.299 in anul 2008), cifrele fiind in crestere fata de anul
precedent.
In
perioada
de
referinta
2005-2009
au
fost
inscrisi 7.880 utilizatori, cu 272 utilizatori mai mult fata de perioada de
referinta 2004-2008.
Dinamica inscrierii utilizatorilor este prezentata in tabelul urmator:
Luna

Ian.

Febr. Mart.

Apr.

Mai

Iun.

Iul.

Aug.

Sept.

Oct.

Nov.

Dec.

Inscrisi

183

167

212

80

126

162

191

128

128

165

133

40

Reinscrisi

967

357

184

108

127

163

142

93

76

59

53

33

Activi

1150

524

359

188

253

325

333

221

204

224

186

73

Din analiza datelor pe parcursul anului reiese ca utilizatorii noi inscrisi

sunt mai numerosi in perioada care corespunde evaluarii cunostintelor
scolare si in perioada premergatoare inceperii anului scolar. Perioada
vacantei de vara a inregistrat 879 utilizatori activi, cu 273 utilizatori mai mult
fata de perioada similara a anului precedent (606 utilizatori activi), fapt

To

datorat derularii campaniei de promovare a serviciilor si colectiilor de

biblioteca, dar si derularii programului Biblioteca de vacanta.
Dupa statutul ocupational, categoria de utilizatori noi inscrisi, cea
mai numeroasa este reprezentata de elevi si studenti 66,60% (61,83% 2008) urmata de intelectuali 10,90 % (10,20% - 2008), pensionari 2,90 %
(5,10% - 2008), muncitori 2,85 % (4.62 % - 2008) si alte categorii 16,75 %
(18,25 % - 2008).
Categoriile de varsta sunt corelate cu cele ocupationale, cea mai bine
reprezentata fiind categoria de varsta sub 14 ani si 14-25 ani care reprezinta
75,33% (68,70% - 2008) din utilizatorii inscrisi.
Din totalul utilizatorilor inscrisi in anul 2009, sexul feminin reprezinta
62,96 % (61,43% - 2008), iar sexul masculin reprezinta 37,04 % (38,57% 2008).
Din masuratorile prezentate anterior, rezulta urmatorii indicatori de performanta:
TABEL SINOPTIC
Indicatori de performanta

Indice de frecventa
Vizite per capita
Documente eliberate zilnic
Documente imprumutate per vizita
Indice de lectura
Documente consultate per capita
Indice de rotatie
Utilizatori inscrisi % din populatie

Biblioteca
Judeteana
Vaslui - 2009
9,44
0,54
391
2,98
23,90
1,37
39,83%
11,23%

Biblioteca
Media biblioteci
Judeteana Vaslui
judetene
2008
2007
10.26
10,11
0,54
0,85
369
1249
2,77
2,27
23,54
22,93
1,25
1,92
36,84%
82,98%
10,82%
14,84%

Tabelul evidentiaza cresterea indicatorilor de performanta obtinuti de biblioteca judeteana

in anul 2009, fata de anul 2008.
- indicele de frecventa, de 9,44 - caracteristic bibliotecii judetene in anul 2009, semnifica
faptul ca fiecare utilizator activ a venit la biblioteca pe parcursul anului de 9 ori (in anul
precedent de 10 ori);

vizite la biblioteca pe cap de locuitor: 0,54 valoare identica cu anul precedent;

documente eliberate zilnic: 391, cu 22 mai mult fata de anul 2008;

Media biblio
judetene

2006
11,73
0,91
1583
2,31
25,96
2
118,78%
15,04%

documente imprumutate per vizita in valoare de 2,98 documente este superior

indicatorului obtinut in anul 2008;

indicele de lectura: 23,90 indica o usoara crestere fata de valoarea inregistrata in anul
2008;

documentele consultate, pe cap de locuitor, au ajuns la 1,37, cu 0,12 mai mult fata de
2008;

indicele de rotatie cu valoare de 39,83% (36,84% - 2008), ne arata ca mai bine de o

treime din fondul de documente a circulat catre utilizatori;

pentru perioada de referinta de 5 ani (2005-2009) procentul utilizatorilor inscrisi a ajuns

la11,23%. Acelasi indicator, raportat la anul 2009, atinge procentul de 5,30 %,
incadrandu-ne astfel in prevederile Legii Bibliotecii care stabileste ca referinta un
procentaj cuprins intre 5-10% din populatia servita.

Cresterea indicatorilor se datoreaza orientarii activitatii bibliotecii catre

un marketing performant prin derularea unei campanii de promovare a
bibliotecii, a serviciilor de biblioteca si a colectiilor sale prin diverse cai:
derularea campaniei de promovare in institutiile scolare din municipiul Vaslui,
activitati culturale prevazute in proiecte cultural-educationale si parteneriate
atat in spatiul bibliotecii cat si in afara ei, evidentierea activitatilor si
serviciilor in mass-media locala, realizarea unui sondaj de opinie, etc.
Permisele de intrare au fost eliberate la nivelul fiecarei sali astfel: 900
permise (sala de imprumut pentru adulti), 546 permise (sala de imprumut
pentru copii), 115 permise (sala de lectura), 58 permise (periodice), 31
permise (mediateca).
Din totalul documentelor difuzate (96.578 u.b.), 67.852 reprezinta
carti (72,33%),11.065 periodice (11,46%) si 15.664 documente audiovideo si internet (16,21%).
Dupa continut, categoria de documente cea mai solicitata este reprezentata in continuare
literatura care reprezinta 55,40% din totalul documentelor consultate. Se observa orientarea
utilizatorilor si catre alte domenii de cunoastere, fapt demonstrat de procentele in usoara crestere
fata de anul precedent pentru documente care apartin urmatoarelor domenii: stiinte sociale,
economice si juridice 8,18% fata de 7,63% (2008); stiinte aplicate (medicina,
tehnica) 12,38% fata de 3,70%(2008); geografie-istorie 6,44% fata de 4,15%(2008); artaarhitectura-sport 5,58% fata de 1,52%(2008).
Se constata o scadere a interesului pentru domenii ca: filosofie 2,44% fata de 3,67(2008);
religie 1,19% fata de 1,20%(2008); generalitati 8,39 % fata de 15,45% (2008).

Din analiza datelor mentionate remarcam faptul ca exista o corelare in ceea ce priveste
numarul utilizatorilor inscrisi, a frecventei, dar si a numarului de volume difuzate. Luna
decembrie inregistreaza o scadere vizibila a tuturor indicatorilor cauzata de imposibilitatea
asigurarii unui climat propice studiului si lecturii prin sistarea furnizarii agentului termic.
La nivel de sali, numarul de documente difuzate se prezinta astfel:
- sala de imprumut la domiciliu pentru adulti: 29.985 volume, media/angajat fiind de 7496
volume.;
- sala de lectura: 24.416 volume, media/angajat fiind de 8139 volume;
- sala de imprumut la domiciliu pentru copii: 15.451 volume, media/angajat fiind de 3.862
volume;
- sala periodice: 11.065 volume, media/angajat fiind de 7.376 volume;
- sala mediateca: 1.123 volume, la care adauga 14.538 site-ri, media/angajat fiind de 1.123
volume;
Diferentiat, pe sali, raportat la numarul de bibliotecari/sala, frecventa anuala se prezinta
astfel:
- sala de imprumut la domiciliu pentru adulti: 10.102 utilizatori, fiecarui angajat
revenindu-i 2525 utilizatori deserviti /an;
- sala de lectura: 8.225 utilizatori, fiecarui angajat revenindu-i 2056 utilizatori deserviti
/an;
- sala mediateca: 5.276 utilizatori, fiecarui angajat revenindu-i 5276 utilizatori deserviti
/an;
- sala de imprumut la domiciliu pentru copii: 5.205 utilizatori, fiecarui angajat revenindu-i
1301 utilizatori deserviti /an;
- sala periodice: 3.627 utilizatori, fiecarui angajat revenindu-i 2418 utilizatori deserviti
/an;
Cresterea numarului de utilizatori, a frecventei si a numarului de
documente difuzate au condus la cresterea numarului de documente
nerestituite la termen. In acest sens au fost intocmite 384 procese verbale
de instiintare a utilizatorilor restantieri.
In anul 2009, in bibliotecile publice din judetul Vaslui s-au inregistrat urmatorii
indicatori:

Utilizatori activi:
- biblioteci municipale Barlad si Husi: 13.506, din care inscrisi 3342
- biblioteci orasenesti: Negresti, Murgeni: 1915, din care inscrisi 813
- biblioteci comunale: 24601, din care inscrisi 5493
Documente difuzate:
- biblioteci municipale Barlad si Husi: 253012 u.b.
- biblioteci orasenesti: Negresti, Murgeni: 34943 u. b.
- biblioteci comunale: 362014 u.b.
Frecventa:
- biblioteci municipale Barlad si Husi: 126251 vizite
- biblioteci orasenesti: Negresti, Murgeni: 16092 vizite
- biblioteci comunale: 207395 vizite
Organizarea fondului de documente
In anul 2009 s-a continuat activitatea de aplicare a etichetelor inscriptionate cu cod de bare
pentru carte. O alta activitate desfasurata de bibliotecarele gestionare ale fondului de carte a vizat
modificarea indicilor de clasificare la clasa 8 cu respectarea noilor norme ale CZU, aplicad eticheta cu
noii indici de clasificare.
Permanent, bibliotecarele s-au preocupat si de reorganizarea depozitelor de carte, activitate
dictata de necesitatea crearii de spatiu pentru integrarea documentelor intrate in biblioteca. Aceasta
activitate este tot mai greu de realizat, avand in vedere ca spatiul destinat depozitarii nu se modifica
iar cresterea anuala a colectiilor de carte este de aprox. 5000 volume. Singura posibilitate aflata la
indemana bibliotecarelor este integrarea prin depozitarea pe aceeasi polita a doua randuri de carte,
ceea ce evident duce la suprasolicitarea mobilierului dar si dificultati in regasirea documentului
solicitat de utilizator. Planul managerial pentru anul 2009 avizat masuri concrete privind organizarea
fondului de documente al bibliotecii in ceea ce priveste organizarea pe principii biblioteconomice a
depozitului de periodice si asigurarea de mobilier adecvat pentru pastrarea in conditii optime a
periodicelor cu format mare. Fondurile bugetare fiind insuficiente pentru achizitionarea de rafturi
speciale de presa, s-a recurs la utilizarea ergonomica a celor existente, ceea ce in fapt a insemnat
asezarea pe doua siruri intr-un raft a periodicelor format mare dar si depozitarea lor pe inaltime, pe
partea superioara a rafturilor (atat in depozit cat si in spatiul destinat accesului publicului).

Conservarea colectiilor

Asigurarea integritatii colectiilor presupune pe langa aspectul administrarii gestionarbiblioteconomice si aspecte legate de starea igienico-sanitara. Nu este suficient a se asigura doar
operatiuni de reconditionare, ci este imperios necesar a se acorda fondului de carte atentia cuvenita
pentru prevenirea si combaterea deteriorarii microbiologice.
Activitatea de conservare a colectiilor trebuie sa se desfasoare sistematic, cu discernamant
stiintific si in mod planificat, in functie de necesitatile pe care le reclama realitatea fizica a colectiilor.
Sectia de lucru (laborator de conservare, restaurare si patologie a documentelor de biblioteca) are
nevoie de personal cu studii corespunzatoare si perfectionat, pentru a se atinge obiectivele de
activitate in conservarea, expertizarea si supravegherea tratamentelor aplicate documentelor de
biblioteca raspunzand astfel necesitatilor institutiei si imperativelor formulate prin Legea
bibliotecii. Pasii parcursi in realizarea acestui deziderat sunt: realizarea unui studiu in vederea stabilirii
regimului corect al conditiilor de microclimat (temperatura, umiditate, aerare, iluminat) ce trebuie
asigurate colectiilor de documente ale Bibliotecii Judetene; achizitionarea unui minim de materiale,
unelte, aparatura, substante chimice in scopul mentinerii conditiilor corecte de pastrare a colectiilor.
Este necesara dotarea tuturor depozitelor de documente cu aparate care sa controloze
elementele de microclimat: instalatie de aer conditionat (rezolva problemele pe care le ridica factorii
de umiditate si temperatura); termohigraf (aparat ce monitorizeaza atat umiditatea cat si
temperatura); aparate pentru umidificat sau deumidificat aerul din depozite, in functie de conditiile
climatice existente.

Deprafuirea fondului de publicatii s-a realizat la nivelul fiecarei sali.

Pe parcursul anului 2009, bibliotecarele serviciului de la Relatii cu
publicul au fost preocupate permanent de scoaterea din circuit a acelor
documente uzate fizic in vederea reconditionarii acestora.
Numarul documentelor supuse reconditionarii a fost de 2076 volume
carte (1560 in anul 2008) si au fost constituite in unitati de biblioteca 175
volume periodice (135 in anul 2008). S-au realizat 10 registre, 6 mape, 125
indicatoare etc.
6.Diversificarea ofertei culturale, activitati de marketing
In activitatea culturala si de promovare a bibliotecii s-a prezentat o oferta atractiva,
determinata de interesele principalelor categorii de cititori.
Anul 2009 a stat sub semnul aniversarii sau comemorarii unor personalitati marcante din
istoria, stiinta si cultura romana sau universala si evenimente importante pentru civismul
romanesc. Biblioteca judeteana a omagiat astfel de evenimente organizand intalniri ale unor
scriitori, reprezentanti de seama ai gandirii stiintifice, filosofice, istorice din tara sau expozitii de
carte si documente la care a participat un numeros public vasluian. Dintre manifestarile culturale
desfasurate mentionam: Lansari de carte, intalniri cu scriitori: Proprietarul de timp,
Transcendenta morilor de vant autor, Ioan Baban; Aspecte si marturii ale trecutului recent al
Barladului (1944-2007), vol.I; Triunghiuri cu pupila albastra, de Valeriu Stancu; Aleea fara
statui, de Aurel Bruma; Copac fara Padure de Liliana Elena Mustiuc; Razvratitul Toderita,

Pui de cuc de Theodor Aug. Rascanu; Comuna Vulturesti : Amurgul culturii traditionale, vol.
III, de Nicolae Ciubotaru; Intamplari din vremea Ciumei Rosii de Paul Zahariuc; Obiceiuri
de nunta la cangurii schiopi de C. Udrea; Hai, ca-nchide la non-Stop de Carmen Nina
Chioinea; Integrala Manuscriselor lui Cantemir (vol. I-6); Opere de Dimitrie Cantemir;
Intre doua lumi de Ben Todica; Isus de Eugen Cojocaru;Anotimpurile, Zori de Zi de
Victoria Blaj; Anotimpul Copilariei de Milica Rosu, I.M. Buza; Jocul Cuvintelor de Iulia
Iacob, Despina Ciurescu; Eterna iubire, Lumea ta Copilarie antologii de Lilieana
Cracana; Lansare CD: Bibliosong; Workshop-uri: Uniti in diversitate, Generatia
integrarii europene; Tripla semnificatie a zilei de 9 Mai; Examen de absolvire a Academiei
Iepurasilor;Dialogul biblioteca-utilizator in contextul lecturii si informarii - Drogurile - tentatia
autodistrugerii; Stop prejudecatilor etniei rromilor; Vizionari de film/teatru: O scrisoare
pierduta; Stefan cel Mare; Leonardo da Vinci: Omul care voia sa stie tot; Balada pentru
Mariuca; Planeta Pamant; Enescu in inima mea; Orasul interzis; Auschwitz: Nazistii si
solutia finala etc ; Auditii muzicale:Muzica - poezia sufletului; Paul Constantinescu;
Joseph Hayden- personalitate muzicala a epocii clasice vieneze; Franz Liszt; Capodopere
ale muzicii universale: Anton Rubinstein etc; Concursul literar La izvoarele intelepciunii,
editia a XIX-a a avut tema Bogdan Petriceicu Hasdeu si s-a adresat elevilor din clasele IXXII. Faza finala a concursului s-a desfasurat la Biblioteca JudeteanaVaslui in parteneriat cu
Biblioteca Nationala pentru Copii Ion Creanga Chisinau, Republica Moldova cu sprijinul
ministerelor de resort, autoritatilor publice locale etc.
Au fost incheiate acorduri de parteneriat intre Biblioteca Judeteana si Inspectoratul Scolar
Vaslui pe baza carora s-au derulat proiectele culturale: Copilul si cartea, Biblioteca prietena
mea, Obiceiuri si traditii romanesti; Punti catre prietenie la Eminescu, Universul cartilor si
povestilor, Dialogul biblioteca utilizator in contextul lecturii si informarii, Cartea-comoara de
intelepciune etc. Institutiile implicate in derularea acestor proiecte culturale si organizarea
activitatilor sunt: Sc. nr. 6 Mihai Eminescu, Gradinitele: 3, 15, 5, 17, Centrul de Educatie
Incluziva Aurora Vaslui, Liceul Emil Racovita, Liceul cu Program Sportiv, Liceul Anghel
Rugina, AJOFM, Agentia Nationala Antidrog etc.
In calitate de for metodologic pentru bibliotecile publice din judet, Biblioteca Judeteana,
prin Serviciul de Asistenta de specialitate, a desfasurat pe parcursul anului 2009 o serie de actiuni
care au avut menirea de a sprijini activitatea bibliotecilor publice, actiuni orientate in special spre
perfectionarea activitatii bibliotecare in sprijinul utilizatorilor, stabilirea si optimizarea relatiilor
de colaborare intre biblioteci, acordarea asistentei profesionale, diseminarea informatiei de
specialitate, promovarea experientei avansate, organizarea si desfasurarea intrunirilor de
specialitate, instruirea continua a bibliotecarilor antrenati in activitatea cu beneficiarii.
7.Derularea/identificarea proiectelor cu finatare nerambursabila
In anul 2009 a continuat derularea proiectul TinArt, finantat de Uniunea Europeana
prin Programul de Vecinatate, Romania Republica Moldova, 2004-2006, Prioritatea 2, Fondul
Comun al Proiectelor Mici, Phare CBC 2006, RO 2006/018-447.01.02.12. Proiectul a fost
implementat de Biblioteca Judeteana Nicolae Milescu Spatarul Vaslui in parteneriat cu:
Consiliul Judetean Vaslui, Romania, Consiliul Raional Leova, Consiliul Raional Hancesti,
Republica Moldova. Valoarea proiectului a fost de 48.941 Euro, contributia Uniunii Europene si

a Guvernului Romaniei fiind de 44.046,90 Euro, iar contributia Bibliotecii Judetene a fost de
4.894,10 Euro. In cadrul proiectului s-a infiintat Cercul de pictura Pasi spre culoare, s-au
achizitionat materiale si echipamente necesare pentru desfasurarea activitatilor cercului de
pictura, au avut loc schimburi interculturale: workshop-uri sub genericul Sa pictam impreuna,
s-a organizat o tabara de pictura, concursul de pictura Panze de jurnal etc. Proiectul a
contribuit la dezvoltarea serviciilor de biblioteca, la intarirea cooperarii transfrontaliere si a creat
oportunitati pentru activitati de interes comun.
Pentru diversificarea surselor alternative de finantare s-a intocmit un proiect pentru
programul lansat de AFCN care, in urma evaluarii, a fost respins.
In calitate de partener au fost intocmite si s-au derulat doua proiecte: Manastirea
Malinesti Asezamant al spiritualitatii crestin-ortodoxe romanesti si Manastirea Moreni Centrul Cultural Ecumenic, finantate de Consiliul Judetean Vaslui prin Programul pentru
finantarea nerambursabila a activitatilor nonprofit de interes general pe anul 2009, domeniul
cultura, culte.
S-a asigurat sustenabilitatea proiectului 'Caravana Vesela - Teatru de joaca fara frontiere
prin completarea trupei de teatru si punerea in scena a 2 piese.
8.Asigurarea conditiilor optime de functionare a institutiei
Biblioteca Judeteana Vaslui asigura 0,02 mp/locuitor (fata de minim
0.015 mp cat prevede Art. 61, lit.e din Legea Bibliotecilor) in conditiile in care
raportarea se face luand in calcul suprafata utila a bibliotecii (1422 mp).
Daca se ia in calcul suprafata destinata accesului pentru public, reprezentata
prin suprafata salilor de imprumut si a salilor de lectura, atunci reiese ca
biblioteca asigura doar 0.008 mp/locuitor, mult sub prevederile legale. Acest
indicator, corelat cu prevederile Art. 61, lit. (f), evidentiaza ca fiind necesara
deschiderea filialei Bibliotecii Judetene Vaslui, construirea unui nou sediu. In
sprijinul acestui deziderat vin si constatarile referitoare la necesitatea
asigurarii accesului la informatie si educatie a utilizatorilor din zonele
limitrofe ale municipiului, descongestionare depozitelor de documente,
infiintarea de noi servicii catre public. Impactul asupra comunitatii locale va fi
pozitiv, iar rezultatele se vor concretiza in obtinerea indicatorilor de
performanta superiori anilor precedenti, superiori mediei nationale.
Mentionam ca au fost asigurate (cu mici exceptii in luna decembrie) conditii
optime (incalzire, iluminare, aclimatizare) pentru desfasurarea activitatii
bibliotecii judetene.
In vederea cresterii calitatii serviciilor de biblioteca, Asociatia Nationala
a Bibliotecarilor si Bibliotecilor Publice din Romania sustine pregatirea
profesionala a bibliotecarilor si a organizat dezbateri pe diverse teme care au
ca scop orientarea activitatii educationale a bibliotecilor publice. In anul 2009
au fost organizate seminarii cu tema: Cresterea capacitatii organizationale a
ANBPR, o conferinta cu tema: Dezvoltarea capacitatii organizationale a

Asociatiei in contextul programului Biblionet la care au participat si

reprezentanti ai bibliotecii judetene.

ANEXA 2
Strategia pentru indeplinirea misiunii Bibliotecii Judetene
Nicolae Milescu Spatarul in anul 2010
Biblioteca Judeteana N. M. Spatarul Vaslui, prin activitati si servicii specifice, serveste
interesele de informare, studiu, lectura, educatie si de petrecere a timpului liber pentru comunitatea
locala sau judeteana. Scopul fundamental al bibliotecii este satisfacerea cerintelor informationale si de
documentare ale utilizatorilor. Strategia pentru indeplinirea misiunii, a functiilor si obiectivelor specifice
bibliotecii vizeaza abordarea unor obiective care reflecta preocuparea pentru cresterea performantei si
consolidarea pozitiei bibliotecii in mediul concurential. In acest sens mentionam urmatoarele obiective:

I.Consolidare si dezvoltare institutionala

a)Dezvoltarea si conservarea colectiilor
- dezvoltarea fondului de documente (carti, documente audio-video, publicatii seriale,
alte categorii de documente) prin achizitia noutatilor editoriale din toate domeniile cunoasterii,
respectand cerintele de informare si documentare ale publicului cititor;
- cresterea colectiilor prin donatii, sponsorizari, cumparare, alte surse, asigurand o
crestere de cel putin 50 documente specifice la 1000 de locuitori;
- asigurarea conditiilor necesare prezervarii, conservarii si reconditionarii documentelor
de biblioteca;
- dotarea depozitelor cu aparatura specifica pentru masurarea si
controlul parametrilor optimi de microclimat (temperatura, umiditate, aerare,
iluminat);
- dezvoltarea colectiilor cu documente digitizate in scopul extinderii
accesului la informatii, al conservarii si valorificarii colectiilor traditionale de
biblioteca;
- asigurarea continuitatii tezaurului local de documente prin intermediul
depozitului legal;
- recuperarea fizica sau valorica a documentelor deteriorate ori pierdute
de utilizatori, in conditiile legii;
b)Dezvoltarea serviciilor si facilitatilor
- extinderea accesului la colectii si dezvoltarea de noi servicii pentru
utilizatori;

- facilitarea accesului la informatie in sistem informatizat si pregatirea

utilizatorilor in vederea folosirii noilor modalitati de organizare a informatiei;
- identificarea unor teme de interes (limbi straine, programe de formare
etc.) pentru membrii comunitatii si informarea acestora cu privire la oferta de
instruire precum si accesul la resursele online;
- amenajarea filialei Bibliotecii Judetene pentru a oferi servicii de
imprumut de documente la domiciliu pentru copii si adulti, consultate a
documentelor;
c)Asigurarea si dezvoltarea infrastructurii informatice
- intretinerea si dezvoltarea infrastructurii informatice existente (hardware si software) din
punct de vedere cantitativ si calitativ, al uzurii morale si fizice, a performantelor programelor
informatice, actualizarea acestora conform diversitatii activitatilor desfasurate in institutie;
- actualizarea si dezvoltarea site-ului bibliotecii pentru o mai buna diseminare a
informatiei;
d)Cresterea performantei personalului
- formarea continua a personalului in scopul cresterii performantelor profesionale, in acord
cu exigentele impuse de accesul la tehnologiile moderne si de nevoile de informare si formare
specifice ale beneficiarilor/utilizatorilor serviciilor de biblioteca;
- cunostintele, calificarile, competentele profesionale si sociale dobandite in procesul
formarii continue trebuie sa asigure personalului participarea directa la transmiterea de
informatie si cunoastere, la activitatile de educatie si dezvoltare;
- actualizarea Fisei postului in acord cu noile atributii si competente;
e)Dezvoltarea activitatii editoriale a bibliotecii
- elaborarea de documente pentru informare si documentare;
- realizarea diverselor materiale pentru promovarea activitatii si serviciilor bibliotecii;
f) Implicarea in programe si proiecte cu finantare
- identificarea unor Proiecte Europene cu finantare nerambursabila;
- atragerea de sponsorizari si alte forme de resurse pentru derularea unor activitati culturale;
- participarea in Programul national Biblionet lumea in biblioteca mea;
II.Cunoasterea si satisfacerea nevoilor culturale ale utilizatorilor reali si potentiali
ai bibliotecii

- realizarea unui mediu informational competitiv pentru utilizatori, dezvoltand servicii si

facilitati noi, in concordanta cu asteptarile acestora;
- initierea unui studiu privind nevoile informationale, culturale si educationale ale utilizatorilor;
- sprijinirea cunoasterii sub toate aspectele, prin oferta de servicii de specialitate catre
persoane fizice si organizatii;
- diversificarea si adecvarea politicii de achizitie a documentelor de biblioteca in scopul
satisfacerii cererilor de lectura a utilizatorilor;
- imbunatatirea comunicarii cu utilizatorii pentru realizarea unei bune fundamentari a deciziilor
privind organizarea si functionarea serviciilor pentru public;
- asigurarea accesului la publicatiile care nu se regasesc in colectiile bibliotecii prin imprumut
interbibliotecar;
- crearea, mentinerea si adecvarea unor servicii de biblioteca in concordanta cu solicitarile
utilizatorilor;

- asigurarea de servicii pentru grupuri cu nevoi speciale (persoane cu

disabilitati, persoane in varsta, someri, persoane private de libertate,
persoane institutionalizate);
- cresterea numarului de utilizatori ai bibliotecii astfel incat indicele de
atragere la lectura sa fie cuprins intre 5-10% din populatia municipiului;
III.Biblioteca - centru cultural si educativ
- extinderea cooperarii, formarea de parteneriate cu institutii si organizatii si consolidarea
tehnicilor de munca in echipa in scopul valorificarii colectiilor;
- elaborarea planului de Programe si Proiecte culturale (Anexa);
- furnizarea unor programe culturale si educative;
- promovarea serviciilor de biblioteca si actiunilor culturale prin activitati structurate si
formalizate de marketing si relatii publice, organizate in compartimente sau departamente distincte;

IV.Aplicarea principiilor de eficienta, eficacitate si economie in gestionarea

mijloacelor financiare
- planificarea riguroasa a resurselor pentru a asigura coerenta intre proiectele vizate si
posibilitati;
- fundamentarea deciziilor de alocare a resurselor pe date, fapte si analize ale raporturilor
cost-beneficiu si calitate-pret astfel incat sa se obtina eficienta maxima cu minimum de resurse;
- monitorizarea rezultatelor prin masuratori si indicatori de performanta.
ANEXA 3

ANEXA LA FISA CONTRACTDE IMPRUMUT

Accesul la serviciile de biblioteca se face pe baza Fisei contract de imprumut care se incheie la data inscrierii.
Semnarea Fisei contract de imprumut constituie actul juridic prin care utilizatorul isi asuma raspunderea morala,
materiala si penala, privind folosirea, pastrarea si restituirea la termen a documentelor de biblioteca
imprumutate/consultate, dar si a bunurilor materiale din sali.
In baza incheierii Fisei contract de imprumut se elibereaza Permisul de intrare care permite accesul la
serviciile de biblioteca pentru public. Inscrierea se face pe baza B.I./C.I. al utilizatorului. Utilizatorii in varsta de pana
la 18 ani pot fi inscrisi de catre unul dintre parinti/tutore pe baza B.I./C.I. si a certificatului de nastere sau a B.I./C.I
utilizatorului.
Biblioteca ofera imprumut de documente la domiciliu utilizatorilor cu domiciliul stabil sau cu viza de resedinta in
municipiul Vaslui. Elevii si studentii navetisti vor prezenta adeverinta de la institutia de invatamant respectiva.
Cetatenii din alte localitati (atat ale judetului Vaslui cat si din tara) / cetatenii straini se pot inscrie pe baza
B.I./C.I./pasaport, avand acces limitat in salile de lectura.
Permisul de intrare este unic, netransmisibil, valabil 5 ani. In caz de pierdere a permisului raspunderea va reveni
titularului, care va beneficia numai de serviciile salilor de lectura pe baza unui Permis provizoriu in conformitate cu
prevederile din Regulamentul pentru utilizatori.
Semnarea Fisei contract de imprumut si inregistrarea imprumuturilor in sistemul de evidenta informatizat, pe baza
permisului de intrare, in prezenta utilizatorului, atesta efectuarea serviciului de imprumut, precum si acceptarea de
catre utilizator a responsabilitatilor ce-i revin.
Nerestituirea la termen a documentelor de biblioteca imprumutate de catre utilizator se sanctioneaza cu plata unei
sume aplicate gradual, pana la 50% din valoarea de inventar, actualizata cu aplicarea coeficientului de inflatie la zi.
Distrugerea sau pierderea documentelor, bunuri culturale comune, de catre utilizator se sanctioneaza prin
recuperearea fizica a unor documente identice sau prin achitarea valorii de inventar a documentelor, actualizata cu
aplicarea coeficientului de inflatie la zi, la care se adauga o suma echivalenta de pana la 5 ori fata de pretul astfel
calculat.
Prezenta anexa are valoarea unui angajament de plata si constituie titlu executoriu.

Semnatura
utilizatorului,

Semnatura
parintilor/tutore,

Director,

Bibliotecar,

prof. Voicu Gelu

Bichinet
Data: .